1.

Norme profesionale de interes public

In conformitate cu articolul 2, litera b) din Legea 544/2001 "prin informaie de interes public se
ntelege orice informaie care privete activitile sau rezult din activitile unei autoriti
publice sau instituii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a
informaiei".
Informaiile de interes public pot fi mprite n informaii "la cerere" i informaii "din oficiu".
Informaiile furnizate la cerere sunt acele informaii pentru care furnizarea este posibil
numai n urma unei solicitri. Fiecare cetean poate solicita informaii de interes public :
- verbal, adresndu-se birourilor de informare public sau persoanelor responsabile de
informare public. n cazul n care este disponibil, informaia solicitat va fi furnizat pe loc.
Dac nu este posibil acest lucru, va fi ndrumat s depun o solicitare n scris.
- n scris, cererile pot fi adresate pe suport de hrtie sau electronic (e-mail). Solicitarea
n scris a informaiilor de interes public se completeaz conform modelului de mai jos (*anexa
1). Rspunsul poate fi solicitat i pe suport electronic (e-mail) dac birourile de informare
public dein mijloacele tehnice necesare.
Informaiile de interes public din oficiu sunt acele informaii pe care instituiile i
autoritile publice sunt obligate s le fac publice fr a exista o solicitare n acest sens.
Conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaiile de interes public, informaiile din
oficiu trebuie s fie disponibile la punctele de informare-documentare ale instituiilor i
autoritilor publice, n Monitorul Oficial sau n mijloacele de informare n masa, precum i n
publicaiile proprii sau n pagina de internet.
Informaiile care se furnizeaz din oficiu sunt:
- actele normative n baza crora autoritile sau instituiile publice respective
funcioneaz i sunt organizate;
- modul n care sunt organizate instituiile sau autoritile, atribuiile departamentelor,
programul de funcionare i programul de audiene;
- numele i prenumele persoanelor din conducerea autoritii sau a instituiei publice i
ale funcionarului responsabil cu difuzarea informaiilor publice;
- coordonatele prin care poate fi contactat instituia sau autoritatea: denumirea
instituiei, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail i adresa paginii de internet;
- sursele financiare, bugetul i bilantul contabil al instituiilor publice;
- programele i strategiile adoptate de fiecare instituie i autoritate n parte;
- lista cu documentele considerate de interes public;
- lista categoriilor de documente produse si/sau gestionate de instituiile si autoritile
respective, potrivit legii;
- modalitile prin care pot fi contestate deciziile autoritilor sau instituiilor publice n
cazul n care o persoan se consider vtmat n ceea ce privete exercitarea dreptului de a avea
acces la informaiile de interes public.



Notiunea si durata dreptului de autor .
Constitutia Republicii Moldova garanteaza libertatea creatiei artistice literare si stiintifice . Si
anume articolul 33 din Constitutia apara drepturile cetatenilor la proprietatea intelectuala ,
interesele lor materiale si morale ce apar in legatura cu diverse genuri de creatie intelectuala .
De rand cu Constitutia Republcii Moldova , Codul civil , Legea Repulicii Moldova privind
dreptul de autor si drepturile conexe adoptata la 23 noiembrie 1994 si modificarile survenite prin
Legea nr. 29-XIV din 28 mai 1998 , M. O. nr. 62-65 din 9 iulie 1998 , articolul 423 , au creat o
baza de drept reala si suficienta activitatii intelectuale si muncii creatoare .Rezultate ale
activitatii acestor persoane sunt considerate , opere stiintifice , literare si de arta .Raporturile
dintre creatorii , fauritorii acestor lucrari si alte persoane in privnta folosirii creatiilor , se
reglementeaza de normele speciale ale institutului de drept civil dreptul de autor. Dreptul de
autor reprezinta , ca institutie a dreptului civil , in sine totalitatea normelor de drept care
reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale legate de crearea si
folosirea operelor stiintifice , literare si de arta de asemenea sunt reglamentate in cadrul acestei
institutii si relatiile obstesti ce se stabilesc intre autori sau licentiatii acestora si alte persoane ,
inclusiv folosirea operelor. Legea Republicii Moldova nr. 293-XIII din 23 noiembrie 1994 prin
articolul 1 alineatul 2 reglementeaza relatiile care apar in legatura cu crearea si valorificarea
operelor .
Principiile de baza ale dreptului de autor sunt: libertatea creatiei artistice si stiintifice prezumtia
de autor , care inseamna ca autorul se foloseste in exclusivitate de dreptul de autor al creatiei sale
, acest drept decurge din insusi faptul crearii lui . Un alt principiu este imbinarea intereselor
personale ale autorului cu interesele societatii , cea ce-ar insemna ca de exemplu folosirea operei
autorului de catre alte persoane platindu-se o remuneratie sau chiar fara aceasta , daca folosirea
se efectueaza in interesul societatii de catre biblioteci , institutii asemenea lor . Alte principii ar fi
asa ca , oferirea autorilor largi drepturi patrimoniale si nepatrimoniale , remunerarea muncii de
creatie intelectuala in conformitate cu volumul si calitatea muncii , procedeul juridic de aparare a
dreptului de autor , si altele
Ca institutie a dreptului civil , dreptul de autor reprezinta in sine ansamblul normelor de drept ,
care reglementeaza relatiile personale nepatrimoniale si cele patrimoniale , legate de crearea si
folosirea operelor stiintifice , literare si de arta.

2. Legea privind accesul la informatie
Conform legii, exercitarea dreptului de acces la informatie poate fi supusa doar restrictiilor
reglementate prin lege organica si care corespund necesitatilor respectarii drepturilor si reputatiei
altei persoane, protectiei securitatii nationale, ordinii publice, ocrotirii sanatatii sau protectiei
moralei societatii (art.7(2). Compartimentul privind accesul la informatia cu caracter personal
(art.8) statueaza protejarea vietii private, apararea drepturilor persoanei si a obligatiilor
furnizorului. Astfel, furnizorul de informatii poate sa divulge orice informatii cu caracter
personal si care vor fi solicitate doar in cazurile cind persoana la care se refera consimte
divulgarea lor, cind informatia solicitata, in integritatea sa, a fost pusa la dispozitia publicului
(pu-blicata in conformitate cu legislatia in vigoare), anterior datei solicitarii.
Furnizorii de informatii, pe linga faptul ca trebuie sa realizeze un sir de masuri care sa garanteze
liberul acces la informatiile oficialeu obligatia de a publica sau de a face in alt mod general si
direct accesibile informatiile ce contin descrierea structurii institutiei si adresa acesteia; functiile,
directiile si formele de activitate ale institutiei; subdiviziunile si competentele lor; deciziile finale
asupra principalelor probleme examinate.
Dupa intrarea in vigoare a Legii privind accesul la informatie au fost operate completari intr-un
sir de legi, inclusiv in Codul penal. Potrivit acestuia, pot fi aplicate pedepse penale persoanelor
cu functii de raspundere pentru incalcarea premeditata a dreptului de acces la informative
Ce nelegem prin liberul acces la informaie?
Avnd n vedere c liberul acces la informaie este considerat un drept al omului att de
important, faptul c el nu este formulat mai clar n standardele internaionale ale drepturilor
omului ar putea fi surprinztor. Textul Articolului 19 din Declaraia Universal a Drepturilor
Omului este clar i fr echivoc:
Toi oamenii au dreptul la liber opinie i exprimare; acest drept nseamn libertatea de a-i
exprima nemijlocit propria opinie i de a cuta, primi i comunica o informaie din orice mijloc
i indiferent de frontiere (sublinierea noastr).
Dei libera exprimare pare benefic att pentru cei care comunic informaia, ct i pentru cei
care o primesc, ideea potrivit creia cetenii au dreptul s obin informaii de la instituiile
guvernamentale nu era unanim recunoscut la acea vreme. Suedia avea garantat n Constituie
libertatea informaiei ncepnd din 1776, dar ea nc se nscria ntr-o minoritate.

3. Libertii de Exprimare i a Accesului la Informaie
Articolul 10 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale prevede:
1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie
si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice
si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de
radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor
formalitati, conditii, restringeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare,
intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta
publica, apararea ordinii si pevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia
reputatiei sau a drepturilor altora pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau
pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.
n Republica Moldova, libertatea de exprimare este garantat prin Constituie. Articolul 32 al
Constituiei Republicii Moldova proclam[3]:
Libertatea opiniei i a exprimrii
Oricrui cetean i este garantat libertatea gndirii, a opiniei, precum i libertatea exprimrii n
public prin cuvnt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele eseniale ale unei societi
democratice, una dintre condiiile primordiale ale progresului su i al dezvoltrii individuale.
Sub rezerva paragrafului 2 al art. 10, ea este valabil nu numai pentru informaiile sau ideile
primite favorabil sau considerate ca fiind inofensive sau indiferente, ci i pentru acelea care
lovesc, ocheaz sau nelinitesc: aa impun pluralismul, tolerana i spiritul de deschidere fr
de care nu exist societate democratic. Aa cum o consacr art. 10, ea este nsoit de
excepii care impun totui o interpretare restrictiv, iar nevoia de a o limita trebuie s fie
stabilit n mod convingtor( 45).
pentru a aprecia existena unei nevoi sociale imperioase, care s justifice o ingerin n
exercitarea libertii de exprimare, trebuie s se fac distincia ntre fapte i judeci de
valoare.
Adjectivul necesar, n sensul art. 10 alin. 2 din Convenie, implic o nevoie social
imperioas. Statele contractante beneficiaz de o anumit marj de apreciere pentru a judeca
existena unei astfel de nevoi, ns ea este dublat de un control european ce vizeaz
deopotriv legea i hotrrile care o aplic, chiar dac ele eman de la o instan independent.
Aadar, Curtea este competent s statueze n ultim instan asupra chestiunii de a ti dac o
restricie este compatibil cu libertatea de exprimare pe care o protejeaz art. 10.

A doua funcie a presei const n cea de expresie a naiunii, aceasta decurgnd din dreptul de
a vorbi, iar nelesul esenial al acestui rol este acela de a servi naiunea i nu interesul personal.
Pentru a ndeplini acest deziderat publicistul trebuie s posede cteva caliti eseniale: s-i
iubeasc dezinteresat poporul, s posede cultur i obiectivitate n exprimarea realelor frmntri
ale naiunii. De asemenea dimensiunea etic e evident i n calitile protectoare ale
publicistului fa de naiune n demersul de prevenire al acesteia. Pe de alt parte articolul
Incertitudini al aceluiai Nae Ionescu arunc o privire asupra anchetei politice prin care
publicistul pune la curent publicul cu mersul politicii romneti n intimitatea acesteia, chiar
dac genul este privit cu suspiciune, acesta este necesar tocmai din nevoia de prevenire a
publicului larg cci un om prevenit face ct doi

4. Norme si valori profesionale :
1. PRINCIPII GENERALE
1.1 Jurnalistul este persoana care i ctig mijloacele de trai prin colectarea, redactarea i
publicarea de informaii referitoare la fapte i evenimente de interes public, cu scopul
diseminrii publice.

1.2 Jurnalistul i exercit profesia n scopul servirii interesului public, conform propriei sale
contiine i n acord cu principiile prevzute n prezentul Cod deontologic.

1.3 Potrivit Legii cu privire la libertatea de exprimare, interesul public este interesul societii (i
nu simpla
curiozitate a indivizilor) fa de evenimentele ce in de exercitarea puterii publice sau fa de alte
probleme care trezesc interesul societii sau al unei pri a ei.

Exprimarea opiniilor poate consista in reflectii i comentarii asupra unor idei generale, sau sa se
refere la comentarii asupra informatiilor despre evenimente concrete. Dar este adevarat ca
exprimarea opiniilor este subiectiva i ca nu i se poate i nu trebuie sa i se ceara veridicitatea, se
poate insa cere ca exprimarea opiniilor sa se faca onest i corect din punct de vedere etic.

In afara drepturilor i obligatiilor juridice stipulate de normele juridice pertinente, mass-media ii
asuma, in fata cetatenilor i societatii, o responsabilitate morala pe care trebuie sa o subliniem in
mod particular intr-un moment cind informatia i comunicatia au o mare importanta atit pentru
dezvoltarea personalitatii cetatenilor, cit i pentru evolutia societatii i a vietii democratice.

Informarea i comunicarea, sarcini pe care le indeplinete jurnalismul prin intermediul
mijloacelor de informare in masa i a formidabilei sustineri din partea noilor tehnologii, au o
importanta decisiva in dezvoltarea individuala i sociala. Ele sint indispensabile in viata
democratica, caci, pentru ca democratia sa poata sa se dezvolte plenar, participarea cetatenilor la
chestiunile publice trebuie sa fie garantata. Or, aceasta din urma ar fi imposibila, daca cetatenii
nu ar primi informatia necesara privind chestiunile publice pe care lor trebuie sa le-o ofere
mijloacele de informare in masa.

Dreptul persoanelor la viata privata trebuie sa fie respectat. Persoanele care au functii publice au
dreptul la protectia vietii lor private in afara cazurilor cind aceasta poate avea efecte asupra vietii
publice. Faptul ca o persoana ocupa un post in functia publica nu o priveaza de dreptul la
respectul vietii sale private.
Pentru a asigura calitatea inalta a lucrului jurnalistului i independenta sa, trebuie sa garantam
acestuia un salariu demn i conditii, mijloace i instrumente de lucru apropiate.

In relatiile pe care trebuie sa le mentina cu autoritatile publice i sectorul economic, jurnalitii
trebuie sa evite orice complicitate de natura sa afecteze independenta i impartialitatea profesiei
lor.

Tinind cont de precedentele, mass-media trebuie sa se angajeze in respectarea unor principii
deontologice riguroase garantind libertatea de exprimare i dreptul fundamental al cetatenilor de
a primi informatii veridice i opinii oneste.

Obinerea i tratamentul informaiei
Acurateea i verificarea faptelor
Separarea faptelor de opinii i comunicarea comercial
Corectarea erorilor i dreptul la replic
Clauza de contiin i cenzura
Protecia surselor
Relaiile pecuniare cu sursele
Viaa privat
Protecia persoanelor n situaii vulnerabile
Protecia minorilor
Toleran i nediscriminare

Jurnalistul nu accept cadouri n bani, n natur sau orice alte avantaje care i sunt oferite pentru
influenarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoionale cu valoare
simbolic pentru informare, uz redacional sau personal.