20SS

faturi suplimentare pentru un om de lume

Pentru c se i spune ,cte bordeiuri attea obiceiuri, "cnd te vei
afla printre strini, ti va fi de folos, dac vei ti i vei tine cont de
cteva particularitti.
S lum mai nti pe englezi.n Anglia totul este legat de istorie i de
aceea poate mai putin rational.
oi vorbim adesea de Anglia i gndim !area "ritanie. n fata unui
#nglez nu va trebui s faci o astfel de eroare capital. $ot att de
atent va trebui s fii n fata unui %alizer, a unui scotian,sau a unui
nord&irlandez dac vei face greeal s&l numeti englez. Anglia nu a
cucerit niciodat Scotia, ci regii scotieni au devenit i regi ai Angliei.
Sco'ia are, din punct de vedere istoric,intelectualii i traditia ei
literar. n Scotia a luat natere tiinta economic cu AdamSmit(, ca
i romanul istoric cu Sir )alter
Scott.n perioada romantic poetul national a fost *obert "ums
supranumit *obb+. $ot att de valabil este i pentru celelalte
prti,,celtice"ale !arii "ritanii cum sunt, )ales n care limba
era-man./,0rlanda de ord i 1orn%all unde se vorbete
i,,cornis"2eci englezii formeaz numai restul insulei i sunt mprtiti
n mai multe grupe. !ai nti este mprtirea n provincii cu dialectele
i accentele lor, dar mai ales sunt treptele sociale care i despart pe
englezi. Spre deosebire de America,Anglia este nc o tar a claselor
sociale. 3nul dintre criteriile cele mai importante de selec'ie este
dialectul i accentul care de fapt semnalizeaz apartenenta la o
anumit clas social. 1ine apartine clasei de sus vorbete ,4.ford"&
sau ,5ueen s#nglis(/
Acesta este asemntor cu accentul celor de la ""1.Aceast
limb se nvat acas dac printii apartin clasei respective,sau n
colile,, Public&Scools , cu intemate private,n care pe lng materiile
clasice se predau i lectii de comportament pentru o adevrat 6A27
sau 8#$6#!A.Aceasta are o aa de mare important nct
(otrte i viitorul sau cariera tnrului sau

9
tinerei absol vente. #.emplul din piesa lui S(a%,,P+gmalion/
este nc valabil.2eoarece nivelul este mai putin legat de bani
dect de limb, comportament i prezentare n
societate, importanta sistemului educationa(este mult mai mare
dect n alte prti ale lumii..2eci cariera se stabilete, dac vei
trece prin coli ca
#ton,:arro%,*ugb+, )incester, St.Paul1(arter(ouse etc. i printr
o universitate ca 4.ford sau 1ambridge.n aceste institutii se
nva' ntr&adevr, se pregtesc oameni compleci ce se vor
descurca n cadrul eta;elor superioare a diferitelor concerne, n
colile superioare ca profesori sau fac carier la $. <.
Strinii sunt scuti'i de aceste purgatorii dac sunt capabil i au
un comportament onorabil. 1are sunt de fapt standardele -finei
arte britanice"=Acceptat este stilul aristocratic, cu stpnire
total de sine cu rceala caracteristic.Absolut de repudiat sunt
izbucnirile dezlntuirile de emo'ii n public. #.ceptii sunt admise
la femei, artiti i (omose.uali, care au voie s se e.teriorizeze,
ca i cei din clasele inferioare. 2eci n !area "ritanie vei avea
de ales ntre,,cool/ sau - ;ucat teatru/.*egula principal
sun- 32#*S$A$#!#$"totul la un nivel emotional inferior.
u vei dramatiza nimic ci din contr pe ct posibil vei ,sub
dramatiza/n tot ceea ce te privete, calitti, reuite, talente. $e
faci mic i dai de nteles c de fapt nu trebuie s fii luat n
seam, c premiul obel 'i&a fost acordat dintr&o greeal, c ai
ctigatcursa maraton numai pentru c ti&ai mprtit greit
parcursul . 1u totul interzis este parvenitismul , lauda cu ce ai.
3n alt punct important, orice om civilizat trebuie s aib umor
dup englezi. S fim ntelei asta nu are nimic comun cu glumele
de la un carnaval nemtesc, n care publicul i d coate, rde
cnd trebuie i cnd nu trebuie dup orice glum ct de
nesrat ar fi ea.A avea (umor dup englezi nseamn a putea
vorbi indirect i cu o doz accentuat de autoironie.
>
:umorul la englezi este de fapt un remediu mpotriva importantei
proprii i un fel de centrifug a ridiculului care reuete s separe
ceea ce este totui important.#ste sistemul imunitar al puterii de
apreciere i locul instrumentelor care prin disput pot oarecum s
lmureasc situatiile contradictorii i parado.ale. ?enomenul
apartine democratiei pentru c ei sunt cei care au redescoperit
democratia parlamentar, au dreptul s i spun c(iar,, am a;uns s
fim de acord s ne certm i tot ei spun, , cordul ntre persoane
asemntoare se bazeaz pe (rtuial permanent/ ?anaticii i
ideologii intr n panic n fata unei parado.e, de aceea i se atribuie
(umorului calitatea de a face suportabile contradictiile de nerezolvat.
i a;ut s nu se dezec(ilibreze psi(ic. 2eci (umorul la ei este cu totul
altceva dect o e.centricitate englezeasc care apartine poporului . #l
este forma democratiei nsi. Si pentru c ei au descoperit
democratia, au descoperit i (umorul, cu a;utorul lui po'i a;unge la
inima englezilor. 2ac ai (umor, celelalte aspecte devin de rang
inferior. Att autocritica ct i relativismul nu trebuiesc interpretate
ca lips de personalitate, din contr, o dovad a unei puternice
personalitti, care i poate permite s se ironizeze i s se
relativizeze. #i sunt siguri de ei i printr&o nezdruncinat identitate
national rezultant a unei lungi istorii plin de succese. S nu uitm
c este sigura tar din #uropa care nu a fost nici o dat nvins. 0at
motivele pentru care n Anglia functioneaz , libertatea,
democratia,,,fair pla+ &ut/ i peste toate civilizatia. $oate acestea i
fac s sufere de o anumit atenuat form de arogant, e.primat
prin dezinteresul fat de tot ce nu este britanic, cu dou e.ceptii
,?ranta singura ce poate fi considerat o rival demn de a fi luat n
seama pe teme de civilizatie i 3SA care impune ca for' economic,
c(iar dac americanii au un accent suprtor pentru urec(ea
englezeasc.
@

#6<#$0A
Si elvetienii au multe motive de mndrie. Au fost multa vreme socotiti
ca invincibili,pentru ca au stiut sa se apere din toate punctele de
vedere.Apoi au dezvoltat o societate multiculturala democratica,
demna de admirat, cu regionalisme legate de fiecare canton, dar si cu
iz international.
Au A limbi oficiale, aBla franceza, bBl. germana si cB C. italiana si reto&
romanica iar mai nou au oficializat si C. engleza.
Au dezvoltat si cultivat industria (oteliera pentru turistii bogati nu
pentru cei ce cauta turism rural.
Au gazduit multe organisme internationale de renume cum sunt,
"anca !ondiala, 1rucea *osie, Societatea 0nternationala pentru
2repturile 4mului, drepturile refugiatilor politici, si sediul european al
34.
Si tot ei au reusit sa&si mentina neutralitatea, pentru ca au tinut si tin
nca la secretul bancar.
2in punct de vedere confesional este o tara divers colorata.#a a fost
centrul reformismului, "asel ftind considerat orasul mondial al
calvinismului.
8ermana elvetiana este un dialect de la vec(ii A6#!A0. D84$0 B
?*A$A.
n comparatie cu 8ermania farmitata,n ?ranta - rezolutul/ a
luat forma centralismului. Si pentru a&ti face o idee va fi de
a;uns sa privesti gradinile de la <ersailles sau bulevardele
Parisului, care se unesc n ;urul Arcului de $riumf. 1entrul
?rantei este Parisul si aceasta mai mult dect oricare capitala
din lume.Parisul este&scena natiunii, n care tara poate fi vizitata
si se poate prezenta teatral.Aici au fost ;ucate marile drame
nationale ce au (otart soarta tarii si tot de aici a fost preluat
comporta&mentul cultural e.emplar pentru toata tara.Parisul a
fost nca din secolul E<000 considerata capitala lumii civilizate.
!ai mult, ?ranta a descoperit forma centralista de conducere a
tarii. *evolutia din CFGH a completat ceea ce ncepuse *ic(elieu.
Aceasta a facut din ?ranta o tara a normelor obligatorii pentru
toata tara, inclusiv un sistem scolar unic. n scolile frantuzesti
se nvata serios si,,bacul" este un e.amen greu,care are
aceleasi teme peste tot si are loc n aceeasi zi. Aceasta asigura o
uniformitate a cunostintelor si pretentiilor.imeni nu trece daca
nu a facut cunostinta cu marii clasici ai literaturii mondiale. $ot
normate sunt si pretentiite de cunostinta de l.franceza.Asa cum
Parisul conduce tara,Academia ?ranceza (otaraste ce se
considera corect n ortografie, n fiecare etapa. 1liseele sunt date
de comparatii.2aca ne gndim cum sunt crescuti copiii n tara
noastra si c(iar n 8ermania, trebuie sa recunosc plin de
admiratie superioritatea poporului francez,unde cei mici nvata
n mod intensiv formulele de politete, formule ce sunt att de
bine nradacinate nct sunt utilizate cu dezinvoltura de tot
poporul, n toate mpre;urarile, merci, mon c(erI s il vous
plait, madameI bon;our monsieurI e.cusez moi, mon amiI
au revoir, mesdamesI ca si seria de formule de politete din
scrisori. Aceste formule de politete sunt obligatorii si pentru noii
veniti. 1el ce nu le foloseste este un needucat.


AJ
Pentru un om de lume fiecare zi se scurge la francezi, scaldata
n lumina acestor formule conventionale de prietenie politicoasa.
1uvintele frumoase ridica nivelul atmosferei si apartin ca si
aerul ce se respira. $rebuieste de stiut ca francezii sunt snobi ai
limbii si daca ai reusit si daca ai reusit sa te apropii ntru ctva
de o familie, poti sa o rogi sa te corecteze pna vei a;unge la un
nivel onorabil. 2aca vei voi sa&ti capeti respect si apreciere, v&a
trebui sa&ti dai silinta sa poti vorbi gramatical corect si pronunti
corect. ?ormula de politete -vous/ este folosita c(iar si n
familie. "atutul pe umar si alte gesturi de camaraderie peste
noapte sunt repudiate. 2in contra, cteva formule de politete n
plus sunt mai usor acceptate, c(iar daca sunt putin e.agerate.
Si, cum ti aminteam mai sus si scrisorile sunt pline de politete.
0ata cteva e.emple, <euillez agreer,!onsieurD!adameB, l
e.pression de mes meilleurs sentimentsI avec les salutations les
plus c(aleureuses ;e reste, c(ere !adame, votre (umble
serviteur.
.Ai n retorica parlamentara,francezii sunt la polul superior.
!a;oritatea personalitatilor politice mari sunt absolventi ai
scolilor superioare de elita si nu numai ca sunt politicosi n
prezentari , dar cine a avut placerea sa&l auda pe
"alladur,despre care se povesteste ca atunci cnd si&a
prezentat bilantul de guvernare a c(emat secretara, s&a asezat
ntr&un fotoliu si timp de cteva ore, a dictat fara nici un fel de
notite, sau pe <aler+ 8iscard d #staing, cnd, timp de K ore si&a
prezentat bilantul fara nici o ciorna n fata, si poate face o idee
despre stadiul n care se afla cultura politica parlamentara a
altor tari. ?ara stil nu poate e.ista o civilizatie. &
.#sprit, c(arme, elegance et galanterie nu sunt degeaba termeni
t
Spania si 0talia au comun catolicismul, care predomina si care le&a
conferit un anumit conservatorism, nevoind sa renunte la traditii.
Spania este mpartita n cteva provincii.
n ;urul "arcelonei este 1atalonia care are o limba separata. &
.*egiunea este mai industrialliata si are o oarecare independenta si
pentru ca au pornit ceva mai devreme catre democratie."arcelona
este o metropola a Lugendstilului, mai ales din cauza marelui ar(itect
8audi.6a nord de Portugalia se afla 8alicia, unde se vorbeste,,
gallego "iar n nord, la granita cu ?ranta, se afla <isca+a si
8uipuzcoa unde traiesc cei ce poarta "AS10.,,Poporul "AS1" si care
din pacate se face cunoscut mai ales prin actele de terorism ale
organizatiei sale secrete #$A.
nsa inima Spaniei este 1AS$060A, regiunea cu castele, de unde a
nceput lupta de dezrobire de sub dominatia araba.n Spania
burg(ezia nu s&a dezvoltat ca n alte tari. 1omportamentul general a
fost marcat de catre nobilimea care luptnd mpotriva arabilor a
primit latifundii si a continuat sa&si etaleze superioritatea prin stilul
de viata, n care pastreaza o oarecare distanta de activitatile
economice moderne, de munca zilnica si demonstreaza ca stiu sa
petreaca. Spaniolii vor sa dovedeasca ca sunt oameni ai faptelor si Ai
acum cteva cuvinte despre 3SA
Si istoria lor este o istorie a victoriilor, iar liberalismul american se
datoreaza acestui lucru. 2upa evenimentele din CC. septembrie se
observa desigur o oarecare limitare a liberalismului pe care va
trebui sa o ntelegem. ?iecare familie americana are n istoria sa un
om drz care a reusit sa se impuna ca emigrant ndurnd greutatile
eminente ale e.ilului.
1onflictele ntre generatii nu &au lipsit pentru ca adesea parintii au
ramas la limba tarii de bastina.
Pentru a usura integrarea, legile americane sunt pline de patriotism
si salutul drapelului cu mna pe inima.
0mpresia ca America este tara tuturor posibilitatilor este cultivata si
nscenata de nenumarate ori si are ca rezultat o mobilitate n
gndire si actiune care i caracterizeaz. 3n american sc(imba
adesea serviciul, casa si regiunea fara prea multe probleme.
4 alta mentalitate care s&a pastrat este si aceea ca seriful este platit
de comunitate si este n consecinta considerat ca salariatul ei
slu;ind interesele comunitatii si nu invers,si actiunile cetatenesti de
a realiza o mbunatatire n cartier sunt de la sine ntelese si nimeni
nu asteapta ca primarul de sector sa le faca ceva.
2esi europenii spun adesea ca sunt socati de o anumita
superficialitate cnd un cunoscut nou si ofera prietenia dupa A
minute, aceasta va trebui nteleasa ca un gest democratic, care nu
asteapta constituirea unui clan familiar sau financiar pentru a lega
o amicitie. Americanii nu cunosc nsa nici snobismul celor culti.
Profesorii americani veniti la congrese n #uropa ne surprind adesea
prin comportamentul lor modest cu toata valoarea lor de netagaduit.
Ai colegii nostri care au obtinut posturi de profesori n America ne
povestesc ca este foarte important pentru a&ti mentine postul sa poti
dovedi ca esti un om capabil. imeni nu te ntreaba de unde ti&ai
cumparat costumul sau ce ceas porti.n comparatie cu englezii,n
fata unui american poti sa te e.primi ct poti de entuziast c ai avut
fericirea sa&l cunosti,ca a fost un vis al tau mai de mult si nu se va
supara daca l vei numi pe numele mic.:umorul poate fi c(iar ceva
mai obisnuit.Americanii se casatoresc si se recasatoresc
repede. 1ine nu se casatoreste este repede etic(etat ca (omo.

nu numai ai vorbelor, sunt mari amanti si si permit sa fie liberi si nu
sclavi ai muncii zilnice. $Jin sa demontreze,,44A*#A" care este o
codificare a barbatiei aristocratice, care cuprinde suveranitatea,
galanteria, si virilitatea.
,Ai pentru a demonstra ca ,, ncornorarea" sau impotenta sunt numai
zvonuri, se defileaza n (aine de sarbatoare cu familia unita ore n sir
att nSpania ct si n 0talia si vor sa demonstreze suveranitatea lor
fata de timp si de aceea nerespectarea unei ntlniri la minut sau
terminarea unei lucrari la termen nu, trebuie vazuta numai negativ.
Spania este o dovada vie a avanta;elor unei infrastructuri rationale
pentru dezvoltarea turismului mai ales de cnd este membra n
#3.#ste un motiv n plus sa&i admiram pe spanioli dar si motiv de
durere gndindu&ne ce bogatii turistice are tara noastra si nu sunt
e.ploatate pentru ca nu avem o infrastructura corespunzatoare
cerintelor lumii cu bani de astazi.