Fiinta Umana Si Nursing-Ul Suport de Curs 2013

SUPORT DE CURS
MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
AN I
Intomit d:
P!o"# CRINGANU MIRELA
CUPRINS
1. Programa scolara........................................................................................pag. 3
2. Nevoile fundamentale ...............................................................................pag. 13
3. Procesul de ingrijire...................................................................................pag. 16
4. Nevoia de a comunica................................................................................pag. 43
5. Nevoia de a respira.....................................................................................pag. 71
6. Circulatia arteriala......................................................................................pag. 92
7. Nevoia de a manca a !ea...........................................................................pag. 1"2
#. Nevoia de a elimina....................................................................................pag. 119
9. Nevoia de se misca de a$si p%stra o !un% postur%.....................................pag. 157
1". Nevoia de a dormi a se odi&ni.................................................................pag. 171
11. Nevoia de a se 'm!r%ca a se de(!r%ca......................................................pag. 193
12. Nevoia de a$si men)ine temperature in limite normale.............................pag. 199
13. Nevoia de a fi curat 'ngrijit si a$si proteja tegumentele ..........................pag. 2"#
14. Nevoia de a evita pericolele..................................................................... pag. 227
15. Nevoia de a se ocupa de propria reali(are.............................................. .pag. 249
16. Nevoia de a ac)iona conform propriilor credin)e si valori........................ pag. 259
17. Nevoia de a se recrea.................................................................................pag. 26#
1#. Nevoia de a 'nv%)a.....................................................................................pag. 273
19. *i!liografie................................................................................................pag. 2#1
1
1# MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL
Not% introductiv%
+odulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrant% din preg%tirea general% din anul , pentru calificarea-
asistent medical generalist.
,n modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg%sesc a!ilit%)ile din unitatea de competen)% te&nic% de !a(% FIINTA
UMANA SI NURSING-UL. +odulul are alocate 12" de ore din care 6" de ore invatamant clinic. Prin parcurgerea programei
scolare se asigur% do!.ndirea competen)elor descrise in standardul de preg%tire profesional%. Programa scolar% se va utili(a 'mpreun%
cu standardul de preg%tire profesional% specifice calific%rii.
Li$t% &om'tn()o! $'&i"i& *nit+(ii d &om'tn(+ &o!$'*n,+to%!
mod*)*)*i:
14.1. /nali(ea(% nevoile fundamentale specifice func)iei umane.
14.2. ,dentific% pro!lemele de dependen)%.
14.3. 0e(um% supraveg&erea si interven)iile specifice pro!lemelor de dependen)%.
14.4. ,dentific% etapele procesului de 'ngrijire 1nursing2.
14.5. /plic% procesul de 'ngrijire 1nursing2.
14.6. 3ta!ileste gradul de autonomie4dependen)% a pacientului.
T%-)*) d &o!)%! % &om'tn()o! $i &on(in*t*!i)o!
Unit%t% d &om'tn(+: FIINTA UMANA SI NURSING-UL
N!#
&!t
Unit%t% d
&om'tnt%
Com'tnt Contin*t*!i
14# 5iinta umana si
nursing$ul
C 1. /nali(ea(%
nevoile
fundamentale
specifice fiin)ei
umane.
1# N.oi) "*nd%mnt%)- a comunica6 a respira6 a manca a !ea6 a elimina6 a se misca6
a$si p%stra o !un% postur%6 a dormi a se odi&ni6 a se 'm!r%ca a se de(!r%ca6 a$si men)ine
temperature in limite normale6 a fi curat 'ngrijit6 a evita pericolele6 a ac)iona conform
propriilor credin)e si valori6 a fi util6 a se reali(a6 a se recrea6 a 'nv%)a.
2. 3urse de dificultate- fi(ice psi&ologice sociologice lipsa de cunostin)e.
1#1 N.oi% % &om*ni&%
7efini)ia nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(%
satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)%
1de!it ver!al facil ritm moderat lim!aj clar si precis facies e8presiv gesturi si posturi
adecvate percep)ia o!iectiv% a mesajelor primite atitudini de receptivitate si 'ncredere
in ceilal)i apartenen)a la grupuri de interes divers etc.2
1#/# N.oi% % !$'i!% :
satisfacerea nevoii 1!iologici psi&ologici sociologici2 manifest%rile de independen)a
1respira)ia silen)ioasa ritmica f%r% efort pe nas colora)ie normal% a tegumentelor si
mucoaselor2.
1#0# N.oi% % m%n&% $i % -% -
1ingestie de alimente si de lic&ide in cantitate si calitate corespun(%toare v.rstei
activit%)ii6 mastica)ie lent% cu gura 'nc&is%6 refle8 de degluti)ie pre(ent digestie lent%
o!iceiuri alimentare s%n%toase stare de
constitu)ie normal%2.
1#4# N.oi% % )imin% :
1elimin%ri fi(iologice in limite normale a!sen)a elimin%rilor patologice stare de
confort2.
1#1# N.oi% % $ mi$&% $i %-$i mn(in o -*n% 'o$t*!% :
1misc%ri ample nedureroase articula)ii mo!ile postur% adecvat% normotonie puls si
9./. in limite normale2.
1#2# N.oi% % do!mi $i % $ odi3ni :
1num%r de ore de somn corespun(%tor v.rstei si activit%)ii depuse somn linistit f%r%
'ntreruperi si f%r% cosmaruri stare de rela8are2.
1#4# N.oi% % $ 5m-!+&% $i % $ d,-!+&% :
1deprinderi corecte 'm!r%c%minte curat% adecvat% rolului si temperaturii mediului
am!iant purtarea de o!iecte semnificative intimitate
capacitatea fi(ic% de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca singur de a$si alege vestimenta)ia2.
1#6# N.oi% %-$i mn(in tm'!%t*!% in )imit no!m%)-
1valori constante ale temperaturii corporale 37" C in cavitatea !ucal% 373" C in
2
cavitatea rectal% si 364" C in regiunea a8ilar% colora)ie normala a tegumentelor piele
uscata f%r% transpira)ii stare de confort
f%r% modific%ri ale st%rii de cunostin)a si ale func)iilor vitale2.
1#7# N.oi% % "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt) -
1piele curat% 'ngrijit% integra fanere curate si intacte stare de
confort2.
1#1;# N.oi% % .it% '!i&o))-
1capacitatea fi(ica si psi&ica de a se proteja de pericolele din mediu utili(area
mecanismelor naturale de ap%rare masuri preventive securitate fi(ic% si psi&ologic%2.
1#11# N.oi% % $ o&*'% d '!o'!i% !%)i,%!:
1autonomie stima de sine imagine de sine po(itiva manifest%ri de satisfac)ie luarea
deci(iei valori(area propriei munci ocupa)ie individual% care permite satisfacerea
nevoii apartenen)a la un grup social2.
1.12. Nevoia a ac)iona conform credin)elor si valorilor sale-
1gesturi si atitudini corporale asistarea la ceremoniile religioase utili(area de o!iecte
religioase apartenen)a la grupuri religioase sau umanitare participarea la opere de
caritate angajarea in activit%)i sociale umanitare sau creative2.
1#10# N.oi% % $ !&!%:
1divertisment joc loisir rela8are2.
1#14# N.oi% % 5n.+(%:
1dorin)% interes pentru a 'nv%)a stare de receptivitate ac&i(i)ia de cunostin)e
modificarea comportamentului fa)% de s%n%tate ac&i(i)ia de noi atitudini si a!ilita)i
pentru a$si men)ine s%n%tatea2.
/# P!o-)m d d'ndnt%
/#1# N.oi% % &om*ni&%:
7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre modul in care pacientul 'si
satisface nevoia. Pro!leme de dependen)%- comunicare ineficace la nivel sen(o$motor
comunicare ineficace la nivel intelectual comunicare ineficace la nivel afectiv.
+anifest%ri de dependen)%- tul!ur%ri sen(oriale tul!ur%ri de vor!ire dificult%)i de
'n)elegere lim!aj incoerent confu(ie de(orientare dificultatea de a$si e8prima
sentimentele de a se afirma dificultatea sau imposi!ilitatea de a sta!ili rela)ii
semnificative etc.
3urse de dificultate- deficit sen(orial surmenaj durere consum de droguri de(ec&ili!ru
&idroelectrolitic an8ietate stres neadaptarea la !oal% statut socio$economic
defavori(ant i(olare social% educa)ie inadecvat% lipsa de cunostin)e.
2.2. Nevoia a respira-
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- dispnee alterarea vocii clearance ineficient al cailor
respiratorii.
+anifest%ri de dependen)%- respir% cu dificultate respir% pe nas cu (gomot ciano(%
epista8is tuse e8pectora)ie ortopnee sen(a)ie de sufocare ta&ipnee !radipnee.
3urse de dificultate- inflama)ia mucoasei ta!agismul o!struc)ia an8ietatea poluarea
lipsa de cunostin)e.
/#0# N.oi% % m%n&%8 % -%:
satisface nevoia6
Pro!leme de dependen)%- alimenta)ie inadecvata 1deficit sau surplus2 intoleranta
digestiva.
+anifest%ri de dependen)%- anore8ie disfagie gre)uri v%rs%turi des&idratare sl%!ire sau
crestere in greutate apatie diminuarea energiei edeme etc.
3urse de dificultate- alterarea mucoasei tu!ului digestiv si a peristaltismului intestinal
refu(ul alimentar o!struc)ia durerea tul!ur%rile de g.ndire an8ietatea s%r%cia deficitul
de cunostin)e.
/#4# N.oi% % )imin%:
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- diareea constipa)ia incontinen)a de urin% si materii fecale
reten)ia de urin% eliminare urinar% inadecvat% prin deficit sau surplus diafore(% etc.
+anifest%ri de dependen)%- scaune frecvente de consisten)% redus% sau crescut% crampe
a!dominale colici a!dominale semne de des&idratare !alonare flatulen)% anore8ie
cefalee pierderi necontrolate de urin% si de materii fecale irita)ia pielii durere glo!
3
C 2.
,dentific%
pro!lemele de
dependen)%.
ve(ical anurie oligurie disurie &ematurie piurie poliurie etc.
3urse de dificultate- alterarea mucoasei intestinale ve(icale into8ica)ii alimentare
medicamentoase stresul o!struc)ia infec)ia situa)ia de cri(a sc&im!area modului de
viata sau a mediului am!iental alterarea centrilor nervosi tul!ur%ri de g.ndire lipsa de
cunostin)e etc.
/#1# N.oi% % $ mi$&% $i %-$i mn(in o -*n% 'o$t*!% :
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- imo!ilitate &iperactivitate necoordonarea misc%rilor postur%
inadecvat% circula)ie inadecvat%.
+anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a se mo!ili(a
diminuarea sau a!sen)a misc%rilor anc&ilo(e atrofie muscular%spasme ticuri m.nie
euforie misc%ri rapide si frecvente 1mers si gestica2 ata8ie convulsii rigiditate
muscular% deform%ri dificultatea de a r%m.ne in po(i)ie adecvat% cifo(% lordo(%
scolio(% etc.
3urse de dificultate- traumatisme alterarea centrilor nervosi si a sistemului locomotor
tul!ur%ri de g.ndire an8ietate deficit sen(orial drogurile durerea e8cesul de stimuli
din mediu sau privare de stimuli alcoolismul condi)ii de munca inadecvate lipsa de
cunostin)e etc.
/#2# N.oi% % do!mi $i % $ odi3ni :
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- insomnie &ipersomnie disconfort4 incomoditate
fatiga!ilitate.
+anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a dormi o!oseala irita!ilitate lentoare in
comportamentele ver!ale si nonver!ale sc%derea randamentului diafore(a dureri
musculare facies palid 'ncerc%nat astenie sc%derea 9./. si a pulsului somnolen)%
diurn% etc.
3urse de dificultate- le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul
tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(% an8ietatea stresul temperatura inadecvat% a
mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)e etc.
/#4# N.oi% % $ 5m-!+&% $i % $ d,-!+&% :
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- ina!ilitatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca.
+anifest%ri de dependen)%- dificultatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca refu(ul de a se
'm!r%ca4de(!r%ca vesminte inadecvate dificultatea de a$si p%stra vesmintele curate
de(interes pentru 'm!r%c%minte &aine inconforta!ile.
3urse de dificultate- atingere fi(ic% constr.ngeri fi(ice durere tul!ur%ri de g.ndire
an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cie conflict de rol esec profesional lipsa de
cunostin)e etc.
/#6# N.oi% %-$i mn(in tm'!%t*!% in )imit no!m%) :
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- &ipertermie &ipotermie.
+anifest%ri de dependen)%- temperatura corporal% crescut% 1peste 3#" C2 sau sc%(ut%
1su! 36" C2 frisoane diminuarea sau cresterea pulsului si a 9./. sen(a)ie de frig sau de
c%ldur% piele cald% sau rece cefalee agita)ie rosea)% sau paloare ciano(% de(orientare
diafore(% convulsii &alucina)ii nevoia imperioas% de a dormi dureri la nivelul
regiunilor afectate deger%turi4arsuri etc.
3urse de dificultate- atingere fi(ic% deregl%ri in func)ionarea &ipotalamusului e8puneri
e8cesive la c%ldur% sau la frig an8ietate condi)ii de mediu inadecvate 'm!r%c%minte
inadecvat% lipsa de cunostin)e etc.
/#7# N.oi% % "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt) :
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- murd%ria alterarea tegumentelor si fanerelor.
+anifest%ri de dependen)%- piele murdara le(iuni la nivelul tegumentelor semne de
inflama)ie fanere murdare 1par gras secre)ii na(ale pre(en)a de tartru pe din)i2 &alen%
pediculo(% de(interes pentru igiena corporal% edeme le(iuni de grataj etc.
3urse de dificultate- imo!ili(area constr.ngerile fi(ice circula)ie inadecvat% tul!ur%ri
de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cia esecul profesional conflictul de rol
lipsa de cunostin)e ignoran)a.
/#1;# N.oi% % .it% '!i&o)):
7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre
modul in care pacientul 'si satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- vulnera!ilitate fa)% de pericole atingerea integrit%)ii fi(ice sau
psi&ologice sau am.ndurora.
+anifest%ri de dependen)%- predispo(i)ie la accidente la infec)ii la !oli surmenaj
depresie sau agresivitate semne de inflama)ie durere.
3urse de dificultate- semne de insecuritate psi&ologic% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate
stres pierderea imaginii corporale situa)ia de cri(% mediul insalu!ru poluarea condi)ii
grele de munc% s%r%cia promiscuitatea lipsa de cunostin)e deficit sen(orial.
/#11# N.oi% % $ o&*'% d '!o'!i% !%)i,%!:
4
C 3.
0e(um%
supraveg&erea si
interven)iile
specifice
pro!lemelor de
dependen)%.
satisface nevoia.
Pro!leme de dependen)%- devalori(area neputin)a.
+anifest%ri de dependen)%- sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine
dificultatea de a participa la activit%)i o!isnuite sau noi6 dificultatea de a lua deci(ii si de
a controla evenimentele i(olare depresie sau agresivitate sentiment de inutilitate de
respingere.
3urse de dificultate- &andicap fi(ic alterarea unor func)ii constr.ngeri fi(ice tul!ur%ri
de g.ndire an8ietate pierderea imaginii de sine situa)ie de cri(% conflicte de rol
constr.ngeri din mediul social lipsa de cunostin)e.
/#1/# N.oi% % %&(ion% &on"o!m &!din()o! $i .%)o!i)o! $%):
satisface nevoia.
P!o-)m d d'ndn(+- culpa!ilitate frustrare.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+- po(i)ie umil% : misc%ri lente insomnie pl.ns
auto'nvinuire depresie manifest%ri de an8ietate 1ta&icardie piele rece &iperventila)ie2
agresivitate sen(a)ie de pierdere a li!ert%)ii sentiment de inutilitate etc.
S*!$ d di"i&*)t%t- atingere fi(ic% surmenaj dureri tul!ur%ri de g.ndire an8ietate
stres pierderea : separarea situa)iile de cri(% pierderea imaginii si a stimei de sine
esecuri personale si profesionale constr.ngeri familiale si sociale lipsa de cunostin)e.
/#10# N.oi% % $ !&!%:
7ependen)a in satisfacerea nevoii- culegere de date despre
modul in care pacientul 'si satisface nevoia.
P!o-)m d d'ndn(+- nepl%cere nemul)umire deficit de diversificare a activit%)ilor
recreative.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+- triste)e descurajare pl.ns diminuarea interesului
dificultatea de a se concentra agresivitate plictiseal% de(interes fa)% de sine
incapacitatea de desf%sura activit%)i recreative : privilegiate.
S*!$ d di"i&*)t%t- atingere fi(ic% surmenaj durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate
stres pierderea : separarea situa)ia de cri(% pierderea imaginii si a stimei de sine
neadaptarea la !oal% singur%tatea pensionarea lipsa de cunostin)e.
/#14# N.oi% % 5n.+(%:
satisface nevoia.
P!o-)m d d'ndn(+- ignoran)a deficitul de cunostin)e.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+- insuficienta cunoastere a !olii sale a m%surilor preventive
a tratamentului refu(ul de a 'nv%)a lipsa de receptivitate tul!ur%ri de 'nv%)are
ne'n)elegerea informa)iilor lipsa interesului de a 'nv%)a dificultatea de a 'nv%)a m%surile
preventive si curative.
S*!$ d di"i&*)t%t- atingere fi(ica &andicap durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate
stres pierdere : separare situa)ia de cri(% mediul necunoscut lipsa de educa)ie
sc&im!area rolului lipsa de cunostin)e.
0# E)mnt d $*'!%.93! $i int!.n(ii $'&i"i& '!o-)m)o! d d'ndn(+
idnti"i&%t )% n.oi)- a comunica6 a respira6 a manca si a !ea6 a elimina6 a se misca si
a$si p%stra o !un% postur%6 a dormi si a se odi&ni6 a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca6 a$si
men)ine temperatura in limite normale6 a fi curat 'ngrijit a$si proteja tegumentele6 a
evita pericolele6 a ac)iona conform credin)elor si valorilor sale6 a se recrea6 a 'nv%)a.
4.1# Et%') '!o&$*)*i d 5n9!i:i!- culegerea datelor anali(a si interpretarea datelor
planificarea interven)iilor implementarea planului de interven)ii evaluarea.
4.2. ;lementele c&eie ale etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing2.
4.3. +etode de culegere a datelor 1o!serva)ia interviul26
3urse de culegere a datelor 1primare si secundare26 clasificarea datelor 1su!iective
o!iective date fi8e date varia!ile2.
4.4. Pro!leme de s%n%tate- clasificare 1actuale poten)iale cola!orative2 diagnosticele de
nursing- defini)ie formularea diagnosticului de nursing dup% modelul P.;.3. diagnostic
N/N7/6 o!iective- criterii de formulare 13P,0<2 clasificarea o!iectivelor 1specifice
generale comportamentale2
4.5. ,nterven)ii- autonome delegate interdependente6 tipuri de 'ngrijire 1acut% cronic%
recuperatorie26 priorit%)i de 'ngrijire.
4.6. 9ipuri de planuri de 'ngrijire 1nursing26 metode de implementare6 responsa!ilit%)i
manageriale.
4.7. Pasi in procesul de evaluare- sta!ilirea criteriilor de evaluare 4 standardelor6
compararea re(ultatelor o!)inute cu standardele6 totali(area re(ultatelor evalu%rii
identificarea nereusitelor6 modificarea planului de interven)ii.
5.1. Culegere de date prin diverse metode6 clasificarea datelor culese pe sisteme
func)ionale de s%n%tate- percep)ia s%n%t%)ii : gestionarea s%n%t%)ii6 nutri)ie si
meta!olism6 eliminare6 activitate : miscare6 odi&n% : repaus6 rol si rela)ii6 toleran)a la
stres6 valori si credin)e6 percep)ia de sine6 se8ualitate : reproducere.
5.2. 7iagnostice de nursing- tipuri de pro!leme identificate priorit%)i.
5.3. Planul de 'ngrijire- o!iective adaptate resurselor pacientului si pro!lemelor
identificate6 interven)ii aplicate in func)ie de priorit%)i.
6. *ilan)ul 'ngrijirilor aplicate.
6.1. ;vidente- 5.<. : evolu)ie6 planul de nursing : re(ultatele evalu%rii6
6.2. 3tarea pacientului- ameliorat% sta)ionar% agravat%6 nivelul de
independen)%4dependen)%6
6.3. Nevoile de !a(%- satisf%cute : pacient independent nesatisf%cute : pacient
5
C 4 ,dentific%
etapele
procesului de
'ngrijire
1nursing2.
C 5. /plic%
procesul de
'ngrijire
1nursing2.
C 6.
3ta!ileste gradul
de autonomie
dependen)% a
pacientulu
dependent.
6.4. *ilan)ul negativ-
6.5. 0evi(uirea etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing26
6.6. Criterii de revi(uire- identificarea cau(elor !ilan)ului negativ reformularea
o!iectivelor refacerea planului de 'ngrijire 1nursing2 evaluarea.
S*9$tii mtodo)o9i&
Pentru asigurarea continuit%)ii in predare se recomand% ca fiecare nevoie s% fie pre(entat% dup% urm%torul plan- defini)ia
nevoii independen)a in satisfacerea nevoii factorii care influen)ea(% satisfacerea nevoii manifest%rile de independen)% dependen)a in
satisfacerea nevoii 1pro!leme de dependen)% manifest%ri de dependen)% surse de dificultate2 elemente de supraveg&ere si interven)ii
specifice pro!lemelor de dependen)%.
Cadrele didactice au li!ertatea de a decide asupra num%rului de ore alocat fiec%rei teme in func)ie de- dificultatea temei
volumul si nivelul de cunostin)e deprinderile si a!ilit%)ile anterioare ale elevului dotarea cu material didactic ritmul de formare a
deprinderilor pentru mem!rii grupului de elevi instrui)i.
+odulul 5,,N9/ =+/N/ 3, N=03,N>$=? tre!uie parcurs in paralel cu modulele */@;?; 39,,N9;, N=03,N>$=?=,
9;AN,C, 7; N=03,N> 3, ,NB;39,>/9,, ale c%ror con)inuturi se completea(% si se 'ntrep%trund asigur.nd o vi(iune &olistic%
asupra fiin)ei umane si nursing$ului.
Ca metode de predare4'nv%)are se pot utili(a- e8punerea conversa)ia o!serva)ia dirijat% simularea discu)ia lucrul in grup
studiul de ca( si pro!lemati(area care de(volt% g.ndirea critic% creativitatea si toleran)a fa)% de punctele de vedere diferite. 3e
recomand% activit%)i de 'nv%)are cu caracter practic$aplicativ- e8erci)ii de identificare studiu de ca( alc%tuirea unui glosar cu termini
specifici nevoilor.
Preg%tirea practic% se va reali(a in s%li de demonstra)ie si stagii clinice in unit%)i sanitare si va avea ca scop antrenarea elevilor
intr$un demers logic sistematic care s% permit%-
$ aprecierea nevoilor persoanei 'ngrijite6
$ determinarea o!iectivelor de 'ngrijire6
$ planificarea si implementarea interven)iilor specifice pro!lemelor de dependen)%6
$ evaluarea re(ultatelor si reajustarea eventual% a unora din interven)ii.
;valuarea tre!uie s% fie corelat% cu criteriile de performan)% si cu tipul pro!elor de evaluare preci(ate in 3tandardul de
Preg%tire Profesional%. 3e evaluea(% numai competen)ele din acest modul evaluarea altor competen)e nefiind relevant%. Pe parcursul
modulului se reali(ea(% evaluarea formativ% iar la sf.rsitul lui se reali(ea(% evaluarea sumativ% pentru verificarea atingerii
performan)elor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi- teste de evaluare de tip itemi 'ntre!%ri structurate re(olvarea de sarcini
gestionarea ca(ului.
Cadrele didactice care asigur% preg%tirea la acest modul 'si sta!ilesc durata evalu%rii fiec%rei competen)e num%rul de
reevalu%ri si distri!u)ia acestora pe parcursul anului scolar.
,nstrumente de evaluare se pot folosi- teste de evaluare de tip itemi 'ntre!%ri structurate re(olvarea de sarcini gestionarea
ca(ului.
/# NE<OILE FUNDAMENTALE
Cadrul conceptual al Birginiei Aenderson se !a(ea(a pe definitia celor 14 nevoi fundamentale cu componentele !io$psi&o$
sociale si culturale ale individului.
/tingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi este telul profesiei de asistenta medicala.
6
Pentru a aplica modelul conceptual al Birginiei Aenderson asistenta tre!uie sa stie ca o nevoie fundamentala este o
necesitate vitala esentiala a fiintei umane pentru a$si asigura starea de !ine in apararea fi(ica si mentala.
C) 14 n.oi "*nd%mnt%) $*nt:
1. A COMUNICA# C necesitatea de a sc&im!a informa)ii cu semenii printr$un proces dinamic ver!al Di nonver!al.
E ,ntegritatea organelor de sim)
E ,ntegritatea aparatului locomotor.
E 3upraveg&erea !olnavului o!servarea faciesului a st%rii psi&ice a somnului Di a reactivit%)ii generale.
E 7e!it ver!al.
E ;8presie ver!al% Di nonver!al%.
2. NE<OIA DE A SE MICA I A A<EA O =UNA POSTUR C necesitatea de a fi 'n miDcare de a se mo!ili(a de a p%stra
anumite po(i)ii.
E <!servarea po(i)iei !olnavului.
E 3c&im!area po(i)iei !olnavului
E +o!ili(area !olnavului
E ;fectuarea transportului !olnavului in spital
3. NE<OIA DE A FI CURAT8 >NGRI?IT8 A PROTE?A TEGUMENTELE I MUCOASELE# C necesitatea de a men)ine o
)inut% decent% piele curat% s%n%toas%.
E Preg%tirea patului si accesoriile lui .
E 3c&im!area lenjeriei de pat !olnavului imo!ili(at .
E /sigurarea igienei personale corporale si vestimentare a !olnavului.
E Condi)ii de p%strare a igienei.
E ;scarele de decu!it.
4. NE<OIA DE A SE >M=RCA SI DEZ=RCA# C necesitatea de a purta &aine adecvate.
E 7e(!r%carea si 'm!r%carea !olnavului in pat.
E 3emnifica)ia &ainelor asortare alegere calitate.
E Capacitate de a se 'm!r%ca.
5. NE<OIA DE A RESPIRA SI A A<EA O CIRCULAIE ADEC<ATA# C captarea o8igenului din mediu e8tern necesar
proceselor de o8idare din organism Di de a elimina !io8idul de car!on re(ultat din arderi celulare.
E <!servarea Di notarea respira)iei
E /dministrarea o8igenului : o8igenoterapie
E +%surarea si notarea pulsului
E +%surarea si notarea 9./.
6. NE<OIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE# C necesitatea de a men)ine
temperatura corpului la valori normale constante.
E +%surarea Di notarea temperaturii
E Aipertermia : arsura.
E Aipotermia : deger%tura.
E Balori patologice de temperatur%.
E 3indromul fe!ril.
E 5risonul.
E /plicarea agen)ilor fi(ici-
o =tili(area frigului su! forma uscata
o =tili(area c%ldurii uscate si umede
o /plicarea revulsivilor.
7. NE<OIA DE MANCA SI A =EA # C necesitatea de a ingera Di a!sor!i alimente de !un% calitate Di 'n cantitate suficient%.
E <!servarea apetitului si modului in care !olnavul respecta prescrip)iile medicale.
E Calcularea ra)iei alimentare
E Fntocmirea foii de alimenta)ie (ilnica
E /sigurarea alimenta)iei dietetice a !olnavilor.
E /limentarea activa si pasiva a !olnavilor
E /limenta)ia artificiala
E Prelucrarea alimentelor : no)iuni de gastrote&nic%.
E +%surarea masei si a 'n%ltimii corporale a !olnavului.
#. NE<OIA DE A ELIMINA C necesitatea de a elimina su!stan)ele nefolositoare v%t%m%toare re(ultate din meta!olism.
E C%ile de eliminare.
7
E <!servarea m%surarea si notarea diure(ei
E <!servarea si notarea e8pectora)iei
E <!servarea si notarea v%rsaturilor
E <!servarea si notarea scaunului
E *ilan)ul &idric.
9. NE<OIA DE A E<ITA PERICOLELE# C necesitatea de a fi protejat contra agresiunilor interne sau e8terne pentru
men)inerea integrit%)ii sale fi(ice Di psi&ice.
E 3ecuritatea fi(ic% psi&ic% social%.
E Predispo(i)ii la accidente.
E 9ratarea pl%gilor
E +etode de fi8are a pansamentului
E *andajarea pe diferite regiuni.
E +ediu securi(at : asepsie antiseptie sterilitate de(infec)ie de(insec)ie derati(are depara(itare.
E Circuite func)ionale.
E 7urerea.
1". NE<OIA DE A DORMI SI A SE ODI@NI C necesitatea de a se odi&ni timp suficient 'n !une condi)ii.
E 3omn $ calitate cantitate.
E Perioade se repaus.
E Perioade de rela8are.
E +odalit%)i de odi&n% Di rela8are.
11. NE<OIA DE A ACIONA CONFORM CREDINELOR SI <ALORILOR# C necesitatea individului de a face sau
e8prima gesturi acte conform forma)iei sale de !ine Di de r%u de dreptate 'n virtutea unei ideologii.
E Credin)e.
E 0eligii.
E 0itualuri.
E 3piritualitate.
E +oral% valori li!ertate.
12. NE<OIA DE A FI UTIL SI A SE REALIZA C necesitatea de a 'nf%ptui activit%)i utile.
E ,ntegritate fi(ic% Di psi&ic%.
E +anifest%ri de !ucurie Di fericire.
E /utocritic%.
E ?uarea deci(iilor.
E 3tim% de sine.
E Comportament social.
E /m!i)ie motiva)ie asumarea rolului social.
E 5olosirea timpului li!er.
13. NE<OIA DE A SE 0;C0;/ C Necesitatea de a se destinde de a se distra recurg.nd la activit%)i agrea!ile pentru rela8are
fi(ic% Di psi&ic%.
E 7estindere.
E 3atisfac)ie.
E Pl%cere.
E /mu(ament.
14. NE<OIA DE A IN<A# C necesitatea de a acumula cunoDtin)e atitudini Di deprinderi pentru modificarea comportamentului
sau adoptarea de noi comportamente 'n scopul redo!.ndirii s%n%t%)ii sau men)inerii ei.
E Capacit%)i fi(ice Di psi&ice.
E +otiva)ie.
E ;mo)ii. +ediu.
E 7orin)% de 'nv%)are.
E Nivel de educa)ie.
,n centrul ingrijirilor sta individul1 fiinta umana2 care este o entitate !io$psi&o$ sociala ce are necesitati fundamentale comune
tuturor indiviv(ilor cu manifestari speciale pe care si le satisface singur daca se simpte !ine. ,ndividul tre!uie privit ca o entitate
functionala formata din trei elemente fundamentale-
1.+intea 1rol de coordonare ela!orare de deci(ii2$ generea(a o!iective cognitive6
2.3piritul1 insertie sociala stare afectiva2 $ generea(a o!iective spirituale.
3.Corpul1 anatomia si fi(iologia aparatelor si sistemelor ce alcatuiesc corpul omenesc
8
$ generea(a o!iective somatice.

7e aici sau creat cele 3 dimensiuni su! care tre!uie privit individul asemenatoare unui triung&i ec&ilateral in care nici o
dimensiune nu poate fi ignorata pentru ca fiecare are o relatie cu procesul de nursing-
$ o dimensiune !iofi(iologica6
$ o dimensiune psi&ologica6
$ o dimensiune socio$culturala.
Cele 14 nevoi fundamentale im!raca forme foarte variate dupa individ starea sa de sanatate maturitatea sa o!iceiuri personale
si culturale. 5iecare nevoie pre(inta componente !io$fi(ico$socio$culturale.
Cele 14 nevoi formea(a un tot- a considera o nevoie facand a!stractie de celelalte constituie o negatie a GtotuluiH6 a incerca
sa separi fi(icul de psi&ic e inutil.
7upa conceptual Birginiei Aenderson scopul ideal al profesiunii de asistenta este independenta persoanei in satisfacerea
celor 14 nevoi fundamentale.
Ind'ndnt% $i d'ndnt% in $%ti$"%&!% n.oi)o! "*nd%mnt%)
Ca sa$si mentina un ec&ili!ru fi(iologic si psi&ologic pacientul tre!uie sa atinga un nivel minim de satisfacere a nevoilor sale.
Ind'ndnt% )% %d*)t repre(inta un bun echilibru fiziologic si psihologic, atingerea unui nivel accepta!il in
satisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indeplineste individual insusi1singur2 fara ajutorul unei alte persoane.
,ndependenta este deci satisfacerea uneia sau mai multor nevoi prin actiuni proprii indeplinite de persoana insasi.
Pnt!* &o'ii independenta se considera si atunci cand nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de fa(a de
crestere si de de(voltare a copilului.
D'ndnt% repre(inta incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur fara ajutorul unei alte
persoane actiuni care sa$i permita un nivel accepta!il in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.
<riginea pro!a!ila a acestei dependente este o lipsa de forta 1cand pacientul nu poate2 lipsa de vointa 1cand nu vrea2 lipsa
de cunoastere 1 cand pacientul nu stie cum sa actione(e pentru satisfacerea nevoilor fundamentale2.
M%ni"$t%!% d d'ndnt%
/tunci cand o nevoie fundamentala este nesatisfacuta din cau(a unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de
dependenta. /cestea sunt semne o!serva!ile ale unei anumite incapacitate a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.
Ti'*!i d d'ndnt% $i ni.)*) d int!.nti
7ependenta poate sa interese(e aspectul !iologic psi&ologic social cultural si spiritual al fiintei umane.
Pacientul poate sa pre(inte patru forme de dependenta-
$potentiala6
$actuala6
$descrescanda6
$permanenta.
1. Potential$ atunci cand pro!lema de dependenta este posi!il sa apara din cau(a unor predispo(itii iar in acest ca( tre!uie planificata
o interventie.
2. /ctuala$ atunci cand pro!lema este pre(enta dependenta este actuala iar in acest ca( actiunile vor fi corective.
3. 7escrescanda$ cand dependenta pacientului se reduce este in descrestere iar rolul asistentei in ca( este de a sustine acest progres si
de a ajuta pacientul sa$si regaseasca gradul optimal de autonomie.
4. Permanenta$ atunci cand in ciuda ingrijirilor din partea asistentei pro!lema nu poate fi corectata si dependenta este permanenta
sau cronica. 0olul asistentei este in acest ca( suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de a$l ajuta sa se adapte(e in aceste
limite.
S*!$) d di"i&*)t%t se definesc ca fiind cau(a dependentei adica orice obstacol major care impiedica satisfacerea
uneia sau mai multor nevoi fundamentale .
3ursele de dificultate pot fi cau(ate de-
1. 5actori de ordin fi(ic 6
2. 5actori de ordin psi&ologic 6
3. 5actori de ordin social 6
4. 5actori de ordin spiritual 6
5. 5actori legati de insuficiente cunostiinte.
1.3ursele de dificultate de ordin fi(ic cuprind toate o!stacolele1 piedicile2 fi(ice de natura intrinseca sau e8trinseca ce influentea(a
negative satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. 3ursele de dificultate intrinseci provin de la individul insusi1 e8.
oparali(ie o pro!lema meta!olica o infectie etc2 . 3ursele de dificultate e8trinseci cuprind cuprind agenti e8terni care in contact cu
organismul uman impiedica functionarea normala1 e8. sonda na(o$gastrica sau ve(icala care cau(ea(a iritatii pansament compesiv o
imo!ili(are etc2 .
1
2 1
Fiinta
umana
3
9
Dimensiune
biofiziologica
Dimensiune
psihologica
Dimensiune
socioculturala
2.3ursele de dificultate de ordin psi&ologic cuprind sentimente si emotii adica starile sufletesti si intelectuale care pot influenta
satisfacerea anumitor nevoi fundamentale 1 tul!urari de gandire an8ietate stress situatie de cri(a doliu etc.2 . +anifestarile de
dependenta de la acest nivel pot afecta toate nevoile.
3.3ursele de dificultate de ordin social cuprind pro!lemele de incadrare in comunitate. ;le se pot pre(enta su! forma de modificari ale
rolului social1 serviciu nou somaj2 dificultati de comunicare pro!leme de adaptare la o cultura sentiment de respingere etc. 3ursele
de dificultate de ordin social pot sa afecte(e calitatea vietii si pot fii surse de stres de depresie de malnutritie etc.
4.3ursele de dificultate de ordin spiritual constau in aspiratiile spirituale revolta persoanei asupra sensului vietii intre!ari religioase
filosofice limite in practicarea religiei care$i dau persoanei insatisfactii. /u repercursiuni in special asupra persoanelor in varsta sau
la muri!un(i.
5. 3ursele de dificultate legate de lipsa de cunostiinte. ;ste necesar sa se acorde pacientului informatii pentru cunoasterea de sine
cunostiinte despre sanatate si !oala cunoasterea celorlalte personae cunoasterea mediului social.
0# PROCESUL DE >NGRI?IRIANURSING
DEFINITIE, GENERALITATI
P!o&$*) d 5n9!i:i!iAn*!$in9 este o metod% sistemic% logic% de organi(are si desfasurare a ingrijirilor de identificare
diagnosticare Di solu)ionare a pro!lemelor de dependenta formuland un plan de interventie si evaluand eficienta acestui plan in urma
implementarii lui.
Permite asistentei medicale s% pun% un diagnostic de 'ngrijire Di s% trate(e r%spunsurile umane 'n fa)a 'm!oln%virii Di la
!oal%6
5ilo(ofia modern% a procesului de nursing se !a(ea(% pe 'ngrijirea individual% a pacientului pe !a(a unui plan care va
asigura 'ngrijirea specific% menit% s% r%spund% cerin)elor fiec%rui individ6
Nursingul se !a(ea(a pe actiuni competente o!tinute in practica de specialitate dar si pe un sistem de atitudini fata de om
fata de profesie fata de lume6
Fnainte de a implementa orice strategie de nursing pentru 'ngrijirea pacientului tre!uie s% sta!ilim ce este necesar pentru
acea persoan% din punctul de vedere al nursingului Di 'n ce mod se poate r%spunde optim nevoilor sale.
/ctivitatea de nursing isi directionea(a cunostintele si deprinderile catre patru o!iective majore care devin responsa!ilitatile
majore ale profesiunii-
$ promovarea sanatatii6
$ prevenirea im!olnavirilor6
$ resta!ilirea sanatatii6
$ inlaturarea suferintei6
+odelul medical de 'ngrijire caut% informa)ii despre semne simptome Di re(ultate ale investiga)iilor referitoare la o !oal%
'ncearc% s% afle un diagnostic Di apoi instituie un tratament corespun(%tor st%rii respective6
/ceasta este o a!ordare din perspectiva !olii modelul nursing )ine seama de condi)iile medicale dar se concentrea(% asupra
func)ion%rii 'n ansam!lu a individului.0olul nursei4asistentei medicale este de a ajuta pacientul s% se vindece Di s%$Di recapete nivelul
ma8im de independen)%- de e8emplu I medicul diagnostic&ea(% o !ronDit% acut% Di prescrie antitermice e8pectorante anti!iotice
!ron&odilatatoare etc 'n timp ce asistenta medical% va urm%ri 'n ce m%sur% !ronDita 'i afectea(% pacientului capacitatea de a respira
m.nca dormi a se miDca etc. /ceast% a!ordare orientat% spre pro!leme se concentrea(% pe dificult%)ile prin care trece pacientul ca
urmare a !olii Di e8aminea(% modul 'n care acestea pot fi uDurate prin actul de 'ngrijiri4nursing.
Folosind o abordare holistic a ngrijirii, asistenta medical va lua n consideraie toi factorii care-l
constituie pe un pacient ntr-o individualitate unic.
Ea trebuie s acorde importan tuturor aspectelor fizice, emoionale, intelectuale, sociale i
spirituale care afecteaz procesul bolii, att n privina cauzelor, ct i a rezultatului.
EVOLUIA PROCESULUI DE NURSING
Procesul de nursing de$a lungul anilor a evoluat su! influenta sc&im!arilor sociale ajungand sa devina in pre(ent o metoda
stiintifica de lucru a asistentei medicale. 7ac% ini)ial s$a pus acentul pe ingrijirea persoanelor !olnave 'n pre(ent se insista pe
mentinerea unei st%ri de s%n%tate corespun(atoare pe preventie.
@%)) in 1955 a utili(at pentru prima data termenul de '!o&$ d n*!$in9. ;l defineDte trei etape ale procesului- observarea,
acordarea ajutorului i validarea
( datelor).
Cei care au contri!uit ulterior la de(voltarea procesului de nursing au fost-
F#R# B!*!81957$defineste trei etape ale procesului- coordonarea, planificarea si evaluarea ingijirilor.
D# ?o3n$on8 1959 $ consider% c% procesul de nursing consta in aprecierea situatiei, luarea deciziilor, implementarea
actiunilor menite sa re(olve pro!lemele de evaluare.
Cidn-%&38 1963 $ descrie Di el trei etape- observarea, acordarea ajutorului, validarea.
D# =)o&38 1974 $ identifica cinci etape ale procesului de nursing- colectarea datelor, definirea problemei, planificarea i
implementarea interventiilor evaluarea acestora.
B# G--i $i M#A# L.in8 1975 $ identific% cinci etape ale procesului de nursing Di anume- aprecierea, diagnosticul,
planificarea, interventiile, evaluarea.
S#C# RoD8 1976 $ propune sase etape- aprecierea comportamentului pacientului si a influentei factorilor identificarea
problemei, obiective, interventii si evaluare.
CARACTERISTICILE PROCESULUI DE NURSING
P!o&$*) d n*!$in9 - '!o&$ &ontin**
1!
PACIENT
IMPLEMENTARE
DIAGNOSTIC
EVALUARE
SCOP RATAT
Reincepe ciclul
SCOP ATINS
Ciclu incheiat
PLANIFICARE
ANAMNEZ
(colectarea
datelor)
Procesul de nursing este-
un proces organi(at si planificat6
un proces dinamic in fiecare etapa putand o!tine noi date despre pacient6
un sistem ciclic $ etapele procesului de nursing sunt in inter$relatie 6
o metoda rationala de planificare si promovare a interven)iilor individuali(ate6
o metoda stiintifica de re(olvare a pro!lemelor actuale si potentiale ale pacientului6
transformat in actiune prin utili(area planului de nursing.
Procesul privit ca intreg este ciclic paDii fiind intr$o interrela)ie interdependenta si recurenta.
Procesul de nursing$ caracteristici-
1. 3istematic- caracteri(at de folosirea unei proceduri o!isnuite
2. Cu scop- g&idata de un anume scop.
3. ,nteractional- implica actiuni reciproce intre asistentele medicale si pacient.
4. 3pecific- formulat scris.
AVANTAJELE PROCESULUI DE NURSING
J intelegerea conceptelor de !a(a ale nursingului cum ar fi rolul nursingului teoriile lui pro!lemele legale si de licenta determina
cresterea performantelor de nursing.
Avantajele proce!l!" #e n!r"n$ pentr! peroana care acor#% &n$r"j"r"
/plicarea4folosirea procesului de 'ngrijire-
J permite asistentei medicale un control mai mare asupra propriei practici!creste profesionalismul26
J creste responsa!ilitatea6
J da satisfactie muncii2, folosind cunotinele, e"periena i intuiia n furnizarea de ngrijiri a pacientului#
$ asigur un limbaj comun pentru asistentele medicale i ajut la verificarea profesiei#
J asigur% continuitatea ngrijirii pacientului, prin comunicarea e"act a planului de ngrijire, pacientului i
membrelor echipei de ngrijire#
$ permite luarea deci(iilor pentru re(olvarea pro!lemelor pacientului6
J evidentia(a legalitatea actiunilor.
Avantajele proce!l!" #e n!r"n$ pentr! pac"ent
!eneficia(a de ingrijiri de calitate in functie de nevoi6
are asigurata continuitatea ingrijirilor$planul fiind accesi!il ec&ipei de sanatate care are nevoie de un reper de informatii pentru
fiecare pro!lema6
determina pacientul sa participe la ingrijiri si sa se preocupe de o!tinerea unei mai !une stari de sanatate.
A'ILIT(I NECESARE UTILI)(RII PROCESULUI DE NURSING
cunoasterea etapelor procesului de nursing6
conducerea unui interviu in vederea o!tinerii de date pertinente6
o!servarea sistematica a pacientului6
utili(area comunicarii ver!ale si nonver!ale6
capacitatea de a sta!ili o relatie terapeutica6
capacitatea de organi(are a informatiilor o!tinute6
capacitatea de deci(ie6
competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor6
cunoasterea principiilor de !a(a pentru fiecare interventie planificata.

CUNO*TIINE NECESARE PROCESULUI DE NURSING
nevoile !io$fi(iologice psi&ologice socio$culturale si spirituale ale individului6
etiologia diferitelor pro!leme6
semnele caracteristice pro!lemelor de sanatate6
factori de risc pentru pro!eleme potentiale6
valorile normale ale parametrilor de sanatate6
resursele pentru implementarea strategiilor de nursing6
te&nicile de nursing$aparatura si instrumentar utili(atmod de efectuareaccidente6
criteriile de evaluare6
drepturile pacientului.
ACTIVIT(I DESF(*URATE DE NURS( +N CADRUL
PROCESULUI DE NURSING
11
colectarea informatiilor6
verificarea datelor6
sta!ilirea profilului pacientului6
interpretarea datelor6
ela!orarea diagnosticului de nursing6
sta!ilirea prioritatilor6
sta!ilirea o!iectivelor6
selectarea strategiilor de nursing6
intocmirea planului de nursing.
FA)ELE PROCESULUI DE NURSING ,act"v"t%-" . etape/
I. 7e culegere a datelor.
II. %e analizare si interpretare a datelor - de identificare a problemelor de ngrijire, a nevoilor pacientului si
stabilirea diagnosticului de nursing.
III. 7e planificare a 'ngrijirilor cu-
- fi8area scopurilor Di o!iectivelor6
- determinarea interven)iilor privind 'ngrijirile.
IV. 7e aplicare 'n practic% a planului de 'ngrijiri.
V. %e evaluare a rezultatelor, a eficienei ngrijirilor acordate n mod sistematic.
CULEGERE DE DATE
D"ini(i
J este prima etap% 'n care asistenta medical% 'n mod sistematic culege informa)iile necesare despre pacient le ordonea(a in functie de
sursa de factorul de timp si de factorul de gravitate apoi organi(ea(% Di 'nregistrea(% datele culese.
J cuprinde date-
- continand informatii trecute
- continand informatii actuale
- legate de viata pacientului de o!iceiurile sale
- legate de anturajul sau si de mediul inconjurator.
S&o'
asigur% o !a(% pentru luare de deci(ii eficiente Di 'n cunoDtin)% de cau(%6
$ promovea(% o a!ordare &olistic% a 'ngrijirii I preocup%ri pentru aspectele fi(ice psi&ice sociale culturale Di spirituale ale
pacientului6
$ adun% datele pentru cercetarea de nursing6
$ facilitea(% evaluarea 'ngrijirilor.
Tipuri de date:
1. 7atele se pot clasifica in doua mari categorii-
$ date o!iective pre(inta o oarecare standardi(are sunt o!serva!ile eventual masura!ile. !temperatura, puls, tensiune
arteriala, cianoza, dispnee, varsaturi.&
$ date subiective, sunt datele percepute de pacient si descrise de acesta !durere, ameteli, greata,
an"ietatea, disconfortul fizic&.
2.7atele se mai clasifica in-
J date relative sta!ile I nume prenume varsta se8 starea civila o!iceiuri personale
1 alimentatie ritmul de viata2 antecedente legate de sanatate1 /P5 /PP /AC2 grup sanguine 0& deficite sen(oriale 1 &ipoacu(ie
mutism2 prote(e 1 dentare de picior de mana2 reactii alergice 1 penicilina medicamente2 reteaua de sustinere a pacientului 1 rude nr.
de telefon2.
J date varia!ile I ele sunt in dinamica1 se sc&im!a2 si necesita o permanenta reevaluare din partea nursei. 3unt date despre
temperatura tensiune arteriala puls frecventa respiratorie apetit eliminarea somnul miscarea reactii alergice inflamatii infectii
durere o!oseala reactii la tratamente administrate religia de care apartine pacientul in masura in care afectea(a actul de nursing.
12
Domnii '!i.ito! )% &%! $ &*)9 d%t):
$ percep)ia de c%tre pacien)ii a st%rii lor de s%n%tate actual%6
$ stresori lega)i de s%n%tate Di strategii pentru a le face fa)%6
$ stilul de via)%6
$ nevoi fi(iologice de !a(%6
$ alte nevoi6
$ starea sim)urilor6
$ resurse4deficien)e6
S*!$ d d%t
pacientul constient este sursa cea mai pertinenta de culegere a datelor. /cesta aduce cele mai adecvate date despre nevoile sale
despre stilul sau de viata despre antecedentele personale. =n pacient constient cooperant furni(ea(a date valoroase care vor contri!ui
la acordarea de ingrijiri corespun(atoare6
familia poate furni(ea(a informatii despre pacient daca acesta este copil se afla intr$o stare critica este inconstient are pro!leme
mentale de judecata sau este confu( de(orientat6
prietenii pot fi o importanta sursa de culegere a datelor deoarece sunt in masura sa ofere informatii despre o!iceiurile
pacientuluianumite comportamentecare de cele mai multe ori sunt mai vi(i!ile si mai corect interpretate de cei din jur decat de
pacientul insusi6
mem!rii ec&ipei de s%n%tate formata din medic asistenti medicali fi(ioterapeuti Kinetoterapeuti psi&oterapeuti asistenti sociali
pot furni(a informatii valoroase despre modul in care acesta interactionea(a reactia la anumite proceduri si informatii medicale etc26
fiDa medical% a pacientului6 documentele medicale. /sistentul medical atunci cand strange informatii de la si despre pacient este
indicat sa ceara documentele scrise astfel incat sa confrunte informatiile o!tinute ver!al cu cele scrise. /stfel asistentul medical poate
o!tine date mai multe si mai valoroase.
Mtod d &*)9! % d%t)o!
O-$!.%!% care include folosirea tuturor sim)urilor pentru a o!)ine informa)ii despre I atitudini
comportament stare general% semne somatice.
<!servarea este mijlocul de !a(a folosit de asistenta !a(andu$se pe cele 5 simturi 1va( au( miros simt tactil si mai putin
gustul2 cu care se o!tin sen(atii si perceptii la nivelul scoartei cere!rale si determina pornirea unei actiuni.
<!servarea este un proces mintal activ.
7e(avantajul il repre(inta su!iectivismul celui care o!serva determinat de starea anali(atorilor lui de emotii. 9re!uie sa
fim constienti de aceasta do(a de su!iectivism si sa$l stapanim prin efort intelectual astfel incat sa fim cat mai aproape de realitate.
5olosirea simturilor si culegerea datelor cu ajutorul lor-
$$ va(ul -
$ date despre starea generala a pacientului- stare de !ine stare modificata stare alterata 6
$ date despre culoarea tegumentelor- eritem1coloratie rosie la nivelul pielii inrosire2 escoriatii1(garieturi2 edem
1acumulare de lic&id seros in tesuturi tumefiere 1edem insotit de semnele inflamatiei- rugor$roseata dolor$ durere
calor$ caldura2 &ematom1acumulare de sange in diferite tesuturi2 paloare congestie1roseata2 transpiratii etc.
$ au(ul : diferite (gomote produse de pacient-
$ plans6
$ ras6
$ geamete6
$ respiratie modificata6
$ eructatii I evacuarea ga(elor din tu!ul digestiv prin cavitatea !ucala.
$ !or!orisme I (gomote intestinale.
$ simtul tactil depistea(a-
$ durerea la atingere6
$ caldura sau racirea tegumentelor6
$ sen(atia de fluctuenta I sen(atia de moale la nivelul unei inflamatii
$ sen(atia de flatuenta I meteorism I !alonare.
$ simtul olfactiv sau mirosul : date despre starea de igiena a pacientului sau alte mirosuri cum ar fi-
$ &alena I miros urat e8altat de pacient6
$ &alena amoniacala I pacientul miroase a urina este intalnita in stadiul final al afectiunilor renale6
$&alena de alcool etilic I pacientul miroase a alcool se intalneste in alcoolism etilism sau into8icatii cu alcool6
$&alena acetonica I pacientul miroase a acetone este intalnita in stadiile finale ale afectiunilor &epatice6
$ &alena fetida I miros greu urat intalnit in cariile dentare6
$ mirosurile caracteristice ale secretiilor fi(iologice 1 materii fecale urina26
$ mirosul secretiilor patologice 1 puroi plagi infectate2.
Pacientul tre!uie o!servat din toate cele 5 dimensiuni 1 !io$psi&o$socio$culturala si spirituala2. 3e pot utili(e de catre asistenta si
instrumente- stetoscop tensiometru termometru etc.
S&3im-*) &* $!.i&ii) Et!n$ medicul curant sau de familie 1pacient 'ngrijit la domiciliu26
Int!.i*) pentru o!)inerea de date personale Di ale istoricului !olii.
Interv"!l este cea mai u(uala metoda de o!tinere a datelor atunci cand pacientul este constient si cooperant. /cesta
repre(inta culegerea de date 1anamne(a2 sau discutia cu pacientul. Prin interviu se pot o!tine date despre istoricul !olii despre factorii
de risc despre pro!lemele pacientului dar si despre stilul sau de viata si sc&im!arile aparute in starea sa de sanatate.
O0"ect"vele !n!" "nterv"! sunt-
$ initierea unei relatii corespun(atoare intre asistent si pacient6
13
$ o!tinerea informatiilor pe toate directiile- fi(ic emotional social6
$ o!servarea atenta a pacientului si a comportamentului sau6
$ de(voltarea compliantei terapeutice6
,n real"1area "nterv"!l!" sunt necesare -
$ conditii pentru interviu
$ a!ilitati ale asistentei.
Con#"t"" pentr! real"1area !n!" "nterv"! 2
$ alegerea momentului potrivit pentru interviu a cadrului adecvat in liniste si intimitate 6
$ respectarea orelor de masa de odi&na si a perioadelor de mare suferinta 6
$ progamarea unui interval de timp suficient pentru a permite pacientului sa$si e8prime relatarile in ritmul lui 6
$ respectarea intimitatii sia confortului pacientului 6
$ a!ordarea din partea asistentei a unui comportament care sa e8prime acceptare ascultare respect empatie.
A0"l"tat" #"n partea a"tent!l!" 3e#"cal2
$ a!ilitati de comunicare din partea asistentului medical. <rice stangacie in conducerea dialogului poate afecta calitatea informatiei sau
poate pertur!a comunicarea6
$ a!ilitati de a pune intre!ari adecvate6
$ a!ilitatea de a confirma sau de a verifica informatiile : permite asistentului medical sa$si clarifice unele situatii pe care nu le$a
inteles6
$ a!ilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare6
$ a!ilitatea de a face o sinte(a a ceea ce a spus pacientul6
$ a!ilitatea de a practica o ascultare activa facand uneori referiri la evenimentele sau amanuntele relatate de pacient6
$ asistentul medical tre!uie sa stie sa treaca su! tacere evenimente neplacute pentru pacient despre care acesta nu vrea sa vor!easca6
pacientul nu se gra!este6
$ asistentul tre!uie sa adopte un lim!aj corespun(ator nivelului educational si cultural al pacientului 6 nu se pun mai multe intre!ari
deodata deoarece pacientul se poate pierde6
$ asistentul medical nu efectuea(a alte activitati de nursing in timpul interviului . 3e lasa timp pacientului pentru a raspunde.
,ntre!arile se pun fara sa se sugere(e raspunsurile asistentul medical tre!uie sa convinga pacientul sa relate(e sincer si real. 7aca este
necesar asistentul medical poate reveni asupra interviului.
;fectuarea interviului este un prilej de a initia o relatie interpersonala care se poate finali(a in complianta terapeutica. 5ara
acest gen de relatie orice incercare de a a!orda clientul poate esua.
0elatia dintre asistentul medical si pacient tre!uie sa inceapa cu castigarea increderii pacientului. ,ncepand o conversatie
li!era aratand interes pentru ceea ce spune pacientul apro!andu$l cu gesturi discrete fara a$l intrerupe si a!ordand o fata senina
desc&isa poate c&iar un (am!et 1daca situatia permite2 vom putea o!tine pentru inceput disponi!ilitatea pacientului pentru initierea
unei relatii interpersonale. ,n timpul interviului po(itia asistentului este in fata sau lateral de pacient dar privirea tre!uie sa fie ferma
sincera si directa. <colirea privirii celuilalt inseamna a avea ceva de ascuns.>esturile sunt importante./tingerea poate fi terapeutica
dar poate si deranja daca vine prea !rusc sau este insistenta. =nele persoane nu vor sa fie atinse.3tatutul social al pacientului este un
indicator pentru gesturi dar mai ales pentru atingeri.
?im!ajul paraver!al are rolul de a mentine o comunicare eficienta.9onul ondulatiile vocii ritmul vocii pau(ele repre(inta
puncte de reper pentru feed$!acK$ul o!tinut. ?im!ajul nonver!al este plin de semnificatii./sistentul medical tre!uie sa urmareasca
mimica si pantomimica pacientului.
,nformatiile se o!tin mult mai usor atunci cand conversatia are naturalete iar incodarea de la inceput a disparut. 7esigur
starea pacientului are mare importanta.,ntr$un fel tre!uie a!ordat un client care are o pro!lema trecatoare si altfel o persoana care are
o !oala grava incura!ila. 7iferentieri de acest tip tre!uie facute si in ca(ul persoanelor cu dureri la care interviul poate deveni un
c&in sau la persoanele depresive prea putin inclinate spre dialog.
,nterviul tre!uie sa fie o metoda stiintifica nu un dialog intamplator . C&iar daca discutia are un mare grad de li!ertate
interviul va fi presta!ilit astfel incat scopul urmarit sa fie atins./sistentul medical va conduce discutia in asa fel incat c&iar daca
pare o discutie li!era aceasta sa contina intre!ari c&eie care sa elucide(e anumite aspecte semnificative.
;8ista doua tipuri de interviu-
$ interviul structurat in care intre!arile sunt deja cunoscute iar raspunsurile tre!uie sa fie punctuale6
$ interviul nesctructurat li!er dar care tre!uie sa fie condus spre o!tinerea unor informatii utile.
,ntre!arile la randul lor pot fi-
$ inc&ise cu raspuns di&otomic 17/ 4 N=26 va doare?
$ semidesc&ise cu raspuns punctual6 e8emplu cand va doare? 0- de obicei seara.
$ desc&ise- Gcare sunt caracteristicile durerii resimtiteLH 0- pacientul descrie durerea.
,nterviul indifierent de tipul sau tre!uie condus dupa o anumita strategie.
7e o!icei se folosesc toate tipurile de intre!ari cele mai eficiente care conduc la o!tinerea celor mai multe informatii sunt intre!arile
desc&ise. 9ipul de interviu precum si tipurile de intre!ari depind de timpul pe care il are la dispo(itie asistentul medical de starea
pacientului si de relatia sta!ilita intre cei doi interlocutori.
In"o!m%tii '!i.ito%! )% i$to!i&*) $t%!ii d $%n%t%t % '%&int*)*i.
7atele colectate prin aceasta metoda fac parte dintr$un set de date despre rolurile si statutul social al pacientului nivelul de instructie si
de !unastare conditiile de locuit stilul de viata reactiile emotionale la impactul cu !oala.3unt informatii din sfera psi&o$socio$
culturala si spirituala. ,ncepand cu datele personale si continuand cu datele din !iografia personala aceasta metoda seamana cu metoda
auto!iografica. Printre informatiile necesare tre!uie sa e8iste si date despre istoricul familial 1antecendente personale si eredo$
colaterale2.
EE%min%!% "i,i&%: consta in cantarirea pacientului masurarea semnelor vitale o!servarea tegumentelor si
mucoaselor etc.
Te4n"c" #e e5a3"nare2
$ inspectia : prin metoda o!servatiei pacientul este controlat atent in toate regiunile corpului6
$ palparea : se palpea(a regiunile care sunt suspectate de a pre(enta modificari. Pot fi identificate (one indurate tumefiate dureroase
etc.6
$ percutia si ausculta)ia : uneori pot oferi informatii si in procesul de nursing. Percutia pe a!domen poate indica o crestere a unui organ
sau poate genera anumite (gomote care indica !alonari meteorism etc. /uscultatia poate oferi date cu privire la ralurile !ronsice sau la
14
(gomotele cardiace.
R,*)t%t) t$t)o! d di%9no,% $i )%-o!%to! : valorile pro!elor !iologice sunt parametrii care vor!esc de la sine
despre starea !olnavului.
,nforma)ia o!)inut% are elemente o!iective Di su!iective.
9ipul Di calitatea datelor o!)inute de asistentele medicale depind de modul cum priveDte pacientul s%n%tatea Di 'ngrijirile.
7ac% ele se consider% persoane au8iliare medicului culegerea de date va fi limitat% la aspecte fi(iopatologice.
7ac% 'ns% asistenta medical% acord% importan)% independen)ei 'n satisfacerea nevoilor a adapt%rii descoperirii unui nou
ec&ili!ru autonomiei Di reali(%rii datele culese vor fi orientate c%tre dimensiunile persoanei privit% glo!al.
Pacientul va fi privit ca o persoan% cu istorie proprie cu trecut personal Di care ac)ionea(% 'n felul s%u intr$un mediu propriu
1microclimatul s%u2.
D'!ind!i $n(i%) 'nt!* &*)9!% d%t)o!:
curio(itatea I continua folosire a 'ntre!%rii Mde ceLN m%reDte cunoDtin)ele Di 'm!og%)eDte 'ngrijirea6
desc&iderea I asistentele medicale vor fi desc&ise Di receptive la lumea din jurul lor pentru a putea folosi avantajele Di Dansele
pentru e8plorare Di studiu6
scepticismul I asistentele medicale vor fi capa!ile s% valide(e sursa Di credi!ilitatea datelor6 tre!uie s% judece informa)iile 'n loc s%
le accepte Di s% le cread% f%r% s% se 'ndoiasc%6
perseveren)a I asistentele medicale tre!uie s% fie capa!ile s% o!)in% informa)iile necesare c&iar Di c.nd o!)inerea acestor informa)ii
este dificil%6
comunicarea I asistentelor medicale le sunt necesare calit%)i deose!ite 'n comunicare pentru a o!)ine datele necesare6

Di$&*(i% &* '%&int*) Fint!.i*)G .% &on(in *!m+to%!):
cunoaDterea Di 'n)elegerea ce o are pacientul despre !oala sa ce aDteapt% de la aceast% internare p%reri despre e8perien)ele tr%ite 'ntr$
o spitali(are anterioar%6
starea fi(ic% Di psi&ic% a pacientului trecutul s%u6
nivelul de auto'ngrijire Di mo!ilitate6
eventualele &andicapuri fi(ice6
o!iDnuin)ele pacientului privitoare la activit%)ile o!iDnuite (ilnice $ orarul meselor preferin)ele alimentare elimin%ri somn mod de
petrecere a timpului li!er concepte fi(iologice credin)e etc.
II# ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
SI STA=ILIREA DIAGNOSTICULUI DE NURSING
,nterpretarea datelor este un proces mental 'mp%r)it 'n 2 fa(e-
e8aminarea datelor culese Di interpretarea lor6
enun)area unei judec%)i clinice privind semnifica)ia situa)iei anali(ate6
Prima fa(% const% 'n sta!ilirea unei leg%turi 'ntre faptele o!servate Di compararea lor cu datele Dtiin)ifice 'n 'ncercarea de a le
e8plica acest fapt permite asistentei medicale sa formule(e o pro!lem%-
$ pacientul are dificult%)i care$l afectea(% Di risca s%$i modifice starea de s%n%tate6
$ care este sursa de dificultate 'n ca(ul pro!lemei aflate.
,n fa(a a doua enun)area judec%)ii clinice conduce asistenta medical% la conclu(ia c%-
$ pacientul este capa!il s% utili(e(e propriile resurse6
$ pacientul pre(int% o pro!lem% de 'ngrijire par)ial% sau total%.
Di%9no$ti&*) d in9!i:i!iAn*!$in9
D"ini(i
D"a$not"c!l #e "n$r"j"r"6n!r"n$ este o pro!lem% de s%n%tate actual% sau poten)ial% pe care asistentele medicale 'n vir $
tutea educa)iei Di e8perien)ei lor sunt capa!ile Di calificate s% o trate(e 1>ordon $9762.
/sistentele medicale tre!uie s% fie capa!ile s% pun% un diagnostic de 'ngrijiri la relat%rile pacientului despre starea sa apoi
s% planifice 'ngrijirea potrivit%6 asistentele medicale cunosc Di compar% diagnosticul medical Di diagnosticul de 'ngrijiri4nursing.
For3!larea #"a$not"c!l!" #e &n$r"j"r"
J diagnosticul cuprinde 3 p%r)i $ se utili(ea(% formula-
P I pro!lema de s%n%tate de dependen)%6
; I etiologia sau cau(a6
3 I manifestari de dependenta 1semne4simptome2.
Exemplu !g"#$E%
$ diagnostic medical I sarcin%
$ diagnostic de 'ngrijiri-
$ P I alterarea confortului6
$ ; I din cau(a creDterii estrogenilor sc%derii motilitatii gastrice sc%derii glicemiei6
$ 3 I manifestat% prin gre)uri Di v%rs%turi.
;8ist% 3 ti'*!i d di%9no$ti& de 'ngrijire Di anume-
diagnostic actual I c.nd manifest%rile de dependent% sunt o!serva!ile pre(ente6
diagnostic poten)ial I c.nd o pro!lem% poate surveni dac% nu intervenim6
diagnostic posi!il I c.nd pre(en)a unei astfel de pro!leme nu este sigur%.
9oate diagnosticele medicale sunt cola!orative.
P!o-)m% d in9!i:i!
Pro0le3a #e "n$r"j"re se defineDte ca fiind o dificultate tr%it% de o persoan% un comportament sau o atitudine nefavora!il%
s%n%t%)ii sau satisfacerii nevoilor sale.
15
9ermenii care arat% o sc&im!are 'n starea de s%n%tate Di frecvent folosi)i 'n formularea pro!lemei sunt urm%torii I alterare,
diminuare, dificultate, deficit, refuz, incapacitate .
3unt 2 categorii de pro!leme pentru 'ngrijiri-
pro!leme clinice care decurg din natura pro!lemelor medicale 1medicii Di asistentele medicale ac)ionea(% 'mpreun%26
diagnosticul de nursing 1de 'ngrijire2 al asistentei medicale$ corespunde dimensiunii interdependente a practicii.
Necesit%)ile nu constituie toate o!iectele unui plan de 'ngrijiri-
$ din momentul 'n care satisfacerea unei necesit%)i pune o pro!lem% persoanei adic% atunci c.nd nu poate s% o satisfac% f%r% un ajutor
aceasta necesitate o!lig% la o interven)ie a asistentei medicale.
$ e8ist% un avantaj opera)ional utili(.nd termenul Mpro!lem%N 'n locul celui de MnecesitateN.
,n func)ie de competen)% Di e8perien)% asistenta medical% identific% pro!lemele pe care pacientul le sesi(ea(% Di le poate
pre(enta 1identificarea pro!lemelor face o!iectul unei interac)iuni profesionale 'ntre asistenta medical% Di pacient2.
Pro!lemele de dependenta se ierar&i(ea(a in functie de gravitatea lor sta!ilindu$se prioritatile.
Etio)o9i% $%* &%*,% $%* $*!$% d di"i&*)t%t
S*!$% d di"i&*)t%t este un o!stacol in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi. Cau(ele pot fi de natura fi(ica psi&ica
intrinseca e8trinseca de natura psi&o$socio$culturala lipsa cunoasterii. ?egarea pro!lemei de dependenta de etiologie se face prin
cuvintele H din &%*,% dI 8 Hdin &%*,% &%I 8 H )9%t dI #
,dentificarea e8act% a cau(ei ajut% asistenta medical% s% selecte(e interven)iile potrivite pentru o!)inerea re(ultatelor dorite.
7ac% pro!lema de s%n%tate este poten)ial% etiologia4cau(a poate fi alc%tuit% din factorii de risc asocia)i.
/ceDtia descriu evenimente Di comportamente care e8pun pericolul de risc Di sugerea(% interven)ii pentru protejarea lui.
,n identificarea cau(ei se i$au 'n considera)ie urmatoarele 'ntre!ari-
$ care sunt factorii pe care pacientul sau familia 'i identifica ca determinanti sau contri!ua!ili la aparitia pro!lemeiL
$ e8ist% factori lega)i de stadiul de de(voltare pre(en)a !olii sau sc&im!%rii 'n stilul de via)% care ar putea contri!ui la aparitia
pro!lemeiL
$ alte surse pentru culegerea Di anali(a datelor 1fise medicale alti profesioniDti din s%n%tate literatur% consultat%2 care au identificat
factorii favori(an)i ai pro!lemeiL
M%ni"$t%!i d d'ndnt% FSG
$ sunt semne observabile ale incapacit&'ii de men'inere a s&n&t&'ii, de satisfacerea a nevoilor fundamentale 1nu$Di efectuea(%
'ngrijirile igienice nu comunic% cu mem!rii ec&ipei de s%n%tate nu respect% regimul dietetic etc.2.
$ repre(int% caracteristici definitorii legate de dovada care sprijin% identificarea pro!lemei. Caracteristicile definitorii sunt fie
o!servate de asistent% fie declarate de pacient sau de familie6 sunt organi(ate 'n grupuri sau modele de informa)ii semnificative care
aten)ionea(% asistenta medical% asupra posi!ilit%)ii e8istentei unei pro!leme de s%n%tate actuale4poten)iale la pacient.
7e o!icei pre(en)a a 2$3 caracteristici definitorii confirm% un diagnostic de 'ngrijire.
En*n(*) 5nt!9
este urm%torul I problema de s&n&tate determinat% de etiologie manifestat% prin manifestari de dependenta.
indiferent c% este o pro!lem% clinic% sau un diagnostic de 'ngrijrie enun)ul tre!uie f%cut de o manier% precis%-
Care este dificultatea Di manifest%rile sale L
Care este etiologia Di factorii favori(an)i L
;8presiile M'n leg%turaN MdatoratN Mcau(atN permit sta!ilirea unei selec)ii 'ntre manifestarea pro!lemei Di originea sa.
pro!lema va tre!ui s% fie !ine delimitat%.
este important s% formul%m cau(a Di apoi s% alegem interven)ia 'n consecin)%.
c.nd etiologia4cau(a este necunoscut% enun)ul va fi urmat de men)iunea M'n leg%tur% cu o cau(% necunoscut%N.
acest fapt va incita pe ceilal)i mem!rii din ec&ipa de 'ngrijiri s% cercete(e originea Di factorii favori(an)i 'n leg%tur% cu manifest%rile
pro!lemei.
este o eroare ca 'n planul de 'ngrijire s% nu fie scris diagnostic de 'ngrijire6 planul va cuprinde 'ns% 'ntotdeauna Di diagnosticul
medical.
;8emplu- 7ispnee datorata o!structiei na(ale manifestata prin respiratie suieratoare.
Con&)*,ii
7iagnosticul de nursing se face pornind de la datele culese anali(a si interpretarea lor.
7iagnosticul de nursing este compus din P;3 6 are ca scop orientarea nursei spre rolul ei independent in ceea ce priveste
interventiile de nursig 6 este esential sa se sta!ileasca etiologia pro!lemei actul de nursing fiind adeseori adresat ei.
;8ista ca(uri cand nursa nu poate indentifica clar sursa de dificultate. ,n aceste situatii nursa va enunta pro!lema de
dependenta si va sta!ili ca etiologie posi!ilitatea unei surse urmand ca ulterior reluand prima etapa sa clarifice cu certitudine
etiologia.
,n formularea diagnosticului de nursing se pot utili(a si termini proprii important este sa se e8prime clar cele 3
componente 1 P;3 2 si literar.
3e o!serva ca diagnosticul de nursing nu foloseste terminologie strict medicala si este formulat in mod personali(at./cest
lucru denota creativitatea asistentului medical.
3colile de Nursing din 3=/ din Canada dar si din alte tarti europene de(voltate au ela!orat! un numar de diagnostice de ingrijire
pentru usurarea sarcinilor profesionistilor. /sta nu insemna ca vor fi epui(ate posi!ilitatilor de formulare ale diagnosticelor de nursing.
III7 PLANIFICAREA +NGRIJIRILOR
D"ini(i
16
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o! implica determinarea interven)iilor asistentei medicale pentru diagnostice specifice care vor duce la
o!)inerea re(ultatelor dorite.
/tingerea o!iectivului implic% reducerea sau eliminarea etiologiei diagnosticului de 'ngrijire interven)iile fiind 'ndreptate spre
eliminarea sau reducerea efectelor etiologiei. Criteriile o!iectivului sunt folosite pentru sta!ilirea interven)iilor 'n plus.
C.nd faci recomand%rile de nursing )ine seama de-
ce ar tre!ui s% cau)iL
ce ar tre!ui s% faci tu sau pacientulL
ce instruire tre!uie s% faciL
ce tre!uie s% 'nregistre(iL
Planificarea este determinarea planului de ac)iune pentru asistarea clientului 'n vederea atingerii scopului 'n mod optim
1pentru re(olvarea diagnosticului nursing2.
Planificarea 'ncepe cu revederea diagnosticului nursing Di are patru puncte
$ sta!ilirea priorit%)ilor6
$ indicarea scopurilor Di a o!iectivelor 1inclusiv desemnarea termenului26
- formularea planului de ac)iune6
- scrierea planului.
Sta0"l"rea pr"or"t%-"lor se face lu.nd 'n considera)ie piramida tre!uin)elor descris% de +asloO dar Di cele trei tipuri de
priorit%)i descrise 'n capitolul precedent. Nevoile de supravie)uire se pun 'naintea nevoilor de nivel 'nalt care nu mai sunt
importante 'n ca(ul omului suferind. 7ar c.nd pericolul a trecut ordinea priorit%)ilor se poate inversa. 7e aceea 'ngrijirea se
centrea(% pe persoan% Di pe tre!uin)ele acesteia.
,n sta!ilirea priorit%)ilor important% este percep)ia individual% a situa)iei Di atunci c.nd este posi!il tre!uie s%
includem persoana 'n ierar&i(area Di managementul acestora. <amenilor le place uneori s% se implice cu sugestii 'n terapiile la
care sunt supuDi Di s% li se permit% un oarecare control asupra actelor medicale pe care le suport%.
5actori care influen)ea(% sta!ilirea priorit%)ilor-
num%rul Di disponi!ilitatea staff$ului6
ec&ipamentul din dotare6
J resursele Di fondurile disponi!ile pentru servicii Di tratamente speciale6
J pre)ul de cost al tratamentelor6
Jsitua)ia financiar% a pacientului 1poate suporta co$plata serviciilorL26
timpul necesar pentru re(olvarea problemei;
tipul de ngrijire (boal acut, cronic, recuperare).
Bugetul este foarte important n serviciile furnizate, deci implicit, preul de cost. !tunci
c"nd aceea#i problem poate fi rezolvat cu un pre de cost mai mic, dar ntr-un timp mai
ndelungat, iar pacientul nu poate suporta diferena de plat, se va alege calea mal ieftin.
0ecunoaDterea priorit%)ilor are 'n vedere impactul individual. 'n anul 1972 *oOer face o ierar&i(are pe grade a
priorit%)ilor astfel-
J gradul 1 $ este amenin)at% via)a clientului, integritatea sau demnitatea sa;
gradul $ - se pot produce modificri de tip distructiv;
gradul % - afecteaz cre#terea #i dezvoltarea normal.
&entru fiecare diagnostic nursing se indic un anumit !c"p specific. &"n c"nd
persoana poate s-#i recunoasc singur aceste scopuri, trebuie sc'iate obiectivele nursing.
('iar dac termenii scop - obiectiv se intercaleaz uneori, ei nu trebuie confundai.
Scop!r"le reprezint sc'imbrile a#teptate n starea clientului dup primirea ngrijirilor.
)copul nseamn ceea ce se a#teapt s fac persoana care prime#te ngrijiri, nu asistentul
medical. *aloarea scopului #i formularea lui reflect gradul de funcionalitate n relaia
particular cu diagnosticul nursing. n relaie cu starea de bine, scopul poate fi+ realist,
acceptabil pentru persoan, consistent (n concordan cu scopurile celorlali membri ai
ec'ipei de ngrijire). ,n scop bine determinat poate ntruni toate cele trei valene.
O0"ect"vele sunt nivele de performan graduale pe care le nregistreaz pacientul, pas
cu pas, pentru atingerea scopului general. -biectivele trebuie s fie+ clare, concise, centrate
pe client, specifice, realiste, msurabile. -biectivele ar putea fi considerate intervenii directe
n obinerea sc'imbrilor dorite, reprezent"nd eficacitatea #i validitatea msurrii acestor
intervenii.
./emple de verbe care poteneaz semnificaia verbului 0a msura0+ a administra, a
demonstra, a accepta, a aprecia, a #ti, a nelege.
$erforman'a ce anume trebuie s fac persoana sau cum ar trebui s evolueze
manifestrile clinice pentru obinerea progresului.
Situaiile: condiii importante n care se a#teapt realizarea performanei.
Criterii: calitate, cantitate, nivel de performan a#teptat.
<!iectivele permit orientarea interven)iilor asistentei medicale modul cum s% controle(e dac% re(ultatele sunt o!)inute
1evaluarea2 Di pot fi grupate 'n 2 categorii6
$ obiective care se refer& la starea fizic& i fiziologic&6 este vor!a de starea aDteptat% dorit% asupra c%reia pacientul nu are control
voluntar 1de e8emplu prevenirea sau ameliorarea unor disfunc)ii cum sunt- fe!ra vertijul contractura26
17
$ obiective care se refer& la capacitatea fizic& i la tipul de comportament-
$ motor$ privesc performantele fi(ice adic% capacit%)i care se afl% su! controlul voluntar al pacientului6
$ cognitiv I care descriu ce va fi capa!il pacientul s% 'n)eleag% recunoasc% aminteasc% sinteti(e(e sau evalue(e6 cuprind
orinetarea temporospa)ial% acumularea de cunoDtin)e dar Di revi(uirea Di reactuali(area lor6
$ afectiv I privesc emo)iile sentimentele motiva)iile pacientului referitor la starea de s%n%tate sau !oal% la 'ncerc%rile Di
evenimentele trecute pre(ente sau viitoare6
$ social4interactiv sunt legate de ac)iunile sociale Di rela)iile interpersonale ale pacientului.
Pentru fiecare pro!lem% pot fi formulate unul sau mai multe o!iective.
Pentru ca o!iectivul s% cuprind% criterii de evaluare en!n-!l tre0!"e % repecte !r3%toarele re$!l"2
$ va fi centrat pe pacient Di descrie starea sau comportamentul aDteptat de la pacient Di nu activitatea asistentei6
$ va fi realist6
$ va )ine cont de-
$starea Di posi!ilit%)ile pacientului6
$condi)iile sale de via)%6
$de ajutorul pe care$l poate oferi familia Di serviciul sanitar va fi o!serva!il va fi de o manier% concret% Di specific% adic% 'n
termeni preciDi Di care permit evaluarea reali(%rii o!iectivului6
$va fi m%sura!il pentru a putea s% evalu%m gradul de eficacitate con)inutul tre!uie s% cuprind% limitele m%sura!ile e8primate de
e8emplu un pacient des&idratat va !ea cel pu)in 2l4(i6 sau timpul $ secunde minute ore (i sau volumul $ ml sau m%sura!il al disten)ei
$ cm m6
$va indica intervalul de timp 1perioada2 deoarece tre!uie s% Dtim c.nd se va evalua re(ultatul.
/ceast% no)iune permite in mod egal % e 3%oare pro$re!l pac"ent!l!" 8" % et"3e1e eval!area a2
$ pe termen scurt 1<932 ore (ile6
$ pe termen mediu 1<9+2 o s%pt%m.n%6
$ pe termen lung 1<9?2 s%pt%m.ni luni6
=n o!iectiv ce priveDte comportamentul este enun)at su! forma unei fra(e ce cuprinde-
$ un ver! de ac)iune 1ce2
$ o condi)ie 'n care activitatea tre!uie s% ai!% loc 1cum2
$ momentul 1c.nd2.
<!iectivul se e8prima dupa un sistem mnemote&nic 1 te&nica de memorare 2 numit 88SPIRO H #
S J $'&i"i&it%t
P J '!"o!m%nt%
I J im')i&%!
R J !%)i$m
O J o-$!.%-i)
S'&i"i&it%t% : sa apartina unui singur su!iect 1 familie grup etc. 2.
P!"o!m%nt% : repre(inta actiunile atitudinile comportamentele asteptate de la o persoana 1 e8- Pca d$na B sa inteleaga si sa
efectue(eQ.R2.
Im')i&%!% : e8prima nivelul de implicare a persoanei 1 adica singur sau cu ajutor2.
R%)i$m : adica o!iectivul sa tina cont totdeauna de capacitatile fi(ice intelectuale afective ale persoanei 6 pentru a fi aplica!il el
tre!uie sa fie realist si aceasta atat din punct de vedere al capacitatii persoanei cat si din punct de vedere al a!ilitatii si disponi!ilitatii
asistentei pentru a$l ajuta sa atinga o!iectivul.
O-$!.%-i) : adica comportamentele actiunile si atitudinile sa poata fi o!serva!ile masura!ile evalua!ile cu preci(ie. 3e poate
referi la diferite momente ale (ilei sau la un ritm de genul de 2 ori 4(i sau de 3 ori4 (i sau cantitate 1" pasi 1" minute.
,ntre!ari la care un o!iectiv de ingrijire tre!uie sa raspunda-
$ specificitate I C,N; face actiuneaL
$ performanta I C; 5/C; L
$ implicare I C=+L 1singur sau cu ajutor2. ,N C; 5;?L
$ realism I ,N C; +/3=0/ se poate face actiuneaL
$ o!serva!il I C/N7L C/9L 1 dimineata seara de 3 ori4(i etc.2
;8. de o!iectiv - G Pacientul sa respire singur imediatH .
<!iectivul poate fi clasificat in -
$ o!iectiv pe termen scurt - secunde minute ore6
$ o!iectiv pe termen mediu - (ile o saptamana6
$ o!iectiv pe termen lung - saptamani luni.
<rice o!iectiv pe termen lung este precedat de o!iectivele pe termen scurt . 3e intampla uneori ca o!iectivul sa nu poata fi
formulat respectand or!este regulile mai sus mentionate .,mportant este ca o!iectivul sa fie clar pentru ca interventiile de nursing sa fie
precise . <!iectivul poate fi formulat si in termeni de interventie a nursei.
Sta0"l"rea ter3enelor
+anagementul timpului este o coordonat% important% a eficien)ei. 3pecificarea datelor pentru 'ndeplinirea o!iectivelor
Di scopului final reflect% o !un% judecat% despre nevoia de timp Di se !a(ea(% pe-
cunoDtin)e despre pro!lema de re(olvat6
condi)ia social% a persoanei6
sistemul de sprijin;
interveniile necesare.
(ura #i Walsh, doi teoreticieni ai nursingului american, afirm c "descrierea i
specificarea termenelor servesc nu numai la direcionarea planificrii i implementrii, dar este
chintesena evalurii".
18
9ermenul tre!uie s% fie realist mai ales la 'nceputul 'ngrijirii. =n prim eDec ar fi nedorit Di ar conduce la o pertur!are a
planific%rii.
Sta0"l"rea 3"jloacelor pentr! re1olvare."ntervent""2
3ta!ilirea strategiei de ac)iune se face prin planul de 'ngrijire. =n plan !ine conceput este o important% surs% de informa)ii
pentru to)i mem!rii ec&ipei de 'ngrijire. ;l con)ine date Di ac)iuni 'ntreprinse ale tuturor mem!rilor ec&ipei Di se revi(uieDte ori de
c.te ori este nevoie Ncurg.ndN 'ntr$un proces continuu realist Di adaptat la nevoile clientului.
7eci(iile pe care le adopt% asistentul medical 'n procesul de 'ngrijire sunt activit%)i sau interven)ii menite s% conduc% la
re(ultatele aDteptate Di specificate 'n o!iectivele propuse 'n planul de 'ngrijire.
7eci(iile tre!uie ai!% urm%toarele caracteristici:
- s% fie compati!ile cu planul terapeutic6
- s% fie !a(ate pe ra)ionament Dtiin)ific6
- s% fie specifice pentru fiecare persoan% asistat%6
- s% foloseasc% procedee educative de tip predare 4 'nv%)are.
Re!rele folosite 'n procesul de ngrijire+
- date obinute n timpul aprecierii;
- literatura de specialitate;
- ec'ipamente medicale;
- timp;
- personal calificat;
- resurse financiare.
Caracter"t"c"le "ntervent"e" 2
$ personali(ata
$ o!serva!ila
$ evalua!ila.
/sistenta medical% alege interven)iile privind 'ngrijirile adecvate pentru a preveni reduce sau a elimina
modificarea4alterarea.
?a alegerea interven)iilor se va specifica dac% acestea nu comport% riscuri 1care duc la conflicte nedorite uneori grave2 Di se
va )ine seama Di de individ ca personalitate distincta.
,nterven)iile se sta!ilesc 'n func)ie de gradul de dependent% Di posi!ilit%)ile pacientului6 nu vor limita la ac)iuni de ajutor
par)ial complet sau de supraveg&ere ci vor con)ine pro!leme de educa)ie pentru autonomie comunicare pentru sus)inerea
psi&osocial% preg%tirea pentru 'ntoarcerea la domiciliu $ toate fac parte integrant% din planificarea 'ngrijirilor.
T"p!r" #e "nterven-"" n!r"n$2
). Ac-"!n" "n#epen#ente
. asista pacientul din proprie initiativa temporar sau definitiv6
;8emple -
Singrijiri de confort atunci cand pacientul nu$si poate indepli independent anumite functii6
Ssta!ileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii acesteia6
Sasculta pacientul il sustine ii transmite informatii si invataminte lui si apartinatorilor6
Seste alaturi de indivi(i si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai !une de viata si s%n%tate6
So!serva la pacient modificarile produse de !oala sau tratament si le transmite medicului.
- se !a(ea(% pe diagnosticul nursing6
- se 'nscriu 'n planul de ngrijire;
-sunt autonome, proprii asistentei medicale.
!ciunea independent are n vedere+
-genericul de alternative;
-alegerea celei mai bune soluii.
97 Ac-"!n" "nter#epen#ente
3unt ac)iuni 'ntreprinse de asistentul medical 'n cola!orare cu al)i mem!ri ai ec&ipei de 'ngrijire. 7e e8emplu 'n procesul
de educa)ie pentru s%n%tate asistentul medical particip% al%turi de psi&olog Di dietetician la educarea pacientului.
:7 Ac-"!n" #epen#ente ,#ele$ate/
3e refer% la rolul delegat al asistentului medical.
1e e/emplu+
-administrarea medicamentelor;
-tratamentele medicale.
2ntervenia dependent nu trebuie s conduc spre o e/ecuie 0oarb0 a unor ordine,
fr discernm"nt, ci spre o e/ecuie supus judecii, ca un e/erciiu critic, de nelepciune,
despre ce, cum, c"t de mult, n ce manier3
19
&entru alegerea interveniei potrivite se va construi un plan de aciune n doi timpi+
a) indicarea tuturor soluiilor posibile;
b) alegerea soluiei optime.
C!3 e "#ent";"c% alternat"vele<
- pe !a(a e8perien)ei anterioare6
- se priveDte pro!lema din ung&iuri diferite6
- se anali(ea(% toate c%ile re(olutive6
- se imaginea(% o re(olvare ideal%6
- se cere sfatul colegilor sau al altor e8per)i6
- se cere p%rerea pacientului.
)oluia de tip creativ este cea mai nimerit pentru c este personalizat, individualizat.
C!3 e electea1% cea 3a" 0!n% ol!-"e<
$ se anali(ea(% fiecare solu)ie 'n parte compar.ndu$se avantajele Di de(avantajele sale6
- se alege alternativa cu cel mai mic risc pentru pacient.
Pentru aceasta trebuie s se in cont de:
- timp
- condi)ia pacientului
- ec&ipamentul medical
- num%rul Di calificarea staff$ului.
9re!uie luate 'n seam% consecin)ele nedorite ale c%ii alese iar dac% alegerea nu a fost !un% se 'nlocuieDte imediat.
0elatia stransa intre etape poate fi sursa de confu(ie prin repetarea aceluiasi lucru . Pentru a evita aceasta confu(ie se poate
ca interventia sa fie consemnata o singura data in planul de nursing la interventii .
;ste insa foarte important ca interventia sa fie formulata clar si precis -
$ cui sa se adrese(e actiunea 1 pacientului 26
$ natura actiunii actiunea fiind o!serva!ila6
$ preci(area orarului actiunii .
5iecare plan de nursing va fi competat cu interventii constante si elemente de supraveg&eat .
,nterventii constante - e8 ase(area unui recipient cu apa langa pacient ca sa se poata &idrata.
;lemente de supraveg&eat - comportamentul reactii la medicamente1 reactii alergice 2 functii vitale 1 respiratie puls 9./
temperatura2 starea generala.

Planul de ngrijire trebuie s ndeplineasc urmtoarele puncte:
s% ofere un g&id detaliat de 'ngrijire6
s% fie individuali(at Di personali(at6
J s% promove(e activit%)i !a(ate pe principii Dtiin)ifice Di pe procese sistematice de re(olvare6
s% garante(e continuitatea 'ngrijirilor6
s% coordone(e eforturile tuturor membrilor ec'ipei de ngrijire;
s implice participarea individual a pacientului #i a familiei acestuia;
s sc'ieze un program de educaie sanitar at"t individual, pentru pacient, c"t #i pentru
aparintori;
s asigure un plan adecvat pentru ngrijirea pacientului dup e/ternare.
N&on&o!d%n( 5nt! )%-o!%!% ')%n*)*i $&!i$ Ki %')i&%!% )*i 5n '!%&ti&+:
Jasistentul medical nu$Di asum% responsa!ilitatea s% verifice dac% un plan de 'ngrijire a fost corect Di complet aplicat6
J 'n comunicarea planului unele informa)ii sunt omise sau incomplete6
asistentul medical ofer% 'ngrijire pentru numai opt ore pe (i Di nu se implic% 'n atingerea scopurilor finale din planul de 'ngrijire6
unele dintre interven)ii pot fi greDite pentru fiecare asistent medical g.ndeDte c% al)ii sunt r%spun(%tori pentru ac)iunile 'ntreprinse6
J'nregistr%rile incomplete din registrele Di eviden)ele scrise 'ncurajea(% superficialitatea Di uneori nesiguran)a interven)iilor.
Con&)*,ii
P)%n*) d n*!$in9 constitue un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in ingijirea
pacientului o documentatie referitoare la interven)iile planificate pentru pacient.
IV. APLICAREA PLANULUI DE +NGRIJIRI
D"initi
2!
$ repre(inta momentul reali(arii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a o!tine re(ultatul asteptat.
S&o' - mod%)it%t d %')i&%!
3copul procesului de 'ngrijiri este de a asigura prelucrarea 'n sarcina glo!al% Di personali(at% a 'ngrijirilor individului pentru
ca pacientul sa$si mentina sau sa$si recapete independenta total sau partial6
;ste indispensa!il s% alegi un sistem de organi(are care s% permit% fiec%rei asistente medicale o responsa!ilitate total% a unui
grup de pacien)i 1'ngrijiri glo!ale2 'n loc si dai un num%r de sarcini pe care le va efectua la toti pacien)ii din serviciu$sec)ie 1'ngrijiri de
serie2.
/plicarea planului de 'ngrijiri se reali(ea(% 'n practic% 'n func)ie de modalitate de e8ecutie Di supraveg&ere 1sarcini date unui
ajutor elev% pacient sau unui mem!ru din familie2.
7elegarea unor activit%)i Nnu influen)ea(%S calitatea 'ngrijirilor Di nu ofer% o valoare mai mic% sau mai mare 'n ierar&ia
sarcinilor4o!liga)iilor dar r%m.n su! responsa!ilit%)i asistentei medicale care le planific% le reali(ea(% sau le determin% reali(area Di
care controlea(% !una e8ecu)ie respect.ndu$se normele de securitate de confort Di de calitate a 'ngrijirilor.
0ecomandari pentru implementarea interventiilor de nursing -
$ nu se e8ecuta niciodata acte de nursing fara a se cunoaste efectul asteptat6
$ inainte de implementarea actiunilor de nursing este recomandat sa se ree8amine(e pentru a evalua starea pro!lemelor de
dependenta si se verifica inca o data daca interventiile preva(ute sunt intotdeauna potrivite6
$ se urmaresc atent reactiile pacientului la interventiile de nursing implementate si se modifica orice interventie de nursing ineficace6
$ se urmareste implicarea pacientului si a apartinatorilor cand este ca(ul in implementarea actiunilor de nursing6
$ se indepartea(a orice sursa de pericol din preajma pacientului .
,mplementarea sau reali(area ac)iunilor planificate este fa(a activ% a procesului de 'ngrijire care 'nseamn% pe l.ng%
ac)iunea propriu$(is% Di asumarea responsa!ilit%)ii.
/c)iunile se !a(ea(% pe metode Dtiin)ifice nu pe intui)ie av.ndu$se 'n vedere-
- diagnosticul nursing6
- cunoDtin)ele Di informa)iile6
- cea mai pro!a!il% alternativ% spre succes6
- acceptul clientului6
- minimum de risc pentru pacient6
- ma8ima a!ilitate a profesionistului.
)e face apel la+
capaciti intelectuale
- cunoDtin)e
- putere de judecat%
- g.ndire logic% Di critic%2
J capacit%)i interpersonale
- cooperare
- cola!orare
J capacit%)i tehnice
- folosirea ec&ipamentelor
- priceperi.
&entru realizarea acestei etape+
- se continu% culegerea datelor6
- se aplic% te&nicile planificate Di se notea(% pe plan6
- pentru efectuarea te&nicilor se respect%-
- etapele de desf%Durare a te&nicilor6
- preg%tirea locului6
- preg%tirea materialelor6
- preg%tirea fi(ic% Di psi&ic%6 asigurarea intimit%)ii6 respectarea demnit%)ii pacientului6
- aplicarea m%surilor de asepsie6
- e8plicarea comportamentului pacientului 'n timpul diverselor te&nici6 o!)inerea consim)%m.ntului6
- 'ngrijirea !olnavului dup% te&nic% adaptarea 'ngrijirilor la pacient$ previne complica)iile6
- notea(% te&nica : eventualele incidente Di accidente.
,mplementarea este un demers individual Di cola!orativ.
>radul 'n care diagnosticul nursing planificarea Di implementarea au avut succes este reflectat 'n re(ultatele o!)inute
iar acestea sunt estimate n faza de evaluare, ultima a procesului de ngrijire.
=eto#e pec";"ce #e "3ple3entare
T Coordonarea programului de 'ngrijire-
- 'nt.lnire cu al)i mem!ri ai ec&ipei6
- planificarea ac)iunilor6
- discu)ii cu persoane implicate 'n procesul de 'ngrijire6
21
- consultarea medicului6
- preg%tirea pentru e8ternare.
T ,mplementarea-
- independen)%6
- interdependen)%6
$ dependen)%.
4 3upervi(area implement%rii.
4 3f%tuirea pacientilor.
4 (olaborarea cu ali membri ai ec'ipei.
4 Consultarea cu al)i colegi.
4 9rimiteri la al)i specialiDti.
T"p!r" #e plan!r" #e &n$r"j"re
Pentru simplificarea Di standardi(area ac)iunilor Di a 'nregistr%rilor este !ine ca planul de 'ngrijire s% fie ela!orat dup%
anumite reguli. Fn )%rile cu o vast% e8perien)% 'n practica nursing e8ist% mai multe tipuri de planuri de ngrijire.
*om e/emplifica n continuare c"teva tipuri de planuri de ngrijire folosite n )tatele
,nite ale !mericii+
a) 5arde/
b) )tandard
c) &lan pentru studeni
a)*ardex+ul cuprinde-
- informa)ii demografice de !a(%6
- preferin)ele clientului6
- membrii ec'ipei;
- informaii medicale (diagnostic, intervenii c'irurgicale, proceduri diverse);
- planificarea e/ternrii.
!cest gen de plan nu poate fi considerat un plan universal, pe nelesul tuturor, dar n
),! este destul de uzitat.
b) %tandardizarea
3tandardi(area este tip%rirea planului de 'ngrijire dup% un model presta!ilit. 'n )%rile de(voltate este forma cea mai
folosit% Di s$a de(voltat 'n ultimii ani facilit.nd o 'ngrijire individuali(at%. 5iecare spital are un anumit plan NtipN tipi(at multiplicat
Di utili(at pe sec)ii ca form% standard. /cest tip de plan cuprinde diagnostice specifice 1e8emplu- infarct miocardic acut2 Di
denumirea procedurilor specifice 1e8emplu- anglografie coronarian%2.
/vantajele standardi(%rii-
- reducerea timpului de lucru;
- rutina de nregistrare;
- ajutarea staff-ului prin concentrarea ateniei asupra interveniei.
1ezavantajele standardizrii+
$asistenii medicali utilizeaz standardele ca pe ni#te 'ri 0de aparen0, fr s-#i
foloseasc resursele proprii #i creativitatea. ,nele planuri, tiprite de anumite agenii las loc
liber pentru observaiile #i interveniile asistenilor medicali individualiz"nd n felul acesta planul
standardizat. n acest tip de formular asistentul medical include #i date specifice pentru fiecare
persoan asistat. 1e asemenea, n plan se pot nscrie #i informaii de ultim or.
&entru nivelele nalte ale staff-ului, formularele sunt mai simple pentru c profesioni#tii
cu funcii superioare sunt cei mai n msur s sintetizeze datele culese.
c) Planuri pentru elevi
5iecare Dcoal% de nursing tre!uie s% ai!% un formular am%nun)it ca plan de 'ngrijire. /ceste detalii ajut% elevii s% se
o!iDnuiasc% cu folosirea lor.
Do&*mnt%(i% 5n int!.n(ii) n*!$in9
Principala responsa!ilitate 'n planul de 'ngrijire este comunicarea.
Doc!3enta-"a e pre1"nt% !0 patr! #"3en"!n"2
- legal%
- moral%
- economic%
- profesional%.
22
Fnregistrarea ca Di formularul standard sunt documente legale introduse 'n !anca de date a computerului. 7ocumenta)ia
este una dintre cele mai importante responsa!ilit%)i profesionale. < preluare de date ne'nregistrat% impietea(% asupra procesului de
'ngrijire. 0esponsa!il pentru 'nregistrarea corect% este cel care asigur% 'ngrijirea iar prin lipsa 'nregistr%rii se 'ntrerupe comunicarea.
3istemul integrat care sprijin% eficien)a asigur% calitatea caracterul aprofundat Di validea(% standardele 'ngrijirii este 'nregistrarea
datelor.
Inre$"trarea e ;ace av>n# &n ve#ere patr! p%r-" ale pro0le3e".or"entate2
J *a(a de date- informa)ii despre client;
6ista problemelor de sntate; 0tabel-cuprins0 n care sunt specificate problemele clientului;
&lanul iniial+ diagnosticul nursing, tratamentul, educarea clientului, scopurile finale, evaluarea
planului;
7otarea progreselor obinute.
E<ALUAREA REZULTATELOR
D"ini(i Ki !+$'*n$*!i
;valuarea este aprecierea sc&im!%rilor survenite 'n starea de s%n%tate a clientului 'n rela)ie cu scopul propus ca re(ultat
al interven)iilor asistentului medical. ;valuarea este totdeauna considerat% 'n termeni de specialitate C=+ anume a r%spuns
pacientul dup implementarea planului de aciune.
;ste o descriere precis% Di o apreciere a re(ultatelor 'ngrijirilor acordate pacientului 'n func)ie de o!iectivele sta!ilite.
;valuarea sta!ileDte modific%ri ale ac)iunilor desf%Durate care vor conduce la creDterea performan)ei Di poate afla r%spunsuri
pentru reali(area unor ac)iuni 'nrudite pentru ac)iuni 'nc% netestate.
;valuarea (ilnic% a planului de 'ngrijiri4nursing va tre!ui s% r%spund% la urm%toarele 'ntre!%ri-
/ting interven)iile propuse o!iectivele intermediate de pacientL
3unt realiste orele Di datele sta!ilite ini)ialL
;ste necesar% modificarea interven)iilor de nursing pentru a asigura reali(area o!iectivelorL
;ste necesar% modificarea lim!ajului din plan sau a metodelor de comunicare pentru !una participare a asistentelor medicale
din celelalte sc&im!uriL
;ste necesar% consultarea altui mem!ru din ec&ipa de ingrijiri pentru mai multe informa)ii care s% ajute la identificarea cau(ei
pro!lemelor sau la ela!orarea inter$ven)iilor potrivite pentru reali(area o!iectivelorL
;8ist% vreo modificarea 'n starea pacientului care s% necesite ad%ugarea unui nou diagnostic de nursing sau a unei pro!leme de
cola!orareL
;ste necesar s% intervenim 'n lista de priorit%)i ini)ial%L
P?/N 7; FN>0,U,0;
Nr.
crt.
7iagnostic de 'ngrijire 1P.;.3.2 <!iective ,nterven)ii ;valuare

;valuarea se face periodic la anumite intervale de timp . 0itmul este adesea indicat de o!iectiv.
;valuarea este o fa(% vital% iar 'n ca( de nereuDit% procesul se reia.
E.%)*%!% *!m%!$t do*% %$'&t :
$ re(ultatul o!tinut sau sc&im!area o!servata de nursa la pacient 6
$ satisfactia pacientului.
Re1!ltat!l o0t"n!t
0aportat la re(ultatul o!tinut evaluarea este un proces ciclic care se repeta in functie de o!iectivul sta!ilit si de
o!iectivele ulterioare ela!orate din faptul ca re(ultatul asteptat inca nu a aparut .
Cand se o!serva ca manifestarile de dependenta nu s$au diminuat deci o!iectivul nu a fost atins procesul de nursing se
reia restructurand diagnosticul si planul de ingrijire .
;valuarea permite reajustarea o!iectivelor si deci reajustarea sau c&iar modificarea interventiilor .
Eval!area pr"n pr"3a at";act"e" pac"ent!l!"
;ste importanta aprecierea pacientului dar nursa !a(andu$se pe cunostiintele profesionale teoretice si practice acumulate
tre!uie sa faca o evaluare corecta .
Fn evaluare se folosesc anumite cr"ter"" Di se doreDte o anumit% cuantificare pentru a putea aprecia corect re(ultatele.
/cest lucru se poate reali(a prin-
- compararea re(ultatelor o!)inute cu cele propuse6
- anali(area factorilor care au condus la o!)inerea acestor re(ultate6
$ modificarea planului de 'ngrijire 1'n ca( de incongruen)% a re(ultatelor aDteptate cu cele o!)inute).
Baile8 #i (laus au descris evaluarea, astfel+ 0.valuarea implic compararea
rezultatelor cu standardele, revz"nd toate devierile de la direcia stabilit iniial, incluz"nd
toleranele #i apreciind discrepanele #i nevoile de corecie0.
23
Pa8" &n procesul de evaluare:
Jsta!ilirea standardelor Di a criteriilor de evaluare6
Japrecierea condi)iilor individuale $ compararea re(ultatelor o!)inute cu standardele 4 aDtept%rile ini)iale6
'nsumarea re(ultatelor evalu%rii6
identificarea eDecurilor6
Jmodificarea planului de ac)iune 1corec)ia se face dac% este necesar2.
Pa!l ?2 %tabilirea standardelor
%tandard 0(eva prestabilit, msur sau model la care se raporteaz un lucru asemntor0
(1icionarul medical 1orland).
)tandardele aplic reguli autoritare, principii ori msuri care s determine cantitatea,
ntinderea sau valoarea calitii, nivelului sau gradaiei lucrurilor. &entru a avea valoare,
standardele trebuie s fie realiste, rezonabile, tangibile, pe neles, dar #i acceptabile pentru cei
ce le folosesc. 2deal ar fi ca standardele s fie fle/ibile, adaptate la nevoile persoanei #l s poat
fi modificate conform situaiei terapeutice.
.laborarea standardelor se face cu ajutorul asociaiei profesionale, beneficiarii acestor
indicatori de calitate fiind toate grupurile de clieni. - categorie aparte de standarde sunt
elaborate pentru grupurile specializate sau cu probleme speciale.
Exemplu -pt standarde pentru practica medical (!sociaia !merican a 7urselor)
culegerea datelor 'n vederea aprecierii st%rii de s%n%tate a pacientului este sistematic% Di continu%6 datele vor fi
accesi!ile comunica!ile Di 'nregistrate6
diagnosticul nursing este o derivat% a datelor despre starea de s%n%tate a clientului6
planul de 'ngrijire include scopurile implicite ale diagnosticului nursing;
'n planul de 'ngrijire se specific% interven)iile necesare adaptate scopului cu ierar&i(area lor 'n func)ie de
priorit%)i6
ac)iunile nursing 'ncurajea(% clientul la o participare activ% 'n propria 'ngrijire pentru promovarea
men)inerea Di recuperarea s%n%t%)ii6
J ac)iunile nursing asist% clientul la ma8imi(area capacit%)ilor sale6
at.t progresul c.t Di nereuDita atingerii scopului sunt apreciate nu numai de nurs% dar Di de client6
neatingerea scopului dirijea(% procesul nursing c%tre o reapreciere Di o reordonare a priorit%)ilor la
identificarea unor noi scopuri Di la revi(uirea planului nursing.
Pa!l 92 precierea condiiilor compararea constatrilor cu standardele.
/nali(a procesului de 'ngrijire prin compara)ie are la r.ndul ei mai multe etape+
.valuarea progreselor nregistrate de pacient (in"ndu-se cont de aspectele
individuale);
.valuarea rspunsului persoanei la interveniile acordate+
- revederea obiectivelor #i reanalizarea datelor;
- observarea (psi'ologic #i comportamental) a rspunsului persoanei;
- compararea rezultatului obinut cu rezultatul a#teptat.
.valuarea planului de ngrijire.
Pa!l :2 !otali"area re"ultatelor evalurii
9oate pro!lemele sunt re(olvate 1modul ideal2.
Pro!lemele sunt par)ial re(olvate.
Pro!lemele nu au fost re(olvate.
;viden)ierea unor noi pro!leme de s%n%tate.
1iagnosticul nursing este eronat.
Pa!l @2 #dentificarea cau"elor ce au condus la neatin$erea scopurilor
J Plan eronat incomplet nerealist.
J Culegere de date inadecvat% 1date incomplete nesemnificative etc2.
/titudini necooperante din partea clientului sau a staff$ului.
Conflicte 'ntre mem!rii ec&ipei de 'ngrijire.
>reDeli 'n fa(a de implementare a planului de 'ngrijire.
9re#eli n stabilirea prioritilor sau n respectarea ordinei interveniilor.
Pa!l A2 Corectarea aciunilor i modificarea planului de %n$ri&ire
0eluarea ciclului procesului nursing6
3c&im!area mem!rilor ec&ipei de 'ngrijire 1eventual2.
Ver";"carea &n proce!l eval!%r""
24
,ntotdeauna este nevoie de o verificare a procesului de 'ngrijire mai ales a fa(ei evalu%rii pentru a putea sta!ili cu
certitudine dac% scopul final a fost atins. /ceast% verificare implic% inspectarea Di revederea documenta)iei. ;ste o metod% de control
a calit%)ii reflectat% 'n 'nregistr%rile efectuate la e8ternarea pacientului.
:aiunea verificrii este aceea de a face profesionistul responsabil pentru serviciile
prestate.
'"lan-
,nregistrarea ac)iunilor Di a re(ultatelor 'ngrijirii este un document legal. 7ocumentul tre!uie s% pre(inte urm%toarele
caracteristici-
s% fie corect6
s% fie complet6
s% fie concis6
s% fie li(i!il6
s% fie confiden)ial6
s% fie accesi!il6
s% fie pe 'n)eles6
s% fie 'nregistrat pe un formular6
s% pre(inte date 'nregistrate cronologic6
s% fie continuu f%r% spa)ii li!ere;
spaiile libere s fie 'a#urate, datate #i semnate;
coreciile s fie datate #i semnate;
nu sunt permise #tersturi;
adugirile sunt nscrise ca amendamente;
dac apar erori, vor fi 'a#urate datate #i semnate;
documentele sunt scrise cu tu# negru sau sunt tiprite;
vor fi folosite numai abrevieri consacrate;
toate intrrile s fie datate #i semnate de autor;
persoana care semneaz fiecare intrare este responsabil pentru aceasta.
=i)%n(*) 5n9!i:i!i)o! %')i&%t:
$ evidente-
$ 5.<. : evolu)ie6
$ planul de nursing : re(ultatele evalu%rii6
$starea pacientului- ameliorat% sta)ionar% agravat%6 nivelul de independen)%4dependen)%6
$ nevoile de !a(%-
$ satisf%cute : pacient independent
$ nesatisf%cute : pacient dependent.
*ilan)ul negativ-
$ revi(uirea etapelor procesului de 'ngrijire 1nursing2.
Criterii de revi(uire-
$ identificarea cau(elor !ilan)ului negativ
$ reformularea o!iectivelor
$ refacerea planului de 'ngrijire 1nursing2 evaluarea.
CONCLU)II
Procesul nursing este o spiral% fiecare spir% cuprin(.nd toate cele 5 etape. 7iferen)a dintre o spir% Di urm%toarea repre(int%
calitatea. Planul de 'ngrijire repre(int% documentul principal al asistentului medical 'n rolul s%u de prestator de servicii de s%n%tate.
Conceperea planului este un demers la!orios care necesit% cunoDtin)e priceperi Di atitudini corespun(%toare Di c&iar dac% se !a(ea(% pe
o sc&em% presta!ilit% r%m.ne un act individual care 'nseamn% 'n primul r.nd creativitate.
Principalele ra)iuni pentru care este necesar% utili(area procesului nursing+
;. -fer o e/celent metod de organizare a ngrijirii, at"t individual, pentru fiecare persoan n
parte, c"t #i a ngrijirii grupurilor sociale, pun"nd accentul pe nevoile acestora;
$. )pore#te continuu interaciunea dintre asistentul medical #i client #i faciliteaz colaborarea cu
alte persoane implicate n procesul de ngrijire;
%. ncurajeaz participarea activ a pacientului la propria ngrijire (pacientul devine membru al
ec'ipei);
<.&romoveaz calitatea #i eficiena actului de ngrijire.
C)%$i"i&%!% d%t)o! &*)$ ' $i$tm "*n&(ion%) d $+n+t%t
25
+arjorV >ordon este cunoscuta pentru teoria evaluarii asistentei medicale cunoscute si su! numele de G+odele functionale
de sanatate ale lui >ordonH si ramane liderul international in acest domeniu al !urselor de asistenta medicala. 7r. >ordon este autoarea
a 4 carti inclusiv G+anual de diagnostic de asistenta medicalaH care se afla acum la a 12 a editie.
P!&'ti% $i M%n%9mnt*) S%n%t%tii
<fera o imagine de ansam!lu a starii de sanatate a individului si a practicilor de sanatate care au fost folosite pentru a atinge nivelul
actual de sanatate si starea de !ine.
Mt%-o)i$m n*t!ition%)
7escrie aportul de nutrienti raportat la necesitatile meta!olice.
E)imin%!
7escrie functiile intestinului ve(icii urinare si a pielii. Prin acest model asistentul medical poate determina regularitatea calitatea si
cantitatea scaunului si urinei.
EE!&it%!% %&ti.it%tii
/cest model se a8ea(a pe nivelul de activitate programul de e8ercitii si activitatile de agrement.
Somn8 odi3n%
;valuea(a somnul si odi&na.
Co9niti. - '!&'ti.
;valuea(a capacitatea individului de a intelege si de a urma indicatiile retine informatii de a lua deci(ii si de a re(olva pro!leme.
;valuea(a deasemenea cele 5 simturi.
A*to- '!&'ti%A &on&'t*) d $in
;valuea(a parerea despre sine.
3e e8aminea(a contactul vi(ual si po(itia corpului.
Ro) L !)%tii
,nteractiuni cu mem!rii familiei sau cu altii.
SE*%)it%t A !'!od*&!
3e evaluea(a relatiile se8uale prima menstruatie 1in ca(ul femeilor2 si femeile gravide.
G$tion%!% $it*%tii)o! L to)!%nt% )% $t!$
3e evaluea(a sc&im!arile majore din viata fiecaruia momentele de stres si de rela8are.
<%)o!i - &!dint
3e evaluea(a credinta fiecaruia in religia aleasa si practicile religioase.
,uv-ntul este sunet i culoare,
e mesagerul g-ndului uman.
(.. /ianu)
4# NE<OIA DE A COMUNICA
D"ini(i:
Nevoia de a comunica este o necesitate a fiin)ei umane de a sc&im!a informa)ii cu semenii s%i.
;a pune 'n miDcare un proces dinamic ver!al Di nonver!al permi).nd persoanelor s% se fac% accesi!ile una alteia s%
reuDeasc% s% pun% 'n comun sentimentele opiniile e8perien)ele Di informa)iile.
Comunicarea semnifica mai mult decat sc&im!ul si transmiterea de informatii- comunicarea crea(a si mentine societatea.
Communicarea si semnificatia sa este legata de procese sociale de profun(ime cum ar fi conservarea identitatii si
coe(iunii e8eccitarea functiei vitale deintegrare sociala de mentinere si si consolidare a unui su!strat psi&ologic comun.
Prin comunicare se intelege activitate legatura intre oameni si intr$un sens larg o modalitate de satisfacere a nevoilor
personale.
Comunicarea este cea care asigura dispo(itii emotionale si intelectuale asemanatoare moduri similare de a raspunde la
asteptari si cerinte.
/rta de a comunica nu este un proces natural sau sau o a!ilitate cu care ne nastem. <amenii invata sa comunice.
,mportanta comunicarii eficiente in practica nursing este de inteles pentru ca relatia asistent medical : pacient inseamna in
primul rand comunicare.
I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII
<mul are nevoie de alte persoane pentru a r%spunde ansam!lului necesit%)ilor sale vitale Di pentru a$Di satisface nevoile sale
superioare.
5amilia anturajul ansam!lul institu)iilor societ%)ii prin intermediul comunic%rii concur% la transformarea copilului 'ntr$un
individ 'n toat% plenitudinea sa.
Comunicarea se reali(ea(% pe trei niveluri-
$ logic 1al cuvintelor26
$ modul ver!al$ este prin e8celen)% ve&icul al g.ndirii6 lim!ajul ver!al permite o e8primare mai clar% mai precis% Di mai nuan)at% a
semnifica)iilor de e8teriori(at6 lim!ajul scris este mai ci(elat6 pentru a reda intona)iile nuan)ele este 'nso)it de semne de punctua)ie6
$ modul nonver!al $ lim!ajul corpului 1e8presia oc&ilor a figurii gesturile postura mersul2 este o form% ar&aic% de transmitere a
tr%irilor noastre interioare.
7aca intre niveluri nu e8ista contradictii mesajul transmis va avea efectul scontat.
<mul este capa!il de a comunica cu semenii s%i din punct de vedere fi(ic dar este capa!il s% primeasc% Di stimuli
intelectuali afectivi Di sen(oriali care 'i sunt transmiDi din anturajul s%u.
Pentru a se reali(a din plin din punct de vedere al nevoii de comunicare individul tre!uie s% ai!% o imagine po(itiv% despre
sine o cunoaDtere a eului s%u material adaptiv Di social.
Ind'ndn(% 'n satisfacerea nevoii de comunicare '!$*'*n integritatea individului a organelor de sim) o de(voltare
intelectual% suficient% pentru a 'n)elege semnifica)ia mesajelor sc&im!ate.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii d &om*ni&%!
26
F%&to!ii -io)o9i&i $ varsta -
$ copilul poate fi un reduta!il partener in comunicare6
$ !atranii sunt marcati de e8perienta trecutului stereotipii si de o
infle8i!ilitate a gandirii cu posi!ilitati reduse de adaptare6
$ integritatea organelor de sim)-
$ stare optim% de func)ionare a v%(ului a au(ului a mirosului a gustului a pip%itului6
$ au(ul v%(ul permit comunicarea cu lumea e8terioar%6 gustul pip%itul protejea(% individul fa)% de
pericolele din lumea 'nconjur%toare6
$ integritatea organelor fona)iei permite comunicarea ver!al%6
$ integritatea aparatului locomotor face posi!il% comunicarea nonver!al% 1gesturi miDc%ri26
$ r%spunsul erogen- reac)ia suscepti!il% de a provoca o e8cita)ie se8ual%.
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ inteligen)a $ comunicarea este influen)at% de gradul de inteligen)% a individului de puterea de 'n)elegere a
stimulilor primi)i de g.ndire imagina)ie memorie6
$ percep)ia- reflectarea personal% a unui fenomen o!iect care se face cu ajutorul sim)urilor6 func)ia percepti!il%
este educa!il%6
$ memoria- implica capacitatea de culegere de informatii evenimente reproducerea cunostintelor cunoasterea
cunostintelor repre(entarea cunoDtin)elor pe termen- imediat scurt lung6
$ emo)iile lipsa de incredere voca!ularul sunt e8primate prin e8presia fe)ei prin de!itul ver!al 1!ucurie$
triste)e6 r.s$pl.ns2 si conduc deseori la interpretari eronate ale mesajului.
F%&to!i $o&io-
&*)t*!%)i
$ anturajul este determinant 'n satisfacerea nevoii de comunicare6 climatul armonios 'n anturaj 'n familie
permite individului s% sta!ileasc% leg%turi afective6 sc&im!ul este trecerea unui mesaj de la o persoan% la alta6
$ cultura Di statutul social- educa)ia nivelul de instruire si de cunoastere joac% un rol important 'n comunicare6
$ adaptarea discursului in concordanta cu nivelul de cunoastere al clientului6
$ dificultatile de e8primare- apar atunci cand emitatorul are pro!leme in a gasi cuvintele potrivite pentru a$si
e8prima ideile6
$ personalitatea- comunicarea este influen)at% de stadiul de de(voltare a personalit%)ii umane6 personalitatea
determin% individul s% fie 'ncre(%tor 'n capacit%)ile sale de a se e8prima de a se afirma de a sta!ili leg%turi
semnificative cu cei din jur6
$ perceptia sociala- e8ista diferente de perceptie influentate de e8perientele anterioare care influentea(a
comunicarea$ persoanele de varste diferite educatie se8 culturi temperamente vor avea perceptii diferite si vor
interpreta situatiile in mod diferit6
$ sistemul de valori- religiacredintele convingerile repre(inta factori care determina a anumita imagine despre
lume si care influentea(a comunicarea interpersonala6
M%ni"$t+!i d ind'ndn(+
%# M%ni"$t+!i d o!din -io)o9i&
F*n&(ion%!%
%d&.%t+ %
o!9%n)o! d $im(
$ acuitate vi(ual%6
$ acuitate auditiv%6
$ fine)e gustativ% Di a mirosului6
$ sensi!ilitate tactil%.
D-it .!-%) $ uDor6
$ ritm moderat6
$ lim!aj clar prWcis.
EE'!$i non.!-%i+ $ miDc%ri6
$ posturi Di gesturi ale m.inii6
$ facies e8presiv6
$ privire semnificativ%6
$ mecanisme sen(oro$perceptuale adecvate.
-# M%ni"$t+!i d o!din '$i3o)o9i&
;8primare uDoar% $ a nevoilor a dorin)elor a ideilor a emo)iilor
$ e8primare clar% a g.ndurilor
,magine po(itiva de sine $ cunoaDterea sinelui material spiritual Di social
Percep)ia o!iectiv% a mesajului primit Di capacitatea de verificare a percep)iilor sale
;8primarea sentimentelor prin pip%it
=tili(area adecvat% a mecanismelor de ap%rare
/titudinea receptiv% Di de 'ncredere 'n al)ii
Capacitatea de a angaja Di men)ine o rela)ie sta!il% cu semenii
&# M%ni"$t+!i d o!din $o&io)o9i&
/partenen)a la grupuri de diverse interese
3ta!ilirea de rela)ii armonioase 'n familie la locul de munc% 'n grupuri de prieteni
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)'nt!* mn(in!% ind'ndn(i n.oii d &om*ni&%!
27
$ e8plorea(% 'mpreun% cu pacientul mijloacele sale de comunicare6
$ 'nva)% pacientul-
$ s% men)in% integritatea sim)urilor 1v%(ului au(ului gustului mirosului26
$ s% utili(e(e mijloacele specifice de e8primare a sentimentelor a emo)iilor6
$ s% ai!% o atitudine de receptivitate Di de 'ncredere 'n alte persoane6
$ s% men)in% leg%turi cu persoanele apropiate.
Com*ni&%! "&ti.+ const% 'n-
$ con)inut6
$ 'n)elegere Di f%spuns din perspectiva celeilalte persoane6
$ e8presie ver!al% adecvat%
$ comunicare non$ver!al%.
Com'onnt) &om*ni&+!ii
J ela!orare transmitere receptare mesaj prin-
$ participare6
$ ascultare6
$ 'ngrijire6
$ sinceritate6
$ a!ilitatea de a accepta- r%spunsuri 'ntre!%ri6
$ respect.
Cont%&t*) ini(i%)
J ne pre(ent%m pacientului- cine suntem Di de ce suntem acolo6
J ne adres%m pacientului cu numele de familie6
J evit%m intimit%)ile adresarea pe ton familiar glumele neadecvate.
Cont%&t "&ti.
J punem 'ntre!%ri Mla o!iectN6
J privim pacientul 'n fa)% f%r% re)inere6
J c%ut%m s% fim la acelaDi nivel de 'n%l)ime cu pacientul6
J 'ntreaga aten)ie o concentr%m asupra pacientului6
J privim pacientul 'n oc&i6
J adopt%m po(i)ia uDor apleca)i 'nainte6
J oferim pacientului sen(a)ia de control6
J r%spundem cu 'n)elegere 'ntr$un mod ce denot% implicarea 'n profun(ime Di aten)ia pe care o acord%m pacientului6
Jmen)inem caracterul asertiv al comunic%rii prin- mimica fe)ei postur% tonul vocii gesturi con)inut ver!al6
J identific%m prin a!ilit%)i personale factorii psi&ologici- emo)iile nevoile frica opiniile6
J ajutarea lui la participarea la diferite forme de rela8are Di recreere
J evalu%m corect gradul comunic%rii deficitare6
J ar%t%m interes fa)% de pacient Di de cele relatate de acesta6
J cadrul comunic%rii este delimitat de neacceptare sau agresivitate6
J de fiecare dat% 'nt.mpin%m pacientul av.nd e8presia fe)ei de M!un$venitN6
J a!ord%m o postur% rela8at% iar atitudinea fa)% de pacient este desc&is%6
J mimica fe)ei este rela8at% men)in.nd permanent contactul vi(ual prin po(i)ia la acelaDi nivel cu oc&ii pacientului Di denot% interesare
fa)% de relat%rile acestuia6
J tonul vocii arat% respect fa)% de pacient dar ferm Di plin de 'ncredere fiind adecvat cu gesturile Di punctele de vedere e8primate6
J con)inutul ver!al este- sincer onest6
J con)inutul ver!al e8prim%- sentimente de respect 'n)elegere acceptare fa)% de pacient6
J 'ntre!%rile sunt- directe desc&ise 'n asociere cu scopul dialogului6
J r%spunsurile sunt 'ncurajatoare evit.ndu$se nota neutr% sau prin caracterul lor s% descuraje(e conversa)ia6
J cuvintele c&eie le repet%m sau le reformul%m pentru a ajuta pacientul s% e8tind% pro!lema descris%6
J ritmul conversa)iei s% fie adaptat pacientului Di clar 'n e8primare6
J 'ntreaga activitate non$ver!al% poate fi completat% de noti)e f%r% 'ntreruperea relat%rilor iar nivelul lim!ajului s% fie adecvat pentru
fiecare pacient 'n parte.
Con.!$%(ii *)t!io%!
J suntem gata s% ne recomand%m din nou6
J r%spundem cu 'n)elegere la con)inutul emo)ional6
J c%ut%m s% ne punem 'n situa)ia pacientului6
J a!ord%m su!iectele care 'i plac pacientului6
J evit%m r%spunsurile care neag% pacientului opinii sentimente personale6
J suntem oneDti at.t 'n informa)ii c.t Di 'n maniera de comunicare6
J creem Di men)inem un mediu propice pentru ascultare6
J )inem cont de mediul socio$cultural din care provine pacientul6
J ajut%m efectiv pacientul nu doar pretindem6
J mimica gesturile tonul Di de!itul ver!al adecvate 'n func)ie de personalitate pacientului6
J nu ne folosim de timpul pacientului pentru a vor!i noi6
J folosim pau(ele pentru evaluarea celor relatate de pacient6
J ascult%m Mprintre r.nduriN6
J nu ne pronun)%m Di nu aducem la cunoDtin)% evolu)ia tratamentului sau prognosticul negativ al !olii.
Cont%&t*) "i,i&:
J atingem pacientul 'ncet foarte uDor Di pentru scurt timp6
J atingem numai acele segmente ale corpului care nu au conota)ie se8ual%- $ m.na !ra)ul um%rul6
28
J 'n timp ce atingem pacientul ne e8prim%m clar inten)iile6
J c.nd avem 'ndoieli cerem permsiunea pacientului6
J semnifica)ia contactului fi(ic tre!uie s% fie de 'ncurajare Di apropiere afectiv% fa)% de pacient.
II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE COMUNICARE
D%&+ &om*ni&%!% n* $t $%ti$"+&*t+8 'ot $*!.ni *!m+to%!) '!o-)m d d'ndnt%:
?7 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel en1or"al 8" 3otor
97 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel "ntelect!al
:7 Co3!n"care "ne;"c"ent% la n"vel a;ect"v
S*!$ d di"i&*)t%t
3urse de
ordin fi(ic
$ atingere cere!ral% sau nervoas%6
$ tul!ur%ri circulatorii cere!rale6 accident vascular cere!ral6
$ degenerescent%6
$ traumatisme6
$ o!oseal%6
$ deficit sen(orial6
$ surmenaj6
$ o!stacole 'n func)ionarea sim)urilor Di a lim!ajului 1pansamente aparate26
$ durere6
$ de(ec&ili!rul &idroelectrolitic6
$ droguri6
$ administrarea unor medicamente6
$ alcoolism.
3urse de ordin psi&ic $ tul!ur%ri de g.ndire6
$ pierdere separare stare de cri(%6
$ an8ietate6
$ stres6
$ emotiile- ca trairi su!iective conduc deseori la interpretari eronate ale mesajului6
$ stereotipii si prejudecati- tratarea diferitelor persoane ca si cand ar fi una singura6
$ conclu(ii pripite- evitarea recunoasterii realitatii6
$ personalitatea- comunicarea este influen)at% de stadiul de de(voltare a personalit%)ii umane6 personalitatea
determin% individul s% fie 'ncre(%tor 'n capacit%)ile sale de a se e8prima de a se afirma de a sta!ili leg%turi
semnificative cu cei din jur6
$ neadaptarea la !oal%6
3urse de
ordin
sociologic
$ poluare6
$ mediu inadecvat 1locuin)% loc de munc% de recreare26
$ climat 6
$ conflicte 6
$ eDec 6
$ i(olare social% 6
$ statut social Di economic defavora!il6
?ipsa
cunoaDterii
$ insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului am!iant 6
$ lipsa de interes6
$ educa)ie inadecvat%6
1# Com*ni&%! in"i&%& )% ni.) $n,o!i%) Ki moto!
;ste dificultatea individului de a capta prin intermediul sim)urilor sale mesaje care vin din anturaj din mediul e8terior sau
din am!ele.
+ecanismul pertur!arii nevoii de a comunica cu semenii la nivel sen(orio$motor se situea(a pe mai multe planuri-
$ persoanele pot pre(enta dificultati in comunicare in situatia aparitiei unor tul!urari sen(orio$motorii prin privare de
stimuli sau suprasolicitare cu stimuli veniti din mediul inconjurator social si4sau natural.
$ diminuarea sau pierderea mo!ilitatii sau a functionalitatii organelor de simt sau am!ele provoaca individului o diminuare
a campului perceptual al spatiului in care traieste. /celasi fenomen se produce in ca(ul unei suprasolicitari cu stimuli.
$ in am!ele situatii cau(ele cele mai frecvente sunt afectarea cere!rala in ariile de proiectie corticala a organelor de simt
tul!urarile circulatorii defectele de de(voltare la copil sau degenerarea organelor de simt la !atrani.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+
T*)-*!+!i
$n,o!i%)
J cecitate- pierderea vederii6
J diminuarea vederii- sc%derea acuit%)ii vi(uale6
J surditate- pierderea func)iei auditive6
J &ipoacu(ie- diminuarea au(ului6
J pierderea gustului 1I ageu(ie2 sau diminuarea gustului1I&ipogeu(ie2 pierderea com!ina)iilor celor patru
sen(a)ii gustative de !a(%Xdulce amar acru s%rat 1sim)ul de control al &ranei26
29
J anosmie- pierderea mirosului6
J &iposmie- scaderea mirosului6
J &ipoeste(iesc%derea sensi!ilit%)ii cutanate6
J &ipereste(ie- creDterea sensi!ilit%)ii cutanate6
Janeste(ie- a!senta sau disparitia unuia sau mai multor tipuri de sensi!ilitate spontan sau voluntar.
T*)-*!+!i moto!ii J tul!ur%ri ale refle8elor- cutanate osteotendinoase mucoase vegetative6
J tul!ur%ri de sensi!ilitate-
J su!iective-
$ sen(a)ie de 'n)ep%turi furnic%turi amor)eli dureri6
J o!iective-
$ &ipereste(ie I accentuare anormal% a sensi!ilit%)ii
$ &ipoeste(ie I diminuarea sensi!ilit%)ii6
$ aneste(ie I pierderea sensi!ilit%)ii6
$ astereogno(ie I tul!urare privind aprecierea volumului Di formelor o!iectelor6
J tul!ur%ri ale motilit%)ii-
$ pare(%- sc%derea func)iei motorii musculare6
$ parali(ii periferice- scade tonusul muscular miDc%rile pasive se pot efectua cu amplitudine mult mai mare6
$ parali(ii centrale- tonusul muscular este p%strat sau c&iar e8agerat miDc%rile pasive se pot e8ecuta cu
amplitudine redus%.
3e disting-
$ monoplegia- parali(ia unui singur mem!ru6
$ &emiplegia- parali(ia 142 corp lateral1 dreapta si stanga26
$ paraplegia- parali(ia mem!relor inferioare6
$ tetraplegia- parali(ia celor patru mem!re.
T*)-*!%!i d
&oo!don%!
J ata8ia $ imposi!ilitatea de a coordona grupele musculare in cursul miscarilor voluntare1necoordonare a
miscarilor2 $ apar miscari imprecise e(itante $ apare in le(iuni cere!eloase sau ale maduvei spinarii6
J tremur%turi inten)ionale I tremur%tur% ampl% a inde8ului 'n pro!a indice : nas.
T*)-*!+!i d
)im-%:
J 'n func)ie de felul Di locali(area le(iunii cere!rale sunt afectate-
$ recep)ia auditiv$ ver!al%6
$ e8presia ver!al%6
/nali(am-
$ le8ia $ capacitatea de a 'n)elege cuvinte scrise6
$ grafia $ capacitatea de a scrie selectiv6
$ calculia$ capacitatea de a efectua calcule6
$ mimica gurii Di fe)ei.
J afa(ie- pierdere totala sau partiala a intelegerii si a posi!ilitatii de a reda cuvintele ca urmare a unei le(iuni
cere!rale.-
$ afa(ie sen(orial% I vor!eDte dar nu 'n)elege6
$ afa(ie motorie I diminuarea4incapacitatea de a se e8prima ver!al sau scris.
J di(artria- dificultatea de a articula cuvintele pronun)ie neinteligi!il%.
J !.l!.ism- greutate 'n pronun)area unor cuvinte repetarea sau omisiunea de sila!e prin prelungirea unor
sunete
J mutism- !olnavul nu r%spunde nu comunic% cu anturajul
J dislalia- imposi!ilitatea de a pronun)a anumite sunete care compun cuvintele6 vor!irea devine neinteligi!il%6
J acalculie I incapacitatea de a efectua calcule6
J anartrieI incapacitatea de a articula cuvintele6
J afonieI pierderea vocii6
J ale8ia I incapacitatea de a 'n)elege cuvinte scrise6
J agrafia I incapacitatea de a scrie selectiv6
J dificultati de e8primare.
R%&(ii %"&ti. 5n
in$*"i&in( $%*
E&$ $n,o!i%)
J neliniDte- lips% de liniDte sufleteasc% fr%m.nt%ri6
J inactivitate- lipsa activit%)ii fi(ice sau intelectuale ori am!ele6
J anxietate- sentiment profund de disconfort sau de tensiune neliniste pe care individul 'l resimte 'n urma unei
situatii incerte.
3e manifesta printr$o stare de nemultumire incertitudine agitatie teama si ingrijorare datorita anticiparii unui
pericol sau a unei amenintari a carei origine nu erste recunoscuta si in a!senta unor cau(e care sa le provoace.
Poate fi acuta sau cronica.
/n8ietatea acuta$ forma intensa de an8ietate determinata de o pierdere sau o sc&im!are iminenta care ameninta
sentimentul de securitate si de !ine al unei persoane.
/n8ietatea cronica$ an8ietate persistenta manifestata prin incertitudine agitatie frica fata de evenimentele din
viitor.
J 'ncetinirea de(volt%rii g.ndirii- ritmul asocia)iilor de idei este mai lent6
J &alucina)ii- percep)ii f%r% o!iect6 'n func)ie de anali(atori sunt &alucina)ii auditive vi(uale gustative
olfactive cutanate6
J i(olare $ singur%tate- starea individului de a fi singur retras6
J plictiseala.

S*!$) d di"i&*)t%t Ftio)o9i% d'ndntiG
1. 3urse de ordin fi(ic-
$ insuficienta intrinseca datorata-
$ afectiunilor cere!rale sau neurologice
$ tul!urarilor circulatorii
$ deficitului de de(voltare a organelor de simt
$ degradarii organelor de simt
3!
$ traumatismelor
$ o!oselii
$ insuficienta e8trinseca prin-
$ diminuarea calitatii sau cantitatii stimulilor
$ privarea de stimuli
$ orice o!stacol care impiedica functionarea organelor de simt- pansamente aparate tumori
$ suprasolicitarea sen(orio$perceptuala si surmenaj
$ de(ec&ili!re &idroelectrolitice si de(ec&ili!re aparute datorita durerii sau prin utili(area drogurilor
2. 3urse de ordin psi&ologic-
$ tul!urarile de gandire 6
$ an8ietatea stresul6
$ situatii de cri(a$ situatiile care marc&ea(a o sc&im!are !rusca si semnificativa in viata6 unei persoane6
$ pierderea sau separarea de cineva sau ceva drag.
3. 3urse de ordin sociologic-
$ poluarea sonora6
$ mediu inconjurator neprielnic 1 locuinta locul de munca si spatiile de recreere26
$ temperatura am!ianta sca(uta sau crescuta lumino(itate neadecvata6
$ a!senta masurilor de protectie a muncii6
$ conflictul de rol$ incapacitatea individului de a a!orda comportamente adecvate rolurilor pe care le$a ales sau care ii sunt
impuse. /ceasta incapacitate este legata de un conflict intre rolurile individului si normele sociale sau intre valorile individului
si starea sa de sanatate sau de !oala6
$ esecul de rol$ imposi!ilitatea asumarii rolului sau rolurilor sociale. 5iecare persoana poseda un set de roluri definite ca suma
totala a comportamentelor asteptate de partenerii de viata sau de activitate.
4. ?ipsa cunostintelor despre sine despre ceilalti si insuficienta cunoastere a mediului inconjurator.
Cunoasterea de sine repre(inta contienti(area si recunoasterea caracteristicilor personale definitorii care il diferentia(a pe un
individ de ceilalti. 3e refera la trei dimensiuni- perceptia de sine imaginea de sine evaluarea si aprecierea de sine.
,nfluenta pro!lemei de sanatate Gcomunicarea ineficienta la nivel sen(orio$motorH aspura celorlalte nevoi fundamentale duce la
aparitia unor pro!leme de dependenta sau a unor semne de dependenta care indica nesatisfacerea altor nevoi fundamentale.
/stfel se poate produce modificarea amplitudinii si ritmului respirator si o crestere usoara a temperaturii corpului. Pacientul
poate pre(enta un anumit grad de necoordonare a miscarilor cu incapacitatea de a se im!raca si de(!raca de a se alimenta si de a se
ingriji 1tegumentele si fanerele sunt murdare2. *olnavul poate acu(a insomine disconfort si o!oseala. ;l poate afirma ca are dificultati
de eliminare urinara si de materii fecale.
Comunicarea ineficienta la nivel sen(orio$motor poate sa induca si o comunicare ineficienta la nivel intelectual si afectiv insotita
de sentimente de devalori(areneputinta si frustrare si de diminuare a interesului pentru diverse activitati.
7e asemenea ignorarea masurilor de prevenire a afectiunilor la nivel sen(orio$motor poate duce la afectarea integritatii fi(ice
si4sau psi&ologice a persoanei.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L'%&int &* &om*ni&%! in"i&int+ )% ni.) $n,o!i%) Ki moto!
O-i&ti. Int!.n(ii) %*tonom K) d)9%t
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
'$i3i&
F $% "i dimin*%t%
%nEit%t%G
$ liniDteDte !olnavul cu privire la starea sa e8plic.ndu$l scopul Di natura interven)iilor6
$ familiari(ea(% !olnavul cu mediul s%u am!iant6
$ asigur% un mediu de securitate liniDtit6
$ administrea(% medica)ia recomandat% de medic.
P%&int*) $+ "o)o$%$&+
mi:)o%& d &om*ni&%!
%d&.%t $t+!ii $%)
$ cercetea(% posi!ilit%)ile de comunicare ale !olnavului6
$ furni(ea(% mijloacele de comunicare 6
$ 'nva)% !olnavul s% utili(e(e mijloacele de comunicare conform posi!ilit%)ilor sale.
P%&int*) $+ "i &om'n$%t
$n,o!i%)
$ asigur% 'ngrijiri relative la pertur!area sen(orial% sau motrice a !olnavului 1cecitate surditate
parali(ie6 are rolul de suplinire pentru satisfacerea nevoilor pe care pacientul nu Di le poate satisface
autonom 1a m.nca Di a !ea a se miDca Di a avea o !un% postur% a$Di men)ine tegumentele curate Di
integre a evita pericolele26
$ administrea(% medica)ia recomandat%- unguente instilatii oculare na(ale auriculare6
$ efectuea(% e8erci)ii pasive Di active pentru prevenirea complica)iilor musculare articulare6
$ preg%teDte !olnavul pentru diverse e8amin%ri ale sim)urilor Di 'l 'ngrijeDte dup% e8aminare.
Rd*&%!% t*)-*!+!i)o! d .o!-i! d )i' %"%,i&
A$i$tnt% mdi&%)%:
$ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii de e8primare specific%6
$ sta!ileste interrela)ia stimulare$ r%spuns6
$ instituie reeducarea tul!ur%rilor de vor!ire ale pacientului c.t mai precoce6
$ individuali(ea(% terapia pentru fiecare pacient 'n parte6
$ sus)ine reeducarea tul!ur%rilor de vor!ire prin rea!ilitare fi(ic%6
$ educ% Di ne asigur%m cola!orarea familiei6
$ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii de memorare6
$ efectuea(% cu pacientul e8erci)ii pentru numirea diferitelor o!iecte 1anomiaI imposi!ilitatea pacientului de a numi o!iectele26
$ evi% aspectul- rela)ia pacient$terapeut s% nu fie de tipul ofi)er$soldat6
$ utili(ea(% forme variate de e8primare sau construc)ii gramaticale6
$ evit% corectarea particularit%)ilor de dialect6
$ selectea(% tul!ur%rile de e8primare Di conDtienti(%m pacientul asupra lor f%r% al descuraja6
$ trece progresiv de la etapa de de!ut a reeduc%rii afa(iilor la te&nici comple8e de reeducare a caren)elor gramaticale Di de e8primare6
$ constituie programe diferite pentru tul!ur%rile lim!ajului scris merg 'n paralel cu tul!ur%rile lim!ajului oral6
$ caut% a de(volta g.ndirea asociativ% a pacientului etc.
/# Com*ni&%! in"i&int+ )% ni.) int)&t*%)
31
I dificultatea individului de a 'n)elege mesajele si stimulii primi)i Di de a$Di utili(a judecata 1 rationament2 imagina)ia
memoria pentru ca s% comunice cu semenii.
< atingere a corte8ului sau o func)ie inadecvat% a facult%)ilor intelectuale pertur!% individul 'n modul s%u de a com!ina
informa)iile pe care le primeDte de la al)ii Di de la mediu.
=ecan"3!l pert!r0ar"" nevo"" #e a co3!n"ca la n"vel "ntelect!al
/fectarea corte8ului sau functionarea inadecvata a facultatilor intelectuale ale pacientului determina disfunctii in
inregistrarea anali(a si stocarea informatiilor primite de la ceilalti semeni si din mediul inconjurator. /stfel persoana are dificultati in
perceperea realitatii si nu mai poate comunica coerent cu ceilalti. +esajele primite sunt interpretate gresit ceea ce face dificila relatia
cu ceilalti. +esajele emise de pacient prin lim!aj nu mai corespunde cu ceea ce el doreste sa spuna.
Di"i&*)t%t% d
%-Ki %minti .nimnt)
t!&*t
$ amne(ie $ pierdere totala a capacitatii de memori(are a informatiei si4sau de reamintire a informatiei
inmaga(inate-
$ amne(ie de fi8are de re)inere a faptelor noi6
$ amne(ie de evocare lipsa capacit%)ii de reproducere sau recunoaDtere a unor fapte anterioare6
$ dificultatea de a 'n)elege de a face o judecat%6
$ &ipomne(ie$ pierdere partiala a capacitatii de memori(are
Lim-%: in&o!nt $ comunicare ver!al% f%r% leg%tur% cu situa)ia dat%6
$ lipsit de logica in e8primare6
Com'o!t%mnt
n%d&.%t
$ manifest%ri neadecvate situa)iei date6
Di"i&*)t+(i d 5n()9! %
m$%:*)*i
$ dificult%)i asociate cu procesarea vite(ei detaliului sau organi(%rii informa)iilor scrise sau vor!ite6
Di"i&*)t%ti d t!%$mit! %
m$%:*)*i
$ transmiterea de mesaje o!scure si incomplete
Con"*,i $ stare patologica caracteri(ata prin tul!urari de orientare temporala spatiala de perceptie etc.6

O-n*-i)%! $ tul!urare a starii de constiinta in care functiile psi&ice sunt incetinite pragul perceptiei este crescut
ducand la ingreunarea perceptiilor si in general a contactului si posi!ilitatilor de orientare in mediul
am!iant neurmata de amne(ie
D,o!int%! $ pierdere a simtului de orientare in timp si4sau in spatiu.
S*!$) d di"i&*)t%t Ftio)o9i% d'ndntiG
1. 3urse de ordin fi(ic-
$ insuficienta intrinseca prin-
$ afectarea corte8ului6
$ diminuarea facultatilor intelectuale datorate *oli sau a consumului de droguri6
$ deficit de de(voltare6
$ degenerarea facultatilor intelectuale datorita inaintarii in varsta6
$ a!senta stimulilor.
$ insuficienta e8trinseca determinata de mesajele neclare primite din e8teriorul persoanei.
$ de(ec&ili!rele &idroelectrolitice sau datorita durerii o!oselii surmenajului suprasolicitarii si saturarii sen(orio$perceptuale.
2. 3urse de ordin psi&ologic-
$ an8ietate
$ stres
$ tul!urari de gandire
$ situatie de cri(a
$ pierderea sau separarea de cineva sau ceva drag
$ neadaptarea la rolul de !olnav
0olul de !olnav este un rol guvernat de asteptari sociale- scutirea de responsa!ilitatile rolului social normal scutirea de
responsa!ilitatea de a fi !olnav o!ligativitatea insanatosirii cooperarea in incercarea de a se insanatosi.
3. 3urce de ordin sociologic-
$ dificultatea de a invata lucruri noi
$ statut socio$economic devalori(at
$ educatie deficitara
$ conflict si4sau esec de rol
$ i(olare.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- P%&int &* &om*ni&%! in"i&int+ )% ni.) int)&t*%)
P%&int*) $+ "i o!int%t 5n tim'8
$'%(i* Ki )% '!o'!i% '!$o%n%
$ ajut% !olnavul s% se oriente(e 'n timp spa)iu Di referitor la propria persoan%6
$ sugerea(% pacientului s% )in% un jurnal 6
$ ajut% pacientul s% complete(e jurnalul 6
$ 'l ajut% s%$Di recunoasc% capacit%)ile Di preferin)ele 6
$ las% !olnavul s% fac% tot ceea ce poate cu propriile sale mijloace.
0# Com*ni&%! in"i&int+ )% ni.) %"&ti.
32
0epre(int% dificultatea individului de a se afirma a fi desc&is c%tre al)ii Di c%tre nevoile lor de a sta!ili leg%turi
semnificative cu anturajul.
5iin)a uman% care nu poate comunica adecvat sufer% interior Di 'Di diminuea(% stima de sine. ,n consecin)% capacitatea de
afirmare este de asemenea redus% Di situa)ia sa se sc&im!% devine insecuri(ant%.
,ndividul nu mai poate sta!ili leg%turi cu anturajul.
+ecanismul pertur!arii nevoii de a comunica cu semenii la nivel afectiv.
,ndividul care nu poate comunica cu ceilalti se interiori(ea(a si adesea stima fata de propria persoana se diminuea(a. ,n consecinta
capacitatea sa de afirmare este afectata si relatia lui cu ceilalti devine nesigura si amenintatoare.
Principalele cau(e sunt tul!urarile de personalitate depresia si orice afectare a integritatii eului 1de e8emplu to8icomaniile2.
Perceperea inadecvata a sinelui dificultatea de a se afirma si incapacitatea de a fi receptiv fata de semenii sai provoaca pacientului
dificultatea sau incapacitatea sta!ilirii de legaturi semnificative cu mem!rii anturajului.
A9!$i.it%t $ manifestare impulsiv% de a se certa !ate ataca pe cei din jur6
A)in%! mnt%)+ $ incapacitatea individului de a de)ine controlul asupra propriilor acte6 nu poate s%$Di aprecie(e nici
suferin)a Di nici nu r%spunde de actele sale6
D.%)o!i,%! $ percep)ie negativ% pe care individul o are fa)% de valoarea personal% Di competen)a sa6
E9o&nt!i$m $ preocuparea e8agerat% a individului fa)% de sine 'nsuDi de s%n%tate de 'm!r%c%minte de ocupa)ie
motiv pentru care se crede persecutat6
Fo-i $ fric% o!sedant% direc)ionat% spre ceva de care !olnavul nu poate sc%pa6
$ agorafo!ie $ teama de spa)iu desc&is6
$ claustrofo!ie $ teama de a sta 'nc&is 'n camer%6
$ no(ofo!ie $ teama de !oal%.
E*"o!i $ stare de foarte !un% dispo(i)ie dar f%r% o!iect 6
D)i! $ tul!urare de g.ndire prin pre(en)% nemotivat% neconform% cu realitatea du!lat% de convingerea
pacientului 'n verosimilitatea ei.
Idi d $in*&id!8 3%)*&in%(ii $ percep)ii f%r% o!iect auditive vi(uale 6
P!&'! in%d&.%t+ d $in8
!$'in9!% '!o'!ii ntit%ti
$ percep)ia negativ% a individului fa)% de aparen)a sa fi(ic%.
Di"i&*)t%t% d % $ %"i!m% $ incapacitatea de a face ceea ce prefer% s% fac% .
Di"i&*)t%t% d %-Ki E'!im%
$ntimnt)8 idi)8 o'inii)
$ nu isi e8prima sentimentele ideile opiniile .
Di"i&*)t%t% d % $t%-i)i
)9+t*!i $mni"i&%ti. &*
$mnii
$ se i(olea(a respinge legaturile cu semenii.
T!i$tt $ stare sufleteasc% ap%s%toare6 m.&nire am%r%ciune6 melancolie6
A'%ti $ stare de indiferenta lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare.
Int!io!i,%! $ a reflecta 'n con tiin % prin prisma propriei sensi!ilit% i fenomene ale realit% ii e8terioare6
Sntimnt d !$'in9! $ a nu consim i s% primeasc%6 a nu satisface6 a nu admite6 a refu(a.
D'!im%! $ m.&nire descurajare.
P!o$t!Mi $ stare patologic% de total% indiferen % fa % de ceea ce se petrece 'n jur cau(at% de o!oseala e8cesiv% a
nervilor6 depresiune moral% apatie.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L'%&int &* &om*ni&%! in"i&int+ )% ni.) %"&ti.
O-i&ti. Int!.n(ii) %*tonom K) d)9%t E.%)*%!
P%&int*) $+ $ 'o%t+
%"i!m%8 $+ %i-+ '!&'(i
'o,iti.+ d $in
$ anali(ea(a talentele Di reali(%rile anterioare ale !olnavului6
$ d% posi!ilitate pacientului s%$Di e8prime nevoile sentimentele ideile
Di dorin)ele sale6
$ antrenea(% !olnavul 'n diferite activit%)i care s%$i dea sentimentul de
utilitate6
$ supraveg&ea(% in permanen)% !olnavul.
3e vor nota (ilnic sc&im!%rile survenite
'n-
$ dispo(i)ia !olnavului
$ 'n e8presia ver!al% Di nonver!al%.
S% &!%$&% !&'ti.it%t%
'%&int*)*i "%t% d
&i)%)ti
$ ajut% !olnavul s% identifice posi!ilit%)ile sale de a asculta de a
sc&im!a idei cu al)ii de a crea leg%turi semnificative 6
$ asigura climat propice pentru sta!ilirea relatiilor cu semenii sai.
'n sta!ilirea leg%turilor cu semenii.
P%&int*)*i $+ 'i fie
facilitata afirmarea eului
$ d% posi!ilitate pacientului s% ia singur deci(ii6
$ 'nva)% !olnavul- te&nici de afirmare de sine te&nici de comunicare
te&nici de rela8are 6
'n comunicarea cu semeniiin
comportamentul !olnavului.
P%&int*) $+ "i "!it d
'!i&o) int!n $%*
Et!n
$ administrea(% medica)ia prescris%- antidepresive an8iolitice
tranc&ili(ante6
$ utili(ea(% unele mijloace fi(ice de imo!ili(are-
$ c&ingi
$ c%maD% de protec)ie.
3e va o!serva si nota efectul
administrarii medicatiei an8iolitice
antidepresive tranc&ili(ante.
33
Int!.n(ii d"i&it%!:
minimali(ea(% faptele sau emo)iile relatate de pacient6
personali(ea(% 'ntre!%rile Di pro!lemele relatate6
universali(ea(% 'n)elegerea pro!lemelor6
de(apro!% relat%rile pacientului6
d% dovad% de prejudec%)i6
produce confu(ie prin neDtiin)a folosirii 'ntre!%rilor6
judec% su!iectiv cele relatate6
nu ofer% alternative.
INTERDEPENDENTA CU CELELALTE NE<OI
Nesatisfacerea nevoii de a comunica afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi.
N A d $ mi$&%8 d %-$i '+$t!% o -*n+ 'o$t*!+:
$ disconfort Di degradarea mo!ili(%rii prin comunicare deficitar%.
NA-Ki mn(in tm'!%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%)
$ lipsa culegerii de date Di a implement%rii interven)iilor datorit% comunic%rii deficitare.
NA !$'i!%
$ diminuarea4incapacitatea de a relata despre respira)ia ineficace.
NA mOn&% Ki % -%
$ deficit de alimenta)ie prin diminuarea4incapacitatea de a comunica c% 'i este foame4sete.
NA )imin%
$ deficit de eliminare prin diminuarea4incapacitatea de a$Di e8prima nevoia.
N A "i &*!%t8 in9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt)
$ tul!ur%ri trofice Di cutanate prin diminuarea4incapacitatea de a relata c% este ud$murdar.
N A do!mi8 % $ odi3ni
$ ,mposi!ilitatea e8prim%rii lipsei de odi&n% somn etc.
N A $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
$ imposi!ilitatea e8prim%rii o!iceiurilor Di preferin)elor vestimentare.
N A .it% '!i&o))
$ imposi!ilitatea e8prim%rii nevoilor fricii opiniilor etc.
N A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9!i $i .%)o!i
$ alterarea func)iilor de comunicare face imposi!il% participarea la serviciul religios.
N A $ o&*'% d '!o'!i% !%)i,%!
$ i(olare prin dificultatea de a comunica.
J A $ !&!%
$ diminuarea4incapacitatea de a participa la activit%)i recreative.
N A 5n.%(%
$ ignorarea reeduc%rii tul!ur%rilor de vor!ire Di comunicare.
PROCES DE >NGRI?IRIANURSING
C*)9! d d%t
+ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit.
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-% po"0"le2
$comunicare ineficace la nivel sen(o$motor
$comunicare ineficace la nivel intelectual
$comunicare ineficace la nivel afectiv.
=an";et%r" #e #epen#en-%- tul!ur%ri sen(oriale tul!ur%ri de vor!ire dificult%)i de 'n)elegere lim!aj incoerent confu(ie de(orientare
dificultatea de a$si e8prima sentimentele de a se afirma dificultatea sau imposi!ilitatea de a sta!ili rela)ii semnificative etc.
S!re #e #";"c!ltate- deficit sen(orial surmenaj durere consum de droguri de(ec&ili!ru &idroelectrolitic an8ietate stres neadaptarea
la !oal% statut socio$economic defavori(ant i(olare social% educa)ie inadecvat% lipsa de cunostin)e.
D"a$not"c #e &n$r"j"r" preala0"le B P7E7S7
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
0biective poten'iale pentru pacient
s% demonstre(e creDterea a!ilit%)ii de a comunica s% comunice (ilnic propriile o!serva)ii6
s% demonstre(e c% a 'n)eles necesitatea comunic%rii s% ai!% incredere 'n ec&ipa de 'ngrijire6
s% pre(inte vederea !un% prin corectarea viciilor de refrac)ie6
s%$Di corecte(e din timp a!aterile de la vor!irea corect% 1e8erci)ii logopedice26
s% fie informat despre !oal% evolu)ie sau investiga)ii6
va promova comunicarea cu familia 'Di va demonstra propriile sentimente6
s% fie ec&ili!rat psi&ic s% comunice cu al)ii 'n mod eficient6
s% diminue(e neliniDtea legat% de dificultatea 'n comunicare de !oal%6
s% pronun)e corect anumite cuvinte u(uale s% e8prime mesajele nonver!ale6
s% formule(e fra(e complete s% ini)ie(e o conversa)ie s% e8prime ameliorarea comunic%rii6
s% recunoasc% mem!rii familiei Di a ec&ipei de 'ngrijiri.
Intevent""2
$ autonome6
34
$ delegate7
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
1nterven'ii generale
o!servarea comportamentului pacientului o!servarea e8presiei fe)ei
depistarea unor deficien)e sen(oriale Dl motorii tul!ur%rii auditive vi(uale se8uale endocrine locomotorii
reali(area interviului4anc&etei ce ofer% culegerea de date despre individ Di care permite o selec)ie Di o evaluare corespun(%toare
comunicare normal% sau non$ver!al% cu pacientul6
o!servarea comunic%rii pertur!ate metode de comunicare non$ver!ale.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
Se va reteri la
gradul de conDtient% al pacientului gradul de dependen)% pl.ngeri6
tipul de comunicare -ver!al% sau non$ver!al. tipul de vor!ire lim!ajul6
atitudinea poate sau nu controla mediul men)ine contactul cu familia este inteles6
este capa!il s%$Di e8prime dorin)ele nevoile p%rerile nivel de cunostinte6
alte semne asociate.
COMUNICAREA TERAPEUTIC J %$i$tnt%8 mdi&%)+ L '%&int
Gn!%)it+(i
'n general asistentele medicale$nursele au o !un% intui)ie a st%rii afective a pacientului6
aceast% capacitate de a se sincroni(a emo)iilor este considerat% de multi ca fiind de fapt intui)ia. ;a apare deoarece asistentele
medicale sunt o!iDnuite s% o!serve si sa evalue(e comunicarea nonver!al% a pacien)ilor I indiciile percepti!ile pe care le ofera oc&ii
vocea dispo(i)ia sufleteasc% Di po(i)ia corpului.
c.nd apari)ia lor l.ng% patul pacien)ilor se com!in% cu o !un% judecata si cu capacitatea de evaluare acestea devin deseori primele
care 'i identific% pe pacien)ii ce necesita sprijin moral 'n a!ordarea lor fa)% de !oal% sau fa)% de noile situa)ii6
cu toate c% mul)i pacien)i r%spund !olii fi(ice cu reac)ii adaptive normale mul)i al................................tii isi gasesc capacit%)ile de
adaptare modificate4 reduse la apari)ia !rusc% a unei !oli calastrofale6
cei cu o personalitate imatur% pot s% necesite de asemenea un sprijin suplimentar pe durata spitali(%rii c&iar dac% !oala 'n sine nu
este considerat% ca amenintatoare pentru via)% de c%tre personalul spitalului.
internarea 'n spital indiferent de motivele acesteia repre(int% o e8perien)% amenin)atoare pentru multe persoane.
uneori familiile pacien)ilor necesit% un plus de aten)ie din partea personalului de 'ngrijiri din spital.
dac% un mem!ru al familiei este pe moarte este !olnav cronic se afl% 'ntr$o sec)ie d terapie intensiv% sau este 'n aDteptarea unui
diagnostic virtual amenin)%tor familia o caut% pe asistenta medical% pentru a 'n)elege situa)ia Di pentru a$Di e8prima 'ngrijirea.
rela)ia interpersonal% sta!ilit% de asistenta medical% cu pacien)ii Di cu mem!rii familiilor lor poate promova adaptarea din partea
tuturor acestor persoane.
posed.nd o temeinic% cunoaDtere a teoriei comunic%rii terapeutice Di a!ord.nd o atitudine cald% apropiat% fa)% de pacien)i
asistentele se vor afla 'n situa)ia deose!it de favora!il% de a ajuta pacientul6 se pot preveni astfel apari)ia unor serioase complica)ii
afective Di fi(ice 'n timpul spitali(%rii sau dup% e8ternarea pacientului 'ndep%rt.nd o parte din stresul emo)ional cau(at de !oal%.
P!in&i'ii 9n!%)
Comunicarea este esen)ial% 'n desf%Durarea procesului de 'ngrijiri4nuring6 este un proces dinamic care include ela!orarea
transmiterea Di receptarea mesajului6
/sistenta medical% va )ine cont de urm%torii factori care influen)ea(% comunicarea-
$ percep)ia !a(at% pe e8perien)% conduce la transmiterea 'n)elegerea Di receptarea mesajului6
$ valoarea personal% influen)ea(% e8primarea ideilor Di modul 'n care acestea sunt 'n)elese de cel ce le receptea(%6
$ o comunicare o!iDnuit% este eficient% c.nd ea este reali(at% 'n func)ie de nevoile o!iective ale pacientului6
$ nivelul socio$cultural al pacientului influen)ea(% comunicarea ver!al% Di non$ver!al%6
$ nivelul de cunoDtin)e este produsul de(volt%rii Di educa)iei ce influen)ea(% comunicarea prin a!ilitatea de 'n)elegere a sensului
mesajului6
$ rela)iile Di valorile ce comunic% determin% sta!ilirea metodelor Di stilurilor celor maiY eficiente de comunicare6
$ comunicarea este mai eficient% dac% modul 'n care are loc discu)ia este liniDtit f%r% (gomot sau al)i factori care contur!% conversa)ia6
$ cele mai cunoscute mijloace de comunicare sunt cele ver!ale Di cele non$ver!ale-
J o comunicare ver!al% eficient% se reali(ea(% prin-
$ controlul asupra 'n)elesului cuvintelor folosite intona)ia vocii6
$ claritatea vor!irii ritmul conversa)iei6
J o comunicare eficient% nonver!al% se reali(ea(% prin-
$ prestan)% po(i)ia corpului e8presia fe)ei folosirea m.inilor6
$ atingerea persoanei folosirea distan)ei corespun(%toare6
$ a!ilitatea 'n comunicare este util% 'n procesul de 'ngrijiri4nursing 'n toate tipurile de rela)ii- asistent%4pacient asistent%4asistent%
asistent%4medic asistent%4familie etc.
$
comunicarea cu pacientul 'n scop terapeutic este o ac)iune de nursing deli!erat% pentru-
$ reali(area scopurilor propuse prin acordarea 'ngrijirilor6
$ de(voltarea unor interrela)ii de 'ntrajutorare 'n care comunicarea cu pacientul se va !a(a pe a!ilitate simpatie c%ldur%
sufleteasc%
0ela)ia de 'ntrajutorare are 3 fa(e-
$ fa(a primar% I orientat% asupra nevoilor pacien)ilor6 e8primarea lor $ plan6
$ fa(a de lucru I comunicare $ 'ntre)inerea ei6 ajut% pacientul s%$Di e8prime g.ndurile sentimentele o!iceiurile6
$ fa(a terminal% I asistenta medical% Di pacientul favori(ea(% 'mpreun% atingerea scopurilor 'ngrijirilor Di asigur% 'nl%turarea neliniDtii
sau sentimentului de a!andonare.
Mtod d &om*ni&%!
Comunicarea 'n scop terapeutic necesit% din partea asistentei medicale metode selective Di specifice de comunicare-
liniDtea este necesar% pentru organi(area g.ndurilor Di o!serv%rii pacientului6
35
ascultarea atent% a pacientului conduce la 'n)elegerea total% a mesajului lui ver!al sau nonver!al6
dac% se arat% 'n)elegere pacientul se e8prim% li!er Di desc&is6
parafra(%rile e8presiile e8emplele determin% r%spunsuri din partea pacientului Di provoac%4determin% o comunicare viitoare6
preci(%rile ajut% la re)inerea informa)iilor importante6
'ndreptarea aten)iei c%tre pro!lemele specifice6
oferirea informa)iilor 'ncurajea(% comunicarea Di ofer% pacientului date importante.
Comunicarea eficient% este 'mpiedicat% de-
opinii personale false 'ncuraj%ri reac)ii de ap%rare de(apro!%ri 'ntre!%ri de genul Mda de ceLN sc&im!area nejustificat% a
su!iectului de discu)ie oprirea comunic%rii prin fra(e nemotivate
!oala cere adesea sc&im!area Di adaptarea pacientului la noile condi)ii de via)% iar comunicarea lui cu asistenta medical% 'l ajut%
prin creDterea 'n)elegerii Di a accept%rii $'n rela)ia cu copii comunicarea cere 'ndem.nare aparte !a(at% pe 'n)elegerea nivelului de
de(voltare Di creDtere.
No!m d %d!$%-i)it%t
Pentru a reali(a tot ceea ce ne propunem 'n comunicarea noastr% cu pacientul tre!uie s% d%m dovad% nu numai de a!ilitate
cunoDtin)e Di 'n)elegere dar Di s% cunoaDtem anumite norme de adresa!ilitate Di anume-
J contactul ini'ial
$ indic%m cine suntem Di de ce suntem aici6
$ trimitem pacientul la surse adecvate dac% nu putem r%spunde la unele 'ntre!%ri6
$ ne pre(ent%m cu titlul4func)ia noastr% profesional% Di cu numele de familie.
J conversa'iile nedorite
$ dac% este nevoie ne pre(ent%m 1recomand%m2 din nou6
$ 'ncepem s% facem alu(ie la su!iecte care plac celeilalte persoane6
$ punem 'ntre!%ri dup% ca(6
$ folosim o terminologie corespun(%toare.
J cum folosim 2ntreb&rile
$ punem 'ntre!%ri la o!iect6
$ ne concentr%m aten)ia asupra celui care r%spunde6
$ oferim persoanei 'n cau(% sen(a)ia de control.
J nu trebuie s& minimaliz&m orice informa'ie, trebuie s&
$ reflect%m asupra emo)iilor Di s% investig%m corect faptele Di datele situa)iei relatate6
$ ne concentr%m asupra pacientului prin 'ntre!%ri Di 'n)elegerea pro!lemelor f%r% a face universali(are6
$ reflect%m asupra circumstan)elor atenuante6
$ judec%m informa)iile s% ascult%m cu respect Di s% 'ncuraj%m cunoaDterea de sine a pacientului
J dac& comunicarea verbal& este completat& i de contactul fizic rezultatele dorite sunt mai bune dac&
$atingem (one ale corpului care nu au nici$un fel de conota)ie se8ual% 1m.na !ra)ul um%rul26
$ atingerea va fi uDoar% scurt% cu !l.nde)e6
$ dac% e8ist% 'ndoieli ale pacientului asupra 'n)elegerii acestor gesturi vom cere permisiunea6
$ 'n timp ce atingem vor!im pentru a dovedi claritatea inten)iilor noastre.
Ro)*) %$i$tnti mdi&%) 5n &om*ni&%!
/sistenta medical% are o multitudine de roluri 'n comunicare-
recunoaDterea Di MtraducereaN reac)iilor emotive ale pacientului 1varia)ii ale ritmului respirator Di cardiac pre(en)a ciano(ei
pre(en)a modific%rilor 'n e8presia fe)ei26
stimularea pacientului s% participe s% se e8teriori(e(e Di s% sta!ileasc% rela)ii umane corespun(%toare6
de(voltarea mijloacelor eficace de comunicare la cei cu &andicap $ mu)i sur(i or!i6
permiterea manifest%rilor emotive care Meli!erea(%N pacientul de tensiuni psi&ologice6
c.Dtigarea 'ncrederii pacientului Di apar)in%torilor6
sprijinirea pacientului pentru a se cunoaDte a se 'n)elege a renun)a la o!iceiuri nefolositoare sau de a accepta condi)ia sa 1de
!olnav26
reducerea impactului psi&ologic produs de 'm!oln%vire sau de !oal%.
INTER<IUL - G@ID PENTRU ASISTENTA MEDICAL
D"ini(i
Int!.i*)
$
este o 'nt.lnire fa)% 'n fa)% un dialog $ asistent% medical% Di pacient $ pentru sus)inerea unei conversa)ii 'n
vederea o!)inerii unor informa)ii cu utili(area a numeroase deprinderi 'n func)ie de scopul percep)ia Di a!ilitatea celui implicat.
No(i*ni 9n!%)
J climatul sta!ilit influen)ea(% interviul-
$ ar%ta)i un interes deose!it fa)% de ceea ce spune pacientul Di asculta)i atent.
Fncrederea este reali(at% prin-
$ apropiere
$ r%spuns la tot ce se spune
$ desc&idere fa)% de pro!lem%
$ aten)ie
$ asigurarea confinden)ialit%)ii.
$ determina)i o!iceiurile sentimentele cunoDtin)ele pacientului 'n mod c.t mai eficace Di mai pl%cut posi!il6
$ o atitudine de acceptare apropiat% de 'n)elegere cuplat% cu o!iectivitate asigur% re(ultatul aDteptat6
36
$ pre(enta)i$v% cu nume func)ie Di spune)i pacientului motivele acestui dialog4interviu6
$ sta)i c.t mai conforta!il 'n timpul dialogului$interviului6
J folosi)i 'ntotdeauna un sistem de 'nscriere a informa)iilor primite foarte precis nu v% !a(a)i pe memorie
J aminti)i$v% c% necesit%)ile Di scopurile am!elor p%r)i $ pacient Di asistent% medical.$asigur% re(ultatul unui interviu6
J nu 'ntre!a)i c&estiuni la care r%spunsul este dat doar dac% este necesar s% reveni)i pentru acurate)ea r%spunsului $ a pro!lemei6
J este responsa!ilitatea asistentei medicale s% men)in% discu)ia Mtrea(%$vieN6
J o!serva)i dac% pacientul o!oseDte6 folosi)i momente de pau(%6
J practica)i4folosi)i interviul acesta v% va permite s% st%p.ni)i aceast% te&nic%4acest procedeu v% va ajuta s% identifica)i Di s% corecta)i
Mpunctele sla!eN6
J cu c.t ve)i folosi mai mult interviul cu at.t ve)i deveni adeptul lui.
Uti)i,%!% 5nt!-+!i)o!
5olosi)i 'ntre!%ri-
$ directe ca s% o!)ine)i informa)ii specifice de e8.- Mce v.rst% ave)iL c.nd v$a)i cunoscut LN.
$ care s% 'ncuraje(e comentariile persoanei sau e8primarea sentimentelor I de e8.- Mce sim)i)i 'n leg%tur% cu ...LN Mpute)i s%$mi spune)i
mai multe despre aceasta LN
$ desc&ise care s% permit% pacientului s% spun% tot ce g.ndeDte I de e8.- Mdespre ce dori)i s% vor!im LN Mce a$Di putea face ca s% v.
sim)i)i !ine LN
C*m $ %$&*)t+
J asculta)i ce spune despre fapte Di 'n)elesul acestora6
J concentra)i$v% asupra pacientului Di ceea ce spune acesta6
J s% nu v% fie fric% de perioadele de liniDte 1f%r% r%spuns imediat26 aDtepta)i suficient pentru ca pacientul s% r%spund% 'a felul s%u6
J asculta)i apoi consemna)i6 privi)i pacientul 'n oc&i6
J asculta)i plini de 'n)elegere6
Znu uita)i I M'n)elegerea se afl% 'n oameni nu 'n vor!eN.[[
A)t d'!ind!i
J utili(a)i toate deprinderile privind comunicarea ver!al% sau nonver!al% 'n timpul interviului 1individul foloseDte miDc%ri ale capului
!ra)elor oc&ilor trunc&iului etc.
INTER<IUL SI CULEGEREA DE DATE >N FUNCIE DE NE<OILE FUNDAMENTALE
N.oi% d % !$'i!%
J Camera-
$ aerisit% curat% umiditate lumino(itate corespun(%toare6
J mediu-
$ curat poluat fum%tor !%utor etc.
J respira)ia-
$ !un% jen% durere tuse secre)ie na(al% !ronDic% e8pectora)ie &emopti(ie transpira)ie
$ mod de respira)ie I na(al intu!at ventilat mecanic cu O/8 tra&estomie6
$ o!serva)ii generale I ritm frecven)% amplitudine (gomote respiratorii dispnee facies culoarea tegumentelor temperatura
e8tremit%)ilor6
$ mijloace de m%surare a respira)iei I da nu foloseDte $ care sporturi practicate6
$ mem!ri de familie cu afec)iuni pulmonare alergii respiratorii alergeni animal la domiciliu.
N.oi% d % m%n&%8 % -%
J +od de administrare-
$ autonom ajutat dependent sprijinit de familie natural gavaj sond% fistul% perfu(ie 6
$ dieta I da nu 'n)eleas% respectat% par)ial respectat%6
$ apetit $ da nu cau(a inapeten)ei mese regulate I da nu cau(a nr.mese4(i6
$ m%n.nc% 'ntre mese I da nu rar des foarte des ce anume6
$ foame nocturn% I da nu cau(a ora forma de manifestare 6
J dificult%)i-
$ mastica)ie degluti)ie digestie flatulen)% meteorism durere surplus alimentar posturi I da nu rar des foarte des o!serva)ii6
J mod de &idratare-
$ cantitate I suficient insuficient6 sete $ da nu rar des foarte des6
$ lic&ide preferate I ceai sucuri compot ap% mineral% ap% pota!il% sifon etc.6
Jalimente inter(ise6
Jalergii alimentare I da nu la ce reac)ia6
Jconsum (ilnic6
$ lapte produse lactate unt margarina p.ine al!% cereale cartofi fier)i6
$ fructe proaspete compot sucuri salate crude fierte conserve6
$ came de porc vit% pui peDte ficat altele6
$ dulciuri !%uturi $ cantitate 1in pa&ar4ceDti2 de ap% ceai cafea etc.6
Jfactori de influen)%-
$ stress durere nervo(itate agita)ie neliniDte !oli atmosfera din timpul mesei constr.ngeri6
o!is!uinte alimentare- care sunt-
o!serva)iile generale6
$ aspectul lim!ii a mucoasei !ucale aspectul pielii starea tegumentelor6
$ reac)ii alimentare data apari)iei pro!lemei6
A )imin%
J +od de eliminare-
$ autonom ajutat dependent \C !a(inet sond% stom% incontinen)% 6
37
urina-
$ frecven)a mic)iunilor (iua noaptea cantitate aspect culoare6
$ cu s.nge al!umin% gluco(a p& densitate dificult%)i de urinare durere6
scaun-
$ frecven)% cantitate consisten)% aspect culoare con)inut de para(i)i o!iDnuin)e6
$ dificult%)i de defecare durere &emoroi(i constipa)ie diaree melen%6
$ eliminare $ spontan la8ativ clism% alte mijloace6
transpira)ie-
$ a!undent% pu)in a!undent% durat% caracteristici6
menstrua)ie-
$ frecven)a ciclului durata caracteristici6
factori de influen)%-
$ emo)ii mediu spitali(are durere stress stare de agita)ie imo!ili(are constr.ngeri fi(ice etc6
o!serva)ii generale-
$ data apari)iei pro!lemei suferin)a care afectea(% eliminarea6
$ mijloace folosite pentru uDurarea elimin%rii I !%uturi alimente e8erci)ii fi(ice etc.6
A $ miK&%8 % %.% o -*n+ 'o$t*!+
J deplasare-
$ mod I autonom ajutat dependent cu uDurin)% da4nu cau(a6
$ mijloc I fotoliu rulant targa c.rje cadru !aston ajutor etc6
$ o!iDnuin)e I mers pe jos loc drept sc%ri pant% cu maDina cu tranportul 'n comun6
J factori ce influentea(a mo!ilitatea-
$ durere articular% anc&ilo(% invaliditate gradul ei6
$ prote(e de mem!re aparat g&ipsat fractur% vec&e consolidat%6
$ locali(are emo)ii activitate cardiac%4respiratorie tremur%turi6
$ re(isten)% la o!oseal% $ !un% medie sc%(ut% 6
J <!serva)ii generale-
$ data apari)iei pro!lemei6
$ dreptari st.ngaci modific%ri 'n timpul deplas%rii6
$ valorile func)iilor vitale altele6
$ crampe musculare $ da nu oca(ional rar (ilnic frecvent6
$ se 'ntoarce singur 'n pat $ da nu se ridic% singur $ da nu se aDea(% singur $ da nu6
J e8erci)ii fi(ice-
$ da nu oca(ional (ilnic durata tipul sport practicat6
J dificult%)i 'n men)inerea unei po(i)ii-
$ aDe(at culcat 'n picioare $ da nu cau(a6
J mijloace de mo!ili(are4men)inere a unei po(i)ii-
$ e8erci)ii fi(ice masaje sisteme de elonga)ie aparat g&ipsat6
$ alte activit%)i recomandate de medic.6
A do!mi8 % $ odi3ni
J <!iDnuin)e-
$ doarme $ da nu !ine cau(a6
$ pro!leme de adormire tre(iri matinale coDmaruri somn neregulat somnam!ulism ore de somn ore de siest% ora de culcare ora de
tre(ire6
$ o!iceiuri de culcare $ da nu lumin% 'ntuneric semio!scuritate mu(ic% 1da nu ce gen2 insomnii 1da nu foarte des periodic
cau(a26
$ somnifere $ da. nu oca(ional nou des (ilnic do(a produsul6
J factori de influen)%-
$ emo)ii nervo(itate4agita)ie durere stress neliniDte (gomot lumin% surescitare nervoas% diure(% nocturn% pro!leme digestive6
J o!serva)ii generale-
$ atitudine 'n fa)a durerii $ vor!eDte tare prefer% medicamente6
$ utili(ea(% te&nici de rela8are $ da nu care nu cunoaDte6
$ anturajul favori(ea(% odi&na $ da nu cau(e data apari)iei pro!lemei.
A "i &*!%t8 %-Ki '!ot:% t9*mnt)
/spect general-
J pielea-
$ moale uscat% umed% gras% sensi!il% cald%6
$ cu le(iuni $ da nu care ec(eme pustule macule papule etc6
$ cu prurit edeme pl%gi placarde etc6
J tegumente-
$ aspecte culoare6
J p%rul-
$ aspect lungime culoare alopecie normal gras uscat lucios mat fria!il para(itat6
J ung&iile-
$ curate murdare 'ngrijite fria!ile6
J o!iDnuin)e de igien% personal%-
$toalet%4!aie $ duD la cad% (ilnic periodic oca(ional s%pt%m.nal6
$ igiena cavit%)ii !ucale $ da nu rar des periodic dup% mese diminea)a seara singur ajutat dependent6
$ se rade $ da nu (ilnic asistat ajutat dependent cu lam% cu !rici cu aparat electric6
$ igiena p%rului $ da nu (ilnic s%pt%m.nal lunar periodic singur ajutat dependent se piapt%n% $ da nu singur ajutat dependent6
$ igiena ung&iilor $ nu da rar des foarte des singur ajutat dependent t%iat scurt etc6
J dificult%)i-
$ !oli diverse6
J importan)a acordat% igienei I da nu foarte pu)in mult foarte mult utili(ea(% ustensile4o!iecte proprii e8ecut% corect 'ngrijirile6
38
$ alergii tegumentare $ da nu la ce restric)ii6
$ !oli de piele $ care stom% durere de c'nd au ap%rut form% de manifestare6
$ gradul de educa)ie privind respectarea regulilor de igien% $ f%r% sla! o!iDnuit crescut e8cep)ional6
J alte influen)e data apari)iei pro!lemei.
A $ 5m-!+&% $i d,-!+&%
capacitatea de reali(are- singur cu ajutor dependent6
importan)a acordat% nevoii $ da nu foarte pu)in pu)in mult6
mod de a se 'm!r%ca4de(!r%ca-
$ adaptat $ da nu cau(a rar des foarte des6 dup% anotimp $ da nu cau(a6
$ dup% v.rst% $ da nu cau(a dup% circumstan)e $ da nu cau(a altele6
dificult%)i de a se 'm!r%ca4de(!r%ca-
$ financiare restric)ii de mod% uniform% !oli credin)e constr.ngeri fi(ice altele6
'nc%l)%minte-
$ caracteristici I comod% modern% clasic% o!iDnuit% cu toc f%r% toc adaptata momentului special% ortopedic%6
o!serva)ii generale-
$ alergii cunoscute I !um!ac m%tase !lan% natural% !lan% sintetic% etc.6
$ data apari)iei pro!lemelor.
A .it% '!i&o))
mijloace de prevenire a pericolelor-
$ acuitate vi(uala si auditiva imo!ili(are la pat orientare in spatiu in timp6
$ supraveg&ere tratamente interventii altele6
!oli transmisi!ile in medii- danucare6
factori de influenta-
$ au( va( de(orientare neliniste descurajare fo!ie emotii dispnee6
$ sc&im!ari familiale : da nu separare divort !oala deces sc&im!are de domiciliu.
A &om*ni&%
modalit%)i-
$ de e8primare I oral% scris% gesturi atitudine personal% 'n)elegere6
$ de comunicare I auditiv% vi(ual% ver!al% scris% gesturi6
dificult%)i de comunicare-
$ oc&elari prote(% ocular% lentile de contact aparat auditiv aparat ortopedic etc6
$ locuieDte singur cu adul)i cu copii6
comunic% cu-.
$ so) so)ie copii p%rin)i fra)i prieteni vecini rude colegi alte persoane6
atitudinea-
$ familiei fa)% de pacient pacientului fa)% de familie6
$ personalului din spital fa)% de pacient pacientului fa)% de personal se confesea(% $da nu cui motiva)ia6
$ solicit% ajutor $ da nu accept% ajutor $ da nu cau(a6
$ prefer% singur%tatea $ da nu vor des foarte des motiva)ia6
$ foloseDte singur%tatea ca mijloc de e8primare Di comunicare $ da nu rar des foarte des6
$ este o persoan% trist% $ da nu rar des foarte des6
$ este o persoan% sup%r%toare fa)% de ceilal)i este o persoan% 'ncre(%toare 'n ceilal)i6
pro!leme de comunicare-
$ tul!urari de comportament durere momente diferite de viata6
$ de(ordine dificultata de a recunoaste lim!la vor!ita altele.
A %&(ion% d*'+ &!din() Ki .%)o!i) $%)
J/c)iuni Di atitudini care reflect%-
$ grij% fa)% de propriile interese grij% fa)% de nevoile altora6
J factori de influenta-
$ gesturile Di atitudinile corporale c%utarea corectarea sensului vie)ii Di a mor)ii6
$ dorin)a de a comunica cu fiin)a suprem% emo)iile cultura6
$ apartenen)a religioas% familia anturajul spitali(area !oala6
J o!iDnuin)e-
$ credin)e-
$ asistarea la ceremonii religioase $ da nu care c.nd apartenen)% la grup $ da nu6
$ folosirea de o!iecte religioase $ da nu care6
$ religie I da nu care vor!eDte despre ea $ da nu cau(a6
$ citeDte scrieri religioase spirituale $ da nu care ritualuri I da nu6
J doreDte-
$ s% vor!easc% cu $ preot ra!in alt repre(entant al cultelor6
$ s% participe la sluj!e religioase $ da nu de ce6
$ s% asculte la radio sau s% urm%reasc% la 9B sluj!e religioase $ da nu de ce6
$ s% fie 'mp%rt%Dit $ da nu.
A $ !%)i,%
Jmodalit%)i-
$ integritatea fi(ic% Di psi&ic% am!i)ie motiva)ie $ da nu cau(a6
$ autocritica $ da nu cau(a luarea de deci(ii $ da nu cau(a stima de sine $ da nu cau(a6
$ manifest%ri de mul)umire $ da nu cau(a roluri sociale $ da nu cau(a6
J comportament-
$ legat de stadiul de de(voltare copil adolescent adult persoan% v.rstnic%6
$ legat de capacit%)ile proprii6
J activit%)i-
39
$ preferate detestate I da nu care de ce6
$ fi(ice sociale culturale $ da nu care6
$ Dcolare profesionale sportive Voga $ da nu care6
Jcapacitate de adaptare4interesare social% $ da nu cau(a6
J factori de influen)%6
$ starea de s%n%tate de neliniDte $ da nu care6
$ ne'ncredere eDec regulamente impuse $ da nu care6
$ face parte dintr$o societate $ da nu care are sentimentul utilit%)ii $ da nu de ce6
$ are program de lucru Di odi&n% $ (ilnic s%pt%m.nal concediu $ da nu c.nd6
$ este mul)umit de programe4activitate proprie $ da nu cau(a.
A $ !&!%
J modalit%)i-
$ singur 'n grup restr.ns 'n colectiv 'n familie altele.
J activit%)i preferate-
$ da nu care colective $ da nu care6
J activit%)i recreative-
$ da nu care $ teatru film opera video 9B lectur% sport altele6
J are capacitatea de a intra 'n contact cu al)ii $$ da nu cau(e.
A 5n.+(%
J nivel de educa)ie-
$ Dcolari(are impus% preferat% de specialitate altele6
J cunoaDte-
$ da nu foarte pu)in !ine foarte !ine despre !oala Di efectele ei6
$ motivele spitali(%rii e8amenele radiologice e8plor%ri func)ionale specifice6
$ teste$anali(e de la!orator6
$ opera)ia4interven)ia c&irurgical% consecin)ele acesteia6
$ tratamentul medicamentos interven)iile asistentului6
$ perioada de convalescen)% perioada de recuperare6
J alte pro!leme de s%n%tate cunoscute $ da nu 'n)elese care-
$ cunoaDte mediul spitalicesc $ da nu6
$ cunoaDte termenii medicali $ da nu pu)in6
$ cunoaDte medicamentele specifice $ da nu pu)in6
$ cunoaDte tratamentul igieno$dietetic $ da nu pentru6
J <!serva)ii generale-
$ are capacitate de a 'nv%)a $ da nu cau(a are mijloace de 'nv%)are $ da nu cau(a6
$ are sugestii referitoare la mijloacele de a face acomodarea la spital mai uDoar% $ da nu care6
FISA DE INTER<IU
39/>,= P0/C9,C..........................................
3P;C,/?,9/9;/.............................................
;?;B.................................................
3C</?/...........................................
/N=?............7/9/.........................
7/9; >;N;0/?; 7;3P0; P/C,;N9
,N,9,/?;?; P/C,;N9=?=,-..................................................varsta..........se8.........starea
civila........................nr. copii......religie......................profesia..................................statutul
social...................ocupatia..............................loc de munca..................................................
7<+,C,?,=?- ?ocalitatea..........................................casa.........................camere..............
?ocuieste- singur 4 cu soti1e2 4 cu copii 4 cu parinti 4 institutionali(at.
<*,3N=,N9; 7; B,/9/-
/lcool- da 4 nu 4 oca(ional. 9utun- da 4 nu 4 oca(ional.
7rog- da 4 nu 4 denumirea..............................mod de administrare.......................................
Cafea- da 4 nu 4 oca(ional.
7ieta..............................greutate.........4Kg6inaltime..............9/.................puls............4min.
3emne particulare................................/lergii cunoscute-.......................reactia...................
39/0;/ 7; 7;P;N7;N]/-
/utonom......................semidependent.............................................................................dependent...........................
prote(e- dentar% 4 ocular% 4 auditiv% 4 de mem!ru 4 valvular% stimulator cardiac 4 din anul
............6 lentile de contact6 4 oc&elari $ dioptrii...........................6 .............afec)iuni care limitea(% activitatea-
cardiace 4 respiratorii 4 locomotorii 4 sen(oriale 4 altele.........................................................
/?9; P0<*?;+; 7; 3/N/9/9;-
3pitali(%ri 4 anterioare pentru..............................................................................la data.................................
opera)ii 4 interven)ii..........................................................................................................................la data.....................
9ratamente prescrise.....................................................................................................................................urmate- da4nu.
,mpresii din spitali(area anterioar%................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
P0;@;N9/0; 7; C/@ 1C=?;>;0;/ 7; 7/9;2-
4!
7ata apari)iei.......................................................................................................................
+otivele intern%rii.............................................................................................................
............................................................................................................................................
Pro!leme de s%n%tate 1dependen)a $ P $2..............................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
3urse de dificultate 1etiologia $ ; $ 2 .......................................................................................................................
..............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
+anifest%ri de dependen)% 1semne Di simptome $ 3 2............................................................
.............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
/lte date- 1investiga)ii paraclinice etc.2
.........................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
................................................................................................................................................
1# NE<OIA DE A RESPIRA
R$'i!%ti% repre(int% functia prin care se asigura continuu si adecvat atat aportul de o8igen din aerul atmosferic necesar
proceselor de o8idare din organism Di de a elimina dio8idul de car!on re(ultat din meta!olismul celular.
I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A RESPIRA
;ste determinat% de men)inerea integrit%)ii c%ilor respiratorii Di a muDc&ilor respiratori de func)ionarea lor eficient%.
Et%') !$'i!%(ii:
a2 <nti)%(i% $ repre(int% p%trunderea aerului 'nc%rcat cu o8igen 'n pl%m.ni Di eliminarea aerului 'nc%rcat cu dio8id de car!on.
Bentila)ia are doi timpi- inspira)ia Di e8pira)ia.
1nspira'ia
+ este un act activ6
$ const% 'n p%trunderea aerului 'n pl%m.ni apro8imativ un volum de aer de 5"" ml prin dilatarea diametrelor cavit%)ii toracice6
$ pl%m.nii urmea(% miDc%rile cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade cu 2$3 mm Ag fa)% de presiunea atmosferic%6
$ aceast% diferen)% de presiune determin% p%trunderea aerului atmosferic 'n pl%m.ni6
Expira'ia
+ este un act 'n mare parte pasiv6
$ const% 'n revenirea cutiei toracice la volumul ini)ial prin 'ncetarea contrac)iei muDc&ilor
respiratori cu eliminarea unei cantit%)i de aer din pl%m.ni egal% cu cea inspirat%.
7urata e8piratiei este du!la fata de inspiratie.
;ste influen)at% de-
$ permea!ilitatea cailor respiratorii6
$ concentra)ia o8igenului 'n aerul respirat6
$ maturitatea centrului respirator !ul!ar6
$ e8pansiunea cutiei toracice6
$ func)ionarea normal% a centrilor care reglea(% respira)ia.
!2 Di"*,i*n% 9%,)o! $ este procesul prin care o8igenul din alveolele pulmonare trece 'n capilarele perialveolare Di C<2 din capilare
trece 'n alveolele pulmonare.
$ diferen)a de presiune a <2 'n aerul alveolar si concentra)ia <2 din s.nge6
$ starea peretelui alveolar6
$ m%rimea suprafe)ei alveolare
c2 Et%'% &i!&*)%to!i $ const% 'n conducerea <2 prin vasele arteriale la )esuturi Di a C<2 adus de la )esuturi prin vasele venoase la
pl%m.n pentru a se elimina.
41
$ cantitatea de &emoglo!ina din s.nge6
$ de!itul cardiac6
$ num%rul de &ematii6
$ permea!ilitatea re)elei periferice arteriale
dG Et%'% ti$*)%!+ $ repre(int% sc&im!ul de ga(e dintre s.nge Di )esuturi cu ajutorul unui sistem en(imatic comple8.
0eglarea respira)iei - este realizat prin mecanisme nervoase i umorale# aceste mecanisme adapteaz respiraia
la necesitile aportului de o"igen i elimin de dio"id de carbon, intervenind ori de cte ori se produc modificri ale
concentrat de o"igen i dio"id de carbon n snge pentru a se menine n constante normale# centrul respirator este
constituit din componentele sistemului nervos central !'.(.).& care ntreine i modific micrile respiratorii, rolul
principal revenind centrului bulb i centrului pneumota"ic# reglarea umoral este determinat prin e"citarea direct a
centrului respirator de ct dio"idul de carbon din snge i a o"igenului dizolvat fizic n plasm.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii d % !$'i!%
F%&to!i
-io)o9i&i
$ v.rsta $ la copii num%rul de respira)ii pe minut este mai mare ca la adult6
$ se8ul $ la femei se 'nregistrea(% valori ale frecven)ei respiratorii la limita ma8im% a normalului la !%r!a)i la limita
minim%6
$ statura $ la persoanele mai scunde num%rul de respira)ii pe minut este mai mare dec.t la persoanele 'nalte6
$ somnul $ 'n timpul somnului frecven)a respira)iilor este mai sc%(ut% dec.t 'n timpul st%rii de veg&e6
$ postura $ po(i)ia corect% a toracelui permite e8pansiunea pl%m.nului 'n timpul respira)iei. ,ndividul s%n%tos poate
respira 'n ortostatism De(.nd culcat. Po(i)ia care favori(ea(% respira)ia este cea De(.nd Di ortostatic% prin
contrac)ia corespun(%toare a diafragmei6
$ alimenta)ia $ influen)ea(% men)inerea umidit%)ii c%ilor respiratorii Di prin aportul de gluco(a favori(ea(% o !un%
func)ionare a diafragmei Di a celorlal)i muDc&i respiratori6
$ e8erci)iul fi(ic $ influen)ea(% frecven)a respira)iei 1 activitatea musculara creste frecventa respiratorie pana la 4"$
5" resp4min26 persoanele neantrenate dau semne de o!oseal% la un efort mai mic dec.t cele antrenate6
J anumite culturi 'n special cele asiatice acord% o mare importan)% e8erci)iilor de rela8are Di control a respira)iei6
J st%rile de insuficien)% respiratorie determinate de stres st%ri conflictuale etc sunt controlate prin e8erci)ii
$respiratorii e8erci)ii de medita)ie6
J e8erci)iile de rela8are 'm!inate cu activitatea fi(ic% moderat% au efect !enefic pentru respira)ie6
J e8agerarea acestora duce 'ns% la &iperventila)ie pulmonar% volumul respirator pe minut poate creDte de 1" ori.
$ activitatea : in timpul efortului rata respiratorie creste6
$ talia : persoanele &iperponderale au o respiratie superficiala cu frecventa crescuta6
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ emo)iile $ influen)ea(% frecven)a Di amplitudinea respira)iei6
$ aceeaDi influen)% o au pl.nsul r.sul stresul an8ietatea6
$ durerea.
F%&to!i
$o&io)o9i&i
$ mediul am!iant $ procentajul adecvat de o8igen 121^2 din aerul atmosferic favori(ea(% respira)ia6 mediul poluat
'nc%rcat cu particule micro!iene c&imice influen)ea(% negativ respira)ia6 umiditatea aerului inspirat de 5"$6"^
creea(% un mediu conforta!il6
$ climatul $ influen)ea(% frecven)a respira)iei6 c%ldura determin% creDterea frecven)ei frigul $ sc%derea frecventei6
v.ntul pertur!% respira)ia6 altitudinea prin rarefierea aerului determin% creDterea frecven)ei6
$ locul de munc%$ prin poluare c&imic% sau micro!ian% devine un mediu nefavora!il !unei respira)ii1 minerii
vopsitorii la!orantii26
$ conditii de locuit- locuin)a tre!uie s% pre(inte un spa)iu adecvat num%rului de locatari ferestre pentru lumino(itate
natural% dispo(i)ia uDilor conform cu o ventila)ie adecvata surse de c%ldur% corespun(%toare iar mo!ilierul s% fie
aDe(at 'ntr$un mod care s% permit% ma8imum de stimuli Di sen(ori6
$ consumul de medicamente 1sedativele tranc&ili(antele in&i!a centrul respirator2.
;upnee$ respiratie normala$ supla ampla regulata pe nas automata silentioasa fara efort1 fara control constient2.
5recven)a respira)iei $ repre(int% num%rul de respira)ii pe minut6
$ este influen)at% de v.rst% Di se8
la nou n%scut : pana la 4" r4min 6 rata medie- 35 r4min
la 2 ani $ rata medie- 25 r4min
la 14 ani $ rata medie- 1# r4min
la 1# ani $ rata medie- 16$1# r4min
adult $ 16$1# r4min
/mplitudi$nea $ este dat% de volumul de aer care p%trunde Di se elimin% din pl%m.n la fiecare respira)ie. 7in acest punct de vedere respira)ia poate
fi profund%1 &iperpnee2 sau superficial%6
0itmul $ repre(int% pau(ele egale dintre respira)ii deci respira)ia este ritmic%6
@gomotele
respiratorii
$ normal respira)ia este liniDtit%6 'n somn devine mal (gomotoas% 1sfor%it26
3imetria miDc%rilor
respiratorii
$ am!ele &emitorace pre(int% aceeaDi miDcare de ridicare Di co!or.re 'n timpul inspira)iei Di e8pira)iei6
9ipul de respira)ie 3unt trei tipuri de respira)ie-
$ costal superior 'nt.lnit la femeie prin ridicarea p%r)ii superioare a cutiei toracice datorit% m%ririi diametrului anteroposterior 'n
42
timpul inspira)iei6
$ costal inferior 'nt.lnit la !%r!at prin m%rirea diametrului lateral al cutiei toracice6
$ abdominal 'nt.lnit la copii Di v.rstnici prin m%rirea diametrului vertical al cutiei toracice6
;8pectoratia $ mucoasa respiratorie este umed% secre)ii reduse transparente dense6
9usea $ repre(int% o e8pira)ie for)at% prin care se elimin% secre)iile din c%ile respiratorii6 este un fenomen de protec)ie al organismului.
Aemato(a
pulmonara normala
9ransformarea sangelui venos in sange arterial prin sc&im!ul de ga(e ce are loc la nivelul plamanului.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)'nt!* mn(in!% ind'ndn(i 5n $%ti$"%&!% n.oii:
$ e8plorea(% deprinderile de respira)ie ale pacientului6
$ recunoaDte 'n evaluarea respira)iei pacientului a tot ceea ce este normal fa)% de anormal6
$ 'nva)% pacientul s%-
$ fac% e8erci)ii respiratorii e8erci)ii de mers de rela8are6
$ ai!% posturi adecvate care s% favori(e(e respira)ia6
$ 'nl%ture o!iceiurile d%un%toare 1'm!r%c%minte str.mt% ta!agism mese copioase2
$ evite e8punerea prelungite la frig ume(eal% c%ldur% 'n mediu c&imic to8ic poluant f%r% a lua m%surile de protec)ie cores$
pun(%toare- masc% costum de protec)ie etc6
$ se proocupe de un aport alimentar adecvat cu evitarea gr%similor animale e8cesului de sare Di dulciurilor etc6
$ ia pau(e adecvate 'n func)ie de efort fi(ic activit%)i loc de munc%6
$ evite dep%Direa greut%)ii normale prin respectarea regimurilor de via)% Di dietetice6
$ poarte vestimenta)ie care s% nu 'mpiedice miDc%rile respiratorii6
$ aeriseasca camera Di locuin)a 'n mod repetat constant6
$ adopte o po(i)ie care s% permit% e8pansiunea cavit%)ii toracice6
$ se preocupe de crearea unui mediu am!iant care s% ai!e temperatura umiditatea lumino(itatea 'n limite normale6
$ consume de lic&ide pentru &idratare corespun(%toare6
$ evite consumul de medicamente cu efect de polipragma(ie 1predispune la decom$pens%ri respiratorii26
$ cunoasca limitele fi(iologice controull preventiv Di educa)ie.
Ed*&%ti% '%&int*)*i:
Rep"ra-"a ete ;!nc-"a v"tal% cea 3a" "3portant%7 A respira 'n mod conDtient 'nseamn% a respira 'ncet ad.nc. ,n general
oamenii nu Dtiu s% respire corect re(ult.nd un deficit de o8igen cu numeroase consecin)e.
Re$!l" pentr! rep"ra-"e con8t"ent%2
aerul 'l inspir%m numai pe nas gura r%m.ne 'nc&is%6
inspira)ia aerului tre!uie s% fie ad.nc% profund% p.n% 'n a!domen 1re(ult.nd 'mpingerea 'nainte a muDc&ilor a!dominali26 acest mod
de respira)ie are efect rela8ant Di stimulent6
diafragma prin alternan)a miDc%rilor Msus$josN e8ecut% masaj organelor (onei inferioare Di favori(ea(% circula)ia sanguin%6
respira)ia tre!uie s% fie regulat% Di cu ritm egal constant6
inspir%m c.nd ridic%m piciorul Di e8pir%m c.nd acesta are contact cu p%m.ntul6
evit%m stresul Di starea de nervo(itate deoarece 'n acest mod for)%m respira)ia care devine superficial% Di rapid%6
respira)ia conDtient% 'nseamn% o !un% respira)ie Di contri!uie la men)inerea ec&ili!rului fi(ic Di psi&ic6
pentru utili(area la capacitatea real% a pl%m.nilor putem efectua gimnastic% respiratorie.
P!in&i'%)) .o)*m '*)mon%!
<%)o!i no!m%) mdii F-+!-%t d 184; mG
CP9 Capacitate pulmonara totala I 6""" ml
CB Capacitate vitala I 45""$5""" ml 47""

C05
C,
Capacitate re(iduala functionala
Capacitate inspiratorie
I25"" ml
I 35"" ml
B0 Bolum re(idual I 1"""$15"" ml 6 rata medie -
13"" adulti
BC Bolum curent I 5"" ml adulti
B,0 Bolum inspirator de re(erv% I 3""" ml adulti
B;0 Bolum e8pirator de re(erv% I 1"""$15"" ml6 rata medie-
12"" adulti
43
B;+3 Bolum e8pirator ma8im4secunda I 35""$4""" ml
B;+34CB 0aport 9iffneau I 7"$#5^
50 5recventa respiratorie I 16$1# adult
B Bentilatie4min. 1BC 8 502 I 5"""$9"""ml4min
II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII
Fn satisfacerea nevoii se manifest% urm%toarele pro!leme-
1. /lterarea vocii6
2. 7ispneea6
3# Clearance ineficient al cailor respiratorii.
S*!$ d di"i&*)t%t8 &%! dt!min+ n$%ti$"%&!% n.oii d % !$'i!%
S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoasei na(ale faringiene !ronDice tra&eale sau parenc&imului pulmonar6 ta!agism6
$ o!struc)ia c%ilor respiratorii6
$ o!e(itatea6
$ !andaje toracice6
$ de(ec&ili!ru &idroelectrolitic6
$ durere6
$ &ipovolemia6
$ sarcina6
$ starile fe!rile6
$ infectiile6
$ regenerarea tesuturilor si activitatea fi(ica4intelectuala
$ anomalii musculo$sc&eletice
$ traumatisme
$ !oli ale sistemului nervos central
$ !oli cardiovasculare
$ !oli psi&ice6
S*!$ d o!din '$i3o)o9i& $ an8ietatea6
$ stresul6
$ situa)ia de cri(%6
S*!$ d o!din $o&io)o9i& $ aerul poluat umed6
$ altitudinea 'nalt%6
Li'$% &*no%Kt!ii $ cunoaDterea de sine6
$ cunoaDterea mediului am!iant6
$ cunoaDterea altor persoane.
1# ALTERAREA <OCII
S*!$ d di"i&*)t%t :
$ procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare - nas faringe laringe
$ pre(enta alergenilor din mediul inconjurator.
Di$"oni I tul!ur%ri ale emisiunii vocale interes.nd 'n%l)imea intensitatea Di tim!rul vocii. 3e manifest% su!
form% de r%guDeal% voce stins% voce aspr%. /pare 'n laringita acut% sau cronic%.
A"oni I imposi!ilitatea de a vor!i.
<o& n%,on%t+ $ intalnita 'n o!struc)ia foselor na(ale.
<o& -iton%)+ $ apare 'n le(iunile nervului recurent st.ng.
Sn,%(i% d $*"o&%! $ lipsa de aer.
/# DISPNEEA
3u!iectiv se caracteri(ea(a prin G3;9; 7; /;0H greutate 1dificultate2 in respiratie sen(atie de sufocare. <!iectiv se
caracteri(ea(a prin- modificare de ritm alterari de frecventa amplitudine durata a miscarilor respiratorii.
3e manifest% ca o respira)ie anevoioas%.
S*!$ d di"i&*)t%t:
$ !olile inimii 1disfunctii de pompa tul!urari de ritm si conducere2
$ !olile pl%m.nului 1in care sunt afecate ventilatia perfu(ia difu(iunea ga(elor2
$ !oli ale c%ilor respiratorii superioare1necesar crescut de o8igen in organism sarcina an8ietate&ipertiroidism2 anemii prin deficit de
&ematii sau &emoglo!ina. /erul p%trunde cu greutate 'n pl%m.n av.nd drept consecin)% o8igenarea defectuoas% a )esuturilor Di
acumularea de C<2 'n s.nge. Pacientul este an8ios.
O!to'n $ respiratie dificila in decu!it dorsal ce determina pacientul sa adopte po(i)ie for)at%$ De(.nd cu !ra)ele
at.rnate pe l.ng% corp sau sprijinandu$se pe genunc&i6 aceast% po(i)ie este adoptat% pentru a permite
dilatarea cutiei toracice deci favori(ea(% respira)ia.
44
A'n $ oprirea respira)iei6
=!%di'n $ respira)ie cu ritm respirator rar frecven)% respiratorie sc%(ut% #$12 resp4min. amplitudine crescut%
inspira)iile sunt profunde 'nso)ite de tiraj Di cornaj.
Poate fi -
$ inspiratorie$ conditionata de reducerea cali!rului cailor respiratorii6
$ e8piratorie$ determinata de o!stacole care impiedica e8pul(area aerului din plamani_ se
caracteri(ea(a prin- e8pir prelungit peni!il usor suierator si profund insotit de tiraj si
cornaj. Pacientul are trunc&iul inclinat inainte6
$ mi8ta$ predominanad una din forme in functie de cau(a declansatoare.
T%3i'n $ creDterea frecven)ei respira)iei respira)ie cu creDterea frecven)ei miDc%rilor respiratorii peste 4"
resp4min6 amplitudine sc%(ut% respira)ie superficial% Di ritmic%6 suprafa)a respiratorie redus% repre(int%
cau(a6este 'nt.lnit% 'n majoritatea !olilor pleuro$pulmonare cardio$vasculare anemii st%ri to8ico$
infec)ioase afec)iuni intra$a!dominale cu efect de mas% asupra !a(ei pl%m.nilor 1sarcin% ascit%
meteorism2.
Am')it*din
modi"i&%t+
$ respira)ie superficial% sau profund%.
@i'!.nti)%(i $ p%trunderea unei cantit%)i mari de aer 'n pl%m.ni caracteri(ata prin respiratii profunde si prelungite.
@i'o.nti)%(i $ p%trunderea unei cantit%)i mici de aer 'n pl%m.ni caracteri(ata prin respiratie superficiala.
T*$ $ e8pira)ie for)at% ce permite degajarea c%ilor respiratorii superioare de secre)ii acumulate
@mo'ti,i $ &emoragie e8teriori(at% prin cavitatea !ucal% prin tuse provenind de la nivelul c%ilor respiratorii :
pl%m.ni 1sputa rosie spumoasa aerata2$ ve(i nevoia de a elimina.
M*&o,it+(i F$'*t+G $ amestec de secre)ii din ar!orele tra&eo$!ronDic formate din mucus puroi s.nge celule descuamate.
Di$'n d ti' C3Dn-
StoP$
J respira)ie caracteri(at% prin alternan)a Di periodicitatea dintre polipnee 1respira)ie accelerat%2 Di apnee
1oprirea temporar% a respira)iei26
J modalitatea anormal% de respira)ie poate fi corelat% cu le(iuni ale creierului mijlociu
J miDc%rile respiratorii cresc progresiv 'n amplitudine Di frecven)% p.n% la un punct cul minant $ apogeu
apoi scad p.n% 'ncetea(% instal.ndu$se perioada de apnee cu o durat% de 1"X12 secunde dup% care
ciclul se repet%6
J este 'nt.lnit% 'n aterosclero(a
cere!ral% accidente vasculare
cere!rale tumori cere!rale uremii.

Di$'n
B*$$m%*)
J inspira)ie lung% urmat% de o
e8pira)ie for)at% apnee. Ciclul
se reia.
J miDc%rile respiratorii sunt
(gomotoase inspira)ia profund%
frecven)a 'ntre 6$1" respira)ii4min.6
J apare caracteristic 'n acido(a meta!olic% din acidoceto(a dia!etic% Di ,0C decompensat% 'n stadiul
uremic.
Di$'n =iot Ciclurile de respiratie sunt intrerupte de apnee cu durata itre 1"$12 sec.6 repre(inta respiratia agonica din
stadiul preletal stari comatoase meningite.
Di$'n =%*&3*t Ciclurile de respiratie sunt inversate$ inspiratie prelungita urmata de e8piratie mica. /pare la copii in
*ron&opneumonie `ciano(a `!ataile aripilor nasului6
R$'i!%(i% $t!to!o%$+ $ ampl% (gomotoas% cu frecven)% crescut% cu raluri tra&eale- Doc st%ri comatoase afectarea trunc&iului
cere!ral Da.
R$'i!%(i% %9oni&+ $ perioade lungi de apnee 'ntrerupte de una$dou% respira)ii ample $ moartea clinic%.
Z9omot !$'i!%to!ii $raluri$ (gommote intermitente produse prin trecerea aerului circulant de$a lungul unei acumulari de
secretii in !ron&iole si alveole6 sunt de diferite tipuri-raluri crepitante romflante si!ilante6
$sufluri6
$frec%tura pleural%6
$murmur ve(icular.
Ci%no,+ $ tegumente de culoare al!astruie$ vinetie la nivelul e8tremit%)ilor- nas !u(e lo!ul urec&ii ung&ii
Ti!%: $ depresiune inspiratorie a p%r)ilor moi ale toracelui suprasternal epigastru intercostal.
Co!n%: $ (gomot inspirator cu caracter de Duier%tur% au(i!il de la distan)%.
C3,in9 $ e8piratie sueratoare
S*93i) $ respiratie modificata fafa control constient1 inspiratie !rusca (gomotoasa si repetata datorita unor
spasme repetate ale diafragmului2. 7e o!icei este asociat cu procese mediastinale.
45
C+$&%t*) $ inspiratie fortata prelunga cu gura larg desc&isa si care arata o insuficienta o8igenare cere!rala.
St!+n*t $ a elimina !rusc i cu (gomot pe nas i pe gur% aerul din pl%m.ni printr$o contrac ie involuntar% a
mu c&ilor e8piratori

0# CLEARANCE INEFICIENT AL CAILOR RESPIRATORII
O-$t!*&(i% &+i)o!
!$'i!%to!ii
Poate fi produs% de procesele inflamatorii ale c%ilor respiratorii dar Di de pre(enta unor corpi str%ini
p%trunDi accidental 'n c%ile respiratorii $ 'ndeose!i la copii $ ca Di de deform%ri ale nasului.
R$'i!%(i di"i&i)+ ' n%$ $ !olnavul respir% pe gur%
S&!(ii %-*ndnt n%,%) $ secre)ii mucoase purulente sau sanguinolente care 'mpiedic% respira)ia
E'i$t%Ei$ $ &emoragie na(al%
D"o!m+!i %) n%$*)*i $ devia)ie de sept traumatisme
St!+n*t $ e8pirare for)at%
A$'i!%(i ' n%$ $ smiorc%it
T*$ $ cu caracter de tuse uscat% sau umed% persistent%
Co!n%: $ (gomot inspirator cu caracter de Duier%tur% au(i!il de la distan)%
Ti!%: $ depresiune inspiratorie a p%r)ilor moi ale toracelui suprasternal epigastru intercostal
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L '%&int*) &* d"i&in( !$'i!%to!ii
O-i&ti. Int!.n(ii) %*tonom Ki d)9%t
Pacientul s% respire li!er pe
nas
$ Berfica permea!ilitatea cailor respiratorii6
$ la nivelul nasului- 'ndep%rtea(% secre)iile na(ale6
$ ume(eDte aerul din 'nc%pere6
$ asigur% un aport suficient de lic&ide pe 24 de ore6
Pacientul s% nu devin% surs%
de infec)ie
$ educ% pacientul pentru a folosi !atista individual% de unic% folosin)%6
$ educ% pacientul pentru a evita 'mpr%Dtierea secre)iilor na(ale6
3a fie oprit epista8isul $ aDa(% pacientul 'n decu!it dorsal cu capul 'n &ipere8tensie6
$ comprim% ou policele pe septul na(al nara care s.ngerea(% timp de 5$1" minute6
$ aplic% comprese reci pe frunte nas sau ceaf%6
$ recomand% pacientului s% nu$Di sufle nasul6
Pacientul s% pre(inte
mucoase respiratorii umede
Di integre
$ ume(eDte aerul din 'nc%pere6
$ recomand% pacientului repaus vocal a!solut6
$ favori(ea(% modalit%)i de comunicare nonver!al%6
Pacientul s% 'ng&it% f%r%
dificultate
$ 'ntrerupe alimenta)ia solid%6
$ recomand% gargar% cu solu)ii antiseptice6
$ alimentea(% pacientul cu lic&ide c%ldu)e6
re(isten)% crescut% fa)% de
infec)ie
$ 'nva)% pacientul s% evite sc&im!%rile !ruDte de temperatur% Di de asemenea aglomera)iile.
Pacientul s% pre(inte c%i
respiratorii permea!ile Di o
!un% respira)ie
$ 'nva)% pacientul s% tuDeasc% s% e8pectore(e Di s% colecte(e sputa6
$ ume(eDte aerul din 'nc%pere cu ap% alcooli(at%6
$ aspir% secre)iile !ronDice dac% este ca(ul6
$ 'nva)% pacientul s% fac% gimnnastic% respiratorie6
$ asigur% po(i)ia De(.nd sau semiDe(.nd a pacien)ilor cu dispnee6
$ 'nva)% pacientul s% renun)e la o!iceiurile d%un%toare 1fumat26
$ administrea(% tratamentul prescris- antitusive e8pectorante !ron&odilatatoare decongestionante
ale mucoasei tra&eo$!ronDice.
Pentru a com!ate sug&i)ul ofera pacientului-
$ lic&ide reci 'n cantit%)i mici Di constant6
$ aplic%m punga cu g&ea)% pe epigastru6
$ administr%m la indica)ia medicului- atropin% !ar!iturice etc.
3a$i fie calmata durerea
pacientului
$asea(a pacientul pe partea opusa durerii toracice in po(itie se(anda sau semise(anda6
$com!ate sug&itul tusea6
$administrea(a tratamentul prescris de medic.
Pacientul sa fie ferit de
complicatii
$educa pacientul pentru efectuarea gimnasticii respiratorii 6
$sc&im!a periodic po(itia !olnavului masea(a regiunile predispuse escarelor 6
$educa pacientul sa evite (onele poluate alergene sa renunte la tutun sa respecte indicatiile
medicale.
Pacientul s% fie ec&ili!rat
psi&ic
$ asigur% po(i)ie antalgic%6
$ 'nva)% pacientul s% utili(e(e te&nici de rela8are6
$ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici la care va fi supus 1punc)ii e8amene
radiologice endoscopice Di 'n vederea aspir%rii secre)iilor !ronDice2.
46
DISPNEEA
respira)ia normal% este un act refle8 inconDtient.
respira)ia dispneic% este un act refle8 conDtient voluntar 'n care su!iectiv pacientul simte Msete de aerN iar o!iectiv miDc%rile
respiratorii sunt for)ate ii modificarea frecven)ei respiratorii amplitudinii Di ritmului respirator.
dispneea este cau(at% de afec)iuni ale aparatului respirator sau cardio$vasicular Di de pertur!area sc&im!urilor normale de ga(e.
Ti'*!i d di$'n
7upa 3o#";"car"le #e ;recventa deose!im urm%toarele tipuri de dispnee -
J ta4"pnee a! pol"pnee2
J 0ra#"pnee2
In ;!nct"e #e caracter"t"c"le c!r0e" rep"rator"" ,t"p!r" part"c!lare #e #"pnee/"ntaln"32
J dispnee C&eVnes : 3toKes6
J dispnee aussmaul6
J dispnee *iot6
J dispnee *auc&ut.
D!pa c"rc!3tantele #e apar"t"e #eoe0"32
J #"pneea #e e;ort2
$ in timpul efortului prin pertur!area circula)iei pulmonare apare satura)ia insuficient% a organismului cu o8igen6
- este determinat% de insuficien)a cardiac% procese pleuro$pulmonare si sc%derea ventila)iei pulmonare.
%tadiile de evaluare ale dispneei propuse de 03%
o gr. l- dispnee ap%rut% la eforturi mari6
o gr. ll- dispnee ap%rut% la eforturi importante dar o!iDnuite 1mers rapid urcarea mai multor etaje26
o gr. lll- dispneea ap%rut% la eforturi uDoare6
o gr. lB- dispneea de repaus.
J #"pneea per3anent%2
$ respira)ie deficitar% permanent% determinat% de insuficien)a cardiac% avansat% pneumotora8.
J #"pneea paro5"t"c%2
$ este repre(entat% prin accese respiratorii repetate (iua4noaptea6
$ 5n astmul !ronDic se o!serv% mai ales diminea)a I #"pnee 3at"nal%8 cau(at% de contrac)ia spastic% a !ron&iolelor cu timpul
e8pirator mult 'ngreunat6
$ 5n astmul cardiac Di edemul pulmonar acut se o!serv% mai ales 'n timpul nop)ii I #"pnee veperal% cau(at% de insuficien)a
ventriculului st.ng.
J #"pneea #e #ec!0"t2
$ pacientul nu poate sta culcat fiind o!ligat s% adopte po(i)ia De(.nd6
$ este determinat% de pertur!area circula)iei pulmonare prin procese pleuropulmonare Di afec)iuni cardiace.
D!pa t"3p!l pe care "l a;ectea1a 2
J dispnee inspiratorie6
J dispnee e8piratorie.
D!pa e3nele care o "notec2
J dispnee insotita de tiraj6
J dispnee insotita de cornaj6
J dispnee insotita de !ataile aripilor nasului.
/n8ietatea frica sen(a)ia de moarte iminent% 'nso)esc Di amplific% dispneea. 7ispneea este deseori foarte angoasant%
pentru apar)in%tori si uneori c&iar pentru medic deoarece frica de a muri sufocat are un impact emo)ional important. 7in acest motiv
dispneea este o suferin)% nu numai pentru !olnav ci si pentru familia sa precum si pentru personalul medical care 'l 'ngrijeDte.
P)%n d in9!i:i!
O0"ect"ve2
Pacientul s% respire li!er pe nas in timp de............
Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ie.
Pacientul s% 'ng&it% f%r% dificultate in timp de.............
Pacientul s% pre(inte re(isten)% crescut% fa)% de infec)ie in timp de.............
Pacientul s% pre(inte c%i respiratorii permea!ile Di o !un% respira)ie in timp de.............
Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic in timp de.............
At"t!#"n" 8" "nterven-""
J aerisirea camerei6
educarea pacientul pentru repaus 'nainte Di dup% mese dac% acest lucru provoac% dispnee6
reducerea an8ietatii6
supraveg&erea functiilor vitale6
o8igenoterapie la indicatia medicului6
masuri specifice in functie de tipul de dispnee6
'nv%)%m pacientul te&nici de respira)ie pentru men)inerea e8pansiunii pulmonare ca de e8emplu-
$ respira)ia cu presiune po(itiv% sau profund%6
$ respira)ia diafragmatic%.
Rep"ra-"a pro;!n#%2
$ respira)ie cu presiune po(itiv% I respira)ie cu !u(ele str.nse6
$ este eficace 'n reducerea dispneei de efort6
$ po(itionarea corecta a pacientului6 po(i)iile pacientului pot fi- ortostatism De(.nd Di decu!it.
47
,n ortostatism pacientul inspir% pe nas Di e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse efectu.nd 5$1" paDi cu !alansarea mem!relor superioare.
,n De(.nd po(i)ia pacientului este pe scaun cu !ra)ele 'ncruciDate pe piept e8ecut.nd timpul inspirator pe nas Di e8pir.nd pe gur% cu
!u(ele str.nse aplec.ndu$se 'n fa)%.
Fntre un ciclu Di altul al acestui e8erci)iu sunt o!ligatorii pau(e de apro8imativ 1" secunde.
,n po(i)ia decu!it pacientul inspir% pe nas Di e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse ca pentru pronun)area vocalei MuN contract.nd muDc&ii
a!dominali6 Dunt necesare 'ntre ciclurile de e8ersare pau(e de circa 1" minute6
0espira)ia profund% favori(ea(% o8igenarea creDte presiunea e8ercitat% 'n timpul e8pirator diminuea(% spa)iul mort re(isten)a la
nivelul c%ilor respiratorii superioare Di men)ine4'nt%reDte tonusul muDc&ilor respiratori.
Rep"ra-"a #"a;ra$3at"c%2
$ constatam amplificarea rolului diafragmului 'n procesul respirator6
$ po(i)iile pacientului pot fi- ortostatism De(.nd Di decu!it dorsal6
$ 'n decu!it pacientul va plasa o m.n% pe stomac Di cealalt% pe a!domen su! coaste6
$ rug%m pacientul s% inspire lent Di ad.nc pe nas av.nd gura 'nc&is% permi).nd e8pansiunea a!dominal% c.t mai mult posi!il6
$ pacientul e8pir% pe gur% cu !u(ele str.nse contract.ndu$Di muDc&ii a!dominali6
in paralel e8ecut% cu m.na aflat% pe a!domen o uDoar% presiune concomitent cu co!or.rea a!domenului.
$ durata acestui e8erci)iu va creDte progresiv de la un minut la 1" minute si pau(e o!ligatorii de 2 minute6
$ 'n 24 de ore e8erci)iul va fi e8ersat de 4 ori6
$ c.nd muDc&ii cu rol respirator nu$Di mai pot 'ndeplini func)iile pacientul va fi po(i)ionat for)at Di anume o!to'n 1pentru utili(area
muDc&ilor respiratori accesori- pectoralul mare Di mic scalenii sternocleidomastoidian26
DUREREA TORACICA
avem 'n vedere c% nu orice semnalare a pre(en)ei durerii toracice constituie o afec)iune a aparatului respirator6
durerea toracic% 'n ca(ul tul!ur%rilor func)ionale respiratorii constituie un indiciu ferm pentru diagnosticul afec)iunilor pulmonare6
durerea toracic% se pre(int% su! forma de-
).4ung5i toracic
$ durere locali(at% e8acer!at% de tuse Di de e8pectora)ia profund%6
$ are caracter acut Di superficial6
$ este 'nt.lnit 'n- pleurite pleure(ii pneumonii congestii pulmonare.
6.!urere vie
$ durere atroce violent% care provoac% imo!ili(area cutiei toracice Di oprirea respira)iei6
$ este 'nso)it% de stare de colaps Di 'nt.lnit% 'n- em!olie pulmonar% Di pneumotora8ul spontan.
7.!urere prin compresiune
$ compresiunea punctului dureros produce accentuarea durerilor6
$ durerile accentuate sunt de o!icei parietale.
8.!urere prin iradiere
$ durere cau(at% de o pleurit% diafragmatic% si locali(are 'n um%rul drept.
9.!urere amplificat&
$ durere care la miDc%rile respiratorii se amplific% 'n intensitate6
$ este cau(at% de fracturile costale.
TUSEA
T*$%I act refle8 e8primat printr$o e8piratie e8plo(iva e8pul(andu$se din tractul repirator corpi straini sau secretii de la
acest nivel.
/ctul tusei cuprinde mai multe fa(e-
$ fa(a inspiratorie I aerul p%trunde 'n pl%m.ni6
$ fa(a de compresiune I are loc inc&iderea glotei6
$ fa(a de e8pul(ie I e8pul(ia !rusc% a aerului datorit% contrac)iei muDc&ilor a!dominali cu ridicarea !rutal% a diafragmului Di
desc&iderea 'n mod for)at a glotei6
,n fa(a de e8pul(ie sunt proiectate odat% si coloana de aer Di muco(it%)ile corpurile str%ine Di e8pectora)ia6
Conditii d %'%!iti:
$ apare spontan fara o cau(a aparenta6
$ este determinata de efort 1la cardiaci26
$ emotii puternice6
$ alimente condimentate6
$ sc&im!ari de po(itie6 1a!ces pulmonar !ronsecta(ie26
$ conditii e8terne e8treme 1frig praf fum etc26
$ secretii !ronsice ingustarea lumenului ar!orelui respirator etc.
D*'+ &%!%&t! Ki &i!&*m$t%n( d %'%!i(i deose!im urm%toarele ti'*!i d t*$-
$ tuse uscat&+ tuse cu e8pul(area violent% a aerului f%r% e8pectora)ie 'nt.lnit% 'n- 9*C pleurite fa(a de de!ut a !ronDitelor acute6
$ tuse umeda+ tuse cu e8pul(area violent% a aerului 'nso)it% de e8pectora)ie6 este 'nt.lnit% 'n- !ronDita acut% 4 cronic% pneumonie6
$ tuse seac&+ tuse cu e8pul(area aerului pu)in violent% dar care constituie o surs% de contaminare prin r%sp.ndirea infec)iei6 din cau(a
persisten)ei poate epui(a cordul Di 'mpiedic% odi&na Di somnul pacientului.
$ tuse c5intoas& caracteri(at% prin e8pira)ii (gomotoase puternice Di inspira)ie for)at%.
$ tuse bitonal&+ tuse pe mai multe tonuri de o!icei dou% suger.nd parali(ia nervului reiirent st.ng.6
$ tuse l&tr&toaretuse (gomotoas% repetativ% 'nt.lnit% 'n tumori mediastinale sau adenopatii tra&eo$!ronDice.
$ tuse surd&tuse voalat% r%guDit% 'nt.lnit% 'n afec)iuni laringiene.
$ tuse emetizant& tuse (gomotoas% urmat% de v%rs%turi alimentare.
$ tuse de postur&tuse care apare dup% adoptarea anumitor po(i)ii Di favori(ea(% eliminarea unor cavit%)i6este 'nt.lnit% 'n- 9.*.C# Di
dilata)ie !ronDic%.
$ tuse matinal&tuse care survine diminea)a ca de e8emplu 'n supura)iile !ro&o$pulmonare 'nso)ite de secre)ie a!undent%.
+ tuse vesperal&tuse care survine seara Di tr%dea(% tu!erculo(a pulmonar%.
48
D*'+ tio)o9i tuDea poate fi-
$ faringian% 1faringite acute4cronice26
$ laringian% 1laringite tumori laringiene26
$ !ronDic% 1!ronDite cancer !ronDic26
$ pulmonar% 1pneumopatii acute4cronice26
$ pleural% 1pleurite26
$ mediastinal% 1tumori pericardite2.
Atit*dini $i int!.n(ii
=en-"ne3 3%!r" #e or#"n $eneral2
$ urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul tusei6
$ liniDtim pacientul Di 'l educ%m pentru evitarea fumatului6
$ pentru tusea iritativ% o!iDnuim pacientul s%-
$ 'Di st%p.neasc% tuDea6
$ evite aerul uscat sau temperatura crescut%6
$ evite ingestia de lic&ide calde4reci6
$ evite conversa)iile 'n timpul tusei
$ tuDeasc% cu !astista de unica folosinta la gur%.
Pentr! el"3"narea ecre-""lor e;ect!%3 c! pac"ent!l e5erc"-"" 8" te4n"c" #e a t!8"7
T!ea poate ;" provocat% &n ca1!r" pec"ale2
$ tusea artificial% prin utili(area tusomatelor care 'n inspira)ie insufl% aerosoli6
$ tuse artificial% prin aparatur% special% ce produce o e8ufla)ie activ% de $ 6" mm Ag.
ECPECTORAIA
EE'&to!%(i% constituie actul refle8 Di voluntar de eliminare a secre)iilor Di sputei formate 'n c%ile res piratorii prin actul
tusei.
S'*t%- repre(int% produsul ce se e8pul(ea(% pe gura din c%ile respiratorii prin tuse. Fn condi)ii fi(iologice mucoasa c%ilor
respiratorii secret% doar o cantitate mic% de mucus necesar% protej%rii suprafe)ei interioare a organelor respiratorii fa)% de usc%ciune Di
de efectul nociv al aerului Di prafului. /cest mucus nu se elimin% Di nu declanDea(% actul tusei.
Fn condi)ii patologice se adun% 'n c%ile respiratorii o cantitate varia!il% de sput% care ac)ionea(% ca un corp str%in Di
provoac% actul tusei. 3puta este format% din secre)ia transsuda)ia Di e8suda)ia patologic% a mucoaselor !ron&opulmonare din
descuama)ia epiteliilor pulmonare Di a c%ilor aeriene din produsele re(ultate din descompunerea )esutului pulmonar Di din su!stan)e
str%ine in&alate 'n timpul evacu%rii prin faringe Di gur%6 se mai adaug% saliv% secre)ie na(al% Di faringian%.
Culoarea $ roDie sanguinolent% aerat% Di spumoas% : &emopti(ie6
$ &emoptoic% $ striat% cu s.nge 'n tu!erculo(a pulmonar%6
$ ruginie 1culoarea sucului de prune2 : pneumonie pneumococica6
$ roDie$!run% c.nd s.ngele stagnea(% 'n pl%m.ni6
$ roDie gelatinoas% 'n cancerul pulmonarV6
$ ro(spumoasa ra(ata 'n edemul pulmonar acut6
$ gal!en ver(uie 'n supuratii pulmonare6
$ al!% sau al! perlat 'n inflama)ia !ronDic% Di 'n astmul !ronDic6
$ neagr% 'n infarctul pulmonar.
+irosul $ fetid 'n dilata)ia !ronDic% caverme tu!erculoase6
$ fetiditate penetrant% 'n gangrena pulmonar%6
$ mirosul p%m.ntului sau al paiului umed 'n supura)ii pulmonare.
Consisten)a $ sputa mucoas% cu aspect v.scos aerat% Di aderent% este 'nt.lnit% 'n !ronDita acut% Di astm !ronDic6
$ sputa purulent% alc%tuit% din puroi cu aspect cremos tr%dea(% supura)ia !ron&opulmonara Di este 'nt.lnit% 'n
a!ces pulmonar6
$ sputa muco$purulent% cu aspect gal!en$ver(ui opac% sugerea(% infec)ii ale c%ilor aeriene ca de e8emplu
!ronDita6
$ sputa sero$muco$purulent% pre(int% 'n plus un adaos a!undent de sero(itate Di apare 'n a!cese pulmonare.
5orm% $ perlat% 'n astmul !ronDic6
$ numular% 'n caverne pulmonare6
$ mase grunjoase i(olate 'n saliv%6
$ mulaje !ronDice.
/spectul $sputa seroasa $ asa numita sputa transudat apare in edemul pulmonar acut. ;ste un lic&id al!$ro( acoperit cu
multa spuma al! ro(ata.
+ sputa mucoasa $ sputa e8udat re(ultata din secretiile glandelor mucoase ale cailor aeriene superioare inflamate.
;ste intalnita in tra&eo!ronsita si in stadiul incipient al astmului !ronsic. =neori capata aspect de Nsputa perlataN
cu elemente in forma de spirala Nspiralele Cursc&manN.
+ sputa purulenta $ este formata e8clusiv din puroi de cele mai multe ori este re(ultatul unei vomici. /pare ca
urmare a desc&iderii in !ronsii a unei cavitati pline cu puroi 1a!ces pulmonar2 din pleura 1pleure(ie purulenta2
sau dintr$un organ vecin 1e8. un a!ces su!frenic2.
+ sputa seromuco+purulenta $ apare in !ronsiecta(ii in !ronsite fetide gangrene pulmonare.
+ sputa fibrinoasa $ se caracteri(ea(a printr$un continut mare de fi!rina.
+ sputa pseudo+membranoasa se caracteri(ea(a prin adevarate mulaje !ronsice datorita continutului lor foarte
!ogat in fi!rina. Caracteri(ea(a !ronsita cronica pseudomem!ranoasa in difteria laringiana si !ronsica.
+ sputa sanguinolenta sau &emoptoica se caracteri(ea(a prin pre(enta sangelui in cantitate varia!ila de la rosu
desc&is pana la rosu$negru. 3puta sanguinolenta are aceeasi valoare semiologica ca si &emopti(iile mici 'n
edemul pulmonar cancer pulmonar infarct pulmonar.
Cantitatea Jcantitatea ma8ima de secre)ie Di sput% fi(iologic este de 4"$5" ml6
J'n afec)iuni pulmonare ca- a!ces pulmonar gangrena pulmonar% produsele eliminate ajung la 2""$4"" ml4 24
49
ore6
J 'n afec)iuni ca- a!cese pulmonare c&ist &idatic sau pleure(ii purulente colec)ia purulent% este e8pul(at%
!rutal iar e8pectora)ia devine vomic%6
J in !ronsita catarala tu!erculo(a incipienta sau in pneumonie intre 5"$1"" ml424 ore6
Jin !ronsecta(ie gangrena pulmonaraedem pulmonar acut intre 1""" ml4 24 ore6
<omi&%J E'&to!%ti -!*$&% $i in &%ntit%t m%!#
;ste re(ultatul desc&iderii spontane 'n c%ile aeriene a unei colec)ii-
$ a!ces pulmonarV6
$ c&ist &idatic : vomica &idatic% cu aspect clar limpede 'nso)it de regul% de manifest%ri alergice sistemice26
$ empiem pleural 1rar prin fistul% !ron&o$pleural%26
$ supura)ii e8trapulmomare 1a!ces su!frenic &epatic Da.2.
Int!.n(ii) %$i$tnti- '%&int &* E'&to!%(i
O-i&ti.:
Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ii nosocomiale.
Pacientul s% pre(inte cai respiratorii permea!ile.
3en'inem m&suri de ordin general
$ urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul e8pectora)iei6
$ calm%m pacientul Di 'l po(i)ion%m 'n postura care permite e8pectora)ia cu mai mult% facilitate6
$ lu%m m%suri pentru respectarea unei asepsii riguroase deoarece e8pectora)ia repre(int% un pericol de contaminare prin componentele
sale patologice6
$ inter(icem pacientului-
$ s% fume(e s% serveasc% masa f%r% igiena m.inilor 'n preala!il6
$ s% 'mprumute vesela celorlal)i pacien)i s% e8pectore(e oriunde Di oricum etc.
Educ&m pacientul
$ pentru e8pul(area colec)iei prin tuse6
$ pentru a evita e8pul(area !rutal% Di necontrolata a secre)iilor6
$ 'n special copii sau femeile pentru e8pectora)ie deoarece de o!icei ei nu Dtiu s% e8pectore(e Di 'Di 'ng&it secre)iile eliminate prin tuse6
$ educ%m pacientul ca dup% fiecare e8pectora)ie s%$Di efectue(e toaleta6
$ la nevoie men)inem igiena !ucal% a pacientului prin Dtergere cu comprese sau tampoane de vat%6
$ utili(%m solu)ii de(infectante Di m%nuDi6
$ evalu%m volumetric e8pectora)ia 'n pa&are gradate6
$ comunic%m medicului- cantitatea consisten)a culoarea mirosul sputei6
$ colect%m sputa pentru anali(e de la!orator6
$ provoc%m tusea artificial% a pacientului pentru de(o!struarea c%ilor aeriene prin urm%toarea manevr%-
$ aDe(%m pacientul 'n po(i)ie semiDe(.nd%6
$ comprim%m !rusc Di repetativ ventral !a(a toracelui pacientului dup% inspira)ie for)at%6
$ 'n paralel rug%m pacientul s% efectue(e un efort de tuse6
$ aceast% manevr% poate fi efectuat% 'n anumite ca(uri cu pacientul aflat 'n po(i)ie se(.nd.6
$ aten)ie la afec)iune Di traumatisme toracice craniene sau fracturi de coloan% verte!ral%.
DE=OPTI)IA
@mo'ti,i% constituie eliminarea pe gur% prin tuse de mas% sanguin% provenit% din c%ile aeriene inferioare.
E.%)*%!% 3mo'ti,ii
$ sputa cu striuri de sange6
$ &emoragie franca cu sange rosu6
Ci!&*m$t%nt d %'%!iti
Ca!1e2
$ tu!erculo(a pulmonar%- &emopti(ie de alarm%6 puseu acut la un t!c vec&i cunoscut6 t!c cronic re(istent la tratament6 'n t!c cavitar :
&emopti(ia cataclismic% mortal%6 accident 'n c&imioterapia Di anti!ioterapia tu!erculoas%6 'n tumori !ron&opulmonare6 dup% insuflarea
unui pneumotora86 'n tumori !enigne.
$ traumatisme toracice penetrante sau 'nc&ise.
$ in&alare de corpi str%ini Di in&alare de ga(e iritante 1&emopti(ie imediat% prin inflamare Di &ipervasculari(a)ie2.
$ sindroame &emoragipare.
$ !oli ale aparatului respirator precum- !ronDiecta(ie !ronDite cronice 'n urma unor accese de tuse violente pneumonii 1mai ales cele
cu stafilococ2.
$ alte afec)iuni pulmonare- a!ces pulmonar 1&emoragie ce anun)% vomica26 mico(e pulmonare6 tumori ale tra&eei6 c&ist &idatic
pulmonar etc.
$ afec)iuni cardiovasculare- steno(% mitral%6 insuficien)% ventricular% st.ng%.6 edem pulmonar acut6 infarct miocardic acut complicat cu
em!olie pulmonar% etc.
$ em!olie pulmonar% ce determin% infarctul pulmonar.
Con#"t"" #e apar"t"e2
$ efort fi(ic mare6
$ e8punere prelungita la soare6
$ e8ces de alcool6
$ traume psi&ice6
$ medicatie congestiva 1estrogeni 5e ,26
$ perioad% premenstrual% la femeie.
@mo'ti,i% 'o%t "i:
$mic% : se elimin% c.teva spute sangvinolente6
5!
$mijlocie : 1"" : 2"" ml s.nge6
$mare : 2"" : 5"" ml s.nge6
$a!undent% : cantitatea de s.nge eliminat% dep%DeDte 5"" ml.
;liminarea s.ngelui este !rutal% de o!icei prece#at% de o serie de pro#roa3e2
$ sen(a)ie de g.dil%tur% laringian%
$ c%ldur% retrosternal% sen(a)ie toracic% de curgere a unui lic&id cald6
$ gust s%rat uDor metalic6
$ disconfort respirator 'nso)it de stare an8ioas%6
$ (gomot asem%n%tor fier!erii unui lic&id.
$ jen% laringian% urmat% de tuse &emoragic% cu gust metalic 1de s.nge2.
$ stare general% modificat%.
,n timpul cri(ei de tuse pacientul elimin% cantitativ 'ntre 1""$3"" ml s.nge aerat spumos av.nd o culoare de roDu viu. 3e
asocia(% urm%toarele semne Di simptome- ta&icardie dispnee paloare Di transpira)ii.
;liminarea se face de o!icei !rutal 'n timpul efortului de tuse. /spectul s.ngelui
este aerat roDu$aprins amestecat cu sput%.
/pare izolat, fiind uneori revelatoare sau 'ntr$un conte8t clinic 'n care este simptom dominant dar Di ca o complica'ie a
unei suferin)e cunoscute
Pacientul poate pre(enta &emopti(ie 'n cursul aceleiaDi (ile sau 'n cursul (ilelor urm%toare sputa pre(ent.nd c&eaguri de
s.nge negricioase.
Aemopti(ia sever% Di masiv% din anumite afec)iuni ca de e8emplu- tu!erculo(a pulmonara sau dilata)ia !ronDic% are caracter
fulger%tor f%r% prodroame cu eliminare de s.nge 'n cantitate mare pacientul deced.nd prin asfi8ie.
EE%mn &om')mnt%! 5n *!9n(+:
$ ;8 <0? 1faringo$laringoscopie26
$ 08. 9orace6
$ Aemoleucograma complet% 1inclusiv trom!ocite6
$ >rup sanguin 0&6
$ 5i!ro!ron&oscopie 'n urgen)%6
$ Computer tomografie toracic%6
$ /ngiografie pulmonar%.
Com')i&%tii %) 3mo'ti,ii:
$ anemie post&emoragica6
$ colaps cardiovascular6
$ atelecta(ie post&emoptoica 1caracteri(ata prin- jung&i toracic dispnee ciano(a26
$ deces.
O-i&ti. t!%'*ti& 5n *!9n(+:
$ sa fie prevenita asfi8ia 1'n &emopti(iile a!undente cu aspira)ie !ronDic%26
$ sa fie prevenita o!struc)ia !ronDica 1prin c&eag intraluminal2 4 insuf resp ac6
$ sa fie identificata sursa de s.ngerare Di limitata4oprita s.ngerarea6
$ sa se previna infec)iile tardive supraad%ugate.
:sigur&m repausul, confortul i toaleta bucal& a pacientului
asigur%m repausul total la pat al pacientului6
po(i)ion%m pacientul 'n po(itie semiDe(.nd pe partea le(iunii6
liniDtim Di calm%m pacientul6
'i asigur%m toaleta !ucal% prin 'ndep%rtarea c&eagurilor din gur%6
educ%m pacientul pentru a nu tuDi Di s% inspire lent profund6
educ%m pacientul pentru a nu consuma alimente Di lic&ide apro8imativ 24 ore6
'i asigur%m si 'i administr%m lic&ide reci !uc%)i de g&ea)%6
educ%m pacientul pentru a nu vor!i Di a$Di p%stra imo!ilitatea c.t mai mult timp posi!il6
i(ol%m la nevoie pacientul pentru a evita agita)ia celorlal)i pacien)i sau a apar)in%torilor6
asigur%m condi)ii de semio!scuritate si evitarea stimulilor (gomotoDi6
la nevoie efectu%m manopere de aspira)ie Di o8igenoterapie6
la recomandarea medicului a!ord%m linie venoas% pentru transfu(ii6
administr%m tratamentul prescris 1&emostatice sedative etc26
comunic%m medicului orice sc&im!are survenit% 'n starea pacientului Di efectul tratamentului prescris.
?a pacien)ii amenin)a)i de asfi8ie-
$ intu!a)ie tra&eal% 'n scopul i(ol%rii pl%m.nului &emoragic pentru evitarea aspira)iei lic&idului Di a asfi8iei consecutive6
$ aspira)ie !ronDic% ` o8igenoterapie.
CIANO)A
Co)o!%(i% .io)%& periorona(al% a patului ung&ial a tegumentelor Di a lim!ii 'n ciano(a central%.
Atn(i la pre(en)a ciano(ei evaluarea statusului mental Di a gradului de vigilen)% pre(en)a dispneei de repaus utili(area
musculaturii accesorii 'n timpul respira)iei : semne de insuficien) respiratorie sever%b
C"ano1a central% se refer% la culoarea !u(elor Di a lim!ii Di indic% o presiune par)ial% a o8ignului su! 6KPa asociat% cu
ciano(a patului ung&ial a tegumentelor e8tremit%)ilor.
+n c"ano1a per";er"c% culoarea !u(elor Di a lim!ii este normal% Di se datorea(a unei insuficien)e circulatorii periferice cu
desaturarea &emoglo!inei 'n periferie prin sta(% 1insuficien)% venoas% cronic%2 sau vasoconstric)ie sever% 1Doc septic sau alte cau(e de
Doc2 cu sau f%r% &po8emie.
51
Nesatisfacerea nevoii de a respira afectea(% !una rela)ie in celelalte nevoi.
A &om*ni&%
J comunicare deficitar% sau incapacitate de a relata datorat% tul!ur%rilor func)ionale respiratorii Di fenomenelor o!structive.
A $ miK&% $i % %.% o -*n+ 'o$t*!+
J dificultate disconfort Di imposi!ilitatea de a desf%Dura activit%)i datorit% fenomenelor dispneice insuficien)elor respiratorii Di
o!oseal%.
A-Ki mn(in tm'!%t*!% 5n )imit no!m%)
J st%ri fe!rile poten)iale datorate infec)iilor c%ilor respiratorii.
A mOn&% Ki % -%
J diminuarea incapacitatea nutri)iei legat% de tul!ur%rile func)ionale respiratorii.
A )imin%
J diminuarea4incapacitatea de a elimina prin afectarea respira)iei.
A do!mi Ki % $ odi3ni
J tul!ur%ri de odi&n% Di somn cau(ate de tuse dispnee e8pectora)ie &emopti(ie.
A $ 5m-!+&% $i % $ d,-!+&%
J diminuarea4 incapacitatea de a se 'm!r%ca si de(!r%ca cau(at% de durerea toracic% Di epui(are.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int%&t
J alterarea tegumentelor si mucoaselor cau(ate de muco(it%ti a!undente e8pectora)ie a!undent% si respiratie deficitar%
A .it% '!i&o))
Jan8ietate nesiguran)% team% cau(ate de lipsa de aer datorat% insuficientei respiratorii
A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9!i $'i!it*%)
J dificultatea 4 imposi!ilitatea de a participa activ la serviciul religios cau(ate de tuse dispnee e8pectora)ie &emopti(ie.
A $ !%)i,%
J i(olare prin dificultatea impus% de afec)iunile respiratorii.
A $ !&!%
J dificultatea 4 incapacitatea de a participa la activit%)i recreative cau(ate de o!oseal% Di respira)ie deficitar%.
A 5n.+(%
Jignorarea 4 incapacitatea de a 'nv%)a datorat% fenomenelor &ipo8ice Di degrad%rii stimei fa)% de propria persoan%.

C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#enta po"0"le2
$ alterarea vocii6
$ clearance ineficient al c%ilor respiratorii6
$ dispnee6
=an";et%r" #e #epen#en-%- respir% cu dificultate respir% pe nas cu (gomot ciano(% epista8is tuse e8pectora)ie ortopnee sen(a)ie
de sufocare ta&ipnee !radipnee.
S!re #e #";"c!ltate- inflama)ia mucoasei ta!agismul o!struc)ia an8ietatea poluarea lipsa de cunostin)e.
D"a$not"c #e &n$r"j"r" pro0a0"le B P7E7S7
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
J s% 'Di men)in% func)ia respiratorie optim% 'Di va men)ine c%ile respiratorii permea!ile6
s% 'Di ameliore(e respira)ia
s% se asigure repaus vocal6
s% e8pectore(e uDor s%$Di favori(e(e e8pansiunea toracic%6
s% pre(inte stare de siguran)%6
s% efectue(e e8erci)ii respiratorii.
1nterventii de prim ajutor constau 2n
$ manevra Aeimlic& in o!struc)iile supraglotice6
$ sus)inerea ma8ilarului inferior Di &ipere8tensiunea capului6 utili(area pipelor de tip >uedel 1orofaringiene sau nasofaringiene26
toaleta gurii si comprese aspira)ia cu sau f%r% control vi(ual fi8area lim!ii.
1n eventualitatea pierderii reflexelor laringiene se recomand&
$ aspira)ia tra&eo!ronDic% intu!a)ia tra&eal% respira)ie asistat% Di controlat%.
$ va avea un ritm respirator regulat va evita mediul poluant si alergeni.
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
supraveg&erea func)iei respiratorii Di circulatorii pentru asigurarea unei !une o8igen%ri6
completarea cu date Di valori a foii de 9c o!servarea m%surarea Di notarea valorilor 06.
efectuarea igienei respira)iei6
o!servarea m%surarea Di notarea valorilor 9/ P6
te&nici de administrare a <28 te&nici de aspirare a secre)iilor te&nici ce facilitea(% satisfacerea nevoii6
asigurarea condi)iilor de mediu Di igien% asigurarea vestimenta)iei corespun(%toare6
efectuarea de e8erci)ii pentru asigurarea func)iei respiratorii I miDc%ri mo!ili(are aerisire.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
52
/om evalua
pre(en)a sau a!sen)a dificult%)ilor respiratorii6
semnele de &ipo8ie 1ciano(%paloarea tegumentelor temperatura lor agita)ie26
valoarea semnelor vitale P 9c 0 9/ $ va fi 'nregistrat% 'n foaia de temperatur%6
pre(enta agen)ilor poluan)i iritan)i6
e8pectora)ia 1ce cum c.nd2 tusea 1tip caracter momentul2 po(i)ia vomic% &emopti(ia6
reac)ia fa)% de an8ietate simte sau nu ameliorarea se odi&neDte corespun(%tor6
nivel de cunoDtin)e alte semne asociate.
2# CIRCULAIA ARTERIALA
Ci!&*)%(i% este func)ia prin care se reali(ea(% miDcarea s.ngelui 'n interiorul vaselor sanguine care are drept scop transportul
su!stan)elor nutritive Di a o8igenului la )esuturi dar Di transportul produDilor de cata!olism de la )esuturi la organele e8cretoare.
=n rol important 'l de)in s.ngele Di limfa cuprinse 'n sistemul circular Di inima 'n condi)ii de integritate anatomic% Di
func)ional%.
/sistenta medical% supraveg&ea(% circula)ia prin-
$ urm%rirea pulsului
$ a tensiunii arteriale
$ a culorii tegumentelor.
I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA CIRCULAIEI ARTERIALE
a2 PULSUL
0epre(int% unda de soc ce ia nastere prin destinderea peretilor arteriali de catre volumul de sange e8pul(at din ventriculul stang
in timpul sistolei ventriculare care se propaga de$a lungul acestora odata cu coloana de sange arterial. Poate fi perceputa prin palparea
unei artere superficiale comprimata incomplet pe un plan dur.
;ste manifestarea periferica a activitatii mecanice a inimii.
0eflecta starea de functionare a inimii si a sistemului arterial.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ '*)$*)
Conditi%
-io"i,io)o9i&%
$ v.rsta $ la copilul mic frecven)a este mai crescut% dec.t la adult6 de asemenea la v.rstnici6
$ se8- valorile frecventei repiratorii se inregistrea(a la limita ma8ima iar la !ar!ati la limita minima6
$ ritmul somnul4veg&e- frecven)a pulsului 'n timpul somnului este mai redus%6
$ efortul fi(ic $ determin% creDterea frecven)ei pulsului care scade dup% 'ncetarea efortului6
$ po(itia corpului-in po(i)ia decu!it dorsal frecven)a pulsului este mai sc%(ut% dec.t 'n po(i)ie De(.nd 6
po(i)ia ortostatica are frecven)a pulsului mai ridicat%6
$ statura- individul 'nalt pre(int% puls mai rar dec.t cel scund6
$ masa corporala- persoanele &iperponderale au o frecventa crescuta !in raport cu cele normo$ sau
&ipoponderale6
ritmul circadian- frecven)a pulsului 'n timpul noptii este mai sca(uta iar dimineata sau in a doua parte a
(ilei este crescuta6
$ alimenta)ia$ 'n timpul digestiei frecven)a pulsului creDte6
Conditi% '$i3o)o9i&% $ emo)iile
$ pl.nsul produc creDterea frecven)ei pulsului
$ m.nia
Conditi% $o&i%)% $ mediul am!iant $ prin concentra)ia 'n o8igen a aerului inspirat influen)ea(% frecven)a pulsului.
M%ni"$t+!i) d ind'ndn(+
F!&.n(%
S"i9mo9!%m+
$ repre(int% num%rul de pulsa)ii pe minut.
5recventa medie pe minut in functie de varsta1pulsa)ii4minut 2S
Barsta 0epaus$
stare de veg&e.
0epaus$
in somn
;8ercitii sau fe!ra
nou n%scut 1""$ 1#" #"$ 16" _22"
1 sapt$ 3 luni 1""$ 22" #"$ 2"" _22"
3 luni : 2 ani #"$ 15" 7"$12" _2""
2 ani$ 1" ani 7"$ 11" 6"$9" _22"
1" ani adolescent 55$ 9" 5"$9" _22"
la adult 6"$#" 5"$7" _1""
1S +arcean Crin +anual de Nursing;ditura /?? ;7=C/9,<N/? 2"13 pag.622
Pulsul are un aspect de und% monofa(ic% po(itiv% c%reia i se descriu -
Jo pant% ascendent% anacrot% de la 'nceputul ascensiunii GaH p.n% la amplitudinea sa ma8im%6
Jo pant% descendent% catacrot% p.n% la inci(ura dicrot%6
J unda dicrot% 1c2 secundar%.
$'n e8pira)ie frecven)a pulsului scade6
$'n inspira)ie frecven)a pulsului creDte6
Ritm $ repre(int% cursivitatea regularitatea pulsa)iilor Di a pau(elor dintre ele6
$ pulsul este ritmic$ puls regularis6
Am')it*din
F.o)*mG
$ se refer% la marimea undei de puls6
$ este mai mare cu c.t vasele sunt mai aproape de inim%6
$ la arterele simetrice volumul pulsului este egal6
53
$ este determinat% de masa sanguin% evacuat% 'n sistemul circulator arterial 'n timpul unei sistole6
Tn$i*n% '*)$*)*i $ valoarea tensiunii pulsului este dat% de valoarea for)ei aplicate pentru comprimarea arterial% 6
$ este determinata de elasticitatea peretilor arteriali6
C)!it%t% $ repre(int% vite(a de ridicare Di co!or.re a undei pulsatile prin aparitie si disparitie6 $ este influentata de starea de
sanatate a inimii si vaselor6
E9%)it%t% $ se refera la caracteristicile pulsului radial interpretate prin comparatie la am!ele mem!re.
Co)o!%(i% t9*mnt)o! $ colora)ie ro( a tegumentelor inclusiv a e8tremit%)ilor6
$ tegumentele sunt calde.
-G TENSIUNEA FPRESIUNEAG ARTERIAL
0epre(int% presiunea e8ercitat% de s.ngele circulant asupra pere)ilor arteriali.
5actorii care determin% tensiunea arterial%-
$ de!itul cardiac6
$ for)a de contrac)ie a inimii6
$ elasticitatea Di cali!rul vaselor6
$ v.sco(itatea s.ngelui6
9ensiunea scade de la centru spre periferie.
Factor" #e eval!at-
tensiunea arterial& sistolic& I tensiunea ma8im%6
tensiunea arterial& diastolic-# tensiunea minim%6
tensiunea diferen'ial&# diferen)a dintre tensiunea arterial% ma8im% Di tensiunea arterial% minim%. 5ipertensiunea arterial& #
creDterea valorilor tensiunii arteriale peste valorile normale
5ipotensiune arterial& I sc%derea valorilor tensiunii arteriale su! valorile normale
tensiunea arterial& sistolic& (.; +.3)
$ repre(int% valoarea ma8im% a tensiunii arteriale 'n cursul sistolei6
$ este determinat% de for)a de contrac)ie a inimii care propulsea(% s.ngele 'n vasele arteriale6
$ tensiunea arterial% ma8im% creDte prin pierderea elasticit%)ii vaselor6
$ tensiunea arterial% sistolic% scade dinspre centru spre periferie6
$ re(isten)a 'nt.mpinat% de s.nge la periferie depinde de cali!rul vaselor 1 influentat de starea neuro$vegetativ% sistem endocrin factori
renali2.
tensiunea arterial& diastolic- (.s+.m)
$ repre(int% valoarea minim% arterial% 'n cursul diastolei6
$ for)a de contrac)ie a inimii este (ero6
$ 'n diastol% o parte din masa sanguin% trece din sistemul arterial 'n sistemul capilar6
$ valorile cele mai mici ale tensiunii arteriale sunt o!)inute la sf.rDitul diastolei6
'n mod o!iDnuit valorile normale ale tensiunii arteriale minime se calculea(% la jum%tate plus unu din valorile normale ale tensiunii
arteriale ma8ime ca de e8emplu- c.nd tensiunea arterial% ma8im% I 14" mm Ag tensiunea arterial% minim% I 7" `1" I #" mm Ag.
P!&i,%!i
valorile tensiunii arteriale la mem!rele superioare nu sunt aceleaDi6
valorile tensiunii arteriale la mem!rele superioare fa)% de mem!rele inferioare difer%6
De;"n"-a 8" cla";"carea valor"lor TA ,33D$/
Categorie 3istolic% 7iastolic%
<ptim% 12" 7"
Normal% 12":129 7":#4
Normal crescut% 13":139 #5:#9
>rad 1 de &ipertensiune 1uDoar%2 14":159 9":99
>rade 2 &ipertensiune 1moderat%2 16":179 1"":1"9
>rade 3 &ipertensiune 1sever%2 _ 1#" _ 11"
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ tn$i*n% %!t!i%)+
Conditi%
-io"i,io)o9i&%
$ v.rsta $ tensiunea este mai mic% la copil Di creDte pe m%sur% ce 'naintea(% 'n v.rst%6 se sta!ili(ea(% la adult6
creDte uDor la persoana v.rstnic%6
$ se8- la femei tensiunea arterial% este mai mic% dec.t la !%r!a)i cu valori cuprinse 'ntre 5$1" mm Ag6
$ ritm somn4 veg&e- 'n timpul somnului sau diminea)a tensiunea arterial% are valorile cele mai mici6
$ activitatea $ diurn% produce o creDtere a tensiunii arteriale6 de asemenea efortul fi(ic produce creDterea
tensiunii arteriale cu revenirea la valorile ini)iale dup% 'ncetarea acestuia6
$ rasa- populatia de culoare inregistrea(a valori tensionale mai mari decat cea al!a6
$ alimentatia6
$ ritmul circadian- ceasul !iologic are particularitati individuale dar se inregistrea(a valori mai sca(ute in cursul
noptii si mai crescute in a
doua parte a (ilei6
$ valorile tensiunii arteriale pre(int% oscila)ii de$a lungul aceleaDi (ile6
54
$ medicatia- actionea(a direct si indirect1 narcoticele scad tensiunea arteriala psi&oactivele cresc tensiunea
arteriala6
$ vasodilata)ia general% determin% sc%derea presiunii e8ercitat% de s.ngele circulant.
Conditi%
'$i3o)o9i&%
$ emo)iile !ucuriile stresul an8ietatea determin% creDterea tensiunii arteriale.
Conditi%
$o&io)o9i&%
$ climatul-
$ frigul produce vasoconstric)ie deci Di creDterea tensiunii arteriale6
$ c%ldura produce vasodilata)ie deci Di sc%derea tensiunii arteriale.
Tn$i*n% m%Eim+ $ o-(in 5n tim'*)
$i$to)i .nt!i&*)%!
B.rsta 9./. ma8 1mm Ag2
1$3 ani 75$9"
4$11 ani 9"$11"
12$15 ani 1""$12"
adult 11"$139
Tn$i*n% minim+ $ o-(in 5n tim'*)
di%$to)i
B.rsta 9./. min.
1$3 ani 5"$6" mmAg
4$11 ani 6"$65 mmAg
12$15 ani 6"$75 mmAg
adult 75$#9 mmAg
Tn$i*n% di"!n(i%)+ !'!,int+di"!n(%
T#A# m%E# T#A# min
;8.
9./. dif. I 9./. ma8. 14" $ 9./. min.#" I 6" mmAg
Mn(in!% !%'o!t*)*i 5nt! T#A# m%E# Ki
T#A8 min#
9./. min I 9./. ma8. `1 sau 2 1cm Ag2
2
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i &i!&*)%(ii $%n9*in
;duc% pacientul-
$ pentru asigurarea condi)iilor igienice din 'nc%pere 1aerisire26
$ s%$Di men)in% tegumentele curate integre6
$ s% ai!% o alimenta)ie ec&ili!rat% f%r% e8ces de gr%simi de clorur% de sodiu6
$ s% evite tutunul consumul e8agerat de alcool6
$ s% evite sedentarismul6
$ s% poarte 'm!r%c%minte lejer% care s% nu st.njeneasc% circula)ia6
P!o-)m%: Ci!&*)%(i% in%d&.%t+
S*!$ d di"i&*)t%t &%! dt!min+ n$%ti$"%&!% n.oii d % %.% o -*n+ &i!&*)%(i
D o!din "i,i& $ alterarea muDc&iului cardiac a pere)ilor arteriali venoDi6
$ o!struc)ii arteriale6
$ supra'nc%rcarea inimii temperatura corpului etc..
D o!din '$i3o)o9i& $ an8ietatea stresul situa)ia de cri(%.
Li'$% &*no%Kt!ii $ cunoDtin)e insuficiente despre alimenta)ia ec&ili!rat% despre sine despre al)ii despre o!iceiurile
d%un%toare.
T9*mnt
modi"i&%t
$ reci palide datorit% irig%rii insuficiente a pielii6
$ cianotice $ colora)ie violacee a ung&iilor !u(elor lo!ului urec&ii.
Modi"i&+!i d
"!&.n(+ %
'*)$*)*i
. ta4"car#"e I creDterea frecven)ei pulsului6 num%rul pulsa)iilor pe minut dep%Desc valorile de 1""$15"$2"".
$ fi(iologic ta&icardia se 'nregistrea(% 'n urma- efortului fi(ic prelungit st%rilor emo)ionale e8acer!ate
traumelor psi&ice etc.
$ patologic ta&icardia se 'nregistrea(% 'n urma-
$afec)iunilor cardiace 1miocardita colaps circulator2
de(ec&ili!rului &ormonal6
$pierderilor masive sanguine 1&emoragii2 accidentelor
vasculare cere!rale6
$&ipertermiei I evolu)ia ascendent% a frecven)ei pulsului
este paralel% de o!icei cu cea a temperaturii 1pulsul creDte
cu 1" !4min pentru un grad de temperatur%26
$ pulsul ta&icardic 'nregistrea(% puseuri paro8istice ce tre!uiesc
o!ligatoriu notate 'n foaia de temperatur%.
. 0ra#"car#"e2
num%rul pulsa)iilor pe minut scade su! valoarea de 6"$4" !4min.
!radicardia se 'nregistrea(% 'n urma-
$ &ipertensiunii intracraniene &emoragie cere!ral% tumori
cere!rale meningite6
$ miocardite acute into8ica)ie cu tonicardiace 1digital%2 &ipo8ie
cardiac%6
$ &ipo8ie cere!ral% 1deficit de o8igenare cere!ral% cu pierdere
de conDtient% Di cri(e convulsive2.
55
Modi"i&+!i d
%m')it*din
F.o)*mG %)
'*)$*)*i
3e disting-
$ puls amplu care i(!este cu forta degetul$ puls magnus6
$ puls mic sla! percepti!il$ puls parvus6
$ puls filiform cu volum foarte redus a!ia percepti!il$ &ipotensiune Doc6
$ puls asimetric $ volum diferit al pulsului la artere simetrice6
$ puls alternant- und% normal% este urmat% de und% cu amplitudine mic% apare 'n le(iuni miocardice severe6
$ puls cu amplitudine mic% Mtardus et parvusH 'n steno(a aortic%6
$ puls parado8al- dimimuarea p.n% la dispari)ie a undei pulsatile 'n inspir.
Modi"i&+!i d
tn$i*n %
'*)$*)*i
$ se disting6
$ puls dur1 puls durus2 greu comprima!il6
$ puls moale1 puls mollis2 usor percepti!il.
$ depinde de &ipo4&ipertrofia ventriculului st.ng care determin% creDterea4 sc%derea cantit%)ii sanguine 'mpins% 'n
artere prin for)a de contrac)ie a inimii.
Modi"i&+!i d
&)!it%t
3e disting6
$ puls celer$ unda pulsatila apare si dispare cu rapiditate6
Pulsul G celer et altusH 1 Corrigan2 este pulsul cu amplitudine mare si vite(a in ascensiune si mai ales in co!orare
crescuta. ;ste caracteristic insuficientei aortice6
$ puls tardus$ pulsul care se palpea(a un timp mai indelungat deoarece distensia arterei se face cu intar(iere6
Pulsul G tardus et parvusH este pulsul cu amplitudine mica si de o durata mai mare caracteristic steno(ei aortice.
Cau(e-
trom!o(a4steno(a vaselor arteriale6
afectarea elasticitatii vaselor arteriale 1arteriosclero(a vascular% determin% puls tard26
afec)iuni cardiace- puls Mceler et altusH cu und% rapid%- insuficien)a aortic% sindrom &iperc&inetic.
Modi"i&+!i d
!itm %)
'*)$*)*i
$ puls aritmic I pau(e inegale 'ntre pulsa)ii6
$ puls dicrot I se percep dou% pulsa)ii una puternic% Di alta sla!% urmat% de pau(%6
$ puls inegal inec&idistant Di inec&ipotent 'n fi!rila)ia artrial%6
$ puls !igeminat- a doua und% apare la un interval mai scurt Di de amplitudine mai mic% : e8trasistolie Da.
Modi"i&+!i %)
tn$i*nii
%!t!i%)
$ &ipertensiune arterial% I creDterea valorilor 9./. peste valorile normale6
$ &ipotensiune arterial% I sc%derea valorilor 9./. su! valorile normale6
$ modific%ri ale 9./. diferen)iale I varia)iile 9./. ma8. Di 9./. min. nu se fac paralel6
$ 9./. diferit% la segmente simetrice 1!ra) st.ng drept2.
D"i&it*) d
'*)$
$ desemnea(a diferenta dintre frecventa ventriculara si numarul pulsatiilor radiale6
$ se intalneste in fi!rilatia atriala cu frecventa ventriculara rapida cand nu toate contractiile cardiace sunt eficiete
unele neputandu$se transmite la periferie.
@i'oEmi

$ sc%derea cantit%)ii de o8igen din s.nge.
@i'oEi $ diminuarea cantit%)ii de o8igen 'n )esuturi.
Edm $ acumulare de lic&id seros in tesuturi.
<%!i& $ dilatari ale venelor supericiale.
@mo!oi,i $ dilatarea ple8urilor nervoase analesi din partea inferioara a rectului cu aparitia de fenomene inflamatorii si
trom!otice.
D*!! $ precordiala in afectiuni ale arterelor si venelor.
C)%*di&%ti
int!mitnt%
$ durerea 1de tipul crampelor2 resimtita la nivelul mem!relor 1mai frecvent la nivelul gam!elor2.
P%!$t,ii $ furnic%turi Di amor)eli la nivelul degetelor.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)-'%&int*) &* &i!&*)%(i in%d&.%t+
P%&int*) $+ '!,int
&i!&*)%(i %d&.%t+
$'nva)% pacientul-
J s% 'ntrerup% consumul de tutun alcool6
J s% ai!% alimenta)ie !ogat% 'n fructe (ar(avaturi6
J s% reduc% gr%simile Di clorura de sodiu din alimenta)ie6
$ administrea(% medica)ia prescris%- tonice cardiace antiaritmice diuretice vasodilatatoare
&ipotensoare antianginoase anticoagulante6
$ urm%reDte efectul medicamentelor6
$ aplic% te&nici de favori(are a circula)iei- e8erci)ii active pasive masaje.
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
'$i3i&
$ informea(% pacientul asupra stadiului !olii sale asupra gradului de efort pe care poate s%$l depun%
asupra importan)ei continu%rii tratamentului medicamentos.
@IPERTENSIUNEA ARTERIAL F @#T#A#G
J &ipertensiunea arterial% este un sindrom clinic6
J repre(int% creDterea valorilor tensionale peste 14" mm Ag pentru tensiunea sistolic% Di peste 9" mm Ag pentru tensiunea diastolica
indiferent daca numai una dintre valori este crescuta6
J manifestari pentru urgenta &ipertensiv% sunt-
$ durere toracic% dispnee cefalee redoare de ceaf%6
$ v%rs%turi e8acer!ate stare confu(ional% cri(e comi)iale.
J &ipertensiunea arterial% repre(int% un important semn 'n afec)iuni-
$ cere!ro$vasculare renale.endocrine etc.
J asistenta medical% tre!uie s% cunoasc% urgen)a datorat% valorile tensionale crescute ce tre!uiesc prompt sc%(ute e8ist.nd riscul de-
56
edem pulmonar acut edem cere!ro$ meningeal &emoragie meningeal% sau cere!ral%.
@IPOTENSIUNEA ARTERIALA
&ipotensiunea arterial% este un sindrom clinic6
repre(int% sc%derea valorilor tensionale su! 1"" mm Ag pentru tensiunea sistolic% si su! 65 mm Ag pentru tensiunea diastolic%6
for)a de contrac)ie a inimii este diminuat%6
pere)ii vasculari pre(int% rela8are crescut%6
&ipotensiunea arterial% repre(int% un important semn 'n afec)iuni- valvulare sta!ili(ate endocardite miocardite tul!ur%ri endocrine
&emoragii de(ec&ili!ru &idroelectrolitic 1diaree v%rs%turi26
&ipotensiunea arteriala cronica nu este grava. Pro!lemele reale apar cand tensiunea scade !rusc si ceierul este privat de flu8ul
sanguin necesar o8igenarii sale. /pare de o!icei la ridicarea !rusca in po(itie ortostatica din po(itie de decu!it sau semise(and. ;ste
cunoscuta su! numele de &ipotensiune posturala &ipotensiune ortostatica sau &ipotensiune ortostatica mediata neuronal.
P!o-)m% d d'ndnt%: REDUCEREA DE=ITULUI CARDIAC
3ursa- 7iagnostics infirmiers : /N/7,6 7ignostice de nursing N/N7/ ,nternational.
De;"n"t"e2 cantitate insuficienta de sange pompata de inima pentru a asigura nevoile meta!olice ale organismului.
Caracter"t"c" #e;"n"tor""
/lterarea ritmului inimii-
aritmii6
!radicardie6
modificari electrocardiografice6
palpitatii6
ta&icardie6
/lterarea incarcarii inimii-
edeme6
reducerea presiunii centrale venoase 1CBP26
reducerea presiunii in trunc&iul arterei pulmonare6
o!oseala6
cresterea presiunii venoase centrale 1CBP26
cresterea presiunii la periferia arterei pulmonare 1P/B\P26
turgescenta venei jugulare6
(gomote cardiace6
cresterea in greutate6
/lterarea dupa incarcarea inimii-
piele umeda6
dispnee6
scaderea pulsului periferic6
scaderea re(istentei vasculare pulmonare 1PB026
scaderea re(istentei vasculare sistemice 13B026
cresterea re(istentei vasculare pulmonare 1PB026
cresterea re(istentei vasculare sistemice 13B026
oligurie6
reumplere capilara prelungita6
modificarea culorii pielii6
variatii ale valorilor presiunii arteriale6
/lterarea contractilitatii inimii-
tuse6
reducerea evacuarii fractionate6
reducerea indicelui de lucru al ritmului ventricular stang 1?B3\,26
reducerea indicelui de volum 13B,26
reducerea indicelui cardiac6
57
scaderea de!itului cardiac6
ortopnee6
dispnee paro8istica nocturna6
(gomote in 336
(gomote in 346
Comportament emotional-
an8ietate6
neliniste6
agitatie6
5actori de legatura-
alterarea !atailor inimii6
alterarea ritmului inimii6
alterarea volumului sistolic6
alterarea dupa incarcare6
alterarea contractilitatii6
alterarea inainte de incarcare a inimii6
E)mnt d $*'!%.93! $i int!.ntii $'&i"i&
O0"ect"vele v"1ea1a2
pacientul sa pre(inte circulatie adecvata6
pacientul sa fie ec&ili!rat psi&ic6
pacientul sa e8prime disparitia durerii6
sa fie prevenite complicatiilor imediate si tardive ale pacientului6
sa fie promovate confortului fi(ic si psi&ic al pacientului6
sa fie asigurat un aport nutritional adecvat6
sa fie com!atute infectiile6
sa fie favori(ate circulatia arteriala venoasa6
Int!.ntii) %*tonom $i d)9%t %) %$i$tnt*)*i mdi&%)
/sigura pacientului un ma8im de confort fi(ic si psi&ic.
;8plica pacientului necesitatea repausului la pat.
3upraveg&ea(a functia respiratorie si circulatorie pentru asigurarea unei !une o8igenari.
,nvata pacientul-
sa intrerupa consumul de alcool si tutun6
sa ai!a alimentatie usor digera!ila !ogata in fructe (ar(avaturi sa asigure un aport caloric corespun(ator nevoilor reale si sa
cuprinda toti compusii principali ai alimentatiei inclusiv vitamine si saruri minerale6
sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie6
sa evite frigul ume(eala stresul psi&ic6
3upraveg&ea(a functiilor vitale si a starii mentale notarea functiilor vitale in foaia de temperatura.
/juta pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale.
/plica te&nicii de favori(are a circulatiei- e8ercitii active pasive masaje mo!ili(ari.
Pregateste pacientul pentru e8aminari radiologice e8plorari functionale etc..
0ecoltea(a produse !iologice pentru e8aminari de la!orator.
;fectuea(a !ilantul &idric.
/dministrea(a medicatia prescrisa- tonice cardiace antiaritmice diuretice vasodilatatoare &ipotensoare antianginoase
anticoagulante.
=rmareste efectul medicamentelor.
58
Pregateste preoperator acorda ingrijiri postoperatorii pentru pacientul cu interventie c&irurgicala.
;duca pacientul privind prevenirea recidivelor.
/plica masuri de prevenire a efectelor imo!ili(arii.
,nformea(a pacientul asupra stadiului !olii sale asupra gradului de efort pe care poate sa$l depuna asupra importantei
continuarii tratamentului medicamentos si asupra modului de viata pe care va tre!ui sa$l urme(e dupa e8aminare.
4# NE<OIA DE A =EA ) A MQNCA
F % $ %)imnt% $i % 3id!%t%G
D"ini(i
<ric%rui organism 'i este necesar s% ingere(e Di s% a!soar!% alimente de !un% calitate Di 'n cantitate suficient% pentru a$Di asigura
de(voltarea 'ntre)inerea )esuturilor Di pentru a$Di men)ine energia indispensa!il% unei !une func)ion%ri.
/limentele sunt su!stante comple8e pe care omul le introduce in tu!ul digestivle digerale a!soar!e pentru energie!iosinte(a
componentelor celularecatali(a !iologica si intretinerea celorlalte functii.
S&o':
$ sa asigure aportul de vitamine si saruri minerale6
$ sa asigure necesarul energetic de !a(a al organismului pentru de(voltare si refacere6
$ sa asigure si sa favori(e(e procesul de vindecare prin menajarea organelor !olnave si aport nutritiv necesar organismului1terapeutic26
$ prevenirea evolutiei nefavora!ile ale unor !oli.
Ind'ndn(% 5n $%ti$"%&!% n.oii
Pentru a se men)ine s%n%toas% fiin)a uman% are nevoie de o cantitate adecvat% de alimente con)in.nd elementele nutritive
indispensa!ile vie)ii. Cantitatea Di natura alimentelor nutritive sunt 'n func)ie de- se8 v.rst% greutate 'n.l)ime activitatea depus%
starea de s%n%tate sau de !oal%.
< alimenta)ie adecvat% tre!uie s% con)in% to)i factorii necesari men)inerii vie)ii Di asigur%rii tuturor func)iilor organismului 'n
condi)ii normale- glucide proteine lipide vitamine ap% s%ruri minerale.
@id!%(ii d &%!-on F9)*&idG repre(int% sursa principal% energetic% a organismului.
7igerarea Di asimilarea lor nu solicit% organismului prea mult de aceea este !ine ca 5"^ din necesit%)ile calorice ale organismului
s% se asigure prin &idra)i de car!on dac% nu e8ist% o contraindica)ie 'n ceea ce priveDte aportul lor 1dia!et (a&arat colit% de fermenta)ii
o!e(itate2.
?a copii aportul de glucide tre!uie m%rit 'n !oli fe!rile caDe8ie denutri)ie afec)iuni &epatice Di renale.
Necesarul- 4$6 g4Kg corp424&.
P!otin) repre(int% materialele plastice ale organismului ele 'nlocuind su!stan)ele distruse prin u(ura fi(iologic% sau
patologic%. ;le repre(int% 'n acelaDi timp o surs% important% de energie Di constituie materie prim% a fermen)ilor Di a &ormonilor.
Necesarul- 1$15 g4ag corp424&.
/portul insuficient de lung% durat% al su!stan)elor proteice determin% sc%derea proteinelor plasmatice distrugerea parenc&imului
&epatic apari)ia unei anemii Di prin reducerea presiunii coloid$osmotice a s.ngelui reten)ia apei 'n organism cu formare de edeme.
CreDterea cantit%)ii de proteine este indicat% 'n sarcini Di al%ptare arsuri anemii evacu%ri pleurale Di a!dominale postoperator.
3c%derea cantit%)ii este indicat% 'n !oli renale afec)iuni fe!rile.
Li'id) au valoare caloric% mare alimentele pe aceast% !a(% av.nd calit%)i energetice mari 'ntr$un volum mic. Pe l.ng% rolul lor
energetic lipidele intr% Di 'n compo(i)ia )esutului nervos Di a stromei eritrocitare iar su! form% depo(itar% repre(int% re(ervele de
energie ale organismului Di )esutului de sus)inere pentru organele interne.
Necesarul este de 1 $ 2 g4ag corp424 &.
0a)ia de gr%simi se va reduce 'n ca(ul tul!ur%rilor 'n meta!olismul lor 'n insuficien)a glandelor care intervin 'n digestia Di
meta!oli(area lor 1insuficien)% pancreatic% &epatic% nefro(% lipoidic% dia!et (a&arat o!e(itate2 !oli fe!rile.
0a)ia de gr%simi se m%reDte 'n st%ri de su!nutri)ie &ipertiroidism 1datorit% arderilor e8agerate2.
<it%min) sunt necesare men)inerii meta!olismului normal al organismului. Nevoia de vitamine creDte 'n timpul activit%)ii
celulare e8agerate 1majoritatea 'm!oln%virilor2.
Bitaminele pot fi clasificate in -
$ vitamine &idrosolu!ile
$ vitamine liposolu!ile.
Necesit%)ile normale de vitamine pot ajunge pan% la 15" mg vitamina C6 25 mg vitamina * 6 mg vitamina *6 # mg vitamina PP
Di 2" mg vitamina a ceea ce se asigur% prin consumarea fructelor legumelor salatelor sucurilor de fructe.
A'% Di s%rurile minerale $ 'n ap% se petrec toate reac)iile !ioc&imice din organism s%rurile minerale fiind necesare ca su!stan)e
structurale Di catali(atoare.
Necesit%)ile (ilnice de ap% ale organismului s%n%tos varia(% 'ntre 25"" $ 3""" ml ele se acoper% prin lic&idele ingerate Di arderea
&idra)ilor de car!on Di a gr%similor.
< dat% cu nevoile de ap% se satisfac Di nevoile de s%ruri minerale. <rganismul s%n%tos necesit% 'n 24 ore- 4 g Na6 3$4 g a6 2 g Ca6 "15
g +g6 1# mg 5e6 6 g Cl.
3atisfacerea nevoilor de ap% Di s%ruri minerale tre!uie s% se fac% 'n mod propor)ionat6 altfel organismul r%m.ne 'n de(ec&ili!ru
&idromineral.
St%t*$ n*t!i(ion%) IMC 1B9Am
/
G
S*-n*t!i(i G!# II R12
59
S*-n*t!i(i# G! I 12-14#7
S*-'ond!%) R16#1
S)%- 16#1-17#7
No!m%) /; L /4#7
S*'!%'ond!%) /1#;-/7#7
O-,it%t S0;#;
C)%$% I 0;#;-04#7 Mod!%t+
C)%$% II 01#;-07#7 S.!+
C)%$% III S4;#; Fo%!t $.!+
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i -io)o9i&i $ v.rsta Di de(voltarea $ nevoile alimentare sunt varia!ile 'n func)ie de perioada de creDtere Di de(voltare- copil
adolescent adult v.rstnic6
$ sugarul are nevoie de 117 Kcal4Kg corp in prima jumatate de an si 1"# Kcal4Kg corp in a doua jumatate6
$ necesitatile calorice cresc didert proportional cu varsta6
$ adolescentii- fetele au nevoie de 2"""$25"" Kcal4(i iar !aietii de 25""$3""" Kcal4(i6
$ adultul are nevoi nutritionale relativ sta!ile ca valoare calorica si factori nutritivi. Cresterea incetea(a
iar &rana tre!uie adaptata celorlalte varia!ile care marc&ea(a e8itenta unui adult. Nutritia se incadrea(a
in paternurile descrise la interventiile asistentei medicale6
$ la varsnic1 peste 65 ani2 procesele de involutie limitea(a necesarul proteic si caloric6 de asemenea
este redus necesarul de vitamine din grupul *6 la femei se recomanda suplimentarea de calciu6 datorita
proceselor degenerative alimentatia tre!uie sa contina suolimente alimentare6
$ activit%)i fi(ice $ cu c.t activitatea musculara este mai mare cu at.t creDte meta!olismul Di implicit aportul
alimentar6
$ activitate profesionala6
$ masa corporala6
$ starea de sanatate dentitie deglutitie digestie a!sortie6
$ orarul Di reparti(area meselor $ un program regulat al meselor este recomandat tuturor indivi(ilor6 intervalul
'ntre mese este 'n func)ie de v.rst%6
$ stari fi(iologice particulare-
$ sarcina - in unctie de fiecare trimestru de sarcina6 cantitatea de proteine se creste cu 3"g aportul de calciu
creste cu 5"^ iodul cu 25 mg vit / cu 2"$25 ^ vit C cu 3"^ viatimele di grupul * si vit 7 tre!uie asigurate
in e8ces.
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ starea afectiva6
$ emo)ii $ 1griji sau !ucurie2 influen)ea(% consumul de &ran% astfel c% unii indivi(i 'Di pierd apetitul iar al)ii
reac)ionea(% consum.nd mai multe alimente6
$ an8ietatea $ &r%nirea este str.ns legat% de satisfacerea unei nevoi de securitate de dragoste Di de !un%stare.
F%&to!i $o&io)o9i&i $ climatul $ iarna indivi(ii au nevoie de mai multe calorii 1mese calde Di nutritive2 iar vara sunt prefera!ile
mesele uDoare Di o cantitate crescut% de lic&ide6
$ o!iceiurile alimentare6
$ statutul socio$economic $ deprinderile alimentare !une se formea(% din fraged% copil%rie Di uneori pot fi
influen)ate de apartenen)a la un grup social s%r%cia influen)ea(% negativ satisfacerea nevoii6
$ religia si traditiile $ 'n func)ie de apartenen)a lor religioas% indivi(ii au anumite ritualuri alimentare- post
urmat de s%r!%tori mari inter(icerea consumului unor alimente 1carne de porc cafea alcool2 dar Di prepararea
Di servirea alimentelor dup% un anumit ritual6
$ starea materiala6
$ o!iceiurile alimentare si preferintele personale6
$ cultura si educatia $ alimenta)ia este str.ns legat% de tradi)iile Di supersti)iile fiec%rei culturi.
C%.it%t%
-*&%t+
$ denti)ie !un%6
$ prote(% dentar% adaptat% Di 'n stare !un%6
$ mucoasa !ucal% ro( Di umed%6
$ lim!a ro(6
$ gingii ro( si aderente din)ilor6
M%$ti&%(i% $ uDoar% eficace lenta6
$ gura 'nc&is%6
R")E d d9)*ti(i $ pre(ent6
6!
Di9$ti $ lent%6
$ nesting&erit%6
D'!ind!i
%)imnt%!
$ programul meselor 13 mese Di 2 gust%ri26
$ 1" ore repaus nocturn6
A'tit $ poft% de m.ncare $ sen(a)ie agrea!il% tradus% prin dorin)a de &ran%6
Fo%m $ sen(a)ie de(agrea!il% tradus% prin nevoia de a m.nca6
S%(it%t $ sen(a)ie de plenitudine resim)it% de individ atunci c.nd nevoia de &ran% este satisf%cut%6
@id!%t%! $ consum de lic&ide 'n func)ie de nevoie6
G*$t Ki .%)o%!
%&o!d%t mOn&+!ii
$ alegerea alimentelor6
$ servirea mesei singur sau 'n grup6
$ tradi)ii6
$ o!iceiuri alimentare6
$ educa)ie.
Simt*) 9*$t%ti. $ tre!uie sa fie pre(ent6
In9$ti d %)imnt
$i d )i&3id
$ in cantitate si calitate corespun(%toare v.rstei activit%)ii6
O-i&i*!i
%)imnt%!
- s%n%toase6
St%! d
&on$tit*(i
$ normal% in raport cu varsta se8ul.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i 5n $%ti$"%&!% n.oii
/sistenta calculea(% necesarul de calorii pe 24 ore 'n func)ie de-
$ activitate-
$ 'n repaus 25 cal.4Kg corp4 24 &6
$ activitate uDoar%- 35$4" cal.4Kg corp424&6
$ activitate medie- 4"$45 cal.4Kg corp424 &6
$ activitate intens%- 46$6" cal.4Kg corp424 &.
$ calculea(% necesarul de calorii pe 24 &. 'n func)ie de v.rst%-
$ se creste necesarul caloric cu 2"$3"^ pentru copii6
$ se scade cu 1"$15^ pentru varstnici6
$ la femei este cu 1"^ mai mic decat la !ar!at6
$ in starile fe!rile necesarul caloric este marit cu 1"^6
$ la sportive in sarcina alaptare se creste necesarul caloric cu 3"^.
$ calculea(% ra)ia alimentar% ec&ili!rat%6
$ asigur% ec&ili!rul 'ntre elementele energetice Di cele neenergetice 1ap% vitamine s%ruri minerale26
$ asigur% ec&ili!rul 'ntre principiile nutritive fundamentale astfel- 5"$55^ &idra)i de car!on 1" $15^ proteine 3" $ 4"^ lipide6
$ asigur% sc&im!ul 'ntre produsele de origine animal% Di vegetal%-
$ 6"^ proteine de origine animal%6
$ 4"^ proteine de origine vegetal%6
$ 65^ lipide de origine animal%6
$ 35^ lipide de origine vegetal%.
$ asigur% ec&ili!rul 'ntre aciditate Di alcalinitate 6
$ calculea(% num%rul de calorii4Kg corp424& 'n st%ri fi(iologice- sportivi sarcin% Di al%ptare- ` 3"^
$ ra)ia alimentar% s% cuprind% alimente din toate grupele g&idului alimentar cunosc.nd valoarea energetic% a principiilor alimentare-
$ glucide- 41 cal. prin meta!oli(area unui gram6
$ lipide- 93 cal. prin meta!oli(area unui gram6
$ proteine- 41 cal. prin meta!oli(area unui gram.
$ cercetea(% gusturile Di deprinderile alimentare ale individului6
$ alege alimentele )in.nd seama de preferin)ele deprinderile Di nevoile pacientului6
$ 'nlocuieDte la nevoie un aliment cu altul conform ec&ivalen)elor cantitative si calitative ale diferitelor principii alimentare.
C.nd aceast% nevoie nu este satisf%cut% survin urm%toarele pro!leme de dependen)%-
1. /limenta)ia Di &idratarea inadecvat% prin deficit1mai putin decat necesarul organismului2
2. /limenta)ia Di &idratarea inadecvat% prin surplus1mai mult decat necesarul organismului2
3. ,ntoleranta digestiva
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea mucoaselor c%ilor degestive Di a peristaltismululi intenstinal6
$ alterarea parenc&imului &epatic sau a c%ilor !iliare6
$ o!struc)ii tumori strangul%ri6
$ tu!aj na(o$gastric6
$ supra'nc%rcare- into8ica)ii alcoolice a!u( de medicamente6
$ durere6
61
$ de(ec&ili!re meta!olice electrolitice endocrine neurologice.
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ afectiuni psi&ice
$ tul!ur%ri de g.ndire
$ an8ietate
$ stres
$ situa)ii de cri(%
$ anore8ia$ lipsa poftei de mincare
$ polifagia$ nevoia e8cesiva de a manca
$ disfagia$ dificultate de a ing&iti.
S*!$ d o!din
$o&io)o9i&
$ foame
$ insalu!ritate
$ malnutri)ie$stare de nutritie nesatisfacatoare
$ veniturile
$ ta!ieturile si interactiunile sociale
$ o!iceiuri alimentare traditii religie.
?ipsa cunoaDterii $ lipsa de cunoDtin)e
$ insuficienta cunoaDtere de sine a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor.
1# A)imnt%(i% Ki 3id!%t%!% in%d&.%t+ '!in d"i&it
A)imnt%ti in%d&.%t%:m%i '*tin d&%t n&$%!*) o!9%ni$m*)*i
7eficitul este un aport insuficient de elemente nutritive o insuficien)% 'n cantitate Di calitate care afectea(% starea
nutri)ional% a individului. 3unt implica)i o serie de factori printre care- proaste o!iceiuri 'n leg%tur% cu alimenta)ia !oli organice Di
psi&ice into8ica)ii alcoolice medicamentoase etc.
,nsuficienta aportului alimentar Di lic&idian determin% tul!ur%ri la nivelul func)ion%rii tuturor aparatelor Di sistemelor
organismului 1denutri)ie des&idratare2.
Ano!Ei $ lipsa poftei de m.ncare6
Di$"%9i $ greutate la 'ng&i)ire6 dificultate la ing&itire6
Condi(i% &%.it+(ii
-*&%)
$ a!sen)a din)ilor carii dentare gingivite6
$ ulcera)ii ale !u(elor ale mucoasei !ucale6
$ lim!% 'ncarcat% depunere sa!ural% glosite6
$ dificultate 'n mastica)ie6
St%!%
t9*mnt)o!
$ tegumente uscate pierderea elasticit%)ii6
$ acnee dermatit%6
Di9$ti $ dificultate 'n digestia Di a!sor!)ia alimentelor6
$ grea)% v%rs%tur%6
$ regurgita)ii6
$ aerofagie$eliminarea aerului pe gura6
$ piro(is$arsuri6
D'!ind!i
%)imnt%!
$ greDeli 'n prepararea alimentelor6
$ greDeli 'n alegerea alimentelor6
$ orar nesatisf%c%tor al meselor6
$ pierderea o!iDnuin)ei prin sc&im!area condi)iilor de mediu6
@id!%t%!
in$*"i&int%
$ consum redus de lic&ide Di s%ruri minerale6
C%ntit%t !d*$%
d %)imnt
$ cantitatea de alimente nu satisface necesitatile calorice ale pacientului6
D,&3i)i-!*
3id!o- )&t!o)iti&
$ sl%!iciune6
$ tegumente Di mucoase uscate6
$ urini concentrate6
G*$t Ki .%)o%!
%&o!d%t mOn&+!ii
$ de(ordonat6
$ m%n.nc% 'n picioare sau 'n pat6
$ o!iceiuri greDite 1consum% numai un fel numai rece etc.26
D$3id!%t%! $ turgor$pre(ent tegumente si mucoase uscate &ipo 9/ ta&icardie6
M%)n*t!i)i% $ nutritie deficitara alimentare necorespun(atoare.
C%$Ei% $ sla!ire e8trema in fa(a terminala a unor !oli6
Pi!d! 5n
9!*t%t
$ sl%!ire6
A'%ti $ stare de indiferenta lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare.
Dimin*%!%
n!9ii
$ intoleran)% la efort6
Edm $ acumulare de lic&id seros in )esuturi.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int*) &* %)imnt%(i in%d&.%t+ '!in d"i&it
O-i&ti. Int!.n(ii) %*tonom $i d)9%t
P%&int*) $+ %i- o
$t%! d -in8 "+!+
9!(*!i Ki
.+!$+t*!i
$ aDa(% pacientul 'n po(i)ia semiDe(.nd De(.nd sau 'n decu!it dorsal cu capul in lateral6
$ protejea(% lenjeria cu muDama Di ale(% 'n func)ie de po(i)ia pacientului
$ ajut% pacientul 'n timpul v%rs%turilor sprijinindu$l 'nva)andu$l s% inspire profund6 il serveste cu un pa&ar cu
apa sa$si clateasca gura6
$ aplic% tratamentul medicamentos- antiemetice vitamine s%ruri minerale6
62
$ 'ncurajea(% pacientul6
$ reduce sau opreDte aportul de lic&ide Di alimente.
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t 3id!o-
)&t!o)iti&
$ alimentea(% pacientul parenteral instituind perfu(ii cu gluco(a 2 5^ 1"^ 2"^ 33^ 4"^6 &idroli(ate de
proteine Di amestecuri de aminoaci(i 1+arisang /minomel2 vitamine Di electroli(i dup% indica)ia medicului6
$ calculea(% num%rul de calorii 'n func)ie de diferite st%ri patologice6 adaug% 13^ pentru fiecare grad de
temperatur% peste 37cC6 2"$3"^ pentru agita)ie convulsii distruc)ii celulare6
$ dup% 'ncetarea v%rs%turilor re&idratea(% pacientul treptat cu cantit%)i mici de lic&ide reci oferite cu linguri)a6
$ e8plorea(% gusturile Di o!iceiurile alimentare ale pacientului6
$ conDtienti(ea(% pacientul asupra importantei regimului alimentar 'n men)inerea s%n%t%)ii6
$ face !ilan)ul lic&idelor ingerate Di eliminate.
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t
n*t!i(ion%)
$ e8plorea(% preferin)ele pacientului asupra alimentelor permise Di inter(ise6
$ serveDte pacientul cu alimente la o temperatur% moderat% la ore regulate Di pre(entate atr%g%tor6
$ 'nva)% pacientul categoriile de alimente din g&idul alimentar Di ec&ivalen)ele cantitative Di calitative ale
principiilor alimentare 'n vederea 'nlocuirii unui aliment cu altul-
$ 1"" g de glucide sunt cuprinse 'n- 1"" g (a&%r6 12" g ore(6 135 g taie)ei6 2"" g p.ine6 45" g fructe
uscate6 2"" g legume uscate6 5"" g cartofi6 65" g fructe proaspete6
$1"" g proteine sunt cuprinse 'n- 3""" ml lapte 45" g carne al!% 1pas%re vi)el2 65" g peste 4"" g !r.n(%6
$1"" g lipide sunt cuprinse 'n aceeaDi cantitate de ulei vegetal unt untur% de porc6
$ las% pacientul s% aleag% alimentele dup% gusturile sale respect.nd contraindica)iile regimului.
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t '$i3i&
$ asigur% un climat cald conforta!il 6
$ 'ncurajea(% pacientul 6
$ 'i e8plic% scopul interven)iilor.
/# A)imnt%(i% Ki 3id!%t%!% in%d&.%t+ '!in $*!')*$
A)imnt%ti in%d&.%t%:m%i m*)t d&%t n&$%!*) o!9%ni$m*)*i
3urplusul este un aport alimentar e8agerat cantitativ si calitativ. 9o)i indivi(ii care consum% elemente nutritive 'n e8ces
peste necesit%)ile energetice ale organismului se 'ngraD% Di devin o!e(i. 3urplusul de greutate are repercursiuni asupra func)ion%rii
organelor Di sistemelor organismului. =n individ poate ingera o cantitate mare de alimente din mai multe motive- stres an8ietate
singur%tate tul!ur%ri psi&ice de(ec&ili!ru endocrin sau alte de(ordini organice.
Indi& 'ond!%):
T11-/;U
$ greutate corporal% cu 15$2"^ mai mare dec.t greutatea ideal%6 greutatea ideal% se calculea(%
cu formula-
>KgI 5"` "75 19cm$15"2 `1B$2" 2-2 d "9 unde-
>Kg I greutate corporal% e8primat% 'n Kg6
9cm $ talia e8primat% 'n cm6
B I v.rsta e8primat% 'n ani6
"9 I factor de corec)ie care se aplic% numai la femei
$ 'ngr%Dare.
=*)imi $ sen(a)ie e8agerat% de foame- m%n.nc% f%r% control.
Po)i"%9i $ nevoie e8agerat% de a m.nca Di a!sen)a sentimentului de sa)ietate.
G!(*!i Ki .+!$+t*!i $ eliminare pe gur% par)ial sau 'n totalitate a con)inutului gastric.
O-,it%t $ indicele de mas% corporal% 1,+C2 o m%rime o! inut% prin 'mp%r irea greut% ii unei
persoane e8primat% 'n Kilograme la p%tratul 'n%l imii acelei persoane e8primat% 'n metri este
mai mare de 3" Kg4m
2
.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) )% '%&int*) &* %)imnt%ti in%d&.%t% '!in $*!')*$
P%&int*) $+ %i-+ 9!*t%t
&o!'o!%)+ 5n "*n&(i d 5n+)(im8
.O!$t+8 $E
$ asistenta e8plorea(% gusturile !olnavului la diferite categorii de alimente6
$ 'nva)% !olnavul valoarea energetic% a alimentelor Di necesarul 'n func)ie de activit%)ile fi(ice
Di v.rst%6
$ alc%tuieDte un regim alimentar &ipocaloric6
$ urm%reDte !olnavul s% consume numai alimentele cuprinse 'n regim6
$ urm%reDte orarul Di distri!u)ia meselor6
$ urm%reDte periodic greutatea corporal%.
P%&int*) $+ d$"+Ko%!
%&ti.it%t "i,i&+ &!$&*t+
$ conDtienti(ea(% !olnavul de importanta activit%)ilor fi(ice moderate6
$ sta!ileDte un program de activit%)i fi(ice 'n func)ie de gusturi Di capacitate 'mpreun% cu
!olnavul.
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i& $ asistenta permite e8primarea emo)iilor a sentimentelor !olnavului6
$ 'l 'nva)% metode de rela8are6
$ la nevoie administrea(% medica)ie sedativ%.
0# Into)!%nt% di9$ti.%
M%ni"$t%!i d d'ndnt%:
$ greata$ $en(atie de a vomita urmata sau nu de varsatura.
$ varsatura
$ astenie 1o!oseala2 fi(ica
$ paloarea tegumentelor
$ inapetenta
63
$ !alonari
$ regurgitatii $ reflu8 in cavitatea !ucala a unor cantitati mici de lic&ide din cavitatea gastrica.
medicului eventualele modific%ri.
A)t '!o-)m d d'ndnt% V
VM%!&%n C!in 8 M%n*%) d n*!$in98 .o) I8 Edit*!% ALL EDUCATIONAL8 /;1/#
Di"i&*)t%t% $%* in&%'%&it%t% d % $ %)imnt% $i 3id!%t%
M%ni"$t%!i d d'ndnt% :
$ dificultate de deglutitie1disfagie2 digestie masticatie
$ o!oseala
$ sla!iciune
$ diminuarea mo!ilitatii mandi!ulei
$ tegumente uscate palide
$ nu poate folosi ustensilele pentru a se alimenta.
S*!$ d di"i&*)t%t :
$ afectiuni ale mem!relor superioare rani ale mem!relor superioare6
$ stres an8ietate confu(ie tul!urari psi&ice6
$ deficit vi(ual
$ deformarea articulatiilor mainii parali(ie6
$ prote(e dentare prost ajustate6
$ singuratate6
$ de(ec&ili!re endocrine sau organice.
Int!.ntii) %$i$tnti mdi&%)
O-i&ti. Int!.ntii %*tonom $i d)9%t
12 Pacientul sa se alimente(e singur utili(and ustensile
adecvate in termen deQQQ..
22 Pacientul sa consume alimente care se mananca cu
mana 1fructe paine2 singur la fiecare masa in
termen deQ.
32 Pacientul sa se alimente(e singur fara nici o jena in
termen deQQQQQQ..
$ ajuta pacientul sa se alimente(e6
$ il incurajea(a apreciindu$i efortul6
$ administrea(a medicatia prescrisa de medic.
Di"i&*)t%t% $%* in&%'%&it%t% d % !$'&t% *n !9im %)imnt%!
$ nu !ea sau !ea lic&ide inter(ise6
$ omite mesele sau mananca alimente inter(ise6
$ ameteli
$ paloare
$ indispo(itie
$ constipatie.
S*!$ d di"i&*)t%t :
$ o!isnuinte alimentare diferite legate de cultura si religie6
$ stres an8ietate confu(ie6
$ lipsa cunoasterii alimentelor premise sau inter(ise in afectiunea pe care o are pacientul6
$ de(gust alimentar6
$ o!isnuinte alimentare dficitare in familie6
$ nu poate sa$si procure sau sa$si prepare alimentele6
$ intoleranta alimentara6
$ neacceptarea !olii.

Pacientul sa urme(e regimul alimentar singur in
termen deQQQQQQQQQ..
$ ajuta pacientul sa se alimente(e6
$ ii e8plica necesitatea dietei alimentare6
R"*,*) d % $ %)imnt%A 3id!%t%
M%ni"$t%!i d d'ndnt% -
$ refu(ul de a manca
$ refu(ul de a !ea
S*!$ d di"i&*)t%t:
$ depresii majore6
$ an8ietate stress
$ atitudine defavora!ila
$ anturaj
64
$ insalu!ritate
$ sla!iciune
$ pierderea stimei de sine
$ tul!urari de gandire
$ singuratatea 1divort deces26
$ pierderi sociale 1 somaj de avere etc.2

12 Pacientul sa$si e8prime dorinta de a
manca si a !ea singur in termen deQQQ..
22 Pacientul sa ai!a confort psi&ic si fi(ic
cu ajutorul nursei permanent
$ asistenta stimulea(a pacientul sa$si e8prime an8ietatea emotiile care au provocat
deci(ia de negativism6
$ cola!orea(a cu apartinatorii in situatii de singuratate pentru a nu lasa singur
pacientul6
$ e8plica pacientului necesitatea de a !ea si a manca ridica moralul pacientului
reda pofta de viata pacientului6
$ administrea(a medicatia prescrisa de medic 1antidepresive2.
V%r%t!r"le
De;"n"t"e
Barsaturile repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%.
General"tat"
Boma este un act refle8 repre(ent.nd o reac)ie natural% a organismului de ap%rare cel mai adesea fa)% de anumite su!stan)e
to8ice sau greu digera!ile fa)% de stomac .
Centrul vomitiv este situat 'n !ul!ul ra&idian refle8ul de vom% fiind declanDat de e8cita)iile care pornesc din aproape toate
organele a!dominale Di la!irint.
B%rs%tura este un act refle8 provocat de contrac)ia diafragmului Di a muDc&ilor a!dominali. ;ste precedat% adesea de grea)%
Di &ipersaliva)ie. Fn timpul v%rs%turii se reali(ea(% o contrac)ie a pilorului care 'mpiedic% trecerea con)inutului gastric spre duoden Di 'n
acelaDi timp o rela8are a (onei fundice Di a cardiei care permite eliminarea lui for)at% spre esofag faringe Di cavitatea !ucal%. B%lul
palatin este ridicat iar glota 'nc&is% 'mpiedic% trecerea con)inutului v%rs%turii c%tre c%ile respiratorii. +iDc%rile antiperistaltice ale
esofagului Di jocul func)ional al jonc)iunii esofago$gastrice sunt suspectate a avea un rol 'n e8teriori(area v%rs%turii dar for)a operativ%
principal% r%m.ne creDterea presiunii intraa!dominale ca urmare a contrac)iei simultane Di deose!it de puternice a diafragmului Di
muDc&ilor peretelui a!dominal.
<rice e8cita)ie a tractului digestiv poate determina o incita)ie vomitiv% transmis% centrilor nervoDi !ul!ari unde se afl%
centrul vomei prin intermediul nervilor glosofaringian Di pneumogastric.
S!re #e #";"c!ltate
Nevoia de a v%rsa este declanDat% 'n cele mai multe ca(uri de-
$ into8ica)ii alimentare mese prea copioase consum e8cesiv de alcool6
$ consum de anumite medicamente orale efectele secundare ale unor medicamente6
$ colici intestinale infec)ii virale la!ilitate psi&o$emo)ional% graviditatea6
$deplasarea cu maDina prin e8cita)ia centrului ec&ili!rului6
$ rcreDterea presiunii intracraniene 1meningite encefalite &emoragii cere!rale tumori
a!cese cere!rale26
$ e8citare c&imic% pe cale sanguin% cu su!stan)e ca cloroform morfin% uree sau to8i$Kine micro!iene 'n scarlatina difterie
pneumonie6 $in aceste ca(uri voma repre(int% un fenomen patologic.
=an";etar", e3ne #e #epen#enta
=an";etar"le cantitative<calitative sunt determinate de frecven)% orar cantitate continut culoare caracter.
Frecventa
Jv&rs&turi ocazionale in into8ica)ii alimentare sau !oli infec)ioase acute6
Jv&rs&turi frecvente in steno(a piloric% dup% mese6
Jv&rs&turi incoercibile in graviditate ta!es !oli psi&ice6
Jv%rs%turle pot pre(enta caracter de periodicitate.
<rarul v%rs%turilor este caracteri(at de alimenta)ie-
Jv&rs&turi matinale, diminea)a pe stomacul gol 1la alcoolici Di gravide26
Jv&rs&turi post+prandiale imediat dup% alimentare sau 'n timpul mesei 1traume psi&ice depresie26
Jv&rs&turi tardive dup% 2$6 & de la consumul alimentar 1ulcer cancer gastric complicat cu steno(% piloric%26
Cant"tate2
J 'n ca(ul v%rs%turilor alimentare pacientul vars% toat% cantitatea alimentelor consumate6
'n steno(a piloric% pe l.ng% alimentele consumate se adaug% Di secre)ia e8agerat% a glandelor stomacale precum Di resturi de la
alimenta)iile anterioare 1v%rs%tur% a!undent%26
uneori cantitatea con)inutului stomacal evacuat este de c.teva (eci de ml.
="ro2
Jv%rs%turile au un miros fad6
Jmiros acru 'n ca( de &iperclor&idrie6
Jmiros fecaloid 'n ileus 1reflu8ul con)inutului intestinal 'n stomac26
Jmiros r.nced 'n ca( de fermenta)ie stomacal%.
Con-"n!t
Con)inutul v%rs%turilor este re(ultatul-
$alimentelor ingerate sucului gastric Di duodenal con)inutul duodenului6
$con)inutul intestinal regurgitat uneori din e8udatul pere)ilor stomacali s.nge etc.
65
,n func)ie de acestea deose!im-
$ v%rs%turi alimentare care con)in alimente mai mult sau mai pu)in digerate6
$ v%rs%turi mucoase, apoase ce con)in produsele &ipersecre)iei gastrice din gastrite
cancer gastric Di apar la gravide etilici ca v%rs%turi matinale6
$ v%rs%turi biliare 'n colecistopatii6 e
$ v%rs%turi fecaloide in caz de oclu(ie6
$ v%rs%tur% intestinal&=
$ v%rs%turi purulente 'n gastrita flegmonoas% sau c.nd un a!ces al organelor 'nvecinate se desc&ide 'n stomac6
$v%rs%turi sanguinolente sau de s.nge pur 1&emateme(%2 'n !oli ale stomacului organelor 'nvecinate sau 'n cadrul unor !oli generale.
C!loare2
J gal!en ver(ui sau verde 'nc&is 'n v%rs%turi !iliare6
J gal!en murdar 'n oclu(ii intestinale6
J roDie 'n &emateme(%6
J !run% av.nd aspect de M(a) de cafeaN 'n &emoragii digestive cancer gastric 1cantitatea de s.nge din stomac este redus% ap%r.nd 'n
v%rs%turi su! form% digerat% sau semidigerat%26
Caracter2
J v%rs%tur% f%r% efort
J v%rs%tur% f%r% grea)%
J v%rsatura f%r% leg%tur% cu alimentele consumate6
J v%rs%tura !run%
J v%rs%tur% 'n jet
J v%rs%tur% incoerci!ile$ varsatura 'n &ipertensiune intracranian% 1A,C2.
Atit*dini $i int!.ntii
Del"3"ta3 l3pto3ele pre3er$%toare2
J supraveg&em pacientul atunci c.nd pre(int% simptomele premerg%toare v%rs%turilor-grea)% vertij saliva)ie a!undent% dureri de cap
ta&icardie transpira)ii reci disconfort stare general% alterat%
J'n aceste ca(uri preg%tim de urgen)% t%vi)% renal% vas colector muDama ale(a prosoppa&ar cu ap%6
J'ndep%rt%m prote(a dentar% acolo unde este ca(ul6
1delimit%m v%rs%turile provocate sau precedate de accese de tuse ca de e8emplu 'n tusea convulsiv%.
A"$!ra3 3%!r" #e control 8" toaleta pac"ent!l!"2
Jpo(i)ion%m pacientul De(.nd semiDe(.nd sau decu!it lateral cu capul uDor ridicat pentru a 'mpiedica aspirarea v%rs%turilor6
Jsus)inem capul pacientului cu o m.n% pe frunte Di vasul de colectare6
Jeduc%m pacientul pentru a nu c%uta s%$Di opreasc% v%rs%turile6
Jefectu%m toaleta pacientului- !ucal% par)ial% sau total% dup% necesit%)i6
Joferim pacientului ap% pentru cl%tirea gurii dup% v%rs%turi6
Jin ca(ul unei into8ica)ii alimentare oferim multe lic&ide pentru a stimula v%rsatura pentru a cur%)a astfel stomacul6
Jasigur%m pacientului regim alimentar de cru)are a stomacului 1ceaiuri de muDe)el f%r% (a&%r26
Jrelu%m alimenta)ia pacientului treptat 'ncep.nd cu &ran% lic&id% 1supe26
Jeduc%m pacientul Di aplic%m comprese ume(ite sau cataplasme calde pe regiunea $ a!dominal%6
Jnu administr%m pacientului cu v%rs%turi medicamente pe cale oral%6
Jcon)inutul stomacal poate fi aspirat 'n c%ile respiratorii o!stru.ndu$le. ,n acest ca( aspir%m con)inutul stomacal6 resturile alimentare
irit% mucoasele respiratorii care sunt invadate de flor% patogen% ap%r.nd !ron&opneumonia6
J o!serv%m frecven)a v%rs%turilor Di periodicitatea acestora not.ndu$le 'n foaia de temperatur%6
J determin%m volumetric cantitatea v%rs%turilor pe 24 & Di orarul acestora6
J apreciem con)inutul culoarea mirosul Di for)a de proiec)ie a v%rs%turilor6
J capt%m fiecare v%rs%tur% 'n vas separat.
Interven-"" pot.v%r%t!r%2
Jo!serv%m Di calm%m simptomele ce pot 'nso)i v%rs%tura- durerea a!dominal% pierderea ec&ili!rului des&idratarea6
Jcomunic%m de urgen)% medicului apari)ia v%rs%turilor sanguinolente6
JliniDtim din punct de vedere psi&ic pacientul care acu(% ame)eli vertij sete accentuat% Di il educ%m pentru conduit% post$v%rs%tur%6
Jadministr%m medica)ia antiemetic% prescris% de medic 1supo(itoare injec)ii perfu(ii26
Jtransport%m la la!orator pentru investiga)ii v%rs%tura pacientului6
Jnot%m fiecare v%rs%tur% cu un cerc data Di ora c.nd s$a produs-
$cu culoare al!astr% v%rs%turile alimentare6
$cu culoare verde v%rs%turile !ilioase6
$cu culoare roDie v%rs%turile sanguinolente.
Jla indica)ia medicului efectu%m !ilan)ul &idric Di administr%m pentru corec)ia tul!ur%rilor electrolitice re(ervei alcaline Di anemiei
parenteral solu)iile perfu(a!ile electroli)ii cantitatea de s.nge prescris%6
Jmonitori(%m func)iile vitale vegetative ale pacientului Di comunic%m de urgen)a
TUL=URRI ALE FLUIDELOR
<o)*m*) d"i&it%! d ")*idFd"i&it d .o)*m )i&3idi%nG:
$ &ipovolemie
$ des&idratare.
3e datorea(a pierderilor e8cesive 1v%rs%turi aspira)ie diafore(% arsuri diuretice2 sau miDc%rii fluidului- acumulare anormal% de fluid
'n diferite (one ale organismului 1ascit% edem periferic &ematom2.
+anifest%ri
de dependenta
$ piele uscat% cu turgor redus6
$ mem!rane mucoase uscate !u(e uscate lim!a ars%6
$ oc&ii ad.nci)i moi6
$ letargie 6
$ sete6
$ sc%derea elimin%rii urinare6
$ ta&icardie6
66
$ &ipotensiune arterial%6
$ sc%derea presiunii venoase centrale6
$ creDterea &emoglo!inei Di a &ematocritului prin &emoconcentra)ie6
$ creDterea ureei sanguine6
$ urin% concentrat% cu densitate mare.
,nterven)iile
asistentei
medicale
$ m%soar% Di notea(% (ilnic ingestia Di eliminarea6
$ c.nt%reDte (ilnic pacientul6
$ monitori(ea(% semnele vitale nivelul de conDtien)% parametrii clinici re(ultatele de la!orator sl%!iciune
neliniDte agita)ie riguroas%6
$ men)ine integritatea mem!ranelor mucoase prin igien% riguroas%6
$ 'ngrijeDte tegumentele cu aten)ie pentru evitarea atingerii integrit%)ii lor6
$ inspectea(% (ilnic (onele de presiune de po(i)ie Di le masea(% la fiecare dou% ore6
$ asigur% aportul lic&idian 25"" ml4(i din care 15"" ml per os.
EE&$*) .o)*m*)*i d )i&3id:
$ merge 'n sectorul e8tracelular d.nd naDtere la edeme6
$ se datorea(a creDterii Na Di a cantit%)ii de ap% prin reten)ie Di4sau ingestie e8cesiv% sc%derii e8cre)iei renale de Na si ap% sc%derii
mo!ili(%rii de lic&ide 'n interiorul spa)iului intravascular.
+anifest%ri
de dependenta
$ creDterea acut% 'n greutate6
$ edem periferic6
$ pleoape edematiate6
$ creDterea presiunii venoase centrale6
$ &ipertensiune arterial% puls puternic6
$ dispnee6
$ raluri crepitante6
$ turgescen)a jugularelor6
$ sc%derea &emoglo!inei Di a &ematocritului6
$ sc%derea densita)ii urinare.
,nterven)iile
asistentei
medicale
$ educ% pacien)ii cronici privind apari)ia acestor semne6
$ educ% pacientul Di familia privind importan)a aportului sc%(ut de lic&ide Di Na6
$ m%soar% (ilnic ingestia Di eliminarea6
$ c.nt%reDte (ilnic pacientul6
$ o!serv% edemul periferic6
$ ascult% frecvent respira)ia6
$ evaluea(% semnele Di simptomele de edem pulmonar6
$ sta!ileDte cantitatea de lic&ide pentru fiecare tur%6
$ educ% pacientul privind efectul diureticelor asupra ec&ili!rului
&idroelectrolilic 6
$ 'nva)% pacientul care sunt lic&idele Di alimentele cu con)inut crescut 'n Na6
$ sc&im!% concep)ia de preparare a alimentelor.

TUL=URRI ELECTROLITICE
Aipo$natremia +anifest%ri-
$ deficit de Na su! 13" m;f4l6
$ cefalee confu(ie6
$ an8ietate piele umed%.
,nterven)iile asistentei medicale-
$ creea(% un mediu de siguran)% pacientul fiind agitat Di confu(6
$ recunoaDte modific%rile de comportament6
$ acord% suport psi&ologic6
$ acord% suport moral familiei6
$ monitori(ea(% solu)iile intravenoase Di rata de flu8 a acestora.
Aiper$natremia +anifest%ri-
$ e8cesul de Na- peste 15" m;f4l6
$ agita)ie ce poate progresa spre convulsii6
$ mem!rane mucoase uscate6
$ sete &iperemia fe)ei6
$ ta&icardie &ipertensiune arterial% 6
$ reduce ingestia de Na6
$ administrea(% solu)ii cu con)inut sc%(ut de Na6
$ administrea(% diuretice6
$ creea(% un mediu de siguran)%.
Aipo
potasemia
+anifest%ri6
$ nivelul redus de a su! 3 m;f4l6
$ sl%!iciune sc%derea peristaltismului p.n% la ileus6
$ sc%derea poftei de m.ncare6
$ crampe musculare la e8tremit%)i6
$ gre)uri fatiga!ilitate.
$ administrea(% intravenos a cu mare pruden)%6
$ monitori(ea(% aritmiile cardiace6
67
$ asigur% mediul de siguran)%6
$ monitori(ea(% sunetele intestinale6
$ m%soar% cu aten)ie ingestia Di e8cre)ia6
$ educ% pacientul s% evite alimentele !ogate 'n a 1!anane spanac var(% de *ru8elles citrice piersici caise2.
Aiper
potasemia
+anifest%ri-
$ e8ces de potasiu peste 55 m;f4l6
$ grea)% crampe a!dominale6
$ diaree 1&iperactivitate intestinal%26
$ pareste(ii sl%!iciune irita!ilitate6
$ aritmii cardiace severe6
$ sc&im!area personalit%)ii.
,nterven)iile asistentei-
$ administrea(% perfu(ii de gluco(a Di insulina sau !icar!onat 1scad nivelul de a prin uDurarea p%trunderii lui 'n celul%26
$ monitori(ea(% aritmiile cardiace6
$ asigur% mediul de securitate.
6# NE<OIA DE A ELIMINA
D"ini(i:
;liminarea repre(int% necesitatea organismului de a se de!arasa de su!stan)ele nefolositoare v%t%m%toare re(ultata din
meta!olism astfel incat sa fie pastrata &omeosta(ia si mentinuta starea de !ine specifica sanatatii.
C%i d E&!ti
<rganismul recurge la modalitati diferite si la cai diferite pentru a PscapaR de produsii nefolositori sau un surplus -
$ aparat renal : urin%6
$ piele $ transpira)ie : perspira)ie6
$ aparat respirator$ aerul e8pirat6
$ aparat digestiv $ scaun 6
$ aparat genital feminin : menstruatie secretii eliminate prin tractul genital6
$ prin tegumente si mucoase - transpiratie secretii diverse.
,n st%ri patologice apar elimin%ri pe cale digestiv% su! form% de v%rs%turi Di pe cale respiratorie prin e8pectoratie.
Gn!%)it+(i
+en)inerea constant% a compo(i)iei mediului intern se reali(ea(% prin procesul de &omeosta(ie. 9oate sc&im!%rile volumului
e8tracelular antrenea(% modific%ri 'n compo(i)ia lic&idelor celulare de unde re(ult% importan)a men)inerii constante a compo(i)iei
mediului intern.
0inic&ii fiind organe principale ale &omeosta(iei men)in compo(i)ia c&imic% a lic&idelor din organism la un nivel normal
men)in ec&ili!rul &idric &idroelectrolitic Di acido$!a(ic al mediului intern Di de!arasea(% organismul de produsele to8ice re(ultate din
meta!olism.
3u!stan)ele folositoare organismului 1sodiul Di apa2 sunt a!sor!ite prin osmo(%.
Prin rolul s%u de e8cep)ie pielea completea(% eliminarea renal%.
=n rol important 'l au pl%m.nii care controlea(% C<2 Di <2.
68
<rganismul tre!uie deasemenea s% se de!arase(e de deDeurile re(ultate 'n urma digestiei 1fi!re celulo(ice pigmen)i !iliari
celule descuamate de la nivelul tu!ului digestiv etc2.
gi alte su!stan)e nefolositoare tre!uie eliminate6 spre e8emplu la femei de la pu!ertate la menopau(% se elimin% o secre)ie
sanguin% menstrual% ce se produce la sf.rDitul fiec%rui ciclu menstrual dac% ovulul nu a fost fecundat.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i -io)o9i&i $ alimenta)ia-
$ cantitatea Di calitatea alimentelor ingerate de individ influen)ea(% satisfacerea nevoii de eliminare6
$ o !un% &idratare Di o alimenta)ie !ogat% 'n re(iduuri 1legume fructe cereale2 facilitea(% eliminarea
intestinal% Di ve(ical%6
$ mesele luate la ore fi8e favori(ea(% ritmul elimin%rilor6
$ e8erci)iile $ activitatea fi(ic% ameliorea(% randamentul muscular fortific% musculatura a!dominal% Di cea
pelvian% care au un rol important 'n eliminarea intestinal%6
$ v.rsta-
$ are rol important 'n satisfacerea nevoii dac% )inem seama de controlul sfincterelor6
$ la copii controlul se o!)ine 'n 2$3 ani6
$ la persoanele v.rstnice diminuarea tonusului musculaturii a!dominale poate provoca lipsa de control a
elimin%rii6
$ programul de eliminare intestinala $ regularitatea programului de eliminare este un factor ce influen)ea(%
satisfacerea acestei nevoi6 flora intestinal% joac% un rol e8trem de important 'n fi(iologia si patologia aparatului
digestiv6 momentul ales pentru defecare poate varia de la un individ la altul.
$ consumul de alcool6
$ starea de sanatate6
$ o!iceiurile si cutumele personale- cafeaua ceaiurile sau alte alimente au efect diuretic6
$ tonusul muscular- conditie necesara in mentinerea functiei urinare normale6
$ lic&idele ingerate-
$ cresterea aportului lic&idian produce o crestere a eliminarii urinare6
$ scaderea aportului lic&idian produce o scadere a eliminarii urinare6
$ medicamentele6
$ po(itia in timpul eliminarilor6 po(itia conforta!ila facilitea(a o eliminare corecat.
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ stresul si an8ietatea nu alterea(a caracteristicile urinei dar pot influenta frecventa mictiunilor6
$ emo)iile puternice $ pot modifica frecven)a cantitatea Di calitatea elimin%rii urinare Di intestinale 1sen(atie de
ve(ica plina golire incompleta a ve(icii urinare etc2.
F%&to!i
$o&io)o9i&i
$ normele sociale $ fiecare societate 'Di sta!ileDte m%suri de igien% astfel 'nc.t indivi(ii s% respecte salu!ritatea
locurilor pu!lice6
$ cultura6
$ educa)ia6
$ igiena Di controlul elimin%rilor orarul elimin%rilor6
$ controlul Di profila8ia st%rii de s%n%tate normele de igien% elementar%6
$ men)inerea salu!rit%)ii6
$ motiva)ie pentru eliminare o!iceiuri de igien% personal% Di de eliminare6
$ respectarea normelor sociale privind organi(area Di salu!ritatea locurilor pu!lice6
%G URINA- solu)ie apoas% prin care sunt eliminate su!stan)ele re(ultate din meta!olismul intermediar protidic inutile Di
to8ice pentru organism.
Gn!%)it+(i
Prin urin% se elimin% din organism su!stan)ele to8ice. ;liminarea acestor su!stan)e se face 'n solu)ie apoas% 'mpreun% cu
s%ruri minerale Di alte su!stan)e de de(asimila)ie care nu sunt necesare organismului.
,n mecanismul de eliminare intervin al%turi de rinic&i Di tu!ul digestiv ficatul glandele cu secre)ie intern% starea
func)ional% a aparatului circulator $ toate fiind influen)ate de activitatea sistemului nervos.
7e aici se vede interac)iunea 'ntre nevoia de a elimina Di celelalte nevoi fundamentale.
T!mino)o9i:
+ic)iune $ emisiune de urin% act fi(iologic conDtient de eliminare6
7iure(% $ cantitatea de urin% eliminat% din organism timp de 24 ore 1 volumul de urina secretat de rinic&i intr$o perioada de timp data $
P0<5. C0,N +/0C;/N2.
7iure(a repre(int% eliminarea din organism a su!stantelor inutile provenite din meta!olismul intermediar protidic care acumulate 'n
s.nge devin to8ice pentru organism.
C%ntit%t% $ varia(% 'n func)ie de v.rst%-
$ nou$n%scut 3"$3"" ml424 &
$ copii 5""$12"" ml424 &
69
$ adult 12""$14"" ml424 &... 1#"" ml424 &1 9itirca ?ucretia>&id de nursing2615""$ 16"" ml 1 +arcean
Crin 9ratat de nursing ;ditura amedicala 2"1"2.
F!&.n(%
mi&(i*ni)o!
$ nou$n%scut $ mic)iuni frecvente
$ copil 4$54(i
$ adult 5$64(i
$ v.rstnic 6$#4(i
Ritm*)
mi&(i*ni)o!
$ 243 din num%rul mic)iunilor 'n timpul (ilei 143 noaptea
C*)o%!% *!ini $gal!en desc&is p.n% la gal!en 'nc&is datorit% pigmentului numit urocrom6
Cu c.t urina va fi mai diluat% cu at.t va fi mai desc&is% Di invers6 p.n% la gal!en$'nc&is spre !run2.
$modificare 'n func)ie de alimente6
$ culoarea 'nc&is% $ 'n regim !ogat 'n carne6
$ culoare desc&is% $ 'n regim vegetarian6
Mi!o$*) *!ini $de !ulion $ urin% proasp%t%6
$amoniacal $ dup% un timp din cau(a fermenta)iei alcaline
R%&(i% *!ini $normal $ reac)ie acid% $ pA$ul 'ntre 55$651 +arcean Crin 9ratat de nursing ;ditura amedicala 2"1"2 in cursul
diminetii si intre 4#$74 in cursul (ilei.
0eac)ia urinei 'n func)ie de alimenta)ie6
$regimul !ogat 'n carne $ acidific% urina6
$regimul vegetarian $ scade aciditatea urinei6
Not+
0eac)ia &iperacid% sau alcalin% favori(ea(% precipitarea su!stan)elor di(olvate 'n urin% Di formarea calculilor 'n
c%ile urinare.
A$'&t*) *!ini $ normal $ clar transparent% la 'nceput. 5i(iologic dup% un timp de la emisie urina devine tul!ure Di formea(%
nubecula care se aDea(% pe fundul vasului. Nu!ecula re(ult% din coagularea mucinei sp%late de urin% a celulelor
epiteliale din c%ile urinare ca Di mucusul organelor genitale 1mai 'nt.i se formea(% un nor asem%n%tor fumului de
)igar%2. ?a rece urina devine tul!ure prin precipitarea s%rurilor minerale.
Dn$it%t% *!ini $ se determin% imediat dup% emisie pentru c% prin r%cire se sc&im!% densitatea6
$ normal 1"15$1"3"$ la regim mi8t6 la temperatura de 15cC 1temperatura mai mic% sau mai mare modific%
densitatea26
$ este influentata de cantitatea lic&idelor ingerate.
Com'o,iti%
*!ini F%n%)i,%
&3imi&%G
$ urina este constituita din apa in care sunt di(olvate su!stante minerale 1sodiu potasiu calciu magne(iu su!
forma de cloruri sulfati fosfati2 si organice 1uree creatinina acid uric aci(i aminati en(ime &ormoni vitamine2
celulele epiteliale sunt rare leucocite $25"" pe ml4minut eritrocite $3""" pe ml4minut uro!ilinogen in cantitate
mica.
-G SCAUNUL$ resturile alimentare supuse procesului de digestie eliminate din organism prin actul defeca)iei.
3caunul este alc%tuit din-
$re(iduurile r%mase 'n urma digestiei alimentelor6
$celulele descuamate de pe suprafa)a tu!ului digestiv Di a glandelor digestive6
$produsele de e8cre)ie a tu!ului digestiv Di a glandelor ane8e6
$num%r mare de micro!i.
T!mino)o9i:
$ defeca)ie $ eliminarea materiilor fecale prin anus.
F!&.nt% $ normal $ 1$2 pe (i sau unul la dou% (ile6
$1$2 scaune pe (i la nou$nascut6
O!%!*) $ ritmic la aceeaDi or% a (ilei diminea)a dup% tre(ire6
C%ntit%t% $ (ilnic 15"$2"" g materii fecale6
$ cantitatea materiilor fecale este determinat% de cantitatea Di calitatea alimentelor consumate gradul lor de
digera!ilitate Di digestie intensitatea proceselor de a!sor!)ie vite(a tran(itului intestinal.
Con$i$tn(% $ p%stoas% omogen%6
Fo!m% $ cilindric% cu diametrul de 3$5 cm lungime varia!il%6
C*)o%!% $ !run% la adult dat% de sterco!ilin%6
$ modificari 'n func)ie de alimenta)ie -
$ desc&is$gal!en $ regim lactat6
$ !run 'nc&is $ regim carnat6
$ negru $ alimente preparate care con)in s.nge6
$ verde $ legume ver(i6
$ culoare caracteristic% alimentului $ mure ciocolat% afine6
$ modificari 'n func)ie de medicamente-
$!run$negru : !ismut6
$negru$ver(ui : fier6
$al! : !ariu6
$negru mat : c%r!une.
Mi!o$*) $ caracteristic influentat de alimentatie.
L% &o'i)*) mi&
C*)o%!% $ 'n primele 2$3 (ile dup% naDtere I verde$!run 'nc&is 1meconiu26
$ la sugari-
J aspectul Di culoarea se modific% 'n func)ie de felul alimenta)iei.
/stfel-
7!
$gal!en$auriu $ sugar alimentat la s.n 'n contact cu aerul prin o8idarea !iliru!inei devine ver(ui sau verde6
$gal!en$desc&is $ sugar alimentat artificial$
$!run $dup% introducerea f%inii 'n alimenta)ie6
N*m+!*) $ 3$4 pe (i p.n% 'n luna a Bl$a c.nd se reduce la 2$3 pe (i6 dac% sugarul este alimentat pe cale artificial% num%rul
scaunelor este de 1$2 pe (i6
Mi!o$*) $ uDor acru reac)ie acid% $ sugar alimentat la s.n6
$ fad reac)ie alcalin% sau neutr% $ alimenta)ie artificial%6
&G TRANSPIRAIA$ fenomen fi(iologic prin care organismul 'Di intensific% pierderea de c%ldur% Di func)ia sa e8cretorie
prin intermediul glandelor sudoripare.
9erminologie-
$ sudoare $ solu)ie apoas% constituit% din ap% 99 g^[ Di 1 ^ re(iduu uscat 1uree ura)i aci(i graDi aci(i organici volatili s%ruri
minerale"2"g a(ot neproteic2.
R%&(i% $ acid% pA I39$ 56 sau uDor alcalin%6
C%ntit%t% $ minim% pentru a men)ine umiditatea pliurilor$2""ml424&6
Mi!o$*) $ varia(% 'n func)ie de alimenta)ie climat Di de deprinderile igienice ale individului6
P!$'i!%(i% $ pierderi insensi!ile de ap% prin evaporare la nivelul pielii Di prin e8pira)ie6

dG MENSTRA $ pierdere temporar% sau periodic% de s.nge prin organele genitale.
$ apare la pu!ertate Di dispare la menopau(% Di 'n timpul sarcinii6
+enar&a$prima menstruatie.
?eucoreee fi(iologica$cantitate redusa de lic&id secretata de glandele mucoasei genitale cu rol in autoaparare.
Ritm*) $ la 2#$35 (ile
D*!%t% $ 3$5 (ile
A$'&t*) $ mucus amestecat cu s.nge Di detritusuri celulare6 nu coagulea(%6
C*)o%!% $ roDu negricios la 'nceput apoi roDu desc&is6
C%ntit%t% $ 5"$2"" g6
Mi!o$*) $ de(agrea!il6
E.o)*(i% $ f%r% dureri uDoar% jen% fi(iologic%6
EG AERUL EWPIRAT
Compo(i)ia aerului e8pirat-
$ C<2$ 16^
$ <2 $ 3^
$ N $ 74^
$ A2" $ 7^.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i 5n $%ti$"%&!% n.oii:
$ cercetea(% deprinderile de eliminare ale pacientului6
$ planific% programul de eliminare )in.nd cont de activit%)ile sale6
$ planific% e8erci)ii fi(ice6
$ 'l 'nva)% te&nici de rela8are6
$ cercetea(% deprinderile alimentare ale pacientului6
$ recomand% consumarea alimentelor Di a lic&idelor ce favori(ea(% eliminarea.
/tunci c.nd nevoia de eliminare nu este satisf%cut% survin mai multe '!o-)m d d'ndn(+:
1. ;liminare urinar% inadecvat%4anormala prin deficit sau prin surplus.
2. 0eten)ie urinar%.
3. ,ncontinen)% de urin%.
4. ,ncontinen)% de materii fecale.
5. ;liminarea intestinala inadecvata4anormala.
6. 7iaree.
7. Constipa)ie.
# ;liminare menstrual% inadecvat%.
9. 7iafore(a.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ $ alterarea mucoasei intestinale 1diaree constipa)ie26
71
d o!din "i,i& $ diminuarea peristaltismului intestinal 1constipa)ie26
$ sl%!irea sau rela8area sfincterelor 1incontinen)%26
$ lipsa de control a sfincterelor 1incontinen)%26
$ alterarea centrilor nervorDi 1incontinen)%26
$ accidente cere!ro$vasculare 1incontinen)%26
$ spasme ve(icale 1reten)ie urinar%26
$ anomalii ale c%ilor urinare 1reten)ie urinar% eliminare urinar% inadecvat%26
$ alterarea c%ilor urinare 1eliminare inadecvat%26
$ alterarea parenc&imului renal 1eliminare inadecvat%26
$ tumori 1constipa)ie26
$ into8ica)ii alimentare Di medicamentoase 1drog2 1diaree reten)ie urinar%26
$ de(ec&ili!ru meta!olic electrolitic endocrin neurologic 1eliminare urinar% inadecvat% diafore(%26
$ durere 1eliminare urinar% inadecvat%26
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ an8ietate 1diaree constipa)ie26
$ stres 1diaree constipa)ie26
$ situa)ie de cri(% 1eliminare urinar% inadecvat% diafore(% constipa)ie26
$ tul!ur%ri de g.ndire 1incontinen)% urinar% Di fecale26
S*!$% d o!din
$o&io)o9i&
$ poluarea apei 1diaree26
$ alimente alterate 1diaree26
$ sc&im!area modului de via)% 1constipa)ie26
$ program de lumi ,nsdeovst pentru satisfacerea nevoii 1constipa)ie26
$ insalu!ritatea mediului 1eliminare urinar% inadecvat%26
$ temperatura am!iant% prea ridicat% 1diafore(%26
Li'$%
&*no%Kt!ii
$ lipsa de cunoDtin)e6
$ insuficienta cunoaDtere a sinelui a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor6
1# ELIMINARE URINAR INADEC<AT
PRIN DEFICIT SAU PRIN SURPLUS
D"initi
$ de(ec&ili!rul constituentilor normali din urina sau pre(enta in urina a unor su!stante care in mod normal nu sunt eliminate prin
aceasta.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din
"i,i&
$ alterarea mucoasei ve(icale6
$ into8ica)ii alimentare6
$ medicamentoase6
$ o!struc)ia6
$ infec)ia6
$ de(ec&ili!re meta!olice elecrolitice6
$ alterarea centrilor nervosi.
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ tul!ur%ri de g.ndire6
$ situa)ia de cri(a6
$ stresul6
$ an8ietatea.
S*!$% d o!din
$o&io)o9i&
$ sc&im!area modului de viata6
$ insalu!ritatea mediului am!iental.
Li'$%
&*no%Kt!ii
$ insuficienta cunoaDtere a sinelui a celorlal)i a mediului 'nconjur%tor.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+ relevante pentru afectarea aparatului renal sunt-
tul!ur%rile diure(ei6
tul!ur%ri 'n emisiune a urinei6
modific%rile caracteristicilor urinei6
durerea.
T!l0!rar" ale #"!re1e"
Po)i*!i J eliminarea unei cantit%)i de urin% mai mare de 25"" ml424 &6
J poate fi-
$ fi(iologica dupa ingestia unei cantitati mari de lic&ide a unor alimente cu actiune diuretica sau su! influenta
frigului6
$ patologica care apare in starile fe!rile dia!et &ipertiroidism cri(e dureroase etc.
$ trec%toare este intalnita in fa(a de defervescenta a unor !oli infectioase acute 1pneumonie fe!ra tifoida la
sfarsitul cri(elor de angina pectorala ta&icardie paro8istica dupa colicile renale accesele epileptice sau isterice2 in
urma tratamentului din insuficienta cardiaca cu cardiotonice si diuretice 'n perioada de resor!)ie a edemelor
transsudatelor Di e8sudatelor seroase6
- de durata se intalneste in-
$ nefropatiile care evoluea(a cu insuficienta renala cronica 1glomerulonefrita cronica pielonefrita
cronica sclero(a renala$ c.nd rinic&iul Di$a pierdut capacitatea de concentrare si cantitatea poate s%
creasc% p.n% la 5$6 litri 'n 24 ore 9*C renala26
$ afectiunile endocrine cum ar fi dia!etul (a&arat decompensat1eliminarea cantit%)ii mari de gluco(a
72
prin urin% necesit% o mare cantitate de ap%conform legilor osmotice26 dia!etul insipid 1lipsa da secre)ie
a &ormonului antidiuretic &ipofi(ar 'mpiedica rea!sor!)ia tu!ular% a apei cantitatea de urin% putand
ajunge p.n% la 1"$3" litri pe (i2 &ipertiroidism &iperparatiroidism.
O)i9*!i $ e8cre)ia urinei su! 5"" ml424 ore 1dupa 7ictionar +edical$ 0<medic26 #"" ml424 & 1dupa +arcean Crin 9ratat
de nursing ;ditura +edicala 2"1226
<liguria poate fi determinat% de cau(e renale Di e8trarenale.
/pare 'n-
$ afec)iuni 'nso)ite de des&idratarea organismului prin-
$ transpira)ii a!undente
$ v%rs%turi incoerci!ile
$ diaree accentuat%
$ &emoragii a!undente6
$ perioada de formare a colec)iilor seroase6
$ insuficien)% circulatorie cu formare de edeme6
$ perioada acut% a !olilor infec)ioase 1pneumonie &epatit% etc.2
$ glomerulonefrite acute 'nso)ite de edeme6
$ ciro(a &epatica6
$ tul!urari de tran(it.
An*!i% $ a!senta urinei in ve(ica urinara6
$ poate fi-
$ secretorie 1adev%rat%2$ apare atunci c.nd se produce 'ncetarea form%rii urinei6
$ e8cretorie 1fals%2 $ are drept cau(% imposi!ilitatea dren%rii urinei
formate.
,n am!ele ca(uri avem o ve(ic% urinar% goal%b
Cau(e-
a2 Cau(ele prerenale sunt acelea care determina scaderea flu8ului plasmatic renal -
$ scaderea volumului de sange 1&ipovolemia2 - &emoragii arsuri6
$ scaderea de!itului cardiac- valvulopatii6
$ vasoconstrictie renala in conditiile in care e8ista vasodilatatie sistemica- &epatorenal6
$ medicamente care impiedica autoreglarea circulatiei renale- in&i!itori de cicloo8igena(a 1e8- aspirina2.
3caderea perfu(iei renale determina reducerea presiunii &idrostatice .
!2 Cau(e renale intrinseci sunt determinate de -
$ cau(e glomerulare- infiltratul inflamator glomerular scade suprafata de filtrare6
$ cau(e tu!ulare- necro(a tu!ulara acuta determinata de su!stante nefroto8ice sau de isc&emie 1daca &ipovolemia este
prelungita apare necro(a isc&emica a tu!ilor renali $ deci o cau(a initial prerenala $ care poate determina necro(a
tu!ilor si astfel devine o cau(a renala intrinseca26
c2 Cau(e postrenale sunt determinate de o!structia cailor renale la orice nivel 1tu!i ureter uretra2. Cresterea
presiunii la nivelul capsulei *oOmann scade presiunea de filtrare.
T!l0!r%r" #e e3""!ne !r"nar%
Po)%Pi*!i% $ repre(inta o crestere a numarului de mictiuni cu reducerea proportionala a cantitatii de urina care este eliminata in
timpul unui act mictional. PolaKiuria este descrisa de catre pacient ca urinat putin si des.
Cau(ele pot fi-
$ ac)iuni iritative asupra mucoasei ve(icale6
$ procese intrave(icale Di de vecin%tate- cistit% tu!erculo(% Di neoplasm ve(ical calculo(% ve(ical% inflama)ii
pelviene afec)iuni uterine uretrite prostatite6
$ &ipere8cita!ilitatea mucoasei ve(icale la nevropa)i.
9ipuri-
$ prin reducerea capacitatii ve(icale6
$ prin stagnare ve(icala6
$ prin poliurie6
$ prin disectatie1greutate de desc&idere a colului ve(ical2.
Ni&t*!i% $ inversarea raportului dintre num%rul mic)iunilor Di cantitatea de urin% emis% 'n timpul (ilei fa)% de cea emis% 'n
cursul nop)ii. /pare 'n insuficien)% ventricular% st.ng% $ se datorea(% faptului c% 'n cursul (ilei inima nu a asigurat
trecerea prin rinic&i a unei cantit%)i necesare de s.nge6
Di$*!i% $ dificultate de a urina6 se manifesta prin mictiuni lente peni!ile in mai multi timpi cu necesitatea de a forta
pentru evacuarea ve(icii.
/pare 'n-
$ inflama)ii acute ale uretrei
$ stricturi uretrale
$ edeme ale mucoasei uretrale
$ &ipertrofie de prostat% etc.
I$&3i*!i% F!tnti%
*!in%!%G
$ repre(inta imposi!ilitatea de golire a ve(icii urinare producerea ei la nivel renal fiind normala.
$ tipuri de retentie de urina-
- retentia completa 1evacuarea este imposi!ila2 de urina este provocata de cele mai multe ori la !ar!at de
un adenom al prostatei si la femeie de o tul!urare neurologica sau sfincteriana. ;a se de(valuie !rutal- nevoia de
a urina este imperioasa ve(ica este tensionata dureroasa si palpa!ila 1glo! ve(ical2. /ceasta retentie impune
un sondaj ve(ical evacuator pe cale uretrala sau prin aplicarea unui cateter ve(ical suprapu!ian apoi cautarea cau(ei
prin diferite e8amene.
- retentia incompleta de urina 1evacuare partiala a ve(icii2 are uneori o origine neurologica 1legata de
un dia!et sau consecutiva unei ra&ianeste(ii2 de cele mai multe ori o!structiva 1ingustare a colului ve(ical un
calcul sau un cancer al prostatei un fi!rom uterin2. ;a se de(valuie in mod treptat prin tul!urari de mictiune-
73
mictiuni apropiate in timp unele de altele jet sla! al urinei sen(atie de golire ve(icala incompleta uneori
incontinenta sau infectie urinara. Be(ica este de cele mai multe ori rela8ata domul ei fiind palpa!il deasupra
pu!isului.
Mi&ti*n%
in&om')t%
$ este repre(entata de imposi!ilitatea de a elimina intreaga cantitate de urina in timpul unei mictiuni asa (is
fi(iologice. Cu timpul cantitatea de urina care ramane in ve(ica 1re(iduu ve(ical2 creste foarte mult ducand la
retentia acuta completa de urina sau lent 1retentie cronica completa de urina cu distensie ve(icala si urinare prinH
prea plinH sau falsa incontinenta urinara26 apare frecvent in !oli ale prostatei si afectiuni neurologice.
Mi&ti*n
d*!!o%$%
$ poate fi premictionala 1inainte de urinare cand ve(ica e Gprea plinaH2 initiala 1la inceputul mictiuni2 sau totala 1in
tot timpul mictiunii26 poate fi insotita de tenesme ve(icale 1sen(atia continua permanenta dureroasa de mictiune2.
Mi&(i*ni
im'!io%$
- scurtarea timpului de la apari)ia sen(a)iei de urinare p.n% la nevoia de a urina propriu$(is.
$ sen(a)ia imperioas% de a urina$tenesme.
/pare 'n-
$ pertur!%ri ale activit%)ii motorii sfincteriene ale ve(icii urinare6
$ tul!ur%ri de sensi!ilitate ale colului ve(ical : afec)iuni neurologice6
$ afec)iuni uretrale prostatice.
In&ontinnt%
*!in%!%
$ repre(inta emisia involuntara4accidentala de urina 1ve(i pro!lema de dependenta nr.2 $retentia urinara2.
En*!,i$ $ emisie de urina involuntara si inconstienta in general nocturna la un copil care a depasit varsta deprinderii de a fi
curat si care nu sufera de vreo le(iune organica a cailor urinare. ;nure(ia se deose!este de incontinenta in care
copilul nu este curat nici (iua nici noaptea. ;nure(ia este numita primara atunci cand copilul nu este in masura sa$si
controle(e ve(ica la varsta normala a curateniei adica intre 2 si 4 ani6 ea este numita secundara atunci cand survine
dupa o perioada in care curatenia fusese deprinsa.
9ipuri de enure(ie:
$ enure(ia nocturna i(olata sau enure(ia adevarata se o!serva mai ales la !aieti si pre(inta adesea un caracter
familial 1parinti frati si surori2. ;a nu survine decat noaptea.
$ enure(ia prin imaturitate ve(icala cau(ata de persistenta unei ve(ici de tip infantil foarte contractila ea este cea
mai raspandita la fete. ;a se caracteri(ea(a mai ales prin nevoia frecventa si imperioasa de a urina 1mai mult de 6
mictiuni pe (i2 sau prin pierderi de urina in timpul rasului tusei jocului.
=o#";"c%r"le caracter"t"c"lor !r"ne"
Modi"i&+!i)
&%ntit%tii
$ a!senta in oligurie6
$ sca(uta in oligurie polac&iurie6
$ crescuta in poliurie.
Modi"i&+!i)
"!&.n(i
mi&(i*ni)o!
$ sca(uta in oligurie6
$ crescuta in polac&iurie poliurie.
Modi"i&+!i)
!itm*)*i
mi&(i*ni)o!
$ nicturia$ inversarea ritmului (i4noapte6
$ opsiuria I intar(ierea in eliminare a cantitati de lic&ide ingerate6 poate fi determinata si de !oli e8trarenale 1!oli
endocrine cardiace &epatice2.
Modi"i&+!i)
&*)o!ii *!ini
$ se modific% atunci c.nd se elimin% prin ea su!stan)e colorante parte component% a urinei 'n cantitate mare Di 'n ca(uri
patologice-
$ urin% foarte desc&is% : poliurie6
$ urin% incolor% $ dia!et (a&arat4insipid sclero(% renal%6
$ urin% 'nc&is% gal!en !run% sau roDie !run% $ oligurie eforturi musculare accentuate care provoac% pierdere mare de
ap% pe cale e8trarenal% 1transpira)ie26
$ urin% !run 'nc&is : ictere6
$ urin% sangvinolent% colorat% mai intens dup% cantitatea de s.nge pe care o con)ine 1a se delimita provenien)a de alt%
natur% e8. uterin%2 $ 1menstrua)ie2 6
$ numeroase medicamente pot sc&im!a culoarea urinei6
$ ro( roDu$c%r%mi(iu $ tratament cu aminofena(ona$piramidon6
$ al!astru$verde $ tratament cu al!astru de metilen amitripilina
vitamine * Comple86
$ cafeniu$roDu sau !run negru $ tratament cu c&inin% sau acid salicilic6
$ portocaliu$tratament cu sulfamide6
$ pre(en)a s.ngelui 'n urin% $ roDu desc&is roDu$'nc&is sau roDu$!run. =neori 'n ca( de &ematurie urina este
tul!ure asem%n%toare cu sp%l%tura de carne6
$ &ematuria repre(int% pre(en)a s.ngelui 'n urin%-
$ &ematuria macroscopic% in ca(ul pre(entei _ "5 ml sange4litru de urina6 determina aparitia urinei de culoare rosie
sau !runa6
$ &ematuria microscopic% este decela!il% numai prin metode de la!orator.
Provenien)a &ematuriei o sta!ilim prin pro!a celor trei pa&are. Pacientul urinea(% succesiv 'n trei pa&are conice-
$ 'n primul pa&ar c.teva pic%turi6
$ 'n al doilea pa&ar partea consistent% a mic)iunii6
$ 'n al treilea pa&ar ultimele pic%turi de urin%6
C.nd &ematuria apare 'n primul pa&ar 'nseamn% c% este de origine uretral% 5ematuria ini'ial&.
7ac% &ematuria apare 'n ultimul pa&ar este de origine ve(icala I 5ematurie terminal&= dac% &ematuria apare 'n cele trei
pa&are este de origine renal% I 5ematurie total&=
<rice &ematurie a!undent% este total% put.nd fi cau(at% de afec)iuni renale 1litia(a cancer etc.2 ve(ical% 1litia(%
tumori etc.2 prostatic% 1adenom cancer etc.2 ureterala 1uretrite2 traumatisme sau cau(e e8trarenal 1sindroame
&emoragice etc.2.
Modi"i&+!i) $ miros aromatic de fructe coapte sau de cloroform datorit% acetonei 'n st%rile 'nso)ite de acido(% ca in dia!et (a&arat 6
74
mi!o$*)*i *!ini $ miros putred 'n infec)ii cu germeni micro!ieni anaero!i6
$ miros amoniacal imediat dup% evacuare 'n fermen)ia alcalin% intrave(ical% a urinei6
$ miros caracteristic alimentelor Di medicamentelor ingerate.
Modi"i&+!i)
!%&(ii *!ini
$ urina 'n contact prelungit cu aerul Di datorit% fermenta)iei amoniacale devine alcalin% reac)ia alcalin% Di &iperacid%
favori(ea(% precipitarea su!stan)elor di(olvate 'n urin% Di formarea de calculi 'n c%ile urinare.
Modi"i&+!i)
%$'&t*)*i *!ini
$ patologic aspectul tul!ure al urinei la emisie sau dup% un timp de la emisie este cau(at de-
$ puroi sau micro!i6
$ muco(it%)i Di s%ruri minerale6
$ eliminarea de calculi.
P"!r"a$ repre(int% pre(en)a puroiului 'n urin%.
$e8amenul microscopic pune 'n eviden)% pre(en)a unor leucocite polinucleare alterate sau nu iar macroscopic urina
pre(int% aspect tul!ure6
$piuria este determinat% de le(iuni ale aparatului urinar Di pentru a preci(a originea se poate recurge la pro!a celor trei
pa&are6
Modi"i&+!i)
dn$it%tii *!ini
$ urina pre(int% densitate mic% 'n poliurie Di densitate mare 'n oligurie6
$ densitatea urinei creDte 'n st%rile fe!rile 1din cau(a elimin%rii su!stan)elor de de(asimila)ie din arderile mai intense2
dia!et (a&arat6
$ densitatea urinei scade c.nd rinic&iul pierde capacitatea de concentrareI 5ipostenurie ca 'n ca(ul !olilor renale
cronice6
$ fi8area densit%)ii sc%(ute la 1"1" se numeDte izostenurie.
Modi"i&+!i)
&om'o,itii
$ al!uminuria$ pre(en)a proteinelor 'n urin%6
$ glico(uria$ pre(en)a gluco(ei 'n urin%.
Alte 3an";eatr" ce "notec t!l0!rar"le el"3"nar"" !r"nare
Edm $ acumularea de lic&id seros 'n )esuturi manifestat prin creDterea 'n volum a regiunii edema)iate Dtergerea
cutelor naturale pierderea elasticit%)ii )esutului edema)iat cu p%strarea urmelor presiunii digitale 1semul
MgodeuluiN26 pielea este palid% lucioas% Di str%ve(ie6
$ edem generali(at mai accentuat matinal la nivelul fe)ei care 'nspre sear% co!oar% la nivelul meme!relor
inferioare- retromaleolar. ;ste moale al! pufos nedureros !ilateral.
D*!!% ?7D!rerea lo30ar%
Nu este caracteristic% !olilor renale put.nd ap%rea Di 'n suferin)e ale coloanei verte!rale !iliopatii pancreatopatii
afec)iuni ginecologice 1uter retroversat2.
a2 !ifuz& permanent&
$ perceput% su! form% de jen% discomfort6
$ are tendin)a de iradiere spre flancurile a!domenului6
$ se accentuea(% 'n ortostatism Di trepida)ii6
$ diminu% 'n clinostatism.
Poate fi-
$ !ilateral%$ caracteri(ea(% !olile ce afectea(% simultan am!ii rinic&i I nefropatii medicale 1glomerule acute
cronice rinic&i polic&istic2.
$ unilateral% : caracteri(ea(% nefropatii c&irurgicale 1litia(% &idronefro(% pionefro(% tu!erculo(% calcul renal
pto(% renal% a!ces perirenal2.
!2 ,olicativ&
;ste 'n majoritatea ca(urilor unilateral%.
Cau(e $ apare prin migrarea pe ureter -
$ calculilor 1litia(% reno$ureteral%26
$ c&eagurilor de s.nge 1&ematurii26
$ fragmente de ca(eum 1tu!erculo(%26
$ fragmente tumorale 1cancer renal2.
97D!rerea 4"po$atr"c%
$ simptom al sindromului cistitic al%turi de tul!ur%rile de mic)iune 1disurie polaKiurie tenesme ve(icale26
$ locali(are- suprapu!ian%6 nu iradia(%6
$ intensitate- medie6
$ caracter- jen% dureroas% arsuri cistalgia$ durerea ve(icii urinare permanent% cu e8acer!are mic)ional%6
$ cau(e- patologia ve(icii urinare$ cistite acute cronice litia(% ve(ical% tumori ale ve(icii urinare reten)ie acut% de
urin%1 cand durerea are caracter de presiune distensie se accentuea(% la mers sau presiune local% cedea(% dup%
sondaj ve(ical2.
:7D!rerea pelv"per"neal%
$ su! forma de tensiune 'n)ep%tur%6
$ iradia(% spre organele genitale e8terne6
$ 'nso)it% de tul!ur%ri mic)ionale.
Cau(e-
$tu!erculo(% genital%
$afec)iuni prostatice 1prostatite adenom periuretral litia(e calculi2
$litia(% uretral%.
@7 D!rerea la 3"c-"!ne B al$!r"a
Pe parcursul actului mic)ional durerea poate surveni-
$ ini)ial : sugerea(% afec)iunile uretrei posterioare sau prostatei6
$ pe tot parcursul mic)iunii : mic)iuni dureroase total: uretrita gonocic% polipi uretrali6
$ terminal : tensiune dureroas% la sf.rDitul mic)iunii 1!oli ve(icale2 : tenesme ve(icale deoarece se acompania(%
75
de mic)iune imperioas% polaKiurie Di sen(a)ia de golire incomplet% a ve(icii urinare.
St intn$+ $ nevoia imperioasa de a !ea ap% din pricina des&idrat%rii esuturilor organismului.
G!(*!i Ki .+!$+t*!i $ greata$ $en(atie de a vomita urmata sau nu de varsatura.
$ varsatura$ repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* )imin%! *!in%!+ in%d&.%t+A%no!m%)%
'!in d"i&it $%* '!in $*!')*$
P%&int*) $% -n"i&i, d
&on"o!t "i,i&
$ o!serva si notea(a-
$ cantitatea si calitatea urinei emise
$ starea de constienta a pacientului
$ functiile vitale
$ aparitia cresterea sau diminuarea edemului6
$ recoltea(a si colectea(a urina6
$ administrea(a medicatia recomandata de medic si urmareste efectul acesteia6
$ pregateste pacientul pentru investigatii specifice6
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
3id!o)&t!o)iti& Ki %&ido-
-%,i&
$ urmareste !ilantul ingesta$ e8creta6
$ o!serva evolu)ia cur!ei ponderale a pacientului6
$ corectea(% de(ec&ili!rul &idric prin &idratarea sau reducerea aportului de lic&ide Di electroli)i 'n
func)ie de ionograma seric% Di urinar% si de(ec&ili!rul acido$!a(ic 'n func)ie de re(erva alcalin% la
indica)ia medicului6
P%&int*) $+ n* '!,int
&om')i&%(ii &*t%n%t8
!$'i!%to!ii8 *!in%!
$ recoltea(% urina pentru e8amene c&imice Di !acteriologice6
$ administrea(% antiseptice urinare sulfamide anti!iotice conform anti!iogramei la indica)ia
medicului6
$ asigur% igiena corporal% riguroas%6
$ serveDte pacientul la pat 1c.nd este ca(ul2 cu urinar Di !a(inet6
$ sc&im!% lenjeria de pat Di de corp ori de c.te ori este nevoie6
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
'$i3i&
$ asigur% o atmosfer% cald% r%spunde prompt Di plin% de solicitudine la c&emare6
$ 'ncurajea(% pacientul s%$Di e8prime g.ndurile Di sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema de
dependen)% 1comunicarea joac% un rol foarte important26
$ e8plica pacientului necesitatea si scopul ingrijirilor.

/# RETENIA URINARA L ISC@IURIE
,sc&iuria sau reten)ia de urin% repre(int% incapacitatea ve(icii urinare de a$Di evacua con)inutul. ;a nu tre!uie confundat% cu
anuria care 'nseamn% lipsa secre)iei renale. Poate fi datorat% unui o!stacol 'n calea de eliminare a urinei ca- stricturi cicatriceale
calculi inclava)i 'n uretr% &ipertrofia prostatei sau alte procese de vecin%tate care comprim% calea de evacuare a urinei sau unei
parali(ii a ve(icii urinare sau sfincterelor precum 'n mielit% ta!es poliomielit% traumatisme medulare sau unei pare(e trec%toare 'n
cursul infec)iilor grave 1de e8emplu fe!r% tifoid% meningit% encefalit% septicemie dup% interven)ii c&irurgicale intraa!dominale2 Di 'n
com%.
Ti'*!i d !tnti:
. reten-"e" co3plet% produc.ndu$se distensia ve(icii care poate ajunge p.n% la om!ilic !om!.nd 'n &ipograstru I glob vezical 1prin
palpare deasupra simfi(ei pu!iene delimit%m glo!ul ve(ical 'n timp ce 'n anurie ve(ica r%m.ne goal%. 7atorit% presiunii
crescute din ve(ic% Di lipsa unui o!stacol mecanic sfincterul uretral cedea(% Di urina se evacuea(% pic%tur% cu pic%tur% prin prea plin
repre(ent.nd isc&iuria parado8al% sau incontinen'a prin regurgitare.
$ reten-"e "nco3plet% c.nd pacientul deDi urinea(% nu$Di poate goli complet con)inutul ve(ical care se poate infecta rapid.
0eten)ia de urin% apare 'n le(iuni ale sistemului nervos &emoragie cere!ral% tetraplegie st%ri comatoase ta!es tumori ale prostatei
calculi sau stricturi uretrale traumatisme medulare etc.
S*!$ d di"i&*)t%t :
$ spasme ve(icale6
$ anomalii ale cailor urinare6
$ an8ietate6
$ afectiuni ale mucoasei uretrale6
$ calculi inclavati in uretra6
$ &ipertrofia prostatei la !ar!at6
$ stres6
$ into8icatii alimentare si medicamentoase6
$ lipsa cunoasterii de sine a celorlalti.
9)o- .,i&%) $ distensia ve(icii urinare deasupra simfi(ei pu!iene cau(at% de reten)ia urinar%6 ve(ica dureroasa
tensionata si palpa!ila6
Cau(e-
$ reten)ia acut% de urin% : cau(e o!structive 1intrinseci e8trinseci26
$ o!struc)ie uretral% 1adenom de prostat% stricturi Di calculi uretrali tumori de vecin%tate
cistorectocel26
76
$ tul!ur%rile refle8ului sau actului mic)ional6
$ ve(ica neurogen% 1disecta(ia colului ve(ical arefle8ia detrusorului le(iuni medulare2.
mi&(i*ni $ a!sente sau mici si frecvente 1prin prea plin2
'o)%Pi*!i $ mic)iuni frecvente 'n cantit%)i mici 1eliminare prin prea plin2.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* i$&3i*!i - !tn(i *!in%!+
P%&int*) $+ %i-+
mi&(i*ni $'ont%n
$ verific% pre(enta glo!ului ve(ical6
$ 'ncearc% stimularea evacu%rii asltfel-
$ introduce !a(inetul cald su! !olnav6
$ pune comprese calde 1!uiot%2 pe regiunea pu!ian%6
$ las% ro!inetul desc&is s% curg% ap% 1s% fie au(it% de !olnav26
$ introduce m.inile pacientului 'n ap% cald%6
$ efectuea(% sondaj ve(ical pentru eliminarea urinei la indica)ia medicului.
P%&int*) $+ %i-+
&3i)i-!*) '$i3i&
$ 'nva)% pacientul c% tre!uie s% e8iste o rela)ie 'ntre nevoile de a !ea a m.nca a face e8erci)ii fi(ice
Di a elimina pentru a$Di sta!ili propriul orar de ingestie Di eliminare6
$ 'nva)% pacientul po(i)ia corect% pentru uDurarea mic)iunii Dl golirea complet% a ve(icii6
$ liniDteDte pacientul Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema sa6
$ asigur% un climat cald conforta!il.
0# INCONTINENA DE URIN
,ncontinen)a urinar% este definita ca o eliminare involuntara inconstienta accidentala de urina 1prof.dr.Crin +arcean
9ratat de nursing2.
< form% particular% de incontinen)% urinar% la copii este repre(entat% de n*!,i$*) no&t*!n cu cau(e multiple ce necesit%
'ngrijiri comple8e.
S*!$ d di"i&*)t%t:
$ infectii urinare6
$ traumatisme ale maduvei6
$ pierderea starii de constienta6
$ deteriorare a activitatii sfincterelor6
$ cresterea presiunii a!dominale6
$ le(iuni o!streticale6
$ le(iuni ale sistemului nervos central.
Copiii Di persoanele 'n v.rst% sunt predispuse la incontinen)% fie prin lipsa de control a sfincterelor fie prin procesul de
'm!oln%vire.
.ipuri de incontinen'&
acuta apare pentru o perioada scurta de timp corelata cu diferite !oli sau tratamente6 poate dispare odata cu indepartarea
cau(ei1 infectii urinare adenom de prostata26
cronica
$incontinenta urinara de efort apare in cadrul diverselor activitati care implica cresterea presiunii in ve(ica urinara cum ar fi stranutul
tusea rasul ridicarea o!iectelor etc.
$incontinenta urinara datorata necesitatii imperioase de a urina care este aparitia unei sen(atii de mictiune imperioasa care este atat
de puternica incat pacientul nu mai are timp sa ajunga la toaleta. numita si Nve(ica irita!ilaN acest tip de incontinenta apare la
contractia !rusca si nepotrivita a ve(icii urinare. /ceasta se poate intampla si la o cantitate mica de urina in ve(ica6
$incontinenta urinara prin prea+plin este un tip de incontinenta ce apare atunci cand golirea ve(icii urinare e insuficienta fie datorita
unui !locaj 1o!structii2 fie datorita unor contractii ineficiente ale musculaturii ve(icii urinare. o!structia este corelata de o!icei fie cu
marirea de volum a prostatei fie cu ingustarea lumenului 1diametrului2 uretrei datorita unor stricturi uretrale6
$incontinenta totala e repre(entata de scurgerea continua a urinei in mediul e8terior datorata pierderii functionalitatii sfincterului
urinar6
$incontinenta functionala este o forma rara de incontinenta urinara ce e corelata cu limitarile fi(ice sau psi&ice ale pacientului care nu
are capacitatea de a ajunge la toaleta6
+ incontinen'& prin vezic& neurogen& I cau(ate de accidente vascularei cere!rale sau alte afec)iuni cere!rale.
/pare 'n-
$ le(iuni medulare6
$ sf.rDitul accesului de epilepsie6
$ afec)iuni neurologice6
$ sl%!irea func)iunii sfincterului6
$ traumatisme.
S&*!9!% *!ini "%!% &ont!o) Pierderea involuntara inconstienta accidentala a urinei.
En*!,i$ $ emisie de urin% noaptea involuntar% Di inconDtient% care se manifest% mai frecvent
la copiii cu tul!ur%ri nevrotice dup% v.rsta de 3 ani.
I!it%ti% !9i*nii 9nit%) $ congestia inflamatia regiunii genitale.
Sn,%ti% d %!$*!% )% mi&ti*n
D*!!i in ').i$

Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L '%&int &* in&ontinn(+ d *!in+
77
O0"ect"ve2
Pacientul s% pre(inte tegumente Di mucoase integre Di curate.
Pacientul s%$Di recapete controlul sfincterelor.
Pacientul s% fie ec&ili!rat psi&ic.
Intervent""2
J a"$!r%3 o a30"an-% &n care % ;"e repectat% "nt"3"tatea pac"ent!l!"E
J &nc!raj%3 0olnav!l %.8" e5pr"3e ceea ce "3te &n le$%t!r% c! aceat% pro0le3%E
J ar%t%3 "3pat"e, toleran-%, r%0#are, r%p!n#e3 pl"n% #e ol"c"t!#"neE
J a#3"n"tr%3 3e#"ca-"e "3pto3at"c% la "n#"ca-"a 3e#"c!l!"E
J "n"-"e3 3%!r" #e control 8" toalet%2
$ supraveg&em permanent pacientul pentru func)iile vitale- puls tensiune arteriala diure(% Di le not%m grafic 'n foaia de temperatur%6
$ asigur%m toaleta par)ial% Di general% a pacientului6
$ sc&im!%m lenjeria de corp Di de pat dup% fiecare eliminare dac% este ca(ul6
$ com!atem apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate la pacien)ii cu uremie6
$ recomand%m purtarea de pampers pentru a!sor!)ia urinei6
$ recomand%m pre(ervativ urinar pacien)ilor de se8 masculin 1acestora li se poate ataDa si punga de colectare a urinei elimin.nd astfel
sondajul26
$ supraveg&em apari)ia semnelor generale ca- paloare sc%dere 'n greutate diverse &emoragii6
$ com!atem atitudinea pacientului Di a familiei pentru a nu se &idrata 'n ideea c% acesta nu va mai urina6
$ pentru scurgerea necontrolat% a urinei mai ales la femei dup% naDtere dar Di 'n timpul tusei str%nutului visului sau al eforturilor fi(ice
initiem pacientul pentru antrenament regulat al musc&ilor a!dominali si !a(inului. /ntrenamentul sfincterului ve(icii a musculaturii
!a(inului va fi efectuat de mai multe ori pe (i prin contractarea muDc&ilor Di men)inerea contrac)iei c.t mai mult timp . /lt e8erci)iu
const% 'n 'ntreruperea jetului de urin%.
J reco3an#%3 3%!r" #e a!toprotect"e2
$ recomand%m te&nici de rela8are Di autosugestie 'n ca(ul stresului psi&o$social6
$ recomand%m s% se evite c.t mai mult carnea Di m.nc%rurile condimentate deoarece urina deose!it de acid% irit% Di mai mult ve(ica6
$ recomand%m renun)area la alcool ceai cafea etc.
$ pentru inflama)ia ve(icii urinare 1cistit%2 recomand%m 'mpac&et%ri Di comprese cu a!uri pe partea inferioar% a a!domenului !%i calde
de De(ut cu o durat% de 3" minute Di temperatura apei s% nu dep%Deasc% 3#cC Di ceaiuri cu propriet%)i diuretice6
$ recomand%m desc%rcarea rinic&ilor cu ajutorul alimenta)iei prin regim s%rac 'n proteine compus mai ales din legume proaspete
consumate de preferin)% crude- dovleac crud sau fiert pra( p%trunjel sucuri de (meur% coac%(e26
$ form%m deprinderi de eliminare la ore fi8e pentru pacient6
$ 'nv%)%m pacientul s% adopte po(i)ia adecvat% favora!il% golirii complete a ve(icii6
$ asigur%m cadrul de intimitate al pacientului Di r%spundem cu solicitudine toleran)% 'n)elegere la nevoile pacientului6
Japl"c%3 "nterven-"" pentr! #eclan8area 3"c-"!n""2
$ introducem plosca su! pacient6
$ pe regiunea pu!ian% punem un termofor6
$ l%s%m ro!inetul desc&is s% curg% apa nu 'n jet Di condi)ie o!ligatorie$ s% fie au(it% de pacient6
$ control%m gradul de distensie al ve(icii urinare pentru a prevenii ruperea acesteia6
$ in ca( de nereusita se evacuea(a urina prin cateterism ve(ical efectuat 'n condi)ii riguros sterile 1la indica)ia medicului26
$ evacuarea urinei postsondaj se va efectua lent6
$ evacuarea rapid% a urinei poate provoca &emoragii Di4sau reac)ii vegetative 1colaps26
$ deoarece defeca)ia este 'nso)it% de mic)iune se poate 'ncerca printr$o clism% e8citarea Di evacuarea ve(icii urinare6
$ reeducarea mic)iunii prin reeducarea ve(icii parali(ate cu redarea capacit%)ii de cumulare Di de evacuare6
$ control%m dac% e8ist% scurgere de urin%6
$ control%m dac% pacientul are mic)iune spontan% sau declanDat%6
$ monitori(%m cantitatea calitatea orarul mic)iunilor6
$ evalu%m perceperea de sensi!ilitate a pacientului evalu%m efortul mic)ional6
$ recomand%m pacien)ilor de se8 masculin un urinar portativ c.nd nu se reali(ea(% o continen)% perfect%6
$ evit%m distensia ve(ical% prin asigurarea unei diure(e corespun(%toare6
$ elimin%m posi!ilitatea infec)iilor urinare prin evacuarea complet% Di de(infec)ia ve(icii urinare 1se poate efectua anti!iogram%26
evacuarea complet% este foarte important% deoarece re(idul 'ntre)ine infec)ia Di favori(ea(% re(isten)a la anti!iotice.
=eto#e !t"l"1ate
3ondajul repetat
folosim sonde 5olleV num%r 14$16$1#6
sonda se sc&im!% 'n primele dou% s%pt%m.ni de 2 ori pe s%pt%m.n% apoi o dat% pe s%pt%m.n%6
sondajul repetat 'mpiedic% apari)ia afec)iunilor ca- uretrite litia(% ve(ical%6
sondajul repetat ofer% posi!ilitatea reeduc%rii mic)ionale timpurii6
sondajele repetate sunt recomandate numai timp de 3$4 s%pt%m.ni.
%ondajul :>demeure
este recomandat a fi utili(at de la !un 'nceput6
poate provoca sta(% Di &ipercalciuria de imo!ili(are6
metoda 'n sine este infectant%6
sondajul se efectuea(% o dat% la 4$5 (ile6
la apari)ia scurgerii urinei 'n jurul sondei trecem la sondaj repetat6
prevenim complica)iile urinare prin men)inerea unei urini sterile cu un pA acid6
men)inem diure(% a!undent% Di imo!ili(area pacientului6
prin stimulare electric% sau medicamentoas% se facilitea(% drenajul urinar.
4# INCONTINENTA DE MATERII FECALE
78
D"initi- pierdere involuntara4 incostienta de materii fecale.
S*!$ d di"i&*)t%t-
$ infectii intestinale6
$ traumatisme ale maduvei6
$ pierderea starii de constienta6
$ deteriorare a activitatii sfincterelor6
$ cresterea presiunii a!dominale6
$ le(iuni o!streticale6
$ le(iuni ale 3NC.
S&*!9!% $&%*n*)*i
"%!% &ont!o)
$ pierderi de materii fecale involuntar Di inconDtient.
I!it%!%8
d$&*%m%!%
t9*mnt)o!
!9i*nii %n%)
$ inflamatia congestia tegumentelor regiunii anale.
Int!.ntii) %$i$tnti mdi&%) )% '%&int*) &* in&ontinnt% d m%t!ii) "&%)
P%&int*) $% '!,int
t9*mnt $i m*&o%$
&*!%t $i int%&t
'!m%nnt
$ asistenta sc&im!a lenjeria de pat si de corp dupa fiecare eliminare a pacientului6
$ asigura igiena riguroasa a tegumentelor si mucoaselor dupa fiecare mictiune si defecatie6
$ aplica o crema protectoare la nivelul tegumentului si mucoasei6
$ sc&im!a po(itia pacientuli in pat la interval de 2 &6
$ aplica colaci de cauciuc si de vata in (onele predispuse aparitiei escarelor6
$ efectuea(a masaj !land (onelor de risc6
$ aplica pampers corespun(ator varstei.
P%&int*) $%-$i !&%'t
&ont!o)*) $"in&t!)o! in
t!mn
dXXXXXXXXX#
$ asistenta asigura aport &idric in functie de !ilantul &idric6
$ sta!ileste un orar al eliminarilor6
$ ii formea(a pacientului deprinderi de eliminare la ore fi8e la inceput la un interval mai scurt iar pe
masura ce se o!tine controlul sfincterelor intervalul se va mari6
$ invata pacientul e8ercitii de intarire a musculaturii perianale prin contractarea acesteia.
P%&int*) $% "i
&3i)i-!%t '$i3i&
'!m%nnt
$ asigura intimitatea pacientului6
$ incurajea(a pacientul sa se e8prime in legatura cu pro!lema sa6
$ arata simpatie toleranta ra!dare pacientului6
1# ELIMINARE DE MATERII FECALE INADEC<AT
S*!$ d di"i&*)t%t:
?7 F"1"ce
$ procedurile c&irurgicale- aneste(icele au efect secundar incetinirea tran(itului intestinal6
$ durerea- defecatia dureroasa este o e8perienta care generea(a feed$!acK si conditionare. ;8pecta)ia in sine este o e8perien)a
stresanta care devine premi(a unei eperien)e dureroase6
$ medicatia-
$ analge(icele narcotice opiaceele Di alte su!stan)e depresoare ale 3NC au efect depresor Di asupra motilit%)ii
gastro$intestinale favori(.nd apari)ia constipa)iei6
$ unele modifica culoarea1 fierul26
$ anticolinergicele in&i!% secre)ia acidului clor&idric la nivelul stomacului Di suprim% activitatea peristaltic%
intestinal%6
$ unele anti!iotice irit% mucoasa gastro$intestinal% produc.nd diaree 'n timp ce altele distrug flora intestinal%
favori(.nd constipa)ia.
$ po(itia in timpul defecatiei6 po(itia neconforta!ila influentea(a negativ eliminarea intestinala1 e8- pacientii imo!ili(ati la
pat26
$ activitatea fi(ica redusa sau a!senta6
$ sedentarismul6
$ alimentatia si &idratarea inadecvata6
$ sarcina datorita presiunii e8ercitate asupra intestinelor6
$ patologia tu!ului digestiv6 !oala ulceroasa pancreatitaetc.
97P"4olo$"ce2
$ stresul an8ietatea tul!urarile de gandire.
:7Soc"olo$"ce2
$ conditiile de mediu nefavora!ile6
@7L"pa #e c!not"nte7
M%ni"$t%!i d d'ndnt%
T*)-*!%!i) "!&.nti
$&%*n)o!
patologic evacu%rile varia(% 'n func)ie de vite(a tran(itului intestinal6
tran(itul crescut provoac% scaune frecvente I diaree=
79
tran(itul 'nt.r(iat determin% evacuare de scaun la 34 (ile I constipa'ie=
oprirea tran(itului intestinal f%r% scaun I ileus.
T*)-*!%!i) o!%!*)*i
$&%*n)o!
$ orarul scaunelor se modific% din cau(e pur func)ionale atunci c.nd nu e8ist% interven)ii c&irurgicale
neuroc&irurgicale traumatisme st%ri comatoase afec)iuni ce impun imo!ili(area la pat Di un anume regim
alimentar.
$ sunt cau(ate Di de -
$ lipsa de educa)ie a sen(a)iei de defecare6
+ regim alimentar necorespun(%tor men)inut timp 'ndelungat6
$ de(ec&ili!ru endocrin6
$ lipsa activit%)ilor recreative sau a e8erci)iilor fi(ice6
$ profesiuni sedentare.
/ceste modificari de orar pot constitui factori premergatori pentru constipatia &a!ituala.
Modi"i&%!i &%ntit%ti. J in constipa)ie cantitatea materiilor fecale este redus%6
J in di(enterie scaunele reduse caracteristic 1c&iar 1"$15 g2 sunt 'nso)ite de tenesme Di durere6
J cantitatea scaunului creDte 'n- afec)iunile pancreasului afec)iunile colonului $ diaree gastrogene de
natur% aclor&idric%6
$ cantitatea scaunului p.n% la c.teva ag este 'nt.lnit% 'n anomalii de de(voltare ale colonului.
Modi"i&%!i d
&on$i$tn(%
$ sc%(ut% 'n ca( de diaree6
$ lic&id% apoas% dup% administrarea de purgative saline6
$ dur% 'n constipa)ie av.nd aspect de coproli)i6
$ consisten)% neomogen% repre(entat% prin evacuare de scaun solid urmat% de scaun semilic&id sau lic&id
1fals% diaree26
$ lic&ida semilic&ida grunjoasa$ se intalnesc in patologie6
Modi"i&%!i d "o!m% $ filiform% av.nd caracter pasager 'n spasme ale regiunii ano$rectale6
$ de panglic% sau de creion 'n malforma)ie anatomic% sau cancer a por)iunii anorectale a tu!ului digestiv
av.nd caracter permanent6
$ aspect asem%n%tor e8crementelor de capr% sau m%slinelor 'n constipa)ia spastic%6
$ mas% fecaloid% a!undent% 'n ca( de constipa)ie aton%6
$ aspect de !aleg% de vac% 'n colite.
Modi"i&%!i %) &*)o!ii Bite(a tran(itului intestinal este cau(a principal% a determin%rii culorii scaunelor 'n condi)ii patologice-
$ culoarea gal!en$aurie 'n diaree6
$ culoarea verde mai ales la copii c.nd !iliru!ina se o8idea(% la nivelul intestinului gros6
$ culoare mai 'nc&is% dec.t !run% 'n constipa)ie6
$ culoare al!icioas% ca argila 'n icterul mecanic prin lipsa pigmen)ilor !iliari sau pre(enta unei cantit%)i
mari de gr%simi nedigerate 'n scaune6
$ culoare neagr% ca p%cura moale Di lucios 'n &emoragiile digestive superioare I melena=
$ culoare roDie 'n &emoragiile digestive inferioare1 are sediul distal de ligamentul lui 9reit(2 $
&ematoc&e(ie6
$ anumite medicamente colorea(% caracteristic materiile fecale 1!ariul 'n al! fierul in negru$ver(ui2.
Modi"i&%!i %)
mi!o$*)*i
$ miros acid 'n ca( de fermenta)ie intestinal%6
$ miros r.nced p%trun(%tor datorat gr%similor nedigerate6
$ miros fetid 'n ca( de putrefac)ie la nivelul colonului6
$ miros foarte fetid 'n cancer al colonului Di al rectului6
$ consisten)a scaunului determin% Di penetra!ilitatea mirosului 1'n diaree aproape nu are miros iar
scaunele dure au miros mai pronun)at2.
Modi"i&%!i %)
%$'&t*)*i
$ aspect de (eam% de pepene 'n fe!r% tifoid%6
$ aspect de (eam% de ore( 'n unele into8ica)ii lam!lia(% &oler%.
elemente patologice
+ mucus puroi s.nge 'n colite ulceroase pseudomem!ranoase cancer rectal4intestinal di(enterie6
$ resturi de alimente nedigerate 'n pancreatite cronice I creatoree 1)esutul muscular nu poate fi digerat
prin lipsa sucurilor respective26
$ gr%simi nedigerate $?steatoree@prin insuficient% digestie sau a!sor!)ie6
$ para(i)i intestinali amesteca)i 'n scaun sau elimina)i independent6
$ scaune mucoase caracteri(ate prin con)inut !a(at 'n mucus6
$ scaun muco$purulent caracteri(at prin eliminarea de puroi 'n diferite cantit%)i6
$ scaun muco$sanguinolent con)in.nd s.nge 'n cantit%)i varia!ile6
$ scaune lic&ide Di semilic&ide re(ultate 'n urma proceselor fermentative din intestin emisie 'n jet caracter
spumos uneori aproape transparent 11"X3"424 &26
$ scaune muco$grunjoase av.nd consisten)% neomogen% semilic&id% cu particule solide 1mucusul este
format dintr$o su!stan)% gelatinoas% incolor% gal!en% sau verde iar grunjii au form% neregulat% volum
mai mare al!i sau gal!en$ver(ui2 $ 15$1"424 &2.
T*)-*!%!i) mi$ii d
9%,
$ emisia de ga(e poate avea loc prin cavitatea !ucal% sau intestinal%6
$ er!ctat"a $liminarea de ga(e prin cavitatea !ucal%1afec)iuni esofagiene gastrice sau intestinale26
$ ;lat!len-%: vacuarea frecvent% a!undent% i necontrolat% a ga(elor din intestine1 prin anus2 6
. 3eteor"3!l sau !alonarea este acumularea de ga(e 'nt.lnit% in afec)iuni gastrice &epatice6
$ "le! $ oprirea tran(itului pentru materii fecale si ga(e7
,auze
$ cau(e de natur% func)ional% I parali(ia musculaturii pere)ilor intestinali 1peristaltismul este a!olit2
sau spasmul pere)ilor intestinali 1puternice contrac)ii intestinale26 'n aceste ca(uri avem de$a face cu
?ileusul dinamic@=
$ cau(e mecanice I oclu(ii strangula)ii o!struc)ii intestinale etc.$ ?ileus mecanic@=
8!
M%ni"$t%!i d
%&om'%ni%mnt
D!rerea "ntet"nal%. intensitatea durerilor este varia!il% merg.nd de la simpl% jen% la colic%-
+ colici intestinale - durerile determinate de miscarile peristaltice e8agerate intestinale cu caracter violent
spasmodic de crampe sf.Dieri sau torsiuni6 apar spontan Di nu se e8acer!ea(% la presiune precum durerile
peritoneale6 originea lor este indicat% de fenomenele care le 'nso)esc- diaree constipa)ie meteorism
g&eor%ituri6
+ crampe abdominale contractie involuntara si pasagera a musculaturii1involuntara26 apar printr$o
tul!urare a musc&iului peretelui din tu!ul digestiv. 5iind un musc&i cu fi!re musculare de tip neted el nu
poate fi controlat voluntar si nu are specificitate. 0itmicitatea contractiilor este data de alimentele
introduse in tu!ul digestiv.
Tene3elerepre(int% sen(a)ia imperioas% de defecare 'nso)it% de arsur% Di tensiune dureroas% la nivelul
rectului6 apar 'n afec)iunile recto$sigmoidiene sau procesele inflamatoare ale regiunii perirectale.
Anore5"e. lips% a poftei de m.ncare.
Ce;alee. durere ce cap.
Ir"ta-"a te$!3entelor re$"!n"" anale7
O-i&ti. :
$ pacientul sa e8prime satre de confort fi(ic si psi&ic6
$ pacientul sa pre(inte tegumente si mucoase integre 6
$ pacientul sa pre(inte eliminari adecvate.
Atit*dini $i int!.ntii %) %$i$tnti mdi&%)
Evalu&m tulbur&rile 2n eliminarea de fecale
o!serv%m not%m cu mare aten)ie Di anun)%m medicul pentru dejec)iile anormale si delimit%m caracterul durerilor intestinale
tenesmelor6
supraveg&em apari)ia durerilor 'nainte 'n timpul sau dup% evacuarea scaunelor6
o!serv%m dac% aceste dureri au 'ncetat dup% evacuare.
:plicam interven'ii specifice
administr%m medica)ia prescris% pentru calmarea durerilor intestinale Di tenesmelor6
p%str%m pentru vi(it% scaunele suspecte sau care pre(int% modific%ri patologice6
capt%m materiile fecale pentru e8amenle de la!orator solicitate de medic6
scaunele copilului mic sunt p%strate 'mpreun% cu scutecele4 pampersul6
recolt%m timp de 3$4 (ile pro!e de scaun ale pacientului pentru suspiciune para(itar%6
evalu%m cantitativ forma culoarea mirosul aspectul consisten)a materiilor fecale6 si 'nregistr%m cu fidelitate frecven)a scaunelor6
educ%m pacientul pentru evacuare ritmic% la aceeaDi or% a (ilei6
efectu%m masaj a!dominal pacientului6
educ%m Di asigur%m pacientului po(i)ia pe closet c.t mai fi(iologic%6
respect%m o!iDnuin)ele individuale ale pacientului6
urm%rim apari)ia (ilnic% sau la dou% (ile la aceeaDi or% a scaunelor6
administr%m frecvent ap% 'n cantit%)i mici6
c.nd pacientul se poate mo!ili(a 'i asigur%m po(i)ia pe \C c.t mai fi(iologic%6
avem 'n vedere o!iDnuin)ele individuale6
urm%rim cantitatea aspectul calitatea !olului fecal6
urm%rim apari)ia (ilnic% sau la dou% (ile la aceeaDi or% a scaunelor6
declanD%m eliminarea !olului fecal dup% dejun6
efectuam masaj a!dominal6
pentru constipa)ie regimul alimentar va fi constituit din celulo(% Di lic&ide6
in constipatie la indica)ia medicului vom administra la8ative sau efectu%m clisma evacuatoare6
'n diaree constituim un regimul alimentar specific de cru)are a intestinelor f%r% celulo(%6
la indica)ia medicului vom administra antimicro!iene fermen)i digestivi6
efectu%m e8erci)ii pentru reeducarea rectului 'n reali(area unei continue evacu%ri ritmice 'n mod o!ligatoriu toaleta pacientului va fi
efecuat% ori de c.te ori este nevoie pentru ca acesta s% ai!e tegumentele Di mucoasele integre Di curate.
E#!c%3 pac"ent!l pentr! a!to.a"ten-% "n ca1!l 0alonar"lor2
educ%m pacientul pentru a m.nca 'ncet Di a mesteca foarte !ine alimentele indiferent de consisten)a6
educ%m pacientul pentru a evita conversa)iile 'n timpul mesei Di a 'ng&i)i mai pu)in aer6
educ%m pacientul s% renun)e la !%uturi ga(oase sau la !ere 'n timpul mesei6
educ%m pacientul s% evite consumul alimentelor care !alonea(% 1ceapa leguminoasele26
educ%m pacientul s% evite consumul de legume 'mpreun% cu fructe respect.nd regimul disociat6
educ%m pacientul s% evite alimentele Di consumul de alcool care 'nt.r(ie sau fr.nea(a digestia 1(a&%r dulcea)% alcool26
recomand%m alternarea regimurilor alimentare 'n ca(ul unei alergii alimentare6
supraveg&em Di delimitam alimentul care a generat intoleran)a alimentar%6
'ncuraj%m consumul de ceaiuri de plante cu efect in&i!itor asupra !alon%rilor 1anason coada Doricelului26
recomand%m Di efectuam cu pacientul pentru stimularea miDc%rilor peristaltice-
$ miDcare Di activitate fi(ic% gimnastic% a!dominal% !%i de De(ut6
$ masajul regiunii a!dominale.
J efectu%m cu pacientul e8erci)ii de respira)ie pentru !alonarile cau(ate de a!sor!tia e8cesiv% de aer.
2# DIAREEA
81
7iareea se caracteri(ea(a prin cresterea frecventei scaunelor si4sau diminuarea consistentei lor ca si prin cresterea cantitatii
totale a scaunelor 1Prof.dr. Crin +arcean2.
9ran(itul intestinal accelerat provoac% diaree. C.nd num%rul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de ap% Di
electroli)i ceea ce determin% un de(ec&ili!ru &idroelectrolitic Di starea de diaree se prelungeDte.
S*!$ d di"i&*)t%t:
F"1"ce2
$ e8acer!area peristaltismului intestinal6
$ creDterea secre)iei intestinale6
$ sc%derea resor!)iei6
$ greDeli alimentare6
$ modificarea4 alterarea mucoasei intestinale6
$ afectiuni nervoase6
$ con)inut intestinal cu efect e8citant 1c&imic sau mecanic26
$ infec)ii !acteriene ale tractului digestiv datorit% contamin%rii alimentelor sau a apei pota!ile cu tulpini cum ar fi- CampVlo!acter
3almonella 3&igella si ;sc&eric&ia coli6
$ infec)ii virale- multe virusuri sunt cau(atoare de diaree- cVtomegalovirus &erpes simple8 virus Di virusul &epatitei. Birusul cel mai
frecvent implicat 'n producerea diareii este rotavirusul 1virus cu /0N din familia 0ellviridae responsa!il de gastroenterite infec)ioase
!enigne la copii26
$ intoleran)a alimentar%6 un e8emplu frecvent de intoleran)% alimentar% este cea la lacto(%8 un element glucidic din lapteY
$ infestarea cu para(i)i : microorganisme ce pot contamina apa Di alimentele infest.nd astfel Di tractul digestiv 1e8emplu- >iardia
lam!lia8 ;ntamoe!a &istolVtica si CrVptosporidium26
$ reac)ii adverse ap%rute la diferite medicamente cum ar fi- anti!ioticele anti&ipertensivele medicamentele antiacide ce con)in
magne(iuY
$ afec)iuni intestinale inflamatorii ca de e8emplu colonul irita!il Di alte afec)iuni ce pertur!% func)ionalitatea normal% a intestinului
etc.6
$ interven)iile c&irurgicale la nivelul stomacului8 colecistului colonului : interven)ii ce pot induce tul!ur%ri 'n digestia alimentar%6
$ cau(e necunoscute provocatoare de diaree 1investiga)iile prea ela!orate de multe ori nu 'Di au rostul at.ta timp c.t afec)iunea este
autolimitant%2.
P"4olo$"ce2
$ stres an8ietate situatia de cri(a.
Soc"olo$"ce2
$ apa poluata6 alimente depreciate6
L"pa #e c!not"nte- insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator.
M%ni"$t+!i d d'ndn(%
F!&.n(% $ num%r mare 'n 24 &-
$ 3$6 scaune4(i 'n enterite Di enterocolite6
$ 2"$3" scaune4(i 'n sindrom di(enterie6
$ #"$1"" scaune4(i 'n &oler%6
Con$i$tn(% $ sc%(uta scaune moi p%stoase
$ semilic&ide
$ apoas% dup% purgative saline6
C%ntit%t% $ m%rit% 'n diareele gastrogene de natur% aclor&idric%6
$ sc%(ut% foarte redus% 'n di(enterie 1"$15 g6
C*)o%!% $ gal!en aurie 'n diaree 1'n func)ie de vite(a tran(itului intestinal !iliru!ina nu are timp s% se reduc% din
cau(a tran(itului intestinal accelerat26
$ verde c.nd !iliru!ina se o8idea(% la nivelul intestinului gros6
$ al!icios ca argila $ icter mecanic din cau(a lipsei pigmen)ilor !iliari6 pancreatite cronice din cau(a unor
cantit%)i mari de gr%simi nedigerate6
$ &ipercolorat $ !run$'nc&is I icter &emolitic6
$ negru ca p%cura moale Di lucios I &emoragii 'n por)iunea superioar% a tu!ului digestive sau ca G(atul de
cafeaHImelena6
$ scaun amestecat cu s.nge proasp%t I &emoragii 'n por)iunea inferioar% a tu!ului digestiv6
Mi!o$*) ,n func)ie de procesele de fermenta)ie Di putrefac)ie de la nivelul intestinului gros-
$ acid I fermenta)ie e8agerat%6
$ putred I putrefac)ie e8agerat%6
$ r.nced I gr%simi nedigerate 1steatoree26
$ foarte fetid I cancer al colonului Di rectului6
$ de var(% stricat% I infec)ii cu coli!acil6
A$'&t do$-it Ki
&* )mnt
%no!m%)
/spect asem%n%tor cu-
$ (eam% de pepene sau sup% de linte I fe!r% tifoid%6
$ (eam% de ore( I into8ica)ii lam!lia(% &oler%6
$ !aleg% de vac% I 'n colite6
Cu con)inut de elemente patologice-
$ mucus puroi s.nge I colite ulceroase cancer rectal sau intestinal di(enterie6
$ )esut muscular nedigerat I creatoree $ 'n ac&ilie gastric% pancreatit% cronic%6
$ scaune cu para(i)i intestinali sau ou% de para(i)i6
C!%m' $ contrac)ii dureroase involuntare Di pasagere ale muDc&ilor a!dominali6
Co)i&+ $ durere cau(at% de miDc%ri peristaltice e8agerate6
D*!! )o&%)+ $ durere la nivelul anusului Di iritata tegumentelor perianale6
Smn d $tegumente Di mucoase uscate6
82
d$3id!%t%! $o!oseal% sl%!iciune6
$grea)% Di v%rs%turi.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* di%!
O-i&ti. Int!.n(ii %*tonom K) d)9%t
P%&int*) $+ %i-+
t!%n,it int$tin%) 5n
)imit "i,io)o9i&
$ recunoaDte diferen)a 'ntre diaree !enign% trec%toare Di diaree cronic%6
$ preg%teDte !olnavul pentru e8amin%ri endoscopice6
$ alimenta)ia este &idric% 'n primele 24$4# ore6
$ asistenta serveDte pacientul cu ceai ne'ndulcit 1ment% coarne muDe)el2 sup% de morcov (eam% de ore(6
$ treptat introduce mici cantit%)i de carne sla!% fiart% !r.n(% de vaci p.ine al!% pr%jit% supe strecurate din
legume6
$ dup% 4$5 (ile trece la o alimenta)ie mai complet%6
$ recomand% pacientului Di 'i reduce provi(oriu alimentele !ogate 'n proteine legumele Di fructele crude6
$ educ% pacientul pentru a nu consuma legume Di fructe la aceeaDi mas%6
$ merele rase reglea(% func)ia intestinal% Di a!sor! to8inele din peretele intestinal6
$ recomand% consumul de !anane morcovi gutui pentru vindecarea diareii6
$ administr%m medica)ia prescris% pentru regenerarea florei intestinale simptomatice spasmolitice
antimicro!iene fermen)i digestivi sedative.
P%&int*) $+ %i-+
t9*mnt Ki
m*&o%$ '!i%n%)
&*!%t Ki int9!
$ cur%)% Di usuc% regiunea anal% dup% fiecare scaun6
$ aplic% creme protectoare6
$ efectuea(a toaleta anusului de mai multe ori pe (i Di de(infectea(% cu acid !oric 2$3^.
$ asigura lenjerie curata si uscata.
P%&int*) $+-Ki
$%ti$"%&+ &))%)t
n.oi
"*nd%mnt%)
$ asigur% repaus la pat c.nd starea general% este alterat%6
$ men)ine constant% temperatura corporal% 1au loc pierderi de energie26
$ 'nc%l(eDte pacientul cu termofoare p%turi perne electrice in ca( de frison6
$ protejea(% patul cu ale(a Di muDama6
$ serveDte pacientul cu !a(inet.
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t 3id!o-
)&t!o)iti&
$ &idratea(% pacientul pe cale oral% Di prin perfu(ii urm%rind 'nlocuirea pierderilor de ap% Di electroli)i6
$ recoltea(% s.nge pentru &emocultur% Di scaun pentru coprocultur%6
$ monitori(ea(% func)iile vitale Di vegetative Di le notea(% 'n foaia de o!serva)ie6
$ calculea(% cantitatea de lic&ide ingerate Di perfu(ate Di pe cea eliminat%6
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t '$i3i&
$ d% dovad% de 'n)elegere Di r%!dare menaj.nd pudoarea pacientului6
$ 'l liniDteDte Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele 'n leg%tur% cu starea sa6
$ pregateste psi&ic pacientul inaintea oricarei te&nici de nursing sau investigatii.
4# CONSTIPAIA
Constipa)ia este defecatia cu dificultate 6 se caracteri(ea(a prin scaune rare dure uscate la 2$4 (ile sau mai rar uneori
c&iar cu un ritm regulat dar la intervale mai mari dec.t cele fi(iologice6 eliminare mult prea lenta a scaunului.
5ecalele sunt de consistent% dura sau o!iDnuit% de volum redus f%r% resturi alimentare digera!ile.
S*!$ d di"i&*)t%t:
F"1"ce2
$ caren)% de lic&ide6
$ re)inerea frecvent% a nevoii naturale de defecare6 Mam.nareaN defeca)iei voluntar creea(% o adaptare 'n sensul unei presiuni tot mai
mari necesare pentru declanDarea defeca)iei6
$ o!iDnuin)a cu la8ativele care nu mai au efect6
$ igiena alimentara defectuoasa- dieta saraca in fi!re6 mesele @pe fug&@ sau suprimarea micului dejun pot avea efecte nefavora!ile
asupra refle8ului gastro$colic6
$ imo!ili(are6
$ deficien)a func)ional% a intestinului a ve(icii !iliare6
$ tonus insuficient al muDc&ilor a!dominali6
+ medica)ie- opiacee analge(ice 'n special dar Di antiacide antispastice antidepresive antiparKinsoniene antiepileptice
anti&ipertensive 1atenolol nifedipin% losartan2 tu!erculostatice 1i(onia(id%2 unele anti!iotice diuretice su!stan)e de contrast 1sulfatul
de !ariu2 la8ative 'n e8ces6
+ !oli organice care induc constipa)ia pe cale &ormonal% nervoas% psi&ic% 1&ipotiroidism dia!et &iperparatiroidism !oal% parKinson
depresie2 dar Di elemente compresive 1tumori26 !oli gastrointestinale- intestin irita!il diverticulo(a6 !oli anale- &emoroi(i fisuri anale.
$ varsta- la v.rstnici este relativ frecvent% constipa)ia idiopatic% posi!il e8plicat% prin modific%rile de motilitate de secre)ie imune Di
de flor% intestinal% ce apar odat% cu 'naintarea 'n v.rst% precum Di prin sc%derea refle8ului defeca)iei.
P"4olo$"ce2
J stres ParKinson depresie.
So&io)o9i&:
$ sc&im!area modului de viata6
$ orar inadecvat de lucru6
$ esec sau conflict de rol.
9ipuri de constipatie-
J constipa'ie 5abituala+ de natur% func)ional%6
J constipa'ie sigmoid&+ tul!ur%ri 'n evacuarea sigmoidian%=
A constipa'ie spastic& prin &ipersensi!ilitatea nervilor intestinali 6
A constipa'ie aton& Bdeterminata de scaderea tonicitatii musculaturii intestinului.
83
F!&.n(% $ scaun la 2$4 (ile din cau(a unui tran(it 'nt.r(iat
O!%!*) $ pierderea orarului o!iDnuit a evacu%rii
C%ntit%t% $ redus% 'n constipa)ie6
$ mare 1c.teva Kg2 'n anomalii de de(voltare a colonului 1megadolicocolon2.
Con$i$tn(% $ uscat% dura 1sci!ale coproli)i2
Fo!m% $ !ile dure de m%rimea m%slinelor 'n constipa)ia spastic%6
$ mas% fecaloid% a!undent% 'n constipa)ia aton%6
$ !ile conglomerate multiglo!ale c.nd materiile fecale au stagnat mult 'n rect.
C*)o%! $ 'nc&is%.
C!%m' $ contrac)ii dureroase involuntare pasagere ale musculaturii a!dominale.
Mto!i$m $ acumulare de ga(e 'n intestin datorit% a!sor!)iei lor insuficiente producerii 'n cantit%)i e8agerate 'n urma
unei alimenta)ii !ogate 'n celulo(% sau 'n urma aerofagiei.
F)%t*)n(+ $ eliminarea frecvent% a ga(elor din intestine 1 prin anus2.
Tn$m $ sen(a)ia dureroas% de defecare f%r% eliminare de materii fecale.
F&%)om $ acumulare de materii fecale 'n rect.
Ano!Ei $ lipsa de poft% de m.ncare.
C"%) $ durere de cap
I!it%-i)it%t $ nervo(itate
Not+- +odific%rile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi-
$ lic&ide$semilic&ide $ au caracter spumos $ din cau(a unor procese fermentative 'n intestin6
$ muco$purulente $ se elimin% puroi scaunul este foarte fetid6
$ muco$sanguinolent $ con)ine s.nge.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* &on$ti'%(i
O-i&ti. Int!.n(ii %*tonom Ki d)9%t
P%&int*) $+ %i-+
t!%n,it int$tin%) 5n
)imit "i,io)o9i&
$ determin% pacientul s% 'ngere o cantitate suficient% de lic&ide6
$ recomand% alimente !ogate 'n re(iduuri6
$ sta!ileDte 'mpreun% cu pacientul un orar regulat de eliminare 'n func)ie de activit%)ile sale6
$ determin% pacientul s% fac% e8erci)ii fi(ice cu regularitate6
$ urm%reDte Di notea(% 'n foaia de o!serva)ie consisten)a Di frecven)a scaunelor6
$ efectuea(% la nevoie clism% evacuatoare simpl% sau uleioas%6
$ administrea(% la indica)ie la8ative6
P%&int*) $+ %i-+
t9*mnt Ki
m*&o%$ '!i%n%)
&*!%t Ki int9!
$ cur%)% Di usuc% regiunea anal% dup% fiecare scaun6
$ aplic% creme protectoare6
$ educa pacientul pentru toaleta anusului dupa defecatie.
P%&int*) $+-Ki
$%ti$"%&+ &))%)t
n.oi
"*nd%mnt%)
$ asigur% repaus la pat c.nd starea general% este alterat%6
$ men)ine constant% temperatura corporal% 1au loc pierderi de energie26
$ 'nc%l(eDte pacientul cu termofoare p%turi perne electrice6
$ protejea(% patul cu ale(a Di muDama6
$ serveDte pacientul cu !a(inet6
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t 3id!o-
)&t!o)iti&
$ determina pacientul sa se &idrate(e corespun(ator6
$ urm%reste 'nlocuirea pierderilor de ap% Di electroli)i6
$ recoltea(% pro!e !iologice pentru la!orator6
$ monitori(ea(% func)iile vitale Di vegetative Di le notea(% 'n foaia de o!serva)ie6
$ calculea(% !ilantul ingesta$e8creta.
P%&int*) $+ "i
&3i)i-!%t '$i3i&
$ d% dovad% de 'n)elegere Di r%!dare menaj.nd pudoarea pacientului6
$ 'l liniDteDte Di 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele 'n leg%tur% cu starea sa6
P%&int*) $+
do-Ond%$&+
%tit*dini8 o-i&i*!i
Ki d'!ind!i noi
$ solicitam Di educ%m pacientul pentru a m.nca 'ncet mesteca !ine favori(.nd astfel formarea !olului
alimentar6
$ educ%m pacientul pentru consumul alimenta)iei !ogat% 'n fi!re Di predominant alcalina6
$ educ%m pacientul s% consume diminea)a Di 'ntre mese legume crude fructe proaspete sau sucuri de morcovi
portocale piersici struguri6
$ educ%m pacientul ca la apari)ia nevoii de defeca)ie s% nu am.ne mersul la toalet%6
$ recomand%m pacien)ilor sedentari 'n scopul stimul%rii organelor interne s% efectue(e e8erci)ii fi(ice
complete6
$ recomand%m Di efectu%m cu pacientul 'n ca( de constipa)ie spastic% e8erci)ii de rela8are6
$ efectu%m pacientului pe (ona inferioar% a a!domenului masaje prin fr%m.ntare sau mala8are6
$ incuraj%m sau educ%m pacientul pentru consumul de ceaiuri la8ative 1cruDin26
$ sf%tuim pacientul s% mearg% 'n fiecare (i la aceeaDi or% la toalet% pentru reeducarea refle8ului de
defeca)ie6educam pacientul pentru a 'nceta administrarea de la8ative dup% ce a fost re(olvat% constipatia.
6# ELIMINARE MENSTRUALA I <AGINAL INADEC<ATA
+enstra este o pierdere de s.nge prin organele genitale care apare la sfarDitul fiec%rui ciclu menstrual dac% ovulul nu a fost
fecundat 1de la pu!ertate p.n% la menopau(%2.
+enar&a prima menstr% apare 'ntre 11 Di 14 ani Di este influen)at% de mediu clim% via)a 'n aer li!er.
>landele mucoasei genitale secret% o cantitate redus% de lic&id care contri!uie la procesul de autoap%rare a aparatului
genital fa)% de infec)ie X leucoree fi(iologic%.
C.nd aceast% secre)ie devine a!undent% se e8teriori(ea(% su! forma unei scurgeri iritante 'n cantitate varia!il% $ leucoree
patologic%.
84
S*!$ d di"i&*)t%t:
F"1"ce2
$ afectiuni ale mucoasei uterine si4sau vaginale6
$ tumori6
$ de(ec&ili!ru &ormonal.
P"4olo$"ce2
$ tul!urari de gandire6
$ an8ietate stres6
$ situatia de cri(a.
Soc"olo$"ce2
$ sc&im!area modului de viata aclimatului.
Amno! $ a!sen)a menstrua)iei 6 lipsa complet% a menstrelor.
Di$mno! $ menstrua)ie dureroas% 6 apari)ia durerilor 'n timpul menstrei.
Mt!o!%9ii $ &emoragii neregulate aciclice survenite 'ntre dou% menstre succesive.
Mno!%9ii $ &emoragii menstruale prelungite.

Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) - '%&int% &* )imin%! mn$t!*%)+ Ki .%9in%)+ in%d&.%t+
P%&int% $+ %i-+ o $t%!
d -in8 d &on"o!t Ki
$&*!it%t
$ asigur% repausul la pat6
$ efectuea(% sp%laturi vaginale cu solu)ii antiseptice 1dup% ce s$a recoltat secre)ie vaginal% pentru
e8amen !acteriologic Di citologic26
$ aplic% pansament a!sor!ant Di 'l fi8ea(% 'n M9N6
$ sc&im!% pansamentul des6
$ 'nva)% pacienta te&nici de rela8are6
$ protejea(% patul cu muDama Di ale(a la nevoie6
$ calmea(% durerea cu antialgice.
P%&int% $+ %i-+ o $t%!
d -in '$i3i&
$ liniDteDte pacienta 'n leg%tur% cu pro!lema sa6
$ 'i e8plic% scopul interven)iilor 1e8amen genital e8amenul secre)iei vaginale e8amin%ri radiologice
si ecografice26
$ 'i administrea(% medica)ie sedativ% la indica)ia medicului.

7# DIAFOREZA- @IPER@IDROZA
F TRANSPIRAIA >N CANTITATE A=UNDENTG
3udoarea contri!uie la eliminarea apei Di a unor deDeuri ca- uree amoniac acid uric Di altele complet.nd astfel eliminarea
renal%. 'ntr$o cantitate e8cesiv% are semnifica)ie patologic% put.nd duce uneori la des&idratare.
Producerea transpira)iei are loc 'n func)ie de o serie de factori- temperatura mediului am!iant efort fi(ic Di intelectual
ingestie de lic&ide activitatea rinic&ilor starea fi(iologic% a organismului.
>landele sudoripare se afl% su! controlul sistemului nervos vegetativ simpatic 'n sus)inerea termoregl%rii intervine
evaporarea lic&idelor de la suprafa)a pielii 1'n transpira)ie2 ceea ce ajut% la pierderea de c%ldur%6 prin evaporarea fiec%rui ml de
sudoare se pierd "5# cal.
O!%! $ mai mult sau mai pu)in regulat6
C%ntit%t $ 6""$1""" ml424 & ajung.nd 'n ca(uri e8treme la 1" litri4 24 ore6
Lo&%)i,%! $ generali(at% c.nd temperatura mediului este crescut% $semnifica)ie critic% atmosferic%6
$ locali(at% la palme Di plante 1!oala *asedoO alcoolism cronic ra&itism 3,7/ tul!ur%ri preclima826
$ &iper&idro(% $ cantitate plantar% crescut% ce stagnea(% interdigital Di determin% apari)ia de mico(e Di infec)ii.
Mi!o$ $ puternic $ varia(% 'n func)ie de alimenta)ie temperaturii am!iant% deprinderile igienice ale !olnavului.

Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L '%&int*) &* di%"o!,+
O)i9omno! $ intervale lungi 'ntre menstre.
Po)imno! $ intervale scurte 'ntre menstre.
@i'omno! $ tul!urare ce consta in reducerea cantitatii de sange
@i'!mno! $ menstruatie cu flu8 foarte a!undent.
L*&o! '%to)o9i&+ $ de la c.)iva ml c.nd p%tea(% lenjeria p.n% la 2""$4"" ml.
@id!o! $ scurgere cronic% a unui lic&id apos dintr$o mucoas% inflamat% 6 secre)ie vaginal% a!undent%- 2""$
4"" ml.
C*)o%!% Ki %$'&t*)
$&*!9!i)o! .%9in%)
$ al!% l%ptoas% 'n leucoreea femeilor tinere6
$ gal!en ver(uie 'n gonococie6
$ roDie apoas% sau cafenie 'n tumori6
$ seroas% mucoas% muco$purulent% purulent%.
Ritm*) $&*!9!i)o! $ continue sau sporadice mai ales la o!oseal%.
85
P%&int*) $+ %i-+
o $t%! d -in8
d &on"o!t "i,i&
$ ajut% sau men)ine tegumentele pacientului curate Di uscate6
$ spal% tegumentele ori de c.te ori este necesar6
$ sc&im!% lenjeria de pat Di de corp6
$ 'nva)% pacientul s% poarte Dosete din !um!ac 1a!sor!ante2 Di s% le sc&im!e frecvent6
$ men)ine igiena riguroas% a plicilor Di a spa)iilor interdigitale6
$ asigur% 'm!r%c%minte uDoar% Di comod%.
P%&int*) $+
'!,int
&3i)i-!* '$i3i&
$ cu tact Di cu !l.nde)e va solicita pacientului s% se spele6
$ 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema de dependen)%.
<RSTURILE
D"initi
Barsaturile repre(int% e8pul(ie fortata !rusca a con)inutului stomacal pe gur%.
Gn!%)it%ti
Boma este un act refle8 repre(ent.nd o reac)ie natural% a organismului de ap%rare cel mai adesea fa)% de anumite su!stan)e
to8ice sau greu digera!ile fa)% de stomac .
Centrul vomitiv este situat 'n !ul!ul ra&idian refle8ul de vom% fiind declanDat de e8cita)iile care pornesc din aproape toate
organele a!dominale Di la!irint.
B%rs%tura este un act refle8 provocat de contrac)ia diafragmului Di a muDc&ilor a!dominali. ;ste precedat% adesea de grea)%
Di &ipersaliva)ie. Fn timpul v%rs%turii se reali(ea(% o contrac)ie a pilorului care 'mpiedic% trecerea con)inutului gastric spre duoden Di 'n
acelaDi timp o rela8are a (onei fundice Di a cardiei care permite eliminarea lui for)at% spre esofag faringe Di cavitatea !ucal%. B%lul
palatin este ridicat iar glota 'nc&is% 'mpiedic% trecerea con)inutului v%rs%turii c%tre c%ile respiratorii. +iDc%rile antiperistaltice ale
esofagului Di jocul func)ional al jonc)iunii esofago$gastrice sunt suspectate a avea un rol 'n e8teriori(area v%rs%turii dar for)a operativ%
principal% r%m.ne creDterea presiunii intraa!dominale ca urmare a contrac)iei simultane Di deose!it de puternice a diafragmului Di
muDc&ilor peretelui a!dominal.
<rice e8cita)ie a tractului digestiv poate determina o incita)ie vomitiv% transmis% centrilor nervoDi !ul!ari unde se afl%
centrul vomei prin intermediul nervilor glosofaringian Di pneumogastric.
S*!$ d di"i&*)t%t
B%rs%tura este declanDat% 'n cele mai multe ca(uri de-
$ into8ica)ii alimentare mese prea copioase consum e8cesiv de alcool6
$ consum de anumite medicamente orale efectele secundare ale unor medicamente6
$ colici intestinale infec)ii virale la!ilitate psi&o$emo)ional% graviditatea6
$ deplasarea cu maDina prin e8cita)ia centrului ec&ili!rului6
$ rcreDterea presiunii intracraniene 1meningite encefalite &emoragii cere!rale tumori
a!cese cere!rale26
$ e8citare c&imic% pe cale sanguin% cu su!stan)e ca cloroform morfin% uree sau to8ine micro!iene 'n scarlatina difterie pneumonie6
$in aceste ca(uri voma repre(int% un fenomen patologic.
M%ni"$t%!i8 $mn d d'ndnt%
=an";etar"le cantitative<calitative sunt determinate de frecven)% orar cantitate continut culoare caracter.
F!&.nt%
Jv&rs&turi ocazionale in into8ica)ii alimentare sau !oli infec)ioase acute6
Jv&rs&turi frecvente in steno(a piloric% dup% mese6
Jv&rs&turi incoercibile in graviditate ta!es !oli psi&ice6
Jv%rs%turle pot pre(enta caracter de periodicitate.
O!%!*) v%rs%turilor este caracteri(at de alimenta)ie-
Jv&rs&turi matinale, diminea)a pe stomacul gol 1la alcoolici Di gravide26
Jv&rs&turi post+prandiale imediat dup% alimentare sau 'n timpul mesei 1traume psi&ice depresie26
Jv&rs&turi tardive dup% 2$6 & de la consumul alimentar 1ulcer cancer gastric complicat cu steno(% piloric%26
C%ntit%t:
J 'n ca(ul v%rs%turilor alimentare pacientul vars% toat% cantitatea alimentelor consumata6
J 'n steno(a piloric% pe l.ng% alimentele consumate se adaug% Di secre)ia e8agerat% a glandelor stomacale precum Di resturi de la
alimenta)iile anterioare 1v%rs%tur% a!undent%26
J uneori cantitatea con)inutului stomacal evacuat este de c.)iva (eci de ml.
Mi!o$:
Jv%rs%turile au un miros fad6
Jmiros acru 'n ca( de &iperclor&idrie6
Jmiros fecaloid 'n ileus 1reflu8ul con)inutului intestinal 'n stomac26
Jmiros r.nced 'n ca( de fermenta)ie stomacal%.
Con(in*t
Con)inutul v%rs%turilor este re(ultatul-
$alimentelor ingerate sucului gastric Di duodenal con)inutul duodenului6
$con)inutul intestinal regurgitat uneori din e8udatul pere)ilor stomacali s.nge etc.
,n func)ie de acestea deose!im-
$ v%rs%turi alimentare care con)in alimente mai mult sau mai pu)in digerate6
$ v%rs%turi mucoase, apoase ce con)in produsele &ipersecre)iei gastrice din gastrite
cancer gastric Di apar la gravide etilici ca v%rs%turi matinale6
$ v%rs%turi biliare 'n colecistopatii6 e
86
$ v%rs%turi fecaloide in caz de oclu(ie6
$ v%rs%tur% intestinal&=
$ v%rs%turi purulente 'n gastrita flegmonoas% sau c.nd un a!ces al organelor 'nvecinate se desc&ide 'n stomac6
$v%rs%turi sanguinolente sau de s.nge pur 1&emateme(%2 'n !oli ale stomacului organelor 'nvecinate sau 'n cadrul unor !oli generale.
C*)o%!:
J gal!en ver(ui sau verde 'nc&is 'n v%rs%turi !iliare6
J gal!en murdar 'n oclu(ii intestinale6
J roDie 'n &emateme(%6
J !run% av.nd aspect de M(a) de cafeaN 'n &emoragii digestive cancer gastric 1cantitatea de s.nge din stomac este redus% ap%r.nd 'n
v%rs%turi su! form% digerat% sau semidigerat%26
C%!%&t!:
J v%rs%tur% f%r% efort
J v%rs%tur% f%r% grea)%
J varsatura f%r% leg%tur% cu alimentele consumate6
J v%rs%tura !run%
J v%rs%tur% 'n jet
J v%rs%tur% incoerci!ile$ varsatura 'n &ipertensiune intracranian% 1A,C2.
Atit*dini $i int!.ntii
Del"3"ta3 "3pto3ele pre3er$%toare2
J supraveg&em pacientul atunci c.nd pre(int% simptomele premerg%toare v%rs%turilor-grea)% vertij saliva)ie a!undent% dureri de cap
ta&icardie transpira)ii reci disconfort stare general% alterat%
J'n aceste ca(uri preg%tim de urgen)% t%vi)% renal% vas colector muDama ale(a prosoppa&ar cu ap%6
J'ndep%rt%m prote(a dentar% acolo unde este ca(ul6
J delimit%m v%rs%turile provocate sau precedate de accese de tuse ca de e8emplu 'n tusea convulsiv%.
A"$!ra3 3%!r" #e control 8" toaleta pac"ent!l!"2
J po(i)ion%m pacientul De(.nd semiDe(.nd sau decu!it lateral cu capul uDor ridicat pentru a 'mpiedica aspirarea v%rs%turilor6
J sus)inem capul pacientului cu o m.n% pe frunte Di vasul de colectare6
J educ%m pacientul pentru a nu c%uta s%$Di opreasc% v%rs%turile6
J efectu%m toaleta pacientului- !ucal% par)ial% sau total% dup% necesit%)i6
J oferim pacientului ap% pentru cl%tirea gurii dup% v%rs%turi6
J in ca(ul unei into8ica)ii alimentare oferim multe lic&ide pentru a stimula v%rsatura pentru a cur%)a astfel stomacul6
J asigur%m pacientului regim alimentar de cru)are a stomacului 1ceaiuri de muDe)el f%r% (a&%r26
J relu%m alimenta)ia pacientului treptat 'ncep.nd cu &ran% lic&id% 1supe26
J educ%m pacientul Di aplic%m comprese ume(ite sau cataplasme calde pe regiunea a!dominal%6
J nu administr%m pacientului cu v%rs%turi medicamente pe cale oral%6
Jcon)inutul stomacal poate fi aspirat 'n c%ile respiratorii o!stru.ndu$le. ,n acest ca( aspir%m con)inutul stomacal6 resturile alimentare
irit% mucoasele respiratorii care sunt invadate de flor% patogen% ap%r.nd !ron&opneumonia6
J o!serv%m frecven)a v%rs%turilor Di periodicitatea acestora not.ndu$le 'n foaia de temperatur%6
J determin%m volumetric cantitatea v%rs%turilor pe 24 & Di orarul acestora6
J apreciem con)inutul culoarea mirosul Di for)a de proiec)ie a v%rs%turilor6
J capt%m fiecare v%rs%tur% 'n vas separat.
Interven-"" pot.v%r%t!r%2
Jo!serv%m Di calm%m simptomele ce pot 'nso)i v%rs%tura- durerea a!dominal% pierderea ec&ili!rului des&idratarea6
Jcomunic%m de urgen)% medicului apari)ia v%rs%turilor sanguinolente6
JliniDtim din punct de vedere psi&ic pacientul care acu(% ame)eli vertij sete accentuat% Di il educ%m pentru conduit% post$v%rs%tur%6
Jadministr%m medica)ia antiemetic% prescris% de medic 1supo(itoare injec)ii perfu(ii26
Jtransport%m la la!orator pentru investiga)ii v%rs%tura pacientului6
Jnot%m fiecare v%rs%tur% cu un cerc data Di ora c.nd s$a produs-
$cu culoare al!astr% v%s%turile alimentare
$cu culoare verde v%rs%turile !ilioase
$cu culoare roDie v%rs%turile sanguinolente
Jla indica)ia medicului efectu%m !ilan)ul &idric Di administr%m pentru corec)ia tul!ur%rilor electrolitice re(ervei alcaline Di anemiei
parenteral solu)iile perfu(a!ile electroli)ii cantitatea de s.nge prescris%6
Jmonitori(%m func)iile vitale vegetative ale pacientului Di comunic%m de urgen)a medicului eventualele modific%ri.
EWPECTORAIA
EE'&to!%(i% constituie actul refle8 Di voluntar de eliminare a secre)iilor Di sputei formate 'n c%ile respiratorii prin
actul tusei.
3puta repre(int% totalitatea su!stan)elor ce se e8pul(ea(% din c%ile respiratorii prin tuse. Fn condi)ii fi(iologice mucoasa
c%ilor respiratorii secret% doar o cantitate mic% de mucus necesar% protej%rii suprafe)ei interioare a organelor respiratorii fa)% de
usc%ciune Di de efectul nociv al aerului Di prafului. /cest mucus nu se elimin% Di nu declanDea(% actul tusei.
Fn condi)ii patologice se adun% 'n c%ile respiratorii o cantitate varia!il% de sput% care ac)ionea(% ca un corp str%in Di
provoac% actul tusei. 3puta este format% din secre)ia transsuda)ia Di e8suda)ia patologic% a mucoaselor !ron&opulmonare din
descuama)ia epiteliilor pulmonare Di a c%ilor aeriene din produsele re(ultate din descompunerea )esutului pulmonar Di din su!stan)e
str%ine in&alate 'n timpul evacu%rii prin faringe Di gur% se mai adaug% saliv% secre)ie na(al% Di faringian%.

Culoarea $ roDie sanguinolent% aerat% Di spumoas% : &emopti(ie6
$ &emoptoic% $ striat% cu s.nge 'n tu!erculo(a pulmonar%6
$ ruginie 1culoarea sucului de prune2 : pneumonie pneumococica6
$ roDie$!run% c.nd s.ngele stagnea(% 'n pl%m.ni6
87
$ roDie gelatinoas% 'n cancerul pulmonar6
$ ro( spumoasa ra(ata 'n edemul pulmonar acut6
$ gal!en ver(uie 'n supuratii pulmonare6
$ al!% sau al! perlat 'n inflama)ia !ronDic% Di 'n astmul !ronDic6
$ neagr% 'n infarctul pulmonar.
+irosul $ fetid 'n dilata)ia !ronDic% caverme tu!erculoase6
$ fetiditate penetrant% 'n gangrena pulmonar%6
$ mirosul p%m.ntului sau al paiului umed 'n supura)ii pulmonare.
Consisten)a $ sputa mucoas% cu aspect v.scos aerat% Di aderent% este 'nt.lnit% 'n !ronDita acut% Di astm !ronDic6
$ sputa purulent% alc%tuit% din puroi cu aspect cremos tr%dea(% supura)ia !ron&opulmonara Di este 'nt.lnit% 'n
a!ces pulmonar6
$ sputa muco$purulent% cu aspect gal!en$ver(ui opac% sugerea(% infec)ii ale c%ilor aeriene ca de e8emplu
!ronDita6
$ sputa sero$muco$purulent% pre(int% 'n plus un adaos a!undent de sero(itate Di apare 'n a!cese pulmonare.
5orm% $ perlat% 'n astmul !ronDic6
$ numular% 'n caverne pulmonare6
$ mase grunjoase i(olate 'n saliv%6
$ mulaje !ronDice.
/spectul $ mucus 'n astmul !ronDic inflama)ia !ron&iilor6
$ purulent 'n supura)iile pulmonare6
$ mucopurulent6
$ seros 'n edemul pulmonar6
$ pseudomem!ranos 'n difteria laringian%6
$ sanguinolent 'n edemul pulmonar cancer pulmonar infarct pulmonar.
Cantitatea $ cantitatea ma8ima de secre)ie Di sput% fi(iologic este de 4"$5" ml6
$ 'n afec)iuni pulmonare ca- a!ces pulmonar gangrena pulmonar% produsele eliminate ajung la 2""$4"" ml4 24
ore6
$ 'n afec)iuni ca- a!cese pulmonare c&ist &idatic sau pleure(ii purulente colec)ia purulent% este e8pul(at% !rutal
iar e8pectora)ia devine vomic%6
$ 'n !ronsita catarala tu!erculo(a incipienta sau in pneumonie intre 5"$1"" ml424 ore6
$ 'n !ronsiecta(ie gangrena pulmonara edem pulmonar acut intre 1"""ml424 ore.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* E'&to!%(i
O-i&ti.:
Pacientul s% nu devin% surs% de infec)ii nosocomiale.
3en'inem m&suri de ordin general
urm%rim supraveg&em Di delimit%m caracterul e8pectora)iei6
calm%m pacientul Di 'l po(i)ion%m 'n postura care permite e8pectora)ia cu mai mult% facilitate6
lu%m m%suri pentru respectarea unei asepsii riguroase deoarece e8pectora)ia repre(int% un pericol de contaminare prin componentele
sale patologice6
inter(icem pacientului-
$ s% fume(e s% serveasc% masa f%r% igiena m.inilor 'n preala!il6
$ s% 'mprumute vesela celorlal)i pacien)i s% e8pectore(e oriunde Di oricum etc.
Educ&m pacientul
pentru e8pul(area colec)iei prin tuse6
pentru a evita e8pul(area !rutal% Di necontrolata a secre)iilor6
'n special copii sau femeile pentru e8pectora)ie deoarece de o!icei ei nu Dtiu s% e8pectore(e Di 'Di 'ng&it secre)iile eliminate prin
tuse6
educ%m pacientul ca dup% fiecare e8pectora)ie s%$Di efectue(e toaleta6
la nevoie men)inem igiena !ucal% a pacientului prin Dtergere cu comprese sau tampoane de vat%6
utili(%m solu)ii de(infectante Di m%nuDi6
evalu%m volumetric e8pectora)ia 'n pa&are gradate6
comunic%m medicului- cantitatea consisten)a culoarea mirosul sputei6
colect%m sputa pentru anali(e de la!orator6
provoc%m tusea artificial% a pacientului pentru de(o!struarea c%ilor aeriene prin urm%toarea manevr%-
aDe(%m pacientul 'n po(i)ie semiDe(.nd%6
comprim%m !rusc Di repetativ ventral !a(a toracelui pacientului dup% inspira)ie for)at%6
'n paralel rug%m pacientul s% efectue(e un efort de tuse6
aceast% manevr% poate fi efectuat% 'n anumite ca(uri cu pacientul aflat 'n po(i)ie se(.nd.6
aten)ie la afec)iune Di traumatisme toracice craniene sau fracturi de coloan% verte!ral%.
@mo'ti,i%
- .,i n.oi% d % !$'i!%-
88
7# NE<OIA DE A SE MICA
I A A<EA O =UN POSTUR
D"ini(i
/ se miDca Di a avea o !un% postur% sunt o necesitate a fiin)ei vii de a fi 'n miDcare de a$Di mo!ili(a toate p%r)ile corpului
prin miDc%ri coordonate de a p%stra diferitele p%r)i ale corpului 'ntr$o po(i)ie care s% permit% eficacitatea func)iilor organismului.
Ind'ndn(% 5n $%ti$"%&!% n.oii
+en)inerea independen)ei miDc%rii corpului Di a !unei posturi este determinat% de integritatea aparatului locomotor 1muDc&i
sistem osos articula)ii2 a sistemului nervos central aparatului vesti!ular Di componentele de ordin psi&ic $ aten)ia voin)a capacitatea
de 'n)elegere stare de conDtient% etc. <asele ac)ionea(% ca p.rg&ii av.nd rol fundamental 'n reali(area miDc%rilor. +uDc&ii ac)ionea(%
prin propriet%)ile lor- e8cita!ilitate contracti!ilitate elasticitate. /paratul vesti!ular men)ine ec&ili!rul static Di dinamic al corpului.
3istemul nervos $ cere!elul $ al%turi de aparatul vesti!ular contri!uie la reglarea ec&ili!rului dar reglea(% totodat% Di tonusul muscular
Di miDc%rile fine.
7atorit% componentelor descrise mai sus individul 'Di poate men)ine-
$ sta!ilitatea indiferent de po(i)ie6
$ ec&ili!rul fie 'n repaus sau miDcare6
$ raporturi constante 'ntre organism Di mediul e8tern6
$ raporturi constante 'ntre masa muscular% Di mo!ilitatea articula)iilor6
$ raporturi constante 'ntre mem!rele superioare6
$ raporturi constante 'ntre mem!rele inferioare6
$ raporturi constante 'ntre mem!rele superioare Di cele inferioare.
+en)inerea po(i)iei !ipede sc&im!%rile de po(i)ie e8ecutarea miDc%rilor voluntare cantitative Di calitative capacitatea de
autoservire Di autonomia de deplasare constituie componentele unei !une posturi Di miDc%ri.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i -io)o9i&i JB.rsta Di de(voltarea-
$ copilul mic are miDc%rile mai pu)in coordonate do!.ndindu$Di controlul pe m%sur% ce 'naintea(%
'n v.rst%6 copilul este foarte activ se mo!ili(ea(% Di adopta tot felul de po(i)ii6
$ adultul este activ 'n deplin%tatea puterii d% suple)e miDc%rilor le coordonea(%6
$ v.rstnicul are for)a fi(ic% redus% la fel agilitatea r%m.ne totuDi activ 'n e8erci)ii moderate6
$ constitu)ia Di capacit%)ile fi(ice- influen)ea(% intensitatea efortului fi(ic pe care 'l depune individual.
J;8ercitii fi(ice : au rol men)inerea unei c.t mai !une st%ri de s%n%tate.
F%&to!i '$i3o)o9i&i $ emo)iile- pot fi e8primate prin miDc%ri ale corpului6 pulsul Di tensiunea arterial% se modific% 'n raport cu
emo)iile stresul teama6
$ personalitatea- temperamentul determin% ca individul s% fie mai activ 'nfl%c%rat sau calm grav.
F%&to!i $o&io)o9i&i $ cultura-
$ individul practic% activit%)i fi(ice adopt% diferite posturi 'n via)a cotidian% 'n func)ie de societatea
'n care tr%ieDte6
$ rolurile sociale- 'n societate individul poate 'ndeplini activit%)i ce impun un efort fi(ic mai mare
sau mai mic pe care s%$l compense(e prin re(isten)% fi(ic% Di ore suficiente de repaus6
$ organi(area social%- fiecare societate are legi Di regulamente pentru ca individul s%$Di men)in%
s%n%tatea c&iar dac% depune un efort deose!it6
3ocietatea organi(ea(% activit%)i pentru petrecerea timpului li!er 'n miDcare Di agrement.
$ temperatura mediului am!iant6
$ ritmul circadian- activitatea fi(ica este mai redusa dimineata6
$ tradi)iile religia- individul poate lua posturi acceptate legate de o!iceiuritradi)ii sau o!iceiuri religioase.
Po$t*!% %d&.%t+
F$%* %tit*din%G
$ func)ia corpului omenesc !a(at% pe ac)iunea sinergic% Di coordonat% a elementelor aparatului locomotor Di a
sistemului nervos cu ajutorul c%rora se men)ine sta!ilitatea ec&ili!rul Di raporturi constante 'ntre corp Di
mediu Di 'ntre diferite segmente ale corpului6
$ 'n picioare 1ortostatism2-
$ capul drept 'nainte6
$ spatele drept6
$ !ra)ele pe l.ng% corp6
$ Doldurile gam!ele drepte6
$ piciorul 'n ung&i de 9" de grade cu gam!a6
$ De(.nd-
$ capul drept6
89
$ spatele drept re(emat6
$ !ra)ele sprijinite6
$ coapsele ori(ontale6
$ gam!ele verticale6
$ piciorul 'n ung&i de 9" de grade cu gam!a sprijinit pe podea6
$ culcat 1clinostatism2-
$ decu!it dorsal 1pe spate26
$ decu!it lateral st.ng sau drept 1'ntr$o parte26
$ decu!it ventral 1pe a!domen2.
MiK&+!i %d&.%t 9ipuri de miDc%ri-
$ a!duc)ie $ miDc%ri de 'ndep%rtare fa)% de a8ul median al corpului6
$ adduc)ie$ miDc%ri de apropiere fa)% de a8ul median al corpului6
$ fle8ie4e8tensie $ miDc%ri de apropiere sau 'ndep%rtare a dou% segmente apropiate 1!ra) ante!ra) gam!%$
coaps%26
$ rota)ie $ miDcare reali(at% 'n jurul a8ului care trece prin lungul segmentului care se deplasea(%6
$ prona)ie4supina)ie $ prona)ia este miDcarea de rota)ie a m.inii prin care palma priveDte 'n jos iar supina)ia
este miDcarea invers%6 la picior palma priveDte lateral cu marginea e8tern% ridicat% $ prona)ie invers fiind
supina)ia6
$ circumduc)ie $ miDcare comple8% care totali(ea(% fle8ia e8tensia a!duc)ia Di le asocia(% cu rota)ia.
;8erci)ii fi(ice- sunt activit%)i fi(ice efectuate cu scopul de a 'm!un%t%)i randamentul muscular Di circula)ia-
$ active $ e8ecutate de c%tre individ6
$ pasive $ miDc%ri ale articula)iilor e8ecutate de c%tre o alt% persoan%6
$ i(ometrice $ contrac)ii musculare 'n care lungimea muDc&iului r%m.ne nesc&im!at% cresc.nd numai
tensiunea sa 1e8emplu- contrac)ia muDc&ilor pentru men)inerea po(i)iei corpului26
$ de re(isten)%- e8erci)ii fi(ice 'n care creDte tonusul muscular.
/. caracteristicile e8erci)iilor- coordonate armonioase complete
*. e8ecu)ie- $ a se scula a merge a alerga a se apleca a se aDe(a pe vine a 'ngenunc&ea a ridica greut%)i a
apuca o!iecte.
Tn$i*n %!t!i%)+ $ se modific% 'n raport cu intensitatea efortului depus.
P*)$ $ creDte frecven)a Di amplitudinea lui 'n func)ie de intensitatea efortului.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i miK&+!ii
$ sta!ileDte 'mpreun% cu pacientul nevoile de e8erci)iu fi(ic
$ planific% un program de e8erci)ii moderate adaptat capacit%)ii fi(ice ale pacientului
$ 'nva)% pacientul s% foloseasc% te&nici de destindere Di rela8are
$ educ% pacientul s% evite ta!agismul mesele copioase surplusul de greutate
Ti'*!i d mi$&%!i
9!
II#
DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII
P!o-)m d d'ndn(+:
1. ,mo!ilitate
2. Aiperactivitate
3. Necoordonarea miDc%rilor
4. Postur% inadecvat%
5. Circula)ie inadecvat%
1# Imo-i)it%t%A di"i&*)t%t% d % $ mi$&%
/ceasta repre(int% o diminuare sau o restric)ie a miDc%rii fiind recomandat% adesea ca metod% terapeutic% sau poate fi
cau(at% de traumatisme Di !oli organice sau func)ionale.
S*!$ d di"i&*)t%t &%! dt!min+ imo-i)i,%!%
S*!$ d o!din "i,i& $ alterarea centrilor nervoDi 1accident vascular cere!ral26
$ alterarea integrit%)ii aparatului locomotor 1fracturi entorse lu8a)ii26
91
$ piedici ale miDc%rii 1pansamente aparat gipsat e8tensie continu%26
$ de(ec&ili!re : durerea 6
$ complicatii digestive
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ tul!ur%rile de g.ndire an8ietate stres pierderea separarea sentimente de culpa!ilitatedepresii
S*!$ d o!din
$o&io)o9i&
$ eDecul6
$ i(olarea agresivitatea comunicare ineficienta.
Li'$% &*no%Kt!ii $ cunoaDterea de sine despre al)ii Di despre mediul 'nconjur%tor.
Di"i&*)t%t d
d')%$%!
$ a se ridica6
$ a se aDe(a6
$ a merge6
Dimin*%!% $%*
%-$n(% miK&+!ii
$ pre(en)a pare(elor6 1mono para tetra pare(e sau parali(ii26
$ pre(en)a parali(iilor.
Atoni m*$&*)%!+ $ sc%derea tonusului muscular.
At!o"i m*$&*)%!+ $ diminuarea volumului muDc&iului a contracti!ilit%)ii sale.
@i'!t!o"i
m*$&*)%!+
$ m%rirea volumului unui muDc&i.
Cont!%&t*!%
m*$&*)%!+
$ contrac)ie involuntar% Di permanent% a unuia sau mai multor muDc&i care determin% o po(i)ie inadecvat%
RO$ $%!doni&
Ftt%no$G
$ contrac)ia muDc&ilor masticatori determin% trismus Di Nr.sul sardonicN.
An&3i)o,+ $ diminuarea sau imposi!ilitatea miDc%rii unei articula)ii.
C!%m'+
$ contrac)ie spasmodic% involuntar% Di dureroas% a unuia sau a mai multor muDc&i 1molet picior2 cau(at% de o
po(i)ie incomod% de compresiunea unui nerv sau de deficitul de calciu.
E$&%!+ d d&*-it $ ulcera)ii ale pielii 1ve(i nevoia de a p%stra tegumentele curate Di integre2.
Dimin*%!%
int!$*)*i
$ tul!ur%rile psi&ice pot determina lipsa interesului pentru miDcare men)inerea timp 'ndelungat a unei st%ri de
imo!ilitate.
Im'otnt%
"*n&tion%)%
Poate fi-
$ partiala sau totala interesand un segment de mem!ru in totalitate sau mai multe mem!re$ trecatoare sau
definitive regresiva stationara sau progresiva.
Int!.n(ii )% %$i$tnti mdi&%) -'%&int &* imo-i)it%t
P%&int*) $+ %i-+ ton*$*)
m*$&*)%! Ki "o!(% m*$&*)%!+
'+$t!%t+
$ planific% un program de e8erci)ii 'n func)ie de cau(a imo!ili(%rii Di de capacitatea pacientului.
P%&int*) $+-Ki mn(in+
int9!it%t% t9*mnt)o! Ki %
%&ti.it+(ii %!ti&*)%!
$ sc&im!% po(i)ia pacientului la fiecare 2 ore6
$ masea(% regiunile predispuse la escare pudrea(% cu talc6
$ efectuea(% e8erci)ii pasive la fiecare 2 ore6
$ 'nva)% pacientul care este postura adecvat% Di cum s% efectue(e e8erci)ii musculare active.
"*n&(i% !$'i!%to!i
$ 'nva)% pacientul-
$ s% fac% e8erci)ii de respira)ie profunde6
$ s% tuDeasc% Di s% 'ndep%rte(e secre)iile6
$ administrea(% medica)ia prescris% de medic.
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
'$i3i&
$ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici de 'ngrijire 6
$ red% 'ncrederea pacientului c% imo!ilitatea sa este o stare trec%toare Di c% 'Di va putea relua mersul.
$%ti$"+&*t &))%)t
n.oi "*nd%mnt%)
$ suplineDte pacientul 'n satisfacerea nevoilor sale 'l serveDte la pat cu cele necesare.
/# @i'!%&ti.it%t%
/ceast% pro!lem% de dependen)% const% 'n creDterea ritmului miDc%rilor Di a activit%)ilor individului determinat% de
insta!ilitatea emo)ional% Di de pierderea ideilor.
S*!$) d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din "i,i& $ de(ec&ili!re endocrine6
$ reac)ii medicamentoase
$ alcoolism.
S*!$ d o!din '$i3o)o9i& $ senilitate6
92
$ separa)ie cri(% pierdere.
Li'$% &*no%Kt!ii $ lipsa cunoaDterii de sine.
<o!-i! &%!%&t!i$ti&+ $ vor!eDte mult precipitat6
P%&int*) !%&(ion%,+ )%
to(i $tim*)ii
$ stimuli luminoDi auditivi din mediul e8tern c.t Di stimuli interni6 ei determin% reac)ii din partea
!olnavului6
MiK&+!i &%!%&t!i$ti& $ miDc%ri rapide frecvente6
S'%$m $ contrac)ie involuntar% a unuia sau mai multor muDc&i6
Ti&*!i $ miDc%ri convulsive involuntare ale oc&ilor ale gurii ale unui !ra) sau ale unui picior6
M%ni $ psi&o(% caracteri(at% printr$o stare de e8cita)ie 'n special 'n sfera afectivit%)ii cunoaDterii Di
activit%)ii6 !olnavul este neliniDtit tul!urent6 datorit% ritmului rapid de desf%Durare a activit%)ii sale
nu duce nimic la 'ndeplinire din ceea ce pl%nuieDte6
E*"o!i $ !un% dispo(i)ie de o!icei nemotivat%.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* 3i'!%&ti.it%t
O-i&ti. Int!.n(ii %*tonom Ki d)9%t
mo!ilitate normal%
$ 'nl%tur% stimulii din mediul 'nconjur%tor 1asigur% semio!scuritatea 'nc%perii i(olarea fonic% reducerea
num%rului de vi(itatori26
$ asigur% condi)ii ca !olnavul s% fac% !%i c%ldu)e s% consume lic&ide la temperatur% moderat%.
Pacientul s%$Di men)in%
integritatea fi(ic%
$ supraveg&ea(% permanent pacientul pentru a nu se r%ni6
$ 'nl%tur% o!iectele contondente6
$ aplic% constr.ngeri fi(ice dac% este ca(ul 1c&ingi c%maD% de protec)ie26
$ administrea(% tratamentul tranc&ili(ant prescris de medic.
0# N&oo!don%!% miK&+!i)o!
/ceast% pro!lem% de dependen)% repre(int% dificultatea sau incapacitatea individului de a$Di coordona miDc%rile diferitelor
grupe musculare.
S*!$) d di"i&*)t%t
S*!$ d
o!din "i,i&
$ deficit sen(orial le(iuni ale sistemului nervos central !oala ParKinson6
$ de(ec&ili!ru &idroelectrolitic6
$ efect secundar al unor medicamente droguri.
S*!$ d o!din '$i3o)o9i& $ tul!ur%rile de g.ndire 6
$ an8ietate stres.
S*!$ d o!din $o&io)o9i& $ mediu necunoscut.
Li'$% &*no%Kt!ii $ insuficien)a cunoaDterii de sine Di a mediului 'nconjur%tor.
APin,i $ incapacitatea de a efectua anumite mi c%ri 6
At%Ei $ tul!urare de coordonare a miDc%rilor active voluntare6
Mi$&%!i &o!i& $ se caracteri(ea(a prin miscari rapide 1Nmiscari coreiceN2 de amplitudine varia!ila pe orice grup muscular
in repaus sau actiune de(ordonate !ruste. ?a nivelul fetei dau nastere la grimase. Produc mersul dansant.
Con.*)$ii $ contrac)ii repetate involuntare ale unui muDc&i sau grupe de muDc&i urmate de rela8are6 contrac)ia este
instantanee 6
T!m*!+t*!i $ secuse repetate involuntare ale unei p%r)i a corpului 1m.ini cap sau ale 'ntregului corp26
Cont!%&t*!%
'!m%nnt%
$ punere in tensiune si scurtarea fi!rei musculare in tetanos tur!are tetanie afectiuni cere!rale6
F%$&i&*)%tii) $i
"i-!i)%tii) m*$&*)%!
$ contractii rapide limitate la suprafata musc&ilor fiind determinate de into8icatii endo$ sau e8ogene6
T*)-*!+!i %)
m!$*)*i
$ mersul 'ncet o!osit cu opriri dese 'nso)eDte astenia !oala /ddison
miasteniaconvalescen)a6
$ claudica)ia intermitent% $ durerii musculare 1crampe taieturi furnicaturi sau sen(atia de o!oseala2
musc&ilor gam!ei care apare in timpul efortului fi(ic si este ameliorat dupa o perioada de repaus6 apare 'n
arteriopatiile o!literante6
$ mersul e!rios 1titu!ant2- nesigur miDc%ri neconcordante deplas%ri ale capului 'nainte 'napoi6 apare 'n
into8ica)ia alcoolic% sau cu !ar!iturice6
$ mersul cere!elos- nesigur cu !a(% larg% de sus)inere6
$ mers precipitant paDi m%run)i corp aplecat 'nainte 1fuge dup% centrul de greutate26survine 'n !oala
ParKinson6
$ mersul senil cu paDi mici t.r.)i nesiguri6 se 'nregistrea(% la v.rstnici aterosclerotici sindromul
pseudo!ul!ar6
$ mersul stepat efuin- pacientul atinge solul cu v.rful piciorului Di apoi cu c%lc.iul ca un cal de circ6 se
constat% 'n parali(ia muDc&ilor preti!iali Di peronieri 1datorat% parali(iei nervului sciatic popliteu e8tern2 'n
poliomelit% sciatica parali(ant%6
$mersul cosit 1spastic2 datorat &emiplegiei spastice- const% 'n aducerea piciorului 'nainte printr$o miDcare
93
de circumduc)ie 1'n arc2 datorit% imposi!ilit%)ii flect%rii mem!rului inferior6
$ mersul de(ordonat$ apare in coree6
$ mersul antalgic$ apare din cau(a aparitiei durerii1!oli reumatice sciatica26
$ mersul leganat de rata$ apare in miopatiile grave.
Di"i&*)t%t% d % t!&
din o!to$t%ti$m 5n
'o,i(i K,Ond
$ greutate in sc&im!area po(itiei6
EE'!$i "%&i%)+
&%!%&t!i$ti&+
$ fa)% rigid%
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) - '%&int &* n&oo!don%!% miK&+!i)o!
psi&ic
$ preg%teDte psi&ic pacientul 'n vederea oric%rei te&nici de 'ngrijire 1;8emplul- ;.;.>.2
Pacientul s% ai!% tonusul
muscular adecvat activit%)ii
depuse
$ planific% un program de e8erci)ii Di de mers 'n func)ie de capacitatea pacientului 6
$ 'nva)% pacientul s% utili(e(e diferite aparate de sus)inere pentru activit%)ile cotidiene 6
$ ajut% pacientul s% fac% !%i calde e8erci)ii fi(ice 'i face masaje la nivelul e8tremit%)ilor 6
$ administrea(% medica)ie antiparKinsonian%.
Pacientul s%$Di satisfac%
toate nevoile organismului
$ pacientul va fi ajutat s%$Di satisfac% nevoile organismului.
4# Po$t*!% in%d&.%t+
;ste o pro!lem% de dependen)% repre(entat% de orice po(i)ie care nu respect% principiile po(i)iei anatomice a corpului Di
care predispune individul la diferite deform%ri.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din
"i,i&
Po(i)iile inadecvate se pot 'nt.lni ca urmare a-
$ o!oselii sl%!iciunii musculare an8iet%)ii stresului sau durerii 'n cursul unor !oli6 pacientul imo!ili(at la pat
nu$Di poate sc&im!a po(i)ia Di este predispus la alter%ri ale integrit%)ii pielii la nivelul punctelor de presiune la
deform%ri la complica)ii pulmonare6
$ modific%rilor produse de !oal% 'n organism cum ar fi contractura muscular% 1tetanos26
$ reac)iei conDtiente sau inconDtiente a individului 1de e8emplu po(i)ia cocoD de puDc% 'n meningit%26
$ m%surilor profilactice 'n prevenirea unor complica)ii 1de e8emplu cu mem!rul inferior ridicat pe o pern% 'n
trom!ofle!it%26
$ terapiei necesare vindec%rii 1de e8emplu 'n cursul tratamentului fracturilor prin e8tensie continu%26
$ m%surilor de prim ajutor 1de e8emplu 'n anemiile acute post&emoragice26
$ e8amin%rii endoscopice sau clinice a unor organe.
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ an8ietate stres 6
$ situa)ie de cri(% tul!ur%ri de g.ndire.
S*!$ d o!din
$o&io)o9i&
$ condi)ii de munc% inadecvate.
Li'$% d
&*no%Kt!
$ insuficienta cunoaDtere de sine Di a celorlal)i.
o-o$%)+ m*$&*)%!+ $ reducerea temporar% a capacit%)ii func)ionale a muDc&iului consecin)% a
activit%)ii e8cesive prelungite.
d"o!m+!i %) &o)o%ni .!t-!%) $ cifo(% 1devia)ia coloanei verte!rale cu o conve8itate posteri oar%26
$ lordo(% 1accentuarea cur!urii lom!are a coloanei verte!rale26
$ scolio(% 1devia)ia lateral% a coloanei verte!rale2.
94
d"o!m+!i %) mm-!)o! in"!io%! $ genu valgum $ deform%ri 'n care genunc&ii sunt apropia)i iar picioarele
dep%rtate6
$ genu varum $ deform%ri 'n care genunc&ii sunt dep%rta)i 'n sc&im!
picioarele apropiate6
$ picior str.m!
$ sprijinit pe antepicior 1efuin2 6
$ sprijinit pe c%lc.i 1talus26
$ sprijinit pe partea e8tern% 1varus26
$ sprijinit pe partea intern% 1valgus26
$ picior plat $ !olta plantar% pr%!uDit%6
d"o!m+!i %) Ko)d*!i)o! $ lu8a)ie $ ieDirea capului femural din articula)ia co8ofemural%.
'o,i(ii in%d&.%t im'*$ F"o!t%tG $ pentru e8aminare-
$ ginecologic% $ pacienta st% culcata
pe spate cu genunc&ii flecta)i dep%rta)i iar coapsele flectate pe a!domen6
$genu$pectoral% $ pieptul pe plan ori(ontal pacientul
sprijinindu$se pe genunc&i po(i)ie utili(at% pentru e8amenul rectoscopic6
$ terapeutice$ pentru interventii pentru a ameliora starea pacientului pentru
vindecare-
$ po(itia 9rendelen!urg $ trunc&iul mem!rele inferioare mai sus
dec.t capul 1po(i)ia asigur% circula)ia s.ngelui la creier26
$ po(itia 5oOler$ po(itie semise(anda. 3e o!tine prin elevarea
spatelui si capului pacientului la un ung&i de 45$6" grade. >enunc&ii pot fi
sau nu indoiti./ceasta po(itie este folosita pentru a facilita
respiratiadrenajul si alimentarea pacientului .
$ po(itia din drenajul postural6
$ po(itia pacientilor imo!ili(ati nin aparat gipsat6
$ po(itia Gspate de pisicaH$ in decu!it dorsal in pat cu spatele la
marginea patului coapsele flectate pe a!domen !ar!ia atingand pieptul6 este
indicata in punctia lom!ara.
'o,i(ii '%to9nomoni& $ sunt specifice unei !oli6 de e8emplu 'n tetanos
$ opistotonus$ po(i ia de arc de cerc a pacientului sprijinit in occiput si
calcaie datorata spasmului prelungit al mu c&ilor spatelui6
$ pleurostotonus- atitudine de incovoiere a corpului lateral in arc de cerc
determinata de contractura musc&ilor unei jumatati a corpului.
$ po(i)ia McocoD de puDc%N 'n meningit% 1capul 'n &ipere8tensie iar mem!rele
inferioare flectate at.t din articula)ia co8ofemural% c.t Di din aceea a
genunc&iului2.
di"i&*)t%t d $&3im-%! % 'o,i(ii $ semiDe(.nd 'n pat 1pacien)ii cu dispnee2
$ decu!it ventral 1po(i)ie inadecvat% c.nd pacientul nu$Di poate sc&im!a
singur po(i)ia2
di"i&*)t%t d % !%m%n in 'o,iti %d&.%t% $ greutate in a$si mentine po(itia6
to!ti&o)i$ $ contractura mai mult sau mai putin dureroasa a musc&ilor gatului care
limitea(a miscarile de rotatie a capului6
-+t+t*!+ F&)%.*$G $ &iperKerato(% uDor reliefat% neted%.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* 'o$t*!+ in%d&.%t+
P%&int*) $+ %i-+ 'o$t*!% %d&.%t+# $ instalea(% pacientul 'n pat respect.nd po(i)iile anatomice ale diferitelor segmente ale
corpului6
$ foloseDte utilajele au8iliare Di de confort pentru men)inerea po(i)iei anatomice.
P%&int*) $+ %i-+ o 'o,i(i &%! $+
"%.o!i,, !$'i!%(i%8 &i!&*)%(i%
$On9)*i8 d!n%:*) $&!(ii)o! -!onKi&#
$ instalea(% de urgen)% pacientul cu tul!ur%ri respiratorii 1dispnee2 'n po(i)ie
semiDe(.nd6
$ instalea(% de urgen)% pacientul cu anemie acut% post&emoragic% 'n po(i)ie
9rendelen!urg6
$ instalea(% pacientul cu secre)ie !ronDic% 'n po(i)ie de drenaj postural6
$ foloseDte utilaje pentru confortul pacientului 'n aceste po(i)ii.
P%&int*) $+ n* '!,int &om')i&%(ii
&%: $&%! d
$ sc&im!% po(i)ia pacientului la interval de 2 ore6
$ verific% pielea 'n regiunile cu proeminen)e osoase o dat% cu sc&im!area po(i)iei6
95
d&*-it8 %n&3i)o,8 &ont!%&t*!i# $ masea(% punctele de presiune la fiecare sc&im!are a po(i)iei6
$ asigur% igiena tegumentelor Di a lenjeriei de pat Di de corp6
$ efectuea(% e8erci)ii pasive Di active 1dup% ca(26
$ 'nva)% pacientul care este po(i)ia adecvat%.
1# Ci!&*)%(i% in%d&.%t+
Circula)ia inadecvat% a fost tratat% 'n cadrul pro!lemelor de dependen)% ale nevoii de a respira Di de a avea o !un% respira)ie.
Nesatisfacerea nevoii de a se miDca Dl a avea o !una postur% afectea(% celelalte nevoi fundamentale.
A &om*ni&%
J comunicare ineficient% Di i(olare prin limitarea posi!ilit%)ilor de miDcare sau invaliditate.
/-Ki mn(in tm'!%t*!% 5n )imit no!m%)
J diminuarea4 incapacitatea de deplasare Di mo!ili(are determin% vulnera!ilitatea la factorii meteorologici Di &ipo$4&ipertermie prin
imo!ili(are.
A !$'i!%
J restr.ngerea activit%)ilor fi(ice recreative deficitul motor postura inadecvat% determin% apari)ia tul!ur%rilor func)ionale Di a
afec)iunilor respiratorii.
A mOn&% Ki % -%
J le(area integrit%)ii sistemului locomotor 1fractur% amputa)ie2 sau afec)iunea neurologic% cu deficit motor 1durere e8acer!at% la
mo!ili(are2 determin% de(ec&ili!rul alimentar Di &idroelectrolitic.
A )imin%
J mo!ili(area deficitar% determin% deplasare dificil% la toalet% iar imo!ili(area prelungit% la pat este cau(a apari)iei tul!ur%rilor reno$
ve(icale 1incontinen)a de urin% $ materii fecale litia(% urinar% infec)ie urinar% cronic%2.
A do!mi Ki % $ odi3ni
J diminuarea4incapacitatea de mo!ili(are afectea(% odi&na Di somnul prin lipsa de activitate efort fi(ic.
A "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt)
J pro!lemele de dependenta determin% tul!ur%ri trofice cutanate.
A $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
J disconfortul cau(at de durere la mo!ili(are precum Di afec)iunile articulare limitea(% capacitatea de autoservire pentru 'm!r%cat Di
de(!r%cat iar imo!ilitatea determin% imposi!ilitatea de a se im!r.ca Di de(!r%ca.
A .it% '!i&o))
Jrisc poten)ial major de r%nire prin c%dere cau(at de imposi!ilitatea men)inerii ec&ili!rului ortostatismului Di a tul!ur%rilor de mers.
/ t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on&'(ii $'i!it*%)
J afectarea particip%rii la servicii religioase reuniuni culturale prin diminuarea 4 incapacitatea de deplasare 1pacient incapa!il s%
comunice la nivel sen(orial motor afectiv2.
A $ !%)i,%
J restr.ngerea preocup%rilor sociale Di imposi!ilitatea particip%rii active pe plan profesional datorit% afec)iunilor locomotorii Di
invalidit%)ii.
A $ !&!%
J afectarea mo!ilit%)ii diminuea(% capacitatea de participare la activit%)i recreative.
A 5n.+(%
J diminuarea4 incapacitatea de mo!ili(are determin% restr.ngerea sau renun)area la activit%)i Dcolare Di a preocup%rilor intelectuale
precum Di neacceptarea &andicapului.
PROCES DE INGRI?IREANURSING
C*)9! d d%t
$ ve(i date4informa)ii referitoare la pacientul 'ngrijit.
An%)i,% $i int!'!%t!% d%t)o!
Idnti"i&%!% '!o-)m)o!
Pro0le3e #e #epen#en-% po"0"le- imo!ilitate &iperactivitate necoordonarea miDc%rilor postur% inadecvat% circula)ie inadecvat%.
=an";et%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a se mo!ili(a diminuarea sau a!sen)a miDc%rilor anc&ilo(e atrofie muscular% spasme
ticuri m.nie euforie miDc%ri rapide si frecvente 1mers si gestica2 ata8ie convulsii rigiditate muscular% deform%ri dificultatea de a
r%m.ne in po(i)ie adecvat% cifo(% lordo(% scolio(% etc.
S!re #e #";"c!ltate- traumatisme alterarea centrilor nervoDi si a sistemului locomotor tul!ur%ri de g.ndire an8ietate deficit sen(orial
drogurile durerea e8cesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli alcoolismul condi)ii de munca inadecvate lipsa de cunoDtin)e
etc.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
s%$Di men)in% o !un% po(i)ie s% se deplase(e f%r% dificultate6
s%$Di previn% tul!ur%rile prin imo!ili(are6
s% respecte planul de mo!ili(are activ% Di pasiv%6
s%$Di ameliore(e po(i)ia prin e8erci)ii fi(ice6
s% 'nve)e s% se mo!ili(e(e4deplase(e cu c.rje cadru !aston6
s%$Di cunoasc% toleran)a la efort va Dti s%$Di do(e(e efortul6
96
s% Dtie cum s% previn% anc&ilo(a atrofia muscular%6
s% se deplasase(e cu sau f%r% ajutor6
s% Dtie cum s% com!at% sta(a venoas% s% favori(e(e circula)ia venoas%.
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
'ngrijirea pacientului imo!ili(at par)ial sau total la pat6
sc&im!area lenjeriei de pat cu pacient imo!ili(at6
sc&im!area po(i)iilor 'n pat mo!ili(area pacientului metode6
prevenirea escarelor de decu!it a tul!ur%rilor circulatorii periferice a anc&ilo(elor contracturilor metode de recuperare a
mo!ilit%)ii6
efectuarea de miDc%ri active pasive efectuarea de e8erci)ii fi(ice permise6
ingrijirea pacientului cu atele aparat gipsat aparate ortopedice6
utili(area metodelor de recuperare I utili(area de c.rje cadru sau !aston6
asigurarea transportului pacientului
depistarea tul!ur%rilor de static%6
efectuarea e8erci)iilor de corectare po(i)iilor vicioase6
determinarea Di 'nregistrarea valorilor de pulsului respiratiei tensiunii arteriale 'n repaus Di efort.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
%e va referi la
postur% corect% reluarea activit%)ii fi(ice men)inerea activit%)ii fi(ice6
postur% corect% reluarea activit%)ii fi(ice men)inerea activit%)ii fi(ice limitele miDc%rii mo!ilit%)ii valorile func)iilor vitale
'nregistrarea lor6
durere pre(en)a tul!ur%rilor circulatorii periferice prevenirea tul!ur%rilor de decu!it6
gradul de mo!ili(are toleran)a la efort starea psi&ic% nivelul de cunoDtin)e alte semne asociate.
1;# NE<OIA DE A DORMI SI A SE ODI@NI
Cntr+o singur& zi, inima unui om bate de )DD DDD ori, iar s-ngele parcurge aproape 7D milioane de artere, vene i capilare.
Eespir& de aproape 6D DDD de ori, rostete aproximativ 8DDD de cuvinte, mobilizeaz& grupe musculare majore de circa F9D de ori i
activeaz&, pun-nd la lucru, aproape )8 milioane de neuroni. .ot acest uria travaliu necesit& perioade de odi5n& i condi'ii necesare
regener&rii celulare. 0di5na i somnul devin astfel indispensabile vie'ii.
3e aprecia(% c% adev%rata odi&n% regenerea(% ofer% condi)ii pentru reacumularea a aceea ce s$a consumat. 3omnul
repre(int% un aspect important al odi&nei 'ntruc.t multe func)ii ale organismului se regenerea(% 'n timpul somnului. 7ar odi&na
'nseamn% mai mult dec.t somn6 'nseamn% rela8are sc&im!area tipului de activitate ieDirea de su! presiunea pro!lemelor curente.
<di&na nu 'nseamn% neap%rat repaus ci poate fi Di o alt% activitate o plim!are 'n aer li!er sau orice altceva care men)ine capacitatea
intelectual% Di poate rela8a muDc&ii.
Fn (ilele noastre via)a se desf%Doar% 'ntr$un ritm trepidant c%ruia o mul)ime de oameni o!iDnui)i se lupt% s%$i fac% fa)%. ;i
au nevoie de timp pentru odi&n% pentru a evita o!oseala cronic%.
3tudiile au ar%tat c% sistemul nervos func)ionea(% cu randament ma8im dup% o noapte de somn !un. /ceasta e8plic% de ce
capacitatea de 'n)elegere Di de p%trundere a lucrurilor mai profunde comple8e Di a!stracte este mai mare diminea)a dec.t seara.
Fn timpul somnului sunt secreta)i anumi)i &ormoni ceea ce demonstrea(% c% procesele !ioc&imice sunt uneori mai active 'n
somn. 7e aici Di importan)a lui. Aormonul de creDtere de pild% este produs 'n mare parte 'n timpul somnului liniDtit dinaintea mie(ului
nop)ii. /cest &ormon este renumit pentru rolul lui foarte important 'n creDtere 1nu 'nt.mpl%tor copiii dorm mai mult dec.t adul)ii2 dar
acest efect se e8ercit% Di asupra creierului cresc.ndu$i dimensiunile Di eficien)a. 7e asemenea &ormonul de creDtere stimulea(%
transportul aminoaci(ilor din s.nge 'n )esutul nervos 'ng%duind astfel celulelor nervoase s% fac% din 'nv%)are un proces permanent.
=n alt &ormon important corti(olul are produc)ia ma8im% 'n intervalul dintre mie(ul nop)ii Di diminea)a devreme.
Corti(olul joac% un rol esen)ial 'n lupta continu% a organismului de a face fa)% factorilor stresan)i reduc.nd inflama)ia Di o!oseala. Cei
care se culc% seara t.r(iu nu dau organismului lor posi!ilitatea s% se refac% dup% u(ura din timpul (ilei Di 'Di reduc astfel disponi!ilul de
energie Di vitalitate pentru a doua (i.
Fn timpul somnului se refac celulele )esutului epitelial dar Di 'ntre)inerea neuronilor de la nivel cere!ral printr$o mai !un%
irigare mai ales pe perioada viselor.
?ipsa odi&nei Di neasigurarea unui somn corespun(%tor reduce performan)a Di eficien)a activit%)ilor conduc.nd la apari)ia
surmenajului. ;ste !inecunoscut faptul c% scurtarea perioadelor de odi&n% Di somn 'nseamn% 'n final scurtarea vie)ii.
D"ini(i:
N.oi% d % do!mi $i % $ odi3ni este o necesitate a fiec%rei fiin)e umane de a dormi Di a se odi&ni 'n !une condi)ii timp
suficient astfel 'nc.t s%$i permit% organismului s% o!)in% randamentul ma8im.
Condi(ii 'nt!* odi3n% "i&int+
,onfortul fizic
97
$ eliminarea surselor pertur!atoare ce produc st%ri de iritare Di nervo(itate 6
$ controlul durerii6
$ asigurarea unei temperaturi optime a mediului6
$ asigurarea igienei6
$ po(i)ii corporale adecvate6
$ eliminarea surselor de distragere a aten)iei.
1mplicare personal& responsabil&
$ capacitate deci(ional% 1fiecare persoan% tre!uie s%$Di cunoasc% condi)iile corespun(%toare26
$ participare activ% 'n men)inerea s%n%t%)ii6
$ informa)ii corecte cu privire la satisfacerea tre!uin)ei de somn6
$ practicarea regulat% a comportamentelor corecte pentru formarea paternului de somn.
%omn suficient
$ o!)ierea unor ore suficiente de somn6
$ calitate corespun(%toare a somnului.
Ro)*) $omn*)*i
3omnul este esen)ial pentru via)%. /nimalele deprivate de somn mor. ?ipsa somnului poate afecta s%n%tatea Di c&iar via)a
oamenilor. =n studiu efectuat de 3ocietatea /merican% de Cancer a indicat o creDtere a riscului de deces de 1# ori mai mare la
persoanele s%n%toase care au dormit doar 6 ore pe noapte fa)% de persoanele care au dormit 7$# ore pe noapte.
<rganismul omenesc este alc%tuit 'n aDa fel 'nc.t fiecare organ are un timp al s%u pentru odi&n% Di recuperare. Procesele
reparatorii Di regenerative sunt 'ns% ma8ime 'n timpul somnului.
Fi,io)o9i% $omn*)*i
Cercet%rile 'n domeniu au ar%tat c% somnul nu este o simpl% stare de a!olire a st%rii de conDtien)% ci repre(int% o form% de
conDtien)% modificat% dar cu p%strarea unor rela)ii cu mediul 'nconjur%tor. 3omnul este un proces fi(iologic foarte comple8 prin care
creierul Di corpul uman alternea(% 'ntre perioade foarte active Di perioade liniDtite dar 'n care activitatea nu 'ncetea(% niciodat%.
;8ist% dou% tipuri distincte de somn-
a. %omnul lent $*'!%numit somn f%r% miDc%ri oculare rapide 1N0;+ : nonrapid eVe movements2 considerat Di somn f%r% vise.
b. %omn rapid cunoscut Di su! numele de somn cu miDc%ri oculare rapide 10;+ : rapid eVe movements2 sau de somn paradoxal. ;ste
somnul cu vise.
3omnul lent adic% somnul clasic 'mp%r)it de ?oomis 'n patru fa(e Di caracteri(at de unde lente este 'ntrerupt periodic de
somnul rapid 1parado8al2 care are la !a(% o activitate cortical% dinamic% ce se dovedeDte a fi 'n cea mai mare m%sur% e8presia
activit%)ii onirice. 3u!iec)ii tre(i)i 'n cursul somnului rapid relatea(% cu to)ii c% visau. 3omnul lent constituie 6"$7" ^ din somnul total
iar somnul rapid se desf%Doar% 'n procent de 3"$4" ^. Fn timp ce la primul tip de somn undele ;;> sunt repre(entate de fusuri de mare
amplitudine somnul rapid se caracteri(ea(% printr$o activitate electric% desincroni(at% rapid%. /st%(i datorit% cercet%rilor f%cute se pot
delimita e8act cele dou% perioade de somn.
/ceste dou% tipuri de somn se succed de mai multe ori 'n cursul unei nop)i dup% un model ciclic caracteri(at prin varia)ii
ale profun(imii somnului precum Di ale activit%)ii electrice a creierului miDc%rilor oculare Di tonusului muscular.
3omnul N0;+ rela8ea(% Di odi&neDte muDc&ii Di corpul 'n general. Fn cursul lui se produce o sc%dere a temperaturii
corporale Di a tensiunii arteriale. 0espira)ia se r%reDte Di devine foarte regulat%. /cum se Dtie c% acest tip de somn este 'mp%r)it 'n patru
stadii. Primul dintre acestea 1stadiul ,2 este o perioad% de somnolen)% 'n care activitatea electric% a creierului este similar% cu cea din
timpul perioadei de veg&e. ;ste un stadiu 'n care persoana se simte foarte rela8at% Di poate avea sen(a)ia c% visea(% deDi este
conDtient% 'nc% de tot ceea ce se 'nt.mpl% 'n jur. Pe m%sur% ce muDc&ii se rela8ea(% pot ap%rea tres%riri Di spasme musculare care
uneori sunt suficient de intense pentru a alunga temporar somnul. /ceste tres%riri mai violente se numesc Mspasme miocloniceH Di sunt
total inofensive.
Pe m%sur% ce somnul se ad.nceDte se trece la stadiul ,, 'n care apar Di modific%ri ale electroencefalogramei su! forma
reducerii frecven)ei undelor acesteia. 3tadiile , Di ,, de somn N0;+ nu sunt dec.t niveluri tot mai profunde de somn 'n care su!iectul
pierde contactul conDtient cu ceea ce se petrece 'n jurul s%u dar poate fi tre(it cu uDurin)%.
7up% apro8imativ patru(eci de minute de la intrarea 'n stadiul , su!iectul trece la stadiul ,B din care tre(irea este mai
dificil%. /cesta este stadiul care se rela8ea(% se odi&neDte Di se reface organismul din punct de vedere fi(ic. /cest stadiu este de
asemenea r%spun(%tor de anumite fenomene nedorite ca sfor%itul somnam!ulismul urinatul nocturn la copii 1enure(is2 etc. 7ac% o
persoan% este tre(it% pe timpul somnului profund 'i tre!uie mai mult timp pentru a se tre(i Di apoi continu% se se simt% ma&mur%
somnoroas% Di de(orientat% pentru o perioad% de 1" $ 15 m minute numit% Di iner'ia somnului.
7up% apro8imativ nou%(eci de minute de somn de tip N0;+ se produce o uDoar% revenire c%tre stadiul , superficial
trec.ndu$se prin celelalte stadii 'n ordine invers%. Fns% 'n loc s% se ajung% la stadiul , Di su!iectul s% se tre(easc% se trece 'n timpul de
somn parado8al 10;+2.
/cesta se caracteri(ea(% prin tres%riri Di contrac)ii musculare rapide inclusiv ale muDc&ilor glo!ilor oculari care alternea(%
cu perioade de rela8are. Pulsul Di tensiunea arterial% pre(int% varia)ii importante 'n timpul somnului de tip 0;+. ?a
electroencefalogram% se 'nregistrea(% unde caracteristice care eviden)ia(% activitatea !ioelectric% crescut% a creierului. Perioada 0;+
1cu miDc%ri rapide oculare2 este asociat% cu activit%)i e8treme ale creierului 1care visea(%2 pe c.nd majoritatea muDc&ilor aparatului
locomotor sunt parali(a)i. 7ac% persoana este tre(it% 'n aceast% perioad% ea poate povesti cu multe detalii visul avut. 9o)i oamenii
visea(% 'n timpul somnului 0;+ deDi nu to)i 'Di amintesc visele. 7ac% stadiul ,B al somnului N0;+ reface organismul din punct de
vedere fi(ic somnul de tip 0;+ reface Di odi&neDte din punct de vedere mental fiind foarte important pentru memorie Di 'nv%)are. ,at%
de ce este foarte 'n)elept ca 'nainte de a se lua o deci(ie important% sau de a se re(olva o pro!lem% dificil% s% se asigure un somn
eficient.
Privarea de somn de tip 0;+ este mai nepl%cut% dec.t lipsa somnului lent. 7oi cercet%tori americani 1N. 0. Culler Di A.*.
Co&en2 au ar%tat c% lipsa somnului timp de o noapte are efecte asupra dispo(i)iei Di memoriei la persoanele normale iar lipsa somnului
0;+ duce la sc%derea eficien)ei Di capacit%)ii de integrare. Persoanele respective deveneau confu(e nesigure tem%toare Di pre(entau o
creDtere marcat% a apetitului cu un c.Dtig corespun(%tor 'n greutate.
Cei priva)i de somnul profund N0;+ 1stadiul ,B2 de acest tip de somn se simt neodi&ni)i fi(ic au tendin)a de a se retrage
din societate sunt mai pu)in 'ndr%(ne)i Di prietenoDi adesea preocupa)i de apari)ia unor simptome fi(ice. Cercet%rile au indicat c%
organismul acord% prioritate somnului profund atunci c.nd are de ales 'ntre acesta Di somnul cu vise. 7eci mai 'nt.i este satisf%cut%
nevoia de somn profund Di a!ia dup% aceea nevoia de somn cu vise.
7e$a lungul unui somn de noapte fa(ele N0;+ Di 0;+ apar 'n cicluri de circa 9"$12" minute 16"$9" minute somn N0;+
urmat de 3"$45 minute somn 0;+2. 9ot acest ciclu se repet% de cca 4$6 ori 'n cursul unei nop)i.
98
3omnul din timpul (ilei nu se desf%Doar% dup% acelaDi tipar ca cel de noapte. 3omnul de tip 0;+ predomin% 'n timpul
somnului de diminea)% iar somnul profund 1stadiul ,B2 predomin% 'n timpul somnului de dup%$amia(% Di sear%.
5iecare persoan% pre(int% varia)ii individuale fa)% de cele descrise mai sus 'ns% acestea nu sunt 'n mod normal prea mari.
R9)%!% $omn*)*i
3$a eviden)iat o interrela)ie 'ntre dou% mecanisme cere!rale antagoniste care activea(% sau suprim% intermitent centrii
nervoDi superiori control.nd starea de veg&e4somn. 3istemul reticulat con)ine celule speciale care au rol activator. ;le sunt informate
prin impulsuri nervoase provenite de la receptorii vi(uali auditivi Di tactili. /ctivitatea cortical% 1din st%rile emo)ionale sau din
procesul g.ndirii2 stimulea(% de asemenea celulele din (ona reticulat%. Catecolaminele precum noradrenalina sunt Di ele implicate 'n
men)inerea st%rii de vigilen)%.
3omnul este indus de serotonin% un neurotransmi)%tor secretat de neuronii speciali(a)i din !ul! punte Di me(encefal.
/ceast% (on% poate fi controlat% de impulsuri provenite de la niveluri inferioare 1e8emplu- sunete stimuli luminoDi durere2 sau
superioare 1g.nduri2. 7e asemenea emo)iile prin sistemul lim!ic pot influen)a (ona responsa!il% cu inducerea somnului.
/tunci c.nd o persoan% doreDte s% adoarm% adopt% o po(i)ie de rela8are 'ntr$un mediu liniDtit f%r% lumin% puternic%
'nc&ide oc&ii suprim.ndu$Di astfel activitatea sistemului reticulat.
Ritm*) &i!&%di%n Ki !9)%!% &i&)*)*i .93-$omn
Fn reglarea ciclului veg&e$somn este implicat% Di glanda pineal% 1epifi(a2. 3e Dtie faptul c% glanda pineal% 'n afar% de faptul
c% este cea care impune ritmul Di cea care 'nregistrea(% trecerea timpului este un organ fotosensi!il care interpretea(% mesajele
sen(oriale transmise de retin%. ;a descifrea(% mesajele lumii 'nconjur%toare cum ar fi ciclul lumin%$'ntuneric al (ilelor Di nop)ilor dar
Di sc&im!%rile care au loc 'n fiecare anotimp traduc.ndu$le 'n mesaje &ormonale pe care le trimite 'ntregului organism. 7e aici re(ult%
un !ioritm intern (ilnic numit ritm circadian. Perioada necesar% travers%rii unui singur ciclu complet al ritmului circadian se numeDte
perioad% de ritm Di repre(int% de o!icei o (i. 3ecre)ia de melatonin% a glandei pineale atinge punctul ma8im 'n timpul nop)ii. /cesta
este unul din modurile 'n care epifi(a sta!ileDte comunicarea cu alte organe av.nd rol de m%surator al timpului (ilnic pentru 'ntregul
organism. ;a are un mare poten)ial antio8idant distrug.nd radicalii li!eri din corp care sunt r%spun(%tori de afec)iunile degenerative
1cancer maladia /l(&eimer !oala ParKinson2. Cea mai important% calitate a melatoninei este cea de revitali(are a 'ntregului sistem
endocrin aDa cum a demonstrat e8perimental cercet%torul elve)ian \alter Pierpaoli 1transplant.nd glanda pineal% a unui Doarece t.n%r
la altul !%tr.n acesta Di$a rec.Dtigat vitalitatea prelungindu$i$se via)a cu 25 procente din durata medie de via)% iar c.nd a transplantat
glanda pineal% a unui Doarece !%tr.n la altul t.n%r acesta a 'm!%tr.nit rapid2. 7e asemenea a fost demonstrat% e8perimental oprirea 'n
evolu)ie Di c&iar remiterea cancerului adaptarea mai rapid% la modificarea fusului orar sc%derea colesterolului 'n s.nge su! influen)a
melatoninei. ;a stimulea(% timusul care joac% un rol esen)ial 'n func)ionarea sistemului imunologic av.nd rol opus corti(onului
1generat de suprarenale pe timpul ac)iunii agen)ilor stresori2 Di e8plic.ndu$se astfel re(isten)a la situa)iile stresante la tineri 1la care
acest &ormon este la nivelul optim2.
3c%derea produc)iei de melatonin% 1datorit% stresului acumulat odat% cu v.rsta2 semnali(ea(% sistemului endocrin s%
produc% mai pu)ini &ormoni se8uali care conduce 'n timp la atrofia organelor se8uale 'nso)it% de sc%derea interesului pentru actul
se8ual Di a performan)elor pe timpul acestuia 1at.t la !%r!a)i c.t Di la femei2.
+elatonina este pro!a!il singurul antio8idant capa!il s% p%trund% 'n fiecare din celulele oganismului uman prevenind Di
reduc.nd distrugerile provocate de radicalii li!eri aduDi prin alimentele cancerigene sau produDi prin ac)iunea agen)ilor stresori. C.nd
este produs% 'n cantit%)i suficiente 1pe timpul nop)ii2 asigur% un somn profund Di eficient iar o produc)ie sla!% provoac% adormirea
greoaie un somn superficial agitat sau c&iar insomnie.
3c&im!area fusului orar sau lucrul 'n ture provoac% modific%ri ale tensiunii arteriale glicemiei vitalit%)ii st%rii psi&ice
sistemului endocrin 'nso)ite de insomnie. Prin folosirea somniferelor se poate induce somnul dar celelalte simptome r%m.n
nesc&im!ate. 0evenirea capacit%)ii de secre)ie a melatoninei de c%tre glanda pineal% va reseta ceasul !iologic Di va restaura 'ntreg
ec&ili!rul fi(iologic al organismului celor ce sc&im!% fusul orar sau lucrea(% 'n ture.
3tarea de aten)ie Di de performan)% este afectat% de ritmul cicardian controlat de &ipotalamus Di poate fi o!servat prin
anali(a evolu)iei temperaturii corpului. /stfel nivelul cel mai jos al func)ion%rii corpului este 'ntre orele 3$5 diminea)a 1c.nd al%turi de
temperatura corpului sunt pe nivel minim aten)ia Di performan)a2 iar la persoanele care lucrea(% noaptea somnolen)a este ma8im%.
/tunci e8ist% riscul accidentelor de munc%. +a8imum de aten)ie Di performan)% este 'ntre orele 9$11 diminea)a urmat de un al doilea
minim 'ntre orele 3$5 dup% amia(% Di un nou ma8im 'ntre orele 9$11 seara.
3omnolen)a din timpul (ilei 1'ntre 3$5 dup% amia(%2 apare c&iar dac% nu s$a servit masa de pr.n( dar dac% s$a servit
pr.n(ul 'ntre aceste ore somnolen)a se e8acer!ea(%.
N&$%!*) d $omn
7in ra)iuni 'nc% necunoscute necesarul de somn este o c&estiune e8trem de personal%. Nu are leg%tur% cu se8ul 1c&iar dac%
se crede c% femeile ar dormi mai pu)in2 gradul de inteligen)% sau cantitatea de e8erci)iu fi(ic efectuat%. 9&omas ;dison marele
inventator american se descurca cu numai 4$5 ore de somn pe noapte 'n vreme ce /l!ert ;instein genialul om de Dtiin)% avea nevoie
de cel pu)in 9 ore ca s% fie 'n form%.
Nevoia de somn varia(% 'ns% 'n func)ie de v.rst%. =n nou$n%scut doarme 'n medie 2" de ore pe (i un copil de 6 ani 1" ore
unul de 12 ani 9 ore. =n adult are nevoie 'n medie de 7$# ore de somn pe (i 1cu varia)ii destul de mari fa)% de aceste medii2 iar c.nd
durata somnului este prelungit% cresc semnificativ at.t aten)ia c.t Di performan)ele intelectuale emo)ionale Di fi(ice pe timpul 'ntregii
(ile. 3omnul insuficient pe termen scurt duce la degradarea treptat% Di cumulativ% a performan)elor intelectuale aten)iei Di
comportamentului. Fn acelaDi timp creDte timpul de reac)ie la evenimente se reduce vigilen)a g.ndirea devine 'nceat% Di confu(% Di
creDte durata re(olv%rii pro!lemelor. 3omnul insuficient pe termen lung generea(% sau agravea(% pro!lemele de s%n%tate scurt.nd
astfel speran)a de via)%.
;8per)ii din domeniul somnului au pus la punct o regul% simpl% de evaluare pentru a putea eviden)ia dac% o persoan% a
dormit suficient- dac% 'n cursul (ilei urm%toare persoana respectiv% nu este somnoroas% ci vigilent% Di odi&nit% atunci a fost asigurat
necesarul de somn 'n noaptea anterioar%.
<i$)
Fn plin somn inconDtientul se 'ntrerupe Di constiin)a ia act pe neaDteptate 'n mod pasiv Di imprevi(i!il de o serie de
vi(iuni de tr%iri asem%n%toare dar Di deose!ite de ceea ce se 'nt.mpl% 'n stare de veg&e. Fn desf%Durarea acestei tr%iri frapea(%
'ntotdeauna marea ei diversitate. =neori putem visa mult alteori pu)in sau c&iar deloc. +ai mult visul poate fi GlungH sau GscurtH
putem visa 'n fiecare noapte sau numai din c.nd 'n c.nd putem avea un singur vis dou% vise sau mai multe. /cesta este aspectul
cantitativ al visului. C.t priveDte latura lui calitativ& se are 'n vedere c% visul poate fi GvagH sau GviuH coerent sau incoerent omogen
sau neomogen logic sau a!surd pl%cut sau nepl%cut. C.nd e nepl%cut vor!im despre coDmar. *ipolaritatea visului are 'ns% numai un
99
caracter a!stract Di didactic deoarece de cele mai multe ori visul cuprinde simultan Di succesiv caracteristici contrarii adic% el poate fi
coerent Di incoerent logic Di a!surd clar Di confu(.
Cercet%rile neurofi(iologice moderne au adus multe clarific%ri ar%t.nd c% procesele !ioelectrice din creier au alt% evolu)ie
'n stare de somn dec.t 'n stare de veg&e Di c% visele apar mai mult 'n condi)iile somnului parado8al atunci c.nd anumite por)iuni ale
scoar)ei cre!rale sunt e8citate Di c.nd unele engrame 1urme depo(ite ale memoriei2 sunt reactivate. +aterialul informa)ional din care
este alc%tuit visul are ca surs% e8perien)a proprie. Fn consecin)% or!ii nu pot visa cu imagini vi(uale. ;8ist% ca(uri c.nd oamenii
declar% c% au visat locuri pe care nu le$au v%(ut niciodat%. 0ealitatea este c% anumitor fapte 'n stare de veg&e nu li se acord%
importan)% ele nu sunt conDtienti(ate dar 'n stare de somn devin dominante pentru c% ceea ce 'n timpul st%rii de veg&e a fost un refle8
e8trem de sla! Di i(olat 'n timpul somnului poate deveni un stimul puternic. 3e ajunge astfel la ideea c% mecanismul visului este
condi)ionat at.t de influen)a stimulilor e8terni care transmit atenuat sen(a)ii Go!iectiveH din mediul 'ncojur%tor c.t Di de stimulii interni
care transmit impulsuri spre creier.
7e fapt cau(ele viselor sunt e8trem de variate 'ntre ele num%r.ndu$se preocup%rile grijile sentimentele care pot s% se
reactive(e 'n somn Di s% se propage 'n vis. 7e e8emplu 'n preajma unui eveniment aDteptat vom visa cu siguran)% ceva 'n leg%tur% cu
el. ,at% de ce psi&anali(a sus)ine nu f%r% temei c% dorin)ele noastre ascunse Di tre!uin)ele reprimate de conDtiin)% r%!ufnesc 'n vis.
,. P. Pavlov consider% c% visul este o e8presie a manifest%rilor anumitor Gpuncte de veg5e speciale, existente pe aria
cortical& cufundat& 2ntr+o stare de in5ibi'ieH specific% st%rii de somn.
Pe !a(a tuturor e8perimentelor 'ntreprinse s$a conturat p'n% la urm% disciplina Dtiintific% o!iectiv% despre vise. Cercet%torii
urm%rind cronologia ritmicitatea si durata celor dou% tipuri de somn pe parcursul unei nop)i ajung la e8plica)ii sen(a)ionale. +ai 'nt.i
se constat% c% de fapt to)i oamenii visea(% f%r% e8cep)ie c&iar Di cei care neag% c% ar visa. ?a aceDtia 'ns% negarea este efectul unei
amne(ii de tre(ire. Fn al doilea r.nd s$a ajuns la p%rerea c% fa(a de somn rapid parado8al deci somnul cu vise este esen)ial% vital%
strict necesar%. Cu alte cuvinte nici nu se poate tr%i f%r% vise. Nici oamenii dar nici animalele nu pot s% renun)e la ele. /ceasta pentru
c% visele sunt at.t !iologic c.t Di psi&ologic utile. 3u!iec)ii care nu au fost l%sa)i s% vise(e fiind tre(i)i ori de c.te ori aveau miDc%rile
oculare simptomatice pentru activitate oniric% deDi dormeau cantitativ suficient au suferit unele tul!ur%ri de tip nevrotic.
Necesitatea a!solut% de a visa a fost demonstrat% de profesorul +ic&el Uouvet de la facultatea de medicin% din ?Von. Fn
acest scop el a supus unor e8perien)e radicale de Glipsire de viseH nu oameni ci pisici. 7up% doar o s%pt%m.n% nevoia de a visa a fost
total% su!iec)ii nemaiput.nd s% se autocontrole(e. Fn continuare el e8tirpea(% la 65 de pisici partea t.n%r% a creierului 1neocorte8ul2
l%s.nd neatinse p%r)ile str%vec&i 1paleocorte8ul2 adic% centrul viselor. 0e(ultatul a fost c% animalele visau continuu ceea ce dovedeDte
c% visele au ap%rut pe o anumit% treapt% a evolu)iei Di c% ele constituie forme atavice legate de structuri vec&i ale creierului dar foarte
necesare vie)ii.
,at% cum Di misterele viselor se destram% tot mai mult. Cu alte cuvinte 'n vise nu e8ist% nimic supranatural.
Co83ar!l este un vis cu imagini terifiante Di &alucina)ii &ipnagogice. Provoac% spaim% su!iectului mai ales prin
imposi!ilitatea acestuia de a fugi de pericole ca urmare a in&i!i)iei refle8elor monosinaptice spinale. CoDmarurile apar mai ales 'n
situa)ii stresante dup% ingestia de alcool !ar!iturice Di tranc&ili(ante.
@i'no,% repre(int% o stare de conDtien)% modificat% asem%n%toare somnului. ;ste un fenomen 'nc% neelucidat dar se Dtie c%
se !a(ea(% pe sugesti!ilitate. Cercet%rile moderne de psi&ofi(iologie atest% ideea c% &ipno(a se aseam%na mai mult cu starea de veg&e
dec.t cu cea de somn. 9e&nica &ipno(ei se !a(ea(% 'n toate ca(urile pe diferite procedee sugestive. Fntr$un fel sau altul majoritatea
oamenilor sunt sugestiona!ili. 7ar sugesti!ilitatea difer% de la un individ la altul 'n func)ie de particularit%)ile psi&ice ale persoanei
v.rst% se8 e8perien)% de via)% grad de cultur% capacitate de discern%m.nt etc. 7eDi Dtiin)a nu poate 'nc% e8plica 'n 'ntregime
mecanismele &ipno(ei efectul &ipnotic se atri!uie func)iei reglatoare a lim!ajului capacit%)ii de sugesti!ilitate a su!iectului Di dup%
unii autori c&iar particularit%)ilor deose!ite pe care le$ar poseda &ipnoti(atorul. Fn &ipno(% activitatea psi&ic% nu dispare dar au loc
fenomene de concentrare ma8im% asupra celor sugerate. Fn aceste condi)ii su!iectul poate e8ecuta o serie de ac)iuni automati(ate Di
c&iar adopt% po(i)ii mai pu)in conforta!ile asem%n%toare cu starea de catalepsie. /cest fapt se datorea(% in&i!i)iei reali(at% la nivelul
creierului consecutiv cu men)inerea unei singure (one de e8cita!ilitate prin intermediul c%reia se e8ercit% influen)e asupra su!iectului.
/tunci c.nd se provoac% un somn &ipnotic el se poate transforma 'n somn natural dac% se 'ntrerupe sau sl%!eDte leg%tura
dintre &ipnoti(ator Di &ipnoti(at. 9recerea se poate face Di invers- de la somnul natural la somnul &ipnotic. =n astfel de ca( se poate
manifesta Di atunci c.nd omul vor!eDte 'n somn Di 'i sunt adresate 'ntre!%ri pe un ton potrivit legate de con)inutul visului. 7ac% cel
care doarme r%spunde somnul natural se transform% 'n somn &ipnotic Di se ac)ionea(% prin sugestie. Fn felul acesta se poate recurge la
sugestia &ipnotic% 'n scopul 'nl%tur%rii unor deprinderi Di 'nclina)ii negative din comportamentul copiilor. =nii oameni !olnavi pot fi
'nv%)a)i s% se auto&ipnoti(e(e 'n aDa fel 'nc.t atunci c.nd se apropie cri(a s%$Di provoace o stare de &ipno(%. 3pre e8emplu !olnavii de
astm c.nd simt c% se apropie cri(a 'Di provoac% un somn &ipnotic iar cri(a dispneic% nu mai are loc iar !olnavul se tre(eDte automat
1dup% circa un sfert de or%2.
9ot prin metode de autosugestie !olnavii pot o!)ine starea de rela8are at.t de necesar% pentru controlul durerii.
/preciind utilitatea practic% a &ipno(ei o serie de specialiDti o aplic% cu succes 'n stomatologie psi&iatrie c&irurgie
logopedie. 3$a creat c&iar o disciplin% aplicativ% numit% &ipnologie. /stfel &ipno(a este folosit% ca adjuvant 'n tratamentul nevro(ei
astenice a o!sesiilor a ticurilor a insomniei a !.l!ismului 1!.l!.iala2 a alcoolismului. 7ar cel mai mult cu re(ultate e8celente este
folosit% 'n terapia durerii.
5iin)a uman% consacr% o parte important% a vie)ii somnului Di odi&nei.
<7,AN/ este perioada 'n care se refac structurile alterate ale organismului se completea(% resursele energetice folosite se
transport% produDii forma)i 'n timpul efortului fie 'n ficat $ acidul lactic fie 'n rinic&i organ e8cretor.
3<+N=? este forma particular% de odi&n% prin a!sen)a st%rii de veg&e.
3omnul eli!erea(% individul de tensiuni psi&ologice Di fi(ice Di 'i permite s% g%seasc% energia necesar% activit%)ii cotidiene.
,n timpul somnului activit%)ile fi(iologice descresc are loc diminuarea meta!olismului !a(al a tonusului muscular a
respira)iei a pulsului a tensiunii arteriale. 3poreDte secre)ia &ormonilor de creDtere mai ales la pu!ertate.
/cestea sunt mai evidente 'n timpul somnului nocturn Di mai reduse 'n cel diurn.
3e cunosc dou% tipuri de somn- somnul lent clasic sau ortodo8 Di somnul parado8al cu activitate rapid% cortical%.
3omnul lent repre(int% o verita!il% perioad% de odi&n% pentru organism 1numai par)ial pentru creier2 are un rol reparator
restaurator fortifiant cu func)ie 'n creDterea Di re'nnoirea )esuturilor corporale.
3omnul rapid parado8al este important pentru refacerea creierului 1creDte flu8ul sanguin 'n creier2.
Bisele se produc 'n somnul parado8al. Cei tre(i)i din somnul parado8al 'Di amintesc precis con)inutul visului cu detalii.
,n alte fa(e 'Di amintesc greu sau deloc.
Ciclul de somn este constituit din perioade de somn lent care pe m%sura 'naint%rii 'n noapte 'Di pierde din calitatea de somn
profund Di din perioada de somn rapid.
1!!
Baria)iile 'n producerea ciclurilor de somn sunt mari de la individ la individ.
Pentru a se men)ine starea de independen)% este necesar% respectarea ritmului somn$veg&e.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii d $omn
=io)o9i&i . v>rta.
Nevoia de odi&n% Di somn varia(% 'n func)ie de v.rst%-
$ copilul 'n timpul creDterii are nevoie de mai multe ore de somn care se diminuea(% progresiv
p.n% la v.rsta adult% c.nd se sta!ili(ea(%
$ la persoanele v.rstnice nevoia orelor de somn r%m.ne nemodificat% se modific% calitatea somnului
1superficial dificult%)i de adormire frecven)a tre(irilor nocturne facilitatea a)ipirilor diurne26
$ nece"t%-" propr"" or$an"3!l!"7
;8ist% persoane care dorm mai pu)in p%str.ndu$Di vioiciunea Di puterea de munc% 'n timp ce altele necesit% un
num%r mare de ore de odi&n% Di somn.
$ act"v"tatea7
< activitatea fi(ic% adecvat% predispune individul la un somn regenerator.
$ al"3entat"a7
5luctuatiile si regimurile &ipo si4sau &ipercalorice afectea(a paternul de somn.
$ #epr"n#er" le$ate #e o3n7
3omnul 'Di are regulile sale ritualul s%u de care este necesar s% se )in% seama6 culcarea la aceeaDi or% somnul
nocturn confortul unele deprinderi 'nainte sau la culcare cum sunt- lectur% pl%cut% !aie cald% !%utur% cald%
sau rece6 la copii poveDtile sau jocul cu juc%ria preferat% favori(ea(% somnul.
$ r"t3!l ve$4e.o37
5unc)ia veg&e$somn repre(int% un proces !iologic a c%rei periodicitate este legat% de alternan)a (i$noapte.
3c&im!area acestei alternan)e poate e8plica pertur!%rile func)iei veg&e$somn ap%rute la speologi cosmonau)i
muncitori care lucrea(% 'n ture. /ceast% pertur!are veg&e$somn atrage dup% sine pertur!area numeroaselor
sisteme !iologice. 3omnul nocturn este mult mai odi&nitor dec.t cel diurn.
$ capac"tatea #e a te #et"n#e7
;li!erarea de tensiunile nervoase preocup%rile (ilnice6 rela8area fi(ic% Di psi&ic% favori(ea(% instalarea
somnului6 dac% nu se eli!erea(% de acestea este posi!il s% adoarm% cu mare greutate.
$ t"l!l #e v"a-%
+odul de via)% al oamenilor este diferit Di pre(int% 'n componen)a lui comportamente de(ira!ile sau
inde(ira!ile unele dintre acestea influen).nd cantitatea Di c&iar calitatea somnului.
P$i3o)o9i& $ an8ietatea teama neliniDtea stresul emotional.
3tarea de neliniDte mai mult sau mai pu)in conDtient% care produce o puternic% tensiune interioar% manifestat%
prin nesiguran)% Di tul!ur%ri neurovegetative modific% calitatea Di cantitatea somnului.
$ su!stantele psi&oactive 1alcooluldrogurile cafeaua ceaiul unele medicamente influentea(a cantitatea si
calitatea somnului6
$ somniferele alterea(a calitatea somnului.
So&io)o9i& - '!o9!%m*) d %&ti.it%t:
Persoanele care au un program de munc% varia!il au ritmul veg&e$somn modificat6 aceasta influen)ea(%
satisfacerea nevoii de a dormi a se odi&ni.
Culcarea la ore fi8e somnul de noapte asigur% odi&na necesar% organismului.
- )o&*) d odi3n+:
Confortul num%rul de persoane cu care 'mparte camera intimitatea Di liniDtea locului de odi&n% pot modifica
repausul Di somnul.
1num%r de ore de somn corespun(%tor v.rstei si activit%)ii depuse somn liniDtit f%r% 'ntreruperi si f%r% coDmaruri stare de rela8are2.
Somn*) $ durata$ in func)ie de v.rst%-
+ sugarul are deja create paternuri de somn care 'ncep s% se conture(e 'nc% de la o lun% Di se des%v.rDesc la
v.rsta de trei luni- 'ntre 1" Di 12 ore noaptea 2 ore (iua.
+ copilul mic doarme pe tot timpul nop)ii Di are unul sau dou% episoade de somn (iua. ?a trei ani al doilea
episod de somn diurn este eliminat.
+ precolarul totalul de somn la aceast% v.rst% se 'ncadrea(% 'ntre 1" Di 11 ore (ilnic.
$ colarul are nevoie de apro8imativ 1"$12 ore de somn cu mari varia)ii individuale.
$ adolescentul doarme 'n medie 'ntre # Di 9 ore (ilnic dar petrece o perioad% mai lung% culcat 'n pat.
$ adultul pre(int% cea mai mare individuali(are a necesarului de somn. 7ac% unele persoane au nevoie de
9 ore de somn pentru a se recupera altora le sunt suficiente numai 6 ore (ilnic.
$ calitatea- regenerator calm f%r% coDmaruri f%r% 'ntreruperi adoarme cu uDurin)% Di se tre(eDte odi&nit6 la copil
somnul nocturn continuu este instalat dup% luna a 3$a iar la sf.rDitul lunii a 1"$a organi(area este ca la adult.
$ vise agrea!ile pl%cute.
P!io%d d
!'%*$
$ pentru evitarea suprasolicit%rii fi(ice Di psi&ice perioadele de activitate tre!uie intercalate cu perioade de
repaus6
$ durata acestor perioade intervalul la care se succed programarea judicioas% 'n raport cu activitatea depus% Di
necesit%)ile organismului au un efect !inef%c%tor recreativ asupra organismului. ;8emplu- pau(a dup% ora de
curs.
P!io%d d
!)%E%! Ki
tim' )i-!
$ este necesar% activitatea !ine organi(at% Di judicios alternat% cu perioade de rela8are Di timp li!er care s%
permit% refacerea for)ei fi(ice Di a capacit%)ii intelectuale. ;8emplu- vacanta elevilor.
1!1
Mod%)it+(i
"o)o$it 'nt!*
odi3n+ Ki
!)%E%!
$ din mijloacele de destindere Di odi&n% de mare varietate Di comple8itate vor fi adesea cele mai adecvate firii Di
posi!ilit%)ii pacientului. 3unt evitate modalit%)ile care nu ofer% posi!ilitatea destinderii Di nu contri!uie la
men)inerea s%n%t%)ii.
$ cea mai eficient% odi&n% este cea activ%- dup% activit%)i fi(ice $ activit%)i intelectuale6 dup% activit%)i intelectuale
activit%)i fi(ice uDoare pl%cute.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% n.oii d % do!mi8 % $ odi3ni
$ men)ine condi)iile necesare somnului respect.nd dorin)ele Di deprinderile persoanei6
$ o!serv% dac% perioadele de rela8are de odi&n% sunt 'n raport cu necesit%)ile organismului Di munca depus%6
$ 'i e8plic% necesitatea men)inerii unei vie)i ordonate cu un program sta!ilit6
$ 'l 'nva)% te&nici de rela8are Di modalit%)i care s%$i favori(e(e somnul prin discu)ii demonstra)ii material documentar.
R9*)i 'nt!* '+$t!%!% &%'%&it+(ii d odi3n+ Ki $omn
/sistenta medical% tre!uie s% cunoasc% regulile pentru o!)inerea unui somn odi&nitor Di s% informe(e clien)ii despre rolul
comportamentelor sanogene 'n p%strarea ritmului veg&e$somn. Pro!lemele de somn sunt adesea re(ultatul unor proaste deprinderi de
somn care cu timpul devin o parte important% a vie)ii cotidiene.
,at% c.teva reguli pentru o!)inerea unui somn de calitate-
$ activitate moderat%- e8erci)iul fi(ic 'n cursul (ilei 1atle)ii !eneficia(% de mai mult somn dec.t ceilal)i oameni26
$ respectarea cu stricte)e a orelor de culcare Di de tre(ire c&iar Di 'n OeeK$end sau 'n vacan)%6 oamenii sunt programa)i s% func)ione(e
dup% principiul o!iDnuin)ei6
$ respectarea pe c.t posi!il a principiului regularit%)ii 'n toate activit%)ile desf%Durate inclusiv 'n domeniul alimenta)iei6
$ evitarea meselor t.r(ii6 nu ne putem odi&ni dac% aparatul digestiv nu este 'n repaus6 o mas% de sear% uDoar% cu 3$4 ore 'nainte de a
merge la culcare este ideal%6
$ evitarea alcoolului cafelei ceaiului c&ine(esc sau rusesc Di oric%rui alt drog6 acestea suprim% somnul de tip 0;+.
$ evitarea programelor 9B cu tent% emo)ional% puternic% a lecturilor tensionate Di a discu)iilor 'n contradictoriu6
$ plim!%ri liniDtite 'n aer curat 'nso)ite de e8erci)ii de respira)ie6
$ !%i calde 1nu fier!in)i26
$ dormitor aerisit c.t mai liniDtit Di mai pu)in luminos cu putin)% 1dac% (gomotul e o pro!lem% dopurile pentru urec&i sunt foarte
utile6 se pot folosi de asemenea !en(i te8tile aplicate pe oc&i pentru a 'mpiedica lumina nedorit% s% produc% disconfort26 temperatura
din camer% tre!uie s% fie pl%cut%6
$ practicarea unor e8erci)ii de rela8are- rela8area min)ii 'nl%tur% g.ndurile Di grijile acumulate pe parcursul unei (ile care pot )ine pe
cineva trea( mai mult dec.t orice altceva. 7e aceea este foarte util% concentrarea min)ii asupra unei teme unice. +edita)ia pe teme
spirituale cu deconectarea de la lumea real% ofer% apoi cel mai !un somn.
+n co3pletarea re$!l"lor #e 3a" !2
$ nu este !ine s% lupt%m cu o!oseala6 persoana o!osit% tre!uie s% mearg% imediat la culcare6
$ nu este !ine s% ne culc%m dac% nu suntem o!osi)i6 acest lucru nu va face dec.t s% duc% la deprinderi proaste ca de e8emplu statul
'ntins 'n pat Di privitul tavanului 'n gol. Patul tre!uie asociat cu somnul6 conversa)iile telefonice uitatul la televi(or cititul etc. vor
asocia patul cu alte activit%)i Di vor programa creierul 'n direc)ii greDite6
$ unele persoane consider% c% )ig%rile 'i ajut% s% se rela8e(e dar de fapt nicotina este un stimulent care va accentua starea de veg&e6
$ alcoolul 'ncetineDte func)ionarea sistemului nervos. ;l poate ajuta la adormire dar mai t.r(iu somnul va fi 'ntrerupt. /lcoolul
distruge paternul de somn iar 'n diminea)a urm%toare va determina stare de o!oseal% Di dureri de cap6
$ 'nv%)area te&nicilor de rela8are poate fi o solu)ie salvatoare.
3omnul este f%r% 'ndoial% marele restaurator. Fn timpul somnului celulele se divid Di dau naDtere altor celule cu o vite(%
du!l% fa)% de cea din timpul perioadei de veg&e6 de aceea cei care 'Di p%strea(% capacitatea de a performa un somn de calitate se
men)in tineri mai mult timp. 3e spune c% dac% dormi mult tr%ieDti mult dac% dormi pu)in tr%ieDti pu)in. /dev%rul este c% fiecare individ
are necesarul lui de somn pe care tre!uie s%$l o!)in% dar important% este mai ales calitatea somnului.

P!o-)m d d'ndn(+-
$ insomnie4 &iposomnie
$ &ipersomnie
$ disconfort4 incomoditate
$ fatiga!ilitate.
In$omni%
I dificultatea de a dormi sau de a te odi&ni dormind.
5%r% somn organismul uman nu poate supravie)ui mult timp. 7e aceea termenul de insomnie se refer% la 5iposomnie ca Di
cantitate insuficient% de somn sau la fragmentarea somnului Di4sau alterarea paternului de somn ca Di alterare a calit%)ii somnului.
;8ist% multe forme de insomnie diferite prin manifest%ri dar Di prin cau(alitate.
,nsomnia a fost definit% ca o tul!urare a ec&ili!rului somn$veg&e care se manifest% prin lipsa de somn sau prin reducerea
duratei Di a profun(imii somnului av.nd drept consecin)e dereglarea proceselor meta!olice de refacere desf%Durate 'n timpul somnului.
C.nd 'n organism apar de(ec&ili!re meta!olice se declanDea(% diverse afec)iuni cronice. <rganele afectate transmit permanent
creierului informa)ii despre starea lor dar la o frecven)% mai mic% dec.t 'n mod normal ceea ce duce la crearea unei st%ri de alert% Di
&ipere8cita)ie cere!ral%. 7atorit% acestor informa)ii creierul se comport% 'n permanen)% ca Di cum individul ar fi trea( c&iar Di 'n
momentele 'n care se instalea(% starea de somn. 5iind dereglate circuitul energetic Di impulsurile nervoase cere!rale meta!olismul de
!a(% nu mai asigur% refacerea Di regenerarea organismului. /cumularea permanent% a o!oselii Di lipsa de odi&n% 'ntre)in cercul vicios
al insomniilor.
S*!$ d di"i&*)t%t
F"1"ce2
$ surmenajul fi(ic Di intelectual6
$ sedentarismul Di lipsa de activitate6
1!2
$ regim alimentar neec&ili!rat cu mese copioase seara6
$ stil de via)% de(ordonat cu program de somn aleator Di f%r% o or% de tre(ire sta!ilit%6
$ pre(en)a unor afec)iuni cronice care provoac% durere sau disconfort6
$ consum e8cesiv de alcool sau droguri6
$ consum e8cesiv de !%uturi sau su!stan)e cu efect e8cita!il asupra sistemului nervos- cafea ceaiuri energi(ante sucuri etc.6
$ administrarea pe perioade 'ndelungate a somniferelor sau a altor su!stan)e cu efect asem%n%tor6
$ administrarea anumitor medicamente cu efect e8cita!il asupra sistemului nervos 1codeina26
$ deregl%ri func)ionale ale glandelor endocrine 1epifi(% &ipofi(% tiroid% suprarenale2.
P"4olo$"ce2
$ st%ri psi&o$emo)ionale deose!ite 1an8ietate depresie26
Soc"olo$"ce2
$ sc&im!%ri !ruDte Di radicale 'n mediul 'nconjur%tor sau 'n stilul de via)% 1sc&im!area continentului Di fusului orar etc.26
L"pa #e c!not"nte2 insuficienta cunoastere de sine si a mediului inconjurator7

M%ni"$t+!i d d'ndnt%
Somn '!t*!-%t $ num%rul de ore de somn- ore insuficiente de somn $ durata total% de 6 ore6
$ insomnii ini)iale $ pacientul adoarme foarte greu dup% care doarme p.n% diminea)a
$ insomnii terminale $ dup% o adormire normal% se tre(eDte Di nu mai poate adormi
$ calitatea somnului.
Pacien)ii nu sunt satisf%cu)i de somnul lor 'ntrerupt agitat superficial.
,nsomnia este clasificat% 'n func)ie de frecven)a nop)ilor nedormite -
$ insomnie tran(itorie : de scurta durata durea(a de la o noapte pana la cateva saptamani 6
$ insomnie intermitenta : episoade de insomnie tran(itorie repetate la intervale de timp neregulate 6
$ insomnie cronica : pe o perioada de cateva luni pacientul nu a putut dormi cel putin cateva nopti pe saptamana.
,nsomnia este clasificat% 'n func)ie de modul de aparitie -
$ insomnii dormi)ionale $ apari)ia multiplelor perioade de veg&e care survin 'n timpul nop)ii f%r.mi).nd somnul
nocturn6 tre(irile durea(% vreme 'ndelungat% sunt c&inuitoare6 aceste tre(iri pot fi dup% vise cu con)inut nepl%cut sau
coDmaruri6
$ insomnii predormi)ionale $ stare de veg&e prelungit% p.n% la instaurarea somnului6
$ insomnii post$dormi)ionale $ survin la v.rstnici Di mai ales la cei care se culc% la ore timpurii.
A(i'i!i 5n tim'*)
,i)i
$ pacientul a)ipeDte pentru durate scurte de timp6 'n func)ie de durata Di num%rul lor ele pot completa sau nu lipsa
orelor de somn nocturn6 unii pacien)i dorm 'n timpul (ilei Di somnul de noapte este de scurt% durat% dar totali(ea(%
num%rul necesar de ore de somn 1falsa insomnie2.
CoKm%!*!i $ vis peni!il dominant6 pacientul se tre(eDte !rusc din somn neliniDtit agitat adoarme din nou cu greutate.
Somn%m--*)i$m $ tul!urare paro8istic% de somn6 pacientul se d% jos din pat Di 'ncepe s% um!le prin camer% str%(i locuri periculoase6
are privirea r%t%cit% miDc%ri de(ordonate nu vor!eDte nu r%spunde la 'ntre!%ri6 dup% un timp se 'ntoarce se culc%
adoarme.
A'%ti $ lipsa de interes fa)% de am!ian)% Di propria persoan%. 0%m.ne 'n pat timp 'ndelungat 'n c%utarea somnului.
P%.o! no&t*!n $ stare de spaim% intens% care apare 'n timpul somnului mai frecvent la copii6 pacientul se tre(eDte !rusc din somn
se ridic% 'n De(ut )ip% gesticulea(% are privirea r%t%cit% 'ncearc% s% fug%6 dup% c.teva minute aceast% stare dispare
pacientul adoarme.
N)iniKt $ teama nejustificat% care apare pe fondul de insta!ilitate emo)ional% tul!ur.nd odi&na pacientului6 tul!ur%ri de
g.ndire manifestate prin apari)ia 'n conDtiin)a pacientului contrar voin)ei unor repre(ent%ri idei sentimente pe care
se str%duieDte s% le 'ndep%rte(e.
Con"*,i Pacientul pre(int% percep)ii false 1percepe un o!iect sau un fenomen2 fiind convins de realitatea lor6 aceste st%ri 'l
'mpiedic% s% se odi&neasc%.
I!it%-i)it%t Pacientul pre(int% o stare de tensiune psi&ic% continu% manifestat% prin neliniDte fr%m.ntare6 adoarme greu somn
'ntrerupt superficial.
Sntimnt d
d'!$i -t!i$t(
Pacien)ii nesatisf%cu)i uneori de repausul lor sunt convinDi c% nu au dormit toat% noaptea.
Dimin*%! %
'*t!ii d
&on&nt!%!
Pacientul nu se poate concentra asupra unei activit%)i aten)ia este diminuat% are gesturi nesigure.
O-o$%)+ Pacientul se simte o!osit mai o!osit ca la culcare facies sum!ru oc&i 'ncerc%na)i vor!ire tremurat% tremur%tura
e8tremit%)ilor.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) -'%&int &* in$omni
P%&int*) $+
-n"i&i, d $omn
&o!$'*n,+to!
&%ntit%ti. Ki
&%)it%ti.
$ 'nva)% pacientul s% practice te&nici de rela8are e8erci)ii respiratorii c.teva minute 'nainte de culcare6
$ ofer% pacientului o can% cu lapte cald 'nainte de culcare o !aie cald%6
$ 'nva)% pacientul care se tre(eDte devreme s% se ridice din pat c.teva minute s% citeasc% s% asculte mu(ic%
apoi s% se culce din nou6
$ identific% nivelul Di cau(a an8iet%)ii la pacien)ii cu insomnie6
$ o!serv% Di notea(% calitatea orarul somnului gradul de satisfacere a celorlalte nevoi6
$ 'ntocmeDte un program de odi&n% corespun(%tor organismului6
$ administrea(% tratamentul medicamentos6
$ o!serv% efectul acestuia asupra organismului.
Fn G!imensiunea $si5osocial& a $racticii 3edicaleH dr. ,.*. ,amandescu recomand% trei etape terapeutice 'n lupta
'mpotriva insomniei-
1!3
). Eespectarea igienei somnului $ men)inerea orarului de somn evitarea somnului diurn desf%Durarea unor activit%)i fi(ice 'n timpul
(ilei evitarea meselor a!undente seara Di activit%)ilor e8citante de tipul vi(ion%rii 9B sau folosirii ,nternetului aerisirea camerei etc.
2. Fn ca(ul tulbur&rilor de somn secundare unor !oli se recomand% tratamentul respectivelor disfunc)ii somatice. 7e e8emplu nu ne
putem aDtepta s% doarm% eficient o persoan% cu o!struc)ie na(al% care nu poate respira.
7. .ulbur&rile de somn primare sunt cele mai importante Di necesit% diagnostic Di tratament de specialitate. Bor fi folosite te&nici de
medita)ie place!o$terapie ceaiuri sedative medica)ie de specialitate dar numai su! 'ndrumarea medicului.
/# @i'!$omni
I ore e8cesive de somn prelungirea duratei Di intensificarea profun(imii somnului.
=nele persoane dorm mult din cau(a cerin)elor proprii ale organismului dar Di a o!iDnuin)ei Di a lipsei de griji. 3unt
descrise 5ipersomnii primitive sau idiopatice care nu au nici o e8plica)ie morfologic% nee8ist.nd modific%ri organice cunoscute. 3$au
descris forme Gesen)ialeH diurne sau nocturne 'n care somnul deDi durea(% mult 1de la ore la (ile2 nu se 'nso)eDte de alte tul!ur%ri
clinice sau !ioelectrice.
7e cele mai multe ori 'ns% &ipersomnia se 'nt.lneDte 'n patologie. ;ste !inecunoscut faptul c% &ipotiroidienii dorm mai
mult. Fn &ipersomnie apar tul!ur%ri at.t 'n durata c.t Di 'n calitatea somnului. =na dintre formele &ipersomniei este narcolepsia.
S*!$ d di"i&*)t%t:
$ tul!urari primare de somn cum ar fi narcolepsia sau apneea de somn6
$ disfunctii ale sistemului nervos autonom6
$ a!u(ul de alcool sau de droguri6
$ tumori ale creierului6
$ traumatisme la nivelul capului sau alte prejudicii ale sistemului nervos central6
$ anumite medicamente sau intreruperea !rusca a administrarii unor medicamente6
$ diverse conditii medicale inclusiv- sclero(a multipla depresie encefalita epilepsie sau o!e(itatea6
$ predispo(itia genetica la &ipersomnie6
$ &ipersomnie idiopatica sau somnolenta e8cesiva pentru care nu e8ista nici o cau(a cunoscuta 1afectea(a de o!icei adolescentii si
adultii tineri26
$ sindromul aleine$?evin $ tul!urare neurologica rara care cau(ea(a &ipersomnie recurenta.
Somn modi"i&%t $ num%rul de ore de somn noaptea- peste 1" ore la adult Di 12 ore la copil 1se e8clud condi)iile particulare de o!oseal%
dup% eforturi e8cesive convalescen)% sau insomnii care necesit% o recuperare de somn26
$ calitatea somnului6
$ se diferen)ia(% de somnul normal prin profun(ime durat% !rusc&e)ea apari)iei. 7urata modul de instalare evolu)ia
depind de natura Di locali(area afec)iunii cau(ale.
Somno)n(% F%&&$
d $omn di*!nG
$ a)ipiri6 pacientul aude cuvintele rostite tare poate r%spunde cu oarecare !rutalitate laconic. 5%r% un stimul adoarme.
Poate dura (ile s%pt%m.ni poate fi urmat% de invers%ri ale ritmului nictemeral.
Lt%!9i% $ &ipersomnie continu% mai profund%6 poate fi tre(it pentru scurt% vreme prin e8cita)ii violente p%str.nd un grad de
o!nu!ilare Di torpoare intelectual%. Poate dura ore (ile luni ani. 5unc)iile vitale sunt diminuate.
N%!&o)'$i% $ supranumit% Di sindrom narcoleptic se consider% c% ar fi o tul!urare nevrotic% Di se manifest% prin perioade scurte de
adormire de c.teva ori pe (i imposi!il de 'nvins. /ceste Maccese de somnH apar !rusc 'n plin% activitate Di sunt cau(ate se
pare de alterarea somnului de tip 0;+. Persoana care sufer% de narcolepsie este somnoroas% 'n timpul (ilei Di se
Mpr%!uDeDteH 'n stare de catalepsie. Catalep"a este o stare de pr%!uDire a tonusului muscular de o!icei 'n timpul emo)iilor
f%r% pierderea st%rii de conDtien)%. *olnavul este spectator conDtient la atacul paralitic. 3e presupune c% Gadoarme
m%duvaH nu creierul. Pentru c% atacul este declanDat de pre(en)a emo)iilor po(itive sau negative 1uneori cri(a survine 'n
timpul r.sului2 s$a apreciat de c%tre oamenii de Dtiin)% c% 'n mecanismul narcolepsiei ar fi implicat sistemul lim!ic
Dtiindu$se deja faptul c% rinencefalul este angrenat 'n st%rile afective mai ales 'n emo)iile puternice. Pacientul este confu(
Di nu poate face diferen)a 'ntre vis Di realitate.
Narcolepsia poate fi 'nso)it% de Gparali(ii de somnH de tre(ire sau de adormire asociate cu &alucina)ii Di activit%)i onirice
intense. 3e consider% c% &alucina)iile repre(int% forme patologice ale activit%)ii onirice din somnul parado8al.
Cei care sufer% de narcolepsie pre(int% Di alte tul!ur%ri- o!e(itate poliurie c&iar dia!et etc.
A'n% d $omn I fenomen de oprire a respiratiei in timpul somnului.
:pneea central& are originea 'n centrii respiratori de la nivelul trunc&iului cere!ral. 3omnul parado8al este asociat cu
&iperpolari(area neuronilor motori de la acest nivel neuroni care ratea(% transmiterea influ8ului nervos c%tre muDc&ii
respiratori. Fn consecin)% muDc&iul diafragm devine imo!il iar persoana 'ncetea(% pur Di simplu s% respire.
:pneea obstructiv& apare at.t pe perioada somnului parado8al c.t Di a somnului cu unde lente 'n condi)ii de tonus
muscular respirator normal. 0espira)ia se pr%!uDeDte trec.nd printr$o stare de &ipotonie mai marcat% 'n somnul 0;+.
/pneea o!structiv% se produce ca efect al colapsului c%ilor respiratorii din cau(a presiunii negative instalate. Presiunea
negativ% survine 'n timpul &ipotoniei e8agerate Di conduce at.t la alungirea c%ilor respiratorii c.t Di la m%rirea lumenului
acestora. /tunci c.nd o8igenarea s.ngelui devine ineficient% apar fenomene de &ipo8ie cere!ral% moment 'n care persoana
se tre(eDte. 7e asemenea se produce &ipertensiune sistemic% dar Di 'n circula)ia pulmonar%.
Persoanele &ipertensive cu afec)iuni cardiace sau respiratorii Di persoanele cu o!e(itate sunt mai e8puse riscului de a intra
'n apnee de somn.
Ti&*!i) din $omn =nele persoane manifest% o serie de reac)ii episodice nocturne su! forma unor automatisme gestuale motorii masticatorii
mimice ver!ale etc ce apar 'n fa(a de adormire. =nele sunt manifest%ri motorii precum mioclonii fi(iologice tres%riri
spasme tonice altele sunt manifest%ri psi&omotorii 1somnam!ulismul2 iar altele sunt manifest%ri psi&osen(oriale 1ilu(iile
Di &alucina)iile &ipnagogice2.
En!re1"!l noct!rn poate fi considerat un tic neurovegetativ.
/tunci c.nd pacientul se afl% su! tratament cu diverse droguri care induc starea de somn se modific% organi(area
somnului dar Di ritmul circadian veg&e$somn.
P!i.%!% d $omn $ somnul insuficient cantitativ si calitativ pe perioade mari conduce la aparitia unor simptome specifice afectand
mentalul individului dar si capacitatile sale fi(ice.
1!4
Com'o!t%-mnt
.!-%) Ki non.!-%)
$ lent greoi pacientul r%spunde cu greutate la 'ntre!%ri.
O-o$%)% $ stare de epui(are muscular% Di nervoas% pe care !olnavul o acu(%.
In%&ti.it%-t $ starea permanent% de somn pe care o resimte pacientul diminuea(% posi!ilitatea efectu%rii unor activit%)i fi(ice.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) L'%&int &* 3i'!$omni
P%&int*) $+ -n"i&i, d *n
n*m+! d o! d $omn
&o!$'*n,+to! .O!$ti
/sistenta medical%-
$ identific% prin discu)iile cu pacientul sau familia cau(a &ipersomniei6
$ identific% cu pacientul metodele de diminuare a factorilor cau(atori6
$ creea(% un climat de 'ncredere 'ncurajea(% Di liniDteDte pacientul pentru a$Di rec%p%ta
ec&ili!rul psi&ic6
$ o!serv% Di notea(% toate sc&im!%rile care survin 'n starea pacientului6
$ administrea(% tratamentul medicamentos.
P%&int*) $+ "i %&ti.8 &oo'!%nt $ identific% care sunt activit%)ile agreate de pacient6
$ ela!orea(% 'mpreun% cu pacientul un program de activitate care s% corespund% st%rii
pacientului Di posi!ilit%)ilor organismului6
$ o!serv% somnul calitatea acestuia raportul 'ntre starea de veg&e Di somn.
0# Di$&on"o!tA In&omodit%t
I sen(atia de jena neplacere fi(ica si psi&ica.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din
"i,i&
$ afec)iuni organice $ cere!rale endocrine constr.ngeri fi(ice de(ec&ili!re durerea surmenajul6
$ constrageri fi(ice
$ surmenajul.
S*!$ d o!din
'$i3i&
$ afectarea g.ndirii an8ietate frustrare stres situa)ie de cri(% pierdere separare
S*!$ d o!din
$o&i%)
$ eDecul func)iei
$ anturaj inadecvat
$ temperatura am!ian)a inadecvat%
$ creDterea stimulilor sen(oriali 'n locuin)% Di nu numai.
Li'$%
&*no%Kt!ii
$ cunostinte insuficiente despre sine si mediu
I!it%-i)it%t% $ imposi!ilitatea pacientului de a se men)ine calm Di a se comporta liniDtit Di adecvat situa)iei6
Indi$'o,i(i8 :n+ $ stare neplacuta fi(ic si psi&ic6
St%! d di$&on"o!t $ 3tare nepl%cut% de incomoditate6
Di%"o!,+ $ transpira)ie a!undent% care determin% starea de disconfort6
D*!!i $ suferin)% fi(ic%6
Cont!%&t*!i m*$&*)%! $ contrac ie muscular% involuntar% i persistent% determinat% de po(i)ia incomod%.

Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) L'%&int &* di$&on"o!t
P%&int*) $+ -n"i&i, d
&on"o!t "i,i& Ki '$i3i&
$ discut% cu pacientul pentru a identifica cau(ele disconfortului 1team% etc26
$ favori(ea(% odi&na pacientului prin suprimarea surselor care$i pot determina disconfortul Di
irita!ilitatea6
$ creea(% sen(a)ie de !ine pacientului prin discu)iile purtate6
$ facilitea(% contactul cu al)i pacien)i cu mem!rii familiei6
$ aplic% te&nici de 'ngrijire curent% necesare o!)inerii st%rii de satisfac)ie6
$ o!serv% Di notea(% sc&im!%rile.
4# F%ti9%-i)it%t
J $n,%(i 'ni-i)+8 5n$o(it+ d in%&ti.it%t8 $t%! d '*i,%! n!.o%$+ Ki m*$&*)%!+#
S*!$ d di"i&*)t%t: le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(%
an8ietatea stresul temperatura inadecvat% a mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)eetc. .
F%&i$ $ palid% e8prim% triste)ea incercanat.
O&3ii $'ncerc%na)i privirea 'nce)oDat%6
P*)$*) $ rar lent sla! !%tut6
Tn$i*n% $ tendin)a de sc%dere a valorii normale arterial%6
Somn*) $ somnolen)% diurn%6
A$'&t*) t9*mnt)o! $ palide transpira)ii reci6
St%!% '$i3i&+ $ plictiseal% apatie6
<o!-i! $ lenta greoaie6
G!*t%t% &o!'*)*i $ sc%derea acesteia6
A$tni $ sc%derea for)ei6
1!5
O-o$%)% $ sen(a)ie peni!il% 'nso)it% de inactivitate stare de epui(are nervoas% Di muscular%6
T!mo! %) mm-!)o! $ miDcare uDoar% involuntar% rapid% repetat% a mem!relor.
- Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)-'%&int &* "%ti9%-i)it%t
P%&int*) $+ "i odi3nit &*
ton*$*) "i,i& Ki '$i3i& -*n 5n
d&*!$ d X ,i)
$ identific% cau(a o!oselii6
$ ajut% pacientul s%$Di planifice activit%)ile cotidiene6
$ o!serv% dac% perioadele de odi&n% corespund necesit%)ilor organismului6
$ stimulea(% 'ncrederea pacientului 'n for)ele proprii Di 'n cei care 'l 'ngrijesc6
$ 'nva)% pacientul cum s% e8ecute te&nici de rela8are6
$ ajut% la aplicarea corect% a acestora6
$ o!serv% Di notea(% func)iile vitale Di vegetative perioada somn$odi&n% comportamentul
pacientului6
$ administrea(% medica)ia indicat% de medic o!serv% efectul acesteia.
Nesatisfacerea nevoii de a dormi si a se odi&ni afectea(% celelalte nevoi fundamentale.
A &om*ni&%
J comunicare ineficient% cau(ata de o!oseala insomnie dificultati de concentrare.
/-Ki mn(in tm'!%t*!% 5n )imit no!m%)
J diminuarea4 incapacitatea cau(ata de de(interes pentru odi&na si somn &ipotermie cau(ata de somnolenta accentuata.
A !$'i!%
J o!oseala insomnia determin% apari)ia tul!ur%rilor func)ionale Di a afec)iunilor respiratorii.
A mOn&% Ki % -%
J insomniile prelungite siodi&na nesatisfacatoare determin% de(ec&ili!rul alimentar Di &idroelectrolitic.
A )imin%
J pertur!area eliminarilor prin inversarea ciclului veg&e$somn si tratamente cu somnifere.
A $ mi$&% $i % %.% o -*n% 'o$t*!%
J diminuarea4incapacitatea de mo!ili(are afectea(% odi&na Di somnul prin lipsa de activitate efort fi(ic.
A "i &*!%t8 5n9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt)
J diminuarea4 incapacitatea de autoservire generala si locala determinate de somnolenta patologica si insomnie cronica.
A $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
J diminuarea de autoservire generala si locala determinate de &ipersomnie si insomnie .
A .it% '!i&o))
Jrisc de e8punere si vulnera!ilitae crescuta prin o!oseala somnolenta tratamente specifice.
A %&(ion% &on"o!m &!din()o! $i .%)o!i)o! $%)
J afectarea particip%rii la servicii religioase reuniuni culturale cau(ata de o!oseala si degradare spirituala prin somn agitat vise urate.
A $ !%)i,%
J restr.ngerea preocup%rilor sociale Di imposi!ilitatea particip%rii active pe plan profesional datorit% lipsei de somn si odi&nei.
A $ !&!%
J o!oseala somnolenta diminuea(% capacitatea de participare la activit%)i recreative.
A 5n.+(%
J somnolenta letargia lipsa puterii de concentrare determin% restr.ngerea sau renun)area la activit%)i Dcolare Di a preocup%rilor
intelectuale.
+
PROCES DE INGRI?IREANURSING
C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!%t!% d%t)o!
Idnti"i&%!% '!o-)m)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- insomnie &ipersomnie disconfort4 incomoditate fatiga!ilitate.
=an";et%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a dormi o!oseala irita!ilitate lentoare in comportamentele ver!ale si nonver!ale sc%derea
randamentului diafore(a dureri musculare facies palid 'ncerc%nat astenie sc%derea 9./. si a pulsului somnolen)% diurn% etc.
S!re #e #";"c!ltate- le(iuni cere!rale constr.ngeri fi(ice durerea surmenajul tul!ur%rile de g.ndire situa)iile de cri(% an8ietatea
stresul temperatura inadecvat% a mediului (gomotul esecul profesional conflicte sociale lipsa de cunostin)e etc.
P)%ni"i&%!% in9!i:i!i)o!
O0"ect"ve2
$acientul
$ sa$si reduca disconfortul6
$ sa$si ameliore(e starea generala6
$ sa$si recupere(e orele de somn6
$ sa efectue(e e8erciti de rela8are6
$ sa e8prime stare de confort6
1!6
$ sa indeplineasca activitati (ilnice dupa activitati (ilnice dupa ritm dorinta intensitate.

Intervent""2
Aprec"erea $ra#!l!" #e a#aptare a pac"ent!l!" la 3e#"!l p"tal"cec2
$activitatea din mediul spitalicesc poate avea ca efect modificarea o!iceiurilor de somn Di odi&n% ale pacien)ilor spitali(a)i
$importan)a modific%rilor depinde de starea fi(iologic% Di psi&ic% a pacientului Di de locul unde este plasat.
/sistenta medicala tre!uie s% cunoasc% nevoile fi(iologice de somn ale pacien)ilor s% le supraveg&e(e somnul din punct de
vedere cantitativ Di calitativ s% recunoasc% semnele care indic% nesatisfacerea nevoii de odi&n% s% depiste(e cau(ele Di s% le
'ndep%rte(e.
Re#!cerea 1$o3ot!l!" &n 3e#"!l p"tal"cec2
$ 'nc&iderea uDilor la saloane6
$ reducerea volumului unor aparate din apropierea saloanelor 1telefon radio 9.B. compresoare etc.26
$ purtarea pantofilor cu talp% de cauciuc nu tocuri de metal6
$ evitarea discu)iilor cu voce tare a tr.ntitului uDilor $manipularea cu grij% a c%rucioarelor a truselor cu instrumente Di a materialelor de
cur%)enie 1g%le)i2 .
A"$!rarea con;ort!l!"2
$ diminuarea surselor de irita)ie fi(ic%6
$ atenuarea durerii6
$ asigurarea unei !une igiene corporale6
$ asigurarea lenjeriei de pat curat% Di uscat%6
$ asigurarea unei temperaturi adecvate 'n salon6
$ adoptarea unei po(i)ii comode pe saltele conforta!ile6
$ diminuarea interven)iilor de 'ngrijire 'n perioadele de somn6
$ promovarea unei activit%)i (ilnice 1e8. participarea la 'ngrijiri26
$ crearea unui mediu de siguran)% fi(ic% Di psi&ic% 1!are laterale la pat lumin% de veg&e26
$ sf%tuirea pacientului s%$Di goleasc% ve(ica urinar% 'nainte de culcare.
Favor"1area r"t!al!r"lor a#or3"r""2
$ aerisirea salonului6
$ e8erci)ii de rela8are6
$ citit6
$ privit la televi(or.
E#!ca-"a pac"ent!l!"2
$ sta!ilirea unui orar de somn Di odi&n%6
$ e8plicarea rolului somnului Di odi&nei pentru refacerea organismului $necesitatea evit%rii factorilor care influen)ea(% somnul Di odi&na
1o!oseala stresul cafeaua alcoolul mediul cu supra'nc%rcare de stimuli sen(oriali2.
E5erc"-"" #e rela5are
;8erci)iile de rela8are pornesc de la un model &olistic al st%rii de !oal% Di s%n%tate model !a(at pe pre(um)ia c% individul
este o entitate psi&o$!iologic% unitar%.
3e pot utili(a diferite tipuri Di te&nici de rela8are. Pacientul va fi 'ntre!at mai 'nt.i dac% vrea s% 'nve)e o anumit% te&nic% de
rela8are pe care apoi o va putea aplica singur. 7ac% pacientul 'Di manifest% dorin)a de a 'nv%)a asistenta 'i va pre(enta o vedere
general% asupra a ceea ce i se va cere sa fac%. , se va ar%ta c.t de important este ca grupele mari de muDc&i Di articula)iile s% nu fie
'ncordate Di 'n tensiune6 'n timpul aplic%rii te&nicii de rela8are asistenta va folosi o voce calm% liniDtit%.
J Pacientul va fi rugat-
$ s% se 'ntind% foarte liniDtit astfel 'nc.t !ra)ele picioarele spatele Di g.tul s% fie 'ntr$o po(i)ie conforta!il%
$ s%$Di aminteasc% un moment sau o oca(ie din via)a lui c.nd s$a sim)it foarte liniDtit Di fericit
$ s% 'nc&id% oc&ii Di s%$Di concentre(e g.ndurile asupra acestei amintiri
$ s% inspire 'ncet Di profund de cinci ori e8pir.nd lent aerul printre !u(ele str.nse
$ s%$Di rela8e(e pieptul Di stomacul
N 'n continuare pacientului i se recomand%-
$ s%$Di 'ncorde(e muDc&ii 1num%r.nd 'n g.nd p.n% la #$1"2 apoi s% Di$i rela8e(e 1pe aceeaDi durat%26 se 'ncepe de la la!ele picioarelor
Di se continu% cu tot corpul p.n% la cap 'n felul urm%tor-
$ se 'ncordea(% puternic degetele de la picioare apoi se rela8ea(%6
$ se 'ncordea(% Di se rela8ea(% gle(nele6
$ se continu% cu gam!ele$'ncordate$rela8ate imagin.ndu$Di c% mem!rele au devenit foarte grele iar salteaua le presea(% 'n sus6
$ se 'ncordea(% Di apoi se rela8ea(% genunc&iul.
3e continu% 'n acest fel contract.nd fiecare muDc&i Di num%r.nd p.n% la (ece iar apoi se rela8ea(%. 9e&nica include Dl umerii- se
ridic% apoi se rela8ea(%. 7e asemenea se efectuea(% miDc%ri de fle8ie Di e8tensie ale degetelor de la m.ini. 7in c.nd 'n c.nd i se
sugerea(% pacientului c% salteaua 'i presea(% spatele coatele sau o alt% parte a corpului acest lucru d.ndu$i o sen(a)ie de plutire.
/plicarea te&nicii de rela8are pre(entate mai sus necesit% apro8imativ 15 minute. +etoda este deose!it de eficace atunci c.nd
pacientul o utili(ea(% singur de patru ori pe (i- diminea)a la tre(ire 'nainte de pr.n( 'nainte de cin% Di 'nainte de a merge la culcare.
9e&nica de rela8are folosit% 'n mod repetat contri!uie la sc%derea nivelului de tensiune a pacientului 'n intervalele dintre e8erci)ii. =n
alt e8erci)iu de rela8are este medita)ia.
Eval!area #e;"c"t!l!" #e o3n 1conform recomand%rilor organi(a)iei /lertnes 3olution2
Pentru a evalua c.te ore de deficit al somnului are o persoan% se poate folosi urm%toarea metod% de calcul-
$ se notea(% c.te ore a dormit 'n fiecare (i a s%pt%m.nii Di apoi totalul 4 s%pt%m.n%6
$ i se cere s%$Di aminteasc% una din (ilele de ma8im% performan)% Di aten)ie Di apoi s% note(e num%rul de ore dormite 'n noaptea de
dinaintea acestei (ile 1aceasta fiind durata optim% a somnului de noapte I n26 dac% nu 'Di aminteDte num%rul de ore dormite va trece
valoarea implicit% de # ore care este durata medie de somn pe o noapte6
$ deficitul de somn pe s%pt%m.na 'n curs I total ore dormite $ 7 8 n
1!7
;xemplu luni # G= mar'i # 9= miercuri # F= joi # G= vineri # 9= s-mb&t& # H= duminic& # G total ore < s&pt&m-n& # 87 ore
7eficitul de somn I 43 $ 17 8 #2 I $13 ore
Persoana are un deficit de somn de circa 13 ore deci aproape 2 nop)i.
7ac% diferen)a este po(itiv% 'nsemn% c% persoana se odi&neDte suficient Di tre!uie s% continue acest stil de via)%. 7ac% diferen)a este
negativ% 'nseamn% c% are un deficit de somn Di va tre!ui s% se culce cu 1 sau 2 ore mai devreme sau s% adauge c.te 1 or% de somn dup%
pr.n( p.n% c.nd diferen)a va deveni po(itiv%.
E.%)*%!% in9!i:i!i)o!:
S .% !"!i )% :
$ numarul de ore de somn noaptea si respectiv (iua6
$ caracteristicile somnului-intrerupt sau nu somn agitat cosmaruri vise6
$ nivelul de odi&na6
$ durere si alte semne asociate6
$ conditii de mediu am!iant6
$ gradul de o!oseala de peste (i6
$ respectarea orelor de odi&na6
$ nivelul de cunostinte6
$ alte semne variate.
11# NEVOIA DE A SE MBRCA l DEZBRCA

Definiie:

Nevoia de a se 'm!r%ca Di a se de(!r%ca este o necesitate proprie fiin)ei umane de a purta &aine adecvate 'n func)ie de
circumstan)e 1momentul (ilei activit%)ile preconi(ate2 pentru a$Di proteja corpul de rigorile climei 1rece cald umiditate2 Di pentru a$Di
permite li!ertatea miDc%rilor.
?ipsa de 'm!r%c%minte poate repre(enta o pierdere a li!ert%)ii 1c.nd este o!ligat s% poarte ceea ce nu$i face pl%cere2 Di un mijloc de pedepsire.
7in punct de vedere al psi&iatrilor vestimenta)ia este un semn de s%n%tate. < 'm!r%c%minte !i(ar% strident% cu multe podoa!e poate e8prima
c&iar o !oal% psi&ic%.
5iin)a uman% spre deose!ire de animale pentru a supravie)ui tre!uie s% poarte veDminte. Pentru majoritatea societ%)ilor omul se
'm!rac% din pudoare. 7ac% &ainele permit asigurarea st%rii de !ine Di protejarea intimit%)ii se8uale a individului ele confer% de
asemenea o semnifica)ie de apartenen)% la un grup la o ideologie sau la un statut social.
7in motive de s%n%tate omul tre!uie s% 'Di aleag% &aine adaptate dup% circumstan)e Di necesitate. <!iceiurile se sc&im!% de la o
cultur% la alta Di Mlim!ajulH pudorii se manifest% prin comportamente variate l%s.nd 'm!r%c%mintea s% joace un rol 'n acest sens.
7in motive estetice veDmintele contri!uie la e8presia corporal% Di particip% la comunicare 'ntr$un mod semnificativ-
'm!r%c%mintea poate deveni un element de comunicare prin atrac)ia pe care o suscit% 'ntre indivi(i.
Uustificarea alegerii veDmintelor se refer% la aspectul fi(ic respectarea personalit%)ii proprii Di impresionarea celorlal)i
acceptarea propriei persoane 'ntr$un grup afiDarea propriului statut si o!)inerea unei satisfac)ii personale.
BeDmintele pot deveni element de prelungire a personalit%)ii alegerea unui ornament e8prim.nd ,ndividualitatea
sentimentul de demnitate Dl autorespect.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
*iologici JB.rsta-
$ temperatura corpului varia(% 'n func)ie de v.rst%6 individul 'Di procur% veDmintele adecvate pentru a se proteja
'mpotriva varia)iilor temperaturii mediului am!iant6
$ copiii mici Di persoanele 'n v.rst% au temperatur% corporal% mai co!or.t% dec.t persoanele adulte deci tre!uie s%
utili(e(e veDminte mai c%lduroase 1copiii au tendin)% mai mare de pierdere a temperaturii datorit% unui sistem de
autoreglare mai la!il fiind 'n de(voltare iar v.rstnicii datorit% diminu%rii func)iilor organismului2.
J 9alie statur%-
$ 'n vederea asigur%rii st%rii de !ine indivi(ii 'Di aleg veDmintele 'n func)ie de talie Di statur%.
J/ctivitate-
$ pentru confort Di li!ertatea 'n miDcare indivi(ii 'n func)ie de activitatea preconi(ata poart% veDmintele adecvate.
Psi&ologici J Credin)%- indivi(ii care ader% la o religie sau la ideologie poart% veDminte sau o!iecte care sunt semnificative
pentru aceDtia sau pentru comunitatea c%rora le apar)in. Fn plus purtarea uniformei permite indivi(ilor s% se
disting% 'n societate ca f%c.nd parte dintr$un anumit grup.
J ;mo)iile- influen)ea(% alegerea Di purtarea veDmintelor care permit e8primarea unor sentimente Di a unei st%ri de
confort psi&ic.
J ,maginea corporal% proprie Di stima de sine.
J 3entimentele etc.
3ociologici Di
culturali
J 0egiunea de re(iden)% si clima- cea cald% o!lig% indivi(ii s%$Di aleag% veDminte care s% le permit% men)inerea
temperaturii corpului6 pentru a 'mpiedica acumularea de c%ldur% Di umiditate se vor purta veDminte al!e largi
ample uDoare 'n timp ce veDmintele de culoare 'nc&is% Di groase men)in temperatura corpului 'n limite normale
'mpiedic.nd pierderea c%ldurii.
J3tatutul social- societatea prin normele sale. impune indivi(ilor un statut care$i o!lig% s% se 'm!race Di s% poarte
1!8
o!iecte prin care s% dovedeasc% rangul lor social. 7up% condi)iile financiare pot ap%rea limite 'n alegerea si
purtarea 'm!r%c%mintei.
J+unca- condi)iile de munc% pot de asemenea influen)a alegerea Di purtarea veDmintelor.3iguran)a muncii este
dat% de ec&iparea cu o!iecte speciale de vestimenta)ie protectiv 'mpotriva accidentelor frigului (gomotelor
etc.
JCultura- prin veDminte se poate contri!ui la conservarea tradi)iilor Di de aceea oamenii adopt% 'm!r%c%mintea
care 'i va distinge ce ceilal)i 1portul popular2.
3emnifica)ia
veDmintelor
$ veDminte tot ceea ce acoper% corpul uman 'l ascunde Di$l protejea(%6 ele sugerea(% apartenen)a sau
neapartenen)a la un grup social profesional cultural religios etc..
/legerea personal% $ veDminte alese dup% gust Di circumstan)e 1personalitatea individului oca(ii festive protejarea corpului de
intemperii preferin)e vestimentare mod%2.
3ortarea
veDmintelor
$ adecvate func)iilor fi(iologice mediului 'nconjur%tor fi(ic Di social 'n concordan)% cu importan)a acordat%
'm!r%c%mintei Di )inutei personale6
Calitatea
veDmintelor
$ adecvate climatului statutului socio$cultural6
$ starea de cur%)enie a &ainelor foarte !una.
Proprietatea
veDmintelor
$ reliefea(% nivelul socio$economic statutul social.
Purtarea de o!iecte
semnificative
$ pune 'n eviden)% rangul social 'nsemn%tatea personal% 1prin medalion talisman2 func)ie religioas% secta
religioas% calitatea de func)ionar de stat ritualuri etc.
;8igen)e 'n
intimitate
$ mod% norme sociale6
$ ordonat curat tot timput 'n orice activitate6
$ func)ional% estetic%.
Capacitatea fi(ic%
de 'm!r%car% Di
de(!r%care
$ mo!ilitate articular% tonus muscular maturitate psi&o$motorie
9alie Di statur% $ v.rst% sarcin% grad de de(voltare a )esutului adipos etc.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i n.oii
$ 'nva)% persoana s%$Di aleag% 'm!r%c%mintea corespun(%toare climei temperaturii mediului 'nconjur%tor activit%)ii v.rstei6
$ e8plorea(% gusturile Di semnifica)ia veDmintelor la fiecare persoan%6
$ 'ncurajea(% persoana pentru a$Di alege singur% 'm!r%c%mintea ornamentele accesoriile dorite.
DE A SE >M=RCA I DEZ=RCA
P!o-m% d d'ndnt%: INA=ILITATE A SE >M=RCA I DEZ=RCA
7isfunc)iile ap%rute 'n organism pot duce la apari)ia unei singure pro!leme de dependent%- ne'ndem.narea 4 ina!ilitatea de a se
'm!r%ca sau a se de(!r%ca. /ceasta se poate raporta la luarea de deci(ii fa)% de alegerea &ainelor adaptate si 4 sau la capacitatea de a se
'm!r%ca Di de(!r%ca legat% de starea de s%n%tate a persoanei.
=nele afec)iuni fi(ice sau mentale pot 'mpiedica luarea deci(iei fa)% de alegerea &ainelor adecvate pentru protec)ia 'mpotriva
frigului sau c%ldurii.
< afectare a motricit%)ii mem!relor poate s% 'mpiedice persoana s% se 'm!race Di s% se de(!race.
Fn unele afec)iuni mentale persoana se 'm!rac% Di se de(!rac% continuu sau poart% &aine care arat% MdelirulH s%u.
S*!$ d di"i&*)t%t
7e ordin fi(ic $ incapacitatea intrinsec%-
$ le(area fi(ic% 1fracturi arsuri pl%gi26
$ diminuarea motricitatii mem!relor superioare 1sl%!iciune parali(ie &ipotonie pare(e26
$ a!sen)a unui mem!ru superior sau unei por)iuni din mem!ru 1!ont26
$ incapacitatea e8trinsec%-
$ constr.ngeri fi(ice $o!stacole ce 'mpiedic% mo!ili(area mem!relor superioare 1aparate gipsatesisteme
de imo!ili(are $ c&ingi !en(i ade(ive pansamente pl%gi26
$ de(ec&ili!re -
$ durere
$ sl%!ire
$ fatiga!ilitate.
7e ordin
psi&ologic
$ tul!ur%ri de g.ndire
$ an8ietate
$ stres
$ pierderea imaginii de sine
$ pierderea4separa)ia
$ situa)ie de cri(%.
7e ordin socio$
economic
$ conflictul de rol sau eDecul de rol familial sau social
$ lipsa mijloacelor financiare pentru procurarea &ainelor adecvate.
?ipsa de $ insuficienta cunoaDtere de sine a mediului 'nconjur%tor
1!9
cunoaDtere
7ificultatea4 incapacitatea de a se
'm!r%ca Di de(!r%ca
$ dificultatea de a$Di 'nc&eia Di desc&eia nasturii6
$ dificultatea sau incapacitatea de a$si misca mem!rele superioare 6
$ dificultatea de a se incalta si descalta 6
7e(interesul fa)% de )inuta sa $ apatie in a se im!raca6
$ acces de melancolie 6
0efu(ul de a se 'm!r%ca Di
de(!r%ca
/legerea inadecvat% de veDminte $ 'm!r%c%minte e8agerat% carag&ioas% coafuri !i(are6
BeDminte inconforta!ile $ neadecvate taliei masei corporale6
7ificultatea de a$si p%stra
veDmintele curate
7e(!r%care continu%
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* in%-i)it%t % $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
Pacientul s% cunoasc%
importan)a satisfacerii de a
se 'm!r%ca Di de(!r%ca 'n
termen de...
$ educ% pacientul privind importan)a vestimenta)iei 'n identificarea personalit%)ii6
$ notea(% (ilnic interesul persoanei pentru a se 'm!r%ca Di de(!r%ca6
$ supraveg&ea(% cu ce se 'm!rac%6
$ e8plic% leg%turile dintre )inuta vestimentar% imagine Di stima de sine6
$ 'ncurajea(% pacientul.
Pacientul s% se poat%
'm!r%ca Di de(!r%ca singur
'n termen de...
$ identific% capacitatea Di limitele fi(ice ale persoanei 'ngrijite6
$ 'i acord% timp suficient pentru a se 'm!r%ca Di de(!r%ca- recomand% dac% ame)eDte s% se 'm!race 'n
fotoliu De(.nd6
$ sugerea(% apar)in%torilor s%$i procure pacientului &aine largi uDor de 'm!r%cat cu mod de 'nc&eiere
simplu6 'nc%l)%minte f%r% Diret
$face (ilnic e8erci)ii de motricitate fin% cu pacientul descriindu$i gestica necesar% 'm!r%c%rii6
$ asistenta 'm!rac% Di de(!rac% pacientul 'n ca( de parali(ii ale mem!relor sus)in.nd mem!rul parali(at
'n timpul 'm!r%c%rii6 'ncepe 'm!r%carea cu mem!rul parali(at Di apoi cu cel s%n%tos Di de(!r%carea 'n
mod invers.
Pacientul cu tul!ur%ri
psi&ice rec.Dtig%
independen)a de a se
'm!r%ca Di de(!r%ca 'n
termen de...
$ evaluea(% gradul de confu(ie Di o!serv% sc&im!%rile de comportament orient.ndu$l regulat 'n timp Di
spa)iu6
$ solicit% persoanei s% se 'm!race vor!indu$i clar distinct cu respect Di r%!dare respect.nd ritmul
acesteia6
$ e8plic% gesturile pe care tre!uie s% le fac% pentru a se 'm!r%ca 'n lim!aj inteligi!il6
$ aDa(a o!iectele 'n camer% 'n aceeaDi ordine tot timpul iar tainele 'n ordinea folosirii lor Di solicit%
pacientului la de(!r%care s% le pun% 'n ordine invers%.

/pari)ia pro!lemei de dependen)% sau de 'ngrijire MNe.ndem.narea 4 ,na!ilitatea de a se 'm!r%ca Di de(!r%caH poate duce la
apari)ia unor semne de dependen)% sau a unor pro!leme de dependen)% ca-
$ modificarea amplitudinii Di ritmului respirator
$ alimenta)ie inadecvat% prin surplus sau deficit
$ eliminare inadecvat%
$ imo!ilitate po(i)ie incorect% o!oseal%
$ alterarea tegumentelor Di fanerelor
$ vulnera!ilitate fa)% de afectarea integrit%)ii fi(ice Di 4 sau psi&ologice
$ comunicare ineficient% la nivel afectiv
$ frustrare
$ devalori(are
$ neputin)%
$ diminuarea interesului fa)% de activit%)ile rela8ante.

PROCESUL DE >NGRI?IRIANURSING
C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- ina!ilitatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca.
=an";et%r" #e #epen#en-%- dificultatea de a se 'm!r%ca si a se de(!r%ca refu(ul de a se 'm!r%ca4de(!r%ca vesminte inadecvate
dificultatea de a$si p%stra vesmintele curate de(interes pentru 'm!r%c%minte &aine inconforta!ile.
S!re #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% constr.ngeri fi(ice durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(% s%r%cie conflict
de rol esec profesional lipsa de cunostin)e etc.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
11!
$ pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii nevoii de a se imbraca si dezbraca=
$ pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur=
$ pacientul cu tulburari psi5ice sa+si recastige independenta de a se imbraca si dezbraca.
1nteventii
$ autonome
$ delegate.
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
1. Procurarea unor &aine adecvate
$ asistentul medical ajut% persoana s% se 'm!race Di de(!race
$ asistentul medical respect% intimitatea persoanei in orice moment
2. 7iminuarea an8iet%)ii
$ asigurarea 1securi(area2 persoanei fa)% de starea sa
$ de(!r%carea Di 'm!r%carea !olnavului
3. Notarea oric%rei sc&im!%ri la nivelul-
$ amplitudinii miDc%rilor6
$ atitudinii persoanei fa)% de 'm!r%c%minte.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
Se face in functie in functie de re(ultatele asteptate4 dorite6 sc&im!area s$a facut fara incidente4 pacientul reclama vreun
inconvenientcare necesita remediere 1o!oseala manevre !rutale dureri lenjerie curata etc.2.
1/# NE<OIA DE A MENINE TEMPERATURA CORPULUI
>N LIMITE NORMALE
D"ini(i:
+en)inerea temperaturii 'n limite normale este necesitatea organismului de a conserva o temperatur% la un grad apro8imativ
constant pentru a$Di men)ine starea de !ine.
9emperatura corpului se men)ine constant% datorit% ec&ili!rului dintre termogene(% Di termoli(%. +en)inerea ec&ili!rului este
asigurat% de func)ionarea centrilor termoreglatori situa)i 'n &ipotalamus.
Fn producerea de c%ldur% $ termogene(a $ intervin procesele !ioc&imice c%ldura fiind re(ultatul proceselor o8idate din
organism mai ales prin activitatea muscular% Di glandular% dar si prin aport de alimente 1'n special alimente energetice ca lipide Di
glucide2 .+uDc&ii Di ficatul sunt organele principale ale termogene(ei.
$roducerea de c&ldur& este re(ultatul-
$ activit%)ii fi(ice Di contrac)iei musculare6
$ aportului de alimente 1'n special alimente energetice ca lipide Di glucide2
$ aportului &ormonal 1secre)ie &ipofi(ar% sau tiroidian%26
$ varia)iei temperaturii mediului 'nconjur%tor.
3c%derea temperaturii aerului intensific% arderile din organism re(ult.nd eli!erarea compensatorie de c%ldur%. 3c%derea accentuat% Di
continu% a temperaturii aerului conduce refle8ogen la apari)ia contrac)iilor musculare minore manifestate prin tremur%turi Di frison.
Fn pierderea de c%ldur% $ termoli(a $ intervin mecanisme fi(ice c%ldura pier(.ndu$se prin piele pl%m.ni rinic&i.
Pierderile se reali(ea(% prin-
$ evaporare care repre(int% pierderea c%ldurii datorit% elimin%rii transpira)iei Di evapor%rii ei prin piele. 0espira)ia antrenea(% o
pierdere de c%ldur% Di astfel r%cirea corpului6 c&iar 'n stare de repaus c.nd pielea pare uscat% are loc evaporarea sudorii foarte lent $
perspira'ie insensibil&.
$ radia'ie, care repre(int% pierderea c%ldurii su! form% de unde electromagnetice atunci c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor este
mai mic% dec.t temperatura corpului6
$ conduc'ie care repre(int% pierderea c%ldurii prin contactul direct al corpului cu o!iecte reci 1!%i reci cu!uri de g&ea)%26
$ convec'ie care repre(int% pierderea c%ldurii printr$o circula)ie de aer 'n jurul corpului.
9emperatura mediului 'nconjur%tor influen)ea(% termogene(a astfel-
$ c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor scade pe cale refle8% se produce o creDtere a activit%)ii musculare 1tremur%turi2 Di deci se
intensific% procesele o8idative.
$ c.nd temperatura mediului 'nconjur%tor creDte se produce pe cale refle8% o diminuare a proceselor o8idative.
Fn pierderile de c%ldur% intervin mecanisme fi(ice-
$ vasoconstric)ie 'n ca( de frig deci pierderi reduse de c%ldur%6
$ vasodilata)ie 'n ca( de temperatur% crescut% a mediului deci pierderi mal mari de c%ldur%.
;c&ili!rul dintre termogene(a Di termoli(% se numeDte &omeotermie.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i
-io)o9i&i
$ v.rsta
Nou$n%scutul Di copilul mic au termoreglarea fragil% datorit% imaturit%)ii centrului reglator de aceea
temperatura lor corporal% este uDor influen)at% de cea a mediului am!iant. 9emperatura corpului la nou$nascut
este cuprins% 'ntre 361 Di 374c C.
/dultul 'Di men)ine temperatura corpului 'ntre 36$369c C.
111
B.rstnicul prin diminuarea proceselor nervoase este predispus la temperaturi 'n jur de 35$36c C 1prin
diminuarea proceselor o8idative2.
;8erci)iul $ 'n timpul activit%)ii musculare foarte ,ntense temperatura corpului poate creDte cu 22$27c C peste
valorile normale dar revine c.nd activitatea 'ncetea(%. 9emperatura corpului scade 'n timpul inactivit%)ii.
$ alimentatia$ ingestia de alimente 'n special proteinelecreste temperatura corpului6
$ ritmul circadian- temperatura corpului varia(% 'n func)ie de ora (ilei- este minim% 'ntre orele 3$5
diminea)a 1remisiune matinal%2 datorit% diminu%rii proceselor meta!olice 'n timpul somnului6 este ma8im%
seara 'ntre orele 1#$23 1e8acer!area vesperal%26 valorile matinale sunt cu "5c C mai mici dec.t vesperale6
$ se8ul $ la femei temperatura corporal% 'nregistrea(% valori peste 37c C 'n a doua jum%tate a ciclului
menstrual 'n timpul ovula)iei6
$ activitatea &ormonala- temperature femeilor este mai fluctuanta decat a !ar!atilor din cau(a de perioada
ciclului menstrual.
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ an8ietatea emo)iile puternice pot determina o creDtere a temperaturii corporale.
F%&to!i
$o&io)o9i&i
$ locul de munc% cu condi)ii de creDtere sau sc%dere a temperaturii mediului am!iant pot determina
deregl%ri ale temperaturii corpului
$ climatul $ umed Di cald determin% creDterea temperaturii corporale climatul rece Di umed determin%
sc%derea temperaturii corpului
$ locuin)a $ temperatura 'nc%perii influen)ea(% temperatura corpului. /stfel- camera supra'nc%l(it%
produce creDterea temperaturii corpului prin radia)ia aerului c%tre individ. /celaDi fenomen 'n sens invers se
'nt.mpl% c.nd temperatura locuin)ei este sc%(ut%.
Tm'!%t*!%
&o!'o!%)+
$ nou$n%scut Di copilul mic 361$377c C6
$ adult 36$369c C o!)inut% prin m%surare 'n cavitatea a8ilara6
$ v.rstnic 35$ 369c C in functie si de activitate6
$ prin m%surarea temperaturii 'n cavit%)ile 'nc&ise 1rect vagin cavitatea !ucal%2 valorile sunt cu "3$"5c
C mai mari dec.t cele a8ilare.
;8emplu- rect vagin $375c C a8ila$367 c C cavitatea !ucal%$ 37c C
esofag$373c C.
Pi) $ culoare ro( temperatur% c%ldu)% 6
$ transpira)ie minim%6
$ sen(a)ie pl%cut% fa)% de frig sau c%ldur%.
St%! d &on"o!t $ pacientul e8prima stare de !ine6
St%!% d
&on$tint% $i
"*n&tii) .it%)
$ fara modificari .
Tm'!%t*!%
mdi*)*i
%m-i%nt
$ 1#$ 24c C.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i 5n $%ti$"%&!% n.oii
$ c.nd temperatura mediului am!iant este crescut% 'nva)% pacientul-
$ s% reduc% din alimenta)ie alimentele cu valoare caloric% mare6 de e8emplu gr%simile6
$ s% consume lic&ide Di alimente reci6
$ s% ai!% o !un% ventila)ie 'n 'nc%pere la locul de munc%6
$ s% ai!% 'm!r%c%minte lejer% ampl% de culoare al!%.
$ c.nd temperatura mediului am!iant este sc%(ut% 'nva)% pacientul-
$ s% creasc% cantitatea de alimente 'n general Di a celor calorigene 'n special6
$ s% ingere lic&ide Di alimente calde6
$ s% ai!% 'n 'nc%pere temperatura de 1#$25c C6
$ s% poarte 'm!r%c%minte c%lduroas%.
II# D'dn(% 5n $%ti$"%&!% n.oii d % mn(in &on$t%nt+ tm'!%t*!% &o!'*)*i
3urvin dou% pro!leme de dependen)%-
1. Aipertermia
2. Aipotermia
S*!$) d di"i&*)t%t %) %&$to! '!o-)m d d'ndn(+
3urse de ordin
fi(ic
$ deregl%ri func)ionale ale &ipotalamusului provocate de anomalii cere!rale de su!stan)e to8ice piretogene
1!acterii droguri26
$ imaturitatea sistemului de termoreglare 6
$ supra'nc%rcarea- c%ldura sau frigul e8cesiv la care este e8pus corpul6
$ deregl%ri &ormonale- &ipo$ sau &iperfunc)ia tiroidian%6
$ alimentatia$ s%rac%4!ogat% 'n-
$&idra)i de car!on6
$proteine6
$gr%simi6
$lic&ide.
+ sedentarism prin inactivitate temperatura scade.
3urse de ordin
psi&ologic
$ an8ietatea6
$ mania.
3urse de $ umiditatea Di temperatura ridicat% din mediu6
112
ordin
sociologic
$ umiditatea Di temperatura sc%(ut% din mediu6
$ calitatea necorespun(%toare a veDmintelor.
?ipsa
cunoaDterii
$ cunoDtin)e insuficiente despre mediul 'nconjur%tor despre sine.
1# @i'!t!mi%
Pro!lema de dependen)% const% 'n ridicarea temperaturii corporale deasupra limitelor normale- 37c C la adult.
Aipertermia poate constitui un mecanism de ap%rare a organismului pentru c% 'n momentul inva(iei micro!iene determin%
producerea de anticorpi printr$o creDtere a meta!olismului.
S*-"-!i)it%t% $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 37$3#c C
F-!+ mod!%t+ $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 3#$39c C
F-!+ !idi&%t+ $ men)inerea temperaturii corporale 'ntre 39$4"c C
@i'!'i!Ei $ men)inerea temperaturii corporale peste 4"c C
F!i$o%n $reactie nervoasa la frig su! actiunea 3.N.B. datorita ascensiunii !ruste a temperaturii interne si se
manifesta prin contrac)ii musculare puternice.
Pi) !oKi8 &%)d+8 *md+ $ pielea la 'nceput este palid% apoi roDie cald% Di transpirat%.
Pi)o!&(i% $ piele de g%in% sen(a)ie de frig.
Sind!om "-!i) $ grup de semne- cefalee cur!atur% ta&icardie ta&ipnee inapeten)% sete oligurie urini concentrate
convulsii &alucina)ii de(orientare.
E!*'(ii &*t%n%t $ macule papule ve(icule 'nt.lnite 'n !olile infec)ioase.
F-!+ &ontin*+ $ men)inerea temperaturii corporale 'n perioada de stare a !olii peste 37c C cu diferen)a su! 1c C 'ntre
valorile 'nregistrate diminea)a Di seara.
F-!+ int!mitnt+ $ diferen)% de c.teva grade 'ntre valorile 'nregistrate diminea)a Di seara 'n perioada de stare a !olii cele
mai mici valori sc%(.nd su! 37c C.
F-!+ !mitnt+ $ diferen)% de c.teva grade 'ntre valorile 'nregistrate diminea)a Di seara 'n perioada de stare a !olii dar
cele mai mici valori nu scad su! 37c C.
F-!+ !&*!nt+ $ perioade fe!rile de 4$6 (ile ce alternea(% cu perioade de afe!rilitate de 4$6 (ile trecerile f%c.ndu$se
!rusc.
F-!+ ond*)%nt+ $ perioade fe!rile ce alternea(% cu perioade de afe!rilitate trecerea f%c.ndu$se lent.
Fn evolu)ia oric%rei fe!re 1&ipertermie2 se disting trei perioade-
$ perioada ini)ial% 1de de!ut2 6
$ perioada de stare 6
$ perioada de declin.
P!io%d% d d-*t poate fi de c.teva ore $ de!ut !rusc $ sau de c.teva (ile $ de!ut lent.
P!io%d% d $t%! poate s% dure(e (ile sau s%pt%m.ni aspectul cur!ei fe!rile fiind diferit 'n func)ie de !oal%.
P!io%d% d d&)in poate fi scurt% $ declin 'n cri(% X sau de c.teva (ileXdeclin 'n li(%.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L'%&int &* 3i'!t!mi
Pacientul s%$Di men)in%
temperatura corpului 'n
limite fi(iologice
$ aeriseste 'nc%perile f%r% sc%derea e8agerat% a temperaturii am!iante minim 1#cC6
$ aplic% comprese Di 'mpac&et%ri reci pungi de g&ea)%6
$ fric)ionea(a cu alcool pacientul6
$ asigur% toaleta pe regiuni Di general% a pacientului6
$ sc&im!% lenjeria de corp Di de pat6
$ sc&im!%m po(i)ia pacientului 'n pat6
$ asigura regim alimentar s%rac 'n proteine calorii regim alimentar !ogat 'n &idra)i de car!on6
$ unde nu sunt contraindica)ii supliment de Na6
$ 'n ca( de frison asigur% pacientului p%turi sticle cu ap% cald% etc6
$ administea(a medica)ia prescris% de medic cu ac)iune antitermic% anti!iotice6
$ administrea(a O/Y
$ comunic% efectele medica)iei prescrise medicului6
$ foloseste aparate pentru ventila)ie Di climati(are a aerului6
$ efectue(a educa)ie pentru prevenirea &ipertermiei6
$ monitori(ea(a Di evaluea(a func)iile vitale6
$ supraveg&em starea de conDtient% a pacientului6
$ efectuea(a la indica)ia medicului recolt%ri sanguine 'n puseu fe!ril- &emocultur.6
$ prelevea(a pro!e !iologice pentru e8amene de la!orator.
Pacientul s% fie
ec&ili!rat
&idroelectrolitic
$ calculea(% !ilan)ul ingesta$e8creta pe 24 ore6
$ serveDte pacientul cu cantit%)i mari de lic&ide 6
$ administre(a solu)ii perfu(a!ile prescrise.
Pacientul s% ai!% o stare
de !ine fi(ic Di psi&ic
$ sc&im!% des lenjeria de pat Di de corp 6
$ men)ine igiena tegumentelor 6
$ preg%teDte psi&ic pacientul 'naintea te&nicilor de recoltare Di e8aminare.
/# @i'ot!mi%
Aipotermia repre(int% sc%derea temperaturii corpului su! limite normale
113
1[ 35c C2 cau(at% de un de(ec&ili!ru 'ntre termogene(a Di termoli(%. ;ste mai pu)in nociv% dec.t &ipertermia.
,n functie de temperatura &ipotermia se poate clasifica in-
$ usoara- temperatura corpului intre 35$32 c C 6
$ medie- temperatura corpului intre 32$2# c C 6
$ grava- temperatura corpului su! 2# c C .
S*!$ d di"i&*)t%t
$ in copil%rie &ipotermia este cau(at% de lipsa de maturitate a mecanismelor de termoreglare6
$ la adult $ de e8punerea prelungit% la frig de deregl%ri endocrine de a!u(ul de sedative Dl alcool6interventii c&irurgicale1 operatia pe
cord desc&is26 malnutritia si4sau inanitia
sepsis 1de o!icei !acterian2 le(iunile &ipotalamice 1tumori inflamatii2 le(iunile maduvei spinarii la nivelul primei radacini a nervului
toracic sau deasupra acesteia
$ la persoana v.rstnic% cau(a este 'ncetinirea activit%)ii sistemului nervos.
1.imediate
$ tremuraturi6
$ frisoane6
$ pielea rece la inceput palida apoi roDie 1la nivelul fe)ei urec&ilor m.inilor2 sau al!astruie 1ciano(a26
$ apatie 1lipsa de interes sau grija26
$ afectarea capacitatiilor intelectuale6
$ tul!urari de ec&ili!ru6
$ tul!urari de vor!ire 1pronuntie nedeslusita26
$ pareste(ii 1amorteli2 la nivelul mainilor si degetelor6
$ dificultate in a indeplini sarcini.
2.tardive
$ trunc&iul rece la palpare6
$ rigiditatea musculara6
$ !radicardia 1!atai cardiace cu frecventa su! normal26
$ respiratii superficiale si !radipnee 1respiratii cu frecventa joasa26
$ &ipotensiune arteriala6
$ sla!iciune6
$ somnolenta6
$ pierderea constientei6
$ frisoanele se opresc atunci cand temperatura scade su! 32 C.
$ durere la nivelul e8tremitatilor e8puse la frig6
$ edem6
$ tumefiere a intregului corp6
$ degeraturi$ le(iuni de necro(% la nivelul pielii determinate de temperatura sc%(ut%6
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* 3i'ot!mi
Pacientul s% ai!%
temperatura corpului 'n
limite fi(iologice
$ 'nc%l(eDte lent pacientul.
0esta!ilirea temperaturii normale a corpului se face lent nu !rusc 1cu apro8imativ 1 grad pe ora2 si
consta in-
$ incal(ire pasiva- aducerea victimei intr$un mediu cald inlocuirea im!racamintei ude cu una uscata si
invelirea cu paturi6 aceste masuri pot fi suficiente in &ipotermiile usoare si medii cu temperaturi peste 31
grade celsius6
$ incal(ire e8terna activa- imersie in apa calda 14" grade celsius2 acoperirea cu paturi electrice
infasurarea in &aine sau paturi calde pungi sau sticle cu apa calda6
$ incal(ire interna activa- care se face dupa transportul victimei la spital 1ventilatie cu <2 cald fluide
calde etc.2.
Cea mai eficienta te&nica de reincal(ire este incal(irea sanguina e8tracorporala.
3e neglijea(a intentionat incal(irea mem!relor deoarece prin reincal(ire vasele de sange se vor dilata si
vor prelua o mare cantitate de sange putand ap.rea reducerea circulatiei sangvine
$ creDte treptat temperatura mediului am!iant6
$ recoltea(% s.nge pentru cercetarea glicemiei &emogramei &ematocrituiui6
$ monitori(ea(a functiile vitale electrocardiograma6
$ corectea(a depletia de volum circulant1perfu(ie cu ser fi(iologic incal(it 1sau gluco(a 5^4ser
fi(iologic26
$ administrea(a medicatia recomandata de medic.
&idroelectrolitic
$ administrea(% lic&ide uDor c%ldu)e 'n cantit%)i mici la intervale regulate de timp6
$ calculea(% raportul ingesta$e8creta pe 24 ore.
Pacientul s%$ Di p%stre(e
integritatea tegumentelor
$ pune e8tremit%)ile pacientului 'n ap% c%ldu)% de 37c C 6
$ masea(% e8tremit%)ile6
$ administrea(% tratamentul prescris- anti!iotice corticoi(i analge(ice.

N$%ti$"%&!% n.oii %"&t%,+ !)%(i% d no!m%)it%t % &)o!)%)t n.oi
114
A &om*ni&%
J comunicare ineficace datorit% st%rilor de &ipo4&ipertermie.
A $ miK&%8 % %.% o -*n+ 'o$t*!+
J diminuarea4incapacitatea mo!ili(%rii datorit% frisoanelor tremur%turilor convulsiilor.
A !$'i!%
J aport insuficient de "2 prin &ipertermie sau !radipnee prin &ipotermie.
A mOn&% Ki % -%
J deficit alimentar sau regim alimentar neadecvat termoreglarii deficitare.
A )imin%
J eliminare neadecvat% cau(at% des fe!r% sau sc%derea e8agerat% a 9c.
A do!mi8 % $ odi3ni-
J insomnie o!oseal% somnolen)% prin varia)ia gradelor de temperatur% Di st%rilor de
&ipo4&ipertermie.
A $ 5m-!+&%
Ja!ilit%)i manuale deficitare prin &ipo4&ipertermie.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int%&t
J diminuarea4incapacitatea auto'ngrijirii cu apari)ia de tul!ur%ri trofice Di cutanate prin
transpira)ii e8cesive procese infec)ioase septicemii.
A .it% '!i&o))
J risc crescut al le(%rii integrit%)ii fi(ice Di psi&ice cau(at de pertur!area procesului de termoreglare.
A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on&'(ii $'i!it*%)
J regim de via)% strict contrar o!iceiurilor pentru interven)ii 'n ca( de &ipo4&ipertermie.
A $ !%)i,%
J indiferen)%4incapacitate autodevalori(are determinate de ac)iuni fe!rile.
A $ !&!%
J diminuarea4incapacitatea de a participa la activit%)i recreative prin lipsa ec&ili!rului termic.
A 5n.+(%
J i(olare social% ignorarea factorilor predispo(an)i Di de risc.
C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- &ipertermie &ipotermie.
=an";et%r" #e #epen#en-%- temperatura corporal% crescut% 1peste 3#c C2 sau sc%(ut% 1su! 36c C2 frisoane diminuarea sau cresterea
pulsului si a 9./. sen(a)ie de frig sau de c%ldur% piele cald% sau rece cefalee agita)ie rosea)% sau paloare ciano(% de(orientare
diafore(% convulsii &alucina)ii nevoia imperioas% de a dormi dureri la nivelul regiunilor afectate deger%turi4arsuri etc.
S!re #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% deregl%ri in func)ionarea &ipotalamusului e8puneri e8cesive la c%ldur% sau la frig an8ietate
condi)ii de mediu inadecvate 'm!r%c%minte inadecvat% lipsa de cunostin)e etc.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
sa isi ameliore(e cur!a termic%6
s%$Di diminue(e 9c cu...grade s%$Di ridice 9c cu.......................grade6
s% men)in% ec&ili!rul termic
sa fie &idratat corespun(%tor.
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
m%surarea interpretarea Di 'nregistrarea valorilor de 9c6
folosirea Di p%strarea termometrelor6
metode de m%surare a 9c6
atitudinea 'n ca(ul fe!rei atitudine 'n ca( de &ipotermie6
folosirea factorilor fi(ici pentru com!aterea &ipertermiei $ te&nici de 'mpac&etare6
com!aterea pierderilor de c%ldur% $ 'nc%l(irea pacientului6
atitudine 'n timpul frisonului &idratarea pacientului fe!ril igiena pacientului fe!ril.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
%e va referi la
J valorile 9.c corporale determinate de 2 sau mai multe ori424 ore6
J tipul de fe!r% transpira)ii diafore(% frison m%surarea corect% a 9c corporale6
J pre(en)a &ipo $ sau &ipertermie
J cum se ac)ionea(% la valori e8treme ale 9c prin mijloace nefarmacologice6
J cantitatea de lic&ide primit% 'ngrijirea tegumentelor si mucoaselor starea psi&ic% comunicare nivel de cunoDtin)e alte semne
asociate.
115
10# NE<OIA DE A FI CURAT8 >NGRI?IT8 DE A PROTE?A
TEGUMENTELE I MUCOASELE
D"ini(i:
/ fi curat 'ngrijit Di a$)i proteja tegumentele Di mucoasele sunt o necesitate pentru a$)i men)ine o )inut% decent% Di pielea
s%n%toas% pentru amentine integre func)iile sistemului tegumentar format din piele Di structurile complementare- p%r ung&ii glande.
7atorit% alc%tuirii sale variate pielea 'ndeplineDte o serie de "*n&(ii8 Di anume-
$ ap%r% organismul 'mpotriva agen)ilor patogeni 'mpiedic.nd p%trunderea acestora1stratul cornos pentru microorganisme ac)iune
uDor !actericid. a se!umului descuamare continu% a epidermului6
$ 'l ap%r% 'mpotriva unor radia)ii 1ultraviolete2 prin pigmen)ii pe care 'i con)ine organ de protec)ie 'mpotriva agen)ilor mecanici 1rol
de amorti(or al Docurilor datorit% . stratului adipos din &ipoderm2 c&imici 1re(isten)a fa)% de aci(i !a(e en(ime prin Keratina din
stratul cornos2 termici 1datorit% aceloraDi elemente structurale2 actiniei 1rol de protec)ie 'mpotriva radia)iilor ultraviolete conferit de
Keratina din stratul cornos Di melanin% din celulele pigmentare ale epidermului26
$ recep)ionea(% e8cita)iile termice tactile Di dureroase6
$ particip% la e8cre)ia su!stan)elor re(ultate din meta!olism- prin glandele sudoripare elimin% apa clorur% de sodiu uree gluco(%
corpi cetonici6
$ particip% la termoreglare at.t prin termoli(% c.t Di prin men)inerea temperaturii prin stratul adipos ce are rol de i(olator termic6
$ particip% la a!sor!)ie 1unele medicamente pot fi a!sor!ite prin piele intr.nd apoi 'n circula)ia general%26
$ particip% la respira)ie o cantitate mic% de <2 poate intra prin piele- la fel se elimin% o cantitate mic% de C<26
$ organ de depo(it al gr%similor de re(erv% 1'n stratul profund al pielii6 &ipoderm2 Di s.nge 'n vasele din stratul papilar intervenind la
redistri!uirea acestuia 'n ca( de ne 'n favoarea organelor vitale- inima Di creierul
Pentru a 'ndeplini aceste roluri tre!uie ca pielea s% fie curat% s%n%toas% Di 'ngrijit%. Pielea se prelungeDte prin mucoase care
acoper% orificiile 1nas oc&i urec&i vagin rect2 care la r.ndul lor tre!uie s% fie curate Di 'ngrijite pentru a asigura !inele individului Di
!una func)ionare a organelor respective.

F%&to!ii &%! in")*nt%,% $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i
-io)o-9i&i
J B.rsta.
$ la copil Di persoanele 'n v.rst% pielea este mai sensi!il% mai pu)in re(istent% la varia)ii de temperatur% la micro!i Di la infec)ii.
,n urma 'm!%tr.nirii din)ii pot s% sl%!easc% 'n re(isten)% Di cad p%rul devine mai pu)in re(istent Di la fel ung&iile.
$ datorit% procesului de 'm!%tr.nire la nivelul pielii fanerelor 1p%r ung&ii2 glandelor $ produc anumite pertur!%ri-
$sc%derea tonusului muscular pierderea elasticit%)ii6
$descuamare deficitar% a epidermului atrofia stratului adipos apari)ia ridurilor6
$diminuarea activit%)ii glandelor se!acee Di glandelor sudoripare6
$su!)ierea decolorarea c%derea p%rului6
$su!)ierea decolorarea Di fria!ilitatea ung&iilor cu 'ncetinirea creDterii acestora6
$formarea de pliuri tegumentare 'n e8ces fa)% de cele normale6
$prin 'm!%tr.nire creDte efortul pentru 'm!r%cat4de(!r%cat men)inerea igienei corporale Di riscul de e8punere la
traumatisme sau infec)ii locale Di generale.
J Climatul.
$ datorit% varia)iilor de temperatur% pielea se usuc% se des&idratea(%. C.nd temperatura este prea ridicat% pielea particip% la
termoreglare prin glandele sudoripare elimin.nd o cantitate de sudoare 1transpira)ie2.
J;8erci)iile fi(ice Di activit%)ile (ilnice care vi(ea(% miDcarea favori(ea(% circula)ia respira)ia men)inerea greut%)ii 'n limite
normale etc cu impact direct pentru func)iile pielii 1facilitea(% eliminarea deDeurilor din organism prin piele2.
J /limenta)ia. -o !un% alimentare Di &idratare a organismului 'mpiedic% apari)ia de(ec&ili!rului &idroelectrolitic Di acido!a(ic
cu manifest%ri directe asupra st%rii tegumentului 1a!sor!)ia unei cantit%)i suficiente de lic&ide d% elasticitate pielii2.
J %exul
$ femeile prin natura !iologic% dar Di prin preocup%rile focali(ate pe aspectul estetic au nevoie de m%suri de igien%
complementare. /natomia femeii ciclul menstrual procedurile cosmetice 1vopsitul p%rului coafur% manic&iur% pedic&iur%
mac&iaj2 sunt tot at.)ia factori care cer aten)ie special% 'n asigurarea igienei.
J Iactorul constitu'ional
$ e8ist% persoane cu un num%r mare de glande sudoripare care transpir% mai a!undent dec.t altele. 7e asemenea secre)ia de
se!um poate fi e8cesiv%. 9oate acestea impun comportamente igienice personali(ate.
J .alia
$ persoanele &iperponderale au nevoie de igien% corespun(%toare mai ales la nivelul pliurilor ce se formea(% din cau(a masei
corporale 'n e8ces.
J %tarea de s&n&tate
$ condi)ia fi(ic% Di psi&ic% la un moment dat a unei persoane este factorul cel mai important care influen)ea(% nevoia de igien%
dar Di capacitatea individului de a o performa la nivel optim 'n concordan)% cu stilul de via)% Di cu o!iceiurile sale.
F%&to!i
'$i3o-)o9i&i
J !eprinderi personale
$ o!iceiurile individuale de vestimenta)ie Di igien% corporal% difer% de la un individ la altul const.nd 'n a acorda pentru unii (ilnic
o aten)ie deose!it% toaletei din toate punctele de vedere pentru al)ii doar o toaleta par)ial% (ilnic iar unii omit sau neglijea(%
no)iunea de cur%)enie corporal%.
J 1magine de sine
$ imaginea personal% asupra propriului corp$imagine corporal% $ depinde de personalitatea Di percep)ia individual% acordat%
'ngrijirilor pentru aspectul fi(ic.
$ respectul de sine duce la promovarea 'ngrijirilor pentru o imagine corporal% po(itiv% Di invers degradarea 'ngrijirilor 'n ca(ul
neglij%rii Di de(interesului pentru propria imagine.
J st%rile emotive nervo(itatea la!ilitatea psi&oemo)ional% an8ietatea depresia pertur!% func)iile pielii Di necesit% m%suri
116
specifice de igien% 1transpira)ie lacrimimic)iuni frecvente emisie de materie fecal%2.
J Pudoarea
$ pudoarea individual% legat% de se8 adolescen)% v.rstnicii necesit% respectul intimit%)ii personale6
- 'n ca(ul v.rstnicilor- de foarte multe ori aceDtia necesit% ajutor pentru efectuarea 'ngrijirilor Di toaletei pe care 'l refu(% din
cau(a sentimentului de pudoare e8acer!at sau a lipsei de respect Di preg%tire profesional% a celui care acord% 'ngrijirile.
J .ipul de personalitate
$ anumite categorii de persoane simt nevoia unor condi)ii igienice ieDite din comun. Nu numai mediul 'n care tr%iesc tre!uie s%
fie foarte curat ci Di igiena personal% are rol esen)ial 'n e8isten)a lor. <rdinea Di cur%)enia 'n ca(ul acestor persoane nu mai
repre(int% doar o condi)ie de asigurare a s%n%t%)ii ci c&iar ra)iunea lor de a tr%i. <rice pertur!are a GordineiH sta!ilite de persoana
respectiv% devine un puternic factor de stres.
$ alte categorii de persoane dimpotriv% au o tendin)% nativ% pentru de(ordine neacord.nd factorului igienic o prea mare
importan)%. =neori este nevoie de presiunea grupului pentru a men)ine ordinea Di cur%)enia Di pentru a se sp%la mai des.
J%tresul psi5ic
$ stresul acest inductor universal de apari)ie a !olilor se face responsa!il de pre(en)a unor tul!ur%ri la nivelul tegumentelor Di
mucoaselor. 7ac% se ia 'n considera)ie numai faptul singular c% stresul influen)ea(% nivelul de sudora)ie al indivi(ilor vom
deduce importan)a condi)iilor de declanDare a stresului 'n comportamentele igienice. /daptarea la stres 1coping2 este un proces
personal Di poate fi 'nso)it% de fenomene neurovegetative precum &iper&idro(a. /ceasta are impact social important scade
imaginea de sine Di determin% o creDtere a preocup%rii individului pentru igiena corporal%.
F%&to!i
$o&io-)o9i&i
J,ultura
+ importan)a cur%)eniei difer% dup% nivelul de cultur%. ,ndivi(ii au o!iceiuri de igiena Di cur%)enie care varia(% ca frecven)% Di
manifestare.
J ,urentul social -
$ apar o!iceiuri de igien% Di cur%)enie dup% mod% 1coafur% produse cosmetice etc.2
J 0rganizarea social&
$ o!iceiuri de igien% 'n func)ie de condi)iile fi(ice materiale sau de promiscuitate2.< locuin)% corespun(%toare prev%(ut% cu
instala)ii sanitare 1ap% curent% c%ldur%canali(are !aie duD2determin% o!iceiurile personale pentru igien% Di vestimenta)ie.
A %tatutul social
+ profesiunea sedentar% influen)ea(% direct componenta fi(ic% a imaginii de sine.
AJocul de munc&
$ anumite categorii profesionale implic% m%suri de igien% e8cep)ionale. Printre acestea se num%r% Di profesiile din sfera
medical%. /t.t igiena locului unde se desf%Doar% activitatea c.t Di igiena personal% tre!uie s% fie riguroase.
AEduca'ia
$ comportamentele igienice se 'nva)%. < persoan% care a folosit periu)a Di pasta de din)i din fraged% copil%rie Di a f%cut duD (ilnic
'Di interiori(ea(% afectiv aceste comportamente Di simte acut disconfortul 'n lipsa lor. +%surile de igien% Gintr% 'n s.ngeH Di devin
rutin%.
A%tarea economico+financiar&
$condi)iile de trai se reflect% asupra nivelului de igien% a popula)iei. ?ipsa apei curente lipsa c%ldurii dar Di a spa)iului
corespun(%tor limitea(% comportamentele igienice. /colo unde e8ist% lipsuri produsele cosmetice sunt mai pu)ine iar oamenii
prea pu)in preocupa)i de igiena lor Di a spa)iului 'n care tr%iesc.
A,lima
$ 'n regiunile calde datorit% transpira)iei a!undente sunt necesare m%suri crescute de igien%. 5recven)a duDurilor creDte. Aainele
tre!uie s% fie de culoare desc&is% Di tre!uie sc&im!ate mai des. 5olosirea p%l%riilor protejea(% p%rul de efectele nedorite ale
ra(elor solare.
M%ni"$t+!i d ind'ndn(%
P+!
$ lungime suple)e str%lucire.
Parul$este un produs cornos al epidermului cu aspect filiform si fle8i!il.
U!&3i
$ configura)ie normal% cur%)enie.
=rec&ea sau organul statuoacustic constituie segmentul intermediar de cale acustic% Di vesti!ular%6 configura)ia normal%
determin% integritatea Di 'ndeplinirea rolurilor sale fi(iologice.
N%$
$ mucoas% umed% fose na(ale li!ere.
Nasul Di cavit%)ile na(ale alc%tuiesc un organ comple8 cu func)ie respiratorie Di sen(orial%6 mucoasa na(al% respiratorie
este de culoare ro( iar mucoasa na(al% olfactiv% 1are 2$3 cm
2
2 este de culoare g%l!uie.
C%.it%t -*&%)%
$ denti)ie al!%. complet% f%r% carii6
$ mucoasa !ucal% umed% Di ro(6
$ gingiile aderente din)ilor Di ro(6
,n cavitatea !ucal% este situat% lim!a organ mhsculo$ epitelial care particip% la mastica)ie procesul vor!irii formarea
salivei Di ca organ gustativ.
Un93ii
$ curate t%iate scurt culoare ro(.
=ng&ia este o lama cornoasadurasituata pe fata dorsala a ultimelor falange de la maini si de la picioare.@ona al!a
semilunara dintre corpul si radacina ung&iei se numeste lunula.
Pi) $curat% neteda catifelat% elastic% pigmentat% normal.
Pielea are o suprafa)% neregulat% cu o culoare care varia(% dup% regiuni Di v.rst% fiind determinat% de pigmentul melanic
Di gradul de vasculari(a)ie.
Culoarea pielii varia(% 'n func)ie de mai mul)i factori-
$ determinarea genetic%6
$ starea de s%n%tate6
$ starea emo)ional%6
117
$ condi)iile climaterice.
+elanina este pigmentul care confer% culoarea natural% a pielii. Cantitatea de melanin% pre(ent% 'n piele o ap%r% de
agresiunea ra(elor solare. 7in aceast% cau(% o persoan% care se e8pune la soare intens are o piele 'nc&is% la culoare.
D'!ind!i
i9ini&
$ !aie duD 1frecven)% durat%26
$ sp%larea din)ilor 1frecven)% penaj corect produse folosite26
$ sp%larea p%rului 1frecvent% produse folosite2.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i
in $%ti$"%&!% n.oii
$ e8plorea(% o!iceiurile pacientului
$ planific% un program de igien% cu pacientul 'n func)ie de activit%)ile sale
$ 'l 'nva)% m%suri de igien% corporal%
/tunci c.nd sistemul tegumentar este s%n%tos Di intact contri!uie la men)inerea &omeosta(iei la !una desf%Durare a
activit%)ii celulare Di 'ndeplinirea 'n !une condi)ii a tuturor func)iilor sale.
,giena corporal% a fanerelor a p%rului lipsa caren)elor 'n igien% 1sp%lat pe din)i p%r 'ngrijit ung&ii t%iate etc2 asigur%
individului stare de confort rela8are capacitate munc% Di 'nv%)at re(isten)% crescut% 'mpotriva agen)ilor patogeni6
Pe l.ng% 'ndeplinirea conditiilor de miDcare alimenta)ie &idratare igien% vestimenta)ie Di posi!ilit%)i materiale e8ist% c.teva principii
pentru a evita apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate.
Examineaza, controleaza
+ tegumentele pentru a o!serva-
$culoarea normal% sau modific%rile patologice consisten)a supl% sau aspr%6
$elasticitatea mirosul pre(en)a edemelor ulcerelor de presiune etc.
+mucoasele, cu o not% aparte pentru cea !ucal% )in.nd cont de-
$culoarea Di starea lor denti)ia complet%4lipsa cu4f%r% carii6
$starea gingiilor Di a !u(elor depistarea eventualelor mirosuri Di le(iuni.
+ p&rul pentru-
$lungime suple)e str%lucire pigmenta)ie desimea6
$gradul de 'nc%rcare cu gr%sime 1uscat gras2 gradul de cur%)enie.
+ ung5iile pentru
$consisten)% culoare fri!ilitate Di aspect general6
$gradul de cur%)enie depistarea eventualelor afec)iuni sau le(iuni.
+ nasul i cavitatea nazala Ypentru-
$mucoasa umed% fose na(ale li!ere depistarea eventualelor modific%ri
+ urec5ile pentru-
$configura)ie normal% starea de cur%)enie depistarea eventualelor afec)iuni Di le(iuni. evalu&m
Evalueaza
J deprinderile Di o!iceiurile igienice ale pacientului pentru-
$ num%rul Di durata duDurilor4 !%ilor6
$ frecven)a Di periajul corect la sp%larea din)ilor precum Di produsele utili(ate6
$ frecven)a pentru sp%larea p%rului Di produsele utili(ate6
$ t%iatul ung&iilor Di toaleta periung&iala.
;8aminarea tegumentelor si mucoaselor are rolul de a descoperi c.t mai precoce manifest%rile patologice care tre!uie
aduse la &*no$tint% medicului constituind indici importan)i pentru sta!ilirea diagnosticului Di prevenirea complica)iilor.
C.nd aceast% nevoie nu este satisf%cuta apar urmatoarele '!o-)m d d'ndn(%-
1. Caren)e de igien%$ murdaria
2. /lterarea tegumentelor Di a fanerelor6 alterarea mucoaselor
3. 7eficit de autoingrijire
Modi"i&+!i) '%to)o9i& &%! %'%! )% ni.)*) t9*mnt)o! Ki m*&o%$)o! '!i.ind:
$ transpira)ia e8cesiv%6
$ culoarea6
$ edemul6
$ descuama)iile6
$ erup)iile cutanate6
$ &emoragiile cutanate etc.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din
"i,i&
J insuficien)% intrinsec%-
$ sl%!iciunea sau parali(ia mem!relor superioare
$ le(are fi(ic%
$ circula)ie inadecvat%
118
J insuficien)a e8trinsec%-
$ orice piedic% a miDc%rii
$ imo!ilitate
$ puncte de presiune
J de(ec&ili!ru-
$ durere
$ sl%!iciune
$ de(ec&ili!ru endocrin
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ tul!urari de g.ndire
$ an8ietate stres
$ pierderea imaginii corporale
$ situa)ie de cri(%
S*!$ d o!din
$o&io)o9i&
$ s%r%cie
$ eDecul profesional
$ conflictul de rol
Li'$%
&*no%Kt!ii
$ lips% de cunoDtin)e
$ insuficienta cunoaDtere de sine Di a mediului 'nconjur%tor
$ ignoran)a.
1# CARENE DE IGIENA DEFICIT DE AUTOINGRI?IRE
Neglijen)a 'n m%surile de igien% sau incapacitatea de a se p%stra curat fie din cau(a !olii sau a sl%!iciunii fie prin refu(ul
de a se sp%la are drept consecin)% aparen)a de ne'ngrijit. 9egumentele sunt murdare Di las% poart% desc&is% infec)iilor.
'+!*)
$ murdar Di gras 'n de(ordine
$ pediculo(%.
*!&3i)
$ murd%rie acumulat% 'n conductul auditiv e8tern
$ pavilioane murdare
$ murd%rie retroauricular%
n%$*)
$ rinoree
$ cruste.
&%.it%t% -*&%)+
$ a!sen)a din)ilor
$ carii dentare
$ culoare gal!en% a din)ilor
$ prote(e dentare ne'ngrijite
$ pre(en)a tartrului pe din)i 1depuneri dure Di ade(ive2
$ &alena fetid% 1miros nepl%cut al gurii2
$ lim!% 'nc%rcat%
$ fisuri ale !u(elor.
*n93ii)
$ net%iate
$ murd%rie acumulat% la cap%tul ung&iilor.
'i)%
$ gri sau neagr% 'n anumite locuri
$ !ar!% murdar%
$ aspr%
$ cu le(iuni de grataj.
d'!ind!i
i9ini&
$ nu se spal%6
$ nu se piapt%n%6
$ de(interes fa)% de m%surile de igien%6
$ degaj% miros de(agrea!il.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* &%!n( i9ini&
P%&int*) $+ '!,int
t9*mnt) Ki
m*&o%$) &*!%t
$ ajut% pacientul 'n func)ie de starea general% s% 'Di fac% !aie sau duD sau 'i efectuea(% toaleta pe regiuni6
$ preg%teDte materialele pentru !aie6
$ preg%teDte cada6
$ asigur% temperatura camerei 12"$22S C2 Di a apei 137$3#S C26
$ ajut% pacientul s% se 'm!race s% se pieptene s%$Di fac% toaleta cavit%)ii !ucale s%$Di taie ung&iile6
$ pentru efectuarea toaletei pe regiuni preg%teDte salonul Di materialele protejea(% pacientul cu paravan Di$l convinge
cu tact Di cu !l.nde)e s% accepte6
$ efectuea(% toaleta cavit%)ii !ucale la pacien)ii inconDtien)i.
P%&int*) $+-Ki
!do-Ond%-$&+ $tim%
d $in
$ identific% 'mpreun% cu pacientul cau(ele Di motiva)ia preocup%rii pentru aspectul fi(ic Di 'ngrijirile igienice6
$ ajut% pacientul s%$Di sc&im!e atitudinea fa)% de aspectul s%u fi(ic Di fa)% de 'ngrijirile igienice6
$ conDtienti(ea(% pacientul 'n leg%tur% cu importan)a men)inerii curate a tegumentelor pentru prevenirea
'm!oln%virilor.
/# ALTERAREA TEGUMENTELOR I FANERELOR
?e(iunile la nivelul tegumentelor pot fi cau(ate de diminuarea circula)ie sanguine 'n punctele de presiune prin irita)ia
produs% de veDminte 1&aine necorespun(%toare2 Di prin acumulare de murd%rie.
119
<rganismul uman prin func)ia de ap%rare a pielii este protejat 'mpotriva agen)ilor e8terni. 9otuDi aceDtia reuDesc uneori
'n func)ie de gradul de vulnera!ilitate s% provoace le(iuni.
< presiune e8ercitat% un anumit timp asupra unei regiuni prin tul!ur%rile trofice pe care le determin% produce apari)ia
escarelor sau c&iar necro(a )esutului.
+urd%ria acumulat% la nivelul pielii produce cruste ce pot degenera 'n ulcera)ii.
<rice le(iune a pielii este o poart% de intrare a germenilor patogeni de unde re(ult% importan)a men)inerii integrit%)ii ei.
?7 Le1"!n" la n"vel!l p"el"" " 3!coaelor Fapar "n 0ol" #e p"ele, 0ol" "n;ecto. conta$"oae #ar " "n a;ect"!n" $enerala,
"te3"ce7
!itm $ pat% congestiv% datorat% vasodilata)iei6 roseata a pielii sau a mucoaselor care dispare la presiune6
m%&*)% $ modificare de culoare a pielii datorit% unei reac ii inflamatoare pe o (ona limitata circumscrisa6
E&o!i%(ii $ le(iune superficiala a pielii sau a unei mucoase cu pierdere de su!stan)% superficial% ap%rut% 'n urma unui
traumatism sau pro"usa prin grata# 1frecvent dup% prurit26
'%'*)%
$ leziune elementara constan" intro mica ri"icatura circumscrisa , consistenta si bine "elimitata la
suprafata pielii 1d[5mm2 rosiatica sau neagra re(ultata fie prin &iperpla(ia celulelor din derm sau epiderm
fie prin infiltrate seros locali(at in derm6 poate fi tran(itorie pruriginoasa persistenta6 are caracter re(olutiv
nu las% cicatrici Di apare 'n urticarie fe!re eruptive etc.
nod*)*) $ le(iune solida tridimensionala cu diametru mai mare decat al papulei locali(ata in derm sau &ipoderm6
.,i&*)
$ ridic%turi ale epidermului 1!%Dici cu d[5 mm22 rotunde de dimensiuni mici pline cu lic&id clar sau gal!ui Di
de cele mai multe ori 'nso)ite de prurit Di durere6
$ flictena- d _5mm.
'*$t*)
$ a!ces minuscul la suprafa)a tegumentului locali(at la r%d%cina firului de p%r Di constituind aDa$numitele
le(iuni de foliculit% 1coDuri26 pot fi primitive sau secundare prin infectarea ve(iculelor care se pustuli(ea(%.
"i$*!i $ 'ntreruperi liniare ale continuit%)ii tegumentului6
d$&*%m%(i
$ desprinderea celulelor cornoase superficiale din epiderm%-
$ furfuracee descuamare fin% $ Mt%r.)eN6
$ pitiria(ica6
$ lamelar 1descuama)ie !rut%26
$ in lam!our 1detaDare accidental% sau c&irurgical% a fragmentului de piele2.
?a copii 'n !olile infec)ioase descuam%rile sunt frecvente.
"*!*n&*) $ infec)ie specific% foliculului pilose!aceu produs% de stafilococul auriu 6
.iti)i9o
$ leuco$melano$dermie de natur% pro!a!il neuroendocrin% caracteri(at% prin pete acromice m%rginit% de o
(on% &iperpigmentat%6
*)&!%(ii
$ pierdere de su!stan)% re(ult.nd dintr$un proces patologic ce ac)ionea(% asupra pielii6
$ poate fi superficial% 1ero(iune2 sau profund% 1e8ulcera)ie Di ulcera)ie propriu$(is%26
$ poate fi cutanat 1de gam!a2 sau de mucoasa 1gastroduodenal26
$&%!
$ distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutri)ie local% de o!icei prin le(iuni vasculare sau prin
compresiune continu% se pot produce Di prin ac)iunea direct% a unor factori infec)ioDi sau prin to8inele lor sau
su! ac)iunea unor su!stan)e c&imice caustice
.%!i&
$ dilat%ri permanente ale venelor superficiale 'nso)it% de insuficien)a valvulelor peretelui venos6 sensul
circula)iei venoase este inversat 'n ortostatism
3mo!oi,i
$ afec)iuni ale ple8urilor venoase anale Di din partea terminal% a rectului const.nd 'n dilatarea acestor vene cu
apari)ia de procese inflamatorii Di trom!otice.
*)&! .%!i&o%$ $ erodare a )esutului pe teren varicos.
!*'ti% &*t%n%t%
$repre(int% modificarea tegumentelor determinate de-
!oli infec)ioase acute 1scarlatina rujeola ru!eola varicela &erpes etc26
reac)ii alergice 1urticarie !oala serului26
&ipere8cita!ilitatea nervilor vasomotori alepielii 1meningite *asedoO etc26
efectul to8ic Di de desensi!ili(are al unor medicamente 1iod morfin% salicilat anti!iotice etc2.
&!*$t% $le(iune elementar% secundar% re(ultat% 'n urma usc%rii unei sero(it%)i provenite dintr$o ulcera)ie pre(ent.ndu$
se ca mici depo(ite de fi!rina din plasma sanguin% 1ve(icula flictena2.
%&n%
$ afec)iune a pielii cau(at% de inflama)ia glandelor se!acee Di polise!acee6 locali(area este 'n general pe fa)%
umeri spate iar forma cel mai des 'nt.lnit% survine 'n perioada pu!ert%)ii I acneea juvenil&<vulgar&.
"*!*n&*)*)
$ repre(int% inflama)ia unui folicul polise!aceu produs% de stafilococul auriu6
$ are aspectul unui !ur!ion g%l!ui care se elimin% la desc&iderea furunculului pre(ent.nd cicatrice dup%
vindecare6
J aten)ie nu se stoarce sau presea(% furunculul 'n ideea de eliminare a puroiului deoarece e8ist% riscul de
diseminare a micro!ilor si 'n func)ie de locali(are 1!u(a superioar%2 risc de trom!o(% a vaselor6
A furunculoza apari)ia succesiv% sau simultan% 'n diferite regiuni ale corpului a mai multor furunculi.
int!t!i9o
$ apare mai ales la o!e(i la nivelul cutelor a!dominale sau interfesiere la noi n%scu)i la nivelul feselor Di
p%r)ilor genitale6
$ mico(% cutanat% situat% la nivelul plicilor Di interdigital caracteri(at% prin eritem pruriginos apoi decolorare
epidermica secre)ie Di depo(it al!icios prin macerarea epidermei cornoase cu fisurarea fundului pliului
97 =o#";"car" ale c!lor"" te$!3entelor2
J paloarea. repre(int% decolorarea pielii6
$ paloarea pielii este cau(at% de anemii Di deficit de irigare a pielii6
$ paloarea instalat% !rusc se constat% 'n &emoragii6
$ paloarea accentuat% se constat% 'n colaps Doc prin fipsa de irigare a pielii cau(at% de depo(itarea s.ngelui 'n vasele
a!dominale.
12!
Jc"ano1a. repre(int% colora)ia al!%struie a tegumentelor Di mucoaselor6
$ este determinat% 'n ca(ul afec)iunilor aparatului respirator de-
$ o!turarea c%ilor respiratorii6
$ micDorarea suprafe)ei respiratorii6
$ deficit func)ional al muDc&ilor respiratori.
$ apare 'n cursul afec)iunilor aparatului circulator !olilor cardiace congenitale6
Ciano(a poate fi locali(at%-
$discret la nivelul e8tremit%)ilor degetelor Di al lo!ului urec&ilor6
$ intens% la nivelul nasului !u(elor oc&ilor6
$foarte intens% la nivelul fe)ei Di lim!ii6
$ generali(at% la nivelul unei anumite regiuni prin trom!o(% sau compresie venoas%.
J ro8ea-a.repre(int% colora)ia intens% a pielii ap%rut% 'n emo)ii eforturi fi(ice st%ri fe!rilediferite afec)iuni &emoragice.
,n pneumonie aspectul roDu congestionat este caracteristic pentru jum%tatea de fa)% a p%r)ii afectate pulmonar.
J &iperpigmentarea
$ difu(a generali(ata in afara ca(ului care repre(inta o trasatura rasiala6 apare in !oala /ddison6
$ circumscrisa$ limitata-
$ periocular in &ipertiroidie nevro(e6
$ la fata$ cloasma gravidelor6
$ frunte o!raji perioral$ masca !iliara6
$ difu(a si circumscrisa-
$ al!inismul$ anomalie congenitala- tegument al!$ro(at iris ro($rosu par !lond
su!tire si mat6
$ vitiligo$ pete decolorate cu margini &iperpigmentate neregulate si tegument
normal in rest6
$ discromii$ datorate acumularii in piele a unor pigmenti patologici-
$ ciano(a$ coloratia al!astruie a pielii si mucoaselor datorita cresterii &emoglo!inei reduse in sange6 poate fi locali(ata la
e8tremitati si generali(ata6
$ icterul coloratia gal!ena de nuante diferite-
$ intensitatea mica si nuanta flavinica 1 gal!en des&is2 ne orientea(a spre icterul &emolitic
$ intensitatea moderata si nuanta ru!inica1 gal!en rosiatic2 ne orientea(a spre icterul &epatitic
$ intensitatea mare si nuanta verdinica1 gal!en ver(ui2 ne orientea(a spre icterul o!structiv.
$ icter melas 1cenusiu inc&is2 in cancerul de cap de pancreas
:7 Le1"!n" c!tanate vac!lare
3mo!%9i%
&*t%n%t%
$poate fi cau(at% de-
$ tul!ur%ri de coagulare a s.ngelui6
$ fragilitatea capilar% e8agerat% de natur% to8ic% sau infec)ioas%6
. modificarea func)ional% sau cantitativ% a trom!ocitelor6
+petesii# &emoragii mici de form% punctiform% ovalar% sau rotund%6
+ec5imoze I pat% &emoragic% de culoare al!%struie sau negricioas% produs% prin e8trava(area s.ngelui Di
infiltrare difu(% 'n )esutul su!cutanat6
&emoragia cutanat% nu dispare la presiunea digital% ca 'n ca(ul eruptiilor congestive.
3mo!%9i%
m*&o%$)o!
+epistaxis I &emoragie na(al%6
+5emoragii gingivale=
+5ematemeza# s.nge eliminat prin v%rs%tur%6
+melena# eliminarea 'n 3caun de s.nge negru 1digerat 'n tu!ul digestiv2.
@7 =o#";"car" #e apect " #e vol!3
E#e3!l repre(int% acumularea de lic&id seros caracteri(at prin creDterea 'n volum a regiunii edema)iate6 pielea este palid%
lucie str%ve(ie f%r% elasticitate Di p%strea(% impresiunea degetelor1godeu2.
;demul poate fi-
$ locali(at prin sta(a venoas% 'n p%r)ile declive 1'nclinate2 ale corpului6
$ generali(at 'n afec)iuni cardiace Di pulmonare I anasarca=lic5idul se acumuleaza in cavitatile seroase(pleuraal, peritoneala,
pericardica)=
$ cardiac- este de culoare al!astra6 apare la inceput in regiunile declive6
$ renale- al!e moi pufoase lasa semnul godeului6
$ caDectic6 consecinta scaderii proteinelor plasmatice 'n tu!erculo(% su!nutri)ie cancer prin sc%derea al!uminelor din s.nge creDterea
permea!ilit%)ii pere)ilor vasculari6
$ inflamator locali(at 'n jurul proceselor inflamatoare 1de culoare roDie26 se insotesc de semnele inflamatie- ru!or dolor calor tumor
le(area functiei segmentului respectiv.
$ angioneurotic c.nd are o cau(% alergic% Di se instalea(% rapid6
Uc%c"!nea la nivelul mucoaselor ne indic% o des&idratare.
Secre-""le cu aspect modificat sau 'n e8ces au Di ele conota)ie patologic%.
A7Alte 3o#";"car" la n"vel!l te$!3entelor " 3!coaelor
Kiper5idroza 'nseamn% creDterea anormal% a secre)iei sudorale Di poate fi locali(at% sau generali(at%. 7easemeni poate fi
transpira'ie continu& 'n st%rile fe!rile continue din cri(a pneumonic% si transpira'ia periodic& I 'n st%rile fe!rile intermitente.
Aiper&idro(a locali(at% este de o!icei simetric% Di atinge (ona fe)ei a8ilele palmele Di plantele. ?ocali(%rile asimetrice
tr%dea(% o tul!urare organic% cel mai adesea neurologic%.
121
Aiper&idro(a a8ilar% palmar% Di plantar% sunt cele mai frecvente adeseori asociate una cu alta. Pre(int% caractere comune-
de!ut la pu!ertate tendin)% la remisie dup% 4" de ani dispari)ia la su!iec)ii v.rstnici dar mai ales apari)ia unor cri(e sudorale
psi&ogene la cel mai mic Doc emo)ional 1uneori c&iar frica de a transpira devine motiv 'n sine2. Cri(ele pot genera o stare de jen% mai
ales la persoanele investite social la care imaginea are mare importan)%.
Cau(a &iper&idro(ei palmo$plantare este genetic% dominant autosomal%. Aiper&idro(a palmar% este deose!it de jenant% Di
poate fi declanDat% printr$o simpl% sugestie. ;ste incomod% afect.nd activitatea 'n anumite profesii- c&irurgi violoniDti electricieni
etc.
Aiper&idro(a plantar% antrenea(% macerarea fiind sursa unui miros ur.t dat de descompunerea !acterian%. 9alpa piciorului
este adesesa !r%(dat% de erup)ii Keratolitice prin ac)iunea germenilor. Planta este &iper&idratat% devine sensi!il% la presiunea mersului
Di poate de(volta dermite de contact la diverDi alergeni din 'nc%l)%minte 1vopsele tanini2. /stfel se e8plic% necesitatea sp%l%rii
frecvente utili(area de pul!eri a!sor!ante evitarea ciorapilor din fi!re sintetice Di a 'nc%l)%mintei din 'nlocuitori de piele care
'mpiedic% evaporarea.
Aiper&idro(a a8ilar% are acelaDi impact social. Cu toat% a!unden)a lor 'n a8il% glandele sudoripare apocrine nu joac% un rol
important 'n &iper&idro(a a8ilar%. ;a este declanDat% de factori stresan)i Di e8ist% 'n afara cri(elor sudorale. ;ste inodor% din cau(a
dilu)iei sudorii apocrine Di constituie un adev%rat &andicap mai ales pentru femei prin aspectul inestetic Di implica)iile vestimentare.
:cneea este o afec)iune comun% par)ial determinat% genetic o!servat% mai ales la pu!eri dar 'nt.lnit% Di la adul)i. Fn acnee
coe8ist% le(iuni reten)ionale Di inflamatorii pe fond de piele se!oreic%.
?e(iunile de acnee induc o creDtere a reactivit%)ii emo)ionale cu o sc%dere a imaginii Di stimei de sine. Pacientul cu acnee
are nevoie de suport psi&ologic pentru c% poate pre(enta modific%ri comportamentale. ,giena repre(int% principala preocupare a acestui
pacient.
,elulita defineDte ca termen dou% condi)ii care nu au nici o leg%tur% una cu cealalt%- celulita estetic% sau comun%
caracteri(at% prin depunerea inegal% de gr%sime su!cutanat% oferind un aspect de 'm!%tr.nire a pielii Di celulita infec)ioas% care are o
conota)ie pur medical% fiind o infec)ie !acterian% ce poate lua forme grave. 5iecare form% de celulit% pre(int% ta!lou clinic specific Di
necesit% 'ngrijiri speciale mai ales 'n spectrul igienei.
Kemangioamele cutanate afectea(% structurile vasculare de la nivelul mucoaselor Di pielii Di sunt 'n general locali(ate. ;le
au o structur% em!rionar% imatur% dar 'n timp se poate maturi(a. 7in acest motiv majoritatea &emangioamelor cutanate dispar spontan
p.n% la v.rsta de 7 ani.
Kirsutismul este o condi)ie ce se caracteri(ea(% printr$o creDtere 'n e8ces a pilo(it%)ii cu topografie specific masculin% la
femei sau copii. Cau(a este cel mai frecvent ovarian% suprarenal% sau iatrogen% 1consum de medicamente2 dar poate fi Di idiopatic%
1cau(% necunoscut%2.
3e descrie o cau(% genetic% 'n (ona mediteranean%.
Kipertricoza este o condi)ie caracteri(at% de creDterea p%rului 'n (one care 'n mod normal nu pre(int% pilo(itate sau 'n care
pilo(itatea este sla! repre(entat%.
Aipertrico(a generali(at% este o afec)iune congenital% rar%. 5ormele locali(ate sunt date de anumite afec)iuni precum
mi8edem porfirie etc. sau de consumul de medicamente 1corti(onice difenil&idantoina sau mino8idil2.
Cn'ep&turile de insecte pot produce diferite le(iuni de la o inflama)ie mare roDiatic% p.n% la una a!ia vi(i!il%. Fn)ep%tura de
insect% poate fi o simpl% nepl%cere dar poate fi grav% uneori letal% mai ales dac% insecta a inoculat venin prin 'n)ep%tur%. ;ste
recomandat% pre(entarea la medic.
%cabia este o afec)iune dermatologic% pruriginoas% Di e8trem de contagioas% provocat% de un artropod 1%arcoptes scabiae2
ce para(itea(% 'n stratul superficial al epidermei. Fn urma sc%rpinatului Di prin interven)ia mecanismelor imunologice o parte din
para(i)i sunt distruDi dar 'n ca( de suprainfectare num%rul lor poate fi foarte mare. Pruritul Di erup)iile sunt condi)ionate de reac)ia
alergic%- infestarea primar% poate r%m.ne asimptomatic% pentru 4$6 s%pt%m.ni dar reinfestarea produce imediat o reac)ie de
&ipersensi!ilitate.
67 =o#";"car" patolo$"ce la n"vel!l p%r!l!"
3&trea'a 1pitiria(is simple8 capitis2 este o descuamare fi(iologic% e8agerat% a pielii capului la care se adaug% 1sau nu2 o
ciuperc% 1p&itVrosporum2. ;8ist% m%trea)% uscat% 1pitiria(is uscat2 Di m%trea)% gras% 1pitiria(is gras - atunci c.nd cantitatea de se!um
este a!undent%2. 7eDi m%trea)a repre(int% un simplu de(ec&ili!ru al p%rului s%n%tos datorit% implica)iilor sociale necesit% m%suri
igienice speciale Di poate face adeseori o!iectul consultului dermatologic.
:lopeciile repre(int% afec)iuni ale p%rului Di scalpului caracteri(ate prin c%derea difu(% sau locali(at% a p%rului. Fn mod
normal se pierd (ilnic cam 5" de fire de p%r. =nele c%deri ale p%rului sunt fi(iologice 1c%derea p%rului la nou$n%scut Di cea aDa$(is%
se!oreic% la se8ul masculin2.
/lopecia androgenic% este responsa!il% de calvi)ia comun% la !%r!a)i Di are predispo(i)ie ereditar%.
;8ist% Di o alopecie cau(at% de stres 1e8emplu - un episod fe!ril o naDtere dificil% o interven)ie c&irurgical% un episod
negativ psi&o$afectiv. 0efacerea complet% dup% un astfel de episod se reali(ea(% 'n 4 p.n% la 6 luni.
/lopeciile to8ice sunt cau(ate de anumite su!stan)e to8ice 1e8emplu- citostatice antitiroidiene de sinte(% anticoagulante
anticonvulsivante deriva)i ai vitaminei / etc.2.
/lopeciile do!.ndite se 'nt.lnesc 'n anumite afec)iuni precum- mi8edem insuficien)% &ipofi(ar% dia!et sever colageno(e
caren)e alimentare sifilis.
$elada este o !oal% frecvent% de cau(% nepreci(at%. Poate surveni 'n urma unor traume psi&ice. ?e(iunea se pre(int% ca o
(on% f%r% p%r de form% rotund% sau ovalar% la nivelul scalpului limita (onei f%r% p%r fiind !ine conturat% iar pielea str%lucitoare
punctat% de orificiile foliculilor pilo$se!acei Di 'nconjurat% de fire rupte la apro8imativ 1 cm 'n form% de semnul e8clam%rii. ?e(iunea
poate fi unic% sau multipl%. ;volu)ia merge spre creDterea spontan% a p%rului sau dimpotriv% spre generali(are.
3icrosporia i tricofi'ia sunt mico(e locali(ate la nivelul pielii capului. ?e(iunile se pre(int% ca niDte pl%ci rotunde sau ovale
acoperite de scuame sau cu suprafa)a roDie Di acoperite cu pustule din care la ap%sare ies pic%turi de puroi. /ceste
dermatomico(e sunt contagioase Di necesit% tratament Di m%suri igienice speciale.
$ediculoza este dat% de infestarea cu p%duc&i. P%duc&ii se cantonea(% de o!icei 'n pielea cu p%r a capului mai frecvent la
ceaf% sau retroauricular. /fectea(% mai frecvent preDcolarii Di Dcolarii dar se 'nt.lneDte Di la adul)i 'n condi)ii de igien% precar%.
;8ist% Di o pediculo(% pu!ian%.
G7 =o#";"car" patolo$"ce la n"vel!l !n$4""lor
122
:spectul ung5iilor reflect% 'ntr$o oarecare m%sur% de(ec&ili!rele &idro$minerale dar uneori ne ofer% indicii pre)ioase despre
eventuale condi)ii patologice.
,uloarea modificat% 'nseamn% ori o circula)ie periferic% insuficient% 1ung&ii palide2 ori o ciano(% 1ung&ii vine)ii2. Juciul
ung&iei este un alt indicator de s%n%tate. < ung&ie s%n%toas% este transparent%. Eezisten'a ung&iei arat% ec&ili!rul mineral. =ng&iile
moi fria!ile denot% lipsa calciului Di a altor minerale.
Lng5ia 2ncarnat& repre(int% o pro!lem% pentru un mare num%r de su!iec)i ea devenind o cau(% a apari)iei infec)iilor.
=ng&ia 'ncarnat% are drept cau(e t%ierea deficitar% a ung&iei sau purtarea de 'nc%l)%ri foarte str.mte.
1nfec'iile ung5iale i periung5iale
0nicomicozele sunt infec)ii fungice care apar de o!icei mai 'nt.i 'n (ona interdigital% sau pe plant% iar dup% o perioad% se
e8tind la nivelul ung&iilor. Fn mico(e la 'nceput apare o modificare a culorii Di a grosimii ung&iei. ?a marginea ung&iei apare o pat%
al!% ung&ia se 'ngroaD% Di 'ncepe s% devin% fria!il% 1se sf%r.mi)ea(%2. 7isconfortul de ordin estetic este cel mai frecvent simptom
durerea lipsind de o!icei 'n ca(ul onicomico(elor. 7in acest motiv multe persoane trec cu vederea simptomele neDtiind c% este vor!a
despre o !oal%.
+ico(ele se transmit relativ uDor prin contact direct sau indirect. 5olosirea 'n comun a unor o!iecte de igien% personal%
1ung&ier% forfecu)% pentru ung&ii prosop s%pun2 a &ainelor sau a pantofilor repre(int% mare risc de infec)ie. 7e asemenea contactul
cu suprafe)e infectate 1vasele din saloanele de coafur% Di cosmetic% !a(inele de 'not gr%tarul din lemn din saune sau de pe plaj%2
pre(int% risc de infec)ie. <nicomico(ele afectea(% 'n primul r.nd persoanele care lucrea(% cu m.inile 'n mediu umed Di dulce
1cofet%rie !uc%t%rie sp%l%torie2 Di care nu poart% m%nuDi.
Cele mai multe onicomico(e se g%sesc la ung&iile de la picioare. <nicomico(ele locali(ate la nivelul ung&iilor de la
picioare sunt mai frecvente la persoanele cu ung&ii 'ncarnate sau care 'Di taie e8agerat ung&iile. Fnc%l)amintea str.mt% sau cea care
p%strea(% piciorul cald Di umed favori(ea(% apari)ia onicomico(elor.
$anari'iul este o inflama)ie a )esutului periung&ial. Panari)iul este produs de cau(e multiple. Poate fi de natur% infec)ioas%
sau cau(at de un factor iritativ 1su!stan)e c&imice detergen)i2.
.raumatismele, t%ierea cuticulei sau macerarea pielii prin ume(eala prelungit% a degetelor pot duce la apari)ia panari)iului
1copiii care 'Di sug degetul pot face panari)iu
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)
O-i&ti. Int!.ntii) %*tonom Ki d)9%t
P%&int*) $+ n* d.in+ $*!$+
d in"&(ii no$o&omi%)
$ ia m%suri de prevenire a infec)iilor nosocomiale 6
$ le(iunile care s$au suprainfectat vor fi protejate cu pansament efectuat 'n condi)ii de perfect%
asepsie at.t a tegumentelor materialelor c.t Di a m.inilor persoanei care 'l e8ecut% 6
$ pansamentul se va face cu !l.nde)e pentru a nu distruge )esuturile nou formate prin procesul de
vindecare 6
$ desfacerea pansamentelor se va face !l.nd ume(indu$le la nevoie 6
$ supraveg&ea(% ca pansamentele s% nu fie prea str.nse pentru a nu 'mpiedica circula)ia sanguin%6
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t
n*t!i(ion%)8 'nt!*
"%.o!i,%!% &i&%t!i,+!ii
),i*ni)o! &*t%n%t
$ multe dintre le(iuni sunt determinate de &ipersensi!ilitatea organismului fa)% de unele alimente6 ca
urmare asistenta 'ndrum% pacientul s% consume alimente neiritante Di nee8citante6
$ controlea(% alimentele provenite de la apar)in%tori6
$ 'nva)% pacientul s% consume legume f%inoase fructe Di (ar(avaturi6
$ conDtienti(ea(% pacientul Di familia 'n leg%tur% cu rolul nociv al alcoolului cafelei
condimentelor alimentelor pr%jite conservelor afum%turilor6
P%&int*) $+ %i-+ o $t%! d
-in "i,i& Ki '$i3i&
$ 'ncurajea(% pacientul 'n permanen)% 1le(iunile sunt sup%r%toare prin pruritul pe care 'l produc prin
aspectul di(gra)ios prin posi!ilitatea de a l%sa cicatrice2 6
$ 'i e8plic% necesitatea interven)iilor6
$ prelevea(% produse specifice pentru investiga)ii de la!orator 1cruste puroi fire de p%r ung&ii2.
DEFICIT DE AUTO>NGRI?IRE
$ referitor la durere disconfort general sistemul perceptiv sau cognitiv deteriorat deprimare sistem neuromuscular modificat6 starea
depresiv% o!oseal% sl%!iciune pertur!area imaginii de sine neadaptare la rol.
+od de manifestare-
$ nu poate s%$Di acorde 'ngrijiri igienice f%r% ajutor nu simte nevoia de auto'ngrijire accept% situa)ia nou%4rolul 'i este fric% de
e8acer!area durerii o!oseal% sl%!iciune.
$ lipsa autonomieireferitor la po(i)ia for)at% imo!ili(area la pat contrangeri fi(ice intoleran)a la activit%)iian8ietate grav%6
$ aspect murdar $ ne'ngrijit6 are nevoie de ajutor6
$ de(interes fa)% de m%surile de igien%- nu se spal% nu se piapt%n% 'Di neglijea(% sau refu(% aplicarea m%surilor4modalit%)ilor de
'ngrijiri igienice.
O-i&ti. :
$ sa se asigure cur%)enia corporal% Di sa 'nvete modalit%)i de p%strare a igienei6
$ pacientul sa fie capa!il de auto'ngrijire sa e8prime acceptul de a efectua 'ngrijiri (ilnice6
$ pacientul sa 'Di redo!.ndeasca interesul pentru desf%Durarea 'ngrijirilor6
$ pacientul sa fie ajutat 'n activit%)ile igienice sa fie promovata cur%)enia corporal% sau a unei regiuni6
$ pacientul sa e8prime diminuarea le(iunilor si a starii de disconfort6
$ pacientul sa pre(iente tegumente mucoase fanere normale curate integre.
Int!.ntii:
$ se evaluea(a caacitatile persoanei de a desfasura activitati de autoingrijire utili(and urmatoarea scala de coduri-
" $ complet independent6
1$ utili(ea(a autonom mijloace adaptate6
2$ are nevoie de ajutor minim6
3$ este asistat partial6
123
4$ este asistat total6
5$ are nevoie total de ajutor.
$ se asigura mijloace de igiena adaptate gradului de autonomie4 dependenta6
$ se e8plorea(a o!iceiurile persoanei legate de igiena6
$ se planifica impreuna cu pacientul intalniri cu alte persoane care au trecut prin situatii similare si s$au adaptat6
3e permite pacientului sa$si e8prime sentimentele de neputinta sau frustrare la nevoie6
3e evidentia(a se lauda progresele facute de pacient.
PROCESUL DE INGRI?IRI A NURSING
C*)9! d d%t despre modul in care pacientul 'si satisface nevoia.
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- murd%ria alterarea tegumentelor si fanerelor deficit de autoingrijire.
=an";et%r" #e #epen#en-%- piele murdara le(iuni la nivelul tegumentelor semne de inflama)ie fanere murdare 1par gras secre)ii
na(ale pre(en)a de tartru pe din)i2 &alen% pediculo(% de(interes pentru igiena corporal% edeme le(iuni de grataj etc.
S!re #e #";"c!ltate- imo!ili(area constr.ngerile fi(ice circula)ie inadecvat% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres situa)ii de cri(%
s%r%cia esecul profesional conflictul de rol lipsa de cunostin)e ignoran)a.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
O0"ect"ve poten-"ale pentr! pac"ent2
$ s% cure)e pielea de su!stan)ele str%ine Di de produDii de e8cre)ie6
$ s% men)in% integritatea elasticitatea Di starea de &idratare6
$ s% asigure permea!ilitatea sa pentru p%strarea 'n condi)ii adecvate a rolului de respira)ie a!sor!)ie Di e8cre)ie6
$ s% o proteje(e de agresiunea e8tern%.
Intervent""2
. evaluarea gradului de dependenta al pacientului1 starea tegumentelor si mucoaselor gradul de mo!ilitate etc. 26
$ acordarea 'ngrijirilor igienice corporale6
$ efectuarea toaletei cavit%)ii !ucale la pacientul conDtient4inconDtient6
$ 'ngrijirea tegumentelor pentru prevenirea escarelor de decu!it6
$ o!servarea apari)iei unor manifest%ri - edem tul!ur%ri de colora)ie le(iuni de grataj erup)ii tul!ur%ri de sensi!ilitate tul!ur%ri de
pilo(it%)i sau alte

fic%ri ale tegumentelor sau fanerelor6
$ efectuarea igienei mediului am!iant6
$ 'ngrijirea p%rului a ung&iilor 'ngrijirea pl%gilor c&irurgicale sau traumatice6
$ efectuarea pansamentelor
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
$ asigurarea igienei pacien)ilor este una din func)iile autonome ale asistentului medical. 3u! indicativul Gori de c.te ori este nevoieH
dar nu mai rar dec.t se sta!ileDte prin protocoale Di standarde de calitate m%surile de igien% constituie o prioritate 'n 'ngrijirea
pacien)ilor 1nursing2.
/sistentul medical este responsa!il pentru-
$ igiena sec)iei 1coridoare saloane s%li de tratamente Di pansamente grupuri sanitare26
$ igiena patului !olnavilor6
$ igiena lenjeriei de corp6
$ igiena personal% a pacientului.
/sistentul medical 'ndeplineDte urm%toarele sarcini-
$ sc&im!% (ilnic 1cel pu)in2 lenjeria de pat6
$ sc&im!% lenjeria de corp a pacientului6
$ asigur% materialele necesare aplic%rii interven)iilor 1s%pun prosop pieptene etc26
$ e8ecut% 4 supraveg&ea(% 1dup% ca(2 toaleta par)ial% 1toaleta cavit%)ii !ucale toaleta pe regiuni26
$ e8ecut% 4 supraveg&ea(% !aia general% a pacientului 1sau duDul (ilnic26
$ e8ecut% 4 supraveg&ea(% anumite manevre igienice necesare precum- piept%natul t%ierea ung&iilor etc.6
$ 'nva)% pacientul anumite reguli de igien%.
,giena sec)iei 'nseamn% aplicarea m%surilor de asepsie 1cur%)enie de(infec)ie de(insec)ie derati(are2. /sistentul medical tre!uie s%
cunoasc% regulile de igien% c&iar dac% nu el e8ecut% cea mai mare parte a acestor sarcini ci numai le deleag%.
J educatia pacientului pentru protec)ia tegumentelor Di mucoaselor pentru men)inerea integrit%)ii Di a func)iilor lor pentru p%strarea
aspectului estetic 1culoare str%lucire elasticitate etc.2 prin respectarea urmatoarelor principii generale-
+ alimenta'ie corect& regim ec&ili!rat !a(at pe fructe legume Di produse lactate.
5actorii nutritivi proveni)i din alimenta)ie 'ntre)in pielea Di mucoasele. Numeroase afec)iuni de nutri)ie 1e8emplu- avitamino(ele / C
etc.2 se reflect% la nivelul pielii.
+ odi5n& i somn suficiente. 3omnul Mde frumuse)eH nu este numai o vor!% lipsit%
de con)inut ci o realitate. ?ipsa odi&nei precum Di somnul insuficient sau de proast% calitate determin% apari)ia cearc%nelor Di a
ridurilor timpurii. Pielea resimte stresul psi&ic Di cap%t% aspecte maladive.
+ folosirea obiectelor personale de igien&. <!iectele de igien% personal% nu tre!uie
'mprumutate. Periu)a de din)i piept%nul prosopul etc. tre!uie s% ai!% caracter personal pentru evitarea transmiterii germenilor de la o
persoan% la alta.
+ evitarea fumatului i a excesului de alcool.
+ evitarea expunerii prelungite la oare 8" v>nt7 3oarele are efecte !enefice pentru
s%n%tate. 3u! ac)iunea ultravioletelor se sinteti(ea(% vitamina 7 care favori(ea(% a!sor!)ia calciului. 0a(ele solare stimulea(% formarea
melaninei Di pielea devine !ron(at% !ron(ul fiind necesar c&iar pentru protec)ie 'mpotriva radia)iilor solare. Numai c% e8cesul de
e8punere epui(ea(% resursele de ap%rare Di favori(ea(% apari)ia arsurilor iar pe termen lung Di a cancerelor de piele. B.ntul Di soarele
usuc% pielea modific.ndu$i pA$ul Di ca o consecin)% reduc.ndu$i capacitatea de a se ap%ra Di de a ap%ra organismul. 5olosirea
s%punurilor grase Di a uleiurilor sau lo)iunilor &idratante poate ajuta pielea s% re(iste mai !ine la ac)iunea radia)iilor solare Di a v.ntului.
+ evitarea temperaturilor extreme. C%ldura e8cesiv% sau frigul supun pielea unor
124
eforturi ma8ime pe de o parte pentru men)inerea constant% a temperaturii corporale iar pe de alt% parte pentru men)inerea integrit%)ii
sale.
+ evitarea contactului cu substan'e c5imice sau cu poten'ial alergic. 7etergen)ii
produsele c&imice folosite pentru tre!urile casnice etc. pot afecta epiderma conduc.nd la apari)ia unor afec)iuni locale Di c&iar
generale.
+ folosirea serviciilor cosmetice 2n mod adecvat. 3erviciile de fri(erie coafur%
cosmetic% tre!uie s% fie asigurate prin re)ele controlate sanitar. =nele proceduri precum epilatul manic&iura pedic&iura tre!uie s%
respecte reguli stricte pentru c% pun 'n pericol 'ns%Di via)a clientului.
+ folosirea corect& a cosmeticelor. Produsele cosmetice afectea(% func)ionarea
pielii drept pentru care nu tre!uie folosite 'n e8ces. 3unt cunoscute afec)iuni locale cum ar fi dermatitele de contact care sunt cau(ate
de folosirea inadecvat% a su!stan)elor cosmetice. +ac&iajul (ilnic tre!uie 'nso)it de demac&iere consecutiv% corespun(%toare. Bia)a
modern% cu stresul continuu poluarea radia)iile atmosferice cau(ate de su!)ierea stratului de o(on impun utili(area unor produse
adjuvante pentru 'ntre)inerea pielii Di fanerelor. Cremele tre!uie adaptate tipului de ten iar Dampoanele tipului de p%r. 7eodorantele
vor fi alese cu grij% c.t mai pu)in agresive Di 'n niciun ca( antiperspirante.
+ consultarea specialistului. 5olosirea produselor cosmetice tre!uie s% ai!% avi(ul
specialistului pentru prevenirea unor efecte nepl%cute. Fn ca(ul apari)iei unor tul!ur%ri la nivelul tegumentelor Di mucoaselor
automedica)ia este inter(is% fiind necesar% consultarea dermatologului.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
Se va referi la
aspectul tegumentelor Di mucoaselor- erup)ii culoare le(iuni de decu!it6
integritatea tegumentelor 1pl%gi26
po(i)ie imo!ilitate starea psi&ic% satisfac)ia pacientului re(ultatele o!)inute6
men)inerea sau redo!.ndirea independen)ei6
efectuarea de 'ngrijiri igienice (ilnice calitatea 'ngrijirilor6
nivel de cunoDtin)e alte semne asociate.
Nesatisfacerea nevoii de a men)ine tegumentele curate Dl integre afectea(% celelalte nevoi fundamentale.
A &om*ni&%
J comunicare ineficace la nivel sen(orial motor Di intelectual prin confu(ie de(orientare apatie de(interes cu efecte dintre cele mai
negative pentru pacient prin lipsa de igien%.
A $ miK&% Ki % %.% o -*n+ 'o$t*!+
J caren)ele de cur%)enie de(interesul pentru modul cum se pre(int% etc. determin% 'n final pe l.ng% sentimentul de i(olare afectarea
tegumentelor Di mucoaselor cu implica)ii directe pentru mo!ili(are Di postura deficitar%.
A-$i mn(in tm'!%t*!% &o!'*)*i in )imit no!m%)
Jlipsa masurilor de igiena si alterarea mucoaselor4tegumentelor conduce la modificari ale temperaturii corpului1e8emplu-&ipertermiein
ca(ul le(arii tesuturilor si suprainfectarea lor2.
A !$'i!%
J doar prin afectarea mucoaselor respiratorii Di a c%ilor respiratorii superioare li!ere cau(ate de lipsa de igien% Di a celor mai elementare
m%suri de autoprotec)ie nevoia de a respira devine deficitar%.

A $ %)imnt% $i 3id!%t%
J prin le(iunile pre(ente la nivelul cavit%)ii !ucale endona(al etc. sunt produse mari tul!urari 'n posi!ilit%)ile de &idratare Di alimentare.
A )imin%
J eliminare de urin% Di fecale neadecvat% cau(ate de le(area integrit%)ii fi(ice.
A do!mi $i % $ odi3ni
J diminuare4incapacitatea de odi&n% Di somn prin acumulare de murd%rie Di apari)ia tul!ur%rilor trofice cutanate.
A $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
J incapacitate de a se$'m!r%ca Di de(!r%ca determinate de le(area integrit%)ii fi(ice.
A .it% '!i&o))
Jvulnera!ilitate 'n fa)a pericolelor prin lipsa de cur%)enie igien% cau(at% de de(interes lipsa deprinderilor igienice.
/ %&(ion% d*'+ &!din() Ki .%)o!i) $%)
J diminuarea4imposi!ilitatea de a practica religia serviciul religios Di a ac)iona conform valorilor sale prin aspect neglijent murdar
&alena fetid% etc.
A $ !%)i,%:
J incapacitatea de a se reali(a Di fenomenul de respingere al colectivit%)ii pentru participare la via)a social% Di profesional% prin i(olare
lipsa m%surilor de cur%)enie de(interes fa)% de propria$i persoan%.
/ $ !&!%
J diminuarea posi!ilit%)ilor de recreere 'n colectivitate cau(at% de aspect fi(ic murd%riemiros nepl%cut etc.
/ 5n.+(%
J diminuarea4incapacitatea de a 'nv%)a prin sentiment de i(olare neglijen)a Di refu(ul pentru aspect 'ngrijit.
125
14# NE<OIA DE A E<ITA PERICOLELE
D"ini(i:
Nevoia de a evita pericolele este o necesitate a fiin)ei umane pentru a fi protejat% contra tuturor agresiunilor interne sau
e8terne pentru men)inerea integrit%)ii sale fi(ice Di psi&ice.
Bia)a oric%rui individ poate fi amenin)at% la un moment dat de o suferin)% !rusc% care 'l va aduce 'ntr$o situa)ie critic%.
7e$a lungul vie)ii oamenii sunt continuu asalta)i de stimuli veni)i din mediul 'nconjur%tor Di anturaj.
<rganismul uman este protejat contra agresiunilor de toate felurile 1agen)i fi(ici c&imici micro!ieni sau din alte motive2
pentru c% posed% numeroase medii naturale ca- p%rul la nivelul orificiilor secre)iile pielii ca o!stacole de penetrare a agen)ilor e8terni.
;l este capa!il s%$Di men)in% integritatea prin mecanismele naturale de autoap%rare 1re(istenta si forta fi(ica imunitate
resurse fi(ice si intelectuale si de posi!ilitatea aplicarii masurilor si strategiilor in scop profilactic.
T!mino)o9i
,ntegritate I insusirea de a fi integru si incorupti!il6 inusirea de a fi sau de a ramane intact intreg.
,ntegritatea fi(ica include cunoasterea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor a im!olnavirilor a agresiunilor
fi(ice c&imice precum si a agresiunilor umane sau animale.
,ntegritatea psi&ica presupune folosirea metodelor de rela8are destindere si control emotional dar si practicarea unui cre(
o!icei religii.
3ecuritate I faptul de a fi la adapost de orice pericol6 sentiment de incredere si de liniste pe care il da cuiva a!senta oricarui
pericol6 protectie aparare.
3ecuritatea sociala implica atat evitarea poluarii fonice c&imice micro!iene cat si asigurarea unui mediu salu!ru a
mediului de siguranta si a protectiei sociale.
F%&to!i &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i "i,i&i
J v.rsta
Persoana adult% are a!ilitatea de a se proteja. /re cunoDtin)e despre sine Di de(voltarea sa.
Copilul percepe sensul pericolului Di 'n func)ie de ritmul de(volt%rii sale mintale descoper% pu)in c.te pu)in
autoprotec)ia contra pericolelor p.n% la v.rsta adult%.
Persoanele 'n v.rst% pre(int% diminuarea func)iilor sen(oriale Di motorii Di 'n consecin)% tre!uie s%$Di ia m%suri
particulare de autoap%rare.
J se8ul- se8ul feminin determina vulnera!ilitate si fragilitate6
J starea generala de sanatate6
J mecanismul de autoap%rare- individul posed% mecanisme de autoap%rare 'nn%scute 1e8emplu- termoreglarea2 sau
'nsuDite de$a lungul e8perien)ei sale6 re(isten)a la 'm!oln%viri este dat% de protec)ia sa imunitar% natural% sau
do!.ndit% prin crearea de anticorpi specifici 'n urma unor 'm!oln%viri infec)ioase sau prin vaccinare6
F%&to!i '$i3o-
)o9i&i
J emo)iile Di an8ietatea pot provoca la individ utili(area mecanismelor de ap%rare ce permit conservarea integrit%)ii
fa)% de agresiuni de ordin psi&ologic6
J stresul- fiecare stare de stres poate influen)a adaptarea individului la toate formele de agresiune stimulate de
mecanismele de ap%rare6
F%&to!i $o&io-
&*)t*!%)i
J salu!ritatea mediului
=n mediu s%n%tos este esen)ial persoanelor pentru un trai f%r% pericole in locuinta la locul de munca in institutiile
pentru copii si !atrani.
3unt necesare urm%toarele condi)ii-
$ temperatura am!iant% 1#c $ 24c C6
$ umiditatea 'ntre 3"^$6"^6
$ lumina $ nici prea 'ntunecoas% nici prea luminoas%6
$ (gomot $ a c%rui intensitate s% nu dep%Deasc% 12" deci!eli6
$ mediul am!iant s% con)in% un minim de microorganisme produse c&imice fum6
$ condi)ii de securitate 1precau)ie atunci c.nd se folosesc aparate o!iecte care ar fi surse de accident26
J rolul social
Fn func)ie de e8igen)ele locului de munc% Di ale muncii lor indivi(ii tre!uie s% utili(e(e m%suri de protec)ie
'mpotriva tuturor pericolelor.
/stfel salaria)ii tre!uie s% ai!% un mediu 'nconjur%tor Di condi)ii de munc% care s% le permit% satisfacerea nevoilor
de munc%6 cei cu un post cu responsa!ilit%)i tre!uie s% foloseasc% perioada de destindere pentru a preveni stresul Di
surmenajul.
J organi(area social%
3ocietatea prevede masuri legale care tre!uie luate pentru protec)ia individului contra pericolelor6 'n toate
societ%)ile sunt legiferate m%suri de prevenire a accidentelor de prevenire a 'm!oln%virilor6 'n plus societatea se
ocup% Di de !unul mers al individului pe parcursul anilor de via)% prin m%surile de protec)ie Di de asigur%ri sociale.
/ceste m%suri vi(ea(%- prevenirea 'm!oln%virilor Di men)inerea st%rii de s%n%tate folosind un evantai multiplu de
metode de educa)ie informa)ii pu!licitate etc.
J clima
Fn func)ie de clim% individul utili(ea(% metode de autoap%rare fa)% de condi)iile nefavora!ile climatice 'n locuin)%
sau 'n locurile colective.
J religia
Practicarea unor religii este o preocupare ideologic% ce permite individului s%$Di men)in% securitatea psi&ologic%.
126
J cultura
+%surile de protec)ie contra pericolelor sunt variate 'n func)ie de cultur% ele sunt reliefate 'n tradi)ii fiind m%suri
socio$economice ale unei societ%)i.
J educa)ia
P%rin)ii informea(% copilul 'n ceea ce priveDte m%surile de securitate ce tre!uie luate 'n lunga perioad% de creDtere6
Dcoala se ocup% de educa)ia copiilor adultul socialmente este o!ligat s% cunoasc% posi!ilele pericole pentru a sta!ili
m%surile de prevenire pe care s% le aplice.
3ecuritatea fi(ic%
+%suri de prevenire a-
$ accidentelor6
$ infec)iilor6
$ !olilor6
$ agresiunilor agen)ilor fi(ici 1mecanici termici2 c&imici 1arsuri c&imice into8ica)ii2 agresori umani
animale Di autoagresiuni 1mutil%ri suicid26
3ecuritatea
psi&ologic%
3tare de liniDte a individului care se simte la ad%post de toate pericolele. ,ndividul poate reali(a control li!er
asupra mediului 'nconjur%tor.
+%suri-
J metode de destindere de rela8are Di de control al emo)iilor6
J utili(area mecanismelor de ap%rare 'n diferite situa)ii6
J r%spuns eficace Di adaptat la agent stresant6
J practicarea unui o!icei cre( religie6
3ecuritatea socio$
culturala
J+ediu s%n%tos-
$ salu!ritatea mediului6
$ calitatea Di umiditatea aerului 3"^$6"^6
$ temperatura am!iant% 'ntre 1#c$24c C6
$ f%r% poluare fonic% c&imic% micro!ian%6
$ mediu de siguran)%6
$ m%suri de protec)ie social%6
$ mediu de siguranta impotriva agresiunilor umane6
$ mediu de siguranta consolidate de masurile de protectie sociala6
$ mediu de siguranta asigurat de salu!ritate corespun(atoare6
$ locuin)a corespun(%toare limitea(% accidentele Di 'm!oln%virile6
J/partenenta sociala.
J/ctivitatea.
JBenitul material.
J/partenenta religioasa.
J;ducatia.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i
Pentr! 3en-"nerea !n!" 3e#"! %n%to2
. educa pacientul pentru mentinerea unei locuinte corespunsatoare a unui mediu adecvat la locul de munca.
Jocuin'a ar tre!ui s% asigure o securitate ma8im% Di s% de)in% o serie de caracteristici o!ligatorii-
$ s% ofere spa)iu suficient Di corect 'mp%r)it 1camer% de (i dormitor !uc%t%rie !aie etc.26
$ s% fie aerisit% dar i(olat% termic Di uscat% 1lipsit% de igrasie26
$ s% fie dotat% cu ap% curent% Di 'nc%l(ire eficient%6
$ s% fie i(olat% fonic6
$ s% fie curat% Di igieni(at% periodic6
Jocul de munc& tre!uie s% confere aceleaDi condi)ii. Fn ca(ul 'n care lucrea(% mai multe persoane 'ntr$o 'nc%pere tre!uie s% e8iste
spa)iu suficient pentru fiecare persoan%.
$ educ% pacientul pentru evitarea polu%rii atmosferei cu praf 'nc%rc%tur% micro!ian% prin Dtergerea umed% a mo!ilierului Di aerisirea
'nc%perilor6
$ 'ndep%rtea(% sursele cu miros de(agrea!il6
$ particip% la programe de propagand% Di control de educa)ie a popula)iei pentru men)inerea unui mediu s%n%tos 'n comunitate
unit%)i de 'nv%)%m.nt6
Pentr! preven"rea acc"#entelor2
$ face educa)ie pentru prevenirea accidentelor verific% dac% sunt respectate normele de securitate a muncii normele ergonomice 'n
unit%)ile cu activit%)i cu risc de accidente6
$ mo!ilierul s% fie adecvat 1e8emplu- paturile scaunele prea 'nalte pot favori(a accidente26
$ mo!ilierul s% fie astfel aDe(at 'nc.t s% nu devin% o!stacol pentru locatari6
$ s% pre(inte protec)ie la sursele de electricitate sau de ga(e 1pri(e ro!ine)i de ga(e etc.26
$ o!iectele casa!ile Di t%ioase tre!uie aDe(ate 'n locuri sigure6
$ e8plorea(% pericolele reale Di cele poten)iale la locul de munc% Di la domiciliu6
$ institu)iile pentru copii Di !%tr.ni vor fi amenajate astfel 'nc.t s% respecte 'n totalitate regulile de securitate raportate la gradul de risc
pe care 'l determin% v.rsta su!iec)ilor.
Pentr! preven"rea "n;ec-""lor-
$ supraveg&ea(% dac% sunt respectate normele de igien% salu!ritate de(infec)ie de(in$ sec)ie derati(are Di circuitele func)ionale6
$ asigur% implicarea popula)iei 'n aplicarea programelor pentru men)inerea Di promovarea s%n%t%)ii6
127
$ supraveg&ea(% starea de s%n%tate a popula)iei Dcolare prin controale periodice6 face controale periodice persoanelor cu risc crescut la
infec)ie6
$ organi(ea(% $ efectuea(% imuni(%rile o!ligatorii6
C.nd nevoia de a evita pericolele nu este satisf%cut% pot surveni mai multe pro!leme de dependenta -
1. Bulnera!ilitatea fa)% de pericole.
2. /tingerea integrit%)ii fi(ice sau psi&ologice sau am.ndurora.
3. /lte diagnostice de ingrijire legate de pertur!area nevoii de a evita pericolele din lista de diagnostice de ingrijire ela!orate de
/N/7N-
$ durerea acuta si cronica6
$ an8ietatea6
teama6
alterarea imaginii corporale6
alterarea stimei de sine6
alterarea integritatii tesuturilor pielii sau mucoasei !ucale6
risc de infectie ranire sufocare sau traumati(are6
intoleranta la activitate6
S*!$) d di"i&*)t%t
3urse de ordin
fi(ic
$ deficit sen(orial6
$ afectare fi(ic%6
$ durere6
$ de(ec&ili!ru meta!olic6
$ de(ec&ili!ru electrolitic6
$ surmenaj6
$ satura)ie sen(oro$perceptual%6
3urse de ordin
psi&ic
$ tul!ur%ri de g.ndire 6
$ an8ietate 6
$ stres 6
$ pierdere : separa)ie6
$ pierderea imaginii corporale6
$ situa)ie de cri(%6
3urse de
ordin sociologic
$ insalu!ritatea mediului6
$ poluare6
$ condi)ii deficitare de munc% 1a!sen)a m%surilor de protec)ie26
$ lipsa amenaj%rilor sanitare6
$ lipsa protectiei sociale6
$ s%r%cie6
$ promiscuitate6
?ipsa
cunoaDterii
$ insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului 'nconjur%tor despre masurile de protectie si securitate6
1# <*)n!%-i)it%t% "%t% d '!i&o) .
Pericolul fata de infectii accidente !oli este mare la organismele sla!ite o!osite surmenate.
S*!$ d di"i&*)t%t :
+ v-rsta repre(int% unul din principalii factori responsa!ili de accidente.
7e la naDtere Di p.n% la v.rsta c.nd devine conDtient de pericolele din jur copilul tre!uie supraveg&eat 'n permanen)% pentru c% este
e8pus continuu la pericolele din jur.
B.rstnicul 'Di pierde din a!ilitatea de a se feri de agen)ii agresori din cau(a 'ncetinirii capacit%)ii de reac)ie dar Di a reducerii acuit%)ii
sen(oriale.
+ deficit motordeficien'ele locomotorii 'ngreunea(% deplasarea Di favori(ea(% c%derile Di lovirile.
$ deprivarea senzorial& poate fi congenital% 1surdomutitate cecitate vi(ual% etc.2 sau do!.ndit% pe parcursul vie)ii 'n urma unor !oli
sau traumatisme. ;a apare Di ca o manifestare de tip degenerativ la persoanele v.rstnice.
$ durere=
$ dezec5ilibru metabolic si electrolitic=
$ tulburari de gandire=
$ detresa imunitara+ recunoscut& ca principala cauz& de apari'ie a 2mboln&virilor=
$ anxietate=
$ stres=
$ surmenaj=
$ tulbur&ri psi5ice determin% comportamente inadecvate protec)iei persoanelor din jur dar Di autoprotec)iei. /gresivitatea detaDarea
de la relitatea 'nconjur%toare interpretarea eronat% a unor evenimente etc. sunt factori care conduc la apari)ia riscului crescut de
incidente Di accidente6
$ insalubritatea mediului , poluare=
$ saracie=
128
$ conditie deficitara de munca=
$ insuficienta cunoastere de sine , a altora si a mediului inconjurator=
$ scaderea re(istentei organismului6
$ stare depresiva6
$ risc de infectii6
$ risc de aparitie a fatiga!ilitatii6
$ neatentia6
$ le(iuni ale tegumentului6
$ des&idratarea6
$ manifestari pulmonare ale aparatului cardiovascular din partea 3.N.C6
$ surmenaj I sla!ire fi(ica e8cesiva care influentea(a organismul6
$ fatiga!ilitate I sla!ire fi(ica lipsa de forta6
$ acte antisociale 1crima automutilare mergand pana la sinucidere2.
Pacientul sa fie in
siguranta fara accidente si
infectii permanent
Pacientul sa nu fie
vulnera!il fata de pericole
$ asistenta ia masuri pentru asigurarea conditiilor de mediu6
$ asigura po(itia fi(iologica si transportul adecvat starii generale a pacientului1 in siguranta26
$ amplasea(a pacientul in salon in functie de starea sa afectiune si receptivitatea lui6
$ ia masuri de prevenire a transmiterii infectiilor6
$ alege procedurile de investigatie si tratament cu risc minim de infectie6
$ aplica masuri de profila8ie nespecifica si specifica6
$ informea(a si lamureste pacientul asupra necesitatii respectarii masurilor de protectie impotriva
accidentelor6
$ asigura o dieta adecvata cu surplus de legume si fructe pentru cresterea re(istentei organismului6
$ participa la e8aminarea !olnavului6
$ administrea(a medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia6
Paccientul sa fie
ec&ili!rat psi&ic cat mai
curand
$ favori(ea(a adaptarea pacientului la conditiile de spital6
$ comunica cu pacientul si$l lamureste asupra starii sale6
$ raspunde la intre!arile pacientului si facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6
$ asigura intimitatea pacientului6
$ incurajea(a pacientul sa$si e8prime sentimentele ideile necesitatile6
$ invata pacientul te&nici de rela8are 6
$ crea(a conditii de lecturare activitati etc6
$ asigura legatura pacientului cu familia6
$ supraveg&ea(a pacientul si urmareste efectul terapiei6
$ administrea(a medicatia prescrisa de medic si urmareste efectul acesteia.
$ participa la reintegrarea pacientului in societate.
/# Atin9!% int9!it+(ii "i,i& $%* '$i3o)o9i& $%* %mOnd*!o!%
a) Atin9!% int9!it+(ii "i,i&
Surse de dificultate:
F"1"ce2
$ accidente prin r%niri traumatisme datorit% lipsei m%surilor de protec)ie Di de prevenire 1accidente la locul de munc% accidente rutiere
accidente casnice etc.26
$ contamin%ri c&imice Di radioactive prin e8punere la mediu f%r% ec&ipament de protec)ie sau accidente nucleare6
$ afectare tegumentar% prin manipulare de su!stan)e iritante agen)i termici sau 'n ca(ul 1mai ales2 copiilor datorit% neglijen)ei Di
neaten)iei supraveg&etorilor arsuri op%rit ingestie de su!stan)e caustice etc.
$ mutilare fi(ic% prin risc profesional 1pompieri geniDti cascadori etc.& automutilare i tentative de sinucidere#
$ mucturile provenite de la agresori umani, animale, reptile#
$ mbtrnire cu apariia handicapurilor fizice*
$deficit sen(orial 1au( vedere26
$deficit de mobilizare#
$ durerea6
$ de(ec&ili!ru meta!olic6
$ de(ec&ili!ru electrolitic6
$ deficit de auto'ngrijire6
$ dependen)% fi(ic%6
$ 'm!%tr.nire cu sc%derea capacit%)ii de ap%rare a organismului-
$creDterea vulnera!ilit%)ii la !oli6
$ efect neasteptat, nedorit al terapiei medicale#
$ consumul neadecvat de medicamente poate afecta anumite organe sau sisteme la nivelul absorbiei,
metabolizrii i eliminrii# poate induce reacii de dependen, somnolen, agitaie, pierdere de echilibru,
pierderea contientei#
129
$ e8cesul de efort fi(ic prin munc% sau e8erci)ii fi(ice predispune organismul la o!oseal% surmenaj cresc.nd riscul de accidentare i
lezare a integritii fizice#
P"4olo$"ce2 an"ietate, stres, neliniste, tulburari de gandire.
Soc"olo$"ce2
$ mediul fi(ic inadecvat mediul psi&osocial inadecvat6
$ condi)ii deficitare de munc%6
$ lipsa unui venit sigur6
$ a!sen)a contactelor sociale6
- lipsa de educaie i cultur;
$ insalu!ritatea mediului poluarea constituie factorii determinan)i pentru apari)ia accidentelor !olilor contamin%rilor6
$ lipsa amenajrilr, i!larea, dependena i suprtul insuficient acrdat de scietatea "n
care triete indi#idul "l e$pune la insecuritate i lipsa "ngrijirilr pre#enti#e i curati#e;
$ actele de agresiune #erbal, fi!ic, abandnul de ctre familie i prieteni prduc fiinei
umane pierderea "ncrederii "n sine, daune fi!ice, psi%ice i sciale;
$ consumul a!u(iv de medicamente Di alcool modific% personalitatea individului comportamentul randamentul fi(ic Di intelectual cu
prejudicii directe asupra vie)ii socioculturale Di integrit%)ii sale fi(ice6
$ lipsa prfilului de tleran, siguran i a resurselr de trai induce indi#idului permanent
stare de e$punere la pericle pteniale, simptme depresi#e i neapartenena sci-
cultural;
$ lipsa activit%)ilor sociale neintegrarea social% lipsa motiva)iei Di a resurselor afectea(% individul determin.nd comportament
antisocial tendin)% la automutilare Di tentative de suicid.
L"pa #e c!not"nte2 insuficienta cunoaDtere de sine a altora Di a mediului 'nconjur%tor despre masurile de protectie si securitate.

M%ni"$t%!i d d'ndnt% -
- $mn) in")%m%(ii:
$ d*!!Y
$ !oK%(+ )o&%)% % !9i*nii !$'&ti.Y
$ t*m"%&(iY
$ )imit%!% miK&+!ii $9mnt*)*i %"&t%tY
$ &+)d*!+ )o&%)+Y
O-i&ti.:
?7Pac"ent!l a ;"e ec4"l"0rat ;"1"c7
Intervent""le a"tente" 3e#"cale2
$ evaluea(a gradul de afectare fi(ica6
$ asigura mediu securi(ant si de protectie6
$ asigura o po(itie fi(iologica in pat6
$ mo!ili(ea(a pacientul si$i asigura transportul6
$ supraveg&ea(a starea generala6
$ respecta masurile de asepsie4 antisepsie6
$ efectuea(a pansamentul plagii6
$ ajuta si suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor organismului6
$ determina pacientul sa participe la luarea deci(iilor privind ingrijirile6
$ administrea(a tratamentul medicamentos la indicatia medicului6
97 Pac"ent!l a a"0a "$!ranta p"4"ca "n ter3en #eHHHHHH7
Intervent""le a"tente" 3e#"cale2
$ /sigura si mentine un mediu de protectie psi&ica adecvat starii de !oala a pacientului6
$ aplica te&nici de psi&oterapie adecvata6
$ foloseste metode de rela8are pasiva 1masaj mu(ica2.
$ incurajea(a pacientul sa comunice cu cei din jur sa$si e8prime emotiile nevoile frica opiniile6
$ raspunde la intre!arile pacientului si facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6
$ asigura legatura pacientului cu familia6
$ invata pacientul sa foloseasca mijloacele de autoaparare6

-GAtin9!% int9!it+(ii '$i3o)o9i&
$ pierderea respectului de sine a imaginii afectarea poten)ialului intelectual au efect direct asupra propriei securit%)i modific.nd
capacitatea de autoprotec)ie Di instituirea m%surilor individuale corespunztoare#

Principalele cau!e de rdin psi%ic pentru e"punerea la pericole sunt*
$ emo)iile an8ietatea teama stresul depresiile singur%tatea pierderea speran)elor6
$ tul!ur%ri intelectuale tul!ur%ri psi&o$motorii tul!ur%ri psi&ice6
$ altW tul!ur%ri organice 1e8- tul!ur%ri de activitate se8ual%26
13!
+dams i ,ur-itz au grupat cele mai importante tulburri astfel*
+ tulburri psi%ice:
-depresie, an$ietate, fric, pierderea iniiati#ei;
$ tulburri intelectuale:
-amne!ie, lipsa perse#erenei;
$sc%derea puterii de 'n)elegere sc%derea capacit%)ii de judecat%6
$ tul!ur%ri psi&o$motorii-
$agita)ie apatie confu(ie refu( la orice ofert% st%ri delirante6
- alte tulburri psi%ice:
$agno(ia 1incapacitatea de a recunoaDte corect o!iectele $ pacient f%r% tul!ur%ri sen(oriale26
$apra8ia 1incapacitatea de a e8ecuta corect gesturile $ pacient f%r% tul!ur%ri motorii;
$ tul!ur%ri de sc&em% corporal%6
$anomalii propor)ionale6
$neglijarea membrelr parali!ate;
$ pierderea personalitatii6
- tulburri de cmprtament &agresi# fa de cei din jur);
$ pacientul refu(% orice cola!orare devine negativist6
- pacientul pre!int tulburri de rientare tempr-spaial;
$ agresivitate6
$ acte antisociale#
$ insecuritate psi&ologica#
$ agitaie6
$ neliniste6
$ agresivitate6
$ neincredere6
$ frica6
$ idei de suicid6

Atit*dini8 int!.n(ii %) %$i$tnti mdi&%):
$ 'ndep%rt%m o!iectele traumati(ante din jurul pacientului cu agita)ie psi&o$motorie6
$ pentru a evita r%nirea pacientului 'n ca( de cri(e convulsive 'l scoatem din mediul periculos6 la nevoie recurgem la imo!ili(area 1nu
for)at%2 a pacientului6
$ com!atem starea confu(ional% Di de(orientarea pacientului Di asigur%m supraveg&ere permanent%6
$ nu 'ndep%rt%m sau elimin%m o!iectele care pot asigura pacientului ameliorarea func)iilor sen(oriale- oc&elari prote(e auditive etc.
$ asigur%m 'n ca( de necesitate accesi!ilitatea pacientului la !astoncarje cadru de mers fotoliu rulant6
$ administr%m personal medica)ia oral% pentru a evita confu(ia erorile interac)iunile dintre medicamente6
$ efectu%m administrarea parenteral% a medicamentelor respect.nd riguros do(ele prescrise modul orarul de administrare normele de
sterili(are Di asepsie6
$ efectu%m perfu(iile transfu(iile sondajele clismele cu un grad nalt de profesionalism i supraveghem pacientul
pentru eventualele reacii post-intervenie#
- pregtim fizic i psihic pacientul pentru orice fel de e"aminare, intervenie i tratament#
$ instituim toate m%surile necesare pentru prevenirea infec)iilor nosocomiale6
$ asigur%m integritatea psi&ic% a pacientului-
-respectm dorinele i intimitatea pacientului#
$evit%m comportamentul distant agresiv ver!al Di de tragere la r%spundere a pacientului 'n ca(ul eventualelor re)ineri ale
acestuia 'n fa)a manoperelor de recoltare reparti(are 'n salon distri!uirea mesei feluri de m.ncare tratament Di investiga)ii6
$instaur%m un climat de 'ncredere Di speran)% 'n terapia medical% Di personal6
$diminu%m st%rile emo)ionale Di sentimentele de team% neliniDte prin e8plica)ii profesionale Di redarea speran)ei6
$'ncuraj%m vi(itele familiei Di prietenilor ce pot asigura un suport moral benefic pentru pacient#
-interzicem strile conflictuale ntre pacient i rude#
-reducem stresul i an"ietatea pacientului prin informaii i eliminarea sentimentelor de inutilitate,
neputin, devalorizare#
$satisfacem preocup%rile intelectuale ale pacientului6
$stimul%m interesul intelectual al pacientului6
$educ%m pacientul prin psi&oterapie adecvat%6
$indiferent de cau(a care a produs starea de agita)ie a pacientului acesta tre!uie f%cut inofensiv pentru a nu pune 'n pericol
siguran)a propriei persoane c.t Di a celor din jur6
$supraveg&em atent comportamentul pacientului6
- la indicaia medicului administrm sedative, tranchilizante, hipnotice, etc.
- educm pacientul i familia pentru*
$'nl%turarea sentimentului de dependen)% pentru 'ngrijire6
131
$instaurarea unui climat de apropiere Di empatie6
$'nl%turarea sentimentelor de devalori(are Di neputin)%6
$evitarea consumului a!u(iv de medicamente6
$redarea speran)ei 'n recuperare Di 'ns%n%toDire6
$'nl%turarea factorilor de stres Di a afect%rii imaginii de sine6
$respectarea regimului alimentar terapeutic Di de via)a impus de afec)iune6
$acceptarea !olii Di adaptarea pentru precau)iile de i(olare6
$comunicarea nevoilor Di complica)iilor survenite pe parcurs6
$evitarea e8ager%rilor 'n precau)iile de contact6
$evitarea i(ol%rii Di singur%t%)ii6
$evitarea e8ager%rii &andicapului func)ional6
$men)inerea 'ncuraj%rilor pentru activit%)ile duse la !un sf.rDit de c%tre pacient6
$planificarea de activit%)i de rutin% Di recreative6
$men)inerea metodelor de reeducare activ%6
$continuarea activit%)ilor sociale sau profesionale6
$reintegrare social% Di profesional% conform st%rii de s%n%tate Di posi!ilitate fi(ico$psi&ic%6
$depunerea eforturilor fi(ice 'n mod gradat treptat cu autoevaluare pentru capacitate Di re(isten)%6
$'n ca(ul afec)iunilor cronice e8plic%m pacientului Di familiei cu r%!dare competent% c% este vor!a de o afec)iune 'n care poate avea o
activitate 'ndelungat% Di o via)% relativ normal% I ergoterapie Di reinser)ie social%.
ALTE DIAGNOSTICE DE INGRIJIRE LEGATE DE PERTUR'AREA NEVOII DE A EVITA PERICOLELE
=nul dintre diagnostice se refera la .%)*%!% d*!!ii %&*t $i &!oni& pro!lema care influentea(a individul si il face
vulnera!il fata de pericole sau ii alterea(a integritatea fi(ica si psi&ica.
7in lista de diagnostice de ingrijire ela!orata de /N/7, semnificative sunt urmatoarele-
an8ietate6
teama6
alterarea imaginii corporale6
alterarea stimei de sine6
alterarea integritatii tesuturilor pielii sau mucoasei !ucale6
risc de infectie ranire sufocare sau traumati(are6
intoleranta la activitate.
,n lucrarea lui U.5uller si U. 3c&aller$/Vers Aealt& /ssessment : / Nursing /pproac& pe langa anxietate diagnostice
asemanatoare intalnim in evaluarea conceptului de sine 1autonotiunii2 cum ar fi-
imagine corporala pertur!ata6
diminuarea temporara sau permanenta a stimei de sine6
tul!urarea identitatii personale6
tul!urarea stimei de sine6
>rija de sine- curatenia si igiena reflecta imaginea de sine a persoanei. <amenii cu
stima de sine diminuata neglijea(a aceasta nevoie de a se ingriji.
,m!racamintea poate da indicii pentru imaginea personala. 7e e8emplu o persoana
care se im!raca intr$un stil potrivit poate avea o imagine de sine po(itiva. Pe de alta parte o mama de 45 ani im!racata ca fiica ei de
numai 1" ani poate fi e8presia ina!ilitatii acceptarii varstei sau rolului de mama.
;8presia fetei poate da alte detalii despre imaginea de sine in special in ca(ul e8primarii ver!ale contradictorii. 7e
e8emplu daca o persoana spune ca totul este !ine dar plange si evita contactul vi(ual este un indiciu suplimentar in culegerea datelor
despre persoana 1si ulterior in anali(a si interpretarea lor2. Privirea incruntata speriata grimasele pot indica neintelegere durere in
ascultare sau o reactie !rusca la ce se discuta. Privirea fi8a 1G&ol!atulH2 indica ingrijorare neincredere placere sau neplacere. ?ipsa
contactului vi(ual poate repre(enta o insuficienta stima de sine sau poate fi un raspuns specific al culturii individului. ,nrosirea
transpiratia e8cesiva sau paloarea pot fi indicii ale raspunsurilor afective ca teama an8ietatea sfiala 1jena2 sau supararea. ?acrimile
pot repre(enta ma&nire durere sau !ucurie : in esenta sau o emotie intensa.
Postura care indica o diminuare a stimei de sine include aplecarea capului privire fi8a in pamant ase(are inro$o po(itie
Gpra!usitaH cu umerii ca(uti. < postura foarte rigida poate indica disconfort fi(ic lipsa de receptivitate sau atitudine defensiva.
0aspunsurile afective cum ar fi an8ietatea iritat!ilitatea supararea retragerea 1i(olarea2 pot fi indicii in pertur!area
conceptiei despre sine sau raspunsuri asociate ca pierderea puterii.
AnEit%t%
AnEit%t% este o stare patologic% de nelini te de team% din cau(a durerii traumatismului surmenajului4pierderii
stresului4esecului4insuficientelor cunostine 1sursa de dificultate caracteristica pacientului4ca(ului studiat2.
Fr"ca si an5"etatea repre(inta reactii afective la un pericol potential sau actual.
;ste foarte important sa se diferentie(e corect an8ietatea si frica deoarece interventiile de ingrijire sunt influentate de
diagnosticul de ingrijire. Persoanei ii este frica de durere frica de a$si pierde controlul frica de interventii c&irurgicale. :nxietatea este
relatata la cateva situatii si nu este intotdeauna asociata cu o amenintare specifica.
,n general an8ietatea repre(inta o reactie mai primitiva la o amenintare. 7e
e8emplu un copil poate reactiona la un pericol intr$o maniera mai degra!a de an8ietate decat de frica. /n8ietatea are loc cand o
amenintare este perceputa dar persoana nu poate intelege sau identifica sursa. ,nvers frica este reactia la o amenintare clara
identificata.
132
,n re(umat frica este o reactie la o amenintare identificata pe cand amenintarea specifica este mai putin evidenta in
an8ietate. Carpenito 119#72 sugerea(a ca frica si an8ietatea de o!icei coe8ista iar in acest ca( se paote formula diagnosticul de ingrijire
ca G5rica4/n8ietate relatate laQ.H diagnostic la care se vor lua in considerare ingrijirile directe sau indirecte.
S*!$ d di"i&*)t%t
$ stresul la locul de munca la scoala din relatia personala cum ar fi casatoria financiar
re(ultat dintr$o trauma emotionala cum ar fi decesul unei persoane dragi6
$ stresul cau(at de o !oala medicala grava6
$ efectele secundare ale unor medicamente6
$ utili(area de droguri ilicite6
$ manifestarile unei !oli medicale 1atac de cord accident vascular cere!ral &ipoglicemie2
$ lipsa de o8igen din cau(a a diferite circumstante 1cum ar fi altitudinea mare emfi(emul em!olia pulmonara2.
$ tensiune musculara6
$ dureri musculare6
$ cefalee6
$ o!oseala6
$ modificari ale o!iceiurilor alimentare 1su!4 supraalimentare26
$ irita!ilitate6
$ depresie6
$ palpitatiile6
- incapacitate de concentrareY
- diaree6
$ dureri toracice6
$ uscaciunea gurii6
$ transpiratii e8cesive6
$ insomnieY
- sen(atie de sufocare de lipsa de aer6
$ &iperventilatie6
- pierderea impulsului se8ual#
O-i&ti. 1: Dimin*%!%Aind'%!t%!% 9!%d*)*i d %nEit%t sau P%&int*) $% n* m%i '!,int %nEit%t#
Int!.ntii) %$i$tnti mdi&%):
cu rol propriu-
asigura un mediu securi(ant si de protectie6
evaluea(a gradul de afectare si identifica factorii stresori6
identifica sursa de dificultate si incearca impreuna cu pacientul sa o indeparte(e6
supraveg&ea(a starea generala si comportamentul6
cu rol delegat-
participa la e8aminarea !olnavului6
administrea(a medicatia prescrisa6 1vitamine26
O-i&ti. /: R"%&!%Amntin!% &3i)i-!*)*i '$i3i& sau P%&int*) $% "i
&3i)i-!%t '$i3i&#
Int!.ntii) %$i$tnti mdi&%):
cu rol propriu-
comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale6
raspunde la intre!arile pacientului6
facilitea(a mentinerea increderii in ec&ipa de ingrijire6
incurajea(a pacientul sa$si e8prime sentimentele6
sta!ileste impreuna cu pacientul activitati care sa$i redea sentimentul utilitatii si increderea in convingerile personale6
supraveg&ea(a pacientul si urmareste efectul terapiei6
facilitea(a legatura cu persoanele apropiate6
pregateste pacientul pentru toate te&nicile de investigatii si tratament6
cu rol delegat-
administrea(a medicatia prescrisa.
T%m%F F!i&%G
D"initi- stare de nelini te sufleteasc% cau(at% de un pericol adev%rat sau 'nc&ipuit6
/n8ietatea se asocia(% adesea cu frica. 5rica este un sentiment pe care 'l resimte persoana fa)% de un pericol fi(ic sau psi&ologic. Nu
tre!uie s% minimali(%m importan)a acestui sentiment fa)% de un tratament fa)% de interven)ii sau fa)% de moarte. /tunci c.nd asistenta
Dtie s% decele(e frica la persoane 'ngrijit% este important ca ea s% demonstre(e 'n)elegere voin)% sa de a$l asculta Di de a$l asigura.
$ team% nedesluDit%6
$ temeri6
$ spaim% groa(%6
133
$ panic%6
$ reac)ii psi&osomatice6
$ teroare6
O-i&ti.
$ s%$Di e8prime diminuarea fricii 'n termen de Q (ile6
$ s%$Di e8prime dispari)ia fricii 'n termen de Q (ile 6
$ s%$Di diminue(e semnele fricii 'n termen de Q (ile 6
$ s% demonstre(e a!sen)a semnelor fricii 'n termen de Q (ile6
$ identific% 'mpreun% cu persoana natura intensitatea cau(ele fricii la nevoie6
$ familiari(ea(% persoana cu mediul nou6
$ furni(ea(% e8plica)ii scurte precise asupra 'ngrijirilor programate6
$ planific% cu o ec&ip% de 'ngrijire o perioad% de Q minute (ilnic 'n preajma persoanei6
$ e8plorea(% o!iectul fricii pentru a identifica cu preci(ie ce g%seDte persoana ca amenin)are 'n aceast% e8perien)%- mijloace de
investigare aneste(ie interven)ie6 frica de diagnostic grav de durere de a fi singur%6
$ identific% nivelul an8iet%)ii persoanei6
$ clarific% perceperea eronat% fa)% de o!iectul fricii6
$ e8plic% persoanei care se teme de singur%tate c% un mem!ru al ec&ipei de 'ngrijire va fi la dispo(i)ia sa la nevoie6
$ asigur% un climat de securitate- ridic% lateralele patului elimin% toate o!iectele ce ar putea r%ni persoana sau pe ceilal)i.
D*!!%
D*!!% este sen(atia neplacuta si e8perienta emotionala ce insotesc o le(iune tisulara reala sau potentiala ori descrisa ca
le(iune.
;a este 'nso)it% de reac)ii psi&ologice de preocup%ri sociale iar 'ntre!%rile cu caracter religios se intensific%. ;8ist% diverse
forme de durere dar putem s% le clas%m 'n dou% mari categorii-
$ durerea acut% $ considerat% o manifestare de dependenta1un simptom2 Di anun)% o dereglare 'n fi(iologic este un terminal de alarm%
care anun)% o !oal%6
$ durerea cronic%$ este o dereglare a mecanismului normal de protec)ie 'mpotriva agresiunilor interne Di e8terne o putem deja numi
!oal% Di se men)ine 'ntre 1$6 luni sau c&iar ani6
0olul asistentei fa)% de aceast% dificultate const% 'n a$i administra medicamentele 'n a$i acorda 'ngrijiri care s%$i potoleasc% starea de
r%u fi(ic dar comunicarea terapeutic% cu aceeaDi pacien)i care sufer% are o importan)% unic%.
$ creDterea sau micDorarea frecventei respiratorii6
$ )ip%t strig%t6
$ transpira)ii a!undente6
$ &ipotensiune sau &ipertensiune6
$ dilatarea pupilelor6
$ facies crispat6
$ geamete6
$ irita!ilitate6
$ miDc%ri continui6
$ pl.ngeri v%ic%reli6
$ pl.nsete6
$ ta&icardie6
P)%n d in9!i:i!
a/#!rerea ac!t%
O0"ect"ve
$ s%$Di e8prime diminuarea durerii 'n Q ore6
$ s%$Di diminue(e semnele durerii 'n Q ore6
$ s% demonstre(e a!sen)a semnelor durerii 'n Q ore6
$ s%$Di e8prime a!sen)a durerii 'n Q ore6
Interven-""le a"tente" 3e#"cale2
$ evaluea(% caracteristicile durerii- locali(are intensitate durat% frecven)% factorii care cresc sau 'i diminuea(% intensitatea6
$ sta!ileDte sc&ema apari)iei Di diminuarea durerii pentru a regrupa 'ngrijirile 'n consecin)%6
$ o!serv% po(i)ia de protec)ie adoptat% de persoan%6
$ plasea(% persoana 'ntr$o po(i)ie antalgic%6
$ utili(ea(% mijloace suplimentare pentru reducerea durerii- !%i calde pung% cu g&ea)%6
$ recomand% persoanei s% semnale(e durerea de la apari)ie6
$ asocia(% medica)ia analge(ic% cu un masaj o atingere terapeutic%6
$ determin% persoana s% practice o respira)ie a!dominal% 5 : 1" minute dup% administrarea medica)iei analge(ice6
$ arat% persoanei c% se preocup% de ea ca un tot unitar nu numai de durerea sa6
$ informea(% pacientul asupra evolu)iei durerii a diminu%rii Di toleran)ei Di ac)iunii medicamentului6
$ ajut% persoana 'n activit%)ile (ilnice la nevoie pentru a$i permite s%$Di conserve energia6
$ sc&im!% po(i)ia 'n pat la QQQ ore6
$ e8plic% persoanei c% 'i este permis s% se pl.ng% sau s%$i fie team% s%$Di e8prime m.nia sau frustrarea6
$ 'nva)% persoana cum s%$Di administre(e medicamentele efectele lor secundare Di durata lor de ac)iune6
$ pentru diminuarea durerii ajut% persoana 'n activitatea (ilnic% alimenta)ie &idratare igien% mo!ili(are etc Di progresiv las% persoana
s% le 'ndeplineasc% singur%6
$ ajut% persoana 'n deplas%rile sale la nevoie6
$ '$l determin% s% practice e8erci)ii ale musculaturii 'n limita toleran)ei6
134
$ administrea(% analge(icul cu 2" : 3" minute 'nainte de a face e8erci)ii sau activitate6
0/ #!rerea cron"c%
O0"ect"ve
$ s%$i e8prime diminuarea durerii 'n Q ore6
$ s%$i e8prime a!sen)a durerii 'n Q ore6
$ s%$Di diminue(e semnele durerii 'n Q ore6
$ s% demonstre(e a!sen)a semnelor durerii 'n Q ore6
Interven-""le a"tente" 3e#"cale
$ foloseDte la alegerea persoanei mijloace de destindere- masaj lectur% mu(ic% etc6
$ imo!ili(ea(% regiunea dureroas%6
$ programea(% activit%)ile )in.nd cont de limitele persoanei6
$ sugerea(% s% creasc% progresiv durata e8erci)iilor Di miDc%rilor f%r% s% e8agere(e6
$ face un masaj al spatelui m.inilor Di picioarelor6
$ 'n ca( de migren% sugerea(% persoanei s% se culce 'ntr$o camer% liniDtit% cu o pung% de g&ea)% pe cap Di un Derve)el rece pe oc&i la
primele semne ale migrenei6
A)t!%!% $timi d $in
D"ini(i- diminuarea sentimentelor propriei valori Di a competen)ei.
$ idei pesimiste6
$ incapacitatea de a lua deci(ii6
$ lipsa 'ncrederii 'n sine6
$ sentiment de inferioritate6
$ sentiment de devalori(are6
O-i&ti.
$ s%$Di e8prime creDterea stimei de sine 'n termen de Q (ile6
$ s%$Di e8prime sentimentele po(itive 'n termen de Q (ile 6
$ s%$Di e8prime capacitatea de a face fa)% dificult%)ilor 'n termen de Q (ile 6
$ s% ia deci(ii legate de activit%)ile cotidiene 'n termen de Q (ile 6
$ dup% ce ascult% persoana limitea(% e8presia sentimentelor negative6
$ identific% cu persoana situa)iile Di evenimentele care sunt cele mai amenin)%toare pentru ea 6
$ e8plorea(% cu persoana mecanismele de adaptare pe care le foloseDte pentru a face fa)% situa)iilor- cerere de informa)ii reflectare
confiden)e repaus canali(area energiilor 'n munc% menaj alcool umor drog medicamente &ipersomnie 6
$ 'nt%reDte mecanismele s%n%toase de adaptare 6
$ determin% pacientul s% participe la activit%)i recreative educative care s%$i permit% rec.Dtigarea stimei de sine 6
$ e8plic% persoanei c% toate pierderile oca(ionale 1divor) Domaj retragere2 cer o perioad% de adaptare6
$ su!linia(% c% fiecare adaptare aduce la 'nceput un sentiment de insecuritate 6
$ ajut% s% accepte situa)ia e8plic.ndu$i c% dependen)a fi(ic% nu$i diminuea(% valoarea uman% 6
$ determin% pacientul s% participe pe c.t posi!il la 'ngrijirile sale pentru a$i da sentimentul de control a$l situa)iei 6
$ planific% 'mpreun% cu persoana 'ngrijirile cotidiene astfel 'nc.t s%$i redea progresiv independen)a.
A)t!%!% im%9inii &o!'o!%)
D"ini(i : percep)ie negativ% pe care individul o 'ncearc% privind aspectul fi(ic 'n urma pierderii unui organ sau a unei
func)ii sau amenin)are la adresa integrit%)ii personalit%)ii.
M%ni"$t+!i d d'ndn(+:
$ perceperea negativ% a propriului corp Di a func)iilor sale6
$ sentiment de frustrare6
O-i&ti.:
$ s% e8prime sentimente po(itive legat de imaginea de sine 'n termen de Q (ile 6
$ s%$Di e8prime acceptul de aDi atinge partea mutilat% a corpului 'n termen de Q (ile 6
$ s%$Di ating% partea mutilat% a corpului f%r% repulsie 'n termen de Q (ile 6
$ evaluea(% gradul an8iet%)ii care 'nso)eDte pierderea fi(ic% 6
$ permite s%$Di e8prime negarea la 'nceput pentru a o ajuta s% se adapte(e6
$ dup% c.tva timp va limita negarea Di o va readuce la realitate cu a!ilitate6
$ ajut% persoana s% se pun% 'n valoare prin aspectul ei- coafur% nou% 'm!r%c%minte nou%
$ e8plic% persoanei c% e normal s% resimt% m.nie frustrare sau depresie 'n aceast% situa)ie6
$ o determin% progresiv s%$Di priveasc% plaga amputa)ia colostomia mastectomia arsura etc.6
$ 'l face s% participe progresiv la 'ngrijiri6
Into)!%nt% )% %&ti.it%t
119#22
D"ini(i: 1nsuficient& energie <biologic& i psi5ologic& pentru a+i desf&ura sau completa activit&'ile zilnice cerute sau
dorite.
C%!%&t!i$ti&i d"inito!ii
135
0%spunsul anormal al 9/ la activitate
0%spunsul anormal al ritmului inimiii la activitate
3c&im!%rile electrocardiografice reflect% aritmiile
3c&im!%rile electrocardiografice reflect% isc&emia
0elatarea ver!al% a o!oselii
0elatarea ver!al% a sl%!iciunii
7isconfort la efort
7ispnee la efort
F%&to!i d )9+t*!+
0epaus la pat
3l%!iciune generali(at%
7e(ec&ili!ru 'ntre re(erva de o8igen 4cerere
,mo!ilitate
3til de via)% sedentar
O-i&ti.:
Pacientul sa e8prime stare de !ine la efort.
Pacientul sa pre(inte functii vitale adaptate la efort.
$ evaluea(% statusul pacientului la efort 6
$ permite pacientului s%$Di e8prime o!oseala sla!iciunea6
$ ajuta pacientul s% se adapte(e situatiei6
$ limitea(a activitatiole pacientului pana la rea!ilitarea acestuia6
$ ajut% pacientul in satisfacerea nevoilor fundamentale6
$ 'l determina pe pacient s% participe progresiv la 'ngrijiri6
$ supraveg&ea(a functiile vitale inainte in timpul si dupa desfasurarea activitatilor comportamentul starea de constienta6
$ asigura mediu de siguranta6
$ administrea(a medicatia prescrisa.
INTERDEPENDENTA CU CELELATE NE<OI FUNDAMENTALE
/fectarea nevoii de a evita pericolele influentea(a celelalte nevoi.
A &om*ni&%
J in&i!area4diminuarea4incapacitatea de a comunica prin afectarea !iofi(iologica 1deficit de vor!ire in urma traumatismelor craniene si
afectiuni cere!rale2 si psi&ologica 1determinata de depresie an8ietate stres2.
A !$'i!%
J afectare respiratorie determinata de tul!urarile psi&icului sau suprasolicitarilor nervoase si fenomene dispneice insuficienta
respiratorie acuta prin le(area integritatii fi(ice 1aparatului respirator2 in urma agresiunilor sau traumatismelor.
A $ miK&% $i % %.% o -*n+ 'o$t*!+
J afectarea mo!ili(arii prin traumatisme fi(ice si psi&ice lipsa de miscare activitate cu aparitia fenomenelor de dependenta pentru
ingrijiri cau(ate de consumul e8cesiv de medicamente si alcool.
A-Ki mn(in tm'!%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%)
J pertur!area mecanismului de termoreglare pentru termogene(a sau termoli(a cau(at de lipsa de protectie si securitate in e8punere la
agresiunea agentilor fi(ici c&imici si micro!ieni.
A mOn&% Ki % -%
J de(ec&ili!ru in &idratare si alimentatie prin stare depresiva si incapacitatea de nutritie in urma traumatismelor si ingerarilor
accidentale de su!stante c&imice to8ice.
A )imin%
J aparitia tul!urarilor de mictiune si defecatie postafectiune depresiva consum a!u(iv de alcool si medicamente precum si in urma
afectarii starii generale de sanatate cu modificarea mecanismelor de eliminare prin interventii c&irurgicale sau imo!ili(are terapeutica
1fortata2.
A $ 5m-!+&% $i % $ d,-!+&%
J afectare majora prin o!ligativitatea de a se im!raca si de(!raca cu vestimentatie neajustata sau c&iar lipsa de vestimentatie prin
le(area litegritatii fi(ice 1traumatisme fracturi arsuri aparat gipsat2.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int%&t
J diminuarea4incapacitatea de autoingrijire prin &andicap fi(ic cau(at de accidente raniri etc.si indiferenta pentru igiena si salu!ritate
cau(ata de tul!urarile psi&ice.
A t!+i &on"o!m '!o'!ii)o! &on.in9!i $'i!it*%)
J afectarea religioasa si a traditiilor prin s&im!area mediului si neintegrarea in noul mediu inconjurator.
A $ !%)i,%
J eliminarea posi!ilitatilor de reali(are pe plan intelectual si social in urma afectarii integritatii fi(ice si psi&ice prin accidente
traumatisme &andicap fi(ic si stari depresive.
A $ !&!%
J lipsa activitatilor recreative prin sc&im!area mediului am!iental cu lipsa de cunoastere a noului mediu 1spital camin spital a(il2 sau
imposi!ilitatea efectuarii acestora datorita le(arii integritatii fi(ice si psi&ice precum si lipsa posi!ilitatilor financiare.
A 5n.+(%
J diminuarea posi!ilitatilor de scolari(are la orice nivel prin neadaptare stari depresive &andicap intelectual sau imposi!ilitatea
participarii cau(ata de traumatisme accidente raniri.
PROCESUL DE INGRI?IRIANURSING
136
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-% vulnera!ilitate fa)% de pericole atingerea integrit%)ii fi(ice sau psi&ologice sau am.ndurora.
=an";et%r" #e #epen#en-%- predispo(i)ie la accidente la infec)ii la !oli surmenaj depresie sau agresivitate semne de inflama)ie
durere.
S!re #e #";"c!ltate- semne de insecuritate psi&ologic% tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea imaginii corporale situa)ia de
cri(% mediul insalu!ru poluarea condi)ii grele de munc% s%r%cia promiscuitatea lipsa de cunostin)e deficit sen(orial.
O0"ect"ve2
Pacientul sa sa !eneficie(e de mediul securi(ant Di de protec)ie.
Pacientul sa fie ec&ili!rat fi(ic.
Pacientul sa fie ferit de pericole permanent.
Pacientul sa nu fie vulnera!il fata de pericole.
Intervent""le a"tente" 3e#"cale
?7 A"$!rarea 3e#"!l!" ec!r"1ant 8" #e protec-"e
+ediul securi(ant este mediul care reduce la minimum riscurile de r%nire accidente infec)ii reac)ii nedorite la tratament asigur%
intimitatea pacientului. +ediul terapeutic de protec)ie are rolul de a crea o am!ian)% pl%cut% care are ac)iune favora!il% asupra
sistemului nervos central Di i(olea(% pacientul de condi)iile negative ale mediului posi!il suprasolicitant sau epui(ant al scoar)ei
cere!rale.
i Caracteristicile mediului securi(ant-
$ nevoile umane pot fi satisf%cute6
$ riscurile fi(ice c&imice sunt diminuate6
$ riscurile de transmitere a agen)ilor patogeni Di para(itari sunt minime6
$ m%surile de igien% sunt respectate6
$ poluarea este minim%.
i ;fectele asigur%rii unui mediu securi(ant-
Cn spital
$ reducerea duratei de spitali(are6
$ diminuarea frecven)ei accidentelor asociate Di riscului de urm%ri judiciare6
$ reducerea num%rului de 'm!oln%viri profesionale6
$ sc%derea costului glo!al al serviciilor de s%n%tate.
Ja domiciliu
$ reducerea riscului de accidente Di 'm!oln%viri de apelare la serviciile de s%n%tate6
$ promovarea s%n%t%)ii6
:sigurarea mediului terapeutic de protec'ie presupune
$ crearea unei am!ian)e pl%cute 'n spital : &oluri coridoare saloane aranjate cu flori curate6
$ 'nl%turarea e8citan)ilor auditivi vi(uali olfactivi6
$ preg%tirea psi&ic% a pacientului 'naintea efectu%rii oric%rei te&nici de nursing6
$ asigurarea odi&nei pasive Di active a pacientului6
$ pre(en)a permanent% a asistentei 'n preajma pacientului6
$ atitudinea de !un%voin)% solicitudine r%spuns prompt la c&emarea pacientului Di familiei acestuia.
:sigurarea securitatii pacientului
+ asigurarea satisfacerii nevoilor fundamentale.
0xigenul necesar respira)iei este asigurat prin aerisirea corespun(%toare a camerei. /sistentul medical are responsa!ilitatea
s% aeriseasc% salonul 'n primul r.nd diminea)a dar Di 'n cursul (ilei dac% este nevoie.
Lmiditatea adecvat% a aerului asigur% confortul 'n respira)ie. =n aer corespun(%tor pre(int% 'ntre 6" ^ Di 7" ^ umiditate.
/dministrarea o8igenului ca form% de terapie se face av.nd grij% s% se asigure umectarea acestuia prin !ar!otare.
.emperatura din mediul am!iant poate fi o alegere personal% dar confortul este asigurat 'ntre 1#
o
C Di 24
o
C. /sistentul
medical are grij% ca temperatura din salon s% fie adecvat% Di s% nu se produc% curen)i de aer.
"utri'ia corect% nu 'nseamn% numai cantitatea Di calitatea de con)inut a alimentelor ci Di p%strarea acestora 'n condi)ii
corespun(%toare astfel 'nc.t s% se previn% alterarea Di contaminarea lor. 7e aceea frigiderul este indispensa!il. 7e asemenea
depo(itarea Di manipularea alimentelor tre!uie s% respecte normele sanitare. ?ocul unde se serveDte masa tre!uie s% fie adecvat iar
resturile alimentare 'ndep%rtate urm.nd circuitul corect.
5iecare pacient va avea tac.muri pa&are Di c%ni personale pe care le va folosi la servitul mesei sau la administrarea
medicamentelor pe cale oral%.
+ reducerea riscului de accidente.
:sigurarea iluminatului previne c%derile lovirile sau alte tipuri de accidente mai ales pe timpul nop)ii sau 'n (onele
neluminate natural 1s%li de !aie coridoare etc.2.
Evitarea dezordinii. <!iectele aruncate la 'nt.mplare constituie o!stacole ce favori(ea(% c%derile Di lovirile. 7ac% mo!ilele
Di o!iectele din 'nc%pere au un loc potrivit riscul de acidente scade.
%ecurizarea spa'iului 'mpotriva intruDilor. Fn sec)iile de spital tre!uie s% e8iste pa(% sau sisteme de securitate pentru a
preveni intrarea persoanelor inde(ira!ile 1&o)i v.n(%tori am!ulan)i etc.2.
*utonul de panic% care este declanDat 'n ca(ul unui incident nedorit poate fi folosit Di 'n ca(ul unei alarme medicale.
Pentru prevenirea incendiilor e8ist% detectoare de fum optice sau cu ioni(are care averti(ea(% personalul prin declanDarea
unei sirene : alarm%. ;8ist% de asemenea detectoare de ga( detectoare de inunda)ii sau dep%Direa unui anumit nivel al apei 1de
e8emplu 'n ca(ul piscinelor sau !a(inelor de tratament2.
137
7ispo(itivele de monitori(are sau comunicare pot fi su! form% de pandantiv inel !r%)ar% etc. ;le sunt purtate permanent Di
au rol de a monitori(a copii !%tr.ni sau anumite persoane cu di(a!ilit%)i. 3unt sisteme de detec)ie video a c%derilor persoanelor Di dac%
se 'nt.mpl% ceva anormal transmit automat sau la ac)ionarea unui !uton un semnal de alarm%.
=nele persoane cum ar fi persoanele inconDtiente sau !%tr.nii cu pierderi de memorie au nevoie de monitori(area func)iilor
vitale ale 1puls tensiune ritm respirator etc.2.
+ reducerea riscului de transmitere a agen'ilor patogeni i a parazi'ilor.
Fn afar% de regulile de igien% general% care tre!uie respectate la domiciliu Di la locul de munc% 'n comunit%)ile de copii
!%tr.ni sau 'n spitale se impun reguli stricte pentru prevenirea transmiterii germenilor. +%surile ce tre!uie luate 'n acest sens sunt
m%suri antiepidemice. 1 actiuni impotriva verigilor lantului epidemiologic ac)iuni specifice pentru prevenirea infec)iilor nosocomiale2
$ aplicarea de masuri impotriva abuzului de substan'e alcoolul tutunul drogurile Di medicamentele care 'n ultimul timp
au devenit o real% pro!lem% la nivel popula)ional.
Consumul de su!stan)e de a!u( 'nseamn% nu numai dependen)% cu tot ceea ce decurge de aici dar mai ales pierderea
capacit%)ii de a ra)iona cu grave tul!ur%ri de judecat% Di pierderea contactului cu realitatea.
/!u(ul de su!stan)e repre(int% o pro!lem% a 'ntregii societ%)i dar asistentul medical are un rol c&eie de ordin educativ Di
suportiv.
Fn conclu(ie securitatea persoanei implic% o serie de ac)iuni unele la!orioase altele curente de rutin% care conduc
'mpreun% la limitarea pericolelor ce apar de$a lungul vie)ii.
97 Act"!n" " "ntervent"" prevent"ve pentr! ec!r"tatea cop"l!l!" 3"c
/sistenta medicala va e8plica familiei necesitatea respectarii urmatoarelor o!iective-
respectarea igienei 1personale a locuintei jucariilor lenjeriei etc.26
asigurarea ferestrelor6
restrictionarea accesului la !alcoane6
indepartarea firelor electrice accesi!ile copiilor si securi(area pri(elor6
asigurarea snururilor de la perdele sau jalu(ele6
acoperirea etansa si sigura a galetilor de gunoi6
indepartarea mo!ilierului insta!il6
:7 In ca1!l peroanelor c! r"c crec!t a! c! v!lnera0"l"tate ;ata #e per"cole, "ntervent""le a"tente" 3e#"cale !nt !r3atoarele2
asigura un mediu linistit securi(at si de protectie6
participa la programe de educare in masa si de control in institutii6
supraveg&ea(a starea de sanatate a populatiei6 aplica imuni(arile necesare6
e8plorea(a mediul persoanei si e8istenta eventualelor pericole6
evaluea(a deprinderile cotidiene ale persoanei. <!serva si notea(a o!ieciurile gresite ale individului6
e8plica si lamureste persoana 1sau grupul de indivi(i2 asupra importantei-
mentinerii conditiilor unui mediu sanatos6
evitarii poluarii mediului6
respectarii masurilor de prevenire a accidentelor si a im!olnavirilor6
respectarii normelor de protectie si securitate6
respectarii normelor de igiena a salu!ritatii mediului6
cola!orea(a cu mem!rii ec&ipei.

E.%)*%!% int!.ntii)o! %')i&%t
,n evaluarea interventiilor aplicate asistenta medicala respecta urmatoarele etape-
1. 3ta!ileste gradul de autonomie4dependenta a pacientului6
2. ;fectuea(a !ilantul ingrijirilor pe !a(a evidentelor-
J foaia de o!servatie : evolutie6
J plan de ingrijire : o!iective reali(ate4nereali(ate6
3. /precia(a starea pacientului in raport cu nevoile de !a(a-
J stationara ameliorata agravata6
J autonomie recastigata sanatate resta!ilita6
J nevoile de !a(a satisfacute 1I pacient independent2 nesatisfacute 1I pacient dependent26
4. 0evi(uieste etapele procesului de ingrijire in ca( de !ilant negativ.
J Criterii de revi(uire-
j identificarea cau(elor !ilantului negativ6
j revi(uirea etapelor procesului de nursing6
j reformularea o!iectivelor refacerea planului de ingrijire evaluarea6

11 # NE<OIA A SE OCUPA DE PROPRIA REALIZARE
D"ini(i:
/ te preocupa 'n scopul reali(%rii este o necesitate a oric%rui individ de a 'nf%ptui activit%)i care$i permit satisfacerea
nevoilor sau s% fie util celorlal)i.
/c)iunile pe care le 'nf%ptuieDte 'i permit s%$Di de(volte sim)ul creator Di s%$Di foloseasc% poten)ialul la ma8im.
138
5iin)a uman% simte dorin)a de a 'nf%ptui lucruri care corespund idealurilor sale.
0ela)iile necorespun(%toare 'ntre cei care lucrea(% 'n cadrul aceluiaDi serviciu sau Def $ su!altern pot genera starea de
devalori(are inutilitate deoarece individul are nevoie de considera)ie dragoste stim% Di respect reciproc 'n activitatea pe care o
desf%Doar%.
Capacitatea individului de a se reali(a este unic% Di necesar% pe tot parcursul vie)ii.
=nii au nevoie de sprijinul altora pentru a se pune 'n valoare 'n timp ce altii pot s% aprecie(e just criticile Di s% reg%seasc%
resursele necesare pentru a se reali(a.
+unca tre!uie s% corespund% nivelului de pricepere Di preg%tire a omului pentru a nu deveni o povar% ci o pl%cere.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i
-io)o9i&i
J/-rsta i creterea
/ctivitatea dominant% a copilului este jocul. /cesta permite copilului s% se de(volte s% cunoasc% mai ad.nc lumea
'nconjur%toare Di s% se integre(e 'n societate. Prin joc el reuDeDte s% cunoasc%. Uocul influen)ea(% toate aspectele
de(volt%rii copilului percep)ie memorie imagina)ie g.ndire sentimente interese voin)%. 3e practic% jocuri
colective jocuri 'n care apar conduc%tori Di conduDi Di care dau posi!ilitatea de afirmare.
Preadolescenta este v.rsta c.nd 'nsemnate sunt rela)iile lui cu societatea. /ctivitatea dominant% este 'nv%)%tura dar
copilul preadolescent particip% Di la jocuri. 3unt preferate jocurile de ec&ip% de 'ntrecere care cer inventivitate
d.r(enie d%ruire.
3pecific% v.rstei este imagina)ia creatoare ca form% de afirmare a personalit%)ii proprii. ConDtiin)a de sine se afirm%
puternic 'ncepe s% cunoasc% o!serv.nd pe al)ii Di compar.ndu$se cu ei. ;ste mai critic fa)% de altii dec.t fa)% de
sine.
/dolescen)a $ e8perien)a nivelul intelectual Di e8perien)a
social% permit o mai mare independen)% 'n atingerea Di conducerea unor activit%)i dar Di responsa!ilit%)i pentru
faptele s%v.rDite. /dolescen)a este v.rsta form%rii unui ideal 'n via)% a proiect%rii personalit%)ii adolescentului 'n
viitor6 el este capa!il s% lupte pentru reali(area acestora. 3e autoaprecia(% mai corect 'ncepe s% suporte criticile s%
)in% cont de punctul de vedere al altora.
+aturitatea $ adultul care joac% mai multe roluri 'n societate este pus 'n valoare pe m%sura alegerii acestora Di a
satisfac)iei pe care aceste roluri le dau aspira)iilor lui. ,nteresul Di pasiunea fa)% de munc% atingerea scopului
propus repre(int% un puternic factor de !ucurie.
Persoanele 'n v.rst% pot de asemenea s%$Di pun% 'n valoare activit%)ile pe care le 'nf%ptuiesc conform gusturilor Di
posi!ilit%)ilor fi(ice folosind e8perien)a acumulat%. ;ste unul din cei mai importan)i factori ai longevit%)ii.
J ,onstitu'ia i capacit&'ile fizice.
,ndivi(ii tre!uie s%$Di aleag% activit%)ile care s% le permit% s% se reali(e(e 'n concordan)% cu constitu)ia Di
capacit%)ile fi(ice 'ncredin)area unor mari r%spunderi sau activit%)i ce solicit% eforturi deose!ite unor persoane
nepotrivite pentru astfel de sarcini le copleDesc Di este cau(a major% a o!oselii fi(ice Di nervoase.
P$i3o)o9i&i
J Emo'iile.
/par 'n cadrul activit%)ilor pe care le desf%Doar% individul Di presupun evaluarea acordarea de semnifica)ie valoric%
activit%)ilor desf%Durate. *ucuria entu(iasmul speran)a pl%cerea Di !un%starea influen)ea(% satisfacerea acestor
nevoi.
So&io)o9i&i
J ,ultura.
'n func)ie de cultur% indivi(ii 'Di aleg o profesie care s% le permit% afirmarea prin folosirea cunoDtin)elor acumulate.
J Eolurile sociale.
,ndividul are li!ertatea alegerii studiilor Di a muncii sale se poate reali(a deplin 'n func)ie de normele sociale. 7e
asemenea individul se reali(ea(% 'n func)ie de rolurile pe care le joac% 'n societate pe m%sura preg%tirii sale a
voin)ei Di a dorin)ei de a$Di asigura men)inerea acestor roluri.

A*tonomi% $func)ionarea optim% a mecanismelor fi(iologice 'n raport cu tipul constitu)ional6
$activitatea optim% a func)iilor fi(iologice 'n raport cu constitu)ia individului6
$de(voltarea armonioas% integritatea fi(ic% Di psi&ic% permit optarea pentru orice gen de activitate Di
'ndeplinirea rolurilor sociale6
M%ni"$t+!i d
$%ti$"%&(i
$ manifestarea !ucuriei Di a fericirii6
$ activitatea po(itiv% 1st%rile de satisfac)ie mul)umire !ucurie entu(iasm dragoste caritate2 este de
o!icei creatoare sursa s%n%t%)ii organice Di psi&ice deoarece se asocia(% cu creDterea energiei vitale cu
crearea unei atmosfere de destindere6
A*to&!iti&% $ tendin)a de a lua &ot%r.ri pe !a(a c&i!(uin)ei proprii ca form% de e8primare a independen)ei voin)ei se
conjug% cu adoptarea unei atitudini critice fa)% de ideile Di ac)iunile proprii Di cu receptivitatea fa)% de
opiniile celor din jur.
L*%!% d d&i,ii $ rapiditatea cu care persoana deli!erea(% 'ntr$o situa)ie comple8% Di urgent% Di adopt% &ot%r.rea cea mai
potrivit%6
Stim% d $in $ aprecierea o!iectiv% a capacit%)ilor a tr%s%turilor caracteriale predominante prin compara)ie cu al)ii6 o
tr%s%tur% a cunoaDterii de sine este demnitatea6 demnitatea 'nseamn% conDtiin)a propriei valori 'n condi)iile
respectului fa)% de al)ii a neaccept%rii 'njosirii Di a puterii de a adopta deci(ii6
Im%9in% d $in
'o,iti.%
$ este satisf%cut de imaginea sa se consider% 'n stare de s%n%tate6
$ la copii apar comportamente legate de stadiul de de(voltare Di comportamente fa)% de un succes Dcolar
'n timpul unei activit%)i operative 'n timpul unor servicii f%cute altora6
Con&'t*) d $in $ este conDtient de valoarea Di capacitatea sa6 $ imaginea de sine6
<%)o!i,%!% '!o'!ii
m*n&i
$ la adul)i se de(volt% comportamente legate de munca prestat% valori(area prin munc% participarea la
luarea deci(iilor satisfac)ia fa)% de recunoaDterea activit%tii de c%tre superiori fa)% de condi)iile de lucru
139
promovarea am!i)ia motiva)ia. 3t%p.nirea diferitelor roluri sociale- valori(area fa)% de aceste roluri
valori(area fa)% de 'mplinirea sarcinilor6
Com'o!t%mnt*)
F)9%t d $t%di*) d
d,.o)t%!G
J ,opilul
+ul)umire fa)% de un succes Dcolar.
$ /precierile pe care le fac 'nv%)%torul4profesorul p%rin)ii colegii asupra muncii lui 'i provoac% emo)ii
puternice de !ucurie Di satisfac)ie Di$i stimulea(% voin)a de a se afirma6
/ctivit%)i sportive-
$ inventivitate d.r(enie d%ruire pentru reuDita ec&ipei6
/ctivitate pe plan social familial-
$ 'Di d% seama c% munca depus% este important% o 'ndeplineDte cu serio(itate r%spundere 6
J :dul'i pi persoane 2n v-rst&.
7ragoste fa)% de munc%-
$ interesul fa)% de munc% d%ruirea influen)ea(% calitatea muncii Di capacitatea de a muncii 6
/precierea muncii-
$ munca tre!uie s% corespund% nivelului de pricepere Di preg%tire s% fie 'n ec&ili!ru cu capacitatea
individului. *ucuria rodului muncii aprecierea colectivului Di condi)iile de lucru corespun(%toare $
respectarea tuturor normelor igienice aparatura corespun(%toare colectiv 'n care predomin% rela)iile de
ajutor respectul reciproc $ sunt factori care stimulea(% activitatea 6
Am-i(i% $ dorin)a ar(%toare de a reali(a c.t mal mult 'n activitatea depus%6
Moti.%(i% $ totalitatea motivelor care$l determin% s% efectue(e activit%)i prin care s% se reali(e(e6
Ro)*!i $o&i%) $ st%p.nirea punerea 'n valoare a acestor roluri prin ac)iuni care s% determine satisfac)ia reali(%rii a
!un%st%rii 1rolul 'n familie la locul de munc% 'n societate26
$ apartenen)a la un grup social6
Fo)o$i!% tim'*)*i )i-! $ ocupa)ie individual% care permite satisfacerea nevoii6
$ e8primata prin apartenen)a la o grupare social% 1cultural% sportiv% politic% etc.2 dau posi!ilitatea de a
folosi propriile credin)e Di valori 'n preocup%ri pl%cute Di utile6
?ipsa autonomiei persoanei duce la apari)ia uneia din cele dou% pro!leme de dependen)%- devalori(area sau neputin)a.
D.%)o!i,%!% este perceperea negativ% a valorii Di a comportamentelor proprii.
,ndivi(ii caut% s% ac)ione(e 'n corela)ie cu mediul 'nconjur%tor natural Di social care r%spunde valorilor lor.
7ac% o persoan% are o imagine de sine modificat% ea percepe mediul 'nconjur%tor ca ostil se simte !locat% amenin)at% Di
devalori(at% deoarece mediul Di anturajul nu r%spund sau nu corespund cu valorile Di dorin)ele individului.
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din S*!$%
Fi,i&
$ diminuarea unei func)ii &andicap lipsa de control a sfincterelor neajuns fi(ic o!stacol pentru
miDc%ri durere6
P$i3o)o9i&
$ tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea imaginii de
sine pierdere $ separare situa)ia de cri(% 6
So&io)o9i&
$ eDec profesional conflict profesional condi)ie social% legi Di reglement%ri 'n de(acord cu
valorile individului lipsa de cunoDtin)e- insuficienta cunoaDtere de sine a altora a mediului6

Sntimnt d in"!io!it%t Ki d
'i!d! % im%9inii d $in
$ pacientul nu poate accepta noua stare 'n care se g%seDte modul cum arat%
'nf%)iDarea sa6
Di"i&*)t%t% 5n % '%!ti&i'% )%
%&ti.it+(i o-iKn*it $%* noi
$ starea de dependen)% 'n care se afl% nu$i permite participarea la activit%)i6
D$&*!%:%!8 d'!$i $ stare sufleteasc% de triste)e asociat% cu nemul)umire 6
Sntimnt d i,o)%!8 d
in*ti)it%t8 d !$'in9!
$ 'ndep%rtarea din colectiv nefolosirea 'n diverse activit%)i6
In&%'%&it%t% d % t!& '$t
di"i&*)t+(i
$ nu poate dep%Di anumite momente critice care i$au diminuat 'ncrederea 'n sine6
Somno)n(+8 '%$i.it%t $ sen(a)ie de somn indiferen)% la ce se 'nt.mpl% 'n jurul s%u 6
A9!$i.it%t $ comportament provocator pus mereu pe ceart%6
Dimin*%!%
moti.%(ii8
int!$*)*i8 &on&nt!+!ii
$ pacientul nu consider% necesar s% efectue(e activit%)i este de(interesat neatent6
In&%'%&it%t% d % "%& &% &
'!"!+ $+ "%&+
$ starea de dependen)% fi(ic% psi&ic% sau social% nu$i permite pacientului efectuarea
activit%)ilor preferate6
Di$'!%! $ starea de de(n%dejde de(olare suferin)% deose!it%6
O-$d%! d
'!o-)m)
$%)
$ pacientul este preocupat 'n permanen)% de pro!lemele sale care au prioritate fa)%
de activitatea depus% 'n vederea reali(%rii6
14!
P%&int &* $ntimnt d d.%)o!i,%!
P%&int*) $+ "i &onKtint
d '!o'!i% $% .%)o%! Ki
&om'tn(+
$ ascult% activ pacientul pentru a$i permite s%$Di e8prime sentimentele privind dificultatea de a se
reali(a6
$ ajut% pacientul s% identifice motivele comportamentului s%u6 aprecia(% posi!ilit%)ile fi(ice Di
intelectuale6
$ sesi(ea(% orice form% de interes pentru o anumit% activitate Di$l antrenea(% 'n desf%Durarea ei6
$ 'ndrum% spre acele activit%)i care sunt atractive pentru pacient Di totodat% utile6
$ o!serv% Di notea(% orice sc&im!are 'n comportamentul pacientului 1depresie satisfac)ie26
$ aplic% te&nicile de 'ngrijire adaptate nevoilor pacientului6
$ identific% cu pacientul factorii care o 'mpiedica s% se reali(e(e- familia limite economice starea de
s%n%tate6
P%&int*) $+-Ki !&%'t
int!$*) "%(+ d $in Ki d
%)(ii
$ cunoaDte aspira)iile sentimentele interesele Di capacit%)ile pacientului6
$ 'l ajut% 'n reevaluarea capacit%)ilor Di aspira)iilor sale6
$ 'l sus)ine 'n sta!ilirea unor proiecte6
$ ajut% pacientul s% se adapte(e la noul rol pe care 'l are sau la statutul s%u6
$ 'l ajut% s% reali(e(e o percepere just% a realit%)ii s% se integre(e 'n colectiv6
$ o!serv% reac)iile de satisfac)ie sau de nemul)umire ale pacientului6
$ e8plic% necesitatea cunoaDterii mediului 'n care tr%ieDte Di a celor din jur6
/#N'*tin(%
J percep)ia individului asupra lipsei de control a evenimentelor 'ntr$o situa)ie dat%.
Con")i&t '!$on%)
$ incapacitatea pacientului de a da dovad% de comportamente adecvate fa)% de rolurile
profesionale alese sau impuse6
$ se datorea(% conflictului dintre valorile individului Di normele sociale sau starea de s%n%tate6
EK& '!o"$ion%)
$ nu reali(ea(% sarcinile o!ligatorii impuse care sunt legate de rolul profesional pe care l$a ales
sau i s$a impus6
Di"i&*)t%t 5n % )*% d&i,ii
Ki % &ont!o)% .nimnt)
$ pacientul nu poate lua deci(iile cele mai potrivite 'n timp util nu poate cunoaDte Di corela
evenimentele6
A'%ti $ pre(int% lips% de interes fa)% de activitatea impus% sau aleas% 6
R$mn%!8
$*'*n!
$ renun)% la activitatea sau func)ia pe care o de)ine Di se complace 'n aceast% situa)ie 6
Do&i)it%t% $ se supune cu uDurin)% unor deci(ii care nu$i apar)in6
A9!$i.it%t $ caut% prilej de ceart% 'n permanen)% este provocator fa)% de colectiv 6
F%t%)it%t%
$ consider% c% mersul lucrurilor 'n via)% au fost influen)ate 'n mod presta!ilit de o for)%
suprem%6 consecin)ele sunt de ne'nl%turat inevita!ile6
Li'$% d %m-i(i $ nu mai doreDte s%$Di ating% scopul s% reali(e(e ceva anume6
A9%$%! $ stare de enervare de iritare pe care pacientul o are 'n permanen)% sau periodic6
T!i$t( $ stare sufleteasc% ap%s%toare 'nso)it% de m.&nire am%r%ciune6
Sntimnt d in"!io!it%t $ stare de de(avantaj pe care pacientul o percepe 'n compara)ie cu ceilal)i.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)- '%&int &* $ntimnt d n'*tin(+
P%&int*) $+-Ki
!&%'t
5n&!d!% Ki
$tim% d $in
$ identific% prin o!serva)ie Di conversa)ie cu pacientul cau(a neputin)ei sale Di situa)iile care 'i provoac%
sentimentul de inutilitate6
$ c.Dtig% 'ncrederea pacientului prin modul s%u de comportament Di prin discu)iile purtate6
$ 'l ajut% 'n cunoaDterea Di reevaluarea capacit%)ilor sale6
$ 'l consult% 'n planificarea activit%)ilor propuse6
$ informea(% pacientul asupra dreptului s%u de a lua deci(ii care 'l privesc6
$ o!serv% reac)iile pacientului la luarea deci(iilor6
$ 'l convinge de importan)a lor Di de responsa!ilitatea ce$i revine .
P%&int*) $+
'o%t+ !%)i,% Ki
%'!&i% o-i&ti.
%&ti.it+(i) $%)
$ orientea(% pacientul spre alte activit%)i dec.t cele anterioare 'n raport cu capacit%)ile sale6
$ ajut% pacientul 'n recuperarea fi(ic% psi&ic% pentru reducerea &andicapurilor Di o!)inerea independen)ei6
$ ajut% pacientul s% cunoasc% Di s%$Di 'nsuDeasc% criteriile de control care$l ajut% 'n aprecierea activit%)ii sale
(ilnice a o!iectivelor reali(ate a idealurilor sale6
$ o!serv% o!iectivitatea aprecierilor pacientului6
$ notea(% orice modificare 'n comportamentul sau starea pacientului.
Ro)*) %$i$tnti 5n '!omo.%!% *n*i &on&'t 'o,iti. d$'! $in
Con&'t*) d $in
$repre(int% percep)ia su!iectiv% pe care o are o persoan% despre ea 'ns%Di din punct de vedere fi(ic emo)ional Di
social6
$se e8prim% prin comportament cuvinte sentimente 6
Com'onnt)
&on&'t*)*i d$'!
$in
$identitatea$ se refer% la unicitatea individului o!)inut% 'n timpul fa(ei de sociali(are6
$imaginea corporal%$ este imaginea pe care un individ Di$o face despre propriul corp6
$stima de sine$ este aprecierea valorii personale6
141
$performan)a rolului $este comportamentul prin care o persoan% particip% la un grup social6
F%&to!i &%! %"&t%,+
&om'onnt)
&on&'t*)*i d$'!
$in
$identitatea-
$ pro!leme se8uale6
$ alcool droguri6
$ viol6
$ agresiune6
$ spitali(are6
$ separarea familial%6
$ imaginea corporal%-
$ alterarea func)iilor sen(oriale Di motrice6
$ pierderea unui organ sau a unei func)ii6
$ o!e(itatea6
$ pre(en)a unei cicatrice6
$ stima de sine-
$ incapacitate de satisfacere a nevoilor6
$ eDecuri repetate6
$ dependen)a de al)ii6
$ neglijen)a familiei prietenilor colegilor6
$ viol
$ agresiune6
$ performan)a rolului6
$ incapacitatea de a 'ndeplini un rol6
$ i(olare social% for)at%6
$ interdic)ia de a 'ndeplini un rol pentru care eDti preg%tit6
R%&(i% '%&int*)*i
&* *n &on&'t d $in
'!t*!-%t
$ evit% conversa)ia Di interac)iunea cu al)ii6
$ are aspect ne'ngrijit6
$ 'Di g%seDte refugiu 'n alcool droguri fumat e8cesiv este indecis6
$ nu poate s%$Di re(olve pro!lemele6
$ 'Di ascunde unele p%r)i ale corpului6
$ e8prim% critici severe fa)% de sine Di fa)% de al)ii6
$ pre(int% an8ietate team% disperare6
$ manifest% ostilitate m.nie furie6
$ se considera un ratat6
$ are impresia c% este neglijat de cei din jur6
$ 'Di e8prim% lipsa de 'ncredere fa)% de personalul ce$l 'ngrijeDte6
Int!.n(ii-E&*(i
a2 sta!ilirea unei rela)ii terapeutice
$ manifestarea unui interes sus)inut fa)% de pacient Di o atitudine 'n)eleg%toare6
$ ascultarea pacientului cu aten)ie ar%t.ndu$i c% are timp pentru el6
$ respectarea pacientului6
$ a!ordarea de su!iecte care$l privesc6
!2 ajutarea pacientului 'n definirea conceptului de sine
$ i se vor adresa 'ntre!%ri pentru a afla modul 'n care
pacientul se percepe
;8emple-
$ Ce face)i mai !ineL
$ Ce talente ave)iL
$ C.t de uDor v% e8prima)i opinia c.nd este diferit% de a celorlal)iL
$ Ce p%rere ave)i despre profesia dumneavoastr%L
$ B% sim)i)i apreciatL
$ Care este idealul dumneavoastr%L
$ Ce responsa!ilit%)i ave)i 'n familieL etc.
$ va fi 'ncurajat s%$Di e8prime sentimentele 6
$ va fi ajutat s% descrie modul cum percepe el raporturile cu al)ii 6
c2 ajutarea pacientului de a se adapta la rolul de !olnav
$ 'l 'ncurajea(% s%$Di priveasc% rana Di s% utili(e(e aparatele au8iliare 1!aston c.rj% cadru2 6
d2 men)inerea identit%)ii pacientului6
$ i se permite folosirea o!iectelor Di lucrurilor personale la care )ine mult6
e2 ajutarea pacientului 'n reg%sirea unui concept de sine po(itiv const% 'n-
$ a$l 'nv%)a auto'ngrijiri adaptate lui6
$ a$l 'ncuraja s% afirme Meu potN6
$ a$l incita sa ai!a ini)iativ% 'n materie de auto'ngrijiri Di readaptare6
$ a$l 'ncuraja 'n men)inerea unui aspect fi(ic pl%cut Di 'ngrijit 1sa se coafe(e s% se rad% etc.26
$ a face !ilan)ul progreselor sale efectu.nd 'mpreun% evalu%rile6
$ a$i aprecia progresele f%cute6
$ a$l 'ncuraja s%$Di identifice resursele pentru sc&im!area comportamentului 1interes pentru activit%)i
artistice sportive estetice organi(atorice etc.26
$ a nu manifesta de(gust sau repulsie fa)% de aspectul pacientului6
$ a nu$l judeca sau critica 'n timpul acord%rii 'ngrijirilor6
$ a$i respecta intimitatea6
$ a 'ncuraja familia s%$i acorde suportul de care are nevoie Di s% accepte sc&im!area dinamicii familiale6
$ asigurarea unui climat de liniDte Di siguran)% 6
Z DE REINUT:
$este important s% se planifice activit%)i pe care pacientul s% le poat% 'ndeplini 6
$sarcinile nu tre!uie s% fie dificile pentru c% este de preferat un succes mic dec.t riscul unui eDec 'ntr$o sarcin% important% 6
142
$sarcinile s% ai!% dificult%)i progresive pentru atingerea o!iectivului $sc&im!%rile s% se fac% gradat pentru a da pacientului timp
suficient s% se adapte(e Di s% evite compromiterea din nou a conceptului despre sine 6
$ interven)iile tre!uie s% se !a(e(e pe principiul c% pacientul tre!uie mai 'nt.i s% ia cunoDtin)% de pro!lemele Di agen)ii stresan)i care$l
asaltea(% Di apoi s% le 'n)eleag% Di s% ac)ione(e pentru a le dep%Di6
$ ,nterven)iile asistentei medicaletre!uie s% interac)ione(e cu pacientul Di familia acestuia.
Nesatisfacerea nevoii de a se reali(a afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi.
A &om*ni&%
J comunicarea ineficace la nivel afectiv.
A $ mi$&%8 % %.% o -*n% 'o$t*!%
J imo!ilitate po(itie neadecvata.
A !$'i!%
J modificari ale amplitudinii si rolului respirator.
A-$i mntin tm'!%t*!% in )imit no!m%)
J scadere sau crestere usoara.
J alimentatie si &idratare neadecvata in surplus sau deficit.
A )imin%
J eliminarea necorespun(atoare cantitativ4 calitativ.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int9!
J de(interes fata de masurile de igiena a tegumentelor si mucoaselor.
A do!mi8 % $ odi3ni
J insomnie disconfort o!oseala.
A $ im-!%&% $i % $ d,-!%&%
J de(interes fata de im!racamintea sa.
A .it% '!i&o))
J vulnera!ilitate atingeri ale integritatii fi(ice sau psi&ice sau am!ele.
A %&tion% d*'% &!dint $i .%)o!i
J neglijenta neputinta.
A $ !&!%
J diminuarea centrului de interes.
A in.%t%
J ignoranta.
PROCES DE INGRI?IRIANURSING
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- devalori(area neputin)a.
=an";et%r" #e #epen#en-%- sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine dificultatea de a participa la activit%)i o!isnuite
sau noi6 dificultatea de a lua deci(ii si de a controla evenimentele i(olare depresie sau agresivitate sentiment de inutilitate de
respingere.
S!re #e #";"c!ltate- &andicap fi(ic alterarea unor func)ii constr.ngeri fi(ice tul!ur%ri de g.ndire an8ietate pierderea imaginii de
sine situa)ie de cri(% conflicte de rol constr.ngeri din mediul social lipsa de cunostin)e.
O0"ect"vele pac"ent!l!" v"1ea1a 2
$ identificarea cau(ei devalori(%rii6
$ creDterea interesului fa)% de el 'nsuDi6
$ crearea unui mediu 'nconjur%tor adecvat6
$ creDterea controlului situa)iei 6
Intervent""
$ autonome6
$ delegate6
A')i&%!% int!.ntii)o!
,nterventii autonome-
$ ajutarea pacientului s% identifice motivele comportamentului s%u6
$ propunerea c%tre pacient a activit%)ilor care sunt conforme gustului s%u6
$ aplicarea te&nicilor de 'ngrijire adaptate 1mijloace de suplinire26
$ numirea pacientului pe nume de fiecare dat% c.nd ne adres%m6
$ consultarea pacientului c.t mai des posi!il 'n timpul planific%rii 'ngrijirilor6
$ informarea pacientului despre dreptul s%u de a participa la deci(iile privitoare la spitali(are c.t Di 'n via)a privat%6
$ ajutarea pacientului s% recunoasc% Di s% 'nve)e m%surile de control privind activit%)ile sale cotidiene controlul o!iectivelor reali(ate6
,nterventii delegate -
$ supraveg&erea pacientului dup% administrarea medica)iei 1tranc&ili(ante Di antidepresive6
143
E.%)*%!
3e va anali(a gradul de reali(are al o!iectivelor.
12# NE<OIA DE A ACIONA CONFORM PROPRIILOR CON<INGERI ) <ALORI
D"ini(i:
/ ac)iona conform propriilor convingeri4credin)e Di valori este o necesitate a individului de a face4e8prima gesturi acte
conforme forma)iei sale de !ine Di de r%u de dreptate de urmare a unei ideologii.
0eligia convingerile sistemul de valori pe care individul le$a interiori(at su! influen)a factorilor sociali determin% modul
s%u de via)%. 5iecare set de valori cuprinde anumite atitudini Di conduce la promovarea anumitor activit%)i Di comportamente.
,nfluen)ele culturale repre(int% pentru fiecare persoan% un puternic factor motivant 1activator sau restrictiv2 pe parcursul 'ntregii vie)i.
Convingerile sunt puncte de vedere despre noi 'nDine despre al)ii Di despre situa)iile pe care le consider%m adev%rate. 3unt
puncte de vedere emo)ionale nu !a(ate pe fapte interiori(ate 'n structurile noastre mentale prin influen)a factorilor e8terni de o!icei
educa)ionali dar Di ca urmare a unor e8perien)e trecute.
Convingerile noastre se reflect% su! forma atitudinilor$valori. Fn func)ie de aceste valori pe tot parcursul vie)ii lu%m tot timpul deci(ii
care ne afectea(% e8isten)a.
;8emple de valori- genero(itate altruism responsa!ilitate respect !un%$cuviin)% onestitate sinceritate serio(itate etc.
Balorile sunt mai a!stracte dec.t convingerile Di mai profunde. ;le constituie suportul moral al personalit%)ii individului.
3unt do!.ndite prin influen)a mediului socio$cultural Di devin foarte puternice. Fnc%lcarea convingerilor Di valorilor personale
determin% disconfort psi&ic ma8im. =neori convingerile Di atitudinile$valoare 'mpiedic% indivi(ii s% ia deci(ii ra)ionale. 7e e8emplu o
persoan% care crede c% &omose8ualitatea este Gun p%cat de moarteH va avea atitudini ostile fa)% de comunitatea gaV.
Balorile ne racordea(% 'ntreaga personalitate la via)a cotidian%.
5iecare are o ierar&ie proprie a valorilor de)inute iar aceast% ierar&ie este unic% pentru fiecare individ. Fn func)ie de priorit%)i individul
ac)ionea(% Di 'Di re(olv% pro!lemele. Balorile sociale nu se nasc odat% cu individul. 5ormarea atitudinilor de valoare Di a sistemelor
de valoare repre(int% o parte organic% a procesului de sociali(are. 3ociali(area este un proces de continu% interac)iune Di adaptare
social% prin care se asimilea(% sistemul de valori al comunit%)ii Di devine sistem de valori propriu fiec%rui individ. 3istemul de valori
este un sistem normativ.
Balorile ca Di concept pre(int% generalitate Di centralitate 'n universul spiritual al societ%)ii Di 'n structura personalit%)ii
umane Di se reg%sesc ca standarde 1criterii evaluative2 ale ac)iunilor umane vectori motiva)ionali care determin% Di orientea(% ac)iunea.
/u caracter conDtient inten)ional 'n sensul de ade(iune la ceea ce se doreDte 'n sistem.
Balorile nu pot fi identificate cu nevoile Di tre!uin)ele umane. ;le apar ca o repre(entare 'n plan mental a nevoilor ca o
sinte(% a tre!uin)elor personale cu cele sociale. Balorile ocup% un loc central 'n configura)ia personalit%)ii umane Di g&idea(%
deopotriv% atitudinile judec%)ile Di ac)iunile oamenilor. ;le determin% procesele de ap%rare Di manifestare a eului imaginea Di stima de
sine. Balorile ca principii generale despre ceea ce este de dorit se transcriu 'n norme Di atitudini iar atitudinile se specific% Di se
e8prim% 'n opinii. /stfel se poate considera c% Di profilul a8iologic al indivi(ilor se !a(ea(% pe sistemul de valori 'ncorporat prin
sociali(are.
I# INDEPENDENTA IN SATISFACEREA NE<OII
Nu e8ist% fiin)% uman% i(olat%. ;a este 'n interac)iune constant% cu ceilal)ti indivi(i mem!ri ai societ%)ii Di cu via)a
cosmic%k sau 5iin)a suprem%4a!solut%.
/ceast% interac)iune scoate 'n eviden)% e8perien)a vie)ii lor convingerile credin)ele Di valorile propriei fiin)e Di pe de alt%
parte de(voltarea personalit%)ii.
C%utarea unei concep)ii unificatoare despre lume care s% ne ajute s% vedem via)a 'n ansam!lu Di s% g%sim o semnifica)ie 'n
fiecare parte a ei este la fel de vec&e precum omenirea. /cest rol l$au jucat religiile antice precum Di credin)ele cu o orientare teologic%
din timpurile ulterioare. /ntropologii constat% c% Di 'n culturile contemporane primitive e8ist% concep)ii despre lume prin care se
interpretea(% e8perien)ele oamenilor Di le sunt g&idate activit%)ile.
Cultura apusean% a fost de asemenea influen)at% 'ntr$o asemenea m%sur% de Dtiin)% Di de te&nologie 'nc.t unii afirm% 'n
pre(ent c% noi de)inem o concep)ie Dtiin)ific% sau te&nologic% despre lume- Dtiin)a Di utili(%rile ei ne conturea(% modul de a g.ndi Di
dau o nou% dimensiune vie)ii noastre.
C%utarea peren% a unei concep)ii despre lume este o c%utare a unei vie)i care s% fie mai degra!% !un% dec.t rea o c%utare a
unui scop al e8isten)ei spre a acoperi un gol o c%utare a ceva care promite mai cur.nd speran)% dec.t disperare.
Concep)iile despre lume difer% 'n aceast% privin)%. =nele sunt mai optimiste iar altele mai pesimiste. =nele sunt profund
etice iar altele doar incidental morale. Nu toate satisfac 'n mod egal Di 'n acelaDi fel dorin)a omeneasc% 'ns% toate e8prim% o profund%
nevoie uman%.
Concep)ia despre lume este necesar% ca un g&id al g.ndirii. < lume plin% de lucruri la care ne putem g.ndi Di 'n care se afl%
o mul)ime de idei Di teorii cu privire la tot ce e8ist% su! soare ne o!lig% s% fim selectivi. 'ns% concep)ia despre lume mai este necesar%
Di pentru a ne c%l%u(i ac)iunile cum tre!uie s% &ot%r%Dti 'ntre nenum%ratele lucruri care tre!uie efectuate Di printre nenum%ratele locuri
'n care tre!uie s% te duci numeroasele genuri de ac)iuni Di numeroasele voca)ii posi!ila.
;ste necesar% o concep)ie despre lume pentru a clasifica activit%)ile posi!ile Di pentru a sta!ili priorit%)i pentru anumite
ac)iuni 'n cadrul unei activit%)i concrete 1deci(ii cu privire la carier% deci(ii morale modul de utili(are a timpului viata de familie
etc.2.
Nici o societate nu poate tr%i f%r% un set de standarde asupra c%rora s$a c%(ut de acord6 dragostea grija onestitatea
integritatea 'ncrederea iertarea li!ertatea alegerii iat% numai o parte dintre acestea.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i -io)o9i&i
$ gesturile Di atitudinile corporale- permit pacientului s% 'Di satisfac% aceast% nevoie 'n func)ie de convingerile
proprii de apartenen)a religioas% sau de am.ndou%6
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
$ c%utarea cercetarea sensului vie)ii Di mor)ii fiin)a uman% caut% de milenii sensul vie)ii Di al mor)ii6 urm%rirea
acestui o!iectiv face individul s% reali(e(e gesturile Di ritualurile care r%spund credin)elor4convingerilor Di
valorilor sale6
$ dorin)a de a comunica cu 5iin)a suprem% sau cu cosmosul- fiinta uman% 'n esen)a Di spiritul s%u se simte legat%
144
de 5iinta superioar% sau energia cosmic% Di 'nf%ptuieDte ac)iuni care 'l permit aceast% comunicare6
$ emo)iile- emo)iile Di impulsurile individului determin% s% reali(e(e activit%)i umanitare religioase6
$ stresul6
F%&to!i
$o&io)o9i&i
$ cultura- toate societ%)ile ve&iculea(% prin tradi)iile lor credin)e Di valori fa)% de practicile religioase sau de
aplicarea ideologiilor umanitare6 unele societ%)i permit o practic% religioas% specific% 'n timp ce altele ader% la
practici religioase complet diferite6 cultura Di istoria popoarelor influen)ea(% 'n mare m%sura fiin)ele umane Di
rela)iile lor cu 5iin)a suprem% sau rela)iile lor cu ceilal)i6
$ apartenen)a religioas%- influen)ea(% 'n mare m%sur% ac)iunile pe care le 'nf%ptuieDte individul pentru a$Di
satisface nevoile6 pe parcursul sociali(%rii copilului p%rin)ii joac% un rol important 'n o!iDnuirea cu credin)e Di
valori legate de o apartenen)% religioas%6 adultul este de asemenea influen)at de normele sociale fa)% de
apartenen)a religioas%6 cu toate acestea e8ist% o anumit% alegere de a adera sau nu la o religie 'n func)ie de
convingerile personale.
?a persoanele v.rstnice practica religioas% se intensific% sau reapare dac% a fost a!andonat% ulterior. /st%(i 'n
lume sunt cunoscute-
$ creDtinismul cea mai r%sp.ndit% religie pe glo!6
$ islamismul pre(ent 'n <rientul /propiat Di +ijlociu6
$ !udismul 'nt.lnit la popoarele asiatice6
$ &induismul practicat de &induDi6
$ mo(aismul 1,udaism2 religia evreilor6
C!din(
$ convingeri personale ale individului fat% de realitate6
$ asistarea la ceremonii religioase6
$ folosirea o!iectelor religioase 1Dirag de m%t%nii imagini26
R)i9i
$ form% a conDtiin)ei sociale caracteri(at% prin credin)a 'n fiin)e for)e supranaturale6
$ o!servarea regulilor unei religii6
$ parcurgerea scrierilor religioase spirituale sau umanitare6
Rit*%)
$ ansam!lul de ceremonii religioase proprii unei religii6
$ apartenen)a la grupuri religioase sau umanitare6
S'i!it*%)it%t%
$ ansam!lul de credin)e Di practici proprii sufletului6
$ timp de rug%ciune Di medita)ie6
$ gesturi Di atitudini corporale6
Mo!%)+
$ ansam!lu de reguli de conduit% Di valori considerate vala!ile 'ntr$o societate-
$ participarea la fapte de caritate6
$ participarea la fapte de umanitate6
$ angajarea 'ntr$o ac)iune social% umanitar% sau creativ%6
<%)o!i
$ ansam!lul de credin)e Di aptitudini care reflect% nu numai ceea ce este dorit dar 'n aceeaDi m%sur% ceea ce
este !enefic individului6 de e8emplu frumuse)ea adev%rul !inele6
Li-!t%t%
$ posi!ilitatea de a ac)iona conform propriilor credin)e sau dorin)e6 individul are li!ertatea deplin% de ac)iune
Di s%n%tate mental% optim% 1adaptat26
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%) 'nt!* mn(in!% ind'ndn(i:
$ determin% pacientul s%$Di e8prime propriile convingeri Di valori6
$ planific% 'mpreun% cu pacientul activit%)i religioase6
$ 'l informea(% despre serviciile oferite de comunitate6
$ mijloceDte desf%Durarea unor activit%)i conforme cu dorin)ele Di credin)ele !olnavului6
/sistentul medical prin tipul de activitate pe care o desf%Doar% poate oferi 'ngrijire unor persoane provenite din spa)ii
geografice diferite de religii diferite cu sisteme de valori proprii diferite de cele ale profesionistului. 7e aceea asistentul medical
tre!uie s% adopte o atitudine tolerant% !a(at% pe respect Di 'n)elegere f%r% s% 'ncerce s% sc&im!e convingerile pacien)ilor s%i. +ai mult
dec.t at.t el tre!uie s% cunoasc% sau s% se informe(e asupra o!iceiurilor ritualurilor diverselor practici religioase ale pacien)ilor
astfel 'nc.t s%$i ajute pe aceDtia s% 'ndeplineasc% acele activit%)i pe care le impune sistemul lor de valori.
Fn clinicile moderne se construiesc anumite (one de spiritualitate 1capel% loc de rug%ciuni etc.2 'n care clien)ii pot s%$Di
satisfac% tre!uin)ele lor 'n leg%tur% cu practicile religioase. ;ste !inecunoscut faptul c% omul mai ales 'n suferin)% are nevoie de
descoperirea p%r)ii sale spirituale Di de o comuniune cu a!solutul. /cest de(iderat poate fi atins dac% este acceptat% practica religioas%
sau ritualurile de tip spiritual de orice fel 'n func)ie de credin)ele clientului o!)in.ndu$se astfel o form% de dep%Dire a suferin)ei.
/sistentul medical are responsa!ilitatea de a facilita accesul clien)ilor la practicile religioase Di de a$i ajuta s%$Di g%seasc%
resursele proprii pentru dep%Direa stresului generat de !oal%.
7e fiecare dat% c.nd aceast% nevoie nu este 'mplinit% pot ap%rea pro!leme de dependen)%-
1. Culpa!ilitatea.
2. 5rustrarea.
Cod*) ti& %) '!o"$ii mdi&%) '!.d:
$ 'ngrijirea !olnavului f%r% diferente de ras% credin)% ideologie culoare6
$ p%strarea secretului profesional Di a confiden)elor f%cute de !olnav6
S*!$ d di"i&*)t%t
S*!$ d o!din "i,i&
$ le(are fi(ic%6
$ de(ec&ili!re6
$ supra'nc%rcare6
$ durere surmenaj6
S*!$ d o!din
'$i3o)o9i&
$ an8ietate6
145
$ pierdere separare $ divor) doliu6
$ situa)ii de cri(% $ aneste(ie !ariere lingvistice spitali(are6
$ pierderea imaginii Di a respectului de sine pensionare6
$ stres6
Printre factorii stresan)i se reg%sesc-
$ inter(icerea practicilor religioase6
$ neputin)a practic%rii ritualurilor6
$ apari)ia pro!lemelor de ordin etico$religios 1e8emplu- sarcina la v.rste fragede impune avortul6 'n
toate religiile avortul este considerat crim%26
$ marginali(area pe criterii socio$a8iologice 1sistem de valori religie26
$ separarea de grupul de apartenen)% religioas%6
$ perceperea suferin)ei ca o pedeaps% divin%6 auto!lamare Di autoculpa!ili(are6
$ angoas% din cau(a repre(ent%rilor cu caracter religios6 teama de pedeaps% divin%6
$ implica)iile de ordin etic6
S*!$ d o!din
$o&io)o9i&
$ conflicte sociale6
$ eDecuri6
$ contradic)ii cu familia Di societatea6
Li'$% &*no%Kt!ii
$ lipsa de cunoaDtere a situa)iilor a atitudinilor celorlal)i6
$ insuficienta cunoaDtere de sine Di a mediului6
1# C*)'%-i)it%t%
3entimentul dureros resim)it ca urmare a contra(icerii propriilor convingeri Di valori motiv pentru care individul se simte
vinovat.
<rice om este suscepti!il de a fi confruntat cu situa)ii 'n care ini)iativele luate sau evenimentele nefericite 'i pot provoca un
sentiment de culpa!ilitate.
>radul frecven)a Di ra)ionali(area acestui sentiment depind 'n mare parte de e8perien)ele tr%ite Di de educa)ia primit% 'n
copil%rie.
Culpa!ilitatea este un sentiment fundamental Di nemotivat care se manifest% in surdin% 'n afara cunoaDterii adev%ratei sale
semnifiica)ii. +ai multe situa)ii pot cau(a sentimente de culpa!ilitate- !oala pierderea stimei Di a respectului an8ietatea conflictele
sociale.
Sntimnt d &*)'%-i)it%t
$ am%r%ciune6
$ autopedepsire6
$ autoacu(are6
$ 'n)elegerea !olii ca o pedeaps%6
$ sentiment de a fi nedemn6
$ po(i)ie umila6
$ miDc%ri lente6
$ ta&icardie piele rece &iperventila)ie 6
M%ni"$t+!i d d'!$i
$ manifest%ri de furie 'mpotriva lui 7umne(eu 6
$ pl.ns 6
$ insomnie6
$ !.l!.ial%6
$ auto'nvinuire 6
M%ni"$t+!i d %nEit%t
$ ta&icardie 6
$ tegumente reci umede 6
$ &iperventila)ie 6
$ furie 6
$ m.nie 6
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L '%&int &* $ntimnt d &*)'%-i)it%t
P%&int*) $+-Ki '+$t!, im%9in%
'o,iti.+ d $in
$'ncurajea(% !olnavul s%$Di e8prime sentimentele 'n leg%tur% cu pro!lema sa6
$facilitea(% satisfacerea convingerilor sale6
$ ac)ionea(% pentru rec.Dtigarea stimei de sine a !olnavului6
$ planific% 'mpreun% cu !olnavul activit%)i care s%$i dea sentimentul utilit%)ii6
P%&int*) $+ "i &3i)i-!%t '$i3i&
$ 'l pune 'n leg%tur% cu persoane dorite apropiate6
$ administrea(% la nevoie medica)ie antidepresiv% tranc&ili(ante 1la indica)ia medicului26
/# F!*$t!%!
Condi)ia individului care se simte refu(at sau 'Di refu(% satisfacerea unei nevoi.
<!stacolele 'n 'ndeplinirea gesturilor sau a actelor conforme p%rerii personale de !ine r%u sau dreptate Di dificultatea de a
participa la activit%)ile religioase dau individului sentimentul de frustrare.
Sn,%(i% d 'i!d! %
)i-!t+(ii d %&(i*n
$ activit%)i 1ac)iuni2 oferite de normele sociale ce nu pot fi 'ns%
folosite de individ datorit% nivelului cultural sc%(ut a caren)elor educative etc.6 aceasta 'l determin% la
i(olare sau devian)% 1agresivitate2 6
$ ac)iuni contrare dorin)elor individului 6
Sntimnt d In*ti)it%t
$ am%r%ciune triste)e6
$ plans6
146
S*'*n! )% *n !9im
$ tratament nedorit6
$ medicare6
$ al%ptare6
In&%'%&it%t% d% %
E!&it% '!%&ti&i
!)i9io%$
$ incapacitatea de a citi documente religioase de a participa la activit%)ile grupului sau de apartenen)%
de a urma e8igen)ele propriei religii6
$ a!senta locurilor sau a modalit%)ilor de practicare6
$ c%derea la pat6
$ constr.ngeri fi(ice6
$ deficit audio$vi(ual6
$ efecte secundare ale unei medica)ii6
T*)-*!+!i d 9Ondi!
$ confu(ie6
$ de(orientare6
$ &alucina)ii6
In9!i:o!%! "%t+ d $n$*)
'!o'!ii $%) Ei$tnt
$ grij% fa)% de semnifica)ia suferin)ei sale 6
$ grij% fa)% de sensul vie)ii Di al mor)ii 6
$ preocupare pentru credin)e Di valoarea lor 6
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)L '%&int &* $ntimnt*) d "!*$t!%!
P%&int*) $+-Ki !&%'t
5n&!d!% in $in
$ ajut% !olnavul s% identifice cau(a frustr%rii6
$ 'l 'ncurajea(% s%$Di e8prime sentimentele Di nevoile6
$ 'l asigur% de confiden)ialitate Di 'i p%strea(% secretele6
P%&int*) $+ %)-+ o $t%!
'$i3i&+ -*n+
$ comunic% des cu !olnavul ar%t.ndu$se plin% de solicitudine 6
$ caut% modalit%)i de practicare a religiei 1citirea unor documente religioase26
$ administrea(% la nevoie medica)ie sedativ% 6
Nesatisfacerea nevoii afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi.
NA &om*ni&%
$ comunicare ineficacitate la nivel afectiv.
N A d $ mi$&%8 d %-$i '+$t!% o -*n+ 'o$t*!+
- imo!ilitate postura neadecvata &iperactivitate.
NA-Ki mn(in tm'!%t*!% &o!'*)*i 5n )imit no!m%)
$ usoara crestere4scadere atemperaturii corporale.
NA !$'i!%
$ dispnee.
NA mOn&% Ki % -%
$ alimentatie si &idratare inadecvata prin deficit sau prin surplus.
NA )imin%
$ eliminari inadecvate.
N A ") &*!%t8 in9!i:it $i %-$i '!ot:% t9*mnt)
$ modificari ale tegumentelor si fanerelor.
N A do!mi8 % $ odi3ni
- insomnii o!oseala disconfort.
N A $ 5m-!+&% Ki d,-!+&%
- de(interes.
N A .it% '!i&o))
$ vulnera!ilitate atingerea integritati fi(ice si4sau psi&ice.
N A $ o&*'% d '!o'!i% !%)i,%!
$ dificultate in a se reali(a.
J A $ !&!%
$ de(interes pentru activit%)i recreative.
N A 5n.%(%
$ nesiguranta.
C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- culpa!ilitate frustrare.
=an";et%r" #e #epen#en-%- po(i)ie umil% : misc%ri lente insomnie pl.ns auto'nvinuire depresie manifest%ri de an8ietate
1ta&icardie piele rece &iperventila)ie2 agresivitate sen(a)ie de pierdere a li!ert%)ii sentiment de inutilitate etc.
S!re #e #";"c!ltate- atingere fi(ic% surmenaj dureri tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierderea : separarea situa)iile de cri(%
pierderea imaginii si a stimei de sine esecuri personale si profesionale constr.ngeri familiale si sociale lipsa de cunostin)e.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
O0"ect"ve poten-"ale pentr! pac"ent2
sa fie indepartat gradul de culpa!ilitate6
147
s% fie ec&ili!rat psi&ic6
s% fie ec&ili!rat psi&ic6
s% ai!a o imagine po(itiva despre sine6
s% nu fie frustrat6
sa fie capa!il sa ia propriile deci(ii6
s% fie im!unatatite4refacute relatiile sociale.
Intevent""
$ autonome6
$ delegate.
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
$aprecierea importantei credin)ei pentru fiecare pacient 'n func)ie de stadiul s.u de de(voltare-
$ credin)a influen)ea(% modul de via)% atitudinea sentimentele pacientului fat% de !oal% Di moarte6
$ copilul mic nu cunoaDte semnul !inelui sau al r%ului credin)a spiritual%6 spune rug%ciuni 'nainte de culcare imit.ndu$i pe
p%rin)i6
$ preDcolarul pune 'ntre!%ri despre religie Di 'ncepe s% cread% 'ntr$o fiin)% supra$uman% doreDte s% afle semnifica)ia s%r!%torilor Di
ritualurile acestora6
$ Dcolarul Di adolescentul 'nva)% despre religie urmea(% practici religioase decide dac% accept% religia familiei sau se converteDte
'n func)ie de e8perien)a personal%6
$ adultul dedic% mai mult timp practicilor religioase6
$ sesi(area Di clarificarea impactului credin)ei religioase asupra 'ngrijirilor de s%n%tate-
$ restric)ii asupra dietei alimentare6
$ restric)ii la administrarea de medicamente vaccinuri s.nge6
$ refu(ul unei interven)ii c&irurgicale sau al altor proceduri terapeutice6
$ refu(ul unui transplant6
$ neacceptarea avortului6
$ neacceptarea intern%rii 'n spital Di a tratamentului 'n timpul unor s%r!%tori6
$ descurajarea eforturilor de prelungire a vie)ii6
$ dorin)a de a sta l.ng% pacientul muri!und Di a 'ndeplini anumite ritualuri6
$ identificarea persoanelor care au nevoie de asisten)% spiritual%-
$ pacien)ii singuri care au pu)ini vi(itatori6
$ cei care$Di e8prim% frica an8ietatea6
$ pacien)ii care vor fi supuDi unor interven)ii c&irurgicale6
$ pacien)ii care tre!uie s%$Di sc&im!e modul de via)% dup% !oal% sau interven)ia c&irurgical%6
$ pacien)ii care sunt preocupa)i de rela)ia 'ntre religie Di s%n%tate6
$ pacien)ii a c%ror !oal% are Di implica)ii sociale6
$ muri!un(ii6
$ cei care pre(int% manifest%ri de dependen)% 'n satisfacerea nevoii6
$ facilitrea satisfacerii nevoii spirituale-
$ permite vi(ita preotului6
$ permite pacientului citirea c%r)ilor religioase6
$ informea(a pacientul asupra posi!ilit%)ii de participare la serviciul religios din cadrul unit%)ii spitaliceDti6
$ r%spunde la 'ntre!%ri referitoare la su!iecte religioase6
$ marc&ea(a evenimentele religioase 1PaDti Cr%ciun2 utili(.nd decor adecvat Dl alte facilit%)i permise6
$ pacientul va fi ajutat s%$Di e8prime disconfortul spiritual6
$ educa)ia pacientului- 'n ca(ul unul conflict 'ntre doctrina religioas% Dl recomand%rile terapeutice pacientul s% fie informat
despre necesitatea promov%rii s%n%t%)ii6
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
Se va reteri la
sta!ilirea gradului de autonomie 4dependenta a pacientului6
efectuarea !ilantului ingrijirilor pe !a(a evidentelor6
apreciera starii pacientului in raport cu nevoile de !a(a1stationara ameliorata agravata resa!ilita26
R.i,*i!% t%')o! d in9!i:i! in &%, d -i)%nt n9%ti.#
=ENEFICIUL O=INUT PRIN PRACTICAREA RELIGIEI
?a nivel conDtient sau nu fiin)a uman% are nevoie s% se 'mpace cu sine Di s% fie valori(at% de ceilal)i. Comportamentele
morale 'n general aduc satisfac)ii Di atrag stima Di respectul celor din jur. 7e aceea oamenii 'ncearc% s% se conforme(e normelor Di s%
tr%iasc% 'n acord cu ei 'nDiDi Di cu ceilal)i.
Pe de alt% parte norma asigur% securitate individului pentru c% 'i satisface e8pecta)ia. 0eligiile 'n marea lor majoritate
promovea(% morala Di via)a. Conduc individul pe c%i decente Di ofer% sprijin atunci c.nd se afl% 'n impas. /t.ta timp c.t o persoan%
este s%n%toas% practicarea religiei repre(int% o alegere personal%. Fns% atunci c.nd !oala aduce suferin)% Di neputin)% iar moartea
devine din ce 'n ce mai apropiat% religia poate s% fie un refugiu Di o Dans% pentru acceptarea inevita!ilului. +ulte persoane 'n fa(a
terminal% a !olii se spirituali(ea(% Di cap%t% liniDtea sufleteasc% de care are nevoie.
Pentru fiecare persoan% convingerile credin)ele atitudinile$valoare stau la !a(a concep)iei despre lume Di via)%
influen).nd 'n mod fundamental ac)iunile comportamentele Di deci(iile.
14# NE<OIA DE A SE RECREEA
<mul a fost dintotdeauna conDtient de necesitatea de a$Di ocupa o parte din timp cu activit%)i recreative pentru a reali(a un
anumit ec&ili!ru afectiv compensator 'n raport cu 'ndeletnicirile sale cotidiene responsa!ile Di uneori stresante.
148
Fn perspectiva educa)iei permanente activit%)ile recreative tre!uie integrate pe tot parcursul vie)ii Di concepute 'ntr$o leg%tur%
nemijlocit% cu func)ia lor formativ%.
Fn Dcoal% elevii tre!uie s%$Di 'nsuDeasc% diverse procedee ra)ionale de 'nv%)are Di practicare a jocurilor s%$Di forme(e
atitudini favora!ile fa)% de activit%)ile recreative s% le aprecie(e valoarea s% 'n)eleag% importan)a Di necesitatea lor 'n via)a omului.
3edentarismul $ adic% lipsa de miDcare solicit%rile profesionale monotone uniforme Di mai ales necompensate plus via)a 'n
atmosfera poluat% a oraDelor la care se adaug% Di alta cau(e predispun la o serie de tul!ur%ri organice Di psi&ice capa!ile s% (druncine
s%n%tatea Di s% duc% 'n final la sc%derea capacit%)ii de munc%.
?oisir$ul no)iune caracteristic% civili(a)iei timpurilor noastre are un rol fundamental 'n efortul continuu al omului de a$Di
men)ine ec&ili!rul fi(ic Di psi&ic respectiv s%n%tatea.
7ivertismentul distrac)ia rela8area sunt principalele func)ii ale acestor tipuri de activit%)i accesi!ile pentru toate v.rstele.
I# INDEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A SE RECREA
F%&to!i &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i
-io)o9i&i
I /-rsta
$ copilul mic Di preDcolarul 'Di petrec o mare parte din timp juc.ndu$se ceea ce va favori(a de(voltarea lui fi(ic% Di
va influen)a at.t sfera proceselor psi&ice c.t Di personalitatea acestora6
$ Dcolarul 'mparte timpul 'ntre 'nv%)%tur% Di joc6
$ adolescentul continu% jocurile copil%riei Di pu!ert%)ii 'n forme modificate Di face trecerea spre activit%)ile
recreative ale tinerilor Di adul)ilor6
$ maturitatea fi(ic% Di psi&ic% permit adultului alegerea Di organi(area activit%)ilor recreative 'n raport de preferin)e
timp li!er posi!ilit%)i Di anturaj6
$ dinamica psi&ic% mai redus% a v.rstnicului 'i limitea(% alegerea Di e8otic% interesul diminuat pentru activit%)ile
sportive dinamice Di retragerea spre cele de interior.
N ,onstitu'ia i capacit&'ile fizice
$ activit%)ile recreative care impun un efort fi(ic deose!it tre!uie selectate Di practicate dup% constitu)ia Di
capacit%)ile fi(ice ale fiec%rui individ.
F%&to!i
'$i3o)o9i&i
N 7e(voltarea psi&ologic%.
$ jocul Di celelalte activit%)i ludice contri!uie la formarea principalelor tr%s%turi ale personalit%)ii Di conduitei
copilului precum Di la reali(area controlului emo)ional.
N ;mo)iile
$ activit%)ile recreative permit individului e8teriori(area emo)iilor Di eli!erarea tensiunii6
$ pentru atingerea acestor scopuri individul optea(% pentru divertismentul care i se pare potrivit.
F%&to!i
$o&io)o9i&i
N ,ultura
5iecare popor prin tradi)iile lui specifice propune organi(ea(% Di derulea(% activit%)i recreative specifice
comunit%)ii respective. ?a noi 'n )ar% ser!%rile populare 1e8 s%r!%toarea narciselor lalelelor etc2 ceremoniile
1nun)i !ote(uri D.a.2 se !ucur% de o larg% participare ceea ce demonstrea(% eficacitatea acestor modalit%)i de
satisfacere a nevoii de recreare.
N Eoluri sociale
Persoanele 'ncadrate 'ntr$o munc% organi(at% care le asigur% un timp optim pot s%$Di satisfac% aceast% nevoie
printr$o recreare cotidian% periodic% 1la sf.rDit de s%pt%m.n%2 Di anual% 1vacan)e concediul de odi&n%2.
Pensionarea m%reDte timpul li!er al indivi(ilor care pot s%$Di organi(e(e activit%)ile recreative dup% gustul Di
posi!ilit%)ile lor.
N 0rganizarea social&
/sigurarea condi)iilor Di a accesului la activit%)i diversificate de petrecere a timpului li!er- odi&na distrac)iile
'nv%)area Di reali(area favori(ea(% satisfacerea acestor nevoi. ;le sunt diferite de la tar% la )ar% depin(.nd de
condi)iile socio$economice.
7estinderea $ starea de rela8are de 'ncetare a unei tensiuni nervoase sau a unei st%ri da 'ncordare.
3atisfac)ia $ sentiment de multumire de placere.
Pl%cerea $ sen(a)ia sau emo)ia agrea!il% legat% de satisfacerea nevoii de rela8are.
/mu(amentul $ distrac)ie divertisment 'nveselire.

Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)'nt!* mn(in!% ind'ndn(i
$ e8plorea(% gusturile Di interesul pacien)ilor pentru activit%)i recreative pentru petrecerea timpului li!er6
$ planific% activit%)i recreative 'mpreun% cu pacientul6
$ asigur% condi)iile necesare6
$ organi(ea(% activit%)i recreativa individuale sau 'n grup 'n func)ie de v.rsta posi!ilit%)i Di locul de desf%Durare al acestora-
$ jocuri distractive formativ$educative de ec&ili!rare Di tonificare6
$ audi)ii mu(icale6
$ vi(ion%ri de filme6
$ 'nt.lniri cu personalit%)i artistice6
$ facilitea(% accesul la !i!lioteci s%li de lectur% sau procur% c%r)i reviste
$ antrenea(% Di stimulea(% pacien)ii 'n aceste activit%)i.
II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A SE RECREA
149
0educerea sau lipsa autonomiei pacientului la nivelul nevoii de a se recrea poate fi e8primat% prin apari)ia unei pro!leme
de dependenta-
1. Nepl%cerea de a efectua activit%)i recreative.
2. Nemul)umire pentru a 'ndeplini activit%)i recreative.
3. 7eficit de diversificare a activit%)ilor recreative.
7e(interesul fa)% de activit%)ile recreative duce la plictiseal% triste)e sau inactivitate Di i(olare. Fn cursul vie)ii indivi(ii pot s%
resimt% la un moment dat pe o perioad% de timp mai lung% sau mai scurt% un sentiment de plictiseal% triste)e de pierdere a
interesului pentru via)%. /ceste reac)ii pot s% se produc% f%r% o cau(% precis% sau 'n urma surmenajului stresului o!oselii sau a
producerii unui eveniment nepl%cut.
Persoana nu mai poate s% se !ucure s% se 'nveseleasc% s% se amu(e sau s% se distre(e.

M%ni"$t+!i) d d'ndnt% 'o$i-i) $*nt:
$ aspect trist a!%tut cu apari)ia cri(elor de pl.ns6
$ pacientul e8prim% sentimente de descurajare6
$ lips% de interes fa)% de activit%)ile sau evenimentele vie)ii cotidiene6
$ dificult%)i 'n concentrare6
$ deregl%ri ale somnului- insomnie sau &ipersomnie6
$ lipsa poftei de m.ncare sc%dere 'n greutate6
$ sl%!iciune o!oseal% pasivitate stare de sl%!iciune de r%u ine8plica!il6
$ plictiseal% inactivitate i(olare6
$ agresivitate irita!ilitate6
$ indiferent% fa)% de aspectul igiena Di veDmintele propriei persoane6
$ incapacitatea de a se implica 'n activit%)i recreative distractive6

S*!$) d di"i&*)t%t implicate 'n apari)ia pro!lemei de dependen)% pot fi fi(ice psi&ologice sociologice sau insuficienta
cunoaDtere de sine Di a resurselor proprii pentru dep%Direa dificult%)ilor. 0educerea autonomiei se poate datora tul!ur%rilor nervoase
an8iet%)ii stresului pierderii sau separ%rii de cineva drag6apari)iei unei situa)ii de cri(% modific%rii imaginii de sine pierderii sau
diminu%rii stimei de sine neadapt%rii la starea de !oal%. +ai pot contri!ui singur%tatea dup% decesul partenerului de via)% sau plecarea
copiilor dup% c%s%torie munca de rutin% sau pensionarea conflictul sau eDecul de rol- neadaptarea la rolul de !olnav.

P)%n d in9!i:i!

O-i&ti. Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)8 %*tonom Ki d)9%t
P%&int*) $+
'!,int+ $t%! d
-*n+ di$'o,i(i
$ asistenta medical% e8plorea(% ce activit%)i recreative 'i produc pl%cere pacientului6
$ anali(ea(% Di sta!ileDte dac% acestea sunt 'n concordan)% cu starea sa psi&ic% Di fi(ic%6
$ planific% activit%)i recreative 'mpreun% cu pacientul6
$ organi(ea(% activit%)i recreative specifice pentru copii adul)i v.rstnici6
$ antrenea(% !olnavul 'n activit%)i Di$l ajut%6
$ asigur% mediul corespun(%tor6
$ amenajea(% camere de recreare- pentru audi)ii mu(icale vi(ionari de filme 9B6
$ are 'n vedere ca activit%)ile s% nu$l suprasolicite s% nu$l o!oseasc% ci s%$i cree(e stare de !un% dispo(i)ie6
$ notea(% reac)iile Di manifest%rile pacientului cu referire direct% 'n-
$ starea de plictiseal% Di triste)e6
P%&int*) $+-Ki
!&%'t
5n&!d!% 5n
"o!() '!o'!ii
$ determin% pacientul s%$Di e8prime emo)iile Di sentimentele6
$ c.Dtig% 'ncrederea !olnavului Di$l ajut% s% dep%Deasc% momentele dificile6
$ administrea(% Di supraveg&ea(% efectele tratamentului indicat de medic-
$ antidepresive6
$ tranc&ili(ante6
P%&int*) $+
-n"i&i, d
$omn odi3nito!
$ 'nva)% pacientul te&nici de rela8are6
$ 'l ajut% s% le e8ecute Di o!serv% modul cum le reali(ea(%6
P%&int*) $+-Ki
%m)io!,
&ondi(ii) "i,i&
$ va fi consecvent% 'n planificarea el organi(area activit%)ilor recreative6
$ perseverea(% 'n acele activit%)i recreative care corespund constitu)iei psi&osomatice a !olnavului6
$ asigur% o creDtere gradual% a dificult%)ii acestor activit%)i
A$i9*!%!% mi:)o%&)o! d !&!%! % '%&int*)*i
S&o' $ diminuarea an8iet%)ii6
$ favori(area repausului6
$ ameliorarea condi)iilor de spitali(are6
Ro)*)
%$i$tnti
$ alegerea mijloacelor de recreare 1individuali(ate 'n func)ie de v.rst% preferin)ele pacientului Di starea lui
fi(iologic%26
$ asigurarea condi)iilor optime pentru aceste activit%)i6
$ supraveg&erea pacientului 'n timpul activit%)ilor de recreare pentru a nu se produce agrav%ri ale st%rii lui fi(ice Di
psi&ice6
$ aprecierea impactului activit%)ii lor recreative asupra pacientului6
E.%)*%!% in9!i:i!i)o!
3e va referi la reali(area o!iectivelor propuse.
15!
Nesatisfacerea nevoii de a se recreea afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi.
A &om*ni&%
J comunicare ineficace lipsa de comunicare.
A $ mi$&%8 % %.% o -*n% 'o$t*!%
J lipsa de activitate.
A !$'i!%
J modificari ale respiratiei si circulatiei sangelui.
J usoara crestere sau diminuare a valorilor de temperatura corporala.
J alimentatie 4 &idratare in surplus sau deficit.
A )imin%
J eliminari necorespun(atoare.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int9!
J de(interes fata de sine.
A do!mi8 % $ odi3ni
J insomnie sau &ipersomnie.
A $ im-!%&% $i % $ d,-!%&%
J de(interes fata de aspectul estetic.
A .it% '!i&o))
J vulnera!ilitate fi(ica si psi&ica.
J frustrare vinovatie.
A $ !%)i,%
J devalori(are neputinta.
A in.%t%
J ignoranta.
16# NE<OIA DE A >N<A
FCUM S- I PSTREZI SNTATEAG
D"ini(i:
/ 'nv%)a este acea necesitate a fiin)ei umane de a acumula cunoDtin)e atitudini Di deprinderi pentru modificarea
comportamentelor sale sau adoptarea de noi comportamente 'n scopul men)inerii sau redo!.ndirii s%n%t%)ii.

Fnv%)area este o pro!lem% comun% a pedagogiei psi&ologiei eticii sociologiei Di a altor a altor Dtiin)e care cercetea(%
comportamentul uman din diferite puncte de vedere.
Procesul 'nv%t%rii este deose!it de comple8 si cuprinde organi(area 'ntregii comport%ri a individului pentru a deveni capa!il s%$Di
dirije(e 'ntreaga sa activitate 'n mod creator 'n func)ie de condi)iile 'n care se afl% pe !a(a cunoDtin)elor priceperilor Di deprinderilor
'nsuDite anterior.
Pedagogia Di medicina sunt dou% domenii care se interac)ionea(% Di au analogii. 5inalitatea practic% pentru medicin% este
p%strarea s%n%t%)ii Di4sau vindecarea.
7e$a lungul vie)ii sale omul tre!uie s% se adapte(e continuu la sc&im!%rile de mediu care modific% m%surile necesare
men)inerii s%n%t%)ii. CunoaDterea de sine este esen)ial% pentru a preveni Di anali(a unele o!iDnuin)e astfel 'nc.t s% poat% verifica dac% a
luat m%surile adecvate men)inerii s%n%t%)ii.
Fn urma acestei anali(e omul poate sim)i nevoia da a 'nv%)a mijloacele cele mai eficace de men)inere a s%n%t%)ii.
7up% ce a do!.ndit cunoDtin)e atitudini deprinderi pentru men)inerea s%n%t%)ii el cap%t% un sentiment de siguran)% prin
care devine capa!il s% lupte 'mpotriva !olii an8iet%)ii Di stresului vie)ii cotidiene.
T!mino)o9i
151
N Fnv%)area $ activitate pentru 'nsuDirea de cunoDtin)e Di do!.ndireatea de noi deprinderi 'n toate sectoarele vie)ii psi&ice 1cunoaDtere
voin)% emotivitate2.
Produsul final al 'nv%)%turii poate fi- un concept teoretic o atitudne o deprindere motorie sau poate fi multidimensional.
N 7eprinderea $ component% automati(at% a activit%)ii. Pentru men)inerea independen)ei 'n satisfacerea nevoii de a 'nv%)a s%$Di p%stre(e
s%n%tatea pacien)ii sunt conDtien)i de necesitatea form%rii de atitudini Di deprinderi corecte necesare o!)inerii unei st%ri de !ine.
N CunoDtin)e 1informa)ii2 $ reflectarea 'n conDtiin)% a realit%)ii o!iective.
N7orin)a$ interesul 'n acumularea cunoDtin)elor.
N ;duca)ia $ ansam!lul de ac)iuni de transmitere a cunoDtin)elor de formare a deprinderilor Di comportamentului.
;duca)ia pentru s%n%tate are rolul de a oferi pacientului modalit%)i concrete specifice de men)inere sau redo!.ndire a s%n%t%)ii 1rolul de
educator al asistentei medicale2.
N>.ndirea $ proces psi&ic ce reflect% nemijlocit $ dar a!stracti(at Di generali(at $ o!iectele fenomenele rela)iile dintre ele.
N+emoria $ capacitatea de asimilare fi8are Di reproducere a e8perien)ei cognitive acumulate.
N/n8ietatea $ sentimentul de disconfort Di de tensiune pe care le simte omul 'n fa)a pro!lemelor vie)ii.
N3tresul $ de(ec&ili!rul 'ntre e8perien)a la care individul tre!uie s% fac% fa)% Di capacitatea sa de a reali(a acest lucru cu repercusiuni
asupra st%rii de s%n%tate.
N Cultura $ totalitatea valorilor materiale Di spirituale create de omenire 'n procesul practicii social$istorice.
F%&to!ii &%! in")*n(%,+ $%ti$"%&!% n.oii
F%&to!i
-io)o9i&i
N B.rsta
Copilul 'n timpul creDterii Di de(volt%rii sale 'nva)% cu uDurin)% metodele Di mijloacele de a$Di men)ine s%n%tatea dac% este instruit
supraveg&eat Di controlat.
/dultul 'nva)% Di se perfec)ionea(% pentru a utili(a toate mijloacele necesare men)inerii s%n%t%)ii.
B.rstnicul acumulea(% mai greu noi cunoDtin)e 1amne(ia de fi8are2 dar are capacitatea de a le utili(a Di adapta pe cele 'nv%)ate
anterior.
N Capacit%)i fi(ice
5iin)ele umane potrivit condi)iilor lor fi(ice 1integritatea fi(ic% somatic% Di a organelor de sim) facult%)ile intelectuale2 fac
posi!il% do!.ndirea de cunoDtin)e atitudini deprinderi pentru men)inerea s%n%t%)ii.
F%&to!i
'$i3o)o-9i&i
N+otivatia $ totalitatea factorilor dinami(atori Di direc)ionali care 'l dinami(ea(% pe om 'l incit% la ac)iune 'i jalonea(% direc)ia
acesteia.
Printre factorii motiva)ionali de dinami(are sunt- tre!uin)ele Di n%(uin)ele.
Fnv%)area ca activitate uman% r%spunde unor tre!uin)e sau interese ale persoanei deci se supune legii motiva)iei Di este 'ndreptat%
spre un scop adic% se supune legii finalit%)ii- finalitatea practic% 'n medicin% care re(id% 'n p%strarea s%n%t%)ii sau 'n vindecare.
N ;mo)iile
;mo)iile Di sentimentele legate de an8ietate pot accelera procesele de cunoaDtere 1pacientul devenind conDtient asupra propriei
responsa!ilit%)i ce o are asupra s%n%t%)ii sale2.
N 3entimentele.
F%&to!i
$o&io)o-9i&i
N +ediul am!iant
=n mediu am!iant adecvat cu lumino(itate Di temperatur% normale atmosfer% de calm Di liniDte creea(% am!ian)a propice pentru
'nsuDirea de cunoDtin)e.
M%ni"$t+!i d ind'ndn(+:
$ e8primarea dorin)ei de a 'nv%)a6
$ manifestarea interesului de a 'nv%)a6
$ starea de receptivitate6
$ do!.ndirea de cunoDtin)e singur prin lectur%6
$ do!.ndirea cunoDtiin)elor 'mpreun% cu al)ii prin intermediul radioului tv cursuri conferin)e6
$ do!.ndirea de noi atitudini deprinderi si modificarea comportamentului pentru men)inerea s%n%t%)ii.
Int!.n(ii) %$i$tnti mdi&%)'nt!* mn(in!% Ind'ndn(i
$ asistenta medical% e8plorea(% nevoile de cunoaDtere ale pacientului6
$ ela!orea(% o!iective de studiu cu pacientul6
$ informea(% cu privire la mijloacele Di resursele pe care le poate asigura- !roDuri c%r)i pliante reviste diapo(itive etc6
$ sus)ine motivarea pacientului fat% de cunoDtin)ele care urmea(% s% le do!.ndeasc%6
$ organi(ea(% activit%)i de educa)ie pentru s%n%tate- convor!iri cursuri conferin)e filme demonstra)ii practice6
$ pre(int% materiale cu su!iecte interesante atractive cu mijloace Di procedee adecvate nivelului de cultura Di gradului de 'n)elegere a
pacien)ilor6
II# DEPENDENA >N SATISFACEREA NE<OII DE A >N<A
7ac% nevoia de a 'nv%)a nu este satisf%cut% survin urm%toarele pro!leme de dependen)%-
1. ,gnoran)a fa)% de do!.ndirea de noi cunoDtin)e atitudini deprinderi.
2. 7eficit de conostinte.
S*!$ d di"i&*)t%t
3urse de ordin
fi(ic
$ le(area integrit% ii fi(ice 6
$ deficitele sen(oriale 'n special auditive Di vi(uale tul!ur%rile de vor!ire 1dislalie afa(ie2 diminuarea sau
a!olirea sim)ului sen(orial vocal 6
$ durerea 'n func)ie de intensitatea ei determin% manifest%ri fi(ice 1modific%ri ale ritmului respirator Di cardiac ale
9./. pan% la starea de Doc2 Di psi&ice 1neliniDte agita)ie irita!ititate team%2 6
3urse de ordin
psi&ic
$ afectarea st%rii de conDtient%- o!nu!ilare delir com%6
$ de(voltare intelectual%6 un interes redus limitea(% acumularea de cunoDtin)e6
$ tul!ur%ri de g.ndire Di memorie6
$ an8ietatea6
152
$ stresul6
$ situa)ia de cri(%$ este determinat% de situa)ii majore din via)%-
$ pierderea unei persoane dragi6
$ modificarea important% a sc&emei corporale6
$ modificarea modului de via)% 6
3urse de ordin
sociologic
$ mediu necunoscut 1de e8emplu emigrarea 'ntr$o )ar% cu lim!% necunoscut%26
$ lipsa interesului de a 'nv%)a legat% de educa)ie Di cultur%6
$ lipsa cunoDtin)elor sau un nivel sc%(ut de cunoDtin)e despre regulile generale de igiena fi(ic% Di mental% despre
s%n%tate Di men)inerea ei6
$ insuficienta cunoaDtere de sine $ conduce la comportamente Di fenomene negative care dep%Desc posi!ilit%)ile de
adaptare ale individului6
$ insuficiente cunoaDtere a mediului 'nconjur%tor.
1# I9no!%n(% "%(+ d do-Ondi!% d noi &*noKtin(8 %tit*dini8 d'!ind!i
0efu(ul de a invata $ neacceptarea insusirii cunostintelor noi
?ipsa de receptivitate $nu are predispo(i ie de a primi impresii sau influen e din afar%.
Nesiguran)a Di frica de
necunoscut
$ datorit% unor evenimente neprev%(ute !olnavul tre!uie s% fac% fa)% unor necesit%)i de sc&im!are a
stilului de viat% Di a o!iceiurilor pentru redo!.ndirea s%n%t%)ii. ;l ignor% m%surile ce pot fi luate pentru
redo!.ndirea independen)ei 6
Neo!iDnuin)a 'n a!ordarea
anumitor ac)iuni pentru
redo!.ndirea s%n%t%)ii
$ !olnavul nu acord% importan)a cuvenit% !olii nu respect% sfaturile medicale 'n tratarea 'm!oln%virilor
sau prevenirea im!oln%virilor 6
?ipsa interesulul de a
'nv%)a
$ este refractar la orice ac)iune sau cunoDtin)e necesare men)inerii sau redo!.ndirii s%n%t% ii6
/# D"i&it d &ono$tint
CunoDtin)e
insuficiente
*olnavul nu are cunoDtin)e referitoare la-
$ !oal% 6
$ prevenirea 'm!oln%virilor 6
$ importanta respect%rii tratamentului 6
$ prevenirea complica)iilor 6
$ perioada de convalescen)% 6
$ reintegrarea socio$profesional% 6
7ificultate 'n
'nv%)area
m%surilor
preventive Di
curative
Nu 'n)elege necesitatea de a 'nv%ta Di nu este receptiv datorit%-
$ tul!ur%rilor de g.ndire6
$ ritmul g.ndirii poate fi accelerat $ fuga de idei- ideile se succed cu
repe(iciune 'nc.t nu pot fi ordonate 'ntr$o 'nsuDire ra)ionala6
$ 'ncetinirea ritmului g.ndirii - sc%derea puterii de judecat% imposi!ilitatea de a g.ndi6
$ inoperan)a g.ndirii- priveDte leg%tura logic% dintre no)iuni si idei 1amestec de cuvinte f%r% leg%tur%26
$ tul!urari de memorie- amne(ie de fi8are si4sau de evocare 6
$ intelect limitat6
$ incapacitatea de asimilare fi8are Di reproducere a cunoDtin)elor6
$ caren)e educa)ionale- lipsa deprinderilor igienice a celor privind alimenta)ia ra)ional% etc.6
?ipsa de informa)ii $ !olnavul nu are acces la informa)ii dar nici nu este interesat de procurarea lor 6
Pacientul s%
acumule(e noi
cunoDtin)e
$ e8plorea(% nivelul de cunoDtin)e al !olnavului privind !oala modul de manifestare m%surile preventive Di
curative modul de participare la interven)ii Di la procesul de recuperare6
$ identific% manifest%rile de dependen)% sursele lor de dificultate interac)iunile lor cu alte nevoi6
$ stimulea(% dorin)a de cunoaDtere6
$ motivea(% importan)a acumul%rii de noi cunoDtin)e6
$ conDtienti(ea(% !olnavul asupra propriei responsa!ilit%)i privind s%n%tatea6
$ organi(ea(% activit%)i educative folosind metodele de 'nv%)%m.nt cunoscute-
$ e8punerea conversa)ia demonstra)ia respect.nd principiile pedagogice6
$ verific% dac% !olnavul a 'n)eles corect mesajul transmis si dac% Di$a 'nsuDit noile cunoDtin)e6
Pacientul s%
do!.ndeasc%
atitudini o!iceiuri
Di deprinderi noi
$ identific% o!iceiurile Di deprinderile greDite ale !olnavului6
$ corectea(% deprinderile d%un%toare s%n%t%)ii6
$ )ine lec)ii de- formare a deprinderilor igienice alimenta)ie ra)ional% mod de via)% ec&ili!rat administrare a
diferitelor tratamente6
$ efectuea(% demonstra)ii practice6
$ 'ntocmeDte programe de recuperare Di reeducare a !olnavilor cu deficien)e sen(oriale Di motorii 1gimnastic%
medicala Kinetoterapie26
$ va 'ncuraja Di ajuta la do!.ndirea noilor deprinderi.
ROLUL ASISTENTEI >N EDUCAIA PENTRU SNTATE
153
D"ini(i $ educa)ia este un proces interactiv ce favori(ea(% 'nv%)area
S&o' $ cuprinde ac)iuni care au scopul de a promova s%n%tatea de a preveni !oala de a ajuta persoana s% do!.ndeasc% mai mult%
autonomie de a asigura continuitatea 'ngrijirilor din spital la domiciliu
$ creDte stima de sine a unei persoane pentru c%$i permite s%$Di asume responsa!ilit%)i mei mari fat% de propria$i s%n%tate
C%!%&t!i$ti&i)
'!o&$*)*i
d*&%(ion%)
$ se !a(ea(% pe aplicarea principiilor de comunicare interpersonal% care constau 'n a transmite mesaje semnificative unei
persoane Di de a primi de la ea o retroac)iune 6
$ se desf%Doar% 'n domeniul cognituv afectiv Di psi&omotor utili(.nd metode adecvate fiec%rui domeniu 6
Idnti"i&%!%
n.oi)o! d
d*&%(i %
'%&int*)*i
pe !a(a informa)iilor culese se va aprecia-
$ nevoia de a 'nv%)a 1ce Dtie pacientul referitor la starea de s%n%tate actual% e8perien)ele pacientului av.nd inciden)% asupra
nevoii de a 'nv%)a informa)iile de care mem!ri familiei au nevoie pentru a r%spunde nevoitor pacientului26
$ dorin)a de a 'nv%)a 1capacitatea de concentrare c.nd i se pun 'ntre!%ri aten)ia factorii care motivea(% pacientul s% 'ntre!e
tendin)a de a pune 'ntre!%ri26
$ capacitatea de a 'nv%)a 1stadiul de de(voltare a pacientului for)a fi(ic% coordonarea miDc%rilor pre(en)a unor deficien)e
sen(oriale26
$ mediul de 'nv%)are 1pre(en)a surselor de pertur!are a 'nv%)%rii confortul camerei26
$ resurse de 'nv%)are 1felul 'n care familia percepe Di 'n)elege !oala pacientului Di consecin)ele ei dorin)a pacientului de a face
familia s% participe la programul educa)ional resursele de care dispune pacientul la domiciliu26
St%-i)i!%
o-i&ti.)o!
d*&%(ion%)
$ <!iectivele educa)ionale pot fi pe termen scurt Di pe termen lung6
$ fiecare o!iectiv educa)ional va cuprinde trei aspecte-
$ anun)ul Di descrierea unui comportament 1pacientul va fi capa!il s% 'ndeplineasc% o sarcin% 'n limitele perioadei de
'nv%)are26
$ identificarea condi)iilor educa)ionale 1de e8emplupacientul va merge cu c.rjele din camer% p.n% la !aie26
$ sta!ilirea criteriilor de evaluare 1'n func)ie de gradul de preci(ie dorit de reuDit% de satisfac)ie26
P!in&i'ii d*&%ti. $ s% se aleag% momentul potrivit 1la internare la e8ternare pe timpul spitali(%rii2 c.nd pacientul este dispus s% 'nve)e 6
$ durata s% nu dep%Deasc% 2"$3" de minute6
$ repetarea s% fie suficient de frecvent% pentru a consolida 'nv%)area6
$ structurarea materialului- no)iuni elementare e8plica)ii6 se va 'ncepe cu pro!leme mai importante se va recapitula6
$ se va utili(a lim!ajul pacientului put.nd recurge la analogii simple6
$ se va men)ine aten)ia pacientului care va fi determinat s% participe 1vor fi stimulate mai multe sim)uri se va discuta pe ton
variat Di intensitate diferit% se va puncta prin gesturi aspectul mai important26
$ se vor completa cunoDtin)ele e8istente6
$ se vor adopta metode educative 'n func)ie de nevoile pacientului6
Ro)*) %$i$tnti 5n
'!o&$*)
d*&%(ion%)
$ s% respecte principiile educative6
$ s% sesi(e(e orice comportament care indic% o sc%dere a interesului sau a aten)iei6
$ s% )in% cont de atitudinea pacientului fa)% de faptul c% a reuDit s% e8ecute o te&nic%6
$ s% sta!ileasc% 'mpreun% cu pacientul o!iectivele educa)ionale6
$ s% g&ide(e Di s% sf%tuiasc% pacientul d.ndu$i informa)ii pertinente6
$ s% o!serve progresele pacientului 'n auto'ngrijire Di s% r%m.n% la dispo(i)ia lui pentru a$l ajuta6
$ s% demonstre(e te&nicile ce urmea(% a fi 'nv%)ate de pacient 1etap% cu etap% f%r% gra!% cu e8plicarea fiec%rui gest26
$ 'nainte de demonstrarea unei te&nici s% 'nl%ture an8ietatea pacientului prin e8plica)ii preg%titoare
$ s% utili(e(e metode de educa)ie 'n grup care permit sc&im!ul de idei Di participan)ii 'nva)% unii de la al)i6
$ s% 'ncerce integrarea educa)iei 'n procesul de 'ngrijire 1de e8emplu educa)ie sanitar% 'n timpul efectu%rii 'ngrijirilor igienice
sau 'n timpul efectu%rii unui pansament26
Nesatisfacerea nevoii de a invata afectea(% !una rela)ie cu celelalte nevoi.
A &om*ni&%
J irita!ilitate neacceptare neadaptare.
A $ mi$&%8 % %.% o -*n% 'o$t*!%
J sedentarism &iperactivitate po(itie si circulatie sanguina necorespun(atoare.
A !$'i!%
J modificarea amplitudinii si ritmului respirator prin necunoastere.
J lipsa masurilor de protectie pentru caldura si frig.
J alimentatie si &idratare neadecvata.
A )imin%
J eliminari necorespun(atoare.
A "i &*!%t8 % %.% t9*mnt int9!
J o!iceiuri igienice nerespectate corespun(ator.
A do!mi8 % $ odi3ni
J insomnie disconfort o!oseala.
A $ im-!%&% $i % $ d,-!%&%
J im!racaminte incaltaminte neadecvata.
A .it% '!i&o))
J vulnera!ilitate atingeri ale integritatii fi(ice sau psi&ice.
154
J frustrare.
A $ !%)i,%
J neputinta.
A $ !&!%
J incapacitate de a desfasara activitati pentru destindere.
C*)9! d d%t
An%)i,% $i int!'!t%!% d%t)o!
Pro0le3e #e #epen#en-%- ignoran)a deficitul de cunostin)e.
=an";et%r" #e #epen#en-%- insuficienta cunoastere a !olii sale a m%surilor preventive a tratamentului refu(ul de a 'nv%)a lipsa de
receptivitate tul!ur%ri de 'nv%)are ne'n)elegerea informa)iilor lipsa interesului de a 'nv%)a dificultatea de a 'nv%)a m%surile preventive
si curative.
S!re #e #";"c!ltate- atingere fi(ica &andicap durere tul!ur%ri de g.ndire an8ietate stres pierdere : separare situa)ia de cri(%
mediul necunoscut lipsa de educa)ie sc&im!area rolului lipsa de cunostin)e.
P)%ni"i&%!% 5n9!i:i!i)o!
$ sa fie 'm!og%)ite cunoDtin)ele pacientului aplic.nd principiile pedagogice despre !oala m%suri preventive curative6
$ pacientul sa participare la 'ngrijirile proprii.
Intevent""
A')i&%!% 5n9!i:i!i)o!
:c'iunile asistentului medical
$ e8plorarea nevoilor de a 'nv%)a ale persoanei6
$ ela!orarea de o!iective de 'nv%)are cu pacientul6
$ verificarea motiva)iei persoanei pentru a 'nv%)a6
$ e8punerea 'n fa)a individului a resurselor Di mijloacelor folosite pentru a 'nv%)a6
$ acordarea ajutorului persoanei 'n timpul procesului de 'nv%)are6
$ o!servarea Di notarea ac&i(i)ion%rii do!.ndirii treptate a cunoDtin)elor atitudinilor Di deprinderilor a modific%rii comportamentului
s%u a do!.ndirii unui comportament nou6
$ verificarea 'ndeplinirii o!iectivelor propuse 'mpreun% cu pacientul.
E.%)*%!% 5n9!i:i!i)o!
Se va re;er" la2
$ o!servarea si notarea do!andirii treptate a cunostintelor atitudinilor si deprinderilor modificarii comportamentului sau a do!andirii
unui comportament nou6
$ urmarirea indeplinirii planului de educatie sanitara#

17# =I=LIOGRAFIE
1. /ne8a nr. 3 la <.+;9C nr. 2713429.11.2""76 C=00,C=?=+ P;N90= N,B;? 3 /B/N3/96 3C</?/
P<39?,C;/?l6C/?,5,C/0;/ P0<5;3,<N/?l- /3,39;N9 +;7,C/? >;N;0/?,396 7<+;N,=?- 3lNl9/9; 3,
/3,39;N]l P;7/><>,Cl
155
2. +/0C;/N C0,N M90/9/9 7; N=03,N> ;7,9=0/ +;7,C/?/H 2"1"6
3. +/0C;/N C0,N M+/N=/? 7; N=03,N> ;7,9=0/ /?? ;7=C/9,<N/?H 2"126
4. S
S
S de8online.ro4.
5. 9,9,0C/ ?=C0;9,/ G>A,7 7; N=03,N>H ;7 B,/9/ +;7,C/?/ 0<+/N;/3C/ 2""36
6. CA,0= 5?<0,/N G,N>0,U,0;/ <+=?=, *<?N/B 3, / <+=?=, 3/N/9<3H ;7. C,3<N 2""16
7. N/N7/ ?,39 <5 7,/>N<3,3#http%&&ncle'(ucoz(net&)l"&!&3!)*+*D+,-./0FD-+1(p"
156

Fiinta Umana Si Nursing-Ul Suport de Curs 2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiinta Umana Si Nursing-Ul Suport de Curs 2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUPORT DE CURS

MODULUL 14: FIINA UMAN I NURSING-UL

S-ar putea să vă placă și