tn concluzie, pentru unii oameni din ziua de astizi,

,,a
cumpdra" a deve-
nit sinonim ctt ,,a
ttdi" .
Varianta 3
,,ii
spusese asta pe Bucegi la cheile Titarului. Acolo, pe piatra pe care se
:dihneau, soarele apunea mai tArziu. Partenie vrea si qi trdiascb gi sd
9i
scrie.
Dar asta nu sc poate, spunea Bin$. Scnsul te mnfisci pe dmiuntru, te impie'
dicd si trdiegti. Nu orice muncH te conJisci pe dinlHuntru. Poli incSrca o va-
gonetd cu cirbuni sau pofi semna h6rtii administrative gi mintea i1i aleargi
liberd. Timpul d-tale interiot singurul care conteaz6.,igi aparline. Poli munci
r.isAnd sau amintindu-fi, sau gAndind. Numai munca sdvArqitd intru impli-
nirea unei vocalii, gi in primul rAnd scrisul, pentru cd procesul lui e cel mai
complicaf numai aceatd muncH te confiscd definitiv Numai actul creafiei ili
cere aceast6.
jer{r6*"
(Mircea Eliade, Noaptea de Silnziene)
[Citegte
textul cu voce tare]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
.
Cui se adreseazi texful?
o
Ce tiP de text este acesta?
o
care este atitudinea personajului Biriq fald de actul creafiei?
2. Care este opinia ta despre aten$a acordati unei activitXti intelectuale?
Susline, cu argumente, opinia prezentat6'.
Propunere de rezolvare
1.. Autorul textului este prozatorul Mircea Eliade iar fragmentul citat apar-
:ine unui roman, Noaptea de Shnziene. Astfel situafia de comunicare este una
ictivd, creatd de autor.
r
Texfui se adreseazd atAt unui receptor specializat - un alt scriitor, un pro-
:esor de limba qi literatura romAnd, un student la FacUltatea de Litere -, cAt
;i
r-rnui receptor nespecializat
*
cititorii obignuifi.
r
Acest text este de tip ficlionai, aparfine stiiului beletristig prin faptul cd
iace parte dintr-un romary dar
9i
pentru cd prezint{ intr-o manierd subiec-
279
t::::;::l
::::,.i::
tivi o anumite realitate. Agadar, textul rePrezinte un monolog al unui
Perso-
naj, Birig, despre imposibilitatea unui scriitor de a trdi gi a scrie in acela$i timp.
.
Atitudinea lui Birig fafX de actul creafiei este una subiectivS. La fel ca qi
alte personaje din proza lui Mircea Eliade (de exemplu, scriitorul Andrei Ma-
vrodin, unul dintre protagonigtii romanul'uiN:aintd hr cet), Birig considerd cd
este imposibil ca un scriitor si triiasci gi si creeze in acelagi timp. Actul crea-
fiei,
spre deosebire de orice alt[ activitate care ili lasd mintea liberd
,,te
confiscd
definitiu
tqil
rtt cere jerfd."
2. in opinia mea, orice activitate intelectuali cere timp, dedicafie gi disci-
plin6. De exempiu, un scriitor trebuie sX renunle la diverse activitifi sau
Pa-
siuni gi si dedice cAteva ore pe zi scrisului. De altfel, existi nenumirate
mdrturii ale scriitorilor, care afirmi cd, pentru a scrie, au fost nevoiti sd re-
nunle la timpul petrecut aldturi de familie qi sd retragd intr-un loe liniqtit care
sd le permiti sd lucreze.
Agadar, orice activitate intelectuald necesitd timp, ddruire, disciplini
9i
uneori chiar
jertf6.
Variant a 4
,,Stdm
prost cu trecutul. Descoperim cu delicii pl5cerile prezentului (in-
clusiv pe cele literare), trendurile, modele, vrem,sd fim
[...]
conectali la ..ce se
intAmpli in lumerr, ne bucurdm cd noile bestsellers occidentale se traduc rapid
gi la noi, inot5.m in .,noul val de prozatori>,
,,noul val de cineagti" qi alte noi
valuri
[...].
Dar stXm prost cu trecutul.
. Cetdlile gi monumentele scumpei noastre patrii se degradeazl, ceeace din
c6nd in cAnd trezegte cAte-o indignare publicisticd sau civic6. Dar aproape ni-
meni nu se indigneazd cX .,monumentele scrise" ale trecutuluizac, qiele, in pi-
rdsire. Editii critice nu se mai fac. Mari cdrli ale trecutului nu se reediteaz5,
cdci
"costd
qi nu se vAnd" (spun editorii priva{i gi au dreptate). Sau se reedi-
teazX dacd patronul editurii iubeqte in mod deosebit cartea aceea qi iqi asumX
riscul gi cheltuiala."
(Mircea Vasilescu,,,Digitalizarea ttecutului",
in revista Dilemateca, anul IiI, m.28, septembrie 2008)
[Citegte
textul cu voce tare]
1, Ce pofi deduce despre autorul textuiui gi despre situafia de comunicare?
.
Cine este?
- ' :
. Cui
seadteseaz|?
:;;J"
;' rt pTT:aprrea
textul?
portut
oamenilolc;X,"rtlTlru"
: :;;"
opinia
autorului
d"f':-:i#;
J""tt"""
ar
tret
'.;*",*;',:::llXlfl
fflltXhT$lpiniaprezentati
caPodoPerelor
sa:
ProPunere
de
rezoNare
l.Autorultextului'MirceaY":tt"'-':;ffi1ffi
:-;-1:##jmh-jffi
:##,**f,X;X*Xm'ru*"ffi
il',:il'"Ui#
soi de
snobism
curtt
;::i;:-'X;detipnonri4ional,iryff
;::::t$t"TjlT:hLT;1""::'"-;
atAt
unui
receptoT
specializat
-
un
socl(
li -;';*"*tr3-tlillt;o6rea
in
orice
cotidian,
pe
un
blog
al autorului
sau
*;l:::,TJ:f
f;':'T!!liil;,rTl1L::f:;;iiT#:i"\
-'".
e.'torut
se
aratl
nemulfumtt
"\tiliit"itt.u',it7,!],ru,
nu
se
reediteaza,
r:i;iim*:;;r#::'#)i;,#i;;irl;,#:;,X
'iu!r".i*n"inise:a6ndo(spuneditorn'W*\it;;o"t-?i-XtT3,iol#Tffi;:
"*-r.
in
opi'tiu
mea'
cetdtenii
uneila;:;;
t*"
todullt"aifii
critice
ale
cdr-
'"ia""p'a"r^TlT:l1?;l:T:ilI:8ff 1"#""*i,H;;;*orcbrriale
Restaurare""*?T;;iori
de
valoar
*i."11#iliil;'J""'titoi"pffi
*::ffiiffi
"1Ti,illTti,Tt$'ffi
-
in
concluzie'
o naliune
"t ":::l^";l*i'
"t'
are
nici
I
,"fo'
'^i"'
cici
o naliune
care
nu
ar
,"'"
""g*a11
clar
definit6'
,Uf
Uariant
a5
"'r'u+x**ffi
*,;#Hi+**ff*t','{ffi
- oetreace
timpul
numit'::::;
t-am transmis
eu.
Clino
l-trrt
rvor
-----
--;-
ia cunoscut'
e un
gust
pe
care
i l-am
tfinsrruu
-*'
--
-
nS
,=
re?
':t:
'-i.
:
i:
nu
stia
bine nici sd traduci-
I-amintJrpr"Li""
r""?uur1liiffij]j:Tn:;
.
capabil
o fabuii
de La Fontaine,
Les aiimaux
mslades
de Ia pestel,ce
produsese
'-
"
odinioari
atata incantare
tn mine.
.{* ir""rt
apoi ra Les deux pigeons2.
Am
''
'
'
lxsat-o
mai tarziu
sd interpreteze
singurd,
gi eu numai
imi dddeam
cu pare-
.:ii=,:'.r=.,-:;-:::=:,.::,
tat s5 reconstituiesc
viafa fiecdr"t
t;.;;;iTrff:ffi$tr#ffi'rffi::;
=:...:
.,.::.:::..,,,._,.,.,_'-.,,
erau familiare,
gi eu nu mai puteam
.orr,riU.ri."u
nimic.
De altfel,
dupk
An-
i-.;:,:+ :
:-,::-j.,,,.,,,
dromaca
am lisat-o
singurS
sigar"u"ae
"*pr""tttut
eram sigur c6 va reugi
per-
,:::,:i:,: :::::j,.; j. , ..,,.,-,.
fect' Iar mai tarziu
*.rrt"
inlelesuri
mi reja auincut
ea mie. Dupd
ce anariza
::=
,':: n+,,.i::j;rir:r:r=:
1":::
t*o'
linand seama
de.realit5,ti,
ger;il;"cordanfe
imediate
intre erci
;;,,,,_,
*.;,,
:i::i::::::-"*
ficusem_$i
u.r, po"r,iu
tu.or,rtrr.fii
ririce.
tridAnrirr_ci .ro_
:
r'1r:rffiE;,T:H,1"fr:;,i;ffi:1i?g:ri::i":::";i,.:::i -
..
.
turile clragostei.,,
. . . ..-,.-. "
Cui se adreseazd
texfui?
h:rile
dragostei,"
rrvyrra et rrre/ cu trenezre
expli
',-
'
r - -
t
[Citegte texful
cu voce taref
:
I.
o
Ce tip de text este acesta?
],,
::;:
' , .
,.=
::i;
::l:
'
'
-
' : ir'
'
Care este atitudinea
personajului-narator
fa{i de raportul
profesor-
r*:
. .._..,-.-._.r.* el ev?
-
i
l
t,
, ,
,,;ir,
,
, '
,:nT,'fi::,T:1-';
3:H:::i:ji:"::,n:::r f",*
evo,ua
pand ,:
,.,., -.o,.,=,.-r..
stadiul
in cire sd-qi depdgeascd
proferor'rz'srr=rii|,;:X'eu;;#:"t:,?:
'-':**.,'.',,..,''..,',.,.,,:.
nta prezentatd'
1-
a , '
: .
t - . .
r . -.
.
r:
comportdacereasituncrii,J.;;;il"ijd;?#::T::Til,:iJ#::
' t'-'
, ": '
- - .
,,,,....,,,,-.";,,,
1
Les animaur
malade.s
d1 la peste (ciin fr.)
- Animalele
botnaae tle ciumd;
...r.:;:i:._,:rrl#*,:i
2
Les deux pigeors
(din fu) - Cef daf porutnbei
;-1. i ot;i i ,;
. , . . i , - r r e?
' l t - r i SOf -
: pand 1a
, - : t e nni -
. nnr f e f i
: plaj[ nu
ambiant.
Alegereaconlinutuiuilecturii,atitudinile$iCompoltamentelecititorilorde-
pind de locuri,
spadi;vecin[tili'
comoditeii'
motilier'
luminS'
temperaturd'
Imaginile
artistice
sunt din acest punct
de vedere, documente
excepfionale
pentru reconstitLlirea
situatiilor
concrete
de lecfuri,
a contextelor
in care ci-
ieau bdrbalii
gi femeile
de altidati'
Pi n[ i nSecol ul al XV[ I -l eapred-omi nascenel edel ect url caresedesf l -
go*iio
sPatiul
inchis, fie cX estl vorba
de lectura
colectivl'
cu voce tare sau
de lectura sllenliousi,
ocularS.
tn Evul Mediu,
lectura pare s5 fi fost o ocupa-
lie
prea pulin confortabild'"
(Alexandru ofrim, ,,Lectura
feminini in imagini",
in revist a Dilemnteca'
Anul IV octombrie
2009)
[Citegte
textul cu voce tare]
1.Cepolideducedespreautorultextuluiqid.espresituafiadecomunicare?
o Cine este?
. Cui se adreseazi?
. Unde ar fi
Putut
aPerea textul?
.
Care este opinia autorului
despre
actul de lecruri?
2. Carc"rt"
opi|rlu
;d;pt"
faptui ci lectura
este o activitate
contextuali-
zatd? Susline,
cu argumente'
opinia prezentati'
re
Varianta
g
,,Aziseimplinesctreizecigigasedeanidelamoarteamamei' Timpulvine
din viitor, trece ?n urm6, se dXrAmd
peste ea' o acoper['
o face tot mai inexis-
tenti, cdci morlii
-";;i
ei, mereu'
iatta voi dispirea
qi eu' va fi murit
qi ea
compl et
di n uni ver s
,
-
: -
^^i - ^^
ai m
Pr eami c, cAncl amur i t , cas- ol i nmi nt e' i magi neaei mi - amcr eat - omal
tdrziu,in
copiiirie,
a"f a o fotograhe
rea
qi gtearsi,
Pe
care am inviat-o
qi am
col orat -ocut ot ceamauzi t det aal l i i gi cupropri ameaf ant ezi e: of at [ t dcut d'
inalt6,cupdrulcastaniu,cuochiicSprui.Amintireauneiimaginiarbitrare
de altidatb,
este aceasta
qi atita este rnal:l.a'
in cursul
vi"tii, ;;;;;a
rimAnAnd
aceeaqL
a variat' totuqi' oilat[ cu punc-
tul de privire
?n .uru *i mutau anii. in copii5rie,
fata cu
Pirul
castaniuimi
era
mam[.
La douize.i
Ju ur.rl, sorl. Astizi,
o simt fiicd. Dar aceste sentimente
sui-generis,
u.",.u',po*,""u,^t".ti',e,
{516 substratul
vreunei
rea1it61i
experi-
277
' ,
.
: .
:-,-.::-..
; -: --,
a:: ::t:
i.:
' - l :
: r . : l :
mentate in viafa de familie, au fost nostalgii de amor pentru o fati frumoasd,
moarti de mult."
(G. Ibriileanu, Adela\
fCiteqte
textul cu voce tare]
1, Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
o
Cui se adreseazX textul?
o
Ce tip de text este acesta?
.
Care este atitudinea personajului-narator
fafd de raportul dintre tre-
cerea timpului gi disparifia unei persoane dragi din viafa unui om?
2. care este opinia ta despre modul in care imaginea mamei dispdrute a
variat in conqtiinfa personajuiui-narator?
susfine, cu argumente, opinia
prezentat6.
Varianta
S
,,Camil Petrescu a ldsat in memoria publicului un fel de <prototipr,,
co-
mentat in gcoalX pAnd la cliqeizare: intelectualul este o fiinfd complicatd, ir:rtr-o
relalie proastX cu lumea din jur (care, evidenf nu-l in{erege), cu principii mo-
rale ferme, care mediteaz| (preaj mult asupra imprejurdrilor prin.u." tru.",
este nelinigtii gi ezitanf igi face probleme de conqtiinfd gi nu vrea sd renunfe
cu niciun chip la luciditatea care, altminteri, nu-i aduce decAt suferinld (.,cAti
luciditate, atAta dramd"). Anii in care Camil Petrescu a scris Llltima noapte de
dragoste...., Patul lui Procust qi piesele de teatru ..cr gi despre intelectuali)> erau,
pentru societatea qi cultura noastrd, o perioadd in care figura sociali a inte-
lectualului incepea sd fie recunoscuti qi valorizati.
[...]
'Astdzi,
in lumea noastrd reald,
$tefan
Gheorghidiu ar fi trdit <drama'
al;-
gerii intre o rubricd la Cotidianul sau un blog personaf iar Ela ar fi fost ir-1r,.
tatx (tn calitatea ei de absolventd de Filozofie, desigur) la emisiunile c.;
personaje mondene de pe Antena 2, aldturi de Monica Tatoiu gi Cititin Bo-
tezatu. Motivele de gelozie ar fi rimas intacte. <Luciditatearlgi <drama>>
ar fi
avut de suferit."
(Mircea vasilescu,
,,Intelectualii - ,,de la drama interioard,, la celebritatea T\',
in revista Dilemateca, anul III, nr. 2g, septembrie 20i-.!
[Citegte
textul cu voce tare]
278
.;
l.Cepofideduceilespreautorultextuluiqidespresitualiadecomunicare?
r Cine este?
o Cui se adreseazX?
. Unde ar fi
Putut
aPdrea textul?
. Care este opinia autoniiui
despre intelectr:alii
de .,,ieri,, Qi
de ,,azi''?
2. Care este opinia ta despre rolul intelectualului
in societatea
modern6?
Sustine,
cu argumente
oPinia
prezentati'
Varianta
I
,,Numaicd,vorbiAnicetzAmbindtrist' nupolirimAneniciodat6cucsin-
gurdprezenfX,nutepofiddruiniciodat6unuisingurlucru' Fireaastaome-
neasc6 este atAt ae furiaamental
tragic6incAt
te cheamd necontenitin
cel pulin
douddirecfir,paraleledacdnuop,,,u' Daciarfiopuse,arfisimpluderezoi-
vat; ai alege una,
gi ai uita pe ceaialte;
ai alege binele
9i
ai uita r5u1, sau vice-
versa. Dar tre'buie ,f uiugi ?tttre mai multe
'.bio-e'
qi mai multe riuri;
9i
atunci
nu pofi uita, nu poli fiiripecat.
Trdiegtiintr-o
continua macerafie'
?ntr-o con-
tinui nostalgie
i raiului
unitagi, a dragostei
absolute"'
(lv{ircea Eliade, intoqrceres din rai\
[Citegte
textul cu voce tare]
1.Cepolideducedespreautorultextuluigidespresitualiadecomunicare?
. Cui se adreseazi
textul?
. Ce tip de text este acesta?
.Careesteautudineapelsonajului.-naratorfa!6dedualitateaomului?
2. Care este opinia
ta despre dualitatea
firnlei umane?
susline' cu afgu-
mente, oPinia
Prezentati'
n-arianta #
,,in,19g0am
termina t factltateagi
mi-am
luat repartifia guvernar{qntale'
Mdagt ept asemsi f i ut ri mi sundeva' l a! ard' speramsEpri ndocol r-runddepe
iil# Bucureqti,
dar, in mod miraculos,
in acel an au aparut treizeci de pos-
turi chiai in craq, e drept, toate 1a
periferii. Aga c6 am luat atunci
Ecoala
care
279
l
mi s-a pdrut
cea mai apropiatd
de casd, pentru
cd era in sectorui
2, unde Io_
cuiam gi eu incd, ?n casa pXringilor
mei.
[...]
. ItTo
de aproape
zece ani am predat acolo gramatici
gi bucifi literare,
mai
,?i::,1i:T::fr
violente qi neiericire: <puiul>,
<Fefe1eaga,,,
,.La
Vulrurito,
//r rrvrgneroarea>...
r-am_cunoscut
pe nebunii
maharalei,
pe-goianii
mahalarei,
pe cantdrefii
mahalalei
(le-am
u#t
"1*o*
pe surorile
tui viti vijeiie gi chiar,
pentru
scurti
vreme,
pe Adrian
copilur
Minune;,
p*;;rtii
rnahalarei:
o fa_
miiie cie
-baptiqti
cu opt copii:
Moise isag Eman.r+
ruroir*
n"ueca,
Moise Mel_
hisedec
etc., plecafi tof,, la un moment
dat, in Califomia.
[...]
Mi s-au furat sau mi s-au ddruit
acei ani?
N-ag piitea ,p*".
A fost viata
mea/ pur gi simplu'
*:":f 3
ut"u.o:tioadx
catevu.ati'rJ"i;il"*;
ilf;i:f##r""f:j:'eite
cu tramvaill,
orele lunsi
J.plial.r
serile
si
nop-
(Mircea
CdrtSrescu,,'o
amintire
", in Ea enirnentur
z,ei, 2g.0g.200g)
iCiiegte textul cu voce tarel
L' ce pofi deduce
despre
autorul
texfurrri si .reen,o ci+=,-.-*.-.
.r .
o
Cine eSte?
e'
uLDI/rE
Drtudlla qe
COmUntCafe?
r
Cui se adreseazd?
r
{Jnde Ar f i nr r f r r + onX- ^^ a- - , L- r .
uYqLEa
t exLul r
^
lCare
este opinia autorului
despre meseria
de dascil?
t
5fl::r::_":.:::":"
despre
concluzia
acestui
text? Susrine,
cu arrumente,
wPl rrrd prezent at a.
m
SE
l d
t l t
l l (
z5!
fin,
toh
sus
g11r
No
prc
Y- ^_'
No
incl
1\ (
Varianta
t
"Tot
ce scriu a fost
c6ndr,a'"'ia,ti
adevxratd.
$i
tofugi,
c6nd md gandesc
ra
fiecare
clipd care a trecut
in parte, gi eaut s-o revid,
s=c reconstifui,
aciicd si_i
,#::::::XT:::."j ::T:
rl
anumira
ei triste.te
sau bucurie,
impresia
care
;;;;;,JiJ;i:"r:T::"j_i:::ia
efemeritdlii
vielii
care se scurse
si
apoi,
s5 *ipuif;ii.'ta
cii care se integreazi
aceste
cripe
in
""*i
"u
nu1im,
a
*t-t singur
cuvant,
existenla
unui om. s-ar zice c5 aminririts ?- *^
morie,
se ciecororeazd
exact
ca gi aceiea p..uru
r";il;;;H;#:
rn me-
in ce const'
atunci importanla-"""i;rip-
ir, *o*urrtoicand
e incd pre_
zent6?
Sd incercdm
deci, o inten.*i
t.dir" ?n clino !r crga. l=.X_-
,,
petrece " in m omentuI
actuat,
a" rr.u*u
;
*T[1T ;ffi iT ffi :&li,il,H;
! f ! E
tri'
Ni
torr
-uu
insemnitatea.
Ei da, s-o
triim cu intensitate"'
Dar' in ce constl totuqi insem-
ndtatea ei? Ce sens are dAnsa?
[' "]
imi amintesc
de o anumitd
dup;-amiazd
impresionantd
9i
de o intAmplare
miruntx, apfoape banald, .nr* *-u f5.cut si mi gandesc ?ndelung
la ceea ce
se numegte insemndtatea
unei clipe. insemndtatea
unei clipe? Dafi-mi voie si
rid. Clipele
vielii noastre au insemnltatea
cenuqii care se cerne'"
(Max Bleche t, Vizuin a luminatd)
[Ciieqte
textul cu voce tare]
1.Cepolideducedespreautorultexfuluiqidespresitualiadecomunicare?
r Cui se adreseazd
textul?
r Ce tip de text este acesta?
. Care este atitudinea
personaiului-narator
fali de importanla amintiri-
lor in viafa unui om ?
Z.carc este opinia ta despre insemnatatea
anumitor momente
in via{a
unui individ? Susline, cu argumente'
opinia prezentat['
Variant
a tr2
, , Eomar eci nst epent r uur r scr i i t or sSf i econsi der at demndePr emi ul
Nobel, dar si-l ia cu adevXrat
line
de gansd'
Provenind
dintr-o cultura mici gi fiind tradugi doar sporadic, scriitorii ro-
mani
n-au
Frea
avut
qanse reale la Nobel. Iar cind au avut, forle politice po-
trirrnice |e-auimpiedicat
candidatura.
Dintre to!i, Blaga, Rebreanu, sorescu Ei
Nichita stdnescu ar fi trecut pe lAngd premiu,
daci nu sunt doar legende'
c',* propunerile
de candidaturi
nu sunt releva-n-te
(aproape oricine din
zonaculturaligioriceinstifulieacademicdpoatepropuneuna)'qicumnumele
finaliqtiior
(<cei gase>) nu e idcut niciodati public de cdtre Comitetul Nobel'
totul rdmAne in zona specuialiei.
Demni de un Nobel aldturi de cei nun"ili mai
sus, mi se par gi Arghezi, cei mai mare scriitor al modernitSlii
noastre,
qi, desi-
gur, sadoveanu.
Dintre scriitorii romani contemporani,
cred cd meritd Premiul
ttobel fir5 si aibi qanse reale sd-l ia vreodatd
(si dea Dumnezeu
sd mi-ngei),
prozatorul
Mircea Horia Simionescu
qi poetul Mircea_Ivanescu'
Mai multe
ganse pe viitor au mai eunosculii
Paul Goma
qiAnaBlandiana.Incluzan&-i
pe
i.ro*L Manea
qi Herta Miiller, care sunt in miilocul competi,tiei, cam aici se
ii-rchide, dupb. pdrerea mea, micul club al nobelizabililor
romani
(sau provenifi
281
'l-in
Rom-Ania), cu sau fird
$anse
reaie. Rareori vefi intalni veiricuiat in presi -
sau doar de la om la om - vreun alt nume decAt allor."
(Mircea Cdrtirescu,
,,Cum stdm cu
premiul
Nobel", in Euenimentul zilei,
[Citeqte
textul cu voce tarel
10.10.2008)
1. Ce poli deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
r
Cine este?
o
Cui se adreseazi?
.
Unde ar fi putut apdrea textui?
r
Care este opinia auioruiui ciespre ganseie
unui scriitor roman de a ob-
fine
Premiul Nobei?
2. Care este opinia ta despre prestigiur pe care il conferd oblinerea
pre-
miului l.Jobel cie cdtre un scriito4 iiterafurii din eare face parte? susfine,
cu argumente, opinia prezentatd.
Varianta

s
w
',Pentru
a fi un erou, pentru
a ajunge la un
fel, [...]
trebuie o anumitd ener-
gie gi o anumitd voinfd pentru infrAngerea unui mare numdr de dificulteti. Ei
bine, orice bolnav dispune de aceasta. in timp de un an de zile, un boinav
desfigoarS- e;xaci aiata energie gi voinid cata tuabuie pentru a cuceri un impe-
riu... Atdt doar cd le consumd in purd pierdere. iatilde ce bolnavii pot fi nu-
mi{i cel mult nigte eroi negativi. Fiecare din noi este un ,.cel
ce n_a fost Cezat,,.
deqi a i'riepii.it ioate condiiiuniie peniru a fi. infeiegi? A confine toate eie-
tne:rfpJe-' .trmrprurelfe-tku' rntri' /lgz:tn
S' ' rr4,...' cn.hrrJn
rav.A,.rr;rnra -5uprrqrr,gtr-
nicd a eroismului""
(Max Blecher, htittti cicntrizste\
[Citegte
texhll cu.roce tare]
:
1. Ce po{i deduce despre autorul textului qi despre situalia de comunicare?
c
C"iii se a-,iresea:zi texiui?
.
Ce tip de text este acesta?
.
Care este atifudinea personajului fafi de eroism ?
2. Care este opiiria ta despre eroismul omuiui boinav? susfine, cu argu-
mente, opi ni a prezentatd.
d
S
I
t
I
S
;
L
'
'.
. . t' r: il:,l
;:,'
t
"t:,t'"':'i
: r . . . : . , 1
: 1, --,
-.
: -: -. -, , r;
-l
I
i
{
{
Vari anta l 4
,,in1989,
avearn 33 de ani. MH ndscusem in comunism gi credeam sincer
cd aveam sd mor tot in comunism.
Nu pirdsisem niciodatd RomAnia, nici mdcar nu aveam paqaport. Cre-
deam cd nici n-avealn sd cdlitoresc vreodatd in strdinitate. Nu mi se permi-
sese sd candidez pentru un post la facultate sau s5-mi dau doctoratul. Eram
profesor la o qcoald generald gi toate gansele erau si ies la pensie chiar de-acqlo.
Locuiam intr-un apartament, la etajul opt al unui bioc care nu avea nici un
Pe-
rete la noudzeci de grade fald de altul. Lumea pirea incremenitd in sordidui
gi-n previzibilul ei. Comunismul era realitatea. Tot restul erau fantasmagorii
de film american."
(Mircea Cdrtdrescu,,,Anii furafi", ir:. Eaenimentul Zilei, 18.09.2009)
[Citegte
textul cu voce tare]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
o
Cine este?
.
Cui se adreseaz5?
. Unde ar fi putut apirea textul?
.
Care este opinia autorului despre lumea in care trdia?
2. Care este opinia ta despre modultn care un regim totalitar influenfeazd
destinul unui individ? susflne cu argumente, opinia prezentatd.
Varianta 15
,,Ceea
ce mi-a rimas adAnc irrtipefit in minte de pe urrna calamitifii de pe
urma calamitdfii rHzboiului a fost o stare de neliniqte ?n privinla zilei de
mAine. Grija aceasta nu m-a sldbit nici cind nu aveam asiguratd existenfa,
nici cAnd am aiuns putred de bogat. Devenise o stare permanenti, aq zice un
organ special al fnpturii mele, ciruia ii simleam oric6nd prezenla qi care, in
orice ocazie, trebuia si-qi spuni cuv6ntul siu autorizat."
\
(Mihail Drumeg, Scrisoare de fragoste)
[Citegte
textul cu voce tareJ
283
1. ce po,ti decluce
despre autorur textului gi despre situafia de comur-dcare?
c
Cui se adreseazb
texful?
r
Ce tip de text este acesta?
o
Care este atifu.dinea
personajului-na-rat,lr
fap de ccnsecinfele
rxzbo_
iului asupra
personaiit6lii
siie ?
'
ff ::,.j :.:ljl:l, ::,:: : : ::.':::,:1 * :r
e venimenreie
i s tori ce pot i n-
, r ! r , vl v r uur ur :
. ) us[ l ne/
cu ar gument e,
opi ni a
pr e_
zentatd.
Varianta
ffi
,,Pentru un scriitor,
mafuritatea
vine mult mai tdrziusau poate
nicioelatd,
Iar ,.e;36gnui
cie m-lfuritate> r la prazatori
cred ci este romanul.
Nu mX refer
ia excepfii de tip Cehov sau caragiale,
ci ia scriitorul
cu un traseu firesc, care
incepe
cu poezie' trece,
eventual, prin
povestire
sa^u nu.,,elr, ca antrena[-r11i,
iar apoi ajunge la roman.
pe
rangl asta, orice scriitor poate face gi gazetirie,
ca exercitiu a1'ut5tor.
[...]
De ce numesc
acest traseu firesc? ($ti*, ciesigur;
c5
sunt nenumdrafe
contra-exempre,
car nu ele md irrtereseazd
aici, unde caut
explicafii
cu valoare
generald).
Creci, aqadar, cd pofi fi un foarte bun poet 1a
tinerefe,
ba chiar, uneori, in adolescen.td,
dar,rr, ,o*r-r.ier
bun devii abia mai
tarztu,
cdnd s=a ad'nat
crestui iimp ?n urma ta.
poezia
e de-obicei
o
faqnire,
o
intuifie
bruscx a lumii, o furguralie
de moment,
un rimbaj
propriu,
o formu_
lare proaspdtd
pe care cititorul
o traduce
ln felul l.ri, o mar.a puternicx
a s*_
Piecyitelii'
un strigif pe cand rcmanur
e tocmai invers:
o constructie
agezatd,
?nnodatd
]a capete,
un rimbaj pe care sd-r infereagd
rnai murfi, o casd care sd
poatd h vizitatd,
de orieine. De aceea publicril
poJ=iui * *"r*., rnai i::iic rlecai
cel al romanului.,,
(Ioana
PArvulescu,
,,Examenur de mafuritate ra scriitori,,,
[Citeqte
textul cu voce tareJ
iit Rom1nis iiterara,
nr. 38, 25.09.2009)
t' ce pofi deduce ciespre autorui textului gi despre situafia de comunicare?
o
Cine este?
"
Cui se adreseazd?
.
Uncie ar fi putut apirea textul?
-
o
Care este opinia autoarei despre
maturitatea
unui scriitor?
2. Care este opinia ta despre faptul cx tin scriitcr ar trebui sd scrie
^rmane
abia la varsta mafuritdfii?
sui,tine,
cu argume.te,
opinia prezentatd.
284
L.
a-t
-t*
Vari ant . l 7
,,se-!i spun drept, md scoaie pur gi simplu din fire urriforri:ritatea cu cenu-
giul ei exasperant. Am impresia cH din cauza ei viala curge pe lAng6 mine f[rd
s-o trdiesc. De aceea md strdduiesc din rdsputeri sX deosebesc zilele, ca sd nu
mai semene una cu alta. Fiindcd orice zi este o existentd in mic
ai,
dacd ar fi
dupd mine, n-ag md.sura viafa noastri ?n ani, ci ir:r zile. Prefer, din cand in cand,
cAte un neeaz sau chiar o miculi nenorocire, decit o fericire continud, care de-
vine pand la urm5" plicticoasd. Cred ci e destul de greu sd realizezi un aseme-
nea s'h-t de vialh, dar simt cH smfi. cftJrigat[ tap C.e rcftre, 6Jn.+ea. rn.i.o reqe
imperios, pentru cd se vrea apHratS,
fine
sx caice pe pdmAnt cAt mai sdndtes...
Moartea, cAnd vine, nu te intreab[ daci
!i-ai
trditbine viala, Indiferent dacd ai
tr6it-o bine sau rdra pufin sau mult, cu rost sau fdri rost, trebuie s-o pdrdsegti.
$i
acest act ireversibil e cea mai formidabil5 grozdvie a existenltei noasfre."
(Mihail Drumeg, Scrisoare de dragaste)
[Citeqte
iexhrl cu voce tare]
L. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
.
Cui se adreseazd texful?
.
Ce tip de text este acesta?
r
Care este atitudinea naratoarei fafi de uniformitatea vielii cotidiene ?
2. Care este opinia ta ciespre modui ln care poate fi evitatd monotonia vie-
fli
cotidiene? Susline, cu argumente, opinia prezentatd.
Varianta t I
,,uitandu-md
in urm6, constat cd literatura nu m-a plictisit niciodatx gi nici
nu m-a dezam6git. M-au decepfionatzci, poate sute de cirli, mii <ie pagini
neinspirate, dar nu literatura. Am impresia c5, dintre multele bunuri perisa-
bile ale vietjl, ea are termenul de garanlie cel mai generos. Asemenea mierii,
poate rezista secole de-a rAndul. Cartea iqi pdstreazd gustul gi virtu{ile intacte,
mult dupd ce nimeni nu-gi mai amintegte cd autorul ei a fost om viu printre
oameni vii. Lucruri care la un moment dat par solid instalate in erishf,ta
fie-
ciruia dintre noi se pot pierde inainte sI apuci sH clipegti, cartea rezistl."
(Ioana Pirvulescu,
,,Examenul de maturitate la scriitori",
in Romhnia literard, nr.2, 16.01,.2A09\
t t o,
ier
tre
' t t t ,
. l
^
- x Ld
t ut
l a
rai
, o
u-
u_-
t Qt
SA
- ! et
e)
285
lCiteste texful cu vnce ferpl
1. ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
;
Cine este?
e
Cui se adreseazS?
o
Unde ar fi putut aplrea textul?
o
Care este opinia autoarei despre literafurd?
2. Care este opinia ta despre rezistenfa cdrfii in raport cu trecerea timpu-
lui? Susfine, cu argumente,
opinia
prezentatd.
Varianta

,,sunt un om complicat sau, ca sd spun mai pulin favorabil despre mine,
incurcat. Nimic nu se rezoLv| simplu.
pentru
o chestiune neinsemnatd am
noc{A. oi +-
^- : LX- :
\ I . - * x
- - , - : ' -
, !
rrcsi ci rgi i -u
czi i -di i . i \i i i Tra prl cep sd merg pe drurnui ci rept, ocol esc. Gdsesc
mai multe mijloace posibile gi nu mH pricep sH aleg. sunipoliticos
mai mult
decat trebuie, mulfumesc dacd se ocupx cineva de mine, utat a" mult c6 in-
comociez. Ma ascuit cand vorbesc
ai
nu suntincantat
de vorba pe care o spun.
imi acopdr timiditatea cu unere istefimi nepotrivite.
Nu gtiu cum sd md port
cu vecinul, sunt prea umilit sau prea pretenfios.
Monologhez pe a_sctms gi ci-
neva mai pretenfios poate si m5 invinuiasci
de lipsX de sinceritate. Multe ar-
tificii pentru cel mai mic gest. Nu mi pricep si limpezesc ,,da>
sau ..nuo.
Fac
o
parantezE,
clci u-n nou gand s-a intercaiat, totdeauna coniinaiid i1 el urr
chin; povestind ceea ce s-a intamplat odinioard, eu fac constatdri de ceea ce
se intamplr chiar in momentul povestirii. sunt gelos, ridicol de pretentios.,,
(Anton Holban,
locurile
Daniei\
[Citeqte
textul cu voce tare]
1. Ce pofi deduce despre autorul texturui qi despre situafia de comunicare?
o
Cui se a-dresea"i texful?
.
Ce tip de text este acesta?
'.
.
Care este atitudinea
personajurui-narator
fafd de propria personali-
L^L^1
t6t LE I
2. Care este opinia ta despre contradicfiile care caracterizeazd
personali-
tatea unui individ? susfine, cu argumente, opinia prezentati.
trr
AS
of
t ^
qi
ni
r -
Ol
( ( C
) ^
vc
mL
CU
1. .
TL:
i i l
LE
^1. AL
i or
4c'!!
:.:ia: l
: r nnt l -
mine,
: : a am
: C, 55C
1 mult
uC t l l -
al l t t n
i nnr f
:
--:
: 5l Lt -
ai Lc dt -
1. , , Fa- c
el un
aea ce
: LI U5,
J:tttiei)
ucare?
.,-rnali-
- - - l :
' Lr1 Larl -
variant a 2;ii
,,Artratorii
de arti sinceri sunt, statistic vorbinei, sPecia cea mai rar6
Prin-
tre vizitatorii de muzee. Predominantd este sPecia furigtilor, care
(fac>)
muzee,
aqa cum <fac" Italia sau Parisul: cu gl"ridul irntr-o mani, cu aPalatul de foto-
grahatin alta (chiar daci fotografiatul e interzis) gi cu amplX rezervH de ex-
taze obligatorii. lntr-un muzeu e musai sd respiri precipitat, sd privegti umed
qi si tihieqti, estetic, mici le;inuri. Din cAnd in cAnd, tatil (competent), rFroir&
(emotivd) sau copiii (puberi) cheamd nerdbditori restul clanului dinaintea
pieselor celebre, sufocate sub asaltul agitat al admiratorilor. Spafiul muzeal e
o colecfie de interjecfii.
[...]"
(Andrei Plequ, ,,RomAni ?n muzee",
in revista Dilema ueehe,13-19 august 2009)
[Citegte
textul cu voce tare]
1. Ce pofi deduce despre autorul textului gi despre situaiia de comunicare?
r
Cine este?
c
Cui se adreseaz5?
.
Unde ar fi putut apSrea textul?
r
Care este opinia autorului despre modul in care oamenii viziteazd
muzeeie?
2.Care este opinia ta despre felul in care ar trebui vizitat un muzeu? Sus-
tine, cu argumente, opinia prezentati.
Varianta
,,Legitura
dintre televiziune gi nevrozi are ramificafii multipie. MaiintAi,
..omul de televiziune>> e, prin definilie, nevrotic. Surescitat, hiperactiv (in
dauna reflexivitS,|ii), leroiza-t de termene, programiri, birocralie gi rating,
mereu inpriz6., iritabil, hdrfuit gi hdrfuitor deopotrivi, el e ugor de recunos-
cut prin amestecul insolit de brambureald gi monomanie aI comportamentu-
iui siu. Apoi, faptul de a pai'ticipa la o eil:,isiune ielevizat5, fie qi'ca sirr.plu
invitat, e
prin el insugi, nevrozant. Ai trac, vrei sd faci impresig faci pe deg-
teptul, pe spiritualul, sau pe judecitorul inflexibil. Te lagi fardat, transpiri
abundent, i1i tremur[ mAinile, sau afigezi o suveranS nesimfire.
"Combati"
tt,.
ry9n
rl::g
al r. , l l . , . : i ' i : ,
ca s5- te aprecieze colegii, rudele, particlul. Existd, in sfArgit, nevroza teles-
pectatorului,
care nu se poate dezlipi de micul ecrary care inlocuiegte viala
privatd cu <televederea)),
sau care se uiti ca sd aibd ce iniura..,
(Air,ir'ei Plegu,
,,iievroze TV,,, in ziarui Arieaarui,4.LI.Z00I)
[Citegte
textul cu voce tare]
i. Ce pofi cie<iuce clespre autorul textului gi despre situafia de comunicare?
r
Cine este?
.
Cui se adreseazH?
"
Unde ar fi putut apirea textul?
c
Care este opinia autorului despre televiziune?
2. Carc esie opinia ta cl-espre emisrunire dif-.lzate in prezcnt la televiziune?
Sustine, cu argumente,
opinia prezentati.
Varianta
ffiffi
,,Procedez ca un arheolog ar memoriei qi ajung la o experienld de ra varsta
cand incd nu gtiam
sd scriu. Thta imi citea cu glai tare cirli de povegti qi cu,
vintele rostite de el md transportau, md fermeciu, imi rdvdgeau sufletul. cand
rSma'.eam
singur, md anarizarn, ?n feh-rl meu. ce se intamplase
cu mine? Cum
reuqise tata sd m5 tulbure? Ca sd md ldmuresc, am fdcut o experienfi cu prie-
tenii mei de joacd.
Le-am povestit ceea ce-mi povestise tata.
$i
am consiatat
cd reusesc gi eu sd-i emofionez!
[...]
La gapte-opt
ani experimentul
devenise mai complex. Exageram dramatis-
mul unei sifuafii pentru a obqine un efect mai puternic.
$i,
tot exagerand, con-
statam cd de Ia ufi i'rrolTtiit ,iai ?rrcolo nu mai sunt crezut gi se rateaz5 totui.
O luam de 1a caqif-,crr-rlmai-,narc-.g--ii-y:rtn
r.nrrimfp.{ir*carr,r
rrjr.o&*ircr tre
impresionare:
rec'rgeam
ra suspense, ra mirirea numdruk-ri cle personaje, ra
imitarea iimbajuiui
ior g.a.m.d.
Fdceam, cu alte currinte, riteraturd.
La inceputul inceputului
a fost, deci, pidcerea infantiid de a vedea cd pot
tnodifica starea sufleteascd a cero:: din jur - sau mdcar expresia fetei lor
_
dupa
cum voiam. Era qi o cruzime ?n acele practici (ca gi atuncicand
{periam pisica,
ficand-o sx creadd cd o arunc in fantand). Dar o asemenea cruzime unii scrii_
tcli o au
$i la maturitate...
ulterior, scrisul a inceput sd insernne qi altceva pentru mine, dar nu mai
coltteaz5, originea unei activitxfl este chiar esenlu
"i.
s" poate spune, deci, cd
r
- . 4.
i.::::::::':j-l:
:oza teles-
:
- - ! ^ - - : ^r -
i r >r c vl d[ a
' 1.11.2009)
:llunicare?
'eviziune?
scriu ca sd acfionez asupra celor din jur,
ca sd-mi exercit - intr-un mod
fensiv - puterea asupra 1or."
(Alex
$tefinescu, ,,De
ce scriu", ?n revista Romilnia literard,S iunie 2009)
[Citeqte
textul cu voce tare]
1. ce poli deduce despre autorul textului gi despre situa,tia de comunicare?
^
f : - ^^
^- r ^t
.
\_[tc e5te r
r
Cui se adreseaz5?
.
Unde ar fi pufut apdrea textul?
.
Care este opinia auiorului despre motivul peniru care scrie?
2. Care este opinia ta despre capacitatea unui scriitor de a-i influenla pe cei
din jur prin ceea ce scrie? susfine, eu argumente, opinia prezentatd.
1no-
e la vAr-sta
- ^- r : - :
, e)u
ljr
cu-
erul. CAnd
:ine? Curn
: d cu-
Prl e-
t constatat
d-ramatis-
iiltrg, e0n-
:azd totul.
:ehnici de
rsonaje, la
iea cd pot
:
^ - .
s, , , _ Y
:,,'r - uuPa
am pisica,
:.,nii scrii-
\
,*r nu mal
.=. c'reci, c5
289