Planul:

Introducere.
Capitoul I. Consideratii generale privind omorul.
Sectiunea 1.1. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei penale privind
reglementarea omorului.
Sectiunea 1.2. Reglementri penale privind omorul n legislatiile penale a
altor state.
Sectiunea 1.3. Conceptul de omor.
Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de
circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
Sectiunea 2.1. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.2. Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale
omorului nsotit de circumstante agravante.
Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale
omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Capitolul III. Probleme de calificare a omorului intentionat svrsit cu
circumstante agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
Concluii
Introducere
Printre sarcinile primordiale ale dezvoltrii sociale se profileaz sarcina
combaterii criminalittii. Omul reprezint suprema creatie a lumii care, prin spiritul su
neobosit, tinde continuu spre perfectionare. Totodat omul, n exclusivitate prin trirea cu
adevrat a tot ce este bun, frumos si drept, se impune pe toate planurile, d dovad de
personalitate, dominndu-si, n acelasi timp, impulsurile inferioare. Viata este un fenomen
complex. Ca form superioar de miscare a materiei, ea are la baz procese biologice si
psiice care si subordoneaz procesele inferioare !cimice, fizice, mecanice".
#ar mai presus de toate, ea este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, fiind reglementat din punct de vedere $uridic, constituie dreptul absolut la
viat al persoanei umane.
Totusi, desi nimeni nu contest, realitatea arat c n societate s-au produs si
continu s se pruduc acte de suprimare a vietii omului, ceea ce vine n discordant
flagrant cu idealurile de libertate si dreptate pentru care a luptat omenirea.
%egiuirile penale din toate timpurile si toate ornduirile sociale au recunoscut
gradul de pericol social deosebit de ridicat pe care l prezint infractiunile contra vietii,
uciderea unei persoane constituind una dintre cele mai grave fapte. &nclcarea dreptului
de a tri creaz o stare de nesigurant social, un dezecilibru periculos pentru nssi
existenta societtii.
#e aceea este si firesc ca astfel de acte de nclcare a legii penale, care vizeaz
relatiile sociale ce ocrotesc viata, bunul cel mai de pret al omului, s stea n atentia
ntregii colectivitti si, desigur, n primul rnd, n atentia organelor de drept, crora le
revine sarcina de a apra mpotriva faptelor antisociale n vederea ocrotirii fizice si
protectiei $uridice a vietii si principalelor ei suporturi ' integritatea corporal si sntatea
persoanei.
(n loc important n structura criminalittii din )epublic l ocup infractiunile
contra vietii si snttii persoanei, comise cu violent. *recventa cu care sunt ele ntlnite,
pericolul social sporit determin necesitatea de a efectua un studiu complex al acestei
probleme de rezonant n contextul actual al societtii noastre, care urmreste si
cunoasterea diversittii si complexittii cauzelor svirsirii lor, pentru a interpreta corect
concluziile ce decurg din cazuistica existent, supus analizei si investigatiei stiintifice.
&n art. + alin , al Constitutiei se prevede c n )epublica -oldova, ca stat de
drept, democratic, demnitatea omului, drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a
personalittii umane, reprezint valori supreme si sunt garantate. .arantarea tuturor
acestor drepturi si libertti ale persoanei are loc $uridic prin mi$loacele #reptului Penal,
adic prin incriminarea ca infractiuni si sanctionarea cu pedepse a faptelor vtmtoare
sau periculoase pentru valorile mentionate. %egiuitorul a prevzut n art. / al Codului
Penal printre valorile de maxim important, a cror aprare constituie scopul legii
penale 0persoana, drepturile si liberttile acesteia1 , subliniind n acest fel caracterul de
valoare suprem a persoanei umane. &n corespundere cu Constitutia )- 2statul
garanteaz fiecrui om dreptul la viat si la integritatea fizic si psiic1.
&n lumina acestor ipoteze, pornind de la ideea unor noi reglementri penale
adoptate, mi-am propus spre examinare minutioas aspectele $uridico-penale. 3ria tot mai
larg, complexitatea si continua diversificarea formelor de manifestare a omorului a
determinat analiza temeinic a circumstantelor agravante ale acestuia. &n legtur cu cele
relatate, este de artat c n ultimii ani n )- omorul ocup un loc important n structura
general a criminalittii, desi n statisticile politienesti nu se opereaz cu indici care
reflect situatia cantitativ. 3cest moment se datoreaz n mare parte multiplelor
dificultti privind calificarea acestor fapte si a complexittii probatiunii acestor modalitti
normative si faptice ale omorului. #e ceea, studiul data pare ca o ncercare de actualizare
teoretico-stiintific.
Prin lucrearea dat mi-am propus analiza si interpretarea omorului intentionat cu
circumstante agravante prin prisma elementelor constitutive care-l caracterizeaz din
punct de vedere $uridico-penal n general si n particular analiza circumstantelor
agravante n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune, de a deduce
anumite idei progressive viznd interpretarea si aplicarea $ust a normelor penale n
vigoare vizavi de subiectul propus si a constata anumite lacune, coliziuni, inexactitti
referitoare la subiectul supus investigatiei stiintifice, de a formula propuneri si
recomandri.
4copurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercetrii, la care as referi
examinarea complex a urmtoarelor elemente de baz'
-#efinirea omorului
-#eterminarea locului omorului n cadrul sistemului de infractiuni contra vietii.
-3naliza $uridico-penal a elementelor constitutive care-l caracterizeaz.
-3naliza $uridico-penal a circumstantelor agravante n functie de latura
subiectiv a componentei de infractiune.
-Procedee de calificare ale omorului cu circumstante agravante n functie de latura
subiectiva a componenetei de infractiune.
5ormele penale avnd un caracter complex, implic n cadrul studiului lor att
analiza unor probleme de ordin general !comune unui grup de infractiuni" ct sia unor
probleme cu caracter special !proprii fiecrii infractiuni n parte". 3ceasta se realizeaz
cu a$utorul unui cumul de metode si teorii. Teoria cunoasterii, metoda istoric, sistemic,
gramatical, logic, comparativ, statistic.
#in cauza unor imperfectiuni legislative de multe ori legea este interpretat n
mod diferit. 3stefel rednd diferite opinii contrare s-a argumentat pozitia unor sau altor
autori ori a fost expus punctual de vedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai
aproape de realitate si de necesittile actuale ale statului nostrum. %ucrarea de fat
prezint un studio de drept penal privind omorul intentionat cu circumstante agravante n
functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.

Capitolul I. Consideratii generale privind omorul.
Sectiunea !.!. Istoricul aparitiei si evolutiei legislatiei
penale privind reglementarea omorului.
&n pofida diversit6ii de opinii politice, ideologice, sociale, omul este singura fiin6
superioar din universul cunoscut. 7l creeaz valorile 8i le transmite genera6iilor viitoare,
iar spiritul su continuu tinde la perfec6ionare. Totodat, omul, n exclusivitate, prin
trirea cu adevrat a tot ce este bun, frumos 8i drept, se impune n plan etic 8i d dovad
de personalitate, domin9nd impulsurile inferioare. 3nume de aceea fiin6a superioar,
social : omul trebuie situat pe prim plan, iar asigurarea deplinei realizri a acestora 8i
aprarea de la orice fel de atentri la via6, sntate, libertate, demnitate uman trebuie s
devin un imperativ al timpului.
Viata omului apare ca o valoare primar si absolut.&n aceast privint, cu dou milenii n
urm Titus %ucretiu spunea c 2Vita;ue mancipio nulli datur, omnibus usu1 !viata nu este
proprietatea nimanui, ci uzufructul tuturor". 3stfel, s-a accentuat atentia asupra
importantei valorii persoanei sub aspectul succesiunii generatiilor si a persoanei omului
n lume.
+
Viata este bunul cel mai de pret al omului,nsusi omul.Pe orice treapta a dezvoltarii
sale,omul si-a aprat viata individual sau n colectiv, anaric sau sub rigorile legii,prin
toate mi$loacele de care a dispus n acest scop.&ntr-o lung perioad de la nceputul
istoriei omenirii, ocrotirea dreptului la viat se rializa fie n modalitti originare, fie
potrivit unor cutume dintre cele mai diverse si nu rareori bizare dac sunt examinate prin
logica si moralitatea prezentului.
3ceasta urma s fie prote$at de prealabilele lezri care puteau s i fie aduse, de aceea
ocrotirea persoanei contra faptelor prin care s-au adus atingeri vietii, integrittii corporale
sau snttii a fost principala preocupare a generatiilor ntregi.
&n ornduirea gentilic persoanele care suprimau viata unuia din membrii grupului social,
erau abandonate de trib, cu conditia c ele nu mai prezentau pericol pentru securitatea
comunittii.7i erau lsati n voia soartei, fiind lipsiti de protectia pe care tribul le-o
oferea. <zgonirea lor era considerat ca rzbunarea prtilor interesate. -surile mpotriva
aceluia care ucidea o persoan ce apartinea aceleiasi colectivitti, nu erau axate pe ideea
+
#obrinescu <on. <nfrac iuni contra vie ii persoanei.
7ditura 3cademiei )epublicii 4ocialiste )om9ne.=ucure ti +>?@, pag.++.
de vinovtie, ci pe necesitatea conservrii ecilibrului indispensabil supravetuirii
grupului.
4cimbrile care au intervenit pe parcursul dezvoltrii omenirii au dus la limitarea
formelor de rzbunare existente. )zbunarea nelimitat a fost reglementat de Legea
Talionului, potrivit acesteia, victima sau familia ei nu puteau pricinui infractorului o
pagub mai mare dect cea generat de fapta lui.
O asemenea reglemetare o gsim n una din cele mai veci legi, Codul lui Hamurabi
!+@>/-+@A> .e.n.", unde legea talionului avea mai multe forme' 0ochi pentru ochi,
(art.196)
2
dinte pentru dinte, mna pentru mna, picior pentru picior, arur pentru
arur, !ntaie pentru !ntaie".%egea Talionului reprezint totusi un anumit progres n
comparatie cu practicile anterioare. Bammurapi instituie talionul cu scopul de a ngrdi o
reminiscent foarte periculoas a comunittii gentilice cum este rzbunarea sngelui.&n
virtutea talionului, victima sau rudele ei nu puteau pricinui infractorului un ru mai mare
dect fapta comis de ctre acesta. Talionul a fost limitat printr-un mod voluntar prin care
victima avea posibilitatea s renunte la rzbunare n scimbul unui ecivalent ! bnesc
sau n natur", ns acest mod nu a fost reglementat n Codul lui Bammurabi. <nfractiuni
contra persoanei erau prevzute ca fiind' omorul sotului de ctre sotie !art.+C," si omorul
din imprudent !art.//>". %a perioada respectiv codul era o lege suprem care si-a gsit
elemente proprii si n alte legislatii a popoarelor vecine. #reptul barbar cunostea
razbunarea sngelui, care ulterior era nlocuit cu o sum de bani, ce urma s fie pltita de
ctre ucigas familiei victimei.
&n China, reglemetri n domeniu au existat n secolul al DD<<<-lea .e.n. n codurile Bia,
4ciun si 4cian. Cel mai important cod de legi dateaz din secolul al D<-lea .e.n. si este
numit %egile lui -anu. 7ste surprinztor c legea vorbeste putin despre pedepsele
capitale. Practic nu sunt descrise componentele infractiunilor de omor, cu toate c una
dintre cele mai grave infractiuni era asasinarea unui braman. 3tt n Cina ct si n <ndia,
legile au avut un caracter religios, deoarece se ncerca de a se descoperi divinitatea prin
atingerea unei triri interioare diferit de cea exterioar.
Pe parcursul anilor apare un interes' de a reglementa problemele $uridice n mod precis,
fapt care a generat o tendint de a studia necesitatea unor reglemetri scrise, care urmau a
/
Banga Vladimir. -ari legiuitori ai lumii. 7ditura tiin a
i 7nciclopedic, +>>@, pag.@.
fi aplicate tuturor. &n acest sens, n $urul secolului al V<<-lea .e.n., n #recia au fost alesi
legislatorii !persoane nsrcinate cu elaborarea legilor scrise", printre care 4olon si
#racon. .recii i considerau ca fiind cei mai ntelepti gnditori, care pledau pentru
nsprirea pedepselor
,
. %egislatia lui #racon !sec. V<< .Br." pentru prima oar face
distinctia dintre actul premeditat si cel involuntar. 4e limita dreptul gentilic al Talionului
si n cazul unor delicte minore se aplica pedeapsa cu moartea. #up legile lui #racon
omorul svrsit cu intentie era pedepsit cu izgonirea din cadrul societtii. #reptul penal
cunoaste notiunea de tentativ, faz prepratorie !pregtirea", participatia, circumstante
agravante si atenuante
A
. Prin activitatea lor s-a aniilat arbitrariul cutumiar, intarindu-se
cadrul institutionalizat si rolul statului n domeniul penal, care de$a intervine direct n
cazurile de omucidere.
&n $oma antic, prima lege scris a fost %egea celor D<< Table !sec. V .e.n.", inspirat din
legea talionului n materie penal si care fcea distinctie ntre crimen publica i delicta
pri!ata. Cele mai importante legi din perioada respectiva erau institutiunile lui <ustinian,
#igestele, Codexul Teodosianus, Codexul lui <ustinian si 5ovelae. <nfractiunile n
dreptul roman sunt desemnate prin notiunea de delicte. <nfractiunile ce constau n
suprimarea vietii unei persoane libere din comunitate erau $udecate n complete specilale
si erau pedepsite deobicei cu moartea, putndu-se ns aplica si alte pedepse n locul celei
capitale !de exemplu, amputarea minii condamnatului". &n perioada vece asasinatul se
pedepsea cu moartea. (cidera unui sclav n perioada vece nu atrgea nici o sanctiune
pentru autorul faptei.
C
&n perioada imperial apare crima e%traordinaria, cosiderat ca
fiind infractiune grav sau deosebit de grav si care era urmrit din oficiu. %a romani
vinovtia era grupat n doua forme' dolus !intentie" si culpa !greseal" si de ea depindea
tipul pedepsei aplicate !ncisoarea cu caracter preventiv, pedepsele corporale,
pedepsele pecuniare".
,
=oroi 3lexadru. <nfrac iuni contra vie ii. 7ditura 5a ional,
=ucure ti, +>>E, pag,C.
A
Baa Vladimir. <storia general a statului i dreptului.
#e la origini la revolu iile burgeze. =ucure ti, +>?C, pag@/.
C
4mbrian T. #rept privat roman. Craiova, +>>,, pag./E.
&n perioada &!ului mediu s-a remarcat legea Corpus iuris canonice !++AF", care privea
infractiunea sub dou aspecte' al nesocotirii ordinii divine si al leziunii aduse ordinii
umane.
Perioada $enateri elucideaz ntrirea puterii statului,ceea ce a dus la elaborarea unor
legi penale precise si unitare !ordonatele cu dispozitii de drept penal si de procedur
panal", generatoare de noi codificri' Constitutia Terisian !+@E?", Constitutia
Piemontez!+@?E, al lui <osif al <<-lea !+@?@" si al lui 5apoleon =onaparte !+?+F".
Personalitatea uman si drepturile omului au constituit obiectului preocuprilor
filosofilor, $uristilor si politicienilor, fapt care a dus la adoptarea primului act care
sciteaz elemente ale unei protectii $uridice a persoanei umane, consacr drepturile si
liberttile persoanei : -agna Carta %ibertatum !3nglia, +C iunie +/+C, regale <oan".
3cest document a stat la baza elaborarilor ulterioare n acest domeniu. 3stfel n +@@E
apare #eclaratia 3merican de <ndependent de la Piladelpia care mentioneaz c''
toti oamenii au (ot creati egali i unt n)etrati cu drepturi inalienabile de ctre
creatorul lor printer care e a(l i dreptul la !iat."4e cuvine a fi mentionate si actele
constitutionale engleze de la sfrsitul sec. al DV<<-lea ! =ill of )igts- #eclaratia
drepturilor din +E?>" si Constitutia 4tatelor (nite din +@>+. Cel mai complet act n
materia drepturilor omului l constituie #eclaratia (niversal a #returilor Omului !+F
decembrie +>A? de 3dunarea .eneral a O5(", care stipuleaz c* + ,rice om are
dreptul la !iat, la libertate i la in!iolabilitate". 3doptarea acestor acte au implimentat
o tendint de perfectionare a reglemetrilor privind consacrarea si aprarea drepturilor
omului, elaborndu-se Pactul cu privire la drepturile civile si politice-+>EE !2 dreptul la
!iat ete un drept inerent al peroanei umae, care trebuie ocrotit prin lege- nimeni nu
poate (i pri!at de !iat n mod arbitrar"), Convetia european pentru protectia
drepturilor omului si a liberttilor fundamentale!+>CF", #ocumtul )euniunii de la
Copenaga si al Conferintei pentru dimensionarea uman a C.4.C.7.
E
. 7xistenta
reglementrilor internationale a determinat popoarele s-si conformeze prevederile
nationale n domeniu, tinndu-se cont de accesul la anumite metode de aprare a celor
mai importante vaori sociale- viata si integritatea corporal a persoanei.
E
=oroi 3., <nfrac iuni contra vie ii. 7ditura DD<,
=ucure ti, +>>E, pag.+,.
%egi scrise au existat si pe timpul lui =urebista, care propovduia spiritual religios al
actelor regale, pn cnd #acia a fost ocupat de <mperiul )oman, aplicndu-se evident
sistemul de drep roman, inclusive pedeapsa cu moartea. 4iatemul respective a coexistat
cu normele autotone si dup retragerea romanilor din #acia, deoarece nu se putea evita
o atare influent, n contextual n care popoarele erau foarte apropiate.
&n timpul .eudalimului, au urmat o serie de legi ce prote$au viata si integritatea
corporal' Cartea rom9neasc de nvttur!+EAE", &ndreptarea %egii!+EC/", %egiunea
Caragea!+?+?", ultima fiind n vigoare pn la adoptarea Codului penal al lui Cuza!+?EC".
4ituatia se scimb o dat cu unirea principatelor n +>+?, deoarece )om9nia -are a fost
supus o perioad unor pluralitti de legi penaleG spre exemplu, n =asarabia se aplica
legea Veciului regat. #iversificarea reglemetilor care existau n =asarabia, =ucovina si
3rdeal au determinat adoptarea unui cod unic al )om9niei, care ar unifica legislatiile
existente.Primul cod penal rom9n apare n +>,@.
&n perioada sovietic influentele rom9nesti sunt nlturate definitiv, aplicndu-se legea
sovietic.
3prarea drepturilor omului pune n sarcina organizatiilor internationale obligatia
proclamrii lor. Prin consacrarea pe plan international a conceptului de 2drepturi ale
omului1, s-a urmrit nu numai proclamarea si darea lor unei dimensiuni, ci si instituirea
unui sistem de control international asupra modului n care statele se acit de obligatiile
de respectare, garantare a drepturilor si liberttilor fixate att n actele internationale
acceptate de ele, ct si n legislatia lor intern, iar ncalcarile prealabile ar fi sanctionate
corespunztor. Potrivit #ictionarului de terminologie $uridic international, expresia
2drepturile omului1 desemneaz un ansamblu de prerogative bazate pe demnitatea
persoanei umane a cror respectare se ntelege a fi promovat n folosul tuturor
oamenilor.
Codul penal incrimineaz faptele privitoare la viata si integritatea corporal n raport cu
calitatea subiectului, gravitatea urmrilor, motivul si modul n care au fost comise.
#reptul la viat este aprat prin urmare att prin Constitutie ct si de legea penal. Viata
este bunul cel mai de pret al persoanei, fr de care nu pot fi concepute nici celelalte
atribute ale acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual,
libertatea, onoarea si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu
numai existenta individului izolat, dar si a ntregii societti. 5u este posibil desfsurarea
normal a relatiiloe sociale fr ocrotirea vietii persoanei. #e aceea aprarea acestei
valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.
@
Viata omului
este aprat de normele de drept si, n special, ale dreptului penal, ca fiind un drept
absolut al individului, dar si o valoare social pe care dreptul o ocroteste n interesul
ntregii societti.
#reptul la viat, la inviolabilitatea persoanei sunt drepturi civile si sunt consacrate ntr-o
multime de de acte, cele mai importante fiind'
-#eclaratia (niversal a #repturilor Omului, +F.+/.+>A?, art.,' 2 Orice om are dreptul la
viat, libertate si la inviolabilitatea persoanei1 G
-Pactul privind drepturile economice, sociale si culturale, +E.+/.+>EE, art.E ' 2 #reptul la
viat este inerent persoanei umane. 3cest drept trebuie ocrotit prin lege. 5imeni nu poate
fi privat de viat n mod arbitrar1 G
-Conventia 7uropean pentru protectia drepturilor omului si liberttilor fundamentale,
FA.++.+>CF, )oma, art./ dreptul la viat
?
G
-Conventia cu privire la drepturile copilului !+>?E"G
Totalitatea acestor acte internationale atest importanta existentei unor mecanisme
$uridice la nivel mondial pentru garantarea si aprarea drepturilor si liberttilor
fundamentale ale omului. 3ctele internationale devin obligatorii pentru procesul de
elaborare a legislatiei interne a statelor doar n msura n care aceste state le-au ratificat.
&n unele constitutii, dreptul la viat nu apare expres formult, desi aceste constitutii prin
continutul lor urmresc tocmai ocrotirea vietii persoanei. 3ltele prevad expres si explicit
dreptul la viat, fiind surprinse elementele esentiale ce-< caracterizeaz sensul fizic,
abolirea pedepsei cu moartea sau, cel putin, aplicarea acesteia doar n cazurile
infractiunilor celor mai grave. &n +>>A, se adopt Constitutia )epublicii -oldova, care
perevede si garanteaz pentru prima dat n mod expres la art. /A trei drepturi
fundamentale, care, desi sunt strns legate ntre ele, nu pot fi confundate din punct de
@
=orodac 3., -anual de drept penal. Partea special
!pentru nv mntul universitar", Ci inu, /FFA, pag.A@-A?.
?
)epublica -oldova a ratificat Conven ia i protocoalele nr.+-?,++
prin Botrrea Parlamentului nr. +/>? din /A iulie+>>@,
publict n -onitorul Oficial al )epublicii -oldova nr.CA-CC
din/+ august+>>@.
vedere $uridic. 3ceste drepturi sunt' dreptul la viat, la integritatea fizic si psiic, care
sunt garantate de ctre stat, adic persoana uman ocup locul prioritar n eraria
valorilor sociale din sistemul nostru de drept. 3rticolul /A al Constitutiei se refer la
acceptiunea restrns a dreptului la viat, avndu-se n vedere c acest drept fundamental
implic, n primul rnd, c nimeni nu poate fi privat de viat n mod arbitrar. 7a
prote$eaz dreptul la viat a persoanei numai n sensul ei fizic, deoarece el este garantat si
de Codul penal al )epublicii -oldova prin incriminarea infractiunilor contra vietii. 7ste,
de fapt, o cerint de baz a unui stat democratic si de drept, unde demnitatea omului,
drepturile si liberttile lui, libera dezvoltare a personalittii umane sunt privite ca valori
supreme si sunt garantate prin sanctionarea faptelor periculoase ce atenteaz la ele.
Potrivit art./ CP )-, legea penal apr mpotriva infractiunilor, printre alte valori
sociale, n primul rnd viata uman ntr-un cadru mai larg, acela al ocrotirii persoanei si a
principalelor atribute ale acesteia' viata, sntatea, cinstea, demnitatea, etc. 3prarea
vietii n reglemetrile penale rezid n incrininarea anumitor fapte care constituie
infractiuni.
Sectiunea !.". Reglementri penale privind omorul n legislatiile
Penale a altor state
*iecare stat a avut si va avea mereu particularittile sale de dezvoltare, de reglementare
a relatiilor care apar n societate, fapt datorat apartenentei acestuia la un anumit sistem
$uridic. #e aceea este si firesc ca legiuitorul statelor respective s foloseasc anumite
modalitti de prevedere n legislasie a procedeelor eficiente destinate mentinerii ordinii
publice, de exemplu' el poate incrimina anumite fapte care dup prerea lui atenteaz la
valorile sociale aprate de legile constitutionale si poate dezincrimina altele. 3cest fapt
duce la diversificarea reglementrilor penale. (n exemplu elocvent n acest sens este
incriminarea lipsirii de viat la dorinta persoanei !eutanasia" de Codul Penal al )epublicii
-oldova la art. +A? si neincriminarea acesteia de ctre legiuitorul olandez.
&n legislatia tuturor statelor infractiunile contra vietii, integrittii corporale sau snttii
ocup un loc prioritar. <nfractiunile contra vietii sunt clasificate diferit n tri diferite. &n
Codul /enal (rance) din +>>/ la diferentierea acestora de alte infractiuni s-a stabilit
criteriul material, adic gravitatea faptei, infractiunile contra vietii persoanei fiind incluse
n cadrul crimelor !art. +++-+ CP*". 3stfel, n titlul << se denumesc faptele care
prefigurez persoana uman, incrimineaz faptele contra vietii n dou sectiuni distincte
prevzute n capitolul < si anume ' faptele voluntare contra vietii !4-+" si faptele
involuntare contra vietii !4-/". &n prima sectiune este incriminat omorul !//+-+", omorul
agravant !//+-/", omorul cu premeditate !//+-,", omorul comis n alte circumstante
agravante !//+-A", atentatul la viata persoanei prin otrvire !//+-C". &n sectiune a doua
este incriminat omorul involuntar !//-E", rspunderea din culp a persoanelor morale
!//+-+". Capitolul << cuprinde si reglementri cu privire la faptele prin care se adduce
atingere integrittii fizice sau psiice a persoanei dup cum acestea sunt voluntare' actele
de tortur si cele de barbarie !//+->" n form simpl si apoi forma agravant, violentele
simple si agravante, amenintrile art. ///-+E sau involuntare n art. ///-+>.
Criteriul material de clasificare a infractiunilor a existat dH$I la acel moment n 0reptul
/enal engle). Conform lui pn n +>E@ infractiunile erau mprtite n $uridico-materiale
si $uridico-procedurale, iar cele contra vietii se ncadrau n infractiunile $uridico-materiale
grave, numite pe atunci felonii. #up +>E@, conform legii din /+ iunie a aceluias an, ele
se atrubuie la 2alte infractiuni1 !infractiunile de atunci si pn azi se grupez n dou
categorii' trdarea si alte infractiuni".
&n conformitate cu dispozitiile legislative ale dreptului penal al 123, infractiunile contra
vietii se ncadreaz n felonii !se pedepsesc cu privatiunea de libertate pe un termen mai
mare de un an".
Codul Penal al 4(3 incrimineaz n art. /+F-+ omuciderea !omicide", sistematiznd
materialul astfel' n art. /+F-+ este incriminat omorul !crima de gradul <-murder", cnd
fapta este comis cu intentie,cu bun stiint, din interes material !la comand", din
nepsare sau dintr-o extrem indiferent manifestat fat de viata umanG n ar. /+F-,
omorul din imprudent !crim de gradul <<-monslauger", cnd fapta este comis cu
temeritateG n art./+F-A omuciderea din negli$ent !crim de gradul <<<-negli$ent
omicide", cnd fapta este comis din negli$entG art./+F-C este incriminat infractiunea
de determinare sau a$utor dat victimei s se sinucid.
>
Codul /enal german reglementeaz infractiunile contra vietii n capitolul DV<,
unde sunt incriminate uciderea unei personae n conditii agravante !paragraful /++"G ,
inclusive la comandGuciderea unei persoane n conditii neagravante !paragraful /+/"G
uciderea unei persoane n conditii atenuante !paragraful /+,"G omorul la cererea victimei
!paragraful /+E"G pruncuciderea !paragraful /+@"Gntreruperea sarcinii !paragraful /+?". &n
capitolul DV<< sunt incriminate faptele contra integrittii corporale.
+F
Codul /enal italian reglementeaz infractiunile contra vietii, integrittii corporale
sau snttii n capitolul <, Titlul D<<, cartea a <<-a, iar cel spaniol-n Titlul V<<<, cartea a
<<-a' n capitolul < patricidul !art.AFC", asasinatul la comand !art.AFE" , omorul simplu
!art.AF@", &n capitolul << pruncuciderea !art.A+F", n capitolul <<< vtmrile. &n Codul
/enal al $om4niei, infractiunile contra vietii sunt prevzute n capitolul <, sectiunea <,
intitult 2Omuciderea1, care cuprinde art.+@A-+@>, sunt incriminate' omorul !art.+@A",
>
=oroi 3., op.cit.,pag>+.
+F
%a cu -., Pop O., 3specte de teorie i practic $udiciar n materia infrac iunii de lovire sau vtmari
Cauzatoare de moarte, Ci inu, /FF+, pag.+,.
<bidem, pag.+C.
JKLMNOKPQ R.S., TQUVWQLKPQ X.Y., TZLW Z[K\KPOKPK ]LQPQ. ^WK_NOOQ`
aQWbc, dKU e., fKWgPQ, hNLiQ\K-f, /FF/, pag.+F+.
omorul calificat !art.+@C", omorul deosebit de grav !art.+@E", pruncuciderea!art.+@@",
uciderea din culp !art.+@?", determinarea sau nlesnirea sinuciderii !art.+@>"
%egiuitorul din .ederatia $u a inclus infractiunile contra vietii n Codul Penal
din +>>E n capitolul V<<, Titlul +E- 2<nfractiuni contra vietii si santtii1. 3cesta
cuprinde' omorul simplu !art.+FC, alin.+", omorul agravat !art.+FC,alin./", pruncuciderea
!art.+FE", omorul jn stare de affect!art.+F@", omorul n urma depsirii limitelor legitimei
aprri !art.+F?, alin.+", omorul n urma depsirii msurilor necesare pentru retinerea
infractorului !art.+F?, alin/", cauzarea mortii din imprudent !art.+F>", determinarea la
sinucidere !art.++F".
++

Sectiunea !.#. Conceptul de omor
%egea penal acord cea mai mare nsemntate ocrotirii omului, att n ceea ce
priveste nssi existenta sa fizic si atributele fundamentale ale personalittii lui, ct si n
ceea ce priveste toate celelalte drepturi, libertti si interese pe care societatea este datoare
s i le asigure.3ceast fapt se datoreaz n manier specific #reptului Penal, adic prin
incriminarea tuturor faptelor care, sub un aspect sau altul, aduc atingere fiintei,
drepturilor si intereselor legitime ale omului.
*aptele sociale periculoase ndreptate mpotriva omului sunt numeroase si variate. *cnd
distinctie ntre faptele ndreptate mpotriva drepturilor absolute privitoare la existenta
fizic si la principalele atribute ale fiintei si personalittii umane, pe de o parte,si faptele
atribuite mpotriva altor drepturi si interese ale omului, pe de alta parte, legiuitorul le-a
inclus pe cele dinti ntr-o categorie distinct de infractiuni, cu titlu 5n(ractiuni contra
!ietii i nttii peroanei.
++
#ac s ne referim la legislatia noastr, putem mentiona c componentele de infractiuni
contra vietii snt concentrate n articolele +AC-+CF Cod Penal al )epublicii -oldova, ns
n cadrul lucrrii date ne vom referi doar la articolul +AC Cod Penal al )epublicii
-oldova- Omorul intentionat cu respectivele circumstante agravante.
Pentru nceput este necesar de a analiza notiunea conceptual de omor care reprezint un
reper, un punct de spri$in care ne a$uta s solutionm corect cestiuni particulare ce apar
in procesul de calificare a faptelor, s cunoastem semnele individuale ale infractiunilor
comise si s verificm conformitatea lor cu prevederile legii.
4intetiznd semnele comune pentru toate formele si tipurile deomor la etapa final a
analizei si ridicndu-le la un tot ntreg n limitele definitiei stiintifice, vom a$unge la
notiunea general de omor. 7vident, o asemenea component de infractiune poate fi
privit doar n calitate de constructie teoretic care are ns asa cum am mentionat
anterior, o nsemnatate deosebit de mare pentru practica aplicrii normelor panale ce
contin semnele componentei de omor.
%egislatiile moderne prevd, n afar de forma de baz a omorului !sau omorul simplu",
modalitti agravate de omor, care snt reglementate n partea special a Codului Penal, la
capitolul privind 0omuciderea 2, sub form agravante de calificare.
+/
&n codul nostrum
penal snt reglementate omorul simplu si omorul calificat. <nfractiunea de omor implic
ntotdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni !inactiuni" comise cu
intentia de a suprima viata unei personae, actiune care are ca rezultat moartea victimei. &n
realizarea sa concret, actiunea sau inactiuneapoate prezenta ns unele particularitti,
dup cum, n $urul faptei tipice !omorul simplu" se grupeaz diferite elemente care, fr a
scimba substanta faptei, i da o coloratur diferit, sporindu-< vdit gradul de pericol
social. 3ceste mpre$urri snt valorificate de legiuitor si prevzute ca elemente
circumstantiale n continutul infractiunii de omor, reprezentnd o modalitate normativ
agravat a infractiunii de omor. 3sadar, din punct de vedere al teoriei dreptului penal,
omorul este definit ca lipsirea ilegal si intentionat de viat a unei alte personae. 3ceast
definitie a notiunii de omor este aplicat tuturor infractiunilor savrsite prin omor,
prevzute la art +AC-+A?CP al )-. 7xist ns si alte definitii ale acestui concept, astfel
potrivit unei opinii, omorul este definit ca privarea ilegal, intentiont sau din
+/
Oliviu 4toica. #rept penal. Partea special. =ucure ti. 7ditura
#idactic i Pedagogic, +>@E.
imprudent, de viat a unei alte personae, atunci cnd cauzarea mortii constituie temeiul
raspunderii penale.
+,
referitor la ceast definitie, Cuznetov 3.V. critic pe bun dreptate
partea final a definitiei date,mentionnd c orice actiune sau inactiune este considerat
infractiune doar cu conditia c ea este prevtut de lege n caliatate de fapt socialmente
pericoloas si evalueaz n calitate de temei al rspunderii penale, de aceea o indicatie
special asupra acestui semn este n plus. 3celasi autor propune o alt formulare a
notiunii de omor, si anume' omorul reprezint fapta social periculoas svrsit cu
vinovtie si prevzut de legea penal, care atenteaz la viata altei personae si-i cauzeaz
acesteia moartea. &n fond aceeasi notiune o gasim si n una din lucrrile autorului =orodin
4.V., care sustine c omorul este fapta social periculoas svrsit cu vinovtie, care
cauzeaz moartea altei personae. &n alte surse ntlnim definitii care nu contin toate
semnele necesare ale notiunii de omor. 3stfel, potrivit unei opinii, omorul reprezint o
fapt ilegal ce cauzeaz moartea unei alte personae. i o alt definitie' omorul este
privarea ilegal de viat a unei alte persoane.
Potrivit unei alte opinii, aspru criticat la timpul su, omorul este doar cauzarea
intentionat a mortii unei persoane. 3nume aceast ultim definitie o gsim n alin. + art.
+FC al Codului Penal al *ederatiei )use pn a fi modificat. %a constructia acestei
definitii, legiuitorul rus a omis un foarte important cuvnt- c aceast fapt este savrsit
2ilegal 2. Cci interpretarea literal a alin.+art+FCC.P. al *ederatiei )use face posibil de a
atribui la fapta de omor cauzarea mortii celui care atac, n conditiile legitimei aprri.
&ns aceast definitie tine de domeniul trecutului, deoarece a fost modificat anume n
legatur cu problema expus mai sus. 3stfel n prezent notiunea de omor sun n felul
urmtor 1privarea ilegal de viat prin actiune sau inactiune 2, ns si aici pot exista
careva obiectii la faptul c nu este specificat modul intentionat de comitere a infractiunii
date, ceea ce creaz rezerve de interpretare n diferite feluri.
#efinitie de asemenea dintre cele mai reusite cu ctva timp n urma care era mprtsit si
de doctrina noastr
+A
este dat de autorii Pobegailo 7.*. si -endelson ..3., identic la
ambii, definitia evoc urmtoarele' 2Omorul este privarea ilegal, intentionat sau din
+,
Constantin =ulai. Curs de drept penal. Partea special,
Vol. <. =ucure ti.
+A
4ergiu =rnz. <nfrac iuni contra vie ii, snt ii, libert ii i demnit ii persoanei.
Ci inu. (niversitatea de stat din -oldova, *ac. #e drept, +>>>.
imprudent, de viat a unei alte persoane1. Practic aceeasi opinie este mprtsit si de
ctre savantul )osca C.' 2Omorul este lipsirea ilicit culpabil de viat a altei personae1.
#up cum am mentionat mai sus, definitia dat de Pobegailo si -endelson a fost
mpartsit si de doctrina noastr pn la intrarea n vigoare a Codului Penal din /FF/
dup care din definitia dat a fost inlturat sintagma au din imprudent deoarece
conceptului de omor i este caracteristic o conduit violent, reprezentnd o form de
manifestare a fptuitorului care aluat otrrea de a suprima viata unei personae si se
foloseste de mi$loacele apte s realizeze acest scop pe cnd n cazul lipsirii de viat din
imprudent nu avem un act de violent, ci o conduit gresit a fptuitorului ntr-o situatie
periculoas, susceptibil s produc n anumite mpre$urri, urmrile pre$udiciabile sub
form de moarte cerebral a victimei
+C
.3stfel n urma constatrilor date s-a a$uns l-a
concluzia ca lipsirea de viat din imprudent sa fie incriminat ntr-un articol aparte
!articolul +A> CP" deoarece gradul de pericol social al acestei infractiuni este mai redus n
comparatie cu cel al infractiunilor savsite prin omor. #eci n concluzie putem mentiona
ca definitia cea mai perfect a omorului este lipirea ilegal i intentionat de !iat a
unei alte peroane.

Capitolul II. Aspecte juridico-penale ale componentei omorului nsotit de
circumstante agravante n functie de latura subiectiv.
+C
(niversitatea de 4tat din -oldova
#rept Penal. Partea 4pecial Volumul <<, pag.?,.
Sectiunea ".!. Semnele distinctive ale obiectului si laturii obiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.
&n baza art.+A !+" CP al )- ,, infractiunea este o fapta !actiune sau inactiune"
pre$udiciabil, prevzut de legea penal svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps
penal1.
+E
#esi art +C al CP al )- prescrie n mod expres c gradul pre$udiciabil al
infractiunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infractiunii
!obiectul, latura obiectiv, subiectul, latura subiectiv" totusi ar fi mai corect dup prerea
mea, apelarea la existenta unui pericol social al infractiunii, dar nu la gradul
pre$udiciabil.&n acest context am vorbi despre esenta pericolului social, ca un element
material al infractiunii, reiesind nemi$locit din daunele aduse valorilor sociale si relatiilor
sociale ocrotite de legea penal. Cele din urm, adic valorile sociale si relatiile sociale
aprate de legea penal n vigoare formeaz categoria obiectului infractiunii.
)eiesind din art. / CP al )- ,,legea penal apr mpotriva infractiunii persoanei,
drepturile si liberttile acestea, proprietatea, mediul incon$urtor, ornduirea
constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritorial a )-, pacea si
securitatea omenirii, precum si ntreaga ordine de drept.1
O conditie indispensabil privind respectarea legalittii este ca orice infractiune
concret svrsit de o persoan s corespund continutului unei infractiuni din legea
penal.
+@
Componen6a de infrac6iune constituie temeiul rspunderii penale, adic acel
temei $uridic -componentul, legitatea, condi6ia necesar pentru calificarea oricrei fapte
Componen6a pre$udiciabile comise dreot o infrac6iune concret.
+?
Caracteristica $uridico-penal a omorului se determin de componen6a de
infrac6iune. #up cum se cunoa8te, componen6a fiecrei infrac6iuni, din punct de vedere
structural, se caracterizeaz prin patru elemente' obiectul 8i subiectul infrac6iunii, latura
+E
Cod Penal al )- din +, septembrie /FF/, art +A al.+
+@
Oancea <.,, Curs de drept penal general, Vol <-<<<, =ucure ti, +>CA, pag./@?
+?
RQZkUQO l.m. TPQ\VnVgQoV` ]LNWbZ]\NOVp. fKWgPQ , q.^.rr sNObL tLVOnKL, 2 /FF,, pag,/.
obiectiv 8i subiectiv a infrac6iunii.

%ipsa oricruia dintre aceste patru elemente determin
lipsa componen6ei de infrac6iune n ansamblu.
,
Caracteriz9nd structura componen6ei de infrac6iune, trebuie de 6inut cont de legtura
indisolubil dintre toate elementele ei constitutive. <nfrac6iunea ca fapt concret al vie6ii
sociale exist ntotdeauna ca un tot unitar, ca un fenomen indivizibilG ea reprezint o
unitate psiofiziologic a calit6ilor ei obiective 8i subiective. 7lementele infrac6iunii sunt
str9ns legate ntre ele 8i condi6ionate reciproc. *iecare element al componen6ei de
infrac6iune, luat n afara celorlaltor, rupt de ele, 8i pierde calitatea de parte component a
infrac6iunii.
Oricare persoan, svrsind o fapt socialmente periculoas sanctionat n mod
penal cauzeaz pre$udiciu societtii si, evident relatiilor existente n aceast
societate.Toate relatiile pe care le apr legea penal, si snt nclcate ca rezultat al
svrsirii ifractiunii, n teoria si practica dreptului penal constituie obiectul infractiunii.
Oricare infractiune svrsit, manifestndu-se printr-o anumit fapt socialmente
periculoas, constituie prin esenta sa un atentat la o anumit relatie social ocrotit de
legea n vigoare.%egea penal nu prevede nici o infractiune prin lipsa obiectului de
atentare.
+>
Obiectul infractiunii indic asupra continutului, caracterului si gradului de
pericol social al ei.Teoria #reptului Penal descrie ca obiect al infractiunii acele relatii
sociale care sunt recunoscute n societate si care corespund intereselor ntregii societti.
&n ceea ce priveste, ns, definirea unic a acestui obiect si a formelor de manifestare a
lui, corelatia cu obiectul material, n literatura de specialitate s-au conturat mai multe
idei.
/F

)elatiile sociale iau nasterte n mod iminent n $urul si datorit anumitor valori
sociale. Obiectul infractiunii permite cunoasterea sistemului de valori sociale ocrotite de
sistemul de drept si respectiv pune n evident obtiunea politic cu privire la anumite
valori pe care legiuitorul le consider fundamentale pentru functionarea ntregii ornduiri
sociale si de stat, determin esenta formatiunii social-economice respective, adic
prezentat n form generalizata, fiind o categorie strict social, necontinnd nici un
caracter material, asupra caruia atenteaz infractiunea n final.
+>
=orodac ,, #rept penal , Partea .eneral ,, Ci inu +>>A, pag.@,-?+
/F
SuTvw^x^X J.Y. ,, Obiectul <nfrac iunii dup dreptul sovietic, -oscova +>EF, pag ,F.
&n teoria #reptului Penal se statueaz c obiectul infractiunii este determinat de
relatiile sociale existente, formele, conditiile materiale, legittile de manifestare a lor.
3nume aceasta permite a asigura un comportament al membrilor relatiilor sociale precum
si apararea acestor relatii. %a determinarea obiectului infractiunii ca premis initial :
trebuie luat in vedere recunoasterea relatiilor sociale aparate de lege in general. )elatiile
sociale exist in mod obiectiv si se reflect ca interese.
&n viziunea autorului %.#..auman importanta obiectului infractiunii constituie
un criteriu de structurare a Partii 4peciale, determin n mare msur calificarea
infractiunii, asigur delimitarea dintre anumite categorii de infractiuni
/+
.
4unt cunoscute, astfel, categoriile de obiect $uridic generic si obiect material,
obiect $uridic generic si obiect $uridic nemi$locit !special", obiect nemi$locit !special"
principal si obiect nemi$locit secundar !adiacent"
//
.
&n corespundere cu sistemul noului Cod penal al *ederatiei )use din +>>E,
repartizat nu numai n capitole, dar si n titluri care contin cteva capitole, obiectul
infractiunii este necesar de a-l repartiza n patru categorii ' general, tipic, generic !special,
de grup" si nemi$locit.
/,

Obiectul general a infratiunii l constituie valoarea social si relatiile sociale
privitoare la aceasta, aprate de legea penal prin ncriminarea faptelor care aduc atingere
ori le pun n pericol.
/A
3nume obiectul general ne da posibilitatea de a determina
continutul social-politic al dreptului penal,s stabilim caracterul faptelor svirsite si n
unele cazuri, sa deosebim infractiunile de alte ncalcari de lege.
/C
Pentru orice infractiune
prevzut de legea penal relatiile sociale si valorile ce corespund acestor relatii aprate
de lege au un caracter comun. &n consecint obiectul general al infractiunii n ansamblu si
n particular al infractiunii contra vietii si snttii l constituie acele relatii sociale,
proclamate si aprate de legea penal n vigoare si care asigur ordinea de drept n ).-.
Obiectul generic !de grup", comparativ cu cel general, are un caracter mai restrns.
3cesta este constituit dintr-un cumul de relatii sociale formate n $urul si datorit unor
/+
RQZkUQO l.m. TPQ\VnVgQoV` ]LNWbZ]\NOVp. fKWgPQ , q.^.rr sNObL tLVOnKL, 2 /FF, pag.@?
//
#obrinoi V., Pascal <., %azar V., 5istoreanu .., =oroi 3. #rept penal Partea general , =ucure ti +>>/,
pag.?>->,
/,
RQZkUQO l. m., pag.@?
/A
(ngureanu 3ugustin, #rept Penal rom9n Partea .eneral, =ucure ti, %umina %ex, +>>C, pag.@A-@C
/C
=orodac 3.,#rept penal.Partea .eneral, Ci inau +>>A, pag.@,-?+
3.=orodac, #rept penal,Calificarea infractiunilor,Ci inau +>>E, pag.?F-?+
valori fundamentale al societatii, cum sunt' persoana umana, proprietatea, securitatea si
ordinea public ect., caracterul comun referindu-se numai fat de un grup de infractiuni.
&n acest sens legiuitorul, n procesul sistematizrii infractiunilor n capitole, s-a condus
anume de specificul obiectului generic al atentatelor infractionale. #e regul, aceasta
reiese nemi$locit din denumirea capitolului respctiv al Codului Penal. O legislatie bine
sistematizat constituie un indicator ce reflect faptul ca forma de evaluare a normelor
$uridico-penale este adecvat principiului sisteimic al legislatiei n vigoare. 3nume la
sistematizare porneste eficacitatea si legalitatea aplicrii dispozitiilor normative.
&n literatura de specialitate s-au conturat o serie de idei referitoare la problema
obiectului infractiunii contra vietii si snttii persoanei. *ormarea statului de drept
presupune asigurarea drepturilor, liberttilor si intereselor legale ale cetatenilor.
/E
*aptele
prin care se aduce atingere vietii, integrittii corporale s-au snttii au fost pedepsite din
cele mai veci timpuri, iar dupa aparitia statului, legile penale din toate ornduirile sociale
le-au prevazut , sanctionndu-le cu pedepse variind dup gravitatea urmrilor. Codul
Penal incrimineaz faptele privitoare la viata, integritatea corporal n raport cu calitatea
subiectului, gravitatea urmrilor, mobilul si modul n care au fost comise.
&n analiza obiectului infractiunii contra vietii si snttii va trebui sa distingem
intre obiectul generic al infractiunii contra persoanei, ntre obiectul $uridic specific
fiecreia dintre infractiunile componente ale acestei categorii si obiectul material al
infractiunii.
/@
4ub primul aspect, accentueaz autorii rom9ni, se observ c infractiunile contra
persoanei au ca obiect $uridic generic ansamblu relatiilor sociale care se constituie si se
desfsoar n legatur cu aprarea persoanei privit sub totalitatea atributelor sale' viata,
integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertatea, demnitatea. 7ste cunoscut c
aceste infractiuni prezint un grad sporit de pericol social, determinat, pe de o parte de
importanta valorilor sociale ce constituie obiectul protectiei penale si de gravele urmri
pe care le pot avea pentru comunitate savrsirea acestor infractiuni, iar pe de alta parte, de
faptul c infractiunile contra persoanei se realizeaz de regul prin utilizarea unor
mi$loace s-au procedee violente si care au o influent negativ mult mai pronuntat n
/E
5istoreanu .., #obrinoiu V., =oroi 3., #rept penal. Partea 4pecial. =ucure ti, 7ditura 0 Continentont
DD<1 +>>C
Pag. ?>.
/@
<bidem
raport cu alte categorii de infractiuni. 3utorii rom9ni ..5istoreanu, 3l.=oroi ect.,
determinnd obiectul $uridic generic al infractiunilor contra persoanei, pun accent pe
relatiile sociale care privesc aprarea persoanei incluznd totalitatea atributelor sale
!viata, integritatea corporal, inviolabilitatea sexual, libertate, demnitatea"
/?
. 3ceste
valori nu reprezint realitti izolate , inclusiv individuale, ce au o important socialG n
$urul si pe baza lor se formeaz, se desfsoar si se dezvolt relatii interumane, conferind
acestor valori caracterul de valori sociale adic de valori n a cror existent este
interesat ntreaga societate si totodat de valori al cror continut se relev pe deplin
numai n cadrul relatiilor sociale
/>
. 4vrsirea oricror infractiuni contra persoanei,
aducnd atingere uneia dintre valorile sociale care prezint atribute ale persoanei nssi,
pune n pericol sau vatm si relatiile sociale care s-au format si se desfsoar pe baza
acestor valori sociale.
3utorii rusi V.Cudreavtev, 3.5aumov, V.Casepova, 5.Vetrov remarc c n cazul
savrsirii infractiunii contra persoanei se atenteaz in mod generic !obiect generic" la
personalitate-persoana care apare n societate nu numai ca individ biologic,dar si ca
membru al societtii- participant !subiect " al relatiilor sociale. 3nume n aceast calitate
persoana capt n societate o protectie si este obligat s respecte regulile de
comportament stabilite in societatea respectiv.
,F
3utorul 4ergiu =rnz determin drept obiect generic al infractiunilor contra
vietii- persoana, invocnd acele relatii sociale care determin locul persoanei n
societate.
,+
3utorii rusi 5. Vetrov si <u.%eapunov subliniaz c Capitolul +E Cod Penal al
)usiei contine dou tipuri de compoente de infractiune, crora le corespunde, respective,
obiecte generice distinct-componente de infractiuni contra vietii si componente de
infractiuni contra snttii. 3ceste dou genuri de infractiuni, la rndul lor pot fi divizate
/?
5istoreanu .., =oroi 3., #rept penal, Partea 4pecial. 7di ia <<, =ucure ti, 7ditura 3ll =ecy, /FF/,pag.
C@
/>
=oroi 3., <nfrac iuni contra vie ii, =ucure ti, 7ditura 3ll =ecy.,+>>> pag.,
,F
xKWWVpWgKN (golovnoe pravo. Osobenaia ceasti. V.5. zudrevteva, 3.V.5aumova. -oscva, +>>@,
pag./?.
,+
=rnz 4., <nfraciuni contra vie ii, snt ii, libert ii i deminit ii persoanei, Ci inu, (niversitatea
de 4tat din -oldova, +>>>, pag.>.
n infractiuni care atenteaz la viatG infractiuni care atenteaz la sntateG infractiuni care
au caracter universal-ce pun n pericol si viata si sntatea persoanei.
,/
)elatile sociale privind dreptul la viat, la itegritatea corporal si sntate, la
libertate si demnitate, constituie obiectul $uridic comun infractiunilor contra
persoanei.
,,
#e asemenea, subliniaz autorul rus 3.<.)arog, obiectul generic al acestor
infractiuni este determinat n dependent de locul plasrii lor n sistemul incriminrilor cu
caracter penal. 3stfel, infractiunea de omor are ca obiect generic- relatiile sociale a cror
existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii si snttii persoaneiG
infractiunile contra liberttii onoarei si demnittii persoanei-relatiile sociale a cror
formare, desfsurare si dezvoltare normal implic implic respectul liberttii, onoarei si
demnittii persoanei si al normelor care o ocrotesc, care oblig pe fiecare individ s se
comporte astfel nct s nu lezeze dreturile celor din $ur.
,A
4ustin pe deplin aceast opinie
si este de mentionat faptul c obiectul generic al infractiunilor este o categorie cu caracter
teoretic necesar la determinarea valorilor sociale si relatiilor sociale la care atenteaz un
grup anumit de infractiuni, specificat de legiuitor n contextul normativittii penale. 7ste
cazul s mentionm c relatiile sociale care apr personalitatea n ansamblu !cu toate
atributele sale" se prote$eaz nu numai prin incriminrile analizate, de multe ori
personalitatea omului identificindu-se n obiectul $uridic si al altor infractiuni.
#eci, drept obiect generic al inractiunii de omor ne apare acel cumul de relatii
sociale a cror existent si normal desfsurare sunt conditionate de aprarea vietii
persoanei si relatiile sociale intervenite n legtur cu aceast valoare.
#rept obiect obiect $uridic nemi$locit !special" al infractiunilor contra vietii
persoanei se relev viata persoanei- ca valoare suprem si relatile sociale a cror
desfsurare normal nu poate fi conceput fr aprarea dreptului fundamental al omului
la viat.
7vident c aceast constatare este caracteristic tuturor infractiunilor contra vietii
!omuciderilor", ns delimitarea ntre componentele analizate va fi fcut cu a$utorul
altor semne ale continutului normativ. #reptul la viat are un caracter absolut, el apartine
fiecrei persoane si este opozabil tututror, n sensul c toti ceilalti membri ai societtii
,/
(golovnoe pravo. Ceasti obseaia i osobenaia. 5.<.Vetrova, <i.%iapunova. -oscva, /FF+, pag. /E@-/E?.
,,
=u$orV., leani ci V., Omorul i vtmarea grav a integrit i corporale, Ci inu, /FF,, pag.E.
,A
Cu nir V., Carp 4., Co$ocaru )., (rsu V.,4tudiu selective n materia de drept penal, Ci inu, /FFA, pag.
/F-/,.
sunt tinuti s respecte acest drept, adic s se abtin de la orice actiune sau s
ndeplineasc orice actiune pentru a evita orice atingere adus acestui drept.
,C
%egislatia
apr viata oricrei persoane independent de vrst si stare a snttii.
*aptul ca infractiunea de omor are ca obiect viata omului i confer acesteia un
profil specific n cadrul fenomenului infractional, atrage asupra ei atentia ntregului grup
social, sensibilizeaz totdeauna constiinta colectiv, opinia public. 7a prezint n
variantele ei de incriminare, cel mai nalt grad de pericol social.
,E
Omul este singura fiint care creaz valori si le transmite generatiilor viitoare.
Viata omului apare, astfel, ca valoare primar si absout indispensabil manifestrii n
sine si, ceea ce este mai important, conditie a continuittii biologice a grupului social.
#ar, ami presus de toate, este un fenomen social, o valoare social, adic acea relatie
social care, reglementat $uridiceste, constituie dreptul absolut la viat al persoanei
umane. Ceea ce caracterizeaz n principal pericolul social al acestor infractiuni, l
constituie lezarea valorilor sociale ce privesc existenta si securitatea fizic a persoanei.
3ceast atingere poate avea ca urmare cosecinta cea mai grav, adic stingerea vietii,
deci desfiintarea fizic a persoanei.
Obiectul infractiunii de omor l constituie viata persoanei
,@
ca mi$loc de existent
bio-social. )eferitor la punctul de vedere expus n literatura de specialitate, precum c
obiectul nemi$locit si cel generic n cazul infractiunilor de omor coincid nu sunt de acord,
remarcnd c obiectul generic are un caracter mai amplu si corespunde acelor relatii
sociale si valori sociale pe care se pretinde a fi prote$ate prin incriminarea unui grup de
infractiuni. Obiectul nemi$locit n cazul omorului se contureaz n relatiile sociale, a cror
formare, desfsurare si dezvoltare normal implic respectul valorii vietii umane. #eci
anume acea valoare social concret la care se atenteaz prin comiterea actului
infractional si constituie obiectul nemi$locit al infractiunii, astfel ca obiect nemi$locit n
cazul omorului se prezint relatiile sociale care asigur viata persoanei.
3r fi incorect de a reduce notiunea de viat a omului numai la procesul biologic,
deoarece omul este n primul rnd membru al societtii. #in aceasta reeiese c viata
,C
=ulai C.,*ilipa 3.,-itrace C.,<nstitu ii de drept penal. 7di ia a <<-a, =ucure ti, 7ditura Trei, /FF,, pag.
/?/.
,E
<bidem pag. /?/.
,@
=orodac 3., -anual de drept penal. Partea special, Ci inu, /FFA, pag.A@-A?. =u$or V., leanti ci
V.,Omorul i vtmarea integrit ii corporale, Ci inu, /FF,, pag.E.
omului poart un caracter social, iar necesitatea protectiei se determin reiesind din
relatiile care sunt supreme n cadrul societtii. Viata omului este indisolubil legat de
relatiile sociale, de aceea obiectul atentrii infractionale n cazul omorului este si viata
omului si relatiile sociale, al cror subiect aceast persoan apare. Odta cu moartea se
ntrerup si relatiile sociale legate de protectia personalittii lui, se ntrerupe si protectia
$uridico-penal a vietii persoanei respective.
#reptul la viat si sntate este aprat prin Constitutia trii.Viata constituie bunul
cel mai de pret al persoanei, fat de care nu pot fi concepute nici celelalte atribute ale
acesteia, ca integritatea corporal, sntatea, inviolabilitatea sexual, libertatea, onoarea
si demnitatea. 3tentatele contra vietii persoanei pun n pericol nu numai existenta
individului izolat, dar si a ntregii societti. 4e poate concluziona c nu este posibil
desfsurarea normal a relatilor sociale fr ocrotirea vietii persoanei.#e aceea aprarea
acestei valori sociale constituie una dintre ndatoririle supreme ale fiecrui stat.
,?
Pentru infractiunea de omor un al doilea aspect poate fi considerat cel al expresiei
corporale a vietii persoanei, adic a ansamblului de functii si procese organice care
asigur individului prezenta biologic si care, odat distruse, suprim calitatea de fiint
vie sau de integritate corporal a acesteia.
,>
3cest aspect formeaz categoria obiectului
material al infractiunii.
<nfractiunea de omor are ca obiect material corpul victimei,
AF
privit ca o entitate
material, ca o totalitate de fuctii si procese organice care mentin o persoan n viat, ca o
unitatea anatomic si fiziologic, fizic si psiic.
A+
7ste indiferent dac acest corp apatine
unei persoane tinere sau n vrst ori dac persoana este sau nu n plenitudinea faculttilor
fizice sau psiice.
A/
7ste necesar ca persoana respectiv s fie n viat, iar fptuitorul s
actioneze asupra corpului acesteia si nu asupra propriului corp !n aceste din urm
situatii, de regul, faptele nu au relevant penal, dect dac se aduc concomitent atingere
,?
=orodac 3.,-anual de drept penal. Partea special, Ci inu /FFA, pag.AE-A@.
,>
#obrinescu <., <nfrac iuni contra vie ii persoanei, =ucure ti, +>?@, pag./+-//.
AF
=orodac 3., -anual de drept penal. Partea 4pecial, Ci inu, /FFA, pag.A@-A?.
A+
3vram -., Popovici T., Cob neanu V., Cercetarea infrac iunilor contra persoanei, Ci inu, 7ditura
3)C, /FFA, pag.+>G =oroi 3., <nfrac iuni contra vie ii, =ucure ti, 3%% =7Cz, +>>>, pag.E.
A/
=u$or V., leani ci V., Omorul i vtmarea grav a integrit ii corporale, Ci inu /FF,, pag.E-@.
si altor valori, spre exemplu, n cazul automutilrii spre a se sustrage de la serviciul
militar".
A,
3naliznd minutios semnele distinctive ale obiectului omorului nsotit de
circumstante agravante, am gsit de cuviint c este necesar de a studia un al doilea
element la fel de important precum este latura obiectiv a componentei de infractiune
care este constituit din totalitatea conditiilor privitoare la actul de conduit, cerute de
lege pentru existenta infractiunii.
AA
#up cum a fost consemnat, fiecare infractiune, sub aspectul laturii obiective,
poate fi caracterizat printr-un element material !actiune sau inactiune", o urmare
imediat !consecintele pre$udiciabile" si raportul de cauzalitate ntre elementul material si
urmarea imediat.
AC
Pe lng aceste semne, latura obiectiv a mai multor infractiuni
printre care si cea de omor intentionat cu respectivele agravante, cuprinde una sau mai
multe cerinte-conditii esentiale si absolut necesare pentru ca fapta svrsit s poat
constitui elementul material al infractiunii !semnele facultative ale laturii obiective
AE
".
4emnele facultative ale laturii obiective, care sunt prezente la toate infractiunile, uneori
nu se iau n consideratie la aprecierea unei fapte concrete ca infractiune.
%atura obiectiv a omorului const n privarea de viat a altei persoane,
A@
adic
prin orice activitate ilegal care pricinuieste moartea unui om. <ndicarea caracterului
ilegal al privrii de viat are o important principal. #eci se constat o intercalare
oblogatorie dintre trei semne' fapta care prezint o atentare la viata persoaneiG consecinta
pre$udiciabil n forma cauzrii mortii biologice a persoaneiG raportul de cauzalitate ntre
fapt si consecint.
Omorul poate fi comis att prin actiune !de mpuscare, strivire, n$ungiere,
otrvire, ardere, lovire etc.", ct si prin inactiune, dar nuami n acele cazuri n care
fptuitorul avea obligatia de a actiona pentru mpiedicarea mortii persoanei. &n cadrul
omorului cu circumstantele agravnte n functie de latura subiectiv n ma$oritatea
A,
5istorean .., #obrinoiu V., -olnar <.,=oroi 3., #rept penal. Parte special. =ucure ti, 7ditura 3%%
=7Cz, /FF/, pag.C@.
AA
=ulai C., #rept penal rom9n. Partea general. Vol.<, =ucure ti, +>>/, pag. +,F-+,,.
AC
3vram -iai, Popovici T., op.cit., pag.+>.
AE
Timeico ..=., Ob ee ucenie ob obiectivnoi storone prestuplenia, )ostov, +>>@, pag.A>.
A@
(galovnaia prava )osii.(cebniy dlea vuzov. Osobenaia ceasti. 3.5. zrasiyova., -oscva +>>>,pag.+,.G
=rnz 4., <nfrac iuni contra vie ii, snt ii, libert ii i demnit ii persoanei, Ci inu, (4-, +>>>, pag.
+C.
cazurilor se comite prin actiuni orientate spre nclcarea integrittii anatomice si
functiilor organelor vitale importante ale altei persoane. 3ctiune de ucidere poate fi
direct, atunci cnd fptuitorul actioneaz direct asupra victimei, provocndu-i moartea,
sau indirect, atunci cnd, pentru provocarea mortii, fptuitorul recurge la un mi$loc
indirect, activat de o fort strin.
A?
4ub aspectul elementului material infractiunea de omor implic o actiune de
ucidere a unei persoane fizice, adic o activitate material cara are ca rezultat moartea
unui om. 7cest element material trebuie s aib o anumit fort distructiv, s fie apt s
provoace moartea persoanei n conditiile date.
#in punct de vedere al laturii obiective omorul nsotit de circumstantele
agravante n functie de latura subiectiv se exprim prin privarea victimei de viat
!component material".
A>
4e stie c descrierea faptei incriminate mai poate cuprinde pe
lng descrierea actiunii !ianctiunii" incriminate si artarea rezultatului acolo unde
legiuitorul conditioneaz existenta faptei incriminate de producerea unui rezultat
material, conceput ca o entitate exterioar a conduitei, diferit, cronologic si logic, de
actiunea si cauzat de aceasta.
&n ipoteza ideii consemnate consecinta n forma mortii biologice constituie un
semn obligatoriu al omorului intentionat, dac este vorba despre o infractiune consumat.
&n acest caz, rezultatul face parte, mpreun cu actiunea !inactiunea"din descierea faptei
incriminate si se nftiseaz tocmai n cazul infractiunii de omor, sub forma unei
modificri a substantei obiectului material. &n acest context trebuie delimitat moartea
biologic de moartea clinic , adic o asemenea stare a organismului omului, n care,
desi se opreste respiratia si btaia inimii, dar activitatea vital a organismului se
pstreaz si omul poate fi readus la viat.
-oartea reprezint o ncetare ireversibil a vietii, o dereglare integral si
ireversibil a proceselor vitale ale organismului ce conditioneaz stingerea activittii
biologice a tuturor tesuturilor si organelor.
CF
3ceasta se instaleaz dup ncetarea
functiilor de important vital- circulatiei sangvine si respiratiei- ncetare care are forma
A?
=ulai C., *ilipa 3., po.cit.,pag.E,.
A>
Vetrov 5.<., op.cit.,pag.++F-+++.
CF
=aciu ..,-edicin legal, Ci inu, tiin a, +>>C, pag.+F@.
unui proces treptat de inibitie metabolismului celular si de descompunere a materiei vii
organizate.
(rmarea sau rezultatul este cea de-a doua component obligatorie a laturii
obiective a infractiunii de omor intentionat. 3ctul deviolent devine relevant sub aspectul
infractiunii de omor intentionat n momentul n care se produce rezultatul, constnd n
moartea victimei. &n lipsa lui, actul de violent poate fi luat n considerare ca element al
tentativei de omor sau al altei infractiuni de omor.
4urvenirea mortii ca consecint a faptelor infractionale comise constituie un semn
obligatoriu al laturii obiective a omorului. %a analiza laturii obiective a omorului este
necesar de a lua n vedere c actiunile sau inactiunile constituie doar un semn exterior al
infractiuni. 3ceasta si are explicatia n faptul c pericolul social al ei n final const n
dauna cauzat :decesul victimei.
4tabilirea cauzei mortii se face cu a$utorul datelor puse la dispozitie de medicina
legal, constatri efectuate de ctre medicul anatomopatolog fiind otrtoare pentru
clarificarea 2diagnosticului $uridic 2 'moarte violent sau moarte patologic. #in moment
ce datele obtinute converg spre o moarte violent, care poate fi consecinta unui omor sau
accident, va fi necesar clarificarea tuturor mpre$urrilor apte s serveasc la ncadrarea
$uridic corect a faptei.
#e asemenea, pentru ntregirea laturii obiective a infractiunii de omor treuie s se
stabileasc existenta legturii de cauzalitate ntre actiunea de ucidere si moartea victimei,
care reese nemi$locit din materialitatea faptei. 3ceasta ar nsemna c moartea trebuie s
apar ca un rezultat necesar si logic al faptei vinovatului, dar nu o consecint
ntmpltoare.
C+

#eterminarea legturii de cauzalitate n asemenea mpre$urri este esential pentru
ncadrarea corect a faptei n categoria omorului. %ipsa raportului de cauzalitate ntre
fapt si consecinta survenit o exclude n genere rspunderea penal pentru lipsirea de
viat a persoanei, ori permite a califica fapta n alt fel.
C/
)aport de cauzalitate este atunci cnd se stabileste, c fr activitatea fptuitorului,
moartea victimei nu s-ar fi produs. 5u este necesar ca activitatea fptuitorului s
constituie cauza exclusiv a mortii victimei, legtura cauzal exist si atunci cnd la
C+
Vetrov 5.<. op.cit. pag.+++.
C/
=orodin 4.V., op.cit.pag.@/
activitatea fptuitorului s-au adugat si alti factori preexistenti, concomitenti sau
subsecventi, care au concurat la producerea rezultatului.
C,

4tabilind raportul de cauzalitate n cauzele de omor cu circumstante agravante,
este necesar de a lua n vedere c'
-raportul de cauzalitate exist nu numai ntre miscrile corporale nemi$locite ale
vinovatului si moartea survenit, dar si ntre diferite mecanisme, forte ale naturii, animale
folosite de ctre infractor la svrsirea omoruluiG
-actiunile subiectului infractiunii sunt considerate cauze ale mortii doar n cazul
dac au fost conditii necesare pentru privarea de viat a persoanei, n lipsa crora moartea
nu interveneaG
CA
-actiunile persoanei care constituie conditie obligatorie a survenirii consecintei
pre$udiciabile, poate fi considerat cauza mortii doar n situatia n care rezultatul a reiesit
cu necesitate din aceste actiuni, dar nu a constituit o situatie nscut din realizarea
ntmpltoare a factorilor obiectivi, doar n mod extern legate ntre ele.
CC
%a examinarea laturii obiective a omorului este necesar de a acorda atentie
locului, timpului, metodei si mi$loacelor, tuturor circumstantelor de comitere a
infractiunii. (nde metode de svrsire a omorului se iau n vedere de ctre legiuitor n
calitate de semne circumstantiale.
%a caracteristica laturii obiective a omorului se atribuie si situatia concret de
comitere a infractiunii. 3ceasta are important nu numai la solutionarea problemei viznd
prezenta ori lipsa raportului de cauzalitate, dar si, n anumite circumstante concrete,
pentru atragerea persoanei la rsundere penal si calificarea corect a faptei comise.
4tabilirea momentului de svrsire a infractiunii n cazul expirrii termenului de
prescriptie are important pentru liberarea persoanei de rspundere penal. Timpul
svrsirii infractiunii poate fi reflectat si asupra aplicrii legii penale. %ocul de comitere a
omorului are important pentru calificarea corect a infractiunii, aplicrii este supus
legea care actioneaz pe un anumit teritoriu unde a fost comis.
<dentificarea locului n care a fost svrsit omorul este o problem important
pentru solutionarea cazului, acesta fiind, de regul, cel mai bogat n urme si date cu
C,
=oroi 3.,op.cit.pag.,C.
CA
(galovnaia prava )osii.Osobenaia ceasti, 3 zrasicova, -oscva, +>>>,pag.+A.
CC
Comentarii ugalovnomu yodexu )asisyai *ederatii 3.*. 5aumova, -oscva +>>@ pag./EE.
privire la mpre$urile n care s-a comis fapta. Cu att mai mult se impune gsirea locului
crimei, cu ct n practic se ntlnesc frecvent cazurile de transportare a victimei n alt
parte, ori mprstierea de fragmente din cadavru n diverse locuri. #esigur, c pe lng
locul propriu-zis al faptei nu trebuie s excludem si celelalte locuri sau zone n care au
fost descoperite urme, mi$loace materiale de prob etc.
#eterminarea metodei de actiune ca semn al laturii obiective a omorului are
important principal pentru calificarea lui, la comiterea mai multor omoruri metoda
constituie o circumstant calificativ.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti, deoarece infractorii utilizeaz
diverse metode de comitere, mascare si tinuire a infractiunii. Pentru existenta
infractiunii nu au relevant metodele de suprimare a vietii victimei ns pot fi luate n
considerare la individualizarea pedepsei penale. 4tabilirea modului de suprimare a
victimei este posibil pe baza interpretrii unui complex de date, urme, cu privire la
ntreaga activitate desfsurat de infractor. 4e va determina astfel, modul concret de
operare interesnd o serie de circumstante de natur s serveasc la ncadrarea corect a
faptei. #e asemenea pe aceast cale se stabileste evolutia raportului dinamic victim-
agresor, natura eventualelor relatii dintre cei doi, posibilele ncercri de simulare sau
mascare a faptei, respectiv disimularea omorului prin sinucidere sau accident etc.
Cercetarea omorurilor prezint mari dificultti si prin prisma faptului c infractorii
aplic diferite mi$loace de mpiedicare a aflrii adevrului obiectiv. <dentificarea
instrumentelor sau mi$loacelor care au servit la svrsirea infractiunii vizeaz att agentul
vulnerant, care a cauzat moartea victimei, ct si alte mi$loace destinate pregtirii svrsirii
faptei, ptrunderii la fata locului, imobilizrii victimei etc. 3ceast identificare si gseste
utilitatea si n ncadrarea $uridic a faptei. *apta ucigtoare poate fi svrsit prin orice
mi$loace sau instrumente. 3cestea pot fi clasificate n mi$loace fizice !corpuri
contondente, arme albe, arme de foc, explozibile, instrumente tietoare, nteptoare etc.",
mi$loace cimice !substante cimice care exercit o actiune toxic sau coroziv
cauztoare de moarte asupra organismului uman", precum si mi$loace psiice !prin care
se provoac un soc psiic sau stri emotive intense care produc moartea victimei, ca de
exemplu, amenitarea grav, surpriza, intimidarea, durerea psiic profund, stresul psiic
etc."
Omorul este considerat infractiune numai n cazurile n care actiunile persoanei,
care au cauzat moartea, au fost ilicite. #e aceea se consider omor lipsirea de viat a
infractorului svrsit nstare de legitim aprare !art.,EC.P." sau lipsirea de viat a
infractorului n cazul n care acesta nu putea fi retinut fr a neutralizat prin alte mi$loace
!art. ,@ C.P.".


Sectiunea ".". Semnele distinctive ale subiectului si laturii subiective ale omorului
nsotit de circumstante agravante.
3ceasta 8i are explica6ia, sus6ine autorul, n faptul c oricare fapt, inclusiv lipsirea de
via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre minori n v9rst de p9n la +A ani sau
iresponsabili nu trebuie recunoscute ca neprezent9nd pericol social, deoarece aceast
circumstan6 doar nltur rspunderea penal a acestor persoane. #ac v9rsta 8i
responsabilitatea de atribuit la semnele componen6ei de infrac6iune, atunci n mod logic
privarea de via6 a altei persoane, sv9r8it de ctre o persoan minor p9n la +A ani sau
de ctre o persoan iresponsabil, trebuie recunoscut ca neprezent9nd pericol social n
cazul n care lipse8te componen6a de infrac6iune.
&n plus, urmrirea penal n cauzele despre persoanele n v9rst de p9n la +A ani se
exclude nu n baza lipsei componen6ei de infrac6iune, dar n legtur cu neatingerea
v9rstei rspunderii penale. #e asemenea n cazul comiterii infrac6iunii de ctre un minor
p9n la +A ani ori o persoan iresponsabil prin intermediul altor persoane - subiec6i ai
infrac6iunii, acestea din urm vor avea calitatea de mi$loace a infrac6iunii 8i vor fi liberate
de rspundere penal. 3ceasta nu nseamn ns c subiectul se afl dup limitele
componen6ei de infrac6iune. *r subiect nu poate fi vorba de infrac6iune. Prezen6a
persoanei, prin ac6iunile vinovate ale creia a fost cauzat moartea altei persoane,
constituie o condi6ie obligatorie de recunoa8tere a cauzrii mor6ii altei persoane.
+
n
ipoteza ideii consemnate remarcm c pericolul social i este specific infrac6iunii, ns nu
componen6ei de infrac6iune.
Participa6ia penal n cazul omorului este posibil sub toate formele.
/
4punem c
este posibil n toate formele la nivel general, ns referitor la incriminarea propriu zis n
baza art. +AC CP determinm ncadrarea expres a participa6iei simple.
4ubiect pasiv poate fi, de asemenea, orice persoan, deoarece legea nu poate
condi6iona aprarea vie6ii unei persoane de vreo calitate a acesteia. Orice persoan,
oricare ar fi starea sau statutul ei personal sau social, poate fi subiect pasiv al omorului,
fiindc ocrotirea vie6ii persoanei are caracter universal. 7ste suficient ca persoana s fi
fost n via6.
+
5u intereseaz v9rsta, sexul, starea snt6ii fizice sau psiice ale
subiectului pasivG nu intereseaz dac acesta era otr9t s se sinucid sau c, fiind
bolnav de o boal incurabil, nu mai avea de trit dec9t pu6ine clipe.{ #up consumarea
omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoan, ci o victim. (neori omorul poate avea
mai mul6i subiec6i pasivi !omorul a dou sau mai multor persoane".
,
&n literatura de
specialitate s-a subliniat, pe drept cuv9nt, c nu trebuie confundat subiectul pasiv al infrac6iunii, adic
persoana vtmat, cu subiectul pasiv de drept civil al infrac6iunii, respectiv persoana care a suferit paguba
n infrac6iune. #istinc6ia este important fiindc, dac de cele mai multe ori, persoana vtmat este n
acela8i timp 8i persoan pgubit prin infrac6iune, exist 8i cazuri n care cineva poate fi subiect pasiv, deci
persoan vtmat, fr s fie ns 8i persoan pgubit.
$atura subiectiv- un elemet al componentei de infractiune,care ofer o
prezentare a proceselor psiice interioare, ce au loc n constiinta si vointa persoanei care
comite infractiunea. &n acest context, latura subiectiv a omorului este format din
semnele care caracterizeaz atitudinea psiic fat de faptele sale si consecintele
survenite- moartea persoanei. 3ceast atitudine este reflectat n diverse momente
intelectuale, volitionale si emotionale care devin evidente la examinarea faptei concrete.
Ca criteriu principal la definirea infractiunilor dup latura subiectiv ne serveste forma de
vinovtie- intentia ori imprudenta. Ca elemente ale laturii subiective pot servi motivul si
scopul infractiunii.
CE
%a categoria circumstantelor care caracterizeaz latura subiectiv a infractiunii de
omor, sustin autorii rusi |.3.5eznamova, <.<a.Cazacenco, se atribuie motivul, scopul si
emotiile.
C@
3cestea pot aprea, n calitate de semne obligatorii ale componentei de
infractiune ori s fie luate n vedere la individualizarea pedepsei penale n calitate de
circumstante agravante ori atenuante.
Omorul este atribuit la categoria infractiunilor care pot fi manifestate doar prin
vinovtie intentionat !intentie direct ori indirect", n afar de lipsirea de viat din
imprudent, adic vinovatul si d seama de faptul c atenteaz la viata altei persoane,
prevede inevitabilitatea sau posibilitatea real de survenire a mortii victimei si doreste
survenirea ei !intentia indirect" sau o admite n mod constient !intentie direct sau
eventual".
CE
=orodin 3.<.,op.cit.,pag.E
C@
|.3.5eznamova, <.<a.Cazacenco, (galovnoe pravo. Osobenaia ceasti. -oscova +>>>.
Sectiunea 2.3. Analia juridico-penal a circumstantelor agaravante ale
omorului n functie de latura subiectiv a componentei de infractiune.
&n literatura $uridic este acceptat mprtirea circumstantelor agravante,
enumerate n articolul +AC Cod Penal al )- , pe grupuri
C?
, n functie de elementele
componentei de infractiune- obiect, latur obiectiv, subiect, latur subiectiv. 3stfel, noi
ne vom referi doar la grupul de circumstante ce se atribuie laturii subiective a
componentei de infractiune a omorului intentionat.
#eci conform laturii subiective circumstantele agravante ale omorului se prezint
astfel '
Omorul svrsit cu premeditareG
Omorul svrsit din interes materialG
Omorul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor
de serviciu sau obstestiG
Omorul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni
svrsirea eiG
Omorul svrsit din motive de ur social, national, rasial sau religioasG
Omorul svrsit cu scopul de a preleva si }sau utiliza ori comercializa
organele sau tesuturile victimeiG
Omorul svrsit la comandG
&n continuare vom face o analiz $uridico-penal a tuturor circumstantelor prezentate mai
sus.
%morul svrsit cu premeditare- alin.&"' litera a' art.!() CP al R*
&nainte de a trece la analiza $uridico-penal propriuzis, este necesar de a explica unele
concepte, si anume'
C?
4. =rnz <nfrac iuni contra vie ii, snt ii, libert ii i demnit ii persoanei. Ci inu,
(4- +>>>
/remeditarea6cuvnt compus din prefixul 0pre 2, care semnific o anterioritate, si
substantivul 2meditare 2, ce are ntelesul de 2cugetare 2, de 2gndire 2 profund asupra
unui subiect, dar si de 2a plnui1, 2a urzi 2.
Practica si doctrina $udiciar rom9n n materie, i-au configurat onceptului
2premeditare1 unele elemente alctuitoare, n prezenta crora aceast atitudine psiic a
fptuitorului poate fi identificat n cazul concret, si anume'
1)3doptarea hotrrii de a ucide, consolidarea acesteia si reflectarea asupra
modalittii de nfptuire a actiunii!imaginarea si calcularea eficientei posibilelor variante
de actionare"G
2)&%teriori)area i mani(etarea re)olutiei delictuae constnd n obtinerea
de informatii necesare executrii omorului !date despre programul sau obiceiurile
victimei, capacitatea acesteia de a riposta, existenta unor cini la locul ori n prea$ma
locului stabilit pentru svrsirea infractiunii", pregtirea instrumentelor trebuinceoase
nfptuirii actiunii !cumprarea si curtirea armei, procurarea sau prepararea otrvii etc.",
alegerea locului si timpului cel mai propice, crearea conditiilor favorabile, si n general,
oricare activitti de aceast natur menite si ntreprinse n vederea atingerii scopului.
7)Timpul scurs ntre luarea otrrii de a ucide si punerea acesteia n
executare, interval n care autorul ndeplineste activitti pregtitoare.
C>
Putem ferm s afimm c si n doctrina noastr se regsesc aceste trei
elemente alctuitoare pe care noi le numim conditii de reali)are a premeditrii
68
, si
anume' +" trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul
si pn n momentul executrii infractiuniiG
/" n acest interval de timp fptuitorul trebuie s mediteze, s-si
concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului actiunii saleG
," n acest interval de timp fptuitorul trebuie s treac la svrsirea unor
acte de pregtire de natur s ntreasc otrrea luat si s asigure realizarea ei.
E+
<ntentia va fi premeditat, spune autorul)arog 3., dac dorinta de a comite
infractiunea a aprut la subiect fr vreo influent, fr a fi provocat de o situatie
C>
.. #iaconescu. <nfrac iuni n Codul Penal rom9n
=ucure ti +>>@ pag.+EF-+E+.
EF
(4-. #rept penal. Partea special. Pag.CE.
E+
O. %ogin, T. Toader, #rept penal rom9n. Partea special, =ucure ti, +>>>, pag.?/.
concret de viat si a fost nfptuit de ctre fptuitor dup scurgerea unui interval de
timp considerabil din momentul aparitiei intentiei de a comite infractiunea
E/
.
Oprim conditie const n trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a
svrsi omorul si pn n momentul executrii infractiunii.
#urata acestui interval de timp nu este fix si nici nu poate fi dinainte stabilit. &n fiecare
caz instanta de $udecat va constata dac aceast conditie este sau nu ndeplinit, tinnd
seama de mpre$urrileconcrete ale cauzei, si ndeosebi, de particularittile subiective ale
fptuitorului, deoarece, n functie de aceste particularitti, o persoan poate avea nevoie
de un interval mare de timp pentru a cibzui, pe cnd o alt persoan poate cibzui cu
mult eficient ciar ntr-un interval de timp mult mai scurt. &n practica $udiciar,
considerndu-se ndeplinit aceast prim conditie, s-a retinut ca omor svrsit cu
premeditare, de exemplu fapta inculpatului, care n urma unui conflict cu victima, a
plecat acas, s-a narmat cu un cutit si a revenit n acelasi loc dup o or, pndind-o si
aplicndu-i o lovitur n inim cu efect mortal.
O a doua conditie priveste activitatea psiic a fptuitorului de reflectare, de
cibzuire asupra modului cum va svrsi infractiunea, n intervalul de timp cuprins ntre
momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii otrrii, fptuitorul
Trebuie s mediteze, s-si concentreze fortele sale psiice n vederea asigurrii succesului
actiunilor sale. #in cerinta acestei conditii rezult c nu se poate vorbi de premeditare n
situatia n care fptuitorul nu a putut s mediteze, s cntreasc posibilittile de realizare
a otrrii luate. &n acest sens n practica $udiciar s-a decis :de exemplu- c nu poate fi
retinut ca omor svrsit cu premeditare, fapta inculpatilor care n urma unui incident cu
victima, produs ntmpltor la ntlnirea lor cu aceasta, n afara locului unde se aflaser
mpreun, au lovit-o cu ciomegile si cu cutitul, pe care le aveau asupra lor, deoarece n
conditiile date, ei nu au situatia de a cntri posibilittile de svrsire a faptei si nici
consecintele legate de otrrea luat.
&n sfrsit, pentru existenta premeditrii se mai cere ca, n intervalul de timp
cuprins ntre momentul lurii otrrii infractionale si momentul nceperii executrii
omorului, fptuitorul s treac la svrsirea unor acte de pregtire de natur s ntreasc
otrrea luat si s asigure efectiv realizarea ei.
E/
xQLK[ q.,~[K\KPOK-]LQPKPKN MOQNOVN K_ZUQOOKPK ZUW\Q }} YKPNbWgQ` WbVoV`_
+>?E, nr.++, pag.>.
7ste necesar s fie ntrunite toate aceste conditii , dac lipseste intervalul de
timp la care ne-am referit , sau dac, existnd acest interval de timp, fptuitorul nu a avut
posibilitatea s mediteze asupra otrrii luate, ori dac, n sfrsit exist primele dou
conditii, nu au fost efectuate acte de pregtitire a comiterii infractiunii, agravanta
svrsirii omorului cu premeditare nu poate fi imputat.
(ltima conditie, adic svrsirea unor acte de pregtire este att de strns
legat de cea de-a doua conditie- activitatea psiic a fptuitorului, nct, de cele mai
multe ori, fiind ndeplinit ultima conditie, este realizat implicit si cea de a doua. #e
aceea, se consider, uneori, c premeditarea presupune realizarea numai a dou conditii'
trecerea unui interval de timp din momentul lurii otrrii de a svrsi omorul si
efectuarea unor acte de pregtire.
Premeditarea atribuie omorului caracter calificat deoarece, presupunnd, pe
de o parte, o concentrare a fortelor psiice ale fptuitorului, iar pe de alt parte, o
pregtire a comiterii faptei, asigur acestuia sanse sporite de reusit.
&n acelasi timp, premeditarea relev si un grad de pericol mai mare a
fptuitorului, care ntelege c procedeaz metodic, cu calm pentru traducerea n fapt a
otrrii sale infractionale.
E,
%morul svrsit din interes material alin.&"' litera b' art.!() CP al R*
5otiunea de intere material, denot ideea de preocupare, dorint egoist a
fptuitorului de a dobndi n urma omorului, un avanta$ !folos" patriminial. 3vanta$ul
material rvnit de autor poate fi actual- de pild, o sum de bani, bunuri de orice fel,
beneficiul unui contract de locatiune ect.- ori n perpecti! : desciderea succesiunii
persoanei ucise al crei mostenitor este fptuitorul, stingerea n acest mod a unei datorii
s.a. 7ste realizat aceast cerint legal si n ipoteza uciderii unei alte persoane dect cea
a crei moarte descide fptuitorului calea spre obtinerea avanta$ului.
EA
E,
V. =u$or, <nfrac iuni contra vie ii i snt ii persoanei.
Ci inu /FF,, pag. C@.
EA
.. #iaconescu. <nfrac iuni n Codul Penal rom9n.
=ucure ti +>>, 7ditura Oscar Print. Pag. +@C-+@E
<nteresul material constituie deci un mobil al infractiunii, motivatia actiunii
de ucidere, n absenta acestui mobil neputnd fi retinut agravanta prevzut la litera b",
ciar si n ipoteza n care decesul victimei ar determina- implicit- crearea, n beneficiul
inculpatului, a unui profit material.
Potrivit p. +F al Botrrii Plenului Curtii 4upreme de $ustitie din +C
noiembrie +>>, 0Cu privire lapractica $udiciar n cauzele despre omor premeditat 2 cu
modificrile ulterioare, drept omor svrsit din interes material urmeaz a fi calificat
omorul intentionat, dac a fost svrsit cu scopul de a obtine un beneficiu material pentru
vinovat sau pentru alte persoane !banit, bunuri sau drepturi la obtinerea lor, dreptul la
spatiu locativ etc." sau cu intentia de a fi scutit de celtuieli materiale !restituirea
bunurilor, datoriei, pltirea serviciilor, ndeplinirea obligatiilor patrimoniale, pltirea
pensiei alimentare etc.".
EC
3sadar, interesul material este orice folos, avanta$ sau beneficiu de natur
patrimonial. 7l poate consta din bani, bunuri, avanta$e material, recunoasterea unui drept
material, stingerea unei datorii etc. <nteresul acaparator, n esent egoist si $osnic,
legiuitorul l-a apreciat, pe bun dreptate, ca fiind un mobil de natur sa agraveze omorul.
4vrsirea omorului din interes material este o circumstant personal,
deoarece priveste latura subiectiv a infractiunii. &n consecint, ea nu este transmisibil
participantilor. #ac, ns, participantii au actionat din acelasi motiv, agravanta va fi
aplicat si lor.
Pentru calificarea omorului ca fiind svrsit din interes material este necesar
a stabili c un asemenea motiv a aprut la fptuitor pn la omor. &n cazul n care lipseste
acest aspect, nsusirea, de exemplu a averii victimei, dup privarea ei de viat, se
ncadreaz n componenta omorului fr interes acaparator.
4emnificatia pe care o poart notiunea de interes acaparator sau, astfel zis,
interes material ca circumstant agravant n materie de omor este oarecum diferit de cel
comun, cel de folos sau de avanta$ material !respective, bani sau bunuri obtinute din
activitti curente". <nteresul de omor care st la baza omorului agravant se poate nftisa
sub diverse forme concrete' ca un avanta$ sau beneficiu, cum ar fi banii, bunurile, titlurile
de valoare sau dobndirea unei succesiuni. <nteresul material poate consta si n stingerea
EC
Culegere de otrri ale Plenului Cur ii 4upreme de usti ie a )-,
Ci inu, /FF/, p.,F@.
unor datorii sau n obtinerea altor avanta$e !de exemplu, autorul omorului sper s fie
promovat dup moartea victimei".
EE
Caracterul infractiunii aflate n examinare nu se modific din cauza c
interesul ce a conditionat omorul victimei nu a fost realizat n practic !de exemplu,
fptuitorul nu a primit bunurile care apartineau victimei sau nu a putut s se foloseasc de
spatiul locativ care apartinea victimei".
&n unele cazuri omorul este calificat ca fiind savrsit n interes material, n
timp ce n realitate el este determinat de cu totul alte motive !rzbunare, gelozie, conflicte
familial." #e regul, acestea se ntmpl atunci cnd svrsirea omorului este precedat de
unele litigii cu caracter patrimonial !de exemplu, partea vtmat nu plteste suma
stabilit, nu ntoarce datoria". &n aceste cazuri se scap din vedere c doar dorinta de a
obtine anumite foloase materiale sau nzuinta de a fi scutit de celtuieli material datorit
privrii de viat a victimei reprezint un temei de calificare a omorului ca fiind svrsit n
interes material.
3gravanta analizat opereaz numai atunci cnd s-a stabilit c tocmai
interesul material a servit ca pretext pentru omorul victimei. #e aceea, fapta nu poate fi
calificat ca omor svrsit din interes material, dac'
+" Cstigul material apare doar ca ocazie pentru svrsirea omorului precedat
de acte de uliganism sau de alt naturG
/" 3 avut loc n timpul cnd fptuitorul si pzea bunurile saleG
," 3 fost svrsit n scopul recuperrii de ctre fptuitor a propriilor bunuri
care se aflau ilegal la victimG
A" 3 fost savrsit n legtur cu nedorinta victimei de a executa, fat de
fptuitor, obligatiunile patrimonialeG
C" 3 fost svrsit din rzbunare pentru pre$udicial cauzat fptuitorului etcG
4e calific drept omor svrsit din interes material'
+" Omorul copilului de ctre printii si n scopul de a se elibera de obligatia
de ntretinere a acestuiaG
/" Omorul svrsit n vederea primirii sumei asigurateG
," Omorul svrsit n scopul neacitrii datorieiG
EE
3l. =oroi, <nfrac iuni contra vie ii,
=ucure ti, +>>E, pag. +/A
A" Omorul svrsit n scop de canibalism, cu precizarea c fptuitorul
doreste s beneficieze de calitti de consum ale corpului victimeiG
C" Omorul svrsit n vederea obtinerii drepturilor la spatiu locativ, a
mostenirii, a altor foloase sau avanta$e material etcG
<nteresul material trebuie s premearg omorul, nu s-l succead, n caz
contrar, lipsesc temeiurile aplicrii agravantei analizate. #e asemenea, este necesar a
stabili ca, pentru existenta omorului svrsit n interes material, este suficient a constata
c fptuitorul a urmrit anume un astfel de interes, indiferent dac a realizat sau nu acel
interes.
E@
%morul svrsit n legtur cu ndeplinirea de ctre victim a obligatiilor de
serviciu sau obstesti alin.&"' litera c' art.!() CP al R*
(n asemenea omor, are loc atunci cnd fpruitorul svrseste omorul cu scopul de
a mpiedica activitatea legal a vistimei la ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau
obstesti, precum si din rzbunare pentru asemenea activitate.
Prin 2ndeplinirea obligatiilor de serviciu1 se ntelege executarea atributiilor de
serviciu care decurg din contractul de munc, nceiat cu ntreprindere, institutie sau
organizatie, nregistrat n modul stabilit, indiferent de tipul de proprietate sau de forma
$uridic de organizare a acesteia. Prin1 ndeplinirea obligatiilor obstesti1 se are n vedere
nfptuirea de ctre cetteni a unor ndatoriri publice cu care acestea au fost nsrcinati
!de exemplu, ndeplinirea obligatiilor de membru al grzilor populare" sau svrsirea altor
actiuni n interesul socittii sau al unor persoane aparte !de exemplu, comunicarea despre
comiterea sau pregtirea infractiunii, criticarea nea$unsurilor la adunarea colectivului de
munc, renuntarea de a participa la svrsirea infractiunii etc.".
&n Botrrea Plenului Curtii 4upreme de ustitie din +C.++.+>>, nr.> 2Cu privire la
practica $udiciar pe dosarele despre omorurile premeditate1, punctul +/, se face
urmtoarea explicatie' 24ub notiune de ndeplinire a ndatoririlor de serviciu trebuie de
nteles actiunile oricrei persoane, care se raporteaz la functiile ei de serviciu, ce reiese
din contractul de munc cu ntreprinderile si organizatiile de stat, cooperatiste sau altele
E@
(4-. #rept penal. Partea special. Pag.CE.
nregistrate n modul stabilit, iar sub notiunea de ndeplinire a ndatoririlor obstesti-
ndeplinirea de ctre cetteni a ndatoririlor obstesti special ncredintate lor, precum si
svrsirea altor actiuni n interesele ntregii societti sau ale unor cetteni aparte
!reprimarea contraventiilor, informarea organelor puterii despre infractiunile svrsite sau
care se pregtesc.1
E?
#up cumreiese din explicatia sus-mentionat, nu are nsemntate forma de
proprietate si forma organizatorico-$uridic a ntreprinderii sau organizatiei la care victim
si-a desfsurat sau si desfsoar ndeplinirea ndatoririlor obstesti. <mportant este ca
aceste ntreprinderi sau organizatii sa fie nregistrate n modul stabilit.
Pentru aplicarea agravantei examinate este necesar a stabili c omorul a fost
svrsit n legtur cu ndeplinirea legitim a obligatiilor de serviciu sau obstesti.
Caracterul legitim al ndeplinirii acestor obligatii exist n cazul n care conduit a victimei
a fost conform cu cerintele si regulele serviciului respective, cu normele morale si nu a
format o nclcare a legii, cu att mai putin- o infractiune.
&n calitate de victim ntr-o asemenea infractiune poate fi orice persoan- de la
conductor pn la paznic.
7xpresia 2n legtur cu 2 din dispozitia incriminatoare trebuie interpretat n
sensul c omorul poate fi svrsit '
+" Pn la ndeplinirea obligatiilor de serviciu sau obstesti !n scopul
neadmiterii"G
/" &n momentul ndeplinirii obligatiilor respective !n scopul reprimrii "G
," #up ndeplinirea acelor obligatii !din rzbunare"G
#ac n reglementarea anterioar din Codul penal !+>E+" circumstan6a dat
era limitat numai la persoana care apr ordinea public, n redac6ia actual
legiuitorul a lrgit considerabil sensul acesteia 8i s-a referit la sv9r8irea
infrac6iunii asupra persoanei n legtur cu ndeplinirea de ctre acesta a
obliga6iilor de serviciu, fapt prin care se n6elege c nu este obligatoriu ca
victima s fie un reprezentant al organelor puterii de stat sau o persoan cu
func6ii de rspundere. 3cestea pot fi 8i persoane care 8i ndeplinesc atribu6iile de
serviciu n baza unui contract de munc nceiat 8i cu o ntreprindere, institu6ie
E?
Culegere de otrri ale Plenului Cur ii 4upreme de usti ie a )-,
Ci inu /FF/, pag. ,F@.
particular, a cror activitate nu contravine legisla6iei. 3ce8tia, ca exemplu, pot
fi notarii, exper6ii $udiciar !criminali8ti" independen6i, serviciile particulare de
paz 8i escort etc. ndeplinirea obliga6iilor ob8te8ti constituie un termen 8i mai
larg dup con6inut. 3cestea pot fi obliga6ii ale cet6enilor legate de activitatea
ob8teasc n cadrul unor organiza6ii de caritate, politice sau nepolitice, ct 8i
obliga6ii pe care persoana 8i le asum de sine-stttor, ndeplinindu-le n folosul
societ6ii - re6inerea unui infractor n delict flagrant, cererea ndreptat n adresa
unei persoane de-a nceta ac6iunile ilegale sau amorale etc.
Circumstan6a respectiv apare n cazul c9nd vinovatul sv9r8e8te
infrac6iunea cu scopul de a mpiedica activitatea legala a victimei, de
ndeplinirea ndatoritorilor de serviciu sau ob8te8ti, precum 8i din motive de
rzbunare pentru asemenea activitate. 3ceasta circumstan6 agravant poate fi
aplicat doar n cazul, c9nd a fost sv9r8it o infrac6iune n legtur cu
activitatea legal pe care o desf8oar persoana.
E>
Partea vtmat n cazul circumstan6ei date poate fi doar persoana care
ndepline8te obliga6ii de serviciu sau ob8te8ti.
Considerm c aceast circumstan6 necesit, n condi6iile actuale, o
modificare esen6ial, care ar lrgi cazurile de re6inere a acesteia n sarcina
fptuitorilor. <nfrac6iunea poate fi sv9r8it n legtur cu ndeplinirea de ctre o
persoan a obliga6iilor de serviciu sau ob8te8ti nu numai mpotriva acestei
persoane, dar poate fi ndreptat 8i mpotriva altor valori importante pentru
aceast persoan
@F
. 3stfel infrac6iunea poate fi sv9r8it at9t asupra persoanei c9t
8i asupra so6iei sau rudelor apropiate ale acesteia!idee mprtsit si de legislatia
*ederatiei )use". 3semenea ac6iuni pot fi ntreprinse de fptuitori pentru a
impune persoanei un mod de comportare sau pentru a se rzbuna pentru ac6iunile
sale legale.
Considerm c circumstan6a agravant dat necesit o modificare 8i
redactat n felul urmtor' sv9r8irea infrac6iunii asupra unei persoane sau
E>
TZMONoKPQ S.w.. dQkOKPQ v.f., op.cit. L. < +>.
@F
SVV]KLKPV q., TPQ\VnVgQoV` ZUi\NOOk Z_VpWbP ]LV Kb`[QVk K_WbK`bN\cWbPQk. YZKP PNWbOVg, fVOWg, +>>E,
A, L./,.
rudelor, apropia6ilor acesteia n legtur cu ndeplinirea de ctre ea a obliga6iilor
de serviciu sau ob8te8ti. n con6inutul propus, includem 8i termenul de
0apropia6i prin care n6elegem prietenii 8i colegii persoanei, alte persoane de
care aceasta este legat suflete8te.
#eci circumstan6a dat va fi re6inut numai n cazurile sv9r8irii infrac6iunii n
legtura cu ndeplinirea obliga6iilor de serviciu, pericolul social al unor
asemenea ac6iuni fiind evident. Considerm c aceast circumstan6 are un
caracter univoc agravant 8i este necesar de a fi re6inut n sarcina fptuitorilor ori
de c9te ori acesta va fi stabilit. 3ceast circumstan6 are un caracter real 8i este
inciden6, deoarece fptuitorii cunosc motivul infrac6iunii. n cazul sv9r8irii
infrac6iunii de un grup de persoane, acesta fa vi re6inut n sarcina celor care au
avut cuno8tin6 de ea.
%morul svrsit cu scopul de a ascunde o alt infractiune sau de a nlesni svrsirea
ei alin.&"' litera d' art.!() CP al R*
Prin conceptul 0nlesnire1, din sintagna 2a ascunde svrsirea altei infractiuni1, trebuie
nteleas acea actiune de omor comis pentru 2a netezi1 sau 0a descide1 drumul spre
infractiunea vizat, pentru a se reusi astfel, prin intermediul omorului, s fie svrist
infractinea- scop-, cum este omorrea pazei pentru a evada din penitenciar, omorrea
brbatului pentru vioalarea femeii ce-l nsoteste, ori a femeii mpotriva creia s-a nceput
exercitarea unor acte de constrngere n scopul de a o viola.
Prin conceptul 2ascundere 2, din aceeasi sintagm, se ntelege ntelege
actiunea de ucidere ntreprins pentru a disimula o alt infractiune, pentru a face ca
aceast alt infractiune s nu poat fi descoperit- bunaoar, ucidereaunui martor ocular la
comercializarea de stupefiante, ori a unei personae care a surprins pe fptuitor n timpul
furtului.
@+
7ste de mentionat c acest circumstant agravant este una complex,
adic const din dou circumstante agravante, si anume, omorul svrsit cu scopul de a
@+
.. #iaconescu. <nfrac iuni n Codul Penal )om9n.
=ucure ti +>>@, pag.+E>.
ascunde o alt infractiune si omorul svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea comiterii
altei infractiuni.
3gravanta dat se caracterizeaz prin faptul c vinovatul, privd de viat
victim, urmreste scopul s ascund infractiunea svrsit de$a sau infractiunea care este
plnuit a fi svrsit n viitor. Pentru componenta dat nu are nsemntate dac nsusi
ucigasul sau oricare alt persoan se pregteste s comit !sau de$a a comis" o alt
infractiune. 4ub alt infractiune trebuie de nteles orice fapt pre$udicibil, prevzut de
legea penal, svrsit cu vinovtie si pasibil de pedeaps penal !art.+A CP". 5u va fi
aplicabil circumstanta agravant examinat dac omorul a fost comis pentru a ascunde o
fapt care cade sub incidenta unei contraventii administrative, prevazut de Codul
Contraventional.
@/
Omorul intentionat svrsit cu scopul de a nlesni svrsirea altei infractiuni
este caracterizat prin faptul c vinovatul, privnd de viat victim, urmreste scopul de a
crea conditii care s faciliteze svrsirea infractiunii plnuite. Prin comiterea acestui omor
fptuitorul tinde s faciliteze svrsirea infractiunii att de ctre el nsusi , ct si de ctre
alte personae. 3semenea fapte vinovatul le poate realize att pn svrsirea infractiunii
plnuite, ct si n procesul svrsirii ei.
Pentru componenta dat nu conteaz dac fptuitorul si-a atins ori nu scopul
urmrit- de a ascunde sau de a nlesni svrsirea altei infractiuni. 7ste sufficient doar ca
acest scop s reprezinte obiectivul urmrit de fptuitor. Omorul svrsit cu scopul de a
ascunde o alt infractiune prevede, de exemplu, uciderea victimei, martorului,
persoanelor care detin probele !dovezile" infractiunii cu scopul de a le sustrage si ale
nimici.
@,
%morul svrsit din motive de ur social+ national+ rasial sau religioas alin.&"'
litera e' art.!() CP al R*
@/
3gen ia pentru sus inerea nv mntului $uridic i a organelor de drept.
Cercetarea infrac iunilor contra persoanei. 7ditura 3)C, pag.C/.
@,
Cod Penal al )-., ed. 3)C, Ci inu. /FF,, pag.,F?.
Prin instituirea acestei agravante, statul asigur respectarea prevederilor Constitutiei
)epublicii -oldova !art.+E" si ale Conventiei <nternatonale privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare rasial, adoptat de O5( la /+ decembrie +>EC la 5e ory,
despre asigurarea egalittii persoanelor n fata legii si a autorittilor statale si eliminarea
tuturor formelor de discriminare.
@A
3gravanta examinat este una coplex, deoarece este constituit din patru
circumstante mai nguste dup continut'
- 0in moti!e de ur ocial, care presupune o atitudine intolerant a
fptuitorului fat de victim ca reprezentant al altei pturi sociale.
Victima este suprimat din cauza pozitiei sociale si economice pe care o
detine n societate !mai bogat, mai srac, este somer sau este ncadrat n
cmpul muncii, este tran sau intelectual etc.".
- 0in moti!e de ur national, care prevede o atitudine intolerant si
agresiv fat de reprezentantii altei nationalitti, iar luarea vietii
victimei este motivat anume de apartenenta ei la o anumit nationalitate
sau grup etnic. *ptuitorul poate fi o persoan de alt nationalitate sau
etnie, sau de aceeasi nationalitate sau aceeasi etnie, dar n ultimul caz
suprimarea vietii victimei este motivat de rzbunarea pentru pasivitate,
conciliere cu reprezentantii altei nationalitti sau etnii, sau de crearea
artificial a unui conflict interetnic.
- 0in moti!e de ur raial, caracterizat prin intolerant fat de
persoanele altei rase, bazat pe idiologia superiorittii n raport cu
reprezentantii altei rase. &n suprimarea vietii individului de alt ras
fptuitorul trebuie s fie mnat anume de motivul de ur rasial
fat de victim, de considerentul superiorittii sale n raport cu rasa
al crei reprezentat a fost ucis.
Omorul svrsit din ur rasial este o component al discriminrii rasiale, iar aceast
notiune 0are n vedere orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta ntemeiat pe
ras, culoare, ascendent sau origine national sau etnic, care are ca scop sau efect de a
distruge sau compromite recunoasterea, folosinta sau exercitarea, n conditii de egaliatate,
@A
Constitu ia )-, ed. -oldpres, Ci inu, /FF,, pag. ?->.
Tratate interna ionale, vol. +, -onitorul Oficial al )-, +>>?, pag.@@.
a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale n domeniile' politic, economic, social
si cultural sau n oricare domeniu al vietii politice0
@C
.
- 0in moti!e de ur religioa, care se exprim prin considerarea fals
si artificial a superiorittii fptuitorului ca reprezentat al unei religii fat
de reprezentantii altei confesii. *ptuitorul purcede la suprimarea vietii
victimei anume din motivele indicate.
4ub incidenta acestei agaravante va cdea fapte persoanei vinovate si n
cazul suprimrii vietii unei persoane de aceeasi confesiune religioas, dar din motive c
victima sustine egalitatea religiilor si stima fat de reprezentantii altor religii.
Pentru a se aplica circumstanta dat, se cere de stabilit urmtoarele aspecte'
- existenta motivului special, care se manifest prin ur social, national,
rasial sau religioas. 7ste posibil ca, svrsindu-se un omor din acest imbold, s fie
prezente si alte motive de dusmne simpl, de rzbunare, motive $osnice sau
mescine.dar motivul indicat direct la litera respectiv a circumstantei date trebuie s
domine si s se evidentieze n raport cu alte imbosduri criminale.
- imboldul !ndemnul" dominant n acest caz este intentia bine determinat a
vinovatului de a priva de viat o alt persoan n legtur cu situatia ei social sau cu
apartenenta ei la o anumit nationalitate, ras sau confesiune religioas.
Prin actiunile sau inactiunile svrsite, fptuitorul urmreste n cele din urm
scopul de a n$osi anumite pturi sociale, natiuni, rase sau confesiuni religioase.
- Prin intermediul omorului svrsit n circumstanta indicat, persoana
vinovat este ndemnat ti de dorinta de a atta si provoca conflicte
sociale, nationale, etnice, rasiale sau religioase sau nvr$birea
reprezentantilor lor.
Pentru aplicarea agravantei date e suficient s fie prezent numai o circumstant din cele
descrise mai sus, fie ura social sau rasial etc.
7ste necesar a dovedi nu numai faptul c ucigasul si victima apartin diferitor
natiuni, rase sau confesiuni. 7ste important s existe pe aceast baz dusmnie sau ur
social !cel putin din partea vinovatului" n momentul atentatului si anume aceasta o s
fie motivul omorului. 5u se exclud n unele cazuri concrete situatiile de conflict dintre
@C
Tratate interna ionale, vol.+, Ci inu, +>>?, pag.@>.
persoanele natiunilor ostile n alte baze, de exemplu, n baza conditiilor de trai- nu pot
mprti sectoarele pentru psunatul vitelor, nu se pot ntelege asupra ordinii alimentrii cu
ap sau a altor conditii de trai.
@E
4v9r8irea infrac6iunii din motive de ur social nu cuprind n sine ura
dintre fptuitorul 8i victima concret generat de rela6iile lor anterioare 8i la fel
nu presupun o rzbunare pentru o ac6iune concret a unei persoane. %egiuitorul
nume8te ura social, av9nd n vederea c acestea sunt ndreptate mpotriva
societ6ii, sau persoana ca subiect a infrac6iunii concrete a ales obiectul atentrii
anume din aceste motive 8i nu din motive pur personale, ori ura 8i du8mnia
social se pot altura la celelalte motive invocate pentru sv9r8irea faptei.
(ra se va manifesta printr-o atitudine ruvoitoare fa6 de societate, iar fptuitorul
ns8i prin fapta comis manifest sentimentul su de ur fa6 de rela6iile sociale
aprate de lege, iar ordinea social nu-+ satisface.
&n cazul urii na6ionale, atitudinea ostil este ndreptat spre reprezentan6ii
altei na6ionalit6i care locuiesc sau se afl temporar n teritoriul dat. 3cesta
sv9r8e8te infrac6iunea de distrugere, vandalism, ca exemplu, ntr-un local
!restaurant, cafenea, magazin" ntre6inute de persoane de alt na6ionalitate, a696
la dezordini n mas 8i distrugerea fizic a reprezentan6ilor altor na6ionalit6i,
exprimate prin inscrip6ii pe garduri 8i pere6i n locurile publice.
7vident c recunoa8terea acestei circumstan6e ca agravant nu solu6ioneaz
problema, dar va influen6a ntr-o anumit msur combaterea acestui flagel 8i
men6inerii stabilit6ii sociale.
@@
To6i oamenii, cet6enii sunt egali n fa6a legii indiferent de ras,
na6ionalitate, religie, sex, de aceea legiuitorul a considerat manifestarea de ur 8i
du8mnie fa6 de alte persoane din motivele indicate materializate prin
infrac6iuni concrete un element care spore8te pericolul social al fptuitorului.
Periculozitatea fptuitorului se va msura prin starea de team 8i intimidare care
o sufer al6i membri a societ6ii, ct 8i prin tulburrile din societate pe care le-a
provocat fapta sa.
@E
V. =u$or. <nfrac iuni contra vie ii i snt ii persoanei.
Ci inu /FF,, pag. +C.
@@
<. -acari, #reptul penal al )epublicii -oldova. Partea general. Centrul editorial al (4-, Ci8inu. /FF/. p. ,F@.
(ra religioas se poate manifesta prin sv9r8irea infrac6iunilor mpotriva
persoanelor care refuz s preia o anumit religie, sau care sunt de alt religie
dec9t fptuitorul sau nu mprt8esc nici o religie. Pe fondul dogmelor religioase,
unele persoane pot fi atrase n diferite secte, mi8cri 8i rituri religioase prin
voin6a sau contrar voin6ei lor.
3stzi sunt cunoscute cazuri de creare a unor mi8cri 8i asocia6ii ilegale cu
orientare rasial sau na6ional, care au ca obiectiv trasat dezln6uirea unei
du8mnii ntre reprezentan6ii diferitor na6ionalit6i 8i religii, care comit acte de
vandalism, distrugeri a bunurilor, loviri 8i vtmri corporale tocmai din
motivele indicate de legiuitor. 3v9nd n vedere pericolul social al unor asemenea
manifestri n societate, considerm c circumstan6a dat poate avea un caracter
univoc 8i re6inut n sarcina fptuitorilor ori de c9te ori va fi stabilit de instan6.




Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate