Progresul tehnic.

2
Definitie: Progresul tehnic reprezint aplicarea cuceririlor tiinei i tehnicii n practica
economic, fiind rezultatul unei ample activiti de cercetare-dezvoltare, bazat pe creativitate i
inovare. Progresul tehnic (dup Schumpetter) reprezint ansamblul activitilor de inovare a
sectorului productiv, avnd ca suport cercetarea tiinific i ndeosebi cercetarea aplicativ.
Forme de manifestare: Studiile de prognoz tehnologic indic producerea unor
adevrate strpungeri tehnologice, cu impact considerabil asupra dezvoltrii economico-sociale a
umanitii. Se produc noi materiale, noi tehnologii, cu performante deosebite, inclusiv protejarea
mediului. Materialele compozite sunt alctuite din dou sau mai multe componente, ce
formeaz faze distincte i care prezint efecte sinergetice, sau proprieti diferite de ale fiecrui
component n parte. Materiale compozite se gsesc i n natur (diverse roci solide). Aceste
materiale cu proprieti programabile superioare materialelor tradiionale au ptruns n domeniile
tehnicii de vrf, cum ar fi: tehnologiile aerospaiale, microelectronic, tehnica nuclear,
telecomunicaii, tehnica medical a implanturilor, industria de automobile, de nave marine, industria
chimic, a mobilei, construcii pentru protecia antiseismic a cldirilor, birotic, industria
apoarte rezisten/densitate i
tehnologiile de formare a pieselor din aceste materiale sunt relativ simple ca numr de operaii i au

Compozitele nlocuiesc unele materiale, n special pe cele metalice (care necesit consumuri
mari energetice i resurse epuizabile), sau se impun datorit proprietilor lor. Orice material
compozit este alctuit din dou structuri spaiale fundamen
constituie componentul de legtur (liantul), suportul pentru faza dispers; este stabilizator la
buclarea fibrelor, transfer efortul mecanic la armtur. Armtura reprezint componenta principal
de preluare a sarcinii, reduce costul, mbuntete caracteristicile electrice, mecanice, termice etc.
Diversitatea foarte mare a materialelor compozite necesit apelarea la mai multe criterii de
sunt aliaje metalice, sau materiale de sintez, capabile s se autoadapteze la mediu, s adopte
formele cele mai adecvate, ca reacie la o solicitare exterioar natural sau provocat, de natur
vibratorie, acustic, mecanic sau termic. Elementele care conin astfel de materiale sunt capabile
s primeasc informaii i s se comporte ca nite captatori care execut un ordin, acionnd n
consecin. Captatorul i elementul activ formeaz unul i acelai ansamblul integrat.
Materialele "inteligente" capabile s-i schimbe forma n funcie de condiiile de exploatare vor
nlocui piesele mobile ale aripilor avioanelor, vor elimina zgomotul produs de automobile i vor evita
erorile comise de camerele de luat vederi de la bordul sateliilor artificiali. Aliajele cu memorie
a formei, pe baz de cupru, sau nichel sunt capabile s nvee o form i s revin ulterior la starea
iniial. Dup deformarea survenit la o temperatur sczut, i regsesc forma iniial prin
nclzire. Sunt deja folosite n construcii (sisteme de securitate), electronic (contactoare),
hidraulic (mbinarea conductelor), mecanic, robotic etc. Materialele piezoelectrice, elita
mileniului III, au un mod de funcionare i proprieti ce pot fi comparate cu cele ale sistemului
nervos uman, combinnd rapiditatea actului reflex cu capacitatea de analiz care precede
executarea unui gest voluntar comandat. Materialele supraconductoare reprezint o nou clas
de materiale care au temperaturi, cmpuri i cureni critici, ce le permit realizarea unei
superconductibiliti la temperaturi critice nalte (23-110 K), ceea ce le confer o mare importan
tehnologic. Aplicaiile industriale ale supraconductorilor se contureaz n urmtoarele domenii:
cmpuri magnetice intense, microelectronic, electrotehnic, transporturi i informatic.
Materialele semiconductoare ultrapure obinute n condiii speciale de imponderabilitate vor crea
premisele realizrii unor microcircuite pentru computere de 8 - 10 ori mai rapide dect cele
tradiionale. Nanotehnologiile se ocupa cu proiectarea si fabricarea de componente
submicronice sau de fabricarea altor component cu dimensiuni mai mari, dar cu suprafete de finisare
de ordinal micronilor si chiar mai jos. Nanotehn. acopera dimensiuni de ordinul 10-9 10-15 metrii.
In paralel cu nanotehn. s-au dezvoltat si tehnologiile infinitezimale cum ar fii tehnologiile atomice,
tehnologiile moleculare si electrotehnologiile ajungand la dimensiuni de 10-27 si chiar 10-30 metrii.
Cea mai mare revolutie o vor produce aceste tehnologii in realizarea de circuite logice mai mici de
260 de ori decat cele utilizate la microprocesoarele moderne.
Biotehnologiile utilizeaz procese biochimice specifice vieii n practica industrial, aplicaiile
regsindu-se n practica alimentar din cele mai vechi timpuri (n procesele fabricrii de vin, bere,
oet, iaurt, brnzeturi). n prezent se deosebesc trei mari catagorii de biotehnologii : 1)
Tehnologii de tip fermentativ aplicate n
tratarea i purificarea apelor uzate. 2) Tehnologii enzimatice care utilizeaz enzime drept
catalizatori ai unor procese. Enzimele sunt specifice unor procese. Se obin astfel antibiotice,
aminoacizi, proteine monocelulare, biocarburani etc. 3) Tehnologii genetice care prin modificri ale
codului genetic pot determina crearea de specii noi de plante i animale, rezistente la boli i
duntori. Se mai pot utilize bacterii modificate pentru fabricarea de hormoni, insulin uman,
interferon (substan cu proprieti antivirale deosebite) .a. Biotehnologia va deveni o
disciplin autonom a tiinelor biologice, o legtur necesar ntre genetica molecular, biochimie
i medicin. Biotehnologia celular urmrete aplicarea cunotinelor referitoare la celul,
privind legturile dintre structur i funcionarea celulelor, sau a componentelor acestora. Celula
constituie un sistem deschis, care se autoregleaz i care se caracterizeaz prin schimburile cu
mediul, metabolism, capacitate de multiplicare etc. Aplicaiile se regsesc printre altele n
catalizatorii biologici, medicin, bionic, biosenzorialitate etc. Automatizarea s-a impus n
conducerea proceselor continue, a liniilor de asamblare complexe, n pilotarea vehiculelor moderne
(avioane, vapoare, nave spaiale), conducerea centralelor electrice (n special cele nuclearo-
electrice), n medicin etc., extinzndu-se astzi n toate domeniile (transporturi, servicii, agricultur,
casnic, agrement .a.). Prin automatizare se nelege echiparea unei instalaii cu un dispozitiv
care s asigure realizarea unei operaii sau a unui proces, n anumite condiii date (optime), sub
controlul personalului operator, dar fr intervenia nemijlocit a acestuia. Instalaia automatizat
mpreun cu dispozitivul de automatizare formeaz sistemul automat de conducere a procesului.
presiune, debit, nivel, frecven, turaie, tensiune, vitez etc.), cu meninerea lor n limitele impuse,
zultate la ieirea din proces i realizarea schimbrii lor n funcie de
oare de proces
(cibernetizarea) Conducerea cu calculatoare reprezint o tehnic de utilizare a calculatoarelor
numerice pentru conducerea unei pri sau n totalitate a unui proces tehnologic, n scopul realizrii
i meninerii unor performane tehnice i economice. Calculatoarele pentru conducerea
proceselor tehnologice sau calculatoarele de proces se justific economic n cazul urmtoarelor
urbri cu
consecine economice severe;
-
operare n tehnologia prii noi poate fi simulat pe un calculator; pentru cunoaterea mai bun a
proceselor etc. Automatizarea flexibil i roboii industriali Automatizarea flexibila a
aparut prin reunirea inteligentei calculatorului cu manipulatoarele mecanice. Tipuri de produse de
aceste fel sunt robotii industriali si masinile unelte cu comanda numerica. Robotii industriali
sunt definiti ca fiind masini automate, usor programabile care pot efectua miscari simple repetitive si
care poseda capacitatea de percepere si interpretare a semnalelor din exterior; unele chiar se
adapteaza la mediu in timpul lucrului. Robotica este un ansamblu de tehnici care se ocupa cu
realizarea, utilizarea si intretinerea robotilor; are un caracter interdisciplinar deoarece utilizeaza
cunostinte din informatica, automatic, matematica, mecanica etc. Robotii industriali sunt
utilizati cu precadere in aplicatii cu grad mare de repetabilitate care necesita eforturi fizice mari:
sudura, vopsire, asamblare etc. si deasemeni pentru situatii greu de suportat de operatorul uman:
mediul toxic, cercetari aerospatiale, submarine etc. Clasificarea robotilor industriali se face dupa
mai multe criterii: a) Dupa evolutia in timp exista: Robotii din generatia 0 reprezentati de
manipulatoarele simple care executa o serie de operatii fixe predeterminate. Robotii din prima
generatie sunt cei programabili cu comanda in bucla deschisa fata de mediu (nu primesc semnale
de reactie de la senzorii externi). Sunt utilizati in operatii de sudura, vopsire, asamblare. Robotii de
generatia a 2-a (dupa 1980) sunt cei prevazuti cu senzori tactili, de forta si camera de luat vederi.
Acestia furnizeaza informatii din mediul inconjurator avand si autonomie in orientare. Robotii din
generatia a 3-a (numiti si roboti inteligenti) - sunt dotati cu senzori complexi si elemente de
inteligenta artificiala. Au un grad inalt de precizie realizand procese logice complexe in vederea unei
adaptari rapide la o serie de activitati. b) Dupa tipul operatiilor executate exista: Robotii industriali
de productie (RIP) sunt utilizati in procesele de productie, in robotizarea anumitor parti. Robotii
industriali de ridicat si transport (RIRT) sunt utilizati pentru alimentarea masinilor cu unelte si de
asemenea la transportul si depozitarea materialelor. Robotii industriali universali (RIU) au cea mai
larga destinatie. c) Dupa metoda de instruie exista: Robotii din clasa intaia manipulatori Robotii
din clasa a 2-a secventiali Robotii din clasa a 3-a repetitori Robotii din clasa a 4-a cu comanda
numerica, care au programul memorat pe o banda perforata. Robotii din clasa a 5-a inteligenti,
care isi stabilesc comportarea si deciziile cu ajutorul capacitatilor senzoriale.
- se
functie prin care robotul
culege informatii asupra mediului inconjurato,r cu ajutorul u
Functia de decizie asigura si coordoneaza interactiunea primelor 3 functii mentionate. Pentru
indeplinirea celor 4 functii in structura robotului se afla urmatoarele parti component: sistemul
mechanic, sistemul de actionare, sistemul sensorial si sistemul de comanda si programare.