Subdialectul Moldovenesc

Subdialectul moldovenesc se vorbeste n Romnia si n afara granielor.

n Romnia se vorbeste n judeele Suceava, Botosani, Neam, Iasi, Bacu, Vaslui,
Vrancea, Galai. Unele isoglose mai cuprind pri variabile din jumtatea de nord-est a
Transilvaniei (pri din judeele Bistria-Nsud, Harghita, Covasna, jumtatea estic a
judeului Cluj, jumtatea de nord a judeului Mures), pri variabile din jumtatea de nord a
Munteniei (nordul judeelor Brila, Buzu, Tulcea).
n afara granielor actuale ale Romniei se vorbeste compact n Republica Moldova si
Transnistria, n Bucovina de Nord si inutul Herei (ultimele dou aparinnd Ucrainei), n
cele trei foste judee romnesti de la Gurile Dunrii Cahul, Cetatea Alb, Ismail (care
aparin Ucrainei). Insular se vorbeste n diferite regiuni din fosta URSS.

1.Fonetica

a) Vocalismul
Tendina de nchidere a vocalelor neaccentuate:
> cas > cas
e > i punem > punim
o > u acoperit > acuperit
Tendina de deschidere a lui > a (n partea de nord):
batai_ i, barbat, paduri.
Dup consoanele s, z, s, j, , , care au caracter dur, vocalele anterioare trec n seria
central, iar diftongul e_a se monoftongheaz la a:
sc, scuri_a, sar, gst, buz, c, zam, cut, s, rsn, sd_, coj, jg, jlav
Dup labiale, vocala e devine , iar diftongul e_a se monoftongheaz la a:
lovesc > lovsc, s loveasc > s lovasc
Diftongul e_a final se monoftongheaz la e deschis (-e_a > -_ ):
ave_a > av_, spune_a > spun_
Diftongul i_a >i_ e:
bi_ et, tmi_ et, mui_ et.
Absena diftongului i_ n cuvintele cine, pine, mine, mini: cne, pne, mne,
mni.
Conservarea fonetismelor arhaice: mblu, mplu, ntru, nflu, nour, dirept.
Existena vocalelor finale asilabice i_ si i_u:
pdurar i_, cojocar i_u.

b) Consonantismul
Existena fonetismelor arhaice si :
(< D + E, I, I_): c (< DICO)
(< D + E, I + O, U) (aflat n variaie liber cu j): os / jos (< DEORSUM)
(< J + O, U): oc / joc (< JOCU).
Palatalizarea labialelor este n faz avansat:
p + e, i, i_ > pk > k copil > copk il > cok il
b + e, i, i_ > bg > g bine> bg ini_ > g ini_
f + e, i, i_ > h sau fierbe > h erbi_ , erbi_
v + e, i, i_ > g , sau y viel > g il, il, y il
m + e, i, i_ > mn > n miel >mn el >n el
Africatele prepalatale devin fricative mai puin muiate ca n Banat:
> : cine > ini_ , cer > er
> : snge > sni_ .
Consoanele s, z, s, j, , si r au caracter dur.
V + o ,u > h (n partea de nord):
volbur > holbur
vulpe > hulpe
vultan > hultan

2.Morfosintaxa

Substantivele feminine (comune si proprii) terminate n -ca, -ga fac genitivul si
dativul n -ci, -gi: Olgi, puici, maici.
Caracterul dur al consoanelor s, z, s, j, , face ca la substantivele feminine si la
forma feminin a adjectivelor cu radicalul terminat n aceste consoane s se neutralizeze
opoziia de numr: sg. si pl. cas, ra; gras, frumoas.
Substantivul tat are forma articulat tatul.
Articolul posesiv este invariabil a: a meu, a mele.
Pentru persoana a 3-a sg. si pl. a pronumelui personal se folosesc frecvent formele
dnsul, dnsa, dnsii, dnsele, att pentru animate, ct si pentru inanimate.
Pronumele demonstrativ de apropiere are forme de tipul aista, aiasta etc., iar pentru
deprtare aala, aei_a etc.
Imperfectul are la persoana a 6-a desinena -u_: erau_ , fceau_ .
Perfectul simplu nu se foloseste deloc sau se foloseste foarte rar, numai la persoana
a 3-a, cu valoarea unui timp trecut.
Auxiliarul perfectului simplu este o, att pentru persoana a 3-a, ct si pentru
persoana a 6-a: el o fost ei o fost, el o fcut ei o fcut.
Mai mult ca perfectul are si forme perifrastice n partea de nord a Moldovei: m-am
fost dus m dusesem, am fost venit venisem etc.
Viitorul are forme asemntoare cu infinitivul la persoana a 3-a: (v)a veni, (v)a
spune.
Conjunctivul verbelor a da, a sta, a bea, a lua, a vrea este s deie, s steie, s beie,
s ieie, s vreie.
Imperativul verbelor a aduce si a veni este ad! si vin!
n succesiunea a dou verbe, al doilea se foloseste la infinitiv: prindi_ a erbi_ ncepe
s fiarb, ncepe a cnta.
Preferina pentru formele analitice de genitiv-dativ: D mncare la pisic.

3.Lexicul

omt, cori pojar, hulub porumbel, vdan vduv, mos btrn si unchi,
prisac stupin, coromsl plnie, agud dud, povidl magiun, ciubot cizm, gheb
cocoas, poame struguri, harbuz pepene verde, zmos pepene galben, gavanos
borcan de lut, perj prun, marole salat verde, zarzr cais, barabule cartofi,
uncrop ap fiart, cnedle glusti cu prune, zarnacadea narcis, cacadr mces,
casnc basma mare etc.