PROMOVAREA SANATATII SI

EDUCATIA PENTRU SANATATE

Sntatea nu este totul, dar fr sntate totul este nimic
(Schopenhauer)
Ce este sntatea ?
Cuvantul sanatate care evoca o stare atat de pretioasa fiecaruia apare frecvent in vorbirea curenta nelipsind aproape
niciodata cu ocazia urarilor de bine. Scrisorile stramosilor nostri romani se incheiau de obicei cu urarea : vale (fi sanatos).
n mod tradiional, oamenii au definit sntatea !n diferite moduri.
" persoan de conducere cu structur atletic va spune c sntatea !nseamn practicarea cu re#ularitate a unui
comple$ de e$erciii %i asi#urarea unor mese pre#tite cu atenie pentru meninerea unei #reuti normale %i a unei condiii
fizice bune.
&n medic va considera sntatea ca fiind absena bolii.
&n psiholo# va ar#umenta c sntatea include capacitatea de soluionare a problemelor emoionale %i a traumelor.
'otu%i, ma(oritatea speciali%tilor privesc aceste definiii c)t %i altele referitoare la sntate ca fiind incomplete. n
conformitate cu ace%ti speciali%ti, prevenia %i tratamentul problemelor de sntate necesit o definiie apropiat conceptului de
sntate.
*u e$ista o definitie unica, ci o pluralitate de definitii, pluralitate care tine de cunostintele acumulate, de dinamica si
specificul valorilor culturale si pentru ca sanatatea are un caracter procesual, evolutiv. +e aici rezulta si tentativa de a defini
sanatatea multicriterial si de a fi masurata in functie de niste criterii de referinta.
,n lista foarte lar#a a definitiilor sanatatii se folosesc mai multe criterii pentru definirea sanatatii, fiecare scoala adoptind
unul, doua sau toate cele trei criterii utilizate cel mai frecvent.
Criteriile utilizate pentru definirea sanatatii:
-bunastarea functionala,
-capacitatea or#anismului de a se adapta la conditiile variate de viata si munca,
-conditia umana care il face pe individ creativ (criteriul utilizat frecvent de francezi)
+efinitia sanatatii individuale din constitutia "...S.: /stare de bine completa din punct de vedere fizic, mental si social si
nu numai absenta bolii sau infirmitatii/ este cea mai frecvent utilizata.
Caracteristicile acestei definitii sunt:
-este acceptata de toata lumea ca o /aspiratie/0
-realizarea ei presupune responsabilitatea societatii0
-subliniaza caracterul pozitiv si multia$ial al sanatatii.
Sanatatea #rupurilor umane ar putea fi definita ca fiind o sinteza a sanatatilor individuale apreciata intr-o viziune sintetica,
#lobala (ecosistemica).
Cteva definiii ale sntii au fost enunate astfel:
1. Sntatea este tcerea or#anelor0
2. Sntatea const !n lipsa bolilor0
3. Sntatea este o stare de perfect bunstare fizic, mental %i social, %i nu numai lipsa bolilor0
4. Sntatea este nivelul de eficacitate funcional %i5sau metabolic a unui or#anism, at)t la nivel micro (celular),
c)t %i la nivel macro (social)0
6. Sntatea este un echilibru dinamic !n continu mi%care de la o stare de sntate la o alta de boal, aceste oscilaii
depinz)nd de numero%i factori sau variabile biolo#ice, psiholo#ice %i5sau sociale, !n interaciune intim %i continu0
7. Sntatea const !n capacitatea de a reaciona la factori adver%i de orice tip, fr a compromite sistemul de via0
8. Sntatea este un proces, este capacitate %i dispoziie de a tri !n form autonom, solidar %i cu capacitate pentru
veselie %i bucurie0
9. Sub profilul mintal, se afirm c sntatea este capacitatea de a iubi, de a se bucura %i de a tolera.
Se spune c factorii care influeneaz !n sntate ca determinani #enerali sunt: /biolo#ia uman/, /ambientul/, /forma
de via/ %i /or#anizarea sntii/.
Se consider ca factori foarte importani: e$erciiul fizic, nutriia %i sntatea mintal.
Adnoti la definiiile sntii
1
:$amin)nd aceste opt definiii, sau mai bine spus descrieri ale sntii, vedem c provin din concepia care e$ist despre
om, adic presupun o !ntrea# antropolo#ie care st la baz. +e la o antropolo#ie mecanicist materialist nu putem a%tepta
altceva dec)t o definiie a sntii de tip e$clusiv biolo#ic, enunat !n termeni pur materiali. ;stfel, unele dintre aceste
definiii au conceput sntatea numai ca lips a bolilor, sau !n domeniul e$clusiv al senzaiilor corporale. ;tunci c)nd
abandonm aceast mentalitate, sntatea este privit nu doar centr)ndu-ne pe boal, ci pe bolnav !n comple$itatea sa.
Sunt definiii care includ aspecte psiholo#ice %i sociale. ntre acestea, cea mai acceptat astzi este cea formulat de
"r#anizaia .ondial pentru Sntate, care a afirmat c sntatea /este o stare de perfect bunstare, fizic, mental %i social,
%i nu numai absena bolilor/.
;ceast definiie are meritul de a dep%i concepia pur mecanicist %i de a lua !n considerare, pentru a defini sntatea, nu
numai bolile, ci %i pe bolnav. +in acest punct de vedere, dep%e%te celelalte definiii care provin dintr-un cadru mecanicist %i se
deschide spre dimensiunile mentale %i sociale. ns, din pcate, definiia de mai sus, cuprinz)nd !n conceptul de sntate o
bunstare perfect, iese din realitate %i nu dep%e%te o simpl dorin la care, !ns, nu se poate a(un#e. <rin urmare, aceast
sntate nu s-ar afla nicieri %i tot ceea ce se concepe av)nd ca baz aceast definiie risc s fie un adevrat e%ec. S ne #)ndim
la frustrarea !ntre#ii %tiine medicale, a tuturor lucrtorilor sanitari care lucreaz tocmai pentru ca pacienii s aib acces la
sntate. =i totu%i, aceasta nu o putem avea, de vreme ce starea de perfect bunstare nu o vom putea obine niciodat. .ai
mult, moartea inevitabil a bolnavului va fi frustrarea cea mai mare.
:$ist alte definiii care tind mai de#rab s a(un# la o anumit armonie. " definiie ne vorbe%te de a armoniza sntatea
cu boala0 o alt definiie susine c sntatea este capacitatea de a nu ne lsa tulburai de factorii e$terni ne#ativi care izbucnesc
!n individ0 sau capacitatea de a rm)ne mereu !n veselie %i bucurie, trind !n form autonom %i solidar.
Se pare c aceste definiii au de(a un merit !n plus, deoarece caut armonia. +ar tot aceste definiii cad %i !n ficiune,
vorbind de armonie, de bucurie %i de veselie c)nd, !n realitate, persoana este mai de#rab tulburat de boal. n afar de aceasta,
a defini sntatea ca armonie !ntre boal %i sntate nu ne rezolv problema, de vreme ce ar trebui s se spun mai !nt)i ce este
sntatea, pentru a o putea compara cu boala, altminteri s-ar afirma un lucru prin acela%i lucru, adic, sntatea este sntatea.
>iind reali%ti, armonia !n totalitatea sa nu e$ist !n aceast lume, nici !n domeniul individual fizic sau mintal, nici la nivel social.
'otu%i, aceast referire la armonie cred c ne pune, !ntr-un fel, pe un traseu pe care dac-l urmm putem s ne apropiem mai
mult de un concept realist despre sntate.
Sntatea ca tindere spre armonie
Definiia sntii dat de Papa Ioan Paul al II-lea
<apa ,oan <aul al ,,-lea afirm c sntatea este: /'inderea spre armonia fizic, psihic, social %i spiritual, %i nu numai
lipsa bolilor, care !l capaciteaz pe om s !ndeplineasc misiunea pe care +umnezeu i-a !ncredinat-o !n viaa sa/.
:ste clar c aceast definiie a sntii are ca fundament !ntrea#a concepie cre%tin. <utem spune c dorina oricrei reli#ii
este ca divinitatea s ne dea sntatea. ;ceast sntate se pierde fie din cauzele naturale ale evenimentelor cosmice, fie datorit
istoriei rele a oamenilor, %i se poate recpta atunci c)nd din punct de vedere cultural sunt dominate aceste cauze naturale, sau
oamenii se elibereaz de aciunile rele sv)r%ite.
+e(a !n ?echiul 'estament apare conceptul de sntate ca: /a crea un spaiu/, /a se elibera de du%man/, /a a(un#e la
victorie/, /a a(uta/, /a vindeca/, /a m)ntui/, %i cel care d sntatea este Domnul. :l este refu#iul !mpotriva ameninrilor la
adresa sntii, !mpotriva du%manilor care pot lua sntatea. :l este stp)nul vieii %i al morii, druie%te viaa %i elibereaz de
moarte. n *oul 'estament sntatea este dat de .)ntuitorul. 'oat opera lui @ristos se concepe ca sntate, :l se prezint pe
sine !nsu%i ca sntate, %i ca pe cel care ne elibereaz de tot ceea ce se !mpotrive%te sntii. Sntatea este !mpria sa. n
aceast form sunt interpretate minunile de vindecare sv)r%ite de ,sus care, de%i redau sntatea vremelnic, se !ndreapt spre
sf)r%it, ca o vestire a sntii definitive, tocmai aceea pe care .)ntuitorul ne-o aduce.
'rebuie s insistm asupra faptului c !l intereseaz sntatea vremelnic, dar aceasta nu se desparte de
sntatea !ntrea#, ci mai mult, sntatea despre care ne vorbe%te *oul 'estament nu este numai ceva spiritual, ci este total,
care a(un#e %i la re!nnoirea total a cosmosului A3B.
2
<unctul de vedere modern este acela c, s nt at e a
1 !
are c)teva dimensiuni C e"oional# intele$tual# fi%i$#
so$ial %i s&iitual, fiecare dintre acestea contribuind la condiia de bunstare a unei persoane. <entru meninerea unei snti
bune, o persoan trebuie s-%i e$amineze fiecare din aceste dimensiuni %i s se orienteze !n sensul !n care i se permite nu doar s
triasc o perioad lun# de timp, ci de asemenea s se bucure de via pe de-a-ntre#ul.
Sntatea este acel proces !n care toate aspectele din viaa unei persoane lucreaz laolalt, !ntr-un mod inte#rat. *ici un
aspect al vieii nu funcioneaz !n mod izolat. "r#anismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, ara, locul de munc, educaia
%i convin#erile sunt toate interrelaionate. .odul prin care aceste aspecte se interacioneaz contribuie la !mbo#irea vieii unei
persoane, fapt care a(ut la determinarea caracterului de unicitate al persoanei c)t %i a sntii acestuia.
Sntatea este perceput de multi dintre noi doar prin prisma uneia din aceste dimensiuni:
*:D;',? vs. <"E,',?
FSntatea ca absen a bolii %i dizabilitii
FSntatea ca stare de bine fizic, psihic %i social.
>&*CG,"*;H vs. :I<:J,:*G,;H
FSntatea ca adaptare %i rezultat al unor procese de re#lare optim (;nnandale, 1KKK)
FSntatea ca msur !n care individul este capabil, pe de o parte, s !%i realizeze aspiraiile %i nevoile proprii, iar pe de alt
parte, s rspund adecvat mediului social, fizic %i biolo#ic (Starfield, 2LL1). Cercetrile realizate de Mla$ter (1KKL) %i Staiton-
Jo#ers (1KK1) pe loturi populaionale lar#i, identificat urmtoarele percepii laice (de sim comun) asupra sntii:
FSntatea ca un dat natural
FSntatea ca o valoare
FSntatea ca dar divin
FSntatea ca responsabilitate individual
FSntatea ca voin
FSntatea ca drept fundamental
FSntatea ca lips a bolii
FSntatea ca resurs (de a muncii, de a te bucura de via)
FSntatea ca produs.
'n fa&t# sntatea este o:
Fstare comple$ %i multidimensional
Fstare relativ %i variabil
Fstare procesual-dinamic
O(ani%aia Mondial a Sntii )OMS! defini*te sntatea ca :
/inte#ritate anatomic %i funcional, capacitate de confruntare cu stresul fizic, biolo#ic, psihic %i social, capacitate de protecie
!mpotriva !mbolnvirilor %i morii premature, confort fizic, psihic, social %i spiritual, ca stare de bine.
/.Sntatea nu este o stare pe care o ai !n !ntre#ime sau o pierzi !n !ntre#ime. Starea de sntate complet este aproape la fel de
iluzorie ca %i cea a fericirii.
Comple$itatea strii de sntate este dat de dimensiunile, componentele %i #radele diferite pe care le presupune.
I+ Co"&onentele sntii :
Fabsena bolii, disfunciei %i dizabilitii
Frezisten fizic %i fiziolo#ic
Fatitudinea pozitiv fa de via (a percepe scopul %i semnificaia vieii)
Fasumarea controlului propriei vieii
Facceptarea de sine
Frelaionare social pozitiv
Fstare subiectiv de bine
II+ ,ade ale sntii:
Fsntate optim
1)
Starea de sntate "intal, ca %i sntatea !n #eneral, este mai de#rab accesibil e$plicrii %i descrierii dec)t definirii,
pentru c definirea impune o anumit limitare %i schematizare, care pot conduce la denaturri. +up :. <amfil, sntatea
reprezint o #aranie a libertii individului, toat e$istena noastr, tot ce se !nt)mpl !n psihismul nostru este dominat de
caracterul an#a(rii %i libertii. " persoan la care s-a dezor#anizat, diminuat sau alterat sistemul funciilor de libertate, alunec
!n afar de marele cerc al e$istenei, este un suferind, un bolnav, un !nstrinat. Sntatea ar reprezenta totalitatea fenomenelor
%i rezultatelor interaciunii lor dinamice, care concur la desf%urarea unei e$istene normale a individului. :cosistemul uman !n
care se manifest sntatea %i boala nu este nici izolat %i nici static. Coninutul conceptului de sntate
mintal este determinat de calitatea raportului personalitate-mediu.
3
Fsntate
Fsntate aparent
Fsntate precar
Fsntate foarte precar
;%a cum reise din definiia ".S, modelul de abordare a sntaii este unul holistic, ecolo#ic, care are !n vedere at)t
dimensiunile sale multiple c)t %i determinismul comple$.

III+ Di"ensiunile sntii:
<unctul de vedere modern este acela c, s nt at e a are c)teva dimensiuni C
F biolo#ic (anatomic, fiziolo#ic %i biochimic)0
F psiholo#ic (co#nitiv, emoional, comportamental)0
F socio-profesional (roluri, relaii, aspiraii)0
F spiritual (valori, reli#ie, e$periene non-cotidiene)
- intelectual, , fiecare dintre acestea contribuind la condiia de bunstare a unei persoane. <entru meninerea unei snti bune,
o persoan trebuie s-%i e$amineze fiecare din aceste dimensiuni %i s se orienteze !n sensul !n care i se permite nu doar s
triasc o perioad lun# de timp, ci de asemenea s se bucure de via pe de-a-ntre#ul.
Sntatea este acel proces !n care toate aspectele din viaa unei persoane lucreaz laolalt, !ntr-un mod inte#rat. *ici un
aspect al vieii nu funcioneaz !n mod izolat. "r#anismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, ara, locul de munc, educaia
%i convin#erile sunt toate interrelaionate. .odul prin care aceste aspecte se interacioneaz contribuie la !mbo#irea vieii unei
persoane, fapt care a(ut la determinarea caracterului de unicitate al persoanei c)t %i a sntii acestuia.
Dimensiunile sntii
Sntatea include mai mult dec)t funcionarea fr piedici a or#anismului. +e asemenea, implic relaiile mentalC
emoional, intelectuale %i sociale c)t %i valorile spirituale.
Sntatea emoional. Huat pe ansamblu, calitatea sntii unei persoane reflecteaz emoiile unei persoane, sentimentele
acesteia fa de sine, situaii c)t %i fa de alte persoane. Sntatea emoional include !nele#erea emoiilor %i cunoa%terea
modului de soluionare a problemelor cotidiene, a stresului c)t %i capacitatea de a studia, de a lucra sau de a !ndeplini actviiti
eficiente %i cu bun dispoziie.
n timp ce ele sunt importante !n sine, emoiile influeneaz de asemenea sntatea fizic. .edicii vd !n mod frecvent
demonstrarea cone$iunilor or#anism C mental.
Somatizrile ar fi e$presia unor astfel de manifestri. +e e$emplu, un individ cu o bun stare emoional manifest o rat
sczut la boli le#ate de stres, cum ar fi ulcere, mi#rene %i astm. ;tunci c)nd stresul sau tulburarea emoional continu pentru
o lun# perioad de timp, sistemul imunitar clacheaz, accentu)ndu-se riscul de dezvoltare a diferitelor boli.
&nii cercettori au ar#umentat c trstura de personalitate denumit for de caracter poate a(uta la !ntrirea sistemului
imunitar !mpotriva efectelor vtmtoare ale stresului. ;ceast for este definit ca deinerea unui mod optimist %i de asumare
!n abordarea vieii, !n vizionarea problemelor, incluz)nd boala ca provocare ce poate fi manipulat.
Sntatea intelectual. ,ntelectul, aspect important al planului mental care contribuie la luarea deciziilor importante, (oac un
rol crucial !n starea de sntate %i de bunstare a individului. Chiar dac capacitatea intelectual variaz de la individ la individ,
toi indivizii sunt capabili s !nvee cum s dob)ndeasc %i s-%i evalueze informaiile, cum s alea# !ntre alternative %i cum s
ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii, inclusiv sntatea.
Sntatea intelectual este uneori inclus !n sntatea emoional ca parte a sntii mentale. 'otu%i, de%i str)ns !ntreptruns
cu emoiile, #)ndirea intelectual se distin#e de aceasta. :moiile pot altera capacitatea de a #)ndi a unei persoane, iar #)ndirea
confuz poate accentua %i mai mult problemele. 'otu%i relaia dintre emoional %i intelect nu le suprapune.
Sntatea fizic. Sntatea fizic se refer la starea or#anismului %i la rspunsurile acestuia !n faa vtmrilor %i a bolii. <entru
meninerea unei condiii fizice bune, a unei snti fizice este important s adoptm acele conduite ce ne confer o bunstare
fizic. +e e$emplu, evitarea i#rilor, a consumului de alcool, alimentaia moderat sunt doar c)teva obiceiuri ce asi#ur o bun
sntate fizic. :$erciiile fizice adecvate, un effort c)t %i un repaos echilibrat, meninerea unei #reuti normale %i ale#erea
inteli#ent a m)ncrurilor, evitarea abuzurilor alimentare !n timpul srbtorilor %i a evenimentelor, ne a(ut de asemenea s ne
meninem starea de sntate a or#anismului.
" stare bun de sntate fizic necesit faptul ca o persoan s acorde atenie mesa(elor trimise prin simurile or#anismului
asupra a ceea ce el are nevoie C mai mult odihn sau diferite alimente, ca s enumerm c)teva e$emple %i, s rspund la
4
aceste mesa(e !ntr-un mod adecvat, coerent. ;ptitudinile fundamentale de auto-!n#ri(ire pot a(uta persoanele s-%i soluioneze
micile probleme de sntate. 'otu%i, este la fel de important acceptarea responsabilitilor pentru controale %i de a %ti s
abordm !n cuno%tin de cauz instituiile %i serviciile de sntate atunci c)nd apar probleme serioase medicale.
Sntatea social. Sntatea social se refer la capacitatea de realizare a rolului din via, cum ar fi rolul de fiu sau fiic,
printe, so, prieten, apropiat sau cetean, !ntr-un mod eficient %i confortabil, cu plcere, fr a tulbura climatul de ecolo#ie
social, de protecie al altor persoane. >iecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabiliti %i riscuri. 'oate necesit o
comunicare eficient de #enul ofer %i ia, cci relaionrile sntoase niciodat nu se deruleaz !ntr-un sin#ur sens. mplinirea
trebuinelor umane pentru dra#oste, intimitate, de apartenen, constituie un factor important !n realizarea sntii sociale.
<ersoanele care sunt private de aceste trebuine pot dezvolta comportamente ce pot aduce ameninare la starea lor de sntate %i
de bun dispoziie, intr)nd astfel !n sfera anomiei, devianei %i patolo#iei sociale.
Sntatea spiritual. " alt dimensiune a sntii este sntatea spiritual, acel sentiment, trire, dup care comportamentul %i
valorile fundamentale ale unei persoane sunt !n armonie.
;numii speciali%ti !n sntate susin c forele spirituale afecteaz %i sunt afectate de sntatea pe ansamblu. Sntatea
spiritual poate include sentimentul de veneraie, profunda credin reli#ioas sau sentimentul de pace luntric referritor la
viaa cuiva. ;ceasta se dezvolt prin efortul de dezvoltare a semnificaiei relaiei cu universul %i cu viaa !ns%i.
*umeroase studii au artat o asociere !ntre afiliaia reli#ioas %i rata sczut de boli cronice %i a mortalitii. &nii oameni
atribuie aceste efecte re#ulilor reli#ioase, afirm)nd c reli#ia descura(eaz conduitele ce pot conduce la probleme severe de
sntate. ;lte persoane au declarat c afilierea reli#ioas poate contribui !n mod direct asupra strii de sntate %i a bunei
dispoziii !n #eneral.
Ha#ache +., sintetiz)nd datele obinute de unii cercettori descrie urmtoarele caracteristici principale ale sntii mentale:
Capacitatea de a produce, de a tolera tensiuni suficient de mari %i de a le reduce !ntr-o form satisfctoare pentru individ,
Capacitatea de adaptare a propriilor aspiraii la cele ale #rupului,
Capacitatea de adaptare a conduitei proprii la diferite tipuri de relaii cu ceilali indivizi,
Capacitatea de identificare at)t cu forele conservatoare, c)t %i cu cele novatoare ale societii.
Sntatea mental C spune C
tin
Dor#os - apare drept o vast sintez, rezultant omple$ a unei mulimi de parametri ai vieii
or#anice %i sociale, aflai !n echilibru dinamic, ce se proiecteaz pe modelul funcional sau morfolo#ic !n istoria sa vital.
.anifestarea acestor stri de sntate ar fi e$istena unei (udeci %i a unei viziuni realist-lo#ice asupra lumii, dublate de
e$istena unei discipline psiholo#ice %i sociale a muncii, bazate pe autocontrolul voliional, acordat la normele sociale, pe
fundalul bucuriei de a tri %i al echilibrului introversie-e$troversie.
+e%i oamenii se pot orienta pe diferitele aspecte ale sntii, toate aceste dimensiuni sunt interrelaionate. :fectele
pozitive dob)ndite !ntr-o anumit direcie tind s se le#e de alt dimensiune iar influenele ne#ative ce apar pe o dimensiune va
#enera probabil probleme pentru celelalte.
:ste foarte important dob)ndirea %i meninerea unei strri de echilibru. :chilibrul este conceptul cheie al strii de
sntate, corpul cut)nd starea de homeostazie pentru a se menine %i revi#ora pe sine.
Integrarea sntii.
>iecare persoan confer o anumit importan celor cinci dimensiuni ale sntii. &nii indivizi sunt mult mai interesai
de sntatea emoional sau intelectual dec)t de sntatea fizic. ;lii !%i pot e$tra#e o mare satisfacie din relaiile lor cu alte
persoane sau din implicarea lor !n munca pentru idealurile reli#ioase.
+imensiunile sntii formeaz un tot C fiecare are un efect asupra celorlalte. S presupunem c munca noastr se
desf%oar !n armonie cu valorile noastre de baz. ;ceast armonie poate contribui la susinerea sntii noastre spirituale. <e
de alt parte, o sntate spiritual poate avea efecte profunde asupra sntii emoionale. Sntatea emoional se rsfr)n#e
asupra relaiilor sociale %i toate aceste dimensiuni ale sntii !i va permite fiinei noastre s soluioneze %i mai bine problema
fizic.
'oate aceste dimensiuni distincte lucreaz !mpreun pentru a asi#ura randamentul funciilor %i astfel s asi#ure confortul.
Cultivarea unei anumite dimensiuni atra#e dup sine dezvoltarea celorlalte dimensiuni. n mod similar, ne#li(area unei sin#ure
dimensiuni poate induce consecine severe asupra sntii pe ansamblu, c)t %i bunei dispoziii. <entru meninerea sntii,
trebuie s acordm atenie celor cinci dimensiuni, identific)nd le#turile dintre ele %i !ncerc)nd s le meninem !n echilibru
astfel !nc)t ele s asi#ure un optimum.
6
Sntatea i echilibrul.
:chilibrul este necesar deoarece acesta afecteaz !ns%i homeostazia, starea de normalitate a or#anismului chiar la baza
nivelului fiziolo#ic. Corpul uman este un or#anism remarcabil de mobil. <e parcursul vieii, o persoan trebuie s fac fa, s
rspund unei suite de ameninri, printre care boli, vtmri fizice, stres. "r#anismul este capabil s se lupte %i s se adapteze
la multe dintre aceste ameninri !ndreptate asupra propriei identiti %i astfel s revin la starea de normalitate.
<entru a dob)ndi aceast capacitate, or#anismul caut !n continuu s menin echilibrul !ntre factori constani, precum
temperatura, puls accelerat, ';, coninutul de ap %i nivelul de zahr !n s)n#e. ;cest echilibru natural, sau homeostazie, este
realizat prin activitatea unor mecanisme automate, din or#anism. +e e$emplu, fiinele umane !ncearc s-%i menin o
temperatur normal la nivelul a 38
L
C. n ap cald, or#anismul transpir pentru a se rcori %i astfel !ncearc s !mpiedice
deteriorarea din supra!nclzire. n ap rece, corpul tremur pentru a accentua activitatea muscular %i astfel arde substanele
nutritive %i produce cldura.
Jevenind la starea de echilibru normal, aceasta este de asemenea un factor cheie !n vindecarea sau combaterea bolii.
"r#anismul uman se poate re#enera !n mod automat sau, s !nlocuiasc ma(oritatea celulelor pe baza unor procese normale.
C)nd pielea este tiat, noi celule se construiesc !n locul celor deteriorate %i noile celule san#uine le !nlocuiesc pe cele pierdute
prin s)n#erare. ?indec)nd rnile %i !nlocuind materialele uzate !n procesul vindecrii, corpul reu%e%te astfel s revin la starea
de homeostazie.
n mod similar se lucreaz %i !n aprarea !n faa bolii, pentru a-l readuce la starea de echilibru. 'otu%i, o astfel de aprare
nu este doar o funcie a or#anismului. +up cum am artat de(a, strile emoionale pot #enera efecte fiziolo#ice (somatizri) %i
astfel pot (uca un rol important at)t !n distru#erea c)t %i !n refacerea echilibrului nostru fiziolo#ic. +in punctul de vedere al
emoiilor, creierul produce diferite substane chimice care se vars !n flu$ul san#uin %i afecteaz procesele de homeostazie a
or#anismului. +eoarece emoiile apar ca rspuns la toate aspectele vieii, se impune cu necesitate meninerea unui echilibru pe
toate dimensiunile sntii, fapt important pentru funcionarea normal a or#anismului.
:moiile accentuate sau pe termen lun# %i incapacitatea soluionrii adecvate, afecteaz sistemul endocrin, !n special
#landa tiroid. <e de alt parte, lipsa alimentelor eseniale !n alimentaie, !n special iod, conduce de asemenea la tulburarea
tiroidian. ;stzi, !n Jom)nia, 2LN din populaie sufer de tulburare tiroidian
1)
.
Condiiile eseniale &entu snatate:
- pace,
- adpost,
- educaie,
- alimentaie,
- venituri,
- ecosistem stabil,
- resurse confirmate,
- dreptate.
,u&ele de dete"inani )OMS! die$i *i indie$i:
- macro-economici,
- factori de mediu,
- sociodemo#rafici,
- educaionali.

Dimensiunile sntii pot fi influenate de civa factori
Ffactori de mediu (ap, aer, sol, fizici, chimici, biolo#ici, sociali)
Fstilul de via (comportament alimentar, se$ual, abuz de substane, e$erciiu fizic)
Ffactori psihici (co#niii, emoii, percepia %i rspunsul la stres)
Ffactori sociali (resurse socio-economice, or#anizarea sistemului de !n#ri(ire medical %i politicile sanitare)
Ffactori biolo#ici (imunolo#ici, #enetici, biochimici)
&n factor evident !l constituie accesul la un siste" $o"&etent de .n(i/ie "edi$al *i de edu$aie sanita, de
care o persoan poate beneficia nu doar din perspectiva fizic c)t %i mental %i social, !n aceea%i msur.
1)
'ulburarea tiroidian poate fi %i cauza zonelor endemice.
7
&n altul, fa$toii de "ediu, include si#urana cminului %i a vecintii, serviciile publice adiacente iar factorii
ne#ativi, de #enul volumul de substane to$ice !n sol, aer %i ap. C)iva dintre ace%ti factori pot fi controlai !ntr-o oarecare
msur prin !ns%i capacitatea persoanei de a ale#e unde s triasc, iar ali factori pot fi influenai prin voin politic. 'otu%i,
pentru ma(oritatea persoanelor, ace%tia se constituie !n caracteristici ale vieii care pot fi influenate %i modificate cu mare
dificultate.
=i mai #reu de controlat sunt fa$toii eeditai, aspecte ale veii care sunt manipulate prin #ene. Denele sunt
codurile !nnscute %i !ncastrate !n fiecare celul a or#anismului uman. :le controleaz multe aspecte ale dezvoltrii %i
funcionarii indivizilor, de la desemnarea se$ului %i p)n la tendinele ctre anumite boli. :le pot afecta sntatea fizic,
emoiile, intelectul %i chiar viaa social. ;cestea sunt aspectele fundamentale ale vieii %i sntii individului. >actorii #enetici
nu pot fi controlai de ctre individ, de%i adesea ei pot fi compensai.
n timp ce toi ace%ti factori sunt importani pentru sntate, cea mai important influen !n aceast lume dezvoltat
este stilul de via
0!!
, acesta fiind un factor ce poate fi controlat.
Componentele stilului sde via sunt stilul de lucru, stilul de recreere, stilul de distracie, stilul de comunicare, stilul de
relaionare, stilul de cunoa%tere, stilul de consum, stilul de alimentaie %i stilul de ecolo#ie.
,deea acestei seciuni este c ne putem controla sntatea. n timp ce ereditatea %i mediul (oac un rol deosebit !n
statutul sntii noastre, ale#erile pe care le facem !n ceea ce prive%te stilul de via ne afecteaz %i ne determin starea de
sntate !ntr-o %i mai mare msur.
Stilul de via se refer la modul de ansamblu !n care trim C atitudini, obiceiuri %i comportamentele persoanei !n
viaa cotidian. +in perspectiva speciali%tilor americani, !n S&;, stilul de via contribuie !n mare msur la 8-1L din cauzele
ce conduc la deces.
+e%i nu toate componentele stilului de via se situeaz sub controlul individului, toi oamenii abordeaz tipuri de
stiluri de via care le afecetaz !n mod direct sntatea %i bunstarea.
+e%i stilul de via este comple$, totu%i acesta se situeaz sub controlul personal %i este dictat de capacitatea de a
ale#e !n mod amplu fapt care poate fi un beneficiu asupra vieii %i sntii persoanei.
+iversitatea de conduite ce alctuiesc stilul de via al unei persoane, indic faptul c, stilul de via este afectat de
multe variabile %i, su#ereaz c este #reu de a fi controlat %i modificat. Stilul de via este caracteristic fiecrei cate#orii
socioprofesionale, av)nd la baz piramida trebuinelor, piramid conceptualizat de ;braham .asloO.
;stfel, nevoile umane, conform lui .asloO, sunt structurate piramidal, de la baza spre varful piramidei, in cinci nivele, dupa
cum urmeaza:
1. *evoile elementare (la baza piramidei)sunt nevoile de ordin fiziolo#ic (nevoia de aer, apa, hrana, imbracaminte0 nevoi de
ordin senzorial, se$ual, etc.). Satisfacerea acestor nevoi asi#ura buna functionare biolo#ica a or#anismului uman.
2. *evoia de securitate individuala atat in mediul natural cat si in cel social 0 se refera la protectia individului fata de fortele
e$terioare ostile, factori de risc care atenteaz la inte#ritatea fizica a acestuia. ;si#urarea unei astfel de protectii se realizeaz
prin stabilitatea locului de munca si prin asi#urarea unor bunuri si resurse materiale necesare e$istentei: casa, salariu etc.
3.*evoile sociale se raporteaz la necesitatea acceptarii si apartenentei intr-un #rup social, de a face parte dintr-o comunitate.
"amenii manifesta nevoia de dra#oste inca din primele luni de viata. .ai mult instinctiva la !nceput, aceasta nevoie devine
treptat din ce in ce mai constienta, devine o e$i#enta de prim ordin pentru confortul sufletesc.
4. *evoia de respect care deriva dintr-o e$i#enta autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il
are sau la care aspira, dorinta de a-i fi apreciate competentele, cunostiintele, performantele, calitatile etc.
6. *evoia de autorealizare la varful piramidei, nevoia de autorealizare, de implinire de sine, vizeaza construirea unei ima#ini de
sine favorabile, precum si dobandirea capacitatii de auto-control.
"r#anizaia .ondial a Sntii a elaborat strate#ia PSntate pentru toi prin aciuni concertate pe trei teme,
probleme de sntate public importante pentru :uropa:eradicarea ru(eolei0scderea incidenei bolilor cardiovasculare0 aciuni
antitaba#ice.
"r#anizaia .ondial a Sntii consider c pentru promovarea unui stil de via sntos ar fi necesar ca toate statele
:uropei s adopte politici naionale care s asi#ure mecanismele le#islative, administrative %i economice menite s furnizeze un
suport intersectorial lar# %i resursele necesare, inclusiv participarea oamenilor la toate nivelele la care se elaboreaz asemenea
politici.
2)

)
Stilul de via, se refer la totalitatea activitilor care compun viaa unei persoane, #rup, colectivitate
dar dintr-o perspectiv intern-structural %i normativ. <rin analiza stilului de via, psiholo#ia social
caut s identifice un principiu #enerator de unitate !n pluralitatea manifestrilor concrete ale vieii
individuale. S+v. const !n trsturile particulare ale psiholo#iei, comportamentului %i habitudinilor
acestora, care definesc un mod specific de raportare fa de lume, relief)nd, !n fiecare caz !n parte, alte
invariante, accentuate !n structurile vieii cotidiene. (Sursa: C
tin
Dor#os, Dicionar de psihiatrie.)
8
;r fi necesar, de asemenea, ca toate statele membre ale Je#iunii :uropene a "r#anizaiei .ondiale a Sntii, s aib
pro#rame speciale menite s !ntreasc rolul ma(or al familiei %i a altor #rupuri sociale !n dezvoltarea %i susinerea unui mod de
via sntos.
<ro#ramele educaionale din toate statele membre ar trebui s contribuie la cre%terea nivelului educaional, motivaia %i
formarea deprinderilor adecvate a !ntre#ii populaii !n vederea realizrii %i meninerii strii de sntate.
+ezideratul ar fi ca !n toate statele membre s se !nre#istreze o cre%tere semnificativ a comportamentului sanitar
pozitiv, (nutriie echilibrat, lipsa fumatului, activitate fizic corespunztoare, evitarea stresului) %i o scdere semnificativ a
comportamentelor pre(udiciabile sntii (abuz de alcool %i produse farmaceutice, folosirea medicamentelor ilicite, substane
chimice periculoase, comportament antisocial violent).
n Jom)nia, prevenirea %i combaterea consumului de dro#uri C ca obiceiuri pre(udiciabile sntii C a cunoscut, !n
ultimul an, o implicare crescut a forurilor decidente, fiind o prioritate !n pro#ramele de sntate dar %i de sntate public,
!nfiinarea Centrelor Qudeene de <revenire %i Consiliere ;ntidro# reprezent)nd un model de implicare comunitar !n prevenia
primordial (prevenirea apariiei unor noi factori de risc !n mediu), primar (prevenirea interveniei factorilor de risc e$isteni !n
mediu asupra populaiei), prevenirea secundar (tratamentul bolii %i profila$ia deceselor premature), prevenia teriar (prin
activitile de post-cur, inclusiv reinseria socio-profesional %i familial a fo%tilor dependeni).
n urma evalurilor "r#anizaiei .ondiale a Sntii a rezultat faptul c din 96L milioane de locuitori ai :uropei, 1LL
milioane vor muri prin boli datorate fumatului. ;ceasta a determinat lansarea aciunii "r#anizaiei .ondiale a Sntii pentru
Je#iunea :uropean intitulat P>umatul sau sntatea, parteneri !n realizarea acesteia fiind forurile responsabile de sntate,
or#anizaiile #uvernamentale, or#anizaiile non-#uvernamentale, asociaiile profesionale de sntate.
n 1K99 la Conferina de la .adrid s-a adoptat PCharta antitabac care prevede cele %ase drepturi fundamentale:
-dreptul de a respira un aer pur, fr fum de tutun0
-dreptul copiilor %i adolescenilor de a fi prote(ai de promoia de tutun %i de a beneficia de asisten %i educaie !n
ceea ce prive%te consumul de tutun0
-dreptul la aer nepoluat !n locurile publice0
-dreptul la un loc de munc cu aer nepoluat de tutun0
-dreptul fumtorilor de a fi !ncura(ai %i a(utai s renune la fumat0
-dreptul tuturor cetenilor de a fi informai cu privire la riscurile e$trem de mari pe care le reprezint fumatul
pentru sntate.
Jezultatele studiilor cu privire la fumat au artat c:
-!n :uropa nu e$ist ar cu 9LN nefumtori, numrul fumtorilor fiind crescut !n :uropa Central %i de :st0
-!n ;merica fumatul a !nre#istrat un re#res total.
ncep)nd cu anul 1KK8 &niunea :uropean a interzis publicitatea pentru tabac !n afara tutun#eriilor.
; fost elaborat al ,,,-lea <lan pentru urmtorii 6 ani pentru o P:urop fr tutun.
n anul 2LL2, la ?ar%ovia, a fost lansat P+eclaraia pentru o :urop fr tutun.
;le#erile !n ceea ce prive%te sntatea implic mai mult dec)t informaia obiectiv. +e asemenea, necesit !nele#erea
obiectivelor de ansamblu ale individului. "biectivele indivizilor se bazeaz !n #eneral pe trebuinele %i e$pectaiile acestora.
+efinirea !n mod realist a obiectivelor permite indivizilor s realizeze eforturi specifice !n sensul !ndeplinirii obiectivelor.
"biectivele pe termen scurt sunt mai u%or de realizat dec)t cele pe termen lun#. ;tunci c)nd sunt de dezbtut mai multe
obiective este bine s se acorde prioritile %i confortul necesar. +esemnarea prioritilor poate fi realizat pe baze raionale,
prin autoevaluare. ;cesta este un proces de continu e$aminare a trebuinelor %i e$pectaiilor unei persoane, e$plor)nd tipolo#ia
de comportamente din stilul de via ce faciliteaz sau obstrucioneaz acele trebuine %i e$pectaii %i astfel, permite planificarea
adaptrilor adecvate !n comportament.
Ca %i multe comportamente, (conduita cum ar fi fumatul, care este cu at)t mai mult vtmtoare pe termen lun#
dec)t !n viitorul apropiat), dezvoltarea unor comporta-mente ce solicit sntatea are beneficii nu at)t pe termen scurt c)t %i pe
termen lun#.
Po"ovaea sntii
Definiie: <romovarea sntii reprezint strate#ia de mediere !ntre persoane %i mediul lor de via (ecosistem) care
sintetiteaz ale#erea personal %i responsabilizarea societii fa de sntate.
Promovarea Sntii este !tiina i "rta de a#i a$uta pe %ameni s#i schimbe Stilul de &ia pentru a obine o
Sntate %ptim restabilind "rmonia la fiecare din 'ivelele ()istenei *mane
9
- >izic (Planul 1i%i$ sau Co&ul U"an! &in: E2e$iii 1i%i$e# Nutiie E$3ili4at# Auto.n(i/ie Medi$al#
Evitaea Consu"ului .n E2$es *i a De&endenelo de Su4stane Duntoae O(anis"ului5
- :moional )Planul E"oional!:&in Mana(e"entul Stesului *i Asisten &e ti"&ul Ci%elo E"oionale5
6 Social )Planul E"oional!:&in eali%aea *i 'nteineea &e"anent a Reelei de Su&ot din 1a"ilie#
Pieteni# Cole(i de Sevi$iu *i Co"unitate5
- Intele$tual (<lanul .ental Concret) prin :ducaie Deneral, <re#tire %i :voluie <rofesional Continu !mpreun cu
+efinirea, Jealizarea %i +ezvoltarea continu a Carierei <rofesionale0
R - ,ntuitiv %i Creativ (<lanul .ental ,ntuitiv) prin Jestabilirea %i +ezvoltarea continu a ,ntuiiei, Creativitii %i Capacitii de
;nticipare a :venimentelor0
R - Sufletesc (<lanul Jealitii ,nterioare) propus de J-".-S:J? srl prin Jec)%ti#area %i +ezvoltarea continu a ncrederii !n
<ropria <ersoan %i prin care avem capacitatea de a ?isa %i 'ranspune !n <ractic ?isele, <roiectele sau dorinele
noastre !ntru Minele &niversal (pentru noi %i pentru ceilali)0
- S&iitual ( <lanurile 'rezire Spiritual %i Con%tiin 'ranscendent :$pandat) prin Sentimentele de +ra#oste, ;preciere %i
Speran alturi de ;ciunile Caritabile destinate ;(utorrii celor din Qurul nostru.
"r#anizaia .ondial a Sntii consider c la temelia promovrii sntii stau cinci principii care au !n vedere
urmtoarele:
1. implicarea populaiei ca un !ntre#, !n conte$tul vieii ei de zi cu zi, concen-tr)ndu-se mai puin asupra populaiei
cu risc crescut de apariie a unei anumite boli, de unde necesitatea informrii adecvate !n vederea lurii deciziei0
2. orientarea asupra determinanilor sntii: factori de mediu, comportamente, servicii de sntate, biolo#ie
uman, promovarea sntii fiind !ndreptat spre aciune0
3. utilizarea de metode, abordri diferite, complementare, incluz)nd comuni-carea, educaia, le#islaia, msurile
fiscale, schimbarea or#anizaional, dezvoltarea comunitii %i activitile locale spontane !mpotriva riscurilor asupra sntii,
sectorul sanitar, sin#ur, neput)nd realiza meninerea %i promovarea sntii0
4. urmre%te asi#urarea participrii publice %i transformarea cono%tinelor dob)ndite !n comportamente, prin
participarea concret %i eficient a publicului0
6. promovarea sntii reprezint o activitate comun !n domeniul social %i medical, implicarea personalului
medico-sanitar !n cre%terea nivelului de educaie pentru sntate a !ntre#ii populaii av)nd un rol important !n rsp)ndirea %i
susinerea promovrii sntii.
?alorile care sunt componente eseniale ale sntii trebuie inoculate populaiei pentru cre%terea autonomiei
individuale.
;ctivitile de promovare a sntii au un caracter neutru, nefiind supuse influen-elor politice sau de alt natur.
n orice comunitate e$ist o serie de valori care trebuie clarificate iar rolul promo-vrii sntii este tocmai de a a(uta
persoanele sau #rupurile de persoane s descopere
care le sunt, cu adevrat, aceste valori.
:$ist trei principii care stau la baza clarificrii valorilor, ca element esenial !n promovarea sntii:
1. importana a(utorului care trebuie acordat indivizilor !n clarificarea propriilor valori, adic a(utorul acordat
pentru analiza critic a valorilor, prin educaie, %i abordarea unei atitudini care nu-%i propune s (udece un comportament sau o
atitudine0
2. utilizarea de metode multiple, fle$ibile %i creative !n a(utorul acordat0
3. promovarea sntii !%i desf%oar aciunile !n cadrul unor culturi specifice, cu propriile preri despre modul !n
care viaa trebuie trit %i, de aceea, trebuie !nlturat tendina ce se reflect !n activitatea promotorilor de sntate de a fi
!nclinai s cread c atitudinile referitoare la via %i la valorile ei sunt fie corecte, fie #re%ite.
+omeniile principale de interes !n promovarea sntii vizeaz:
F accesul la sntate, cu eliminarea diparitilor determinate de apartenen la un anumit #rup0
F dezvoltatrea unui mediu sano#enetic (ora%e sntoase, %coli sntoase), care impune o politic adecvat, naional %i
internaional, !n care starea de sntate, fiind considerat parte component, includerea ei !n politica de dezvoltare socio-
economic a zonei respective reprezint o prioritate. ;cest model obli# la favorizarea sntii atunci c)nd se proiecteaz
dezvoltarea rilor0
F crearea %i dezvoltarea reelelor sociale %i a spri(inului social0
F promovarea comportamentelor favorabile sntii0
F dezvoltarea cuno%tinelor privind sntatea, !nc de la cele mai mici v)rste.

.suri posibile pentru promovarea sntii ar fi:
F dezvoltarea serviciilor personale, pentru c persoanele trebuie s fie informate, convinse de eficacitatea metodelor de
promovare a sntii0
F dezvoltarea resurselor comunitii cu susinerea multisectorial a sntii0
K
F dezvoltarea structurilor or#anizatorice favorabile sntii cu apariia comisiilor parlamentare de promovare a sntii %i
stimularea coparticiprii factorilor de rspundere %i a populaiei (structuri de stat, #rupuri sociale formale).
F re#lementri de ordin socio-economic, le#islativ.
Con$e&tul de &ofila2ie, desi este un concept foarte vechi (de peste doua milenii) a cunoscut in ultimele
decenii o reactualizare, devenind o preocupare dominanta a multor societati si #uverne din tarile dezvoltate.
>actorii care au condus la aceasta reactualizare au fost:
1."bservatia ca tehnolo#iile medicale noi, de virf, dezvoltarea unei medicini supraspecializate nu au avut efectul scontat in
imbunatatirea starii de sanatate a populatiei.
2.Cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii au crescut mult, intr-un ritm mai mare decit produsul national brut al tarilor, iar
rezultatele in domeniul sanatatii nu au fost pe masura investitiilor. 'arile nu mai puteau face fata cresterii cheltuielilor datorate
imbatrinirii populatiei, cresterii supravietuirii bolnavilor cu afectiuni cronice, factori care au dus la cresterea volumului
in#ri(irilor medicale care au devenit si mai costisitoare.
3.&nele ameliorari ale starii de sanatate au aparut inainte de introducerea in practica a unor tehnolo#ii foarte scumpe(rolul altor
factori decit cei sanitari in ameliorarea starii de sanatate).
4.,nechitati ale starii de sanatate intre diferite populatii definite #eo#rafic sau socio-economic, medicina moderna neavind o
influenta satisfacatoare
<rin profila$ie se intele#e ansamblul masurilor luate de individ, familie, societate si stat (ca putere) care au
drept s$o&ui:
-sa promoveze sanatatea0
-sa ocroteasca sanatatea0
-sa previna bolile0
-sa reduca consecintele acestora (incapacitatea, invaliditatea)0
-sa evite decesele premature.
Conceptul de profila$ie este aplicabil atit in medicina clinica (intalnit si sub numele de medicina preventiva) cit
si in sanatatea publica.
O7IECTIVE8E PRINCIPA8E IN MEDICINA PREVENTIVA
:rnest Sinder defineste drept obiectiv principal al medicinii preventive: 9Sa fa$i &o&ulatia sa de$ede%e $it
"ai ti%iu &osi4il# da valida9+
J.+oll defineste doua obiective:
-prelun#irea vietii prin cresterea lon#evitatii (a duratei medii a vietii)0
-scaderea incapacitatii.
" varianta a celor doua obiective enuntate mai sus intilnim in strate#ia europeana privind /Sanatatea pentru toti
pina in anul 2LLL/, si anume sunt formulate 3 obiective:
1.A da viata anilo (prin masuri de control al morbiditatii si incapacitatii)0
2.A da sanatate vietii (prin promovarea sanatatii)0
3.A da ani vietii (prin reducerea numarului deceselor premature si prin cresterea duratei medii a vietii).
.odificarile sociale inre#istrate in ultimul secol in tarile dezvoltate (schimbari in domeniul nutritiei, in
dimensiunea familiei, cresterea nivelului de educatie, asimilarea de catre populatie a unor cunostinte stiintifice in domeniul
medicinii) si aplicarea unor masuri preventive in practica au condus la inre#istrarea unor succese importante in promovarea
sanatatii, succese marcate prin scaderea mortalitatii la tineri (sub 46 ani), ca de e$emplu in ;n#lia unde ponderea deceselor
inre#istrate la virste mai mici de 46 ani a scazut de la 49N la 4-7N sau prin e$cesul mortalitatii la virste mai mari de 86 ani.
,n conditiile cunostintelor actuale, medicina isi poate propune cresterea duratei medii a vietii pana in (urul
virstei de 96 ani prin reducerea deceselor la varste cuprinse intre 66-84 ani.
Jeducerea incapacitatii, al doilea obiectiv principal al strate#iilor preventive, este importanta pentru ca ea va
face sa scada povara sarcinilor pe care le are societatea in conditiile cresterii lon#evitatii, deoarece cresterea lon#evitatii duce si
la cresterea diferitelor #rade de incapacitate. Jezulta necesitatea dezvoltarii unor servicii noi.
MODE8E DE A7ORDARE A PROMOVARII SANATATII
SI PREVENIRII 7O8I8OR
:$ista + modele posibile de abordare a promovarii sanatatii si prevenirii bolilor
1..odelul bazat pe intele#erea etiolo#iei bolilor.
2..odelul epidemiolo#ic.
3..odelul etapelor vietii.
:+Contolul 4olilo 4a%at &e intele(eea etiolo(iei 4olilo+
1L
'rebuie precizat ca acest demers al controlului bolilor include in factorii etiolo#ici si factorii de risc.
.cTeoOn a #rupat bolile in 4 #rupe mari:
a.,olile prenatale care sunt determinate la fecundare. Sunt incluse aici defecte si afectiuni ale unei sin#ure #ene,
ce produc aberatii cromozomiale, independente de mediul ambiental si comportament. ;ceste boli nu pot fi in mod practic
influentate. +esi numarul entitatilor acestor afectiuni nu este mic, frecventa lor este insa rara, de unde faptul ca nu prezinta o
preocupare ma(ora din punct de vedere al sanatatii publice0 ele nu pot fi prevenite ci doar interceptate.
b.,olile determinate prenatal- dar dupa fecundare, de factori ce apar in perioada intranatala (nidarea oului si
primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infectiosi, to$ici, fizici (rubeola, talidomida, iradiere,
fumat, unele dro#uri despre care nu se stie prea mult, carenta de iod care este tot mai frecvent citata in literatura, etc.)0 rezulta
ca unele afectiuni din aceasta #rupa pot fi controlate.
c.,olile determinate postnatal ca urmare a unor carente sau agresiuni a factorilor de risc din mediu. ;ici se
re#asesc cele mai multe afectiuni ce domina modelul de morbiditate din tarile in curs de dezvoltare si in tarile in care nivelul de
dezvoltare socio-economic si cel al serviciilor sanitare tinde sa a(un#a la modelul tarilor dezvoltate.
;ici intra:
-bolile nutritionale-malnutritia0
-bolile infecto-parazitare0
-bolile le#ate de carente i#ienice.
Controlul se poate realiza prin:
-masuri cu caracter socio-economic0
-masuri de sanitatie.
Cele 2 cate#orii de masuri necesita interventia statului.
d.,oli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului# a populatiei la modelul de viata nou,
caracteristic tarilor dezvoltate, model de viata determinat de tehnolo#ia noua, cerinte sociale noi, incapacitatea adaptarii
or#anismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnolo#ii noi. ;par modificari de comportament si bolile le#ate de stilul de
viata.
,n modelul actual al morbiditatii din tara noastra se reintilnesc toate cele 4 #rupe de boli.
0+Modelul e&ide"iolo(i$
.odelul traditional este modelul epidemiolo#ic al bolilor transmisibile (a#ent cauzal-efect).
.asurile de interventie se vor adresa fie receptorului prin cresterea rezistentei specifice si5sau nespecifice, fie vectorului,
prin intreruperea cailor de transmitere.
;cest model este valabil pentru un numar limitat de boli.
.odelul valabil pentru cea mai mare parte a bolilor care domina tabloul morbiditatii actuale este modelul epidemiolo#ic
multifactorial.
;cesta abordare are in vedere frecventa bolilor si factorii care conditioneaza fiecare clasa de boli (factori biolo#ici, de
mediu, stil de viata, servicii de sanatate).
.asurile de interventie vor fi luate in functie de acesti factori. Se poate admite ipoteza unor actiuni orientate asupra mai
multor factori de risc comuni mai multor boli.

;+Modelul eta&elo vietii
:ste modelul la care se face tot mai mult apel, fiind adaptat problematicii actuale a starii de sanatate si nu celei traditionale.
,deea de la care s-a pornit a fost urmatoarea: elementele nefavorabile apar aleator, dar cu o probabilitate diferita in
diferitele momente ale vietii, in functie de conditiile biolo#ice, ocupationale, medicale, etc.
;ceasta abordare permite elaborarea unor pachete de servicii preventive specifice diferitelor #rupe de virsta.
RRRRRR
STRATE,II PREVENTIVE
:+State(ia 4a%ata &e de"esul individual in care actiunile se adreseaza individului cu boala sa. ;ceasta strate#ie
apartine e$clusiv sectorului clinic.
,ntrebarile pe care si le pune medicul cand are bolnavul in fata:
9De $e a fa$ut 4oala<9
9De $e a fa$ut6o a$u"<9
9Ce6a fi te4uit sa fa$a 4olnavul $a 4oala sa nu fi a&aut<9
:ste strate#ia in care, in fiecare moment, in mintea medicului apare ideea riscului relativ ca e$presie a fortei asociatiei
epidemiolo#ice.
11
:ste o strate#ie importanta pentru practica medicala individuala.
0+State(ia &o&ulationala# care se bazeaza pe populatie, in care intereseaza nu boala individului, ci incidenta bolii in
populatie.
Cauzele bolii sunt diferite de cauzele incidentei.
>actorii #enetici pot e$plica susceptibilitatea individului fata de boala, dar nu e$plica frecventa bolii. >actorii #enetici
e$plica deci hetero#enitatea intraindividuala, nu pe cea interindividuala.
>recventa bolii este e$plicata prin factori ambientali.
Strate#ia populationala intereseaza medicul colectivitatii (de sanatate publica).
:a poate fi ima#inata sub 2 forme:
..a.Strategia riscului inalt# bazata pe populatia la risc inalt.
<entru a fi inteleasa sunt necesare conceptele epidemiolo#iei.
<rima operatie in cadrul acestei strate#ii este identificarea persoanelor la risc inalt, deoarece /filosofia/ strate#iei este: cel
la risc inalt este cel mai susceptibil sa faca boala0 de unde si nevoia de masuri adecvate de prevenire si combatere a bolii sau
decesului.
<rin persoane la risc inalt se intele# persoanele care vor face cu o probabilitate mai mare boala.
+eci aceasta strate#ie trece prin screenin#ul populatiei, pentru a fi retinute persoanele la risc inalt.
,dentificarea acestor persoane se poate realiza si fara screenin# cand, cunoscindu-se factorii de risc, se pot identifica
succeptibilii fara a mai fi e$aminati (e$.:su#arii, muncitorii care lucreaza in medii cu no$e, etc.).
;vanta(e:
-interventia serviciilor de sanatate este adecvata intereselor individului, caci cel cu factori de risc este mai
interesat sa adopte masuri preventive0 modelul este apropiat rationamentului clinic0
-motivatia individului de a participa este mai mare0 la fel si cea a medicului0
-raportul cost5eficacitate este favorabil, caci investitia se limiteaza la persoanele la risc inalt0
-raportul beneficiu5risc este favorabil pentru ca sunt supusi eventual /efectelor secundare/ numai cei susceptibili,
nu si ceilalti.
Himite:
-dificultatile si costurile screenin#ului, cand este necesara efectuarea lui0
-efectele vor fi paleative si temporare, durata lor fiind e#ala cu durata interventiei e$ercitate asupra #rupului la risc
inalt. +eci este prote(at doar #rupul identificat initial, persoanele noi la risc inalt care vor apare pe parcurs fiind i#norate0
-efectele pozitive ale unei asemenea interventii sunt limitate la cei care fac obiectul interventiei si nu la toata
populatia0
-limite de ordin comportamental, psiholo#ic, deoarece se face o se#re#are etica, prote(ind numai o parte a
populatiei0
-intr-o populatie data numarul indivizilor la risc inalt este mic (de aici avanta(ul economic), in timp ce persoanele
la risc mic sau moderat, care sunt cele mai numeroase, ramin neprote(ate.
..b.Strategia ecologica /care se adreseaza intregului grup populational0
;ceasta strate#ie incearca sa modifice cauzele care produc incidenta, adica sa determine scaderea incidentei prin
scaderea nivelului mediu al factorilor de risc in populatia #enerala, deci sa modifice distributia factorilor de risc in populatie.
;vanta(e:
-abordarea nu mai este paleativa, ea adresindu-se distributiei factorului de risc in populatie0
-potential mare (de e$. studiul epidemiolo#ic >ramin#ham a aratat ca o scadere cu 1L mm@# a '; sistolice va
avea drept consecinta o scadere cu 3LN a mortalitatii datorate @';)0
-este o strate#ie adecvata din punct de vedere comportamental, psiholo#ic, deoarece nu face nici o discriminare0
-beneficiile la nivelul populatiei sunt foarte mari.
Himite:
-prezinta avanta(e mici pentru cei la risc inalt0
-motivatia este insuficienta pentru individ si medic0
-presupune un alt mod de abordare a serviciilor sanitare, neobisnuit0
-raportul beneficiu5risc nu mai este asa de mare ca la strate#ia riscului inalt. :ste vorba de /parado$ul prevenirii/,
masurile preventive care aduc mari beneficii pentru populatia #enerala, dar beneficii mici pentru indivizii la risc inalt.
Conduita optima ar fi reprezentata de combinarea celor 2 strate#ii pentru ca strategia riscului inalt si strategia ecologica
nu sunt competitive ci complementare.

Inteventia la nivelul &o&ulatiei (eneale se &oate eali%a la ; nivele:
-profila$ie primara0
-profila$ie secundara0
-profila$ie tertiara.
Pofila2ia &i"aa se adreseaza oamenilor sanatosi, in dorinta de a ramine sanatosi, de a nu face boala.
12
<rofila$ia primara urmareste:
-evitarea aparitiei bolii la nivelul individului0
-scaderea incidentei bolii la nivelul populatiei prin schimbarea factorilor de risc in populatie.
Se poate realiza la nivelul medicinii preventive, aplicata de medic si la nivelul sanatatii publice (masuri luate si de alte
sectoare, nu numai medicale).
.etode (mi(loace) de profila$ie primara:
-imunoprofila$ie0
-chimioprofila$ia 'MC0
-fluorizarea apei0
-i#iena0
-educatie sanitara pentru schimbarea comportamentelor nefavorabile sanatatii0
-identificarea cazurilor la risc inalt0
-utilizarea unor tratamente (de e$. tratamente hormonale).
;lte sectoare trebuie sa instituie masuri de sanitatie privind mediul (aerul, apa, solul), alimentatia, medicina ocupationala.
<roblemele actuale ale starii de sanatate tin de poluarea chimica, fizica (radiatiile ionizante), iatro#enii, stress, responsabilitatile
revenind atat serviciilor sanitare cit si altor sectoare.
Pofila2ia se$undaa are drept scopuri:
-depistarea precoce a bolii (deci se adreseaza esecului masurilor profila$iei primare), pentru a evita consecintele bolii (durata,
incapacitate, etc.)0
-sa controleze evolutia bolii, sa previna consecintele, schimbind cursul nefavorabil al evolutiei bolii la nivelul individului.
;plicate la nivelul #rupurilor omo#ene de bolnavi duc la scaderea prevalentei bolii prin vindecare si reducerea duratei
bolii, deoarece prevalenta este rezultatul produsului dintre incidenta si durata bolii.
,n cadrul profila$iei secundare, sanatatea publica este interesata prin faptul ca aici se plaseaza screeningul-
dispensarizarea- controlul periodic.
Pofila2ia tetiaa cuprinde o serie de masuri care urmaresc:
-evitarea handicapului0
-recuperarea medicala, profesionala, sociala0
-evitarea incapacitatii complete prin stabilizarea morfo-functionala ca urmare a aplicarii masurilor terapeutice0
-asi#urarea unei autosatisfactii a vietii si a unei autosuficiente in dezvoltarea unor activitati cu caracter social.
;stazi insa se recur#e la combinarea strate#iilor la risc inalt cu strate#iile #lobale. +e asemenea, se pune tot mai mult
accent pe /strate#ia/ deceselor evitabile. +.+.Jutstein impreuna cu un #rup de specialisti (S&;) au intocmit o lista cu
evenimentele santinela care semnalizeaza carente in activitatea serviciilor sanitare .
<J:?:*,J:; <J,.;J;(S';+,&H +: ". S;*;'"S S, ,*C; *:S'J:S;')
"re ca obiectiv prevenirea 1mbolnvirilor 1nainte ca procesele de deteriorare a sntii s 1nceap. (a const 1n . tipuri de
activiti
: 6 Po"ovaea Sntii:
- .i%care %i :$erciii >izice0
- ;limentaie0
- ;daptabilitate la Situaii *eprevzute %i +ificile0
- Jecreere0
- :chilibru !ntre Serviciu %i >amilie0
- <ro#ram de Hucru >le$ibil0
- Cre%terea Copiilor %i Dri(a fa de <rini0
- ;dopia Copiilor.
Deoarece Promovarea Sntii presupune Optimizarea Stilului de Via i a titudinii fa de Situaiile ce nu pot fi !vitate,
este nevoie de un "onsum mai mare de !ner#ie de daptare $ !ner#ie Vital %& De cele mai multe ori aceste Schim'ri sunt
(reu de cceptat sau de )eninut pe termen lun# datorit deficitului de !ner#ie de daptare provocat de Suprasolicitare,
*ipsa de Odihn i Stresul "otidian&
- "reterea "ontinu $indiferent de V+rst sau Persoan% a Performanelor ,izice i Psihice cu Prelun#irea Vieii ctive p+n
la -./ - -0/ de ani iar dup ultimele cercetri ale cademiei mericane de nti-1m'tr+nire p+n la .0/ de ani2
- Dezvoltarea "ontinu $indiferent de V+rst sau Persoan% a )aturitii !moionale, Intuiiei, "reativitii, Premoniiei i
"larvederii2
- !voluia Spiritual "ontinu cu transformarea V+rstei a 3-a dintr-o Perioad a vieii plin de Privaiuni, 4miliri i Suferine
5ntr-o verita'il 6enatere i 1nflorire Spiritual&
06 Peveniea '"4olnviilo:
- Prevenirea 6nirilor sau Into7icaiilor prin:
13
-investi#area ;ccidentelor0
-monitorizarea ,#ienei la Hocul de .unc0
Conform ultimelor cercetri publicate pe Situl ,nstitutului ;merican al Stresului 7LN - 9LN din ;ccidentele de .unc
au la ori#ine Stresul
-evaluarea Jiscurilor <rofesionale %i +omestice0.
- Prevenirea 1m'olnvirilor prin:
-mana#ementul Stresului2
-educaia pentru Sntate2
-incetarea ,umatului2
-pstrarea unei (reuti Optime2
-evaluarea 6iscurilor de 1m'olnvire&
a cum precizeaz Or#anizaia )ondial a Sntii Stilul de Via 8esntos
$ prin Supraponderalitate, ,umat, lcoolism, Dependen de Dro#uri i *ipsa )icrii % este o "onsecin i un Indicator al
Incapacitii Persoanelor de a "oopera cu #enii Stresori cotidieni i nu o !roare de "omportament voit sau o "auz
Iniial pentru Declanarea sau ,avorizarea 1m'olnvirilor&
- Punerea la dispoziie a fiecrei persoane $indiferent de V+rst, (en, !tnie, 6eli#ie sau Pre#tire Intelectual% a
Instrumentelor de ccesare a !ner#iei de daptare $6adian Interioar%:
70 6 Pevenie Se$unda )Stadiul de Rea$ie de Ala" la Stes!:
;re ca obiectiv ,nterveniile de Jestabilirea Sntii c)nd .odificrile >iziolo#ice care preced mbolnvirea sunt
recunoscute sau c)nd !ncepe dezvoltarea ;feciunilor Subclinice.
Se realizeaza prin:
- "onsultaii i nalize )edicale Periodice2
- Dia#nosticarea i 9ratarea la timp a ccidentelor, cu 6aportarea i naliza cauzelor, )onitorizarea 6iscurilor Profesionale
i a I#ienei la locul de munc2
- Pro#rame de !valuare "linic tip Screenin# $ pentru depistarea precoce a 5m'olnvirilor %: )amo#rafie i nalize ale
Dermei, 4rinei i S+n#elui 2
- !ducaia celor cu 6isc "rescut de 1m'olnvire $"ardiaci, Dia'etici, stmatici%
- 6estaur+nd rmonia ,uncional $"oerenei ritmiei "ardio - 6espiratorie%2
- 6eactiv+nd "orte7ul i Intuiia2
- !limin+nd manifestrile specifice Virusului !moional2
- 6eaduc+nd 5ntrea#a fiin 5n Starea de Sntate Optim&
!ste astfel posi'il Sta'ilizarea i apoi 6eversarea feciunilor Incipiente $ descoperite prin Screenin#% i !liminarea
6iscurilor de apariie a "omplicaiilor la "ardiaci, Dia'etici sau stmatici i apoi 6evenirea treptat la Starea de Sntate
Optim $prsind astfel (rupa persoanelor cu 6isc%&

2 7; 6 Pevenie Teia )Stadiul de Re%isten la Stes!
;re ca "biectiv readucerea <ersoanei Stresate din Sta#iul de 6ezisten ( c)nd prin folosirea ?oinei %i a Stimulatorilor
@ormonilor >ericirii nu mai poate con%tientiza faptul c se afl !n prezena Stresului ,nterpretat Cronic) !n faza de
6eacie de larm %i apoi !n Starea de Sntate Optim prin:
- )ana#ementul Stresului2
- 6estaurarea Vitalitii "onsumate de Stres2
- 6esta'ilirea !chili'rului 5ntre )unc i Odihn, precum i cel dintre ctivitile O'li#atorii i cele Plcute2
- 6esta'ilirea 6ezervelor ,iziolo#ice ale Or#anismului printr-un 6e#im limentar i !ventuale Suplimente limentare sta'ilite
de ctre Specialiti 5n urma !7amenelor "linice i Paraclinice&
Persoanele aflate 5n aceast etap au o aparent stare de 'ine fizic i psihic prin Stimularea ;rtificial a @ormonilor >ericirii.
:ste perioada !n care Sistemul @ormonal se +ere#leaz treptat, Sistemul Cardiovascular se &zeaz <rematur iar Sistemul
,munolo#ic este ,nhibat. +in nefericire aceste procese au loc !n 'cere ( fr Simptoame sau Senzaii) %i fr nici un Semnal de
;larm persoana a(un#e mai devreme sau mai t)rziu !n Stadiul de :puizare.
7= 6 Pevenie >uatena )Stadiul de E&ui%ae la Stes!:
;re ca obiectiv Himitarea consecinelor Clinice produse de Moala de(a aprut:
- Pro#rame de uto5n#ri:ire2
- (estionarea ;andicapului prin:
)odificarea tri'uiilor Profesionale2
"entre de 6ecuperare i 9erapie la *ocul de )unc2
6ea'ilitare Profesional i :utor pentru 6e5ncepere a ctivitii Profesionale2
Pro#rame de sisten Special pentru cei cu ;andicap pe 9ermen *un# sau a celor cu
feciuni "ronice Ireversi'ile2
)onitorizarea I#ienei Industriale&
14
<ersoanele a(unse !n aceast etap au o Surs Suplimentar de Stres foarte important prin Suferinele >izice %i <sihice care
sunt produse de Moala Cronic sau @andicapul aprut !n urma ;ccidentului %i n#ri(orarea fa de :voluia acestora %i de
consecinele lor asupra ei, familiei sau locului de munc.
;pare astfel o 6eacie 5n valan:
Stresul Interpretat produs de Suprri i 1n#ri:orri se adau# Stresului Interpretat Iniial, consum)nd %i mai mult :ner#ie
de @omeostazie (de ;daptare) %i astfel :
- Se ;mplific ,nstabilitatea >izic %i <sihic, #ener)nd noi Suprri %i n#ri(orri0
- Cre%te Sensibilitate la ;#enii Stresori ,nterni sau :$terni0
- Scade <otenialul de Jspuns la 'ratamentele %i <rocedurile .edicale, se ;mplific :fectele Secundare %i pot apare :fecte
<arado$ale ale acestora.
Intreruprea 3eacei 1n "valan a "ccidentatului sau a ,olnavului Cronic prin
- 6esta'ilirea 1ncrederii 5n Sine, a cceptrii Situaiei temporare 5n care se afl <olnavul sau ccidentatul i a Dorinei de a
"oopera i Participa ctiv la 6eversarea <olii "ronice sau la 6ecuperarea
- 6estaurarea !ner#iei de ;omeostazie $ folosind Procedura de Punere 5n ,orm i Directrile (enerale alturi de
rmonizarea "amerei, Patului, limentelor i )edicamentelor% care Scade Sensi'ilitatea la Suferinele ,izice i Psihice
provocate de <oala "ronic sau de ccident i "rete Potenialul de 6spuns la )edicamentele i Procedurile )edicale
$mplific+nd !fectul <enefic, Diminu+nd !fectele Secundare i !limin+nd riscul apariiei !fectelor Parado7ale%2
- !liminarea "ondiionrilor ,izice i Psihice 8e#ative provocate de ccident sau de Descoperirea feciunii "ronice
$ folosind Directrile pentru !venimente 9recute %2
- !liminarea 1n#ri:orrilor fa de potenialele "onsecine Viitoare ale ccidentului, !voluiei <olii "ronice, a 9ratamentelor
sau Procedurilor )edicale pentru Sntate sau Viaa <olnavului, precum i a !fectelor pro'a'ile ale acestor evoluii nedorite
asupra ,amiliei sau a *ocului de )unc $folosind Directrile pentru 1n#ri:orri%2
- 6efacerea i "onsolidarea 6eelei de Suport $familie, "ole#i, Prieteni, "omunitate% at+t de importante 5n aceast perioad
dificil a <olnavului sau ccidentatului $prin Directrile de (rup%&
Detalii suplimentare referitoare la "auzele apariiei Diferitelor feciuni "ronice i Soluiile noastre pentru Prevenirea
pariiei lor sau a 6eversrii lor 5n Siner#ie cu

4odelul Conceptual al 5romovrii Sntii
C1 - Procese:
- ,nformaionale:
Promovare
"ontientizare
- Intervenii:
!valuri
ctiviti
Dezvoltare de noi 'iliti
1ntreinere
C2 - Impact:
- Ha nivel Co#nitiv %i :moional:
"unoatere
titudine i "oncepii
Valori
)otivaii
1ncredere 5n Sine
!ficien
Dorin i "apacitate de Schim'are:
- Ha nivel Comportamental:
Stil de Via
uto5n#ri:ire
4tilizarea Serviciilor de Sntate
"onformitate cu Standardele de *ucru i Via:
C3 - Rezultate:
- la nivel ,ndividual
- 6educerea 6iscurilor de 1m'olnvire
,izice
Psihosociale
- 1m'untirea Strii de Sntate:
16
6educerea feciunilor i Simptoamelor acestora
6educerea "omplicaiilor provocate de eventualele 1m'olnviri
- 1m'untirea Strii de <ine p+n la atin#erea i Pstrarea unui nivel de Sntate
Optim
- la nivelul Corporaiei, &nitatii :
- !fecte Directe prin 6educerea "osturilor de 6ecuperare a Sntii n#a:ailor
<olnavi sau ccidentai:
- !fecte Indirecte prin:
"reterea Productivitii, "ooperrii i "reativitii n#a:ailor:
6educea 'senteismului pe motiv de <oal sau ccident:
6educerea 8umrului, Duratei i Perioadei de ;andicapuri provocate de
1m'olnviri i ccidente:
- <eneficii Suplimentare prin:
"reterea 6eputaiei i Ima#inii "orporaiei, Instituiei sau 1ntreprinderii 5n
domeniul "ondiiilor de )unc i Via a n#a:ailor2
n#a:area a c+t mai muli Specialiti de Valoare2
Pstrarea pe durat c+t mai mare a celor mai <uni n#a:ai i "reterea
*oialitii acestora fa de *ocul de )unc2
"reterea )oralei n#a:ailor&
- !conomii Directe la ,ondurile de si#urri de Sntate i si#urri Sociale prin
reducerea "heltuielilor destinate 6ecuperrii <olnavilor i ccidentailor, precum i a
celor destinate 1n#ri:irii Sntii <olnavilor "ronici i a Persoanelor cu ;andicap2
- locarea 6esurselor disponi'ile ctivitilor de Promovare a Sntii i Prevenire a
1m'olnvirilor, precum i "reterii 5n condiii optime a "opiilor i 9inerilor:
- !fecte Indirecte prin:
"reterea Productivitii Instituiilor din dministraia Pu'lic "entral i
*ocal2
Se 1m'untete "ola'orarea 5ntre Instituii, "orporaii, 1ntreprinderi i
"eteni2
"reterea Productivitii i "reativitii 5n "orporaii i 1ntreprinderi2
"reterea 8umrului de "ontri'ua'ili Persoane =uridice i ,izice, a 8ivelului
<u#etului de Stat i a si#urrilor Sociale care va permite o 6educere
"ontinu a 8ivelului Impozitelor i 9a7elor "entrale i *ocale:
locarea unor 6esurse <u#etare Suplimentare Sntii, 1nvm+ntului,
"ercetrii i "ulturii:
- <eneficii Suplimentare prin:
"reterea 6eputaiei i Ima#inii 6om+niei 5n domeniul !conomic i al
"ondiiilor de )unc i Via al "etenilor ei
6eversarea flu7ului de 9ineri i Specialiti $ care odat pre#tii prseau ara
pentru Salarii i "ondiii de Via mai <une % i atra#erea altor Specialiti
Strini s *ucreze 5n "orporaiile i 1ntreprinderile 6om+neti
"reterea )oralei "etenilor i 6educerea corespunztoare a ctelor
ntisociale produse 5n Oraele i Satele noastre&

Do"enii de intees
"ccesul la sanatate.
Dezvoltarea unui mediu sanogenetic:
-tarile din vestul :uropei au elaborat politici in care starea de sanatate este o componenta, iar procesul #eneral
de dezvoltare economico-sociala include si sanatatea sau este subordonat intereselor care vizeaza sanatatea0
-acest model obli#a ca atunci cind celelalte sectoare economico-sociale isi proiecteaza dezvoltarea, ele trebuie
sa favorizeze sanatatea.
Intarirea retelelor sociale si a spri$inului social.
5romovarea comportamentelor favorabile sanatatii.
Dezvoltarea cunostintelor privind sanatatea&
C3ata de la Otta?a a sta4ilit o seie de o4ie$tive &entu &o"ovaea sntii la nivel "ondial:
17
+ezvoltarea politicilor urbane de sntate public
;si#urarea unui mediu !ncon(urtor favorabil
<articiparea la aciuni colective, multidisciplinare
+ezvoltarea capacitilor individuale
ncura(area noilor misiuni ale serviciilor de sntate
;si#urarea condiiilor prealabile sntii
<romovarea ideii de condiii favorabile pentru sntate
"ferirea (realizarea) de mi(loace pentru promovarea sntii
Serviciul sanitar trebuie s devin un mediator pentru realizarea unei viei sntoase.
<ro#ramele %i strate#iile de promovare a sntii trebuie adaptate la nevoile %i posibilitile locale ale rilor %i re#iunilor,
in)nd cont de diversele sisteme sociale, culturale %i economice.
<romovarea sntii este un proces care confer populaiilor mi(loacele de asi#urare a unui control asupra propriei lor
snti %i de ameliorare a acestuia.
:ste un concept pozitiv ce pune !n valoare resursele sociale %i individuale la fel ca %i capacitile psihice.
<romovarea sntii nu aparine e$clusiv sectorului sanitar: toate sectoarele de activitate, toi cei care definesc cadrul de
via al unui individ sau al unei comuniti sunt pri componente eseniale ale realizrii unui mod de via sntos.
n domeniul sntii, !n :uropa e$ist 6 obiective #enerale:
-ameliorarea strii de sntate #eneral pentru toi0
-reducerea ine#alitilor (disparitilor) !n faa sntii0
-moduri de via favorabile sntii0
-calitatea mediului !ncon(urtor0
-oferirea de !n#ri(iri adaptate %i accesibile.
ntrea#a activitate de promovarea sntii se bazeaz pe considerarea profila$iei %i a medicinei preventive ca o resurs
indubitabil pentru implementarea, la nivel populaional, a pro#ramelor care vizeaz meninerea sntii individuale %i
comunitare, prevenirea bolilor %i reducerea anilor poteniali de via pierdui, evitarea disabilitilor %i a handicapurilor, dar %i
cre%terea speranei de via la na%tere %i la diferite #rupe de v)rst, cu acordarea de %anse e#ale tuturor, astfel !nc)t Psntatea
pentru toi s nu rm)n doar un slo#an.
Po"ovaea sanatatii# o4li(atoie la lo$ul de "un$a
Duvernul a stabilit, printr-o @otarare adoptata in cadrul ultimei sedinte, cerintele minime pentru suprave#herea sanatatii
an#a(atilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate , precum si pentru prevenirea imbolnavirii an#a(atilor.
<otrivit actului normativ, an#a(atorii din orice domeniu de activitate, atat din sectorul public cat si din sectorul privat,
sunt obli#ati sa respecte re#lementarile privind suprave#herea sanatatii an#a(atilor. ;n#a(atorii au obli#atia sa asi#ure
fondurile necesare si conditiile pentru efectuarea serviciilor medicale profilactice, respectiv e$amenul medical la an#a(area in
munca, de adaptare, periodic, la reluarea activitatii, precum si promovarea sanatatii la locul de munca.
:$amenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului
specialist de medicina muncii in prima luna de la an#a(are si are drept scop completarea e$amenului medical efectuat la
an#a(area in munca, a(uta or#anismul
an#a(atului sa se adapteze noilor conditii, dar si determina depistarea unor cauze medicale ale neadaptarii la noul loc de munca
si recomanda masuri de inlaturare a acestora.
:$amenul medical periodic se efectueaza in scopul: confirmarii sau infirmarii aptitudinii in munca pentru profesia5functia
si locul de munca pentru care s-a facut an#a(area, depistarea aparitiei unor boli
care constituie contraindicatii pentru activitatile si locurile de munca cu e$punere la factori de risc profesional, dia#nosticarea
bolilor profesionale si a celor care constituie risc pentru viata
si sanatatea celorlalti an#a(ati, depistarea bolilor care constituie risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea
produselor sau pentru persoanele cu care an#a(atul intra in contact prin natura activitatii sale.
<romovarea sanatatii la locul de munca se realizeaza prin serviciile de medicina a muncii, care implementeaza pro#rame de
informare, educare si formare profesionala. .edicii de medicina a muncii consiliaza an#a(atii cu privire la sanatatea si i#iena la
locul de munca.
;ctul normativ adoptat de Duvern precizeaza ca an#a(atii trebuie sa fie informati in le#atura cu rezultatele e$aminarilor
medicale si au acces la toate informatiile referitoare la starea lor de sanatate. .edicul specialist de medicina a muncii si medicul
de familie se vor informa reciproc cu privire la aparitia unor modificari in starea de sanatate a lucratorului.
Ha schimbarea locului de munca an#a(atului i se vor inmana, la solicitare, copii ale dosarului sau medical si ale fisei de
e$punere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la structura de medicina a muncii din unitatea respectiva. Ha intreruperea
temporara sau definitiva a activitatii, structura de medicina a muncii va preda dosarul medical al acestuia medicului sau de
familie.
18
PREVENIREA IM7O8NAVIRI8OR
PRO1ESIONA8E
Un "ana(e"ent 4un al mediului de munca si al fortei de munca este nu numai o necesitate, o cerinta sociala, dar si
o afacere rentabila, impunindu-se, cu prioritate urmatoa-rele masuri, stabilite de altfel si de le#islatia in vi#oare, &entu
&eveniea i"4olnaviilo &ofesionale+
:+Masui te3ni$o6o(ani%atoi$e:
-eliminarea no$elor profesionale din procesul tehnolo#ic prin inlocuire cu altele mai putin nocive sau inofensive0
-izolarea aparaturii si a proceselor tehnolo#ice #eneratoare de conditii deosebite cu scopul de a reduce numarul
an#a(atilor e$pusi la risc0
-or#anizarea er#onomica a locului de munca0
-reducerea efortului fizic si5sau neuropsihic0
-reducerea dupa caz a duratei zilei de lucru sau a duratei e$punerii la ncontactului direct cu factorii de risc profesionali
foarte periculosi0
-aplicarea de masuri tehnice si or#anizatorice adecvate factorilor de risc e$istenti cu scopul prevenirii aparitiei acestora
in cantitati a#resive in mediul de munca0
-instruirea si perfectionarea periodica a an#a(atilor in cunoasterea riscurilor si a masurilor de protectie aplicate, inclusiv
suprave#herea si controlul respectarii acestora0
-asi#urarea consumarii alimentelor, in timpul pauzelor de masa, in afara locurilor de munca poluate, in locuri i#ienizate0
-asi#urarea dotarii cu vestiare, spalatoare si dusuri pentru decontaminarea prin i#iena corporala la sfirsitul muncii, la
locurile de munca cu substante chimice, praf industrial, factori biolo#ici infectiosi, temperatura ridicata sau scazuta0
-asi#urarea de materiale sanitare #ratuite cu caracter de protectia muncii la locurile de munca functie de factorii de risc
e$istenti0
-asi#urarea echipamentelor de protectie individuala.
0+Masui "edi$ale
-cunoasterea si monitorizarea factorilor de risc profesional e$istenti, tria(ul medical de la an#a(are a candidatilor prin
depistarea eventualelor contraindicatii medicale la locurile concrete de munca, tinind seama de factorii de risc, solicitarile fizice
si neuropsihice, starea de sanatate fizica si mentala a acestora0
-controlul medical profilactic de medicina muncii in perioada de adaptare si periodic a an#a(atilor in vederea depistarii
fenomenelor de neadaptare si contraindicatii medicale eventuale nedepistabile la an#a(are sau aparute ulterior si a modificarilor
patolo#ice cauzate da factorii de risc de la locul de munca0
-educarea an#a(atilor care lucreaza la locuri de munca cu risc, din punct de vedere sanitar.
7+EDUCATIA PENTRU SANATATE
Cultura #eneral, inclusiv cultura sntii, se formeaz prin instrucia #eneral a populaiei !n setul continuu al
#eneraiilor. ;ceast secven a culturii #enerale, ce poart titulatura specific Pde sntate, mai este considerat %i azi ca fiind
o activitate de baz %i obli#atorie a serviciilor de sntate, !n loc s fie apreciat ca o noiune de Ppre#tire continu, de
Peducaie premanent, de Pperfecionare pe un fond pre#tit #eneral !n sistemul instruciei publice a populaiei.
?eri#a principal pe care ar trebui s acioneze serviciile de sntate %i cele educaionale pentru a avea rezultate bune,
pe termen scurt %i lun#, privind !mbuntirea strii de sntate a populaiei, este educaia pentru sntate.
Definitie: educatia pentru sanatate este un sistem care include: constiinta starii de sanatate, procesul de
predare5invatare, participare.
"r#anizatia .ondiala a Sanatatii defineste educatie pentru sanatate drept arma cea mai eficace a sanatatii
populationale, ceea ce impune sa fie asi#urata educatia pentru sanatate a populatiei si sa fie determinate castele sectoare in care
aceasta sa participe la aplicarea tuturor pro#ramelor de sanatate publica, pentru a marca astfel raspunderea personala si
colectiva a tuturor membrilor societatii in ocrotirea sanatatii umane U.
:ducaia pentru sntate face parte din viaa cultural a fiecrei ri, deci or#anizarea %i propa#area noiunilor de
ocrotire a sntii, a sano#enezei, nu revine e$clusiv sectorului sanitar ci, !n e#al msur, trebuie s participe %i alte sectoare
ca: !nvm)ntul, or#anizaii civice, biserica, diverse asociaii, uniti productive sau comerciale de stat ori particulare, toate
av)nd anumite responsabiliti !n acest sens.
<utem considera educaia pentru sntate ca fiind o component a instruciei #enerale, o ramur a culturii umane, una
din bazele sntii, cu rol !n influenarea modului de via modern spre coninut favorabil sntii, !n realizarea de #eneraii
19
care s aib un comportament sano#en %i !n formarea voinei politice pentru acordarea de ctre forurile decidente a adevratului
rol ce se cuvine sntii.
:ducaia pentru sntate, la fel ca !n celelalte ramuri ale culturii, trebuie s dein un fond material, fizic, care s stea
la baza cuv)ntului cu rol educativ, ea av!nd viabilitate doar atunci c)nd e$primarea teoretic este susinut de un material
adecvat cu caracter educativ %i cu aplicabilitate practic.
:ducaia pentru sntate presupune acceptabilitate, respect reciproc, informare, mi(loace pentru deprinderea diferitelor
obiceiuri sano#ene, cooperarea receptorilor, ea fiind totodat %i un drept al omului %i o obli#aie a societii, concretizat printr-
o pro#ram analitic %colar anual inte#rat pro#ramei tuturor treptelor de instrucie (bazate pe mesa( educativ de cultur
sanitar, ima#ini de e$emplificare %i demonstraii practice).
:ducatia pentru sanatate are urmatoarele s$o&ui:
-ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul sano#enezei, protectiei mediului si
preventiei bolilor0
-formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea0
-crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii publice, in sensul atra#erii si
capacitarii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii.
:ducatia pentru sanatate este diferita de educatia sanitara care vizeaza i#iena personala.

Ti&ui de edu$aie &entu sntate
:$ist trei tipuri de educaie pentru sntate: formal, nonformal %i comportamental.
Edu$atia &entu sanatate nonfo"ala vizeaza acele componente din conduita indivizilor care se formeaza prin
e$perienta sau imitatie (socializarea primara a individului). *u necesita efort cu caracter de educatie, de transmitere a
cunostintelor.
Edu$atia &entu sanatate fo"ala este rezultatul unui proces planificat de transmitere de e$periente,
cunostinte, ce vizeaza toata populatia (socializare secundara a individului, cu efort de predare5invatare). *ecesita educatori.
,n cadrul edu$atiei &entu sanatate $o"&ota"entala se distin#:
-o educatie pentru sanatate comportamentala conform normelor sociale (considerate ca valabile) pentru sanatate0
-o educatie pentru sanatate comportamentala care vizeaza dezvoltarea sanatatii, care sa influenteze sanatatea, defavorizind
comportamentele nefavorabile si promovind pe cele favorabile sanatatii.
"biective educationale:
-dezvoltarea cunostintelor0
-dezvoltarea de aptitudini (indeminari)0
-dezvoltarea atitudinilor, convin#erilor ce vizeaza sanatatea.
:ducatia pentru sanatate are trei laturi :
- co#nitiva, care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare apararii si mentinerii
sanatatii 0
- motivationala, adica asi#ura convin#erea populatiei privind necesitatea prevenirii si combaterii bolilor
si a dezvoltarii armonioase a or#anismului, prin respectarea re#ulilor de sano#eneza 0
- comportamental-volitionala, care consta in insusirea deprinderilor si obisnuintelor sano#enice, cu
aplicarea lor in practica cotidiana.
Cele trei principii de baza ale educatie pentru sanatate:
-primul este cel al prioritatii : cu cat interventia in cariera sanatatii este mai timpurie, cu atat educatia pentru
sanatate va fi mai eficace.
-al doile principiu, al specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate le#itima este mai credibila,
mai cu seama daca aceasta constituie un e$emplu #raitor de comportament sano#enic.
-al treilea se refera la inte#rarea educatiei pentru sanatate in o'iectivele politicii social-sanitare a statului 0
educatia pentru sanatate trebuie sa fie strans le#ata de conditiile concrete ale societatii si sa fie compatibila cu statutul social-
economic si cultural al acesteia, percum si cu pro#resele inre#istrate in domeniul stiintelor medicale.
+up ali autori (H. ?ulcu) principiile !n educaia pentru sntate sunt urmtoarele:
a! principiul $ultual6*tiinifi$: educaia pentru sntate reprezint o component a fondului cultural #eneral %i a %tiinelor
medicale0
4! principiul o&ti"i%ii: educaia pentru sntate fiind inte#rat actului medical necesit adaptarea la individ !n combaterea
stresului bolii0
$! principiul de influenae a individului %i #rupului !n schimbarea comportamentului spre un cadru sano#en0
1K
d! principiul edu$aiei $ontinue C at)t !n ceea ce prive%te un pro#ram de instrucie le#iferat %i stratificat pe etapele instruciei
#enerale %i de consolidare a cuno%tinelor, c)t %i !n ceea ce prive%te necesitatea aducerii informaiei la actualitatea noilor
maladii ce apar pe plan mondial, sau !n situaia recrudescenei unor stri morbide anterioare0
e! principiul de (u& C din punct de vedere al specificului #rupului cruia i se adreseaz0
f! principiul de info"aie *i instu$ie teoeti$ %i de a&li$a4ilitate &a$ti$ prin demonstraii0
(! caracterul de investiie cu repercusiuni benefice pentru societate.
Ceinele edu$aiei &entu sntate sunt:
lar# accesibilitate0
orientare (spre prevenie) profilactic0
participare activ a populaiei la aprarea propriei snti0
caracter optimist0
s fie convin#toare0
e$primare accesibil0
caracter %tiinific0
tematic adecvat auditoriului.
+ireciile de orientare ale educaiei pentru sntate se refer la:
dezvoltarea educaiei pentru sntatea familiei0
antrenarea populaiei !n activiti privind asanarea mediului fizic e$tern %i evitarea polurii0
e$tinderea %i modernizarea educaiei pentru sntate !n scopul evitrii !mbolnvirilor profesionale0
!ncura(area aciunilor de prevenire %i combatere a bolilor transmisibile, cu accent pe bolile sociale (tuberculoza, bolile
venerice, @,?5S,+;)0
susinerea aciunilor de prevenire %i combatere a bolilor cronice0
intensificarea educaiei pentru sntate !n problemele de prevenire a accidentelor %i instruirea populaiei !n ceea ce
prive%te acordarea primului a(utor0
propa#area cuno%tinelor pentru !n#ri(irea elementar a bolnavilor, pentru respectarea indicaiilor de re#im i#ieno-dietetic
!n vederea refacerii sntii, redob)ndirii capacitii de munc %i reinte#rrii sociale0
popularizarea sistemului de asi#urare de servicii medicale pentru populaie0
dezvoltarea interesului pentru practicarea sportului %i pentru folosirea factorilor naturali !n scopul clirii %i !ntririi
or#anismului %i a cre%terii duratei medii de via0
dezvoltarea rspunderii pentru sntatea proprie, familial %i colectiv.
;bordarea oricrei direcii din cele de mai sus, impune respectarea unei anumite conduite fr de care atin#erea
obiectivelor de baz ale educaiei pentru sntate rm)ne un simplu deziderat.
,nterconditionarea dintre educatie si sanatate este fundamentata prin functiile ma(ore ale educatiei pentru sanatate :
functia sano#enica si functia preventionala.
,unctia sano#enica are ca scop optimizarea sanatatii individuale si comunitare, pentru atin#erea idealului de
sanatate. :a se adreseaza populatiei sanatoase, educatia sano#enica constituind o parte inte#ranta a medicinii omului sanatos.
,unctia preventionala vizeaza atin#erea obiectivelor preventiei primare, secundare si tertiare.
<otentialul de sanatate individuala imbraca o arie lar#a de manifestari, cuprinse intre cei 2 poli : sanatatea optima si
e$itusul. ,ndiferent de confi#uratia starii de sanatate, osciland intre cele limite, actul educational interfereaza toate treptele starii
de sanatate sau de boala. +in acest punct de vedere, sanatatea este privita ca o caliatate a vietii, rezultanta a unui mod de viata
sano#en, care reprezinta, in esenta sa, un fapt de educatie.
Clasificarea educatiei pentru sanatate
Edu$atia &entu sanatate de (adul %eo, care reprezinta o parte componenta a formarii profesionale, asi#urand
cadrelor din profesiile nemedicale, cu rol determinant in dezvoltarea economico-sociala, si cadrelor de raspundere in
or#anizarea si conducerea vietii sociale o mai mare competenta in anumite probleme de sanatate.
Edu$atia &entu sanatate de (adul I cuprinde notiunile teoretice si aspectele practice care trebuie inte#rate in
pre#atirea profesionala a cadrelor ocupand functii cu caracter predominant educativ, pentru ca, prin activitatea lor profesionala,
sa contribuie la includerea efectiva a educatiei pentru sanatate in formele de instruire si educatie de la nivelul tuturor treptelor
sistemului instructiv-educativ.
2L
Edu$atia &entu sanatate de (adul II in#lobeaza ansamblul teoretic si practic al masurilor educationale destinate
intre#ii populatii. ,n acest caz, scopul este obtinerea unei cooperari eficiente in aplicarea politicii sanitare, cooperare intemeiata
pe receptivitate si comportament adecvat promovarii sanatatii.
;M"J+;J, <"S,M,H: ,* :+&C;',; <:*'J& S;*;';':
1.medicala0
2.educationala0
3.orientata spre individ (personalizare)0
4.schimbarea sociala.
:+A4odaea "edi$ala
.edicul este cel ce pune dia#nosticul de boala sau incapacitate, deci el este cel ce prescrie masuri cu caracter preventiv sau
de control si le realizeaza prin persuasiune sau prin autoritatea de care dispune fata de bolnav.
.edicul urmareste formarea la pacient a unor atitudini, comportamente conforme cu principiile sale pentru sanatate.
;vanta(e:
-medicul are mai multe cunostinte decat bolnavul0
-medicul raspunde de decizia luata atat fata de bolnav cat si in fata le#ii0
-bolnavul este liber sa aplice sau nu recomandarea medicului.
Himite:
-tine de opinia medicului: pot e$ista mai multe opinii in aceeasi problema0
-medicul isi impune pana la urma punctul de vedere pentru ca pacientul este i#norant, e pus sa alea#a intr-un domeniu in care
nu se pricepe0
-bolnavul este de vinaV0
-pot sa apara reactii adverse.
0+A4odaea edu$ationala
'ransmite cunostinte asupra unor comportamente favorabile sanatatii sau defavorabile sanatatii. Cel ce primeste informatii
este liber sa faca ceea ce doreste, sa alea#a. >aciliteaza adoptarea unor decizii comportamentale, nu impune un anumit
comportament.
;cesta abordare tine insa de conditiile socio-economice care favorizeaza un anumit comportament.
;+A4odaea oientata s&e individual )&esonali%ae!
Jolul profesionistului (educatorului) este de a e$plica, de a transmite persoanei care doreste sa stie, pentru a adopta o
anumita decizie.
=+A4odaea $e ne$esita o s$3i"4ae de "ediu
.edicul transmite cunostinte, individul intele#e, dar societatea nu-i favorizeaza schimbarea sau ale#erea
comportamentului.
Ele"entul funda"ental al edu$atiei &entu sanatate este $o"uni$aea
+atorit faptului c !n cadrul comunicrii e$ist doi poli: educatorul (cel care transmite informaia) %i asculttorul
(receptorul sau cel care prime%te informaia), !n activitile de comunicare cei doi poli trebuie s aib fle$ibilitatea de a schimba
permanent rolurile, adic %i educatorul trebuie s %tie s asculte. :l trebuie s accepte sentimentele altor persoane, s %tie cum s
stimuleze discuia pentru a avea loc un dialo# cu individul sau convorbirea cu #rupul mic de indivizi, in)nd cont, permanent,
de comunicaia non verbal, care, uneori, poate fi mai eficient %i util dec)t cea verbal.
7aiee in $o"uni$atie
:lementul esential in comunicatie este de a te convin#e ca cei ce te asculta intele# mesa(ul transmis.
,arierele de comunicatie tin de:
-deosebirea socio-culturala intre educator si client0
-receptivitatea scazuta a audientului (handicap mintal, bolnav, obosit, lipsa de
valoare pe care o da pacientul sanatatii fiind preocupat de alte valori pe care le
considera mai importante)0
-atitudine ne#ativa fata de medic (e$perienta anterioara proasta, e$emplu prost dat
de medic, nu vrea sa afle ce spune medicul, nu are incredere in institutia
respectiva)0
-intele#ere limitata (dificultati de limba, utilizare de (ar#oane, etc.)0
-mesa(e contradictorii (ce ii spune educatorul este diferit de ceea ce stie de la
familie, scoala0 educatorul isi schimba opinia pentru ca citeste lucruri noi, etc.).
Cum se pot depasi barierele?
-educatorul sa vorbeasca rar si clar0
-sa repete notiunile importante asupra carora are dubii in le#atura cu intele#erea lor
21
de catre auditor0
-sa foloseasca cuvinte si propozitii simple0
-intr-o sedinta numarul de informatii sa nu fie prea mare0
-sa fie transmise informatiile intr-o succesiune lo#ica0
-utilizarea de tehnici peda#o#ice adecvate0
-atitudinea, mimica, #esturile educatorului participa la transmiterea informatiilor.
Important:
-e$ista si comunicatie nonverbala0
-e$ista 2 poli: educator-ascultator, dar si educatorul trebuie sa stie sa asculte0
-educatorul trebuie sa accepte sentimentele altor persoane0
-educatorul sa stie cum sa stimuleze discutia in cazul unui dialo# cu un sin#ur
individ sau a unei convorbiri cu un #rup mic.
,n practica medicala, foarte frecvent se folosesc #rupurile mici care pot fi omo#ene (cel mai eficace) sau neomo#ene.
O4ie$tivele $o"uni$atiei in (u&ui "i$i:
-constientizarea participantilor privind importanta sanatatii0
-e$plorarea valorilor si a atitudinilor lor cu privire la sanatate0
-sa fie a(utati sa decida sin#uri0
-sa fie a(utati sa-si schimbe comportamentul.
Te3ni$i utili%ate in $adul tans"iteii a$tive in $adul (u&ului de lu$u
>9ehnica 'rainstormin#>-tehnica provocatoare ce urmareste sa mobilizeze participantii pentru #asirea unor solutii, pentru
identificarea unor nevoi.
>9ehnica 'rain?ritin#>-fiecare persoana este pusa sa-si e$prime in scris si cit mai concis posibil ideile care se refera la
nevoile educative intr-o problema definita, sau caile pentru a modifica un comportament0 ideile consemnate se triaza si se
aduc la cunostinta #rupului.
>9ehnica #rupului nominal>-fiecare persoana isi e$prima cate o parere in le#atura cu o problema, iar educatorul #rupeaza
ideile comune.
>9ehnica Delphi>-care nu este folosita in educatia pentru sanatate (mai multe runde de intrebari cu prelucrarea si sinteza
raspunsurilor0 aceasta sinteza se va trimite fiecarei persoane anchetate dupa fiecare runda).
Metodele edu$atiei &entu sanatate
.etodele educatiei pentru sanatate pot fi clasificate in functie de $alea de tans"itee a "esa/ului edu$ativ
astfel:
-mi:loace auditive$sau orale%: convorbirea individuala, convorbirea de #rup, lectia, conferinta, radioemisiunea0
-mi:loace vizuale:
-cu rol dominant te$tul: lozinca, articolul, brosura, formele beletristice0
-cu rol dominant ima#inea: afisul, pliantul, plansa, diapozitivul, macheta,
e$pozitia0
-mi:loace audiovizuale: filmul, emisiunea '?, teatrul.
Clasificarea mi(loacelor educativ-sanitare se poate face si in fun$tie de adesa4ilitate+ Se distin#:
-mi:loace individuale: sfatul medicului0
-mi:loace de #rup: convorbirea de #rup, lectia, instructa(ul0
-cu un #rup omo#en in raport cu pre#atirea #enerala (scolari, muncitori, militari, etc.)0
-cu un #rup omo#en in raport cu interesul fata de subiect (bolnavi de o anumita boala, #ravide sau mame)0
-mi:loace de lar#a informare: conferinta, filmul, emisiunea '? sau radiofonica, tipariturile.
+e asemenea se "ai &ot distin(e:
-mi:loace directe in care mesa(ul educativ sanitar este transmis ca o informatie nemediata0
-mi:loace indirecte care utilizeaza o cale de transmitere ce presupune o forma artistica si care capteaza interesul prin
ea insasi, dar care urmareste, in fapt, acelasi scop.
"lte mi$loace sau forme de educaie pentru sntate
instructa(ul sanitar la an#a(are cu scopul de a avertiza persoanele nou an#a(ate asupra eventualelor riscuri de la locul
de munc0 cuno%tinele se re!mprospteaz cu ocazia instructa(elor periodice0
cursurile de sanminim, or#anizate pe profiluri de activiti (pentru personalul unitilor de #zduire public,
piscinelor, bilor publice, unitilor de !nfrumuseare, unitilor alimentare etc.) av)nd ca scop pre#tirea cursanilor
pentru pstrarea %i promovarea sntii lor %i a celor cu care intr !n contact sau !i deservesc !n decursul aciunilor pe
care le desf%oar0
22
cursurile %coala mamei, care se adreseaz at)t viitoarelor mame c)t %i tinerelor mame av)nd drept scop acumularea
unui ba#a( de cuno%tine privind re#imul de via, i#iena femeii !n perioada #raviditii %i luziei, alimentaia
su#arului %i a copilului mic, baia %i !nf%area su#arului, tulburrile de di#estie ale su#arului, afeciuni ale nou-
nscutului %i ale copilului mic, importana controlului medical at)t al #ravidei c)t %i al copilului sntos, sau la
apariia primelor semne de boal, importana vaccinrii etc.0
concursurile cu scopul de informare %i educare a populaiei prin participarea activ a acesteia0
cursurile difereniate pe cate#orii de bolnavi: sfatul medicului difereniat %i individualizat (indicaii privind re#imul
i#ieno-dietetic, tratamentul medicamentos, !n#ri(irea corect a bolnavului)0 convorbirile pe teme de dietetic0
consultaia profilactic pe #rupuri omo#ene de bolnavi.
Metodele de edu$aie &entu sntate sunt:
:+ Metode de $e$etae C scopul cercetrii fiind acela de a afla nivelul de educaie pentru sntate, !nainte %i dup o
campanie de informare, ca modalitate de control a eficienei aciunii.
.etodele de cercetare pot fi:
a! cantitative - analiza datelor statistice e$istente0
- anchete prin chestionar0
4! calitative - metode rapide (J.;.<.)0
- observaia (direct sau participativ)0
- interviul (semistructurat, anamneza, !n #rup)0
- conversaia (individual, focus #rup)0
;nchetele sunt utile %i !n ale#erea canalelor de comunicaie care sunt preferate de #rupurile int %i care au cea mai
mare audien.
0+ Metode de a$iune C constau !n sensibilizarea populaiei %i penetrarea informaiei.
a! Sensibilizarea C se adreseaz unor mase lar#i de populaie !ntr-un interval scurt de timp %i are ca scop cre%terea
receptivitii populaiei asupra unor probleme de sntate. Substratul aciunii este informativ, fr s se asume
responsabilitatea modului !n care oamenii se hotrsc s foloseasc informaiile transmise. Sensibilizarea pre#te%te
terenul unor aciuni ulterioare %i se poate realiza prin mai multe modaliti: postere, filme scurte, conferine, slo#anuri,
etc. 'emele abordate sunt probleme de sntate public precum: afeciuni sezoniere (viroze), epidemii, tuberculoza,
sifilisul, S,+;, etc.
4! <enetrarea informaiei C continu sensibilizarea pe un interval de timp mai lun# %i se adreseaz unei populaii int. n
acest caz se are !n vedere pe l)n# informare, educarea %i consilierea populaiei sau individului !n vederea schimbrii
stilului de via.
;+ Metode de fo"ae de edu$atoi C cursurile de formare de educatori se adreseaz at)t cadrelor medico-sanitare, c)t
%i altor persoane care vor s desf%oare voluntar o activitate de educaie pentru sntate: cadre didactice, sociolo#i, psiholo#i,
etc.
Eta&ele &lanifi$aii si evaluaii edu$atiei &entu sanatate
1.,dentificarea si caracterizarea consumatorilor.
2.,dentificarea nevoilor si ierarhizarea lor.
3.>ormularea de scopuri si obiective strate#ice, tactice.
4.,dentificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sanatatii.
6.:laborarea continutului si ale#erea metodelor de folosit.
7.;ctiunea propriu-zisa de influentare, de formare de atitudini, comportamente.
8.:valuarea rezultatelor procesului- continu
- imediat
- de etap
- terminal

<e baza evidenei activitii de educaie pentru sntate se pot calcula o serie de indici care permit o apreciere mai
bun a modului de efectuare cantitativ a educaiei pentru sntate cum ar fi:
,ndicele aciunilor de educaie pentru sntate:
23
1LLL
populatie *umar
sanatate pentru educatie de actiuni de *umar

,ndicele absolvirii diferitelor cursuri cu coninut educativ-sanitar:

1LL
respectiva atea colectivit din persoane l *umar tota
sanatate pentru educatie de
or#anizata forma o absolvit au ce persoane *umar

,ndicele comportamentului i#ienico-sanitar al populaiei:

1LL
respectiva atea colectivit din persoane l *umar tota
corect sanitar - i#ienico nt comportame cu persoane *umar

,ndicele utilizrii fondurilor destinate educaiei pentru sntate:

1LL
sanatate pentru educatia pentru a repartizat lei in Suma
sanatate pentru educatia pentru utilizata lei in Suma

Rs&undeile &o"otoilo de sntate:

s fie informai, s fie la curent cu noile descoperiri !n domeniu0
s fie !ndrznei, s-%i dep%easc propriile slbiciuni %i pre(udeci0
s fie e$plicii, s nu deruteze oamenii folosind un limba( ambi#uu0
s evite stereotipia %i blamarea, mai ales dac este vorba de o afeciune transmisibil0
s-%i concentreze eforturile pentru a schimba comportamentul !n #rupurile int0
s activeze pe un front lar# - promotorii de sntate trebuie s !nelea# motivele care-i fac pe oameni s continue s se
poarte la fel, dun)nd propriei snti, #sind alternative acceptabile %i apoi furniz)nd resursele %i spri(inul necesar
pentru acceptarea alternativelor.
Co"anda"entele .n stu$tua unei &oliti$i a edu$aiei &entu sntate
:ducaia pentru sntate este o component a politicii de educaie #eneral %i sanitar %i a politicii de sntate. :a
trebuie s fie inte#rat instruciei #enerale cu utilizarea tuturor metodelor %i mi(loacelor de educaie ale acesteia.
:ducaia pentru sntate se !ncadreaz !n conceptul modern de necesitate a educaiei permanente.
>ormele %i mi(loacele utilizate !n prezent ca educaie #eneral de sntate, c)t %i cele folosite pentru anumite secvene
ale statusului temporar pentru unele #rupe de risc (cstorie, #raviditate, maternitate, pentru unele afeciuni dominante, pentru
v)rsta a treia, etc.) sunt de asemenea componente ale educaiei #enerale, !ncadr)ndu-se, a%a cum se desf%oar, !ntr-un re#im
de specializare, dar necesit a fi or#anizate pe un fond de cuno%tine asimilate !n sistemul instruciei #enerale de cultur.
.esa(ul educativ #eneral trebuie bine conceptualizat %i e$ecutat (nu numai de ctre profesioni%tii sntii) pentru
deprinderea obiceiurilor sano#ene %i trebuie neaprat #refat pe un material demonstrativ e$istent.
:ducaia pentru sntate se !ncadreaz !n conceptele de echitate pentru toate #rupele de populaie %i accentul trebuie
pus pe #rupurile periferice, condiie realizabil numai prin cuprinderea ei !n sistemul instruciei #enerale naionale, fc)nd
parte din politica #eneral, #lobal, de dezvoltare.
Maza unei educaii pentru sntate trebuie !neleas de ctre voina politic !n sensul c nu este !n primul r)nd o
sarcin a profesioni%tilor din sntate, %i c ea este reprezentat de sistemul de educaie #eneral %i permanent, adres)ndu-se
formrii #enerale pentru via a copilului, adolescentului, adultului %i v)rstnicului. <rofesioni%tii sntii trebuie s fie
considerai participani de profil ai societii !n elaborarea coninutului special al instruciei #enerale %i mentori ai
Pspecializrii populaiei de(a formate prin sistemul naional de educaie.
n prezent este momentul evoluiei societii prin schimbarea tradiionalismului reprezentat de Paciunile %i
activitile de educaie sanitar cu un sistem de educaie pentru sntate, parte inte#rant a educaiei #enerale naionale.
O(ani%aea a$tivitii de edu$aie &entu sntate
>orul cel mai !nalt care coordoneaz, or#anizeaz, suprave#heaz %i !ndrum activitatea de promovare a sntii este
.inisterul Sntii. <entru o mai bun desf%urare a activitii de promovarea sntii !n cadrul ,nstitutului de Sntate
<ublic din Mucure%ti a luat fiin PCentrul *aional pentru <romovarea Sntii %i :ducaie pentru Sntate care are
urmtoarele atribuii:
24
transmiterea de informaii ctre populaie !n ceea ce prive%te prevenirea bolilor %i promovarea sntii0
spri(inirea activitii Haboratoarelor Qudeene de <romovarea Sntii %i :ducaie pentru Sntate0
dezvoltarea de pro#rame de formare pentru cadrele medicale %i ali speciali%ti din domeniul promovrii snti %i
educaiei pentru sntate0
!ndeplinirea atribuiilor ce !i revin !n cadrul componentei de promovare a sntii din proiectul Mncii .ondiale.
Ha nivelul fiecrui (ude, !n cadrul ,nspectoratului de <oliie Sanitar %i .edicin <reventiv funcioneaz c)te un
Haborator de <romovarea Sntii %i :ducaie pentru Sntate, care are ca obiectiv prioritar promovarea sntii !n (udeul
respectiv. ;ceste laboratoare au responsabilitatea coordonrii activitii de educaie pentru sntate, folosind metode %i
mi(loace specifice educaiei.
:le sunt !ntr-un contact permanent cu persoanele care %i-au asumat responsabilitatea desf%urrii activitii de
educaie pentru sntate la diverse nivele, cu mass-media %i direct cu populaia creia !i este adresat %i destinat aceast
activitate. +e asemenea acestor laboratoare le revine responsabilitatea de a forma %i instrui educatori care vor desf%ura o
activitate de educaie pentru sntate !n r)ndul populaiei.
1o"aea de edu$atoi
:+ :lemente ale unui pro#ram de instruire:
instructa(ul reprezint un proces de st)rnire a interesului, viz)nd clarificarea propriilor cuno%tine %i norme (ale
participanilor) privitoare la tema abordat0
pe timpul instructa(ului are loc reflecia asupra stilului de predare propriu fiecruia dintre participani0
instructa(ul caut s-l a(ute pe participant s a(un# la formularea unor convin#eri hotr)toare, s-%i ridice nivelul
cuno%tinelor0
de asemenea trebuie s-l a(ute pe participant s poat transmite mai departe %i s aplice !n practic ceea ce a !nvat %i
e$perimentat !n timpul cursului.
0+ +urata cursului %i caracterul:
cursuri de c)teva zile sau c)teva sptm)ni0
cursuri cu caracter deschis sau !nchis.
;+ :lemente de metodolo#ie:
'ehnici utilizate:
stabilirea unor re#uli ce vor fi respectate !n timpul cursului (timp de lucru, fumat, etc.)0
discuia !n #rup0
lucrul pe sub#rupe0
brainstormin#-ul0
studiul de caz: (ocul de rol, clarificarea valorilor0
evaluarea cursului.
=+ <rofilul instructorilor la sf)r%itul cursului:
s aib aptitudini de predare %i un ba#a( de cuno%tine !n domeniu0
s fie fle$ibil !n variantele de predare0
s fie capabili de comunicare0
s aib o atitudine pozitiv fa de tema respectiv0
s fie !n stare s-i reorienteze pe alii0
s fie !n stare s primeasc %i s transmit feed-bacW0
s fie capabili s lucreze !mpreun cu ali instructori.
Pe(tiea *i &e%entaea unei sesiuni de &edae
:+ <lanificarea subiectelor va include:
a! scopul cursului C s fie menionat corect0
4! #rupul int0
$! or#anizarea cursului: numrul sesiunilor, durata sesiunilor, metode de e$punere, a%teptrile participanilor la curs0
d! coninutul cursului C trebuie definite obiectivele specifice pentru fiecare sesiune.
26
0+ Strate#iile de predare eficient vor include:
scopul %i obiectivele clare ale sesiunii de predare0
planificare %i pre#tire0
structurarea sesiunii de predare
ritm alert0
respectarea orarului impus0
or#anizarea slii0
coordonarea eficient a activitilor0
atmosfer rela$at dar !n acela%i timp ordonat %i coerent0
instructorul s fie con%tient de nivelul de !nele#ere al #rupului %i de nevoile individuale0
e$puneri %i e$plicaii clare0
implicarea permanent %i activ a participanilor la desf%urarea sesiunii.
;+ ;ptitudinile de predare vor include:
claritatea prezentrii0
urmrirea %i suprave#herea indirect a predrii0
predarea direct0
folosirea vocii (intonaie, tonalitate, etc.)0
strate#ia !ntrebrilor0
oportunitatea rapoartelor, a rezultatelor, etc.0
stp)nirea subiectului tratat0
a%teptarea oportun.
=+ <lanificarea unei lecii tactice:
a! "biectivul central C ce urmeaz s !nvee cursaniiV
4! ,ntroducere
evidenierea scopului principal al leciei
recapitularea leciei anterioare, dac este cazul
$! >aza , C prezentarea coninutului iniial, !n care de obicei profesorul vorbe%te %i cursanii ascult
d! >aza ,, C schimbarea activitii
lucrul pe #rupe
e$erciii individuale
e$erciii cu mai multe variante
rezolvarea problemelor, etc.
e! >aza ,,, C rspunsul cursanilor la faza a ,,-a %i !ntrebri, dac este cazul.
f! >aza ,? C concluzii:
clarificri
sesiuni viitoare (anunare, pro#ramare)
O4ie$tivul de 4a% al edu$aiei &entu sntate

%biectivul de baz al educaiei pentru sntate const 1n formarea i dezvoltarea 1n rndul populaiei- 1ncepnd de
la vrstele cele mai fragede- a unei concepii i a unui comportament igienic- sanogenic- 1n scopul aprrii sntii-
dezvoltrii armonioase i fortificrii organismului- adaptrii lui la condiiile mediului ambiental natural i social- ct i al
participrii active a acesteia la opera de ocrotire a sntii populaionale. n acest sens, este necesar formarea unei opinii de
mas, fundamentat %tiinific, fa de i#iena individual %i colectiv, fa de alimentaie, !mbrcminte, munc %i odihn, fa de
utilizarea raional a timpului liber %i a factorilor naturali de clire a or#anismului, fa de evitarea factorilor de risc, precum %i a
modului de solicitare a asistenei medicale %i a diferitelor mi(loace de investi#aie %i tratament.
27
:ducaia pentru sntate trebuie s fie optimist %i convin#toare, s se caracterizeze printr-o e$primare accesibil,
comprehensibi1, printr-un caracter %tiinific, prin utilizarea unor tematici %i tehnici specifice cate#oriei de populaie creia i se
adreseaz.
:ducaia pentru sntate la nivelul %colii reprezint una dintre principalele ci de promovare a cuno%tinelor corecte
privind diferite aspecte ale sntii %i totodat de formare a atitudinilor %i deprinderilor indispensabile unui comportament
responsabil %i sntos. n multe ri educaia pentru sntate este obli#atorie !n %coli, !ncep)nd din clasa !nt)i p)n !ntr-a
dousprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare pro#rame %i materiale didactice adecvate v)rstei.
:$ist mai multe ar#umente ce pot fi aduse !n favoarea realizrii educaiei pentru sntate !n randul populatiei:
- educaia pentru sntate vizeaz nu numai transmiterea catre populatie a unui ba#a( informativ corect din punct de vedere
%tiinific, c)t mai ales crearea unor comportamente individuale sntoase, a unor atitudini ce corespund idealului educaional0
- unul dintre elementele eseniale pentru dezvoltarea impactului dorit este iniierea %i realizarea pro#ramelor de educaie
pentru sntate la v)rste c)t mai tinere. ;supra unei persoane de(a formate, adulte, astfel de activiti au !ntotdeauna un impact
mai redus dec)t aciunile similare, realizate la v)rste mai timpurii0
- proiectele pilot realizate p)n !n prezent !n diferite (udee ale rii au demonstrat succesul %i receptivitatea tinerilor pentru
acest tip de iniiative0
- nu !n ultimul r)nd, impactul semnificativ al acestor activiti a fost demonstrat de(a !n alte state, prin studii %i cercetri
competente, autorizate.
;ccentul a fost pus pe domeniile I(ien &esonal %i Sntatea ali"entaiei, precum %i domeniile Noiuni
ele"entae de anato"ie# A$tivitate *i odi3n, Sntatea "ediului# Edu$aie utie
S nu uitm nici o clip c ,,sntatea este cea mai de pre avuie %i s le oferim elevilor no%tri, pe l)n# cheia care
deschide taina cititului %i scrisului, %i cheia care s le ofere un stil de via sntos+
CONC8U@II
Stabilind liniile directoare ale strate#iei /S;*;';':; <:*'J& '"', ,* S:C"H&H II,/, "r#anizatia .ondiala a
Sanatatii postuleaza: /unul dintre drepturile fundamentale ale fiintei umane este acela de a dispune de cea mai buna stare de
sanatate pe care este capabila sa o atin#a/.
,n perspectiva politicilor de sanatate europene, obiectivele medicinii preventive (conform strate#iei /Sanatatea <entru 'oti
pana in anul 2LLL/) devin astfel:
/; da viata anilor/ prin controlul morbiditatii si al incapacitatilor,
/; da sanatate vietii/ prin promovarea sanatatii,
/; da ani vietii/ prin reducerea numarului deceselor premature si prin cresterea sperantei de viata la nastere.
'imp indelun#at medicina s-a aflat si, de fapt, inca se mai afla cu fata spre boala si spre omul suferind. Sa previi
imbolnavirea, sa tratezi boala, sa recuperezi bolnavul - acestea sunt dezideratele fundamentale ale oricarei practici medicale.
+eoarece omul este dominat de nelinistea bolii si nu de apararea sanatatii, medicina cunoaste mai bine boala decat sanatatea, iar
pro#ramele medicale sunt orientate mai de#raba spre patolo#ie decat spre ocrotirea starii de sanatate. ,n ultimele decenii insa,
alaturi de medicina clasica, a carei principala misiune este de a se ocupa de omul bolnav, a aparut notiunea de medicina a
sanatatii sau a omului sanatos, notiune nascuta din insasi conditiile vietii moderne, care pun or#anismul in fata unor noi termeni
de solicitare si implicit de adaptare. .ediul in care traim este intr-o continua schimbare si, din pacate, adeseori nu in folosul si
in profitul sanatatii. Cum foarte plastic se e$prima H:?, (1KK9), / uci#asii moderni/ sunt:
*oi insine, prin poluarea mediului.
*oi insine, prin obiceiurile noastre daunatoare sanatatii.
*oi insine, prin acceptarea e$istentei unor conditii sociale inadecvate.
"biectivul principal al promovarii sanatatii, de la nivelul individului si macro#rupului familial pana la nivelul societatii (si,
prin e$tensie, la nivelul intre#ii umanitati) este tocmai modificarea comportamentelor, obiceiurilor si traditiilor pentru a le face
favorabile sanatatii.
<rin investitii si activitati, promovarea sanatatii actioneaza asupra determinantilor starii de sanatate pentru a crea cele mai
mari casti#uri pentru sanatatea oamenilor, pentru asi#urarea respectarii drepturilor umane, pentru a crea un capital social si
demo#rafic, scopul principal fiind de a creste durata medie a sanatatii si de a micsora diferentele in acest domeniu dintre tari si
dintre diferite #rupuri.
.odificarea comportamentelor si atitudinilor este insa un proces de durata, implicand un demers educativ laborios.
"bisnuintele comportamentale (alimentare, i#ienice, de viata se$uala, etc.) trebuiesc urmarite in dinamica lor, uneori ani de-a
randul, pentru a se putea tra#e concluzii valabile in privinta formarii, fi$arii si consolidarii acestora. Ca atare, in cercetarea
educationala urmarirea /produsului finit/ este dificil de realizat. 'ocmai pentru ca este vorba de o /investitie in timp/ - cum
28
foarte su#estiv o denumeste "...S. C eficienta educatiei pentru sanatate se materializeaza in mod lent, cu o scadenta mai
indepartata. ,nvestitiile in acest domeniu sunt insa deosebit de rentabile, ele fiind incomparabil mai reduse si totodata mai utile
decat cheltuielile efectuate in scopuri terapeutice.
:ducatia pentru sanatate este in esenta un furnizor de valori orientative necesare sanatatii, tineretii si vietii, individul
uman fiind receptiv la informatia pe care o primeste in aceasta directie.
+e ce totusi continua oamenii sa fumezeV
+e ce persista obiceiurile alimentare nesanatoaseV
+e ce promiscuitatea se$uala se e$tinde verti#inosV
Jaspunsurile la aceste intrebari sunt situate la intersectia stiintelor medicale cu cele socio-umane (psiholo#ie,
sociolo#ie, peda#o#ie, antropolo#ie culturala chiar). Studiile interdisciplinare pun in evidenta faptul ca primind informatii,
sfaturi si indicatii despre care de fapt stie ca sunt spre folosul si binele sau - motiv pentru care le si accepta - individul pare a li
se si opune in acelasi timp, fie si numai deoarece demersurile sano#enetice ar putea totusi ramane fara un rezultat palpabil (cel
putin pe termen scurt). +e re#ula, in domeniul sanatatii, indivizii nu pot prcepe cu promptitudine beneficiile pe care le aduc
modificarile comportamentale. ,n definitiv este vorba de o /investitie/ pe termen lun# si fara avanta(e imediat vizibile si care,
de cele mai multe ori, constituie o piedica pentru satisfacerea unor placeri si comoditati adanc inradacinate.
:ducatia pentru sanatate va trebui sa devina tot mai mult un instrument eficient de profila$ie, cu o utilizare sistematica a
mi(loacelor, tehnicilor si metodelor necesare dezvoltarii unor conduite sano#enetice responsabile, in vederea atin#erii idealului
de sanatate individual si comunitar.
<astrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi preocupari ale omului. +e altfel cuvantul
sanatate care evoca o stare atat de pretioasa fiecaruia apare frecvent in vorbirea curenta nelipsind aproape niciodata cu ocazia
urarilor de bine. Scrisorile stramosilor nostri romani se incheiau de obicei cu urarea : vale (fi sanatos).
Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult societatea in intre#ime Xsanatatea nu este totul, dar
fara sanatate totul este nimicY (Schopenhauer).
".S a dat o definitie oficiala a sanatatii formulata astfel : Xsanatatea este acea stare de complet bine fizic, mintal si social
si nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatiiY.
,ntr-o frumoasa e$primare, un mare endocrinolo# (*. <ende) descoperea urmatoarele = a"onii in o(anis"ul sanatos :
Xsanatatea este armonia functiunilor, asa cum frumusetea este armonia formelor corpului, asa cum adevarata bunatate este
armonia sentimentelor etice si adevarata intelepciune este armonia intelectuluiY.
<e plan bio-medical, pro#resele e$traordinare facute in ultimele decenii au permis o e$plorare mult mai aprofundata a
starii de sanatate. +ispunem astazi de posibilitati de investi#atie mult mai fine si mult mai precise, care depasesc cu mult
simturile noastre comune de apreciere, pt. descoperirea cat mai precoce a starilor anormale, a devierilor de la sanatate.
,ntroducerea unor tehnici noi au facut ca or#anismul uman sa devina din ce in ce mai transparent si accesibil e$plorarilor
morfolo#ice cele mai fine cu detectarea celor mai mici modificari anatomice prin : tomo#rafie comuterizata (scanner) care ne
reda tot or#anismul uman in sectiuni anatomice de 1-3mm. 'ot atat de utile sunt : ultrasono#rafia (eco#rafie), scinti#rafia,
rezonanta ma#netica nucleara etc. <utem e$plora, vazand in direct tot interiorul tubului di#estiv sau al arborelui traheobronsic
cu a(utorul fibroscoapelor. ;lte pro#rese tehnice de e$plorare sunt tehnici de bio-chimie si histochimie, teste imunolo#ice
comple$e, electronoscopie, metode rapide de efectuare a analizelor.
+ispunem deci de metode pentru decelarea starii de sanatate intr-un sens mult mai profund, mai perfectionat si mai
precoce. +e aceea, nu mai putem avea si#uranta absoluta ca suntem deplin sanatosi, atat cat constatam prin simturile noastre.
<utem afirma uneori, cu deplina sinceritate, ca ne simtim sanatosi, desi, in realitate, am deviat de(a de la echilibrul optim al
functiilor or#anismului caracteristice sanatatii. <oate ca avea oarecare dreptate scriitorul Qules Jomains cu parado$ul sau:
oa"enii sanatosi sunt a$ei oa"eni 4olnavi $ae se i(noaA+
*u este suficient sa spunem : Xnu am simtit nimicY sau Xnu m-a durut nimicYpentru a ne incredinta ca suntem sanatosi.
Cele mai rele boli sunt cele care nu incep cu dureri. ;poi e$ista boli,care se manifesta la inceput prin simptome foarte discrete,
#reu sesizabile si care nu sunt luate in seama de un om ocupat. ;sa se intampla cu @';,arterioscleroza,hepatopatiile cronice,
boli pe care numai un e$amen medical periodic atent le poate descoperi. +eseori medicii se afla in situatia neplacuta de a
descoperi aceste boli in stare inaintata, dupa ce simptomele lor de inceput au scapat cu totul posibilitatilor pacientului de a le
sesiza prin autoe$aminare. Xcunoaste-te pe tine insutiY, spune un vechi aforism #recesc, si totusi, cat de departe suntem inca fata
de acest fapt intelept.
,ata deci ca ceea ce intele#em de obicei prin sanatate deplina, poate sa nu mai corespunda starii reale stiintifice,datorita fie
imperfectiunii posibilitatilor noastre de a ne analiza, fie neatentiei cu care trecem peste unele simptone, sau chiar ne#li(entei cu
care obisnuim sa le inre#istram si sa luam masuri. ,n acest mod se dezvolta o mare @'; pana la obosirea inimii (insuficienta
cardiaca) sau la aparitia unui ;?C (hemora#ie cerebrala). Chiar si ne#li(area tratamentului unor carii dentare constitue un
e$emplu tot atat de rau, deoarece treptat se a(un#e la pierderi mari dentare, necesitatea de proteze ori producerea unor infectii
cu punct de plecare dentar.
.ulte probleme de sanatate depind insa si de modul de viata, de cultura medicala a populatiei, cum ne mena(am sanatatea,
cum ne hranim, de i#iena muncii fizice si psihice, de modul cum ne odihnim si ne or#anizam timpul liber, de modul cum traim
si respectam mediul ambiant. :$ista factori nocivi care tin si de unele aspecte ale vietii moderne : sedentarismul, recur#erea la o
29
hrana abundenta si prea mult rafinata, obezitatea, abuzul de medicamente ca : pur#ativele (e$ : ciocola$, carbocif), anal#ezicele,
antipireticele, antireumatice (e$ : aspirina, piramidon, al#ocalmin) 0 accidentele de circulatie, suferintele create de z#omotul
citadin, poluarea aerului in orase, adaptarea insuficienta la conditiile vietii urbane, fumatul tutunului, abuzul de bauturi
alcoolice sunt e$emple de conditiile nocive pt. sanatate, de factorii de risc, caracteristice epocii actuale. Spunea un mare
cardiolo# scandinav : Xe$perienta a aratat ca homo sapiens nu este totdeauna o creatura rationala si nu se lasa usor lipsit de
dorinta sa si de placeri, chiar cand acestea constitue o amenintare pentru sanatatea saY.
+e aici se nasc marile probleme de sanatate si anume patolo#ia actuala predominanta a secolului : bolile cardio-vasculare,
tumorile, bolile de nutritie si di#estie, bolile psihice, patolo#ia prin medicamente, bolile reumatice, bolile aler#ice, alcoolismul,
taba#ismul, consum de dro#uri, bolile infectioase etc.
*u mai incape nici o indoiala ca medicina moderna va devenii din ce in ce mai mult preventiva, indreptandu-se spre o
medicina a omului sanatos.
;stfel :
F ,n medicina copilului orientarea spre prevenire se va amplifica si mai mult, incepand mult mai devreme, prin sfaturi pt. o
procreare normala. ?om constientiza mama de consultetia #enetica prenatala si de importanta alaptarii la san pt. a avea un copil
sanatos. Haptele de mama este alimentatia ideala pentru nou nascut si su#arul pana la 6 luni, deoarece este alimentul cel mai
complet, lipsit de microbi, se poate di#era bine deoarece contine fermenti sau enzime, ferindu-l astfel de aparitia unor tulburari
di#estive si asi#urand dezoltarea armonioasa si starea de sanatate a su#arului.
F ,n domeniul bolilor de rinichi un obiectiv important va fi prevenirea insuficientei renale cronice.
F ,n medicina interna orientarea ma(ora va fi spre prevenirea bolilor cronice cu caracter de#enerativ : arterioscleroza,
cardiopatia ischemica, reumatismul de#enerativ. <t.aceasta bolnavul:
- se va prezenta periodic la medic0
- va evita eforturile utile, emotiile0
- va face e$ercitii recomandate de medic0
- va respecta repausul la pat0
- nu va consuma bauturi alcoolice0
- va evita fri#ul, curentii de aer, umezeala si temperaturile ridicate0
- va lua cu re#ularitate medicamentele prescrise.0
F ,n domeniul nutritiei : prevenirea obezitatii si a diabetului, prin :
- evitarea stresului si sedentarismului0
- evitarea traumelor psihice0
- alimentatie corespunzatoare0
- evitarea abuzului de medicamente0
- respectarea re#ulilor de i#iena0
- suprimarea consumului de cafea si tutun, etc.
F ,n domeniul bolilor infectioase : prevenirea hepatitelor, antra$ul, to$iinfectia alimentara, boli diareice acute prin:
- respectarea cu strictete a re#ulilor de i#iena personala si in #ospodorie (in cazul antra$ului vor fi efectuate vaccinarile la
animale)0
- spalarea mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei0
- utilizarea unei vesele curate0
- pastrarea alimentelor acoperite ferindu-le de contactul cu muste, #andaci sau rozatoare si la temperaturi scazute0
- interzicerea consumului apei de suprefata (lacuri, rauri, parauri)0
- dezinfectarea periodica a toaletelor din locuinte si cele din localuri publice0
- vaccinari periodice0
<rofila$ia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi cum ar fi : prezentarea la vaccinari contra bolilor
infectioase, trebuie sa ne bazam pe o profila$ie activa, pe participarea intre#ii populatii la obiectivele medicinii preventive, prin
respectarea re#ulilor de viata care asi#ura sanatatea, protectia mediului incon(urator, dobandirea unei culturi medicale.
.edicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin :
F <romovarea masurilor de i#ienizare a mediului incon(urator a localitatilor in care traieste si munceste omul, pt. a face acest
mediu cat mai favorabil sanatatii
F >ormarea unor deprinderi i#ienice (educatia i#ienica) la fiecare persoana, folosind toate mi(loacele de cultura si educatie,
incepand cu scoala, reviste, carti. ,ntr-un sens mai lar#, formarea unei culturi sanitare, ceea ce incearca sa fie si lucrarea de fata
ca o contributie la acest important obiectiv. Sanatatea nu se vinde in farmacii, ci se asi#ura prin deprinderi i#ienice : i#iena
alimentara, i#iena muncii fizice, i#iena muncii intelectuale etc 0
F ,mbunatatirea conditiilor de mediu la loculm de munca si aplicarea tuturor masurilor care privesc protectia muncii 0
F ;plicarea unui comple$ de masuri pentru dezvoltarea normala, fizica si mintala a copiilor, incepand cu suprave#herea femeii
in timpul sarcinii si continuand cu cea a copilului si a adolescentului 0
F <unerea in valoare a culturii fizice (#imnastica, sport) a e$cursiilor si a vietii in aer liber, folosirea factorilor naturali de
intarire a or#anismului: aer, soare, munte, mare 0 :$ercitiile fizice reduc stresul, ne a(uta sa ne mentinem #reutatea indeala, sa
2K
ne mentinem mobili, fac ca inima noastra sa functioneze mai bine si ne a(uta la scaderea nivelului colesterolului si a ';. +e
asemenea ne prote(eaza impotriva unor imbolnaviri serioase ca : bolile de inima, diabetul si comotia cerebrala.
F <romovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a e$ceselor alimentare,cat si a subnutritiei, a
dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor nutritivi a prepararii #reoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca la
boli de nutritie si ale tubului di#estiv.
F .asuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide inainte ca acestea sa se e$prime prin suferinte si boala
declarata.
" asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pentru toate activitatile umane care pot afecta sanatatea, un consilier al
sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in toate problemele care privesc mediul incon(urator si unde pot aparea factori de risc pt.
sanatatea omului. Sanatetea este mai mult decat o problema pur medicala : ea an#a(aza raspunderea intre#i societati.
;sa cum spunea <aul ?alerZ Xmedicina inseamna toate stiintele in serviciul omuluiY.
67 puncte pe care educatorii ar trebui sa le puna in aplicare sunt insirate mai $os
1. ;r trebui sa invatam oamenii sa fie autentici, sa fie constienti de mar#inile lor interioare si sa asculte vocea interioara a
simturilor.
2. ;r trebui sa invatam oamenii sa depaseasca conditia culturii lor si sa devina cetateni ai lumii.
3. ;r trebui sa a(utam oamenii sa-si descopere vocatia in viata, chemarea lor, soarta lor, destinul lor. ;cestea sunt in special
focalizate spre #asirea carierei si a partenerului adecvat.
4. ;r trebui sa invatam oamenii ca viata este pretioasa, ca este prile( de bucurie sa ai e$periente in viata, si daca oamenii vor
cauta sa vada partile bune si vesele in toate situatiile, aceasta va ridica valoarea vietii.
6. 'rebuie sa acceptam persoana asa cum este ea si sa o a(utam sa-si invete natura interioara. +in cunostiinte reale asupra
aptitudinilor si limitelor, noi putem sti pe ce sa ne bazam, ce potential este intr-adevar acolo.
7. 'rebuie sa cautam sa satisfacem nevoile de baza ale persoanei. ;cestea includ nevoile de si#uranta, de apartinere la cineva si
de stima.
8. 'rebuie sa reimprospatam constiinta, invatand persoana sa aprecieze frumosul si lucrurile bune in natura si in viata.
9. 'rebuie sa invatam oamenii ca abandonul complet este rau si controlul este bun. Sa cauti sa imbunatatesti calitatea vieti in
toate domeniile este tot o forma de control.
K. ;r trebui sa invatam oamenii sa treaca de problemele minore si sa puna accentul pe problemele ma(ore din viata. ;cestea
includ probleme de nedreptate, de durere, de suferinta si moarte.
1L. 'rebuie sa invatam oamenii sa fie buni ale#atori. :i trebuie sa aiba o practica buna in a face ale#eri.
8 9rebuie sa stim ce nu trebue sa facem pentru noi insine : si in acest scop o buna cultura sanitara are o valoare
incomensurabila
Po(a"ul O(ani%aiei Mondiale a Sntii
Sntate &entu Toi .n Se$olul 0:
<olitica "r#anizaiei .ondiale a Sntii, pentru urmtorii 2L de ani, !n vederea asi#urrii condiiilor necesare tuturor
oamenilor de a "bine %i .enine cel mai !nalt nivel posibil de Sntate de-a lun#ul pe toata ?iaa.<olitica Sntate21 a
+epartamentului :uropean al ".S conine urmtoarele elemente principale:
: +S$o& Uni$ *i Constant este atin#erea <otenialului .a$im de Sntate pentru toi :uropenii.
0+ Ci Pin$i&ale pentru atin#erea "biectivului:<romovarea %i <rote(area Sntii "amenilor pe tot cursul ?ieii,Jeducerea
,ncidenei %i Suferinelor provocate de Molile %i ;ccidentele #rave.
; Valoi de 7a% care formeaz fundamentul etic al <oliticii de Sntate:Sntatea ca +rept >undamental al fiecrui "..
:chitatea !n Sntate %i Solidaritatea !n ;ciune !ntre Gri, Drupuri de oameni din fiecare Gar %i !ntre Se$e !n cadrul Drupului.
<articiparea ( cu #estionarea contribuiilor %i costurilor ) a tuturor oamenilor, #rupurilor, comunitilor, instituiilor,
or#anizaiilor %i sectoarelor la dezvoltarea serviciilor de sntate.
= State(ii Pin$i&ale de A$iune pentru a asi#ura Susinerea =tiinific, :conomic, Social %i <olitic a ,mplementrii
pro#ramului Snatate21:
3L
Strate#ii .ultisectoriale pentru a implica toi >actorii care afecteaz Sntatea.
<ro#rame %i ,nvestiii pentru <romovarea Snti %i n#ri(irea Clinic bazate pe :ficien dovedit a acestora.;
" ;sisten <rimara de Sntate ,nte#rat la nivel >amiliar %i "rientat Comunitar alturi de un Sistem Spitalicesc
>le$ibil. &n <artenariat :$tins (>amilie, =coal, Hoc de .unc, Comunitate Hocal %i Gar) !n <articiparea la toate <rocesele de
<romovarea %i n#ri(irea Sntii at)t la Stabilirea +eciziilor c)t %i la ,mplementarea %i Destionarea Costurilor acestora.
0: O4ie$tive care stau la baza <oliticilor de Sntate !n toate Grile :uropei pe urmtorii 2L de ;ni %i vor fi folosite la
:valuarea ;nual a <ro#reselor realizate de fiecare Gar !n mbuntirea %i <rote(area Sntii tuturor Cetenilor alturi de
Jeducerea Jiscurilor de mbolnvire:
1. Solidaritate pentru sntate 1ntre toate <rile din (uropa prin <arta(area ?iziunii, Jesurselor, Cunoa%terii %i
:$pertizei la nivel :uropean.
2. (chitate 1n Sntate prin Jeducerea ,nechitilor !ntre diferitele Drupuri &mane folosind <olitici, He#islaie %i
;ctiviti specifice.
3. *n =nceput Sntos 1n &ia prin ,nvestiii Sociale %i :conomice !n ?iaa <rinilor %i >amiliilor, acces la Servicii de
Jeproducere %i Sntatea Copilului.
4. Sntatea 9inerilor prin ;si#urarea unui mediu >izic, Social %i :conomic Si#ur %i Susintor folosind Cooperarea
dintre Serviciile de Sntate, :ducative %i Sociale. cestea tre'uie s lucreze 5mpreun pentru a contracara cauzele
unei Ima#ini de Sine proast a 9inerilor, 1mbuntirea capacitii lor de a Coopera cu Situaiile Stresante din viaa
lor i pentru a construii i menine relaii sociale, rspunz+nd la cerinele lor psihosociale& !ste necesar o !valuare
periodic a Strii de Sntate a "opiilor i dolescenilor, inclusiv a Sntii lor !moionale&
6. =mbtrnire Sntoas prin asi#urarea Hocuinei, ?enitului %i altor necesiti destinate mbuntirii ;utonomiei %i
<roductivitii Sociale folosind <romovarea %i <rotecia Sntii pe tot timpul ?ieii. Serviciile de Sntate i Sociale
la nivel comunitar trebuie s#i a$ute persoanele 1n vrst s devine mai "ctive i s se "$ute Singure;
7. =mbuntirea Sntii 4entale prin ;daptarea Condiiilor de Hucru %i ?ia pentru a obine %i !ntrii un Sens al
Coerenei %i al Jelaiilor Sociale, concomitent cu creterea Capacitii de a Coopera cu Situaiile i (venimentele
Stresante <entru cei care au ;feciuni .entale se propun cre%terea Calitilor Serviciilor de Sntate .ental.
8. 3educerea ,olilor 9ransmisibile prin :radicarea sau :liminarea <oliomelitei, <o(ar %i 'etanos *eonatal folosind
.onitorizarea a#reat ,nternaional, ,munizare %i Strate#ii de Control0
9. 3educerea ,olilor 'etransmisibile prin <revenirea %i Controlul >actorilor de Jisc al acestora folosind noi <olitici de
Sntate <ublic inclusiv noua .i%care :uropean pentru un Stil de ?ia Sntos ( Jeversarea Dlobal a celor >
5andemici 4a$ori )0
K. 3educerea &tmrilor provocate de &iolen i "ccidente prin acordarea unei atenii deosebite Si#uranei %i
Coeziunii Sociale la Hocul de .unc %i !n Comunitile &mane0
1L. *n 4ediu ?izic Sntos i Sigur prin <lanuri *aionale %i Je#ionale referitoare la .ediu %i Sntate folosind
,nstrumente He#ale %i :conomice pentru reducerea +e%eurilor %i <olurii0
11. % &ia Sntoas prin activiti de spri(inire a "piunilor Sntoase !n *utriie, :$erciii >izice %i Se$ualitate [
Cooperare cu Stresul. "amenii trebuie s poat s-%i dezvolte %i utilizeze !ntre#ul potenial pentru avea o via
economic, social %i mental mulumitoare. (ste necesar realizarea unei Infrastructuri (ficiente prin care cele
mai noi Informaii despre Sntate s fie puse la dispoziia oamenilor prin Cursuri i Informare Continu.
12. 3educerea 3ului provocat de "lcool- Droguri i 9utun prin Strate#ii de <revenire a +ependenelor %i 'ratare a celor
+ependeni. Sunt necesare Strategii (ducaionale destinate 1mbuntirii Stilului de &ia i a Strii de ,ine-
a$utndu#i pe oameni s#i @estioneze mai bine &iaa i s aib %piuni Sntoase.
13. Stabilimente pentru Sntate prin .ecanisme .ultisectoriale de a face Hocuinele, =colile, Hocurile de .unc %i
"ra%ele mult mai Sntoase0
14. 3esponsabilitate 4ultisectorial pentru Sntate prin :valuarea ,mpactului asupra Sntii a tuturor Sectoarelor din
?iaa %i ;ctivitatea &man0
16. *n Sistem de Sntate care Integreaz Serviciile de Sntate 5rimar a ?amiliilor i Comunitilor cu un Sistem
Spitalicesc ?le)ibil;
17. @estionarea Calitii =ngri$irilor 4edicale prin folosirea :ficienei +ovedite a n#ri(irilor .edicale !n <ro#ramele de
+ezvoltare a Serviciilor de Sntate0
18. ?inanarea Serviciilor de Sntate i "locarea 3esurselor prin Cre%terea ;coperirii &niversale, Solidaritii
*aionale %i Sustenabilitii, alturi de o ;locare a unor Jesurse >inanciare Suficiente *evoilor de Sntate <rioritare0
31
19. Dezvoltarea 3esurselor *mane pentru 5romovarea i =ngri$irea Sntii prin punerea la Maza :ducaiei pentru
Sntate a acestor principii, iar <rofesioni%tii din Sntatea <ublic s acioneze ca ,niiatori cheie %i ;vocai ai
Sntii de la Comunitatea Hocal p)n la nivel *aional0
1K. Cercetarea i Cunoaterea din Sntate s fie orientat ctre nevoile <rioritare ale acestor "biective, oferind
.ecanismele <racticii .edicale folosind Cercetarea =tiinific0
2L. 4obilizarea 5artenerilor din Sntate prin realizarea unor Coaliii %i ;ciuni reunite in <romovarea %i Jefacerea
Sntii, cu ,dentificarea %i :valuarea beneficiilor mutuale ale ,nvestiiilor !n acest domeniu0
21. 5olitici i Strategii destinate Sntii pentru 9oi s fie >ormulate %i ,mplementate de la *ivel *aional la *ivel
Hocal implic)nd Sectoare %i "r#anizaii Semnificative av)nd la baz aceste 21 "biective.
Q. >abre %i 'h. Trafft au afirmat c: Pdac secolul al I,I-lea a fost pentru medicina dia#nosticului, secolul al II-lea este
al terapeuticii, secolul al II,-lea va fi al profila$iei. n acest conte$t, "r#anizaia .ondial a Sntii a elaborat !nc de la
sf)r%itul deceniului al 9-lea al secolului II %i continu)nd !n deceniul al K-lea, numeroase pro#rame !n#lobate !ntr-unul #eneral,
denumit PSntate pentru toi, care include msuri de limitare a riscurilor pentru sntate. C)teva din aceste pro#rame ale
"r#anizaiei .ondiale a Sntii sunt: P=oma(, srcie %i starea de sntate, P:ducaia public %i informaia pentru sntate,
P<romovarea strii de sntate, P>umatul, P<revenirea %i controlul abuzului de alcool %i dro#uri.
A fi nus .nsea"n:
s nu fii niciodat plictisit
s fii deseori frustat
s fii !ncon(urat de probleme
s ai multe de fcut %i at)t de puin timp
s pori o responsabilitate foarte mare %i s ai puin autoritate
s intrii !n vieile oamenilor %i s marchezi o diferen
unii te vor binecuv)nta, alii te vor blestema
vei vedea oameni (copii) !n starea lor cea mai proast %i !n starea lor cea mai bun
nu vei !nceta niciodat s fii uluit de capacitatea oamenilor, de a iubi, de a !ndura %i de cura(ul lor
vei vedea viaa !ncep)nd %i ... sf)r%indu-se
vei reputa victorii triunftoare %i e%ecuri devastatoare
vei pl)n#e mult
vei r)de mult
vei %ti ce !nseamn s fii om %i s fii uman.
Cu dragoste i 1ncredere- 1nainteA
(<ro C *urse, Sashin#ton. +.C. &S;).
32