Al Bielek

Montauk i Marte
Montauk, Marte i alte conspiraii
Un interviu cu Al Bielek

Alfred Bielek s-a nscut la 4 august 1916 ca Edward A. Cameron II, ul

lui Alexander Duncan Cameron, Sr.
Al Bielek: M-am alturat echipei proiectului n 1953 ca Al Bielek. Am
realizat ceea ce se arata n cartea Proiectul Montauk, i anume interfaa cu
calculatorul folosita la scaunul ce controla vortexul energetic n faza nala a
operaiunilor. De asemenea, au participat i Preston Nichols i Duncan
Cameron. Proiectul genera tunele ale timpului prin care oamenii puteau
cltori n timp i spatiu, i chiar aa au fcut. Dar mai exista i alte proiecte
la Montauk, iar multe dintre acestea ne sunt necunoscute.
Tehnologia folosita n construirea tunelelor de timp ne-a fost oferita
printr-un efort de cooperare ntre mai multe grupuri de extrateretri, n
principal format din grupul din Orion (compus din Reptilieni) i un subgrup
numit Leveroni. Un grup tehnic care ne-a asistat mai tot timpul era din Sirius
A. Nite oameni foarte materialiti, orientai spre tiin. Poate ca nu erau rau
intenionai dar erau greit condui, pentru ca aveau un contract pe termen
lung cu cei din Orion pentru a le da toate detaliile tehnice i asistenta atunci
cnd aveau nevoie. Toi acetia lucrau n secret cu guvernul american pentru
obinerea unor tehnologii de control mental ce ar transformat lumea ntr-o
mainrie perfect i uor controlabila, mult mai convenabila dect lumea
actuala.
De asemenea, existau i multi extrateretri cenuii. Un grup care nu a
participat la proiect dar a avut rol de observator erau cei din Antares, foarte
umani, ferciti, joviali. Nu-i puteai deosebi de rasa noastr, erau foarte
asemntori, att ca suet ct i zic. Acetia nu au participat deloc la
proiect, doar au observat lucrrile.
Dar extrateretrii au furnizat tehnologia, aparatura. i au trasformat-o
ca sa mearg cu calculatorul nostru. Eu am primit sarcina de a o face
compatibila cu ceea ce aveam noi. Era deci tehnologie extraterestra, nu
tiam cum funcioneaz, nsa ei ne-au ghidat i am construit-o.
Firma ITT avea contract de furnizare de echipament pentru aceste
experimente. Existau cartele de intrare de nivel NEGRU, care este cel mai
secret nivel. Nimeni nu are acces la depozite sau laboratoare de nivel NEGRU
dect daca poseda o cartela de acces pentru acest nivel. Este ca o gaura
neagra. Sunt multe astfel de proiecte, acesta este numai unul dintre ele.

Tunelurile au devenit operaionale prin 1977 dup mari schimbri. n

1979 au obinut toate rezultatele de care aveau nevoie. Iar n 1983, pe 12
august, proiectul a fost distrus complet, sabotat din interior. Toate acestea
sunt descrise n carte. Dar nainte de acest nal, ceea ce s-a realizat acolo
este aproape de necrezut.
Una dintre utilizrile Proiectului Phoenix era sa asigure o linie de
transport pentru coloniile de pe planeta Marte. Aceste colonii exista pe Marte
din anii 1970. Publicul tie ca omul a ajuns pe Luna n 1969. De fapt, nemii
au fost primii acolo, n 1947. Iar noi, americanii, am ajuns pe Marte n 1962
cu o expediie comuna SUA URSS. Era 22 mai 1962. Filmul documentar
Alternativa 3 realizat de Anglia Television i difuzat n aprilie 1977, i care
este disponibil daca tii unde s-l caui, arata totul exact cum a fost. Arata
chiar transmisia originala! Imaginile au fost transmise de camera TV aata la
bordul navei Explorer n timp ce aceasta ateriza pe Marte. Acolo s-au gsit
multe artefacte. Exista numeroase orae complet distruse, rmie de la
civilizaia precedenta. i desigur faimosul Snx i Piramidele de pe Marte
despre care dr. Richard Hoagland povestete n conferinele sale. Exista doua
casete video plus o carte despre acest subiect.
Ceea ce au gsit la suprafa indica o i mai mare prezenta n subteran.
i nu le-au adus cu ei, pentru ca nu aveau echipament corespunztor. Erau
prea grele prentru a aduse.
Asa ca au transmis o cerere prin radio ctre Pmnt: Credem ca exista
instalaii subterane aici. Am gsit intrri sigilate. Ne putei spune ce sa
facem? Ei bine, informaiile au ajuns la Montauk, de unde l-i sa rspuns: Pai
dai-ne nite coordonate pe suprafaa planetei unde exista astfel de locaii
Ceea ce au i fcut. i le-au cercetat. Puteau ajunge oriunde cu tunelul
timpului, i l-au folosit pentru a ajunge pe Marte, la coordonatele specicate.
La nceput nu au trimis pe nimeni. Au fcut un tunel la acele
coordonate, si, ca sa nu rite sa trimit pe cineva direct n stnca, au pus
doar o camera video controlata de la Montauk. Au gsit acolo o caverna i au
trimis apoi i oameni. Eu i cu Duncan ne aam n acea echipa. Eram prima
echipa trimisa de Montauk pe Marte pentru a explora subteranele mariene.
i au mai fost i alii. Am fost acolo de mai multe ori. Am gsit o mulime de
artefacte, de rmie. Am gsit un sistem de iluminat subteran care era nc
funcional, un sistem electric de alimentare. L-am gsit, l-am pornit i a
funcionat. Nici urma de via. Multe rmie, dosare, nregistrri, artefacte
religioase, toate aranjate ca ntr-un imens depozit.
Reporter: Materialul scris era n engleza?
Al Bielek: Nu, era n alta limba. Nu era engleza. Duncan a reuit sa
traduc o parte din el. i eu l-am vzut, dar nu am putut nelege nimic. i
multe nregistrri i materiale au fost aduse napoi (la Montauk). Apoi Duncan
i cu mine am hotrt sa facem cteva cercetri pe cont propriu. Dup
ecare cltorie prin tunel, totul se nregistreaz: coordonate, informaii
legate de operarea sistemului, totul. i se poate regsi mai trziu pe
calculator. i se poate folosi ca un fel de catalizator pentru o noua cltorie,
fara sa mai e nevoie de acel antrenament psihic i de scaunul de proiecie,

poi coordona totul de la calculator, i sa deschizi tunelul la destinaia dorita

pentru ca sunt stocate deja toate datele necesare conexiunii. aa ca am fost
de nc doua ori pe cont propriu pentru a vedea n detaliu ce se aa acolo.
Reporter: i nimeni nu opera aparatele la Montauk pentru a va aduce
napoi?
Al Bielek: Am pornit echipamentul pentru ca tiam cum sa facem. i
nimeni nu era acolo ca sa ne vad. La a doua cltorie am fost descoperii
pentru ca sunt aparate care nregistreaz automat de cte ori este folosit
echipamentul, unde este destinaia, etc. aa ca am fost prini cnd ne-am
ntors; am fost dai afara din proiect. Noi nu am mai participat la explorri,
nsa alii au continuat. Ce au gsit ei, noi nu tim. Anumii oameni au fost
alei nc cu mult timp n urma pentru acest proiect, aa cum am fost eu,
Duncan i Preston. Iar nivelul de splare a creierului a fost diferit pentru
ecare persoana. Duncan a fost programat cel mai mult pentru ca el nu era
folosit pentru cunotinele sale tehnice. i eu am fost programat pn la un
anumit nivel, iar Preston foarte mult.
Dar cu toii am primit o tergere dup ce ntreg proiectul a fost oprit.
tergere nseamn de fapt eliminarea din memorie a amintirilor referitoare
la tot ceea ce a nsemnat proiectul. Ei au sperat ca aceasta tergere sa e
denitiva.
Dar nu a fost asa. Motivul pentru care au euat cu aceasta msur este
faptul ca tabra de la Camp Hero nu a fost distrusa total. Rmiele sunt
nc acolo, n administrarea Comisiei de Parcuri a statului New York, care nsa
nu a fcut nimic, nu au drmat nici-o cldire, nu au deschis zona ca parc de
agrement.
Au eliminat barierele de la intrare pentru ca oamenii sa poat intra
acolo i sa fac scurte excursii, n timpul zilei. Dar nu le este permis sa
rmn peste noapte fara un permis special de la Primria Montauk. Paznicii
parcului patruleaz regulat i au voie s-i dea afara pe cei care nu respecta
regulile.
Dar tabra rmne nc aa cum este. Cnd am fost acolo prima data,
n august 1985, la invitaia lui Preston (l-am luat i pe Duncan cu mine), niciunul dintre noi nu tia, la acea data, ca am fost cu toii folosii n Proiectul
Montauk.
Reporter: Exact n acest moment ncepe aventura descrisa n cartea
Proiectul Montauk.
Al Bielek: Corect. Dar el nu tia ca a luat parte la proiect. Nu avea nicio amintire. Atunci, n august, Preston ne-a luat i a zis: Voi doi avei
capaciti extrasenzoriale, haidei sa vedem ce simii cnd ajungem acolo.
Stiu ca n-ai mai fost niciodat acolo. Cnd am ajuns n zona, am simit
imediat vibraiile oribile ce nconjurau locurile, i ca acolo se ntmplase ceva
ngrozitor. Am simit acel monstru, descris spre sfritul crii, cel care a
distrus ntreaga baza. Preston i Duncan i-au dat seama de implicarea lor n
proiect mult mai devreme dect am fcut-o eu.
M-am ntors la Montauk n mai 1986 i am vizitat zona mpreuna cu un
grup din Phoenix, sponsorizat de senatorul Barry Goldwater. Se cerceta o

posibila deturnare de fonduri de la un proiect federal ocial ctre un posibil

proiect ilegal. Se cutau dovezi. Astfel au putut obine toate aprobrile
necesare pentru cercetri, de la statul New York, de la comisia parcurilor,
apoi s-a mers chiar n zona, n interiorul cldirilor ncuiate. Unele erau nc
puse sub lact.
Acum tim ca nu s-au folosit fonduri federale n acest proiect. Dar n
cercetrile noastre am reuit sa facem o serie de fotograi, i chiar n acea
vizita din mai 1986 au nceput s-mi revin n memorie diverse amintiri n
legtur cu Proiectul Montauk, pentru ca eram la locul faptei, cum se
spune.
Reporter: i a fost ca un declanator.
Al Bielek: Da, acesta a fost catalizatorul. La fel i pentru Duncan i
Preston. Amintirile au revenit. tiam acum ca fcusem parte din proiect. i
nc continua sa apara noi amintiri, pentru ca nu revin toate deodata, ci n
etape, depinznd de factorii care le declaneaz. Dar odat nceput acest
proces de rememorare, ncet-ncet revin toate amintirile, pn la ultima. aa
ca pn la urma mi-am amintit ca am participat la nivel administrativ i
tehnic n multe proiecte. Iar Duncan a participat la cel putin un proiect.
Preston era cel mai bun sef pe linie tehnica, dup Matthew Zaret.
Profesorul Zaret a fost eliminat n 1980, la sugestia mea, dar nu l-au lsat
liber, l-au trimis la un proiect ce se desfura paralel, la Brentwood, Long
Island, unde a i murit. Preston a devenit noul director tehnic, ocupndu-se
de ntreaga administrare. El a proiectat i construit toate transmitoarele de
radiofrecvena, sistemele de modulare n impulsuri, absolut tot ceea ce inea
de radio-frecventa, pentru ca este expert n aa ceva. El a realizat toate
acestea pn acum doi ani, cnd l-au dat afara. Dar cum tia prea multe
detalii despre Montauk i ncepuse deja s-i reaminteasc i sa vorbeasc
liber despre proiect n conferinele organizate de Asociaia de Psihotronica a
Statelor Unite (USPA), nu prea convenea guvernului. aa ca i-au aplicat o
tergere i l-au dat afara. I s-a spus Eti terminat, ia-i lucrurile i car-te.
Iar seful lui nici mcar nu tia motivul, pentru ca nu el l-a concediat. A fost
manipulare guvernamentala. Preston era expert n transmitoare de mare
putere, n genul celor folosite la radare. n acest caz, Proiectul Montauk, l-au
folosit pentru celebrul Amplitron, care este fotograat i artat n carte (au
fost produse mai mult de patru mii de amplitroane). A fost realizat de rma
Raytheon Electric, n Goleta, California. mi amintesc ca am fost acolo prima
data cnd am aprobat primul transport de tuburi. Erau foarte scumpe, au fost
construite special pentru Montauk. Fiecare costa mai multe milioane de
dolari. S-au fcut comenzi de mii de tuburi. Va dai seama de costurile totale
ale proiectului. Condensatoarele folosite n generatoarele de impulsuri i
modulatorul au fost de asemenea proiectate special dup specicaii foarte
rigide. Pn la urma au gsit o rma care sa le construiasc conform
planurilor, iar guvernul le-a cumprat n seturi de cte cincizeci la un pre de
douzeci i cinci de mii de dolari ecare condensator. Existau o suta de
condensatoare la ecare statie. Un set ntreg de cincizeci pentru doua

transmitoare i nc un set pentru rezerva. n total au fost doua milioane i

jumtate de dolari pentru ecare din cele douzeci i cinci de statii!
Asa ca au rmas fara bani.
Reporter: i toat acesta tehnologie venea de la grupurile de
extrateretri?
Al Bielek: Aveau cooperarea extrateretrilor. Aveau un OZN prbuit,
care a fost prbuit deliberat, prin aranjament cu Hitler, de ctre un anumit
grup din Pleiade. OZN-ul era plin cu tehnologie. Iar motivul pentru care a fost
prbuit era ca la o eventuala cercetare, Comandamentul German sa poat
explica Da, am gsit un OZN prbuit n Alpii din Bavaria, l-am luat i am
analizat tehnologia folosita
Evenimentul nu a fost fcut public. Dar rmiele OZN-ului au fost
descoperite lng Peenemunde dup ncetarea rzboiului. Era exact la baza
de testare a rachetelor germane, acolo unde Werner von Braun lucra cu
echipa sa. La sfritul rzboiului, el s-a mutat cu ntreaga sa echipa de
cercettori n America. i un alt grup a fost capturat de rui, printre care era
i profesorul sau, Herman Oberth. De aceea ruii erau mai pricepui n
rachete dect americanii, l aveau chiar pe profesorul lui Werner von Braun.
Asa nct rzboiul a primit noi forte tehnologice de la cei din Pleiade.
Dar n 1934 Roosevelt deja realizase un pact de cooperare cu Grupul K sau
Kondroshkin, un grup de extrateretri gri-albastru, altul dect micii cenuii.?
Ntegerea era ca ei sa alimenteze SUA cu o noua tehnologie pentru
cercetrile atomice; asta era n 1938. Dar Roosevelt s-a rzgndit, sftuit de
cei din armata SUA, argumentnd ca ei nu o sa poat controla ntreaga
afacere, ca nu stiu ce vor face (grupul K) cu adevrat i ca poate vor
manipula guvernul SUA. aa ca grupul K a disprut.
n 1943 a fost Experimentul Philadelphia i apoi Proiectul Phoenix, care
a deschis o mare gaura n spaiu-timp. Asta a fost pus la cale la sfritul lui
1983 de ctre extrateretri pentru ca sa sparg structura spaiu-timpului
permind astfel venirea unui mare numr de extrateretri mpreuna cu
navele lor. Toate navele puteau cltori n timp dar gaura era necesara
pentru a putea ncepe aceasta adevrat invazie a SUA i mai trziu a
Europei. Cnd au aterizat la baza Edwards a Forelor Aeriene, guvernul deja
tia de prezenta extrateretrilor pe acesta planeta.
De data aceasta, ei au venit n masa. Eram confruntai cu o tehnologie
mult superioara, i nu tiam cum sa acionm. aa ca nelegerea cu
Eisenhower i consilierii lui era sa semneze un tratat de ne-amestec n
treburile planetei n schimbul tehnologiei. Se ctig astfel timp pentru a se
vedea mai trziu ce e de fcut.
Asta a fost baza nelegerii. Din aceasta cauza, un mare numr de
extrateretri au venit i participau la Proiectul Phoenix. Dar ei planicau totul
n avans. Noi nsa nu tiam ce aveau de gnd. Ei practic au manipulat i
manevrat Proiectul Phoenix, i nu se ateptau la o nereuit. Probabil se
ateptau la continuarea experimentelor nc o decada, probabil pn n 1990.
Totui, pentru ca unii dintre noi au citit printre rnduri, au vzut
pericolele poteniale, Duncan i alii civa au conspirat sa distrug proiectul.

Asta pentru ca i-au dat seama de ntregul tablou diabolic ce se punea la

cale.
Eu tiam de aceste lucruri, i nu doream sabotarea lucrrilor. aa cum
spunea i von Neumann (care nc mai triete i azi), Da, multe lucruri sunt
greite aici, dar deja ne-am amestecat prea mult si, n fond, este numai o
cercetare, avem nevoie de asta. Datorita capacitilor extrasenzoriale, de
percepie a viitorului, Duncan s-a dat seama ca ntregul proiect reprezenta o
ameninare serioasa pentru SUA i ntreaga lume. El a vzut multe lucruri i
a decis ca trebuie sa acioneze.
Asa ca, dup ce eu i Duncan ne-am ntors de pe Eldridge unde
fusesem pentru a nchide bucla temporala, Duncan, folosindu-se de
transmitorul de putere, a eliberat din subcontientul sau un monstru, real,
solid, tridimensional, cu nlimea de 3,5 4,5 metri. A demolat cldiri i a
strivit oameni i se apropia de turnul radar. Pentru a distruge monstrul, au
trebuit sa distrug transmitorul, iar monstrul a disprut ntr-o alta realitate.
Acesta a fost fotograat n mai 1986.
Dar capitolul nal de la Montauk nu a fost nc scris. Am descoperit n
august 1992 ca Montauk a fost reactivat. Aici doream sa ajung. Nu tim cine
l conduce. Dar am vzut probe i dovezi evidente. Exista noi cabluri acolo,
noi transformatoare de putere pe care scrie Fara freon pentru ca dup noile
legi, nu se poate folosi freon pentru rcire (nici mcar la frigidere). Am cteva
fotograi, de la recenta mea excursie n zona.
Turnul radar are acum o noua usa de otel, unde n trecut era intrarea
libera i se putea intra. Usa metalica are doua lacte. De asemenea, usa
garajului din spate care era folosita pentru camioane i transporturi grele
este acum ncuiata dinluntru. i mai exista i alte dovezi care arata clar ca
Montauk este reactivat.
Preston a primit propuneri de la guvern pentru a noul director la Noul
Proiect Montauk, i i-au spus ca i Duncan este binevenit n proiect. Acum
sunt noi muncitori acolo, noi intrri n subteran. O persoana pe care o
cunoatem a trecut dincolo de usa exterioara i spune ca exista o alta usa
interioara ncuiata cu o lumina rosie pe ea. Ca sa treci trebuie sa ai permise
speciale, altfel nu poi.
Nici nu am ncercat sa intram, pentru ca nu doream sa riscam. i nu
tim ce se urmrete prin reactivarea proiectului, mai ales ca august 1993 se
ncadreaz la jumtatea perioadei de ciclu de 20 ani (de la 1943 la 1983 au
fost doua cicluri temorale). Probabil ca vor sa extind lungimea tunelului de
timp, pentru scopuri ce ne scap.
Nu au putut sa ne coopteze nici pe mine i nici pe Dunmcan n noul
proiect pentru ca noi doi ajutam (prin prezenta noastr) la meninerea
stabilitii acestui spaiu-timp. Acesta se va stabiliza denitiv de la sine pn
n 2003, daca ei nu-l redeschid.
Ei nu-i dau seama de riscurile deschiderii proiectului. n 1963 a
existat un proiect ultrasecret prin care se dorea contracararea efectelor
distructive ale deschiderii gaurii de timp din Experimentul Philadelphia. n

acest fel s-a anihilat unda de timp negativa care risca sa scufunde ntreg
continentul american.
Pentru ca gaura de timp (din Experimentul Philadelphia) a fost dechisa
total dizarmonios, se formase aceasta unda de timp negativa, care risca sa se
ntoarc ntocmai ca un bumerang i sa distrug ntreg continentul ntr-o
catastrofa care ar avut consecine planetare prin deplasarea plcilor
tectonice nord-americane.
Proiectul din 1963, Atlantida NU reeditata a avut succes anihilnd
aceasta unda de timp negativa. Acest domeniu ce tine de tiin i tehnologie
este ultrasecret iar publicul nu tie nimic despre el.
Tot ceea ce putem face este sa speram ca nu se vor face aceleai
greeli din trecut i ca viitorul va mai bun, n poda problemelor actuale.
Interviul a fost realizat de Connecting Link n octombrie 1992