Al Bielek

Montauk i Marte
Montauk, Marte i alte conspiraii
Un interviu cu Al Bielek
Alfred Bielek s-a nscut la 4 august 1916 ca d!ard A" #a$eron %%, fiul lui Ale&ander
'uncan #a$eron, (r"
Al Bielek) M-a$ alturat ec*ipei proiectului +n 19,- ca Al Bielek" A$ reali.at ceea ce se
arata +n cartea /0roiectul Montauk1, i anu$e interfaa cu calculatorul folosita la scaunul ce
controla vorte&ul energetic +n fa.a finala a operaiunilor" 'e ase$enea, au participat i 0reston
2ic*ols i 'uncan #a$eron" 0roiectul genera tunele ale ti$pului prin care oa$enii puteau
cltori +n ti$p i spatiu, i c*iar aa au fcut" 'ar $ai e&ista i alte proiecte la Montauk, iar
$ulte dintre acestea ne sunt necunoscute"
3e*nologia folosita +n construirea tunelelor de ti$p ne-a fost oferita printr-un efort de
cooperare +ntre $ai $ulte grupuri de e&trateretri, +n principal for$at din grupul din 4rion
5co$pus din 6eptilieni7 i un su8grup nu$it 9everoni" Un grup te*nic care ne-a asistat $ai tot
ti$pul era din (irius A" 2ite oa$eni foarte $aterialiti, orientai spre tiin" 0oate ca nu erau
rau intenionai dar erau greit condui, pentru ca aveau un contract pe ter$en lung cu cei din
4rion pentru a le da toate detaliile te*nice i asistenta atunci c:nd aveau nevoie" 3oi acetia
lucrau +n secret cu guvernul a$erican pentru o8inerea unor te*nologii de control $ental ce ar fi
transfor$at lu$ea +ntr-o $ainrie perfect i uor controla8ila, $ult $ai convena8ila dec:t lu$ea
actuala"
'e ase$enea, e&istau i $ulti e&trateretri cenuii" Un grup care nu a participat la proiect
dar a avut rol de o8servator erau cei din Antares, foarte u$ani, ferciti, ;oviali" 2u-i puteai deose8i
de rasa noastr, erau foarte ase$ntori, at:t ca suflet c:t i fi.ic" Acetia nu au participat deloc la
proiect, doar au o8servat lucrrile"
'ar e&trateretrii au furni.at te*nologia, aparatura" i au trasfor$at-o ca sa $earg cu
calculatorul nostru" u a$ pri$it sarcina de a o face co$pati8ila cu ceea ce avea$ noi" ra deci
te*nologie e&traterestra, nu tia$ cu$ funcionea., +nsa ei ne-au g*idat i a$ construit-o"
<ir$a %33 avea contract de furni.are de ec*ipa$ent pentru aceste e&peri$ente" &istau
cartele de intrare de nivel 2=6U, care este cel $ai secret nivel" 2i$eni nu are acces la depo.ite
sau la8oratoare de nivel 2=6U dec:t daca poseda o cartela de acces pentru acest nivel" ste ca
o /gaura neagra1" (unt $ulte astfel de proiecte, acesta este nu$ai unul dintre ele"
3unelurile au devenit operaionale prin 19>> dup $ari sc*i$8ri" ?n 19>9 au o8inut
toate re.ultatele de care aveau nevoie" %ar +n 19@-, pe 1A august, proiectul a fost distrus co$plet,
sa8otat din interior" 3oate acestea sunt descrise +n carte" 'ar +nainte de acest final, ceea ce s-a
reali.at acolo este aproape de necre.ut"
Una dintre utili.rile 0roiectului 0*oeni& era sa asigure o linie de transport pentru
coloniile de pe planeta Marte" Aceste colonii e&ista pe Marte din anii 19>B" 0u8licul tie ca o$ul
a a;uns pe 9una +n 1969" 'e fapt, ne$ii au fost pri$ii acolo, +n 194>" %ar noi, a$ericanii, a$
a;uns pe Marte +n 196A cu o e&pediie co$una (UA C U6((" ra AA $ai 196A" <il$ul
docu$entar /Alternativa -1 reali.at de Anglia 3elevision i difu.at +n aprilie 19>>, i care este
disponi8il daca tii unde s-l caui, arata totul e&act cu$ a fost" Arata c*iar trans$isia originalaD
%$aginile au fost trans$ise de ca$era 3E aflata la 8ordul navei &plorer +n ti$p ce aceasta
ateri.a pe Marte" Acolo s-au gsit $ulte artefacte" &ista nu$eroase orae co$plet distruse,
r$ie de la civili.aia precedenta" i desigur fai$osul (fin& i 0ira$idele de pe Marte despre
care dr" 6ic*ard Foagland povestete +n conferinele sale" &ista doua casete video plus o carte
despre acest su8iect"
#eea ce au gsit la suprafa indica o i $ai $are pre.enta +n su8teran" i nu le-au adus cu
ei, pentru ca nu aveau ec*ipa$ent corespun.tor" rau prea grele prentru a fi aduse"
Asa ca au trans$is o cerere prin radio ctre 0$:nt) /#rede$ ca e&ista instalaii
su8terane aici" A$ gsit intrri sigilate" 2e putei spune ce sa face$G1 i 8ine, infor$aiile au
a;uns la Montauk, de unde l-i sa rspuns) /0ai dai-ne nite coordonate pe suprafaa planetei unde
e&ista astfel de locaii1 #eea ce au i fcut" i le-au cercetat" 0uteau a;unge oriunde cu tunelul
ti$pului, i l-au folosit pentru a a;unge pe Marte, la coordonatele specificate"
9a +nceput nu au tri$is pe ni$eni" Au fcut un tunel la acele coordonate, si, ca sa nu rite
sa tri$it pe cineva direct +n st:nca, au pus doar o ca$era video controlata de la Montauk" Au
gsit acolo o caverna +i au tri$is apoi i oa$eni" u i cu 'uncan ne afla$ +n acea ec*ipa" ra$
pri$a ec*ipa tri$isa de Montauk pe Marte pentru a e&plora su8teranele $ariene" i au $ai fost i
alii" A$ fost acolo de $ai $ulte ori" A$ gsit o $uli$e de artefacte, de r$ie" A$ gsit un
siste$ de ilu$inat su8teran care era +nc funcional, un siste$ electric de ali$entare" 9-a$ gsit,
l-a$ pornit i a funcionat" 2ici ur$a de via" Multe r$ie, dosare, +nregistrri, artefacte
religioase, toate aran;ate ca +ntr-un i$ens depo.it"
6eporter) Materialul scris era +n engle.aG
Al Bielek) 2u, era +n alta li$8a" 2u era engle.a" 'uncan a reuit sa traduc o parte din el"
i eu l-a$ v.ut, dar nu a$ putut +nelege ni$ic" i $ulte +nregistrri i $ateriale au fost aduse
+napoi 5la Montauk7" Apoi 'uncan i cu $ine a$ *otr:t sa face$ c:teva cercetri pe cont
propriu" 'up fiecare cltorie prin tunel, totul se +nregistrea.) coordonate, infor$aii legate de
operarea siste$ului, totul" i se poate regsi $ai t:r.iu pe calculator" i se poate folosi ca un fel de
catali.ator pentru o noua cltorie, fara sa $ai fie nevoie de acel antrena$ent psi*ic i de scaunul
de proiecie, poi coordona totul de la calculator, i sa desc*i.i tunelul la destinaia dorita pentru
ca sunt stocate de;a toate datele necesare cone&iunii" aa ca a$ fost de +nc doua ori pe cont
propriu pentru a vedea +n detaliu ce se afla acolo"
6eporter) i ni$eni nu opera aparatele la Montauk pentru a va aduce +napoiG
Al Bielek) A$ pornit ec*ipa$entul pentru ca tia$ cu$ sa face$" i ni$eni nu era acolo
ca sa ne vad" 9a a doua cltorie a$ fost descoperii pentru ca sunt aparate care +nregistrea.
auto$at de c:te ori este folosit ec*ipa$entul, unde este destinaia, etc" aa ca a$ fost prini c:nd
ne-a$ +ntorsH a$ fost dai afara din proiect" 2oi nu a$ $ai participat la e&plorri, +nsa alii au
continuat" #e au gsit ei, noi nu ti$" Anu$ii oa$eni au fost alei +nc cu $ult ti$p +n ur$a
pentru acest proiect, aa cu$ a$ fost eu, 'uncan i 0reston" %ar nivelul de splare a creierului a
fost diferit pentru fiecare persoana" 'uncan a fost progra$at cel $ai $ult pentru ca el nu era
folosit pentru cunotinele sale te*nice" i eu a$ fost progra$at p:n la un anu$it nivel, iar
0reston C foarte $ult"
'ar cu toii a$ pri$it o /tergere1 dup ce +ntreg proiectul a fost oprit" /Itergere1
+nsea$n de fapt eli$inarea din $e$orie a a$intirilor referitoare la tot ceea ce a +nse$nat
proiectul" i au sperat ca aceasta tergere sa fie definitiva"
'ar nu a fost asa" Motivul pentru care au euat cu aceasta $sur este faptul ca ta8ra de
la #a$p Fero nu a fost distrusa total" 6$iele sunt +nc acolo, +n ad$inistrarea #o$isiei de
0arcuri a statului 2e! Jork, care +nsa nu a fcut ni$ic, nu au dr:$at nici-o cldire, nu au
desc*is .ona ca parc de agre$ent"
Au eli$inat 8arierele de la intrare pentru ca oa$enii sa poat intra acolo i sa fac scurte
e&cursii, +n ti$pul .ilei" 'ar nu le este per$is sa r$:n peste noapte fara un per$is special de la
0ri$ria Montauk" 0a.nicii parcului patrulea. regulat i au voie s-i dea afara pe cei care nu
respecta regulile"
'ar ta8ra r$:ne +nc aa cu$ este" #:nd a$ fost acolo pri$a data, +n august 19@,, la
invitaia lui 0reston 5l-a$ luat i pe 'uncan cu $ine7, nici-unul dintre noi nu tia, la acea data, ca
a$ fost cu toii folosii +n 0roiectul Montauk"
6eporter) &act +n acest $o$ent +ncepe aventura descrisa +n cartea /0roiectul Montauk1"
Al Bielek) #orect" 'ar el nu tia ca a luat parte la proiect" 2u avea nici-o a$intire" Atunci,
+n august, 0reston ne-a luat i a .is) /Eoi doi avei capaciti e&trasen.oriale, *aidei sa vede$ ce
si$ii c:nd a;unge$ acolo" (tiu ca n-ai $ai fost niciodat acolo"1 #:nd a$ a;uns +n .ona, a$
si$it i$ediat vi8raiile ori8ile ce +ncon;urau locurile, i ca acolo se +nt:$plase ceva +ngro.itor"
A$ si$it acel $onstru, descris spre sf:ritul crii, cel care a distrus +ntreaga 8a.a" 0reston i
'uncan i-au dat sea$a de i$plicarea lor +n proiect $ult $ai devre$e dec:t a$ fcut-o eu"
M-a$ +ntors la Montauk +n $ai 19@6 i a$ vi.itat .ona +$preuna cu un grup din 0*oeni&,
sponsori.at de senatorul BarrK =old!ater" (e cerceta o posi8ila deturnare de fonduri de la un
proiect federal oficial ctre un posi8il proiect ilegal" (e cutau dove.i" Astfel au putut o8ine toate
apro8rile necesare pentru cercetri, de la statul 2e! Jork, de la co$isia parcurilor, apoi s-a
$ers c*iar +n .ona, +n interiorul cldirilor +ncuiate" Unele erau +nc puse su8 lact"
Acu$ ti$ ca nu s-au folosit fonduri federale +n acest proiect" 'ar +n cercetrile noastre
a$ reuit sa face$ o serie de fotografii, i c*iar +n acea vi.ita din $ai 19@6 au +nceput s-$i
revin +n $e$orie diverse a$intiri +n legtur cu 0roiectul Montauk, pentru ca era$ /la locul
faptei1, cu$ se spune"
6eporter) i a fost ca un declanator"
Al Bielek) 'a, acesta a fost catali.atorul" 9a fel i pentru 'uncan i 0reston" A$intirile au
revenit" Itia$ acu$ ca fcuse$ parte din proiect" i +nc continua sa apara noi a$intiri, pentru ca
nu revin toate deodata, ci +n etape, depin.:nd de factorii care le declanea." 'ar odat +nceput
acest proces de re$e$orare, +ncet-+ncet revin toate a$intirile, p:n la ulti$a" aa ca p:n la ur$a
$i-a$ a$intit ca a$ participat la nivel ad$inistrativ i te*nic +n $ulte proiecte" %ar 'uncan a
participat la cel putin un proiect"
0reston era cel $ai 8un sef pe linie te*nica, dup Matt*e! Laret" 0rofesorul Laret a fost
eli$inat +n 19@B, la sugestia $ea, dar nu l-au lsat li8er, l-au tri$is la un proiect ce se desfura
paralel, la Brent!ood, 9ong %sland, unde a i $urit" 0reston a devenit noul director te*nic,
ocup:ndu-se de +ntreaga ad$inistrare" l a proiectat i construit toate trans$itoarele de
radiofrecvena, siste$ele de $odulare +n i$pulsuri, a8solut tot ceea ce inea de radio-frecventa,
pentru ca este e&pert +n aa ceva" l a reali.at toate acestea p:n acu$ doi ani, c:nd l-au dat
afara" 'ar cu$ tia prea $ulte detalii despre Montauk i +ncepuse de;a s-i rea$inteasc i sa
vor8easc li8er despre proiect +n conferinele organi.ate de Asociaia de 0si*otronica a (tatelor
Unite 5U(0A7, nu prea convenea guvernului" aa ca i-au aplicat o /tergere1 i l-au dat afara" % s-a
spus /ti ter$inat, ia-i lucrurile i car-te1" %ar seful lui nici $car nu tia $otivul, pentru ca nu
el l-a concediat" A fost $anipulare guverna$entala" 0reston era e&pert +n trans$itoare de $are
putere, +n genul celor folosite la radare" ?n acest ca., 0roiectul Montauk, l-au folosit pentru
cele8rul A$plitron, care este fotografiat i artat +n carte 5au fost produse $ai $ult de patru $ii
de a$plitroane7" A fost reali.at de fir$a 6aKt*eon lectric, +n =oleta, #alifornia" ?$i a$intesc
ca a$ fost acolo pri$a data c:nd a$ apro8at pri$ul transport de tu8uri" rau foarte scu$pe, au
fost construite special pentru Montauk" <iecare costa $ai $ulte $ilioane de dolari" (-au fcut
co$en.i de $ii de tu8uri" Ea dai sea$a de costurile totale ale proiectului" #ondensatoarele
folosite +n generatoarele de i$pulsuri i $odulatorul au fost de ase$enea proiectate special dup
specificaii foarte rigide" 0:n la ur$a au gsit o fir$a care sa le construiasc confor$ planurilor,
iar guvernul le-a cu$prat +n seturi de c:te cinci.eci la un pre de dou.eci i cinci de $ii de
dolari fiecare condensator" &istau o suta de condensatoare la fiecare statie" Un set +ntreg de
cinci.eci pentru doua trans$itoare i +nc un set pentru re.erva" ?n total au fost doua $ilioane
i ;u$tate de dolari pentru fiecare din cele dou.eci i cinci de statiiD
Asa ca au r$as fara 8ani"
6eporter) i toat acesta te*nologie venea de la grupurile de e&trateretriG
Al Bielek) Aveau cooperarea e&trateretrilor" Aveau un 4L2 pr8uit, care a fost pr8uit
deli8erat, prin aran;a$ent cu Fitler, de ctre un anu$it grup din 0leiade" 4L2-ul era plin cu
te*nologie" %ar $otivul pentru care a fost pr8uit era ca la o eventuala cercetare,
#o$anda$entul =er$an sa poat e&plica /'a, a$ gsit un 4L2 pr8uit +n Alpii din Bavaria, l-
a$ luat i a$ anali.at te*nologia folosita1
veni$entul nu a fost fcut pu8lic" 'ar r$iele 4L2-ului au fost descoperite l:ng
0eene$unde dup +ncetarea r.8oiului" ra e&act la 8a.a de testare a rac*etelor ger$ane, acolo
unde Merner von Braun lucra cu ec*ipa sa" 9a sf:ritul r.8oiului, el s-a $utat cu +ntreaga sa
ec*ipa de cercettori +n A$erica" i un alt grup a fost capturat de rui, printre care era i
profesorul sau, Fer$an 48ert*" 'e aceea ruii erau $ai pricepui +n rac*ete dec:t a$ericanii, +l
aveau c*iar pe profesorul lui Merner von Braun"
Asa +nc:t r.8oiul a pri$it noi forte te*nologice de la cei din 0leiade" 'ar +n 19-4
6oosevelt de;a reali.ase un pact de cooperare cu =rupul N sau Nondros*kin, un grup de
e&trateretri gri-al8astru, altul dec:t $icii cenuii"G
2tegerea era ca ei sa ali$ente.e (UA cu o noua te*nologie pentru cercetrile ato$iceH
asta era +n 19-@" 'ar 6oosevelt s-a r.g:ndit, sftuit de cei din ar$ata (UA, argu$ent:nd ca ei
nu o sa poat controla +ntreaga afacere, ca nu stiu ce vor face 5grupul N7 cu adevrat i ca poate
vor $anipula guvernul (UA" aa ca grupul N a disprut"
?n 194- a fost &peri$entul 0*iladelp*ia i apoi 0roiectul 0*oeni&, care a desc*is o $are
gaura +n spaiu-ti$p" Asta a fost pus la cale la sf:ritul lui 19@- de ctre e&trateretri pentru ca sa
sparg structura spaiu-ti$pului per$i:nd astfel venirea unui $are nu$r de e&trateretri
+$preuna cu navele lor" 3oate navele puteau cltori +n ti$p dar gaura era necesara pentru a putea
+ncepe aceasta adevrat inva.ie a (UA i $ai t:r.iu a uropei" #:nd au ateri.at la 8a.a d!ards
a <orelor Aeriene, guvernul de;a tia de pre.enta e&trateretrilor pe acesta planeta"
'e data aceasta, ei au venit +n $asa" ra$ confruntai cu o te*nologie $ult superioara, i
nu tia$ cu$ sa acion$" aa ca +nelegerea cu isen*o!er +i consilierii lui era sa se$ne.e un
tratat de ne-a$estec +n tre8urile planetei +n sc*i$8ul te*nologiei" (e c:tig astfel ti$p pentru a
se vedea $ai t:r.iu ce e de fcut"
Asta a fost 8a.a +nelegerii" 'in aceasta cau.a, un $are nu$r de e&trateretri au venit i
participau la 0roiectul 0*oeni&" 'ar ei planificau totul +n avans" 2oi +nsa nu tia$ ce aveau de
g:nd" i practic au $anipulat i $anevrat 0roiectul 0*oeni&, i nu se ateptau la o nereuit"
0ro8a8il se ateptau la continuarea e&peri$entelor +nc o decada, pro8a8il p:n +n 199B"
3otui, pentru ca unii dintre noi au /citit printre r:nduri1, au v.ut pericolele poteniale,
'uncan i alii c:iva au conspirat sa distrug proiectul" Asta pentru ca i-au dat sea$a de +ntregul
ta8lou dia8olic ce se punea la cale"
u tia$ de aceste lucruri, i nu dorea$ sa8otarea lucrrilor" aa cu$ spunea i von
2eu$ann 5care +nc $ai triete i a.i7, /'a, $ulte lucruri sunt greite aici, dar de;a ne-a$
a$estecat prea $ult si, +n fond, este nu$ai o cercetare, ave$ nevoie de asta1" 'atorita
capacitilor e&trasen.oriale, de percepie a viitorului, 'uncan s-a dat sea$a ca +ntregul proiect
repre.enta o a$eninare serioasa pentru (UA i +ntreaga lu$e" l a v.ut $ulte lucruri i a decis
ca tre8uie sa acione.e"
Asa ca, dup ce eu i 'uncan ne-a$ +ntors de pe ldridge unde fusese$ pentru a +nc*ide
8ucla te$porala, 'uncan, folosindu-se de trans$itorul de putere, a eli8erat din su8contientul
sau un $onstru, real, solid, tridi$ensional, cu +nli$ea de -,, C 4,, $etri" A de$olat cldiri +i a
strivit oa$eni i se apropia de turnul radar" 0entru a distruge $onstrul, au tre8uit sa distrug
trans$itorul, iar $onstrul a disprut +ntr-o alta realitate" Acesta a fost fotografiat +n $ai 19@6"
'ar capitolul final de la Montauk nu a fost +nc scris" A$ descoperit +n august 199A ca
Montauk a fost reactivat" Aici dorea$ sa a;ung" 2u ti$ cine +l conduce" 'ar a$ v.ut pro8e i
dove.i evidente" &ista noi ca8luri acolo, noi transfor$atoare de putere pe care scrie /<ara freon1
pentru ca dup noile legi, nu se poate folosi freon pentru rcire 5nici $car la frigidere7" A$
c:teva fotografii, de la recenta $ea e&cursie +n .ona"
3urnul radar are acu$ o noua usa de otel, unde +n trecut era intrarea li8era i se putea
intra" Usa $etalica are doua lacte" 'e ase$enea, usa gara;ului din spate care era folosita pentru
ca$ioane i transporturi grele este acu$ +ncuiata dinluntru" i $ai e&ista i alte dove.i care arata
clar ca Montauk este reactivat"
0reston a pri$it propuneri de la guvern pentru a fi noul director la 2oul 0roiect Montauk,
i i-au spus ca i 'uncan este 8inevenit +n proiect" Acu$ sunt noi $uncitori acolo, noi intrri +n
su8teran" 4 persoana pe care o cunoate$ a trecut dincolo de usa e&terioara i spune ca e&ista o
alta usa interioara +ncuiata cu o lu$ina rosie pe ea" #a sa treci tre8uie sa ai per$ise speciale,
altfel nu poi"
2ici nu a$ +ncercat sa intra$, pentru ca nu dorea$ sa risca$" i nu ti$ ce se ur$rete
prin reactivarea proiectului, $ai ales ca august 199- se +ncadrea. la ;u$tatea perioadei de ciclu
de AB ani 5de la 194- la 19@- au fost doua cicluri te$orale7" 0ro8a8il ca vor sa e&tind lungi$ea
tunelului de ti$p, pentru scopuri ce ne scap"
2u au putut sa ne coopte.e nici pe $ine i nici pe 'un$can +n noul proiect pentru ca noi
doi a;uta$ 5prin pre.enta noastr7 la $eninerea sta8ilitii acestui spaiu-ti$p" Acesta se va
sta8ili.a definitiv de la sine p:n +n ABB-, daca ei nu-l redesc*id"
i nu-i dau sea$a de riscurile desc*iderii proiectului" ?n 196- a e&istat un proiect
ultrasecret prin care se dorea contracararea efectelor distructive ale desc*iderii gaurii de ti$p din
&peri$entul 0*iladelp*ia" ?n acest fel s-a ani*ilat unda de ti$p negativa care risca sa scufunde
+ntreg continentul a$erican"
0entru ca gaura de ti$p 5din &peri$entul 0*iladelp*ia7 a fost dec*isa total di.ar$onios,
se for$ase aceasta unda de ti$p negativa, care risca sa se +ntoarc +ntoc$ai ca un 8u$erang i sa
distrug +ntreg continentul +ntr-o catastrofa care ar fi avut consecine planetare prin deplasarea
plcilor tectonice nord-a$ericane"
0roiectul din 196-, /Atlantida C 2U reeditata1 a avut succes ani*il:nd aceasta unda de
ti$p negativa" Acest do$eniu ce tine de tiin i te*nologie este ultrasecret iar pu8licul nu tie
ni$ic despre el"
3ot ceea ce pute$ face este sa spera$ ca nu se vor face aceleai greeli din trecut i ca
viitorul va fi $ai 8un, +n pofida pro8le$elor actuale"
%nterviul a fost reali.at de #onnecting 9ink +n octo$8rie 199A