http://scoalalanurile.xhost.

ro/
e-mail:daviodan@yahoo.com
MATEMATICA
ARITMETICA I A!"E#RA
Multimi
Relatii:Un element apartine unei multimi daca el face parte din acea multime.
Ex :Daca A={1,2,3}atunci
A A A A 4 3 2 1
.
Def : D!ua multimi "unt e#ale daca au acelea"i elemente.
Ex a$ Daca A={1,2,3} "i %={3,2,1} atunci A=%.
&$Daca A={1,2,4} "i %={3,2,1} atunci A %.
c$ Daca A={1,2,3} "i %={1,2,3,4} atunci A %.
Def : Multimea A e"te inclu"a in multimea % 'A

%$daca elementele lui A "e #a"e"c printre elementele

lui %.
Ex : Daca A={a,&,c} "i %={1,a,&,2,c} atunci A

%.
(peratii cu multimi
1$Reuniunea '

$
A

%={luam t!ate elementele din multimile A "i % , ! "in#ura data}

2$ )nter"ectia '

$
A

%={luam d!ar elementele c!mune din cele d!ua multimi}

3$Diferenta'*$
A*%={luam t!ate elementele din A care nu "e #a"e"c in %}
4$+r!du"ul carte,ian'x$
Ax%= {luam perec-i de f!rma 'a &$ unde a

A "i &

%}
Ex : .ie A={1,2,3} "i %={a,&,3}.
A

%={1,2,3,a,&}
A

%={3}
A*%={1,2}
%*A={a,&}
Ax%={'1a$,'1&$,'13$,'2a$,'2&$,'23$,'3a$,'3&$,'33$}
(&":/umarul elementel!r pr!du"ului carte,ian Ax% e"te e#al cu pr!du"ul dintre numarul elementel!r
multimii A "i numarul elementel!r multimii %.)n ca,ul exemplului anteri!r 3x3= 0 elemente are
pr!du"ul carte,ian.
Multimi imp!rtante de numere
Multimea numerel!r naturale :/={1,1,2,3,.....................................................................}
Multimea numerel!r intre#i : 2={......................,*3,*2,*1,1,1,2,3,..................................}
Multimea numerel!r rati!nale : 3={
b
a
:a

2,&

2 & 1}
Multimea numerel!r irati!nale )={f!rmata din fractii ,ecimale , infinite "i neperi!dice}
Multimea numerel!r reale : R=3

)
Au l!c inclu,iunile : /

R.
Ex:.ie multimea M={*11
2
1
*1
2
1

2
2 3

1,'3$4,1'3$ }
Determinati :M

/ M

2 M

3 M

) "i M

R.
$ % & I R
*1 *1 *1
1 1 1 1
2
1
2
1
*1
2
1
*1
2
1
2 2
2 3 2 3

1,'3$ 1,'3$
4,1'3$ 4,1'3$
(&" :
2
1

3 d!arece are f!rma
b
a
,a

2,&

2 & 1
*1
2
1

3 de!arece *1
2
1
=*
2
1 2 1 +
=*
2
3
1,'3$=
3
4
0
12
0
3 0 1
0
3
1
3 '

+

4,1'3$=
14
52
14
2 14 4
14
2
4
01
12
4
01
1 13
4
5 '

2
"i 2 3 "unt numere irati!nale , pentru ace"te numere putem d!ar apr!xima 6al!area l!r
f!l!"ind al#!ritmul de calcul al unui radical.

e"te un numar irati!nal '

14 , 3
$
7!nclu,ie : M

/ ={1} M

2 ={*1 1} M

3 ={*1 1
2
1
*1
2
1
1,'3$ 4,1'3$}
M

) ={
2
2 3

} M

R={*11
2
1
*1
2
1

2
2 3

1,'3$4,1'3$ }=M
8crierea numerel!r naturale in &a,a 11
(rice numar natural "e "crie in "i"temul ,ecimal'cu &a,a 11$ f!l!"ind cifrele
1,1,2,3,4,4,5,9,:,0./umarul t!tal de cifre e"te 11 de aici "i denumirea de "i"tem ,ecimal "au numar in
&a,a 11.
Ex : 123 2434434 .......
123=
1 1 2
11 3 11 2 11 1 + +
2434434=
1 1 2 3 4 4 5
11 4 11 3 11 4 11 4 11 3 11 4 11 2 + + + + + +
(&". ;!ate numerele naturale "e p!t "crie f!l!"ind exemplul pre,entat anteri!r.
)mpartirea cu re"t a numerel!r naturale
;e!rema impartirii cu re"t a numerel!r naturale
.ie a,&

/ atunci exi"ta <,r

/ a"tfel incat a=&

r q +
unde 1 b r <
(&": a:&= < re"t r a=&
r q +
unde 1 b r <
Ex: ::3=2 re"t 2 := 2 2 3 + unde 1 3 2 <
Di6i,i&ilitate in /
Def. /umarul natural a e"te di6i,i&il cu numarul natural & 'n!tatia
a
b $ daca exi"ta numarul natural c
a"tfel incat a= c b
Ex: :2 de!arece exi"ta numarul natural 4 a"tfel incat := 4 2
: nu e di6i,i&il cu 3 de!arece nu exi"ta un numar natural c a"tfel incat := c 3
(&".1 :Daca
a
b atunci a "e nume"te multiplul lui & "i & "e nume"te di6i,!rul lui a.
)n exemplul precedent : e"te multiplul lui 2 "i 2 e"te di6i,!rul lui :.
(&".2 : Daca
a
b atunci mai putem "crie &=a "i citim & di6ide a':22=:$
+r!prietati ale relatiei de di6i,i&ilitate
a$ a1 , !ricare ar fi a N
&$ Daca
a
b "i b c atunci b c a $ ' t
c$ a 1 , !ricare ar fi a N
d$ Daca
a
b "i N k atunci b k a $ '
e$ Daca
a
b "i c b atunci c a
7riterii de di6i,i&ilitate
7rt. cu 11 >Un nr natural e"te di6i,i&il cu 11 daca ultima "a cifra e"te 1.
Ex :2324111 23234 nu e"te di6i,i&il cu 11.
7rt. cu 4*Un nr natural e"te di6i,i&il cu 4 daca ultima "a cifra e"te 1 "au 4.
Ex :442344 234231 nu e"te di6i,i&il cu 4.
7rt. cu 3* Un nr natural e"te di6i,i&il cu 3 daca "uma cifrel!r "ale e"te di6i,i&ila cu 3.
Ex :24:13 de!arece '2?4?:?1$3
24:1 nu e di6i,i&il cu 3 de!arece "uma '2?4?:?1$ nu e"te di6i,i&ila cu 3.
/umere prime "i c!mpu"e
Def.Un numar natural e"te prim daca are exact 2 di6i,!ri.'pe 1 "i pe el in"u"i$
Ex :2 3 4 9 11 13 19 10 ........ "unt numere prime.
Def.Un numar natural "e nume"te c!mpu" daca are mai mult de 2 di6i,!ri.
Ex ::'are di6i,!rii 1,2,4,:$ deci e"te c!mpu" 11'are di6i,!rii 1,2,4,11$ deci e"te c!mpu".
/umere pare "i impare in /
Def. Un nr natural di6i,i&il cu 2 "e nume"te par.
Ex :11,24234:,etc.
Def.Un numar natural care nu e di6i,i&il cu 2 "e nume"te impar.
Ex :34234 3442340 etc.
De"c!mpunerea unui numar natural in pr!du" de puteri de puteri de numere prime
Ex :
24=
1 3
3 2
(&". /umerele c!mpu"e "e p!t de"c!mpune dupa m!delul pre,entat anteri!r iar daca nr e"te prim nu
mai e"te nece"ar "a*l de"c!mpunem.

7el mai mare di6i,!r c!mun 'c.m.m.d.c.$ "i cel mai mic multiplu c!mun 'c.m.m.m.c.$ a d!ua "au mai
multe numere naturale
7.m.m.d.c=luam fact!rii c!muni la puterea cea mai mica
7.m.m.m.c.=luam fact!rii c!muni "i nec!muni la puterea cea mai mare
Ex : 24=
1 3
3 2
31=
1 1 1
4 3 2
c.m.m.d.c.'24 31$= 5 3 2
1 1

c.m.m.m.c.@24 31A= 121 4 3 2
1 1 3

(&". 7.m.m.d.c. "e utili,ea,a in "pecial cand d!rim "a determinam cel mai mare numar care di6ide
numerele date.
7.m.m.m.c. "e utili,ea,a in "pecial cand d!rim "a aflam cel mai mic numar care e"te di6i,i&il cu
numerele date "au atunci cand d!rim "a aflam numit!rul c!mun al mai mult!r fractii, numit!rul c!mun
fiind c-iar c.m.m.m.c. al numit!ril!r fractiil!r.
/umere prime intre ele
Def. 8punem ca d!ua "au mai multe numere "unt prime intre ele daca c.m.m.d.c al ace"t!r numere e"te
1.
Ex: 5= 3 2
4=4
c.m.m.d.c'54$=1 ,deci numerele 4 "i 5 "unt prime intre ele.
.ractii
Def. .ractia are f!rma #enerala
b
a
, unde a "i & "unt numere naturale "au intre#i.
7la"ificarea fractiil!r
1..ractia
b
a
"punem ca e"te "upraunitara daca aB&.'Ex:
3
4
$
2. .ractia
b
a
"punem ca e"te "u&unitara daca aC&.'Ex:
4
3
$
3. .ractia
b
a
"punem ca e"te ec-iunitara daca a=&.'Ex :
4
4
$
4. .ractia
b
a
"punem ca e"te ireducti&ila daca nu "e mai p!ate "implifica.'Ex :
19
14
e"te ireducti&ila
11
14
e"te reducti&ila de!arece "e p!ate "implifica prin 4$
8crierea unui nr rati!nal "u& f!rma ,ecimala "au fracti!nara
1.;ran"f!rmarea fractiil!r !rdinare in fractii ,ecimale "e face impartind numarat!rul la numit!r
4 , 2
2
4
$ 3 ' , 1
3
1
$ 2 ' , 1
0
11

2.;ran"f!rmarea fractiil!r ,ecimale in fractii !rdinare

+utem intalni urmat!arele "ituatii:
a$
111
,
11
,
abc
bc a
ab
b a etc.
Ex: :,34=
111
:34
&$
00
$ ' ,
0
$ ' ,
bc
a bc a
b
a b a etc.
Ex : 12,'445$=
000
445
12 =
000
445 000 12 +
c$
00011
$ ' ,
01
$ ' ,
bc bcdef
a def bc a
b bc
a c b a

etc.
Ex : 12,44'5$=
011
44 445
12

=
011
411 011 12
011
411
12
+

Repre,entarea pe axa a numerel!r reale
Def.8e nume"te axa a numerel!r reale ! dreapta careia ii a"!ciem 3 elemente:
1$ (ri#inea ( in care "e #a"e"te nr 1
2$ 8en"ul de la "tan#a la dreapta pu" in e6identa printr*! "a#eata
3$ Unitatea de ma"ura : p!ate fi de 1 cm 1 mm 1m etc.
/e pr!punem "a repre,entam pe pe axa numerel!r reale urmat!arele numere :1 *1
2
1

3
2
*1
2
1
1,'3$
2
.
;ran"f!rmam fractiile !rdinare in fractii ,ecimale: $ 5 ' , 1
3
2
4 , 1
2
1
*1
2
1
=*1,4
Daca numerele "unt irati!nale le apr!ximam prin fractii ,ecimale:
2

1,4142
(&". *1
2
1
C*1C1C1,'3$C
2
1
C
3
2
C
2
.
7!mpararea "i !rd!narea nr reale
8a c!mparam fractiile
2
1
"i
3
1
.
Metoda '
Aducem cele d!ua fractii la acela"i numit!r c!mun .
5
3
2
1
3 '

5
2
3
1
2 '

De!arece
5
2
5
3
> , deducem ca
3
1
2
1
> .
Metoda (
2
1
=1,4
3
1
=1,'3$
De!arece 1,4B1,'3$ , deducem
3
1
2
1
> .
Dal!area a&"!luta'm!dulul$ unui nr real
Def. M!dulul unui nr real repre,inta di"tanta de la !ri#ine la nr re"pecti6 pe axa numerel!r reale.
=2==2
=*2==2
de!arece di"tanta de la *2 "au 2 pe axa nr reale la !ri#ine e"te 2.
7!nclu,ie :M!dulul !ricarui nr real e"te mai mare "au e#al decat 1.
(&".=1==1
Definitia anteri!ara "e p!ate tran"pune "u& f!rma :
=x==

'

<

>
1 , ,
1 , , 1
1 , ,
x daca x
x daca
x daca x
(&".Daca EB1 atunci:
1$ =a=CE *ECaCE x

@*EEA
2$ =a=BE a

'

*EA

@E?

$
(pu"ul unui nr real
(pu"ul unui nr real "e !&tine "c-im&and "emnul din fata numarului.
Ex: !pu"'*4$=?4=4
!pu"'4$=*4
)n6er"ul unui numar real
"e !&tine in6er"and numarat!rul cu numit!rul.
Ex :in6er"'
3
2
$=
2
3
in6er"'9$=
9
1
de!arece 9 "e p!ate "crie
1
9
+artea intrea#a a unui numar real
repre,inta cel mai mare nr intre# mai mic "au e#al decat nr real.
Mai "implu, partea intrea#a a unui nr real "e determina luand cel mai apr!piat numar intre# de numarul
real pe axa numerel!r reale din partea "tan#a.
Daca numarul e"te intre# , partea "a intrea#a e"te c-iar numarul re"pecti6.
+artea intrea#a "e n!tea,a @ A.
Ex :@1,'3$A=1 @
3
2
A=1 @*1A =*1 @
2
A=1
+artea fracti!nara a unui nr real
8e n!tea,a { }.
8e calculea,a dupa relatia:
{a}=a*@aA
Ex :{1,'3$}=1,'3$ >@1,'3$A=1,'3$ *1=1,'3$
{
2
}=
2
*@
2
A=
2
*1
R!tunFirea "i apr!ximarea numerel!r reale
Daca nr e"te intre# atunci r!tunFindu*l !&tinem nr re"pecti6.+ractic , repre,entati nr real pe axa nr
reale , ace"ta incadrandu*"e intre d!ua nr intre#i.+entru a il r!tunFi ale#em cel mai apr!piat nr intre# de
nr real, cu exceptia ca daca nr real "e #a"e"te la miFl!cul inter6alului atunci luam nr intre# din partea
dreapta.
Ex:1,2 =r!tunFit ace"t nr e"te 1
1,40= r!tunFit ace"t nr e"te 1
1,4=r!tunFit ace"t nr e"te 2
1,9= r!tunFit ace"t nr e"te 2
41,2:= r!tunFit ace"t nr e"te 41
Apr!ximarea numerel!r reale
.ie nr real 12,12344.
12,1C12,12344C12,2
12,1 "e nume"te apr!ximarea cu ! ,ecimala prin lip"a a nr 12,12344
12,2 "e nume"te apr!ximarea cu ! ,ecimala prin ada!" a nr 12,12344
12,12C12,12344C12,13
12,12 "e nume"te apr!ximarea cu d!ua ,ecimale prin lip"a a nr 12,12344
12,13 "e nume"te apr!ximarea cu d!ua ,ecimale prin ada!" a nr 12,12344
12,123C12,12344C12,124
12,123 "e nume"te apr!ximarea cu trei ,ecimale prin lip"a a nr 12,12344
12,124 "e nume"te apr!ximarea cu trei ,ecimale prin ada!" a nr 12,12344
12,1234C12,12344C12,1234
12,1234 "e nume"te apr!ximarea cu patru ,ecimale prin lip"a a nr 12,12344
12,1234 "e nume"te apr!ximarea cu patru ,ecimale prin ada!" a nr 12,12344
.!l!"im apr!ximarile in #eneral atunci cand "e preci,ea,a expre" intr*! pr!&lema "a apr!ximam
anumite 6al!ri'de exemplu radicali din numere naturale care nu "unt patrate perfecte$ .
Ex :Apr!ximati cu ! ,ecimala prin lip"a lun#imea dia#!nalei unui patratel din caietul de matematica.
.!l!"ind ;e!rema lui +ita#!ra intr*un triun#-i dreptun#-ic i"!"cel cu catetele de 4 mm !&tinem
ip!tenu,a
2 4
mm.8tim ca
2

1,4142 de unde deducem
2 4
191 , 9 4142 , 1 4
.)n c!nclu,ie ,
apr!ximarea cu ! ,ecimala prin lip"a a lun#imii dia#!nalei unui patratel din caietul de matematica
9,1=9 mm.
Al#!ritmul de calcul al unui radical
Apr!ximarea nr real 15 , 3 11 .Apr!ximarea ace"tui nr real cu ! ,ecimala prin ada!" e"te 3,2.
(&". Apr!ximarea e"te mai &una a unui nr real cu cat numarul cifrel!r dupa 6ir#ula e"te mai mare.
)nter6ale in R
'a&$={x

R=aCxC&}
@a&$={x

R=a xC&}
'a&A={x

R=aCx&}
@a&A={x

R= ax&}
'*

a$={x

R=xCa}
'*

aA={ x

R=xa}
'&?

$={ x

R=xB&}
@& ?

$={ x

R=x&}
Ex:1$ @*32A={x

R= *3x2}
2$ '*

3A={ x

R=x3}
(&".1$Daca a6em "emnul sau atunci f!l!"im pentru inter6ale parante,a patrata, iar daca a6em
"emnul C "au B atunci f!l!"im parante,a r!tunda.
2$+arante,a r!tunda "emnifica faptul ca acel numar nu apartine inter6alului , iar parante,a patrata
"emnifica faptul ca acel numar apartine inter6alului.Ga plu" "au minu" infinit a6em int!tdeauna
parante,a r!tunda.
3$ x

'a&$ aCxC&
x

@a&$ axC&
x

'a&A aCx&
x

@a&A ax&
x

'*

a$ xCa
x

'*

aA xa
x

'&?

$xB&
x

@& ?

$x&
(peratii cu numere reale
') Adunarea si scaderea numerelor reale
b c a b c b a $ ' t t
Ex: 4 9 4 4 4 2 +

3 2 3 3 +
(&". M!dulul #eneral de calcul:1.8c!atem fact!rii de "u& radical 2.Daca a6em aceea"i 6al!are in
radical atunci efectuam adunarea "au "caderea dupa re#ula de"cri"a mai "u" , iar daca nu a6em aceea"i
6al!are in radical nu putem efectua adunarea "au "caderea re"pecti6a.
Ex: 3 4 3 3 3 2 29 12 + +
() Inmultirea numerelor reale
d b c a d c b a $ '
Ex: 11 11 2 4 4 2
(&". )nmultirea "e p!ate efectua indiferent daca a6em "au nu aceea"i 6al!are in radicali.
)nt!ducerea fact!ril!r "u& radical "e face dupa f!rmula:
b a b a
2
Ex:
3 2 3 = 2 = 3 2 12
2

8c!aterea fact!ril!r de "u& radical
b a b a = =
2
Ex:
12 3 2 3 2
2

(&".
= =
2
a a
, adica radical dintr*un numar la patrat e"te e#al cu m!dulul numarului re"pecti6.
*) Impartirea numerelor reale
d b c a d c b a : $ : ' :
Ex: 21 4 4 24 4 2 4 : 1 4 21

:
3 3
2
3
4
3
4
3
4
3
4
3
4
3
41
31
15
12
41 15 : 31 12
(&". Ga fel ca la inmultire , pentru a efectua impartirea nu e nece"ar "a a6em aceea"i 6al!are in
radicali.
+) Ridicarea la putere
n
n n
b a b a $ '
Ex :
3 24 3 3 : 3 2 $ 3 2 '
3
3 3

(&".
n
n
b a
b a
$ '
1
$ '

(&". )n calcule "e utili,ea,a urmat!arele re#uli de calcul cu puteri.

1$
n m n m
a a a
+

2$
n m n m
a a a

:
3$
n m n m
a a

$ '
4$
n n n
b a b a $ '
4$ 1
1
a
5$ a a
1
9$
n
n
a
a
1

Rationali,area numitorului de -orma b a . b a t

1$ 7and numit!rul unei fractii e"te de f!rma a b amplificam fractia cu b .
Ex :
3
5
5
5 2
5
2
2 '
$ 5

2$ 7and numit!rul fractiei e"te de f!rma b a t amplificam fractia cu b a .
Ex :
3 2 4
3 2
3 2 4
$ 3 2 ' $ 3 2 '
3 2 4
3 2
2
2
2
$ 3 2

(&".Ga numit!r am f!l!"it f!rmula de calcul pre"curtat 'a*&$'a?&$=
2 2
b a
(rdinea efectuarii !peratiil!r "i f!l!"irea parante,el!r
(peratiile "e efectuea,a in !rdinea :
1$ ridicarea la putere
2$ inmultirea "i impartirea in !rdinea in care "unt "cri"e
3$ adunarea "i "caderea
+arante,ele "e re,!l6a in !rdinea:
1$ parante,ele r!tunde
2$ parante,ele patrate
3$ ac!ladele.
Media aritmetica "i media aritmetica p!nderata
Media aritmetica a n numere
n
a a a
M
n
a
+ + +

...
2 1
Media aritmetica a numerelor a
'
/a
(
/.../a
n
cu ponderile p
'
/p
(
/.../p
n
n
n n
ap
p p p
p a p a p a
M
+ + +
+ + +

...
...
2 1
2 2 1 1
(&".+rin p!ndere intele#em de cate !ri "e repeta numarul re"pecti6.
Ex :Un ele6 are la %i!l!#ie urmat!arele n!te: d!i de 5, trei de : "i un 11.Determinati media "eme"triala.
55 , 9
1 3 2
1 11 3 : 2 5

+ +
+ +

ap
M
, adica 6a a6ea media :.
Media #e!metrica a d!ua numere reale p!,iti6e a "i &
b a M
g

Ex :8a aflam media #e!metrica a numerel!r 1,1 "i 1111
11 111 1111 1 , 1
g
M
Rap!arte "i pr!p!rtii
Def.7atul neefectuat a d!ua numere "e nume"te rap!rt.
Rap!rtul are f!rma
R b a b a
b
a
, , :
.
Def.E#alitatea a d!ua rap!arte "e nume"te pr!p!rtie '
d
c
b
a

$
a "i d "e nume"c extremi , & "i c "e nume"c me,i
Ex :
12
:
3
2

+r!prietatea fundamentala a pr!p!rtiil!r

)ntr*! pr!p!rtie, pr!du"ul me,il!r e"te e#al cu pr!du"ul extremil!r.
d
c
b
a

c b d a
+r!p!rtii deri6ate
Daca
d
c
b
a

d
d c
b
b a t

t

c d
c
a b
a
t

t

d
c
k b
k a

d
b
c
a

a
c
b
d

Aflarea unui termen dintr*! pr!p!rtie

1$ Daca
c
b
a
x

atunci
c
b a
x

2$ Daca
c
b
x
a

atunci
b
c a
x

3$ Daca
c
x
b
a

atunci
b
c a
x

4$ Daca
x
c
b
a

atunci
a
c b
x

Ex :Daca
14
4
51
4
11 5 11
5
4

x
x
8ir de rap!arte e#ale
+r!p!rtii deri6ate din
d
c
b
a

n
n
n
n
b b b
a a a
b
a
b
a
b
a
+ + +
+ + +

...
...
...
2 1
2 1
2
2
1
1
Ex :D!ua

numere "unt direct pr!p!rti!nale cu 2 , re"pecti6 3. Determinati
numerele "tiind ca "uma l!r e"te 21.
/!tam numerele cu a "i &.
3 2
b a

a?&=21
Relatia
3 2
b a

! putem "crie
4
21
3 2 3 2

+
+

b a b a
.
Guand

primul "i ultimul rap!rt !&tinem :
4
21
2

a
de unde !&tinem :
:
4
41
4
21 2

a
iar &=12.
Marimi direct "i in6er" pr!p!rti!nale
Def. D!ua marimi "unt direct pr!p!rti!nale daca de cate !ri cre"te '"cade$ !
marime de atatea !ri cre"te'"cade$ cealalta marime.
Def. D!ua marimi "unt in6er" pr!p!rti!nale daca de cate !ri cre"te '"cade$ !
marime de atatea !ri "cade'cre"te$ cealalta marime.
.!arte imp!rtant
Daca a "i & "unt direct pr!p!rti!nale cu c "i d atunci :
d
b
c
a

Daca a "i & "unt in6er" pr!p!rti!nale cu c "i d atunci :

d b c a
Re#ula de trei "impla
1$Ex :7inci caiete c!"ta 4111 lei.7at c!"ta 5 caiete H
4 caiete ................................4111 lei
5 caiete.................................. x lei
/umarul de caiete e"te direct pr!p!rti!nal cu numarul leil!r.
x
5
4111
4

de unde re,ulta x=5111 lei.

2$Ex :D!i muncit!ri termina ! lucrare in 41 ,ile. )n cate ,ile 6!r termina
lucrarea 11 muncit!riH
2 muncit!ri .....................41 ,ile
11 muncit!ri.....................x lei
/umarul muncit!ril!r e"te in6er" pr!p!rti!nal cu numarul ,ilel!r.
x 11 41 2
atunci x=: ,ile.
+r!cente
Def.8e nume"te rap!rt pr!centual rap!rtul cu numit!rul 111.
Ex :

111
44
44I
1$ pI dintr*un numar
7alculati 21I din 41.
: 41
111
21

in c!nclu,ie 21I din 41 e"te :
2$Aflarea unui numar cand cun!a"tem pI din el
)ntr*! cla"a "unt : &aieti, ace"tia repre,entand 21I din numarul t!tal de
ele6i.Aflati numatrul ele6il!r cla"ei.
/!tam cu x=numarul ele6il!r cla"ei.Are l!c relatia:
:
111
21
x
=B
41
21
111
:
111
21
: : x
ele6i
3$Aflarea rap!rtului pr!centual
)ntr*! cla"a "unt 11 fete "i 41 &aieti.7at la "uta din numarul t!tal de ele6i
repre,inta numarul fetel!r H Dar al &aietil!r H
21 111
41
11

f
p
I "unt fete
:1 111
41
41

b
p
I "unt &aieti.
7alculul pr!&a&ilitatii de reali,are a unui e6eniment
.ie A un e6eniment.+r!&a&ilitatea reali,arii e6enimentului A ! n!tam
p'A$.
p'A$=
A lui evenimentu realizarii posibile cazurilor numarul
A lui evenimentu realizarii favorabile cazuri numar
J J J J J
J J J J J
Ex: 1$ 7are e"te pr!&a&ilitatea ca aruncand un ,ar "a !&tinem fata cu numarul
3 H
A= K"a !&tinem fata cu nr 3L
p'A$=
5
1
2$7are e"te pr!&a&ilitatea ca aruncand un ,ar "a !&tinem ! fata cu numar
impar H
A=L"a !&tinem ! fata cu nr imparL
p'A$=
2
1
5
3

3$ ( urna c!ntine 4 &ile al&e "i 2 &ile ne#re. 7are e"te pr!&a&ilitatea ca
extra#and ! &ila , acea"ta "a fie al&a H
p'A$=
9
4
7alcul al#e&ric
'7alcul cu numere reale repre,entate prin litere$
1$ Adunarea "i "caderea "e efectuea,a d!ar atunci cand a6em aceea"i parte
literala
Ex:
x x x 5 4 2 +

y y y 2 3
2$ )nmultirea "e efectuea,a dupa re#ula:

$ ' $ ' $ ' $ '
2 1 2 1
y x k k y k x k
Ex:
3 3 2 2
5 $ 3 ' 2 y x xy y x
3$)mpartirea "e efectuea,a dupa re#ula:
$ : ' $ : ' $ ' : $ '
2 1 2 1
y x k k y k x k
Ex :
x xy y x 4 $ 2 ' : :
2

4$Ridicarea la putere "e reali,ea,a dupa re#ula :
'Ex$
n
=E
n
x
n
Ex:'2xM
2
$
3
=
5 3 3 2 3 3
: $ ' 2 y x y x
.!rmule de calcul pre"curtat
2 2 2
2 $ ' b ab a b a + t t
2 2
$ $' ' b a b a b a +
bc ac ab c b a c b a 2 2 2 $ '
2 2 2 2
+ + + + + + +
Ex:
2 2 2 2 2
0 12 4 $ 3 ' 3 2 2 $ 2 ' $ 3 2 ' y xy x y y x x y x
De"c!mpuneri in fact!ri
A de"c!mpune in fact!ri ! expre"ie in"eamna a "crie expre"ia re"pecti6a ca
un pr!du" de alte expre"ii care nu "e mai p!t de"c!mpune.
1$Mat!da fact!rului c!mun
$ ... ' ...
2 1 2 1 n n
x x x f x f x f x f + + + + + +
f=fact!rul c!mun
Ex: 2x?3xM=x'2?3M$ fact!r c!mun x
2x
2
M,?:xM
2
,?4xM,=2xM,'x?4M?2$ fact!r c!mun 2xM,
2$ Utili,area f!rmulel!r de calcul pre"curtat
Ex :x
2
*0=x
2
*3
2
='x?3$'x*3$ de!arece
2 2
$ $' ' b a b a b a +
2x
2
?4x
2
?2=2'x
2
?2x?1$=2'x?1$
2
3$ Nruparea termenil!r
Ex: x
2
?2x*x*2=x'x?2$*'x?2$='x*2$'x*1$
O
2
*2x?1*M
2
='x*1$
2
*M
2
='x*1*M$'x*1?M$
O
2
*4x?4=x
2
*3x*2x?5=x'x*3$*2'x*3$='x*3$'x*2$
Rap!arte de numere reale repre,entate prin litere.8implificare.(peratii cu
rap!arte
7a re#ula #enerala, "e de"c!mpun in fact!ri t!ate expre"iile intalnite "i "e
aplica re#uli de calcul cu numere reale repre,entate prin litere.
Ex :
$ 3 $' 3 '
2 4
$ 3 $' 3 '
0 3 5 2 1
3
3
3
2
$ 3 $' 3 '
1
3
3
3
2
0
1
$ 3 $ 3
2
+

+
+ + +

+
+

+
+

+
+

+
x x
x
x x
x x
x x x x x x x
x x
.unctii
Def.8e nume"te functia f , ! c!re"p!ndenta intre elementele a 2 multimi A "i
% care a"!cia,a fiecarui element din A un "in#ur element din %.
A "e nume"te d!meniul de definitie.
% "e nume"te c!d!meniu.
8e n!tea,a
B A f :
.
.!arte imp!rtant
f
G y x A $ '
1 1
1 1
1
$ ' y x f
D x

unde D=d!meniul de definitie

.unctii de tipul
R A f :
f'x$=ax?& unde a, & numere reale
1$ Daca A= multime finita atunci #raficul functiei f e"te ! multime de
puncte.
Ex :A={1,2,3}
R A f :
f'x$=x?1
8a repre,entam #rafic functia f.
O 1 2 3
M=f'x$ f'1$=2 f'2$=3 f'2$=4
Nraficul functiei e"te repre,entat de punctele A'1 2$,%'2 3$,7'3 4$.
2$Daca A=R atunci #raficul e"te ! dreapta.
Ex :
R R f :
f'x$=x?1
8a repre,entam #rafic functia f.
x 1 2
M=f'x$ f'1$=2 f'2$=3
Aflarea multimii 6al!ril!r unei functii de tipul
R A f :
$=ax?& "i A
multime finita
Ex :.ie f :{1,2,3}

R , f'x$=*x?1 atunci multimea 6al!ril!r "e !&tine

a"tfel :
f'1$=*1?1=1
f'2$=*2?1=*1
f'3$=*3?1=*2
Determinarea unei functii de tipul
R R f :
, f'x$=ax?& al carei #rafic
c!ntine d!ua puncte
Ex : .ie punctele f
G A $ 2 1 '
"i f
G B $ 3 1 '
. 8a determinam functia f care
c!ntine punctele A "i %, f'O$=ax?&.
De!arece f
G A $ 2 1 '

R 1

f'1$=2
2 1 + b a 2 + b a
'1$
Multimea 6al!ril!r functiei f e"te %={1,*1,*2}.
De!arece f
G B $ 3 1 '

R 1

3 $ 1 ' f 3 $ 1 ' + b a 3 + b a
'2$
Din relatiile '1$?'2$ !&tinem "i"temul:

2 + b a
3 + b a
P 2&=4
&=
2
4
a?
2
4
=2

a=
4
1
4
1
4
4 4
4
4
4
4
2
4
2
$ 2

f'x$=ax?&==
2
4
4
1
+ x
)n c!nclu,ie , functia f care trece prin punctele f
G A $ 2 1 '
"i f
G B $ 3 1 '

e"te f'x$=
2
4
4
1
+ x
.
Exercitii de in6e"ti#are a c!liniaritatii un!r puncte cun!"cand c!!rd!natele
Ex :8a "ta&ilim daca punctele A'1 2$,%'*1 3$ "i 7'1
2
4
$ "unt c!liniare.
+unem c!nditia ca punctele f
G A $ 2 1 '
"i f
G B $ 3 1 '
unde f'x$=ax?&

6e,i exemplul anteri!r

f'x$=
2
4
4
1
+ x
.
Derificam daca "i punctul 7'1
2
4
$ f
G

2
4
$ 1 '
1

f
R
7um am&ele relatii "unt
ade6arate re,ulta ca punctul 7'1
2
4
$ f
G
, in c!nclu,ie punctele A , % "i 7
"e #a"e"c pe #raficul functiei f'x$=
2
4
4
1
+ x
, iar #raficul fiind ! dreapta
deducem ca punctele "unt c!liniare.
Ecuatii "i inecuatii
Re,!l6area in R a ecuatiil!r de f!rma ax?&=1 , a

1,&

R
Etape de re,!l6are:
1.8eparam termenii ce c!ntin necun!"cuta de termenii li&eri
2.8e determina 6al!area necun!"cutei.
Ex.1 :8a re,!l6am ecuatia : 2x*4=14
2x=14?4
2x=21
x=
11
2
21

Deci, "!lutia ecuatiei e"te 11, multimea "!lutiil!r ecuatiei 2x*4=14 e"te
8={11}.
Ex.2 :1*4x=1,4
*4x=1,4*1
*4x=1,4
x=
1 , 1
4
4 , 1
4
4 , 1

Deci , "!lutia ecuatiei e"te *1,1 , multimea "!lutiil!r ecuatiei 1*4x=1,4e"te

8={*1,1}.
Ecuatii ec-i6alente
D!ua ecuatii "punem ca "unt ec-i6alente daca au aceea"i multime a
"!lutiil!r.
(&"er6atie imp!rtanta :Ecuatia 1*4x=1,4 are in multimea R "!lutia
x= *1,1 "i deci multimea "!lutiil!r 8={*1,1}. Daca "e cerea ca ecuatia "a
fie re,!l6ata in / "au 2 atunci ecuatia nu a6ea "!lutii "i deci multimea
"!lutiil!r in ace"t ca, era 8=

'multimea 6ida$.
Re,!l6area in R a ecuatiil!r de f!rma ax
2
?&x?c=1 , a

1,&,c

R
Etape de re,!l6are:
1.8e calculea,a di"criminatul ecuatiei dupa relatia
ac b 4
2

2.)n functie de 6al!rile lui

a6em "ituatiile :
a$
1 <
atunci ecuatia nuare "!lutii reale
&$
1
atunci
a
b
x x
2
2 1


c$
1 >
atunci
a
b
x
2
2 P 1
t
.
Ex :8a re,!l6am ecuatia :x
2
*4x?5=1
7alculam di"criminantul ecuatiei :
1 24 24 5 1 4 $ 4 '
2

De!arece
1 >
re,ulta :
2
1 4
1 2
1 $ 4 '
2 P 1
t

t
x "i deci ! "!lutie e"te 3 "i cealalta "!lutie e"te 2.
8i"teme de ecuatii
Re,!l6ati "i"temul :

'

+
+
4 3
4 2
y x
y x
Met!de de re,!l6are a "i"temel!r de ecuatii :
1.Met!da reducerii

'

+
+
$ 2 ' = 4 3
4 2
y x
y x

'

+
11 5 2
4 2
y x
y x
P
4 4 y

1
4
4

y
)nl!cuind M=1 in ecuatia 2x?M=4 !&tinem x=2.
)n c!nclu,ie ,"!lutia "i"temului e"te 8='2 1$.
2.Met!da "u&"titutiei

'

'

'

'

'

'

'

+
+
2
1
2
2 4
11 4
2 4
4 5 14
2 4
4 $ 2 4 ' 3
2 4
4 3
2 4
4 3
4 2
x
y
x
x y
x
x y
x x
x y
x x
x y
y x
x y
y x
y x
Re,!l6area in R a inecuatiil!r de f!rma ax?&
$ , , ' 1 > <
Ex: 8a re,!l6am inecuatia:
2x?4

1
A 2 ' 2
2
4
4 2 4 1 2

x x x x x
*2x?4

1
$ 2 @ 2
2
4
4 2 $ 1 ' = 4 2 + x x x x x
(&".7and inmultim "au impartim ! inecuatie cu un numar ne#ati6 "c-im&am
"emnul de ine#alitate.
"E0METRIE
Ma"urare "i ma"uri
Gun#imea*unitatea de ma"ura metrul 'm$

'

'

mm
cm
dm
ii Submultipl
m nitatea
dam
!m
km
Multiplii
7and tran"f!rmam de "u" in F!" inmultim cu 11,111,1111,etc iar cand
tran"f!rmam de F!" in "u" impartim la 11,111,1111,etc.
Ex :41 dam=4111dm
411 mm=1,4 m
Aria*unitatea de ma"ura e"te m
2

'

'

2
2
2
2
2
2
2
mm
cm
dm
ii Submultipl
m nitatea
dam
!m
km
Multiplii
7and tran"f!rmam de "u" in F!" inmultim cu 11
2
,111
2
,1111
2
,etc iar cand
tran"f!rmam de F!" in "u" impartim la 11
2
,111
2
,1111
2
,etc.
D!lumul* unitatea de ma"ura e"te m
3

'

'

3
3
3
3
3
3
3
mm
cm
dm
ii Submultipl
m nitatea
dam
!m
km
Multiplii
7and tran"f!rmam de "u" in F!" inmultim cu 11
3
,111
3
,1111
3
,etc iar cand
tran"f!rmam de F!" in "u" impartim la 11
3
,111
3
,1111
3
,etc.
7apacitatea* unitatea de ma"ura e"te litrul 'l$

'

'

ml
cl
dl
ii Submultipl
l nitatea
dal
!l
kl
Multiplii
7and tran"f!rmam de "u" in F!" inmultim cu 11,111,1111,etc iar cand
tran"f!rmam de F!" in "u" impartim la 11,111,1111,etc.
(&" :1111 cm
3
= 1 dm
3
=1 l'1 litru$
.i#uri "i c!rpuri #e!metrice
Axi!ma paralelel!r*printr*un punct exteri!r unei drepte "e p!ate duce !
"in#ura paralela la dreapta data.
;e!rema 1D!ua un#-iuri cu laturile re"pecti6 paralele "unt c!n#ruente "au
"uplementare'adica au impreuna 1:1 #rade$.
Dreapta perpendiculara pe plan
Def. ( dreapta e"te perpendiculara pe un plan daca e"te perpendiculara pe
!rice dreapta din plan
;e!rema2 Daca ! dreapta e"te perpendiculara pe d!ua drepte c!ncurente
dintr*un plan atunci ea e"te perpendiculara pe plan.
De!arece
$ ' b a d
b d
a d

'

unde 'a &$ e"te planul determinat de dreptele a "i &

;e!rema cel!r 3 perpendiculare .
$ . 3 . ' "
8inteti,am te!rema cel!r 3 perpendiculare "u& f!rma :
a c
a b
a
d

'

Ex:
7!n"ideram triun#-iul dreptun#-ic A%7 ,m'CA$=01
1
,A%=3 cm,A7=4 cm,
DA perpendiculara pe planul 'A%7$ ,DA=4 cm.8a determinam di"tanta de la
punctul D la dreapta %7.
B# AM
AB# B#
AB# $A

$ '
$ '

c!nf!rm te!remei cel!r 3 perpendiculare :

B# $M
de unde
deducem ca di"tanta de la D la %7 e"te DM.
Din te!rema lui +ita#!ra !&tinem :
cm B# B# B# B# A# AB 4 24 24 4 3
2 2 2 2 2 2 2
+ +
)ntr*un triun#-i dreptun#-i inaltimea c!&!rata din 6arful un#-iului drept e"te
pr!du"ul catetel!r "upra ip!tenu,a.
cm
B#
A# AB
AM
4
12
4
4 3

De!arece :
A# $A
AB $A

$ '
$ '
AB# AM
AB# $A

AM $A
triun#-iul DAM e"te dreptun#-ic
in A "i aplicam te!rema lui +ita#!ra :
cm $M $M $M
$M $M $M $M AM $A
4
34 4
24
444
24
444
24
444
24
144
24
411
24
144
15
4
12
4
2
2 $ 24 2 2
2
2 2 2 2

+ +

,
_

+ +
)n c!nclu,ie ,di"tanta de la D la %7 e"te cm $M
4
34 4
.
(&".Di"tanta de la D la %7 "e "crie pe "curt d'D %7$.
Di"tanta de la un punct + la ! dreapta d
7!n"truim perpendiculara din + pe dreapta d , di"tanta repre,entand lun#imea
perpendicularei din + pe d.
Di"tanta de la un punct + la un plan Q
7!n"truim perpendiculara din + pe planul Q , di"tanta repre,entand lun#imea
perpendicularei din + pe Q.
Di"tanta dintre 2 drepte paralele a "i &
E"te di"tanta de la un punct !arecare al dreptei a la dreapta &.
Di"tanta dintre 2 plane paralele Q "i <
E"te di"tanta de la un punct !arecare al planului Q la planul <.
Un#-iul dintre 2 drepte
7a,ul 1.Dreptele "unt c!planare'in acela"i plan$ a6em 2 ca,uri particulare:
a$Daca dreptele "unt paralele atunci ma"ura un#-iului dintre ele 1
1
.
&$Daca dreptele "unt c!ncurente atunci ma"ura un#-iului dintre cele 2 drepte
e"te ma"ura un#-iului cel mai mic care "e f!rmea,a la inter"ectie.
)n fi#ura anteri!ara :
1
51 $ ' < b a m
7a,ul 2 .Daca dreptele a "i & nu "unt c!planare ale#em un punct c!n6ena&il +
in "patiu "i c!n"truim prin acel punct paralele aL "i &L la dreptele date ,
ma"ura un#-iul dintre dreptele a "i & fiind ma"ura un#-iului dintre dreptele aL
"i &L.
Un#-iul dintre ! dreapta "i un plan
+entru a #a"i un#-iul dintre dreapta (A "i planul

c!n"truim perpendiculara
din A pe plan.+ici!rul perpendicularei din A pe plan e"te punctul AL.(AL e"te
pr!iectia lui (A pe planul

.Ma"ura un#-iul dintre ! dreapta "i un plan e"te

ma"ura un#-iul dintre dreapta "i pr!iectia dreptei pe plan.
$ R ' $ R ' $ ' A%A m %A %A m %A m < < <
Ex :.ie cu&ul A%7DAL%L7LDL.8a determinam "inu"ul un#-iul dintre %DL "i
planul 'A%7$.
7!n"truim pr!iectiile puntel!r % "i DL pe planul 'A%7 $.+r!iectia lui % e"te
el in"u"i de!arece % aprtine planului 'A%7$.+r!iectia pe planul 'A%7$ a
punctului DL e"te D.)n c!nclu,ie pr!iectia !rt!#!nala pe planul 'A%7$ a
"e#mentului %DL e"te %D, de unde tra#em c!nclu,ia ca un#-iul dintre %DL "i
plane e"te un#-iul D%DL.Daca n!tam cu l latura cu&ului atunci :
3
3
3
1
3 R
R
$ R "in'
$ 3 '
<
l
l
l
BD
DD
BD D
Un#-iul dintre 2 plane
Un#-iul dintre d!ua plane "e nume"te un#-i diedru.
Ma"ura un#-iului diedru e"te e#ala cu ma"ura un#-iului plan c!re"pun,at!r
un#-iului diedru.
Un#-iul plan c!re"pun,at!r "e #a"e"te a"tfel :
1.8ta&ilim care e"te muc-ia un#-iului diedru
2.7!n"truim din fiecare plan cate ! perpendiculara in acela"i punct pe muc-ia
un#-iului diedru.
3.Un#-iul dintre cele 2 perpendiculare e"te un#-iul plan c!re"pun,at!r
un#-iului diedru.
Un#-iul dintre cele 2 plane e"te un#-iul dintre dreptele a "i & fi#urat prin
un#-iul c!l!rat in al&a"tru.
;riun#-iul
+erimetrul "i aria triun#-iului !arecare
A# B# AB &
AB#
+ +

2
! b
A
AB#

unde & e"te &a,a iar - inaltimea triun#-iului.

8uma ma"uril!r un#-iuril!r unui triun#-i e"te 1:1
1
.
Un#-iul exteri!r unui triun#-i
;e!rema:Ma"ura unui un#-i exteri!r unui triun#-i e"te e#ala cu "uma
ma"uril!r un#-iuril!r neadiacente un#-iului exteri!r.)n fi#ura urmat!are
un#-iul exteri!r e"te CD7A.
$ ' $ ' $ ' B m A m D#A m < + < <
Ginii imp!rtante in triun#-i "i c!ncurenta l!r
1$)naltimea*e"te perpendiculara du"a dintr*un 6arf pe latura !pu"a
+unctul de inte"ectie al inaltimil!r "e n!tea,a cu S "i "e nume"te
(R;(7E/;RUG ;R)U/NS)UGU).
2$Mediana*e"te "e#mentul ce une"te un 6arf cu miFl!cul laturii !pu"e.
+unctul de inter"ectie al medianel!r "e n!tea,a cu N "i "e nume"te
7E/;RUG DE NREU;A;E AG ;R)U/NS)UGU).
+r!prietatile medianei :
a$N e"te "ituat la 2P3 de 6arf "i 1P3 de &a,a adica :
R
2
1
R
R
3
2
AA G A
AA AG


&$Mediana imparte un triun#-i in alte 2 triun#-iuri cu arii e#ale.
Ex :
# AA B AA
A A
R R


3$Mediat!area*e"te perpendiculara du"a prin miFl!cul "e#mentului.
+unctul de inter"ectie al mediat!arel!r il n!tam cu ( "i "e nume"te
7E/;RUG 7ER7UGU) 7)R7UM87R)8 ;R)U/NS)UGU).
;e!rema (rice punct de pe mediat!area unui "e#ment e"te e#al departat de
capetele "e#mentului.
Recipr!ca Daca un punct e"te e#al departat de capetele unui "e#ment
atunci el apartine mediat!arei acelui "e#ment.
(&".)n triun#-iul dreptun#-ic , centrul cercului circum"cri" triun#-iului
c!incide cu miFl!cul ip!tenu,ei, iar mediana c!re"pun,at!are ip!tenu,ei
e"te Fumatate din ip!tenu,a.
4$%i"ect!area unui un#-i*e"te "emidreapta cu !ri#inea in 6arful un#-iului
care imparte un#-iul in 2 un#-iuri c!n#ruente.
+unctul de inter"ectie al &i"ect!arel!r il n!tam cu ) "i e"te 7E/;RUG
7ER7UGU) )/87R)8 )/ ;R)U/NS)
;e!rema (rice punct de pe &i"ect!area unui un#-i e"te e#al departat de
laturile un#-iului
Recipr!ca Daca un punct e"te e#al departat de laturile unui un#-i atunci el
apartine &i"ect!arei un#-iului.
Ginia miFl!cie a unui triun#-i
Def.8e#mentul ce une"te miFl!acele a 2 laturi "e nume"te linie miFl!cie.
;e!rema )ntr*un triun#-i , linia miFl!cie e"te paralela cu &a,a "i Fumatate
din acea"ta.
2
==
B#
MN
B# MN

;riun#-iul i"!"cel "i ec-ilateral*pr!prietati

Def. ;riun#-iul cu 2 laturi c!n#ruente "e nume"te triun#-i i"!"cel.
;e!rema 1.)ntr*un triun#-i i"!"cel un#-iurile de la &a,a "unt c!n#ruente.
;e!rema 2.)n triun#-iul i"!"cel inaltimea du"a pe &a,a e"te in acela"i timp
mediana,mediat!are "i &i"ect!are.
Def.;riun#-iul cu t!ate laturile c!n#ruente "e nume"te triun#-i ec-ilateral.
;e!rema 1.)ntr*un triun#-i ec-ilateral t!ate un#-iurile "unt
c!n#ruente'a6and fiecare 51
1
$.
;e!rema 2.)n triun#-iul ec-ilateral !rice inaltime e"te in acela"i timp
mediana,mediat!are "i &i"ect!are.
7!n#ruenta triun#-iuril!r
Def.D!ua triun#-iuri "unt c!n#ruente daca laturile "i un#-iurile
c!re"p!ndente "unt c!n#ruente.
7riterii de c!n#ruenta a triun#-iuril!r
7!n#ruenta triun#-iuril!r !arecare
1$7A2UG G.U.G.
A R R @ A @
R
A R R @ A @
# A A#
A A
B A AB

< <

} R R R # B A AB#
2$7A2UG U.G.U.
R
A R R @ A @
R
B B
B A AB
A A
< <

< <
R R R # B A AB#
3$7A2UG G.G.G.
A R R @ A @
A R R @ A @
A R R @ A @
# A A#
# B B#
B A AB

R R R # B A AB#
7!n#ruenta triun#-iuril!r dreptun#-ice
1$7A2UG 7.7.
A @ A @
A @ A @
N& B#
MN AB

MN& AB#
2.7A2UG 7.U.
A @ A @ N& B#
& #

< <
MN& AB#
3.7A2UG ).7.
A @ A @
A @ A @
N& B#
M& A#

MN& AB#
4.7A2UG ).U.
& #
M& A#
< <
A @ A @
MN& AB#
;riun#-iul dreptun#-ic
;e!rema inaltimii: D# BD AD
2
;e!rema catetei:
B# D# A#
B# BD AB


2
2
;e!rema lui +ita#!ra :
2 2 2
B# A# AB +
Recipr!ca te!remei lui +ita#!ra Daca intr*un triun#-i "uma patratel!r a 2
laturi e"te e#ala cu patratul laturii a treia atunci triun#-iul e"te dreptun#-ic.
Ex :8a "ta&ilim daca triun#-iul A%7 e"te dreptun#-ic.8e !&"er6a ca are l!c
relatia :
2 2 2
B# A# AB + "i c!nf!rm recipr!cei te!remei lui +ita#!ra triun#-iul
A%7 e"te dreptun#-ic in A.
.unctii tri#!n!metrice
A#
AB
B opusa cateta
B alaturata cateta
B ctg
AB
A#
B alaturata cateta
B opusa cateta
B tg
B#
AB
ipotenuza
B alaturata cateta
B
B#
A#
ipotenuza
B opusa cateta
B

<
<
<

<
<
<

<
<

<
<
J
J
$ '
J
J
$ '
J
$ c!"'
J
$ "in'
x 31
1
44
1
51
1
"inx
2
1
2
2
2
3
c!"x
2
3
2
2
2
1
t#x
3
3
1 3
ct#x 3 1
3
3
;e!rema lui ;-ale"
( paralela du"a la una din laturile triun#-iului determina pe celelalte 2 laturi
"au pe prelun#irile ace"t!ra "e#mente pr!p!rti!nale.
7a,ul )
N#
AN
MB
AM
sau
A#
N#
AB
MB
sau
A#
AN
AB
AM
B# MN ==
7a,ul ))
N#
A#
MB
AB
sau
AN
N#
AM
MB
sau
AN
A#
AM
AB
B# MN ==
7a,ul )))
AN
A#
AM
AB
B# MN ==
Recipr!ca te!remei lui ;-ale"
Daca are l!c una din relatiile din te!rema lui ;-ale" atunci "e#mentul M/
e"te paralel cu una din laturile triun#-iului.
De!arece
N#
AN
MB
AM

c!nf!rm recipr!cei te!remei lui ;-ale" a6em M/==%7.

A"emanarea triun#-iuril!r
Def.D!ua triun#-iuri "unt a"emenea daca un#-iurile c!re"p!ndente "unt
c!n#ruente "i laturile c!re"p!ndente "unt pr!p!rti!nale.
;e!rema fundamentala a a"emanarii
( paralela du"a la una din laturile unui triun#-i determina pe celelalte 2 laturi
"au pe prelun#irile ace"t!ra un n!u triun#-i a"emenea cu cel initial.
7a,ul )
AB# AMN B# MN ==
7a,ul ))
AB# AMN B# MN ==
7riterii de a"emanare
1$7riteriul U.U.
R
R
B B
A A
< <
< <
R R R # B A AB#
2$7riteriul G.U.G.
R R R R
R
# A
A#
B A
AB
A A

< <
R R R # B A AB#
3$7riteriul G.G.G.
R R R R R R # B
B#
# A
A#
B A
AB
R R R # B A AB#
;e!rema paralelel!r taiate de ! "ecanta
( "ecanta determina pe d!ua drepte paralele un#-iuri alterne*interne
c!n#ruente'c!re"p!ndente c!n#ruente$
5 4
4 3
< <
< <
(&" :Un#-iurile 1*4 4*: 2*5 3*9 "unt c!re"p!ndente
Un#-iurile 3*4 4*5 "unt alterne*interne
Un#-iurile 1*9 2*: "unt alterne*externe
Un#-iurile 4*4 3*5 "unt interne de aceea"i parte a "ecantei
Un#-iurile 1*: 2*9 "unt externe de aceea"i parte a "ecantei.
+atrulaterul c!n6ex
+erimetrul "i aria
+aralel!#ramul
AD D# B# AB &
! b A
AB#D
AB#D
+ + +

Dreptun#-iul
l ' &
l ' A
AB#D
AB#D
2 2 +

R!m&ul
l &
d d
A
AB#D
AB#D

4
2
2 1
+atratul
l &
l A
AB#D
AB#D

4
2
;rape,
D# AB b B &
! b B
A
AB#D
AB#D
+ + +
+

2
$ '
+aralel!#ramul >pr!prietati
A @ A @
A @ A @
A @ A @
A @ A @
%# A%
B% D%
D B
# A
B# AD
D# AB

< <
< <

+aralel!#rame particulare
1$Dreptun#-iul
A @ A @
A @ A @
A @ A @
01 $ ' $ ' $ ' $ '
1
BD A#
D# AB
D# AB
D m # m B m A m

< < < <

2$R!m&
B# AD
%# B%
%D A%
# B
D A
A# D# BD AB

< <
< <

A @ A @
A @ A @
A @ A @ A @ A @
3$+atrat
BD A#
D% #% B% A%
BD A#
AD #D B# AB
D m # m B m A m

< < < <
A @ A @ A @ A @
A @ A @
A @ A @ A @ A @
01 $ ' $ ' $ ' $ '
1
Ginia miFl!cie in trape,
Def.8e#mentul ce une"te miFl!acele laturil!r neparalele ale trape,ului "e
nume"te linie miFl!cie a trape,ului
;e!rema Ginia miFl!cie a trape,ului e"te Fumatate din "uma lun#imil!r
&a,el!r "i paralela cu &a,ele.
B# AD MN
b B
MN
== ==
2
+

;rape,e particulare
;rape,ul i"!"cel
# D
B A
BD A#
B# AD
< <
< <

A @ A @
A @ A @
;rape,ul dreptun#-ic
1
01 $ ' $ ' < < B m A m
7ercul
1=centrul cercului
(A=ra,a cercului=R
%7=c!arda
M/=diametrul cercului=2R
MA
=arc de cerc
CA(%=un#-i la centru
m12A0#)3m1arcA#)
CA(L%=un#-i in"cri" in cerc
m12A04#)3
2
$ 'arcAB m
7!arde "i arce in cerc
;e!rema1 )n acela"i cerc "au in cercuri c!n#ruente'cu aceea"i lun#ime a
ra,ei$daca d!ua c!arde "unt c!n#ruente atunci "i arcele c!re"pun,at!are "unt
c!n#ruente "i recipr!c.
;e!rema 2.Diametrul perpendicular pe ! c!arda imparte c!arda in d!ua
"e#mente c!n#ruente.
;e!rema 3 D!ua c!arde paralele determina intre ele 2 arce c!n#ruente .
;an#enta la cerc
Def.Dreapta care taie cercul intr*un "in#ur punct "e nume"te tan#enta la cerc
"i are pr!prietatea ca e"te perpendiculara pe ra,a in punctul de tan#enta.
Gun#imea cercului
R '
cerc
2
unde R e"te ra,a cercului.
Aria di"cului
2
R A
disc

unde R e"te ra,a di"cului.
Gun#imea arcului de cerc
1:1
Rx
'
arcAB

Aria "ect!rului de di"c

351
2
"ec
x R
A
torA%B

7alculul elementel!r in p!li#!ane re#ulate

;ip
p!li#!n
re#ulat
$ 'R l $ 'R a $ 'l & $ 'l A $ 'l a . %bs
;riun#-iul
ec-ilateral
3 R
2
R
l 3
4
3
2
l
5
3 l
regulat i poligonulu latura l J J
regulat i poligonulu s circumscri cercului raza R J J J J
aria A
perimetrul &
regulat i poligonulu apotema a

J J
+atratul 2 R
2
2 R
l 4
2
l
2
l
Sexa#!nul
re#ulat
R
2
3 R
l 5
2
3 3
2
l
2
3 l
7(R+UR) NE(ME;R)7E
+(G)EDRE
7U%UG
3
5
4
3
2
2
l d
l $
l A
l A
cub
t
l

l d $ A A
cub t l
, , , ,
"unt aria laterala, aria t!tala,6!lumul,dia#!nala cu&ului "i latura
cu&ului.
+ARAGEG)+)+EDUG DRE+;U/NS)7
2 2 2
J
2 2 2
2 2
! l ' d
'l! $
'l l! '! A
l! '! A
c dreptung!i ped paralelipi
t
l
+ +

+ +
+
+ri"ma
+ri"ma dreapta triun#-iulara
! A $
l
A
A A A
! & A
b
b
b l t
b l

+

4
3
2
2
+ri"ma dreapta patrulatera
! A $
l A
A A A
! & A
b
b
b l t
b l

+

2
2
+ri"ma dreapta -exa#!nala
! A $
l
A
A A A
! & A
b
b
b l t
b l

+

2
3 3
2
2
+)RAM)DA
+)RAM)DA ;R)U/NS)UGARA RENUGA;A
2 2 2
2
3
4
3
3
2
p b
b
b
b l t
b
p b
l
a a !
! A
$
l
A
A A A
l &
a &
A
+

+)RAM)DA +A;RUGA;ERA RENUGA;A

2 2 2
2
3
4
2
p b
b
b
b l t
b
p b
l
a a !
! A
$
l A
A A A
l &
a &
A
+

+)RAM)DA SEOAN(/AGA RENUGA;A

2 2 2
2
3
2
3 3
5
2
p b
b
b
b l t
b
p b
l
a a !
! A
$
l
A
A A A
l &
a &
A
+

;RU/7S)UG DE +)RAM)DA ;R)U/NS)UGARA RENUGA;A

2 2 2
2
2
$ '
$ '
3
4
3
4
3
2
$ '
p b B
b B b B
b
B
b B l t
t b B
l
a a a !
A A A A
!
$
l
A
'
A
A A A A
a & &
A
+
+ +

+ +
+

;RU/7S)UG DE +)RAM)DA +A;RUGA;ERA RENUGA;A

2 2 2
2
2
$ '
$ '
3
2
$ '
p b B
b B b B
b
B
b B l t
t b B
l
a a a !
A A A A
!
$
l A
' A
A A A A
a & &
A
+
+ +

+ +
+

;RU/7S)UG DE +)RAM)DA SEOAN(/AGA RENUGA;A

2 2 2
2
2
$ '
$ '
3
2
3 3
2
3 3
2
$ '
p b B
b B b B
b
B
b B l t
t b B
l
a a a !
A A A A
!
$
l
A
'
A
A A A A
a & &
A
+
+ +

+ +
+

7(R+UR) R(;U/DE
7)G)/DRUG 7)R7UGAR DRE+;
g !
! R $
g R R A
Rg A
t
l

2
$ ' 2
2

7(/UG 7)R7UGAR DRE+;

g
R
n
g R !
! R
$
g R R A
Rg A
t
l

351
3
$ '
2 2 2
2

;RU/7S)UG DE 7(/ 7)R7UGAR DRE+;

2 2 2
2 2
$ '
$ '
3
$ '
g r R !
r R r R
!
$
A A A A
r R g A
b B l t
l
+
+ +
+ +
+

8.ERA
3
4
4
3
2
R
$
R A