PERSONALITATEA CONSUMATORILOR I PUBLICITATEA

Personalitatea consumatorilor
Termenul de personalitate este utilizat cu nuane semantice diferite n filozofie, etic,
sociologie, pedagogie, psihologie etc.
n Dicionarul Explicativ al Limii !om"ne nt"lnim personalitatea definit ca #ceea ce
este propriu, caracteristic fiecrei persoane i o distinge ca o individualitate; ansamblul
de trsturi morale sau intelectuale prin care se remarc o persoan; felul propriu de a
fi al cuiva.
$unoscutul specialist american %hilip &otler define'te personalitatea ca fiind #trsturile
psihologice distinctive ale unei persoane care duc la o reactie potrivit i de durat a
acesteia la condiiile de mediu. (%.&otler,())*, pag +,-.
n #Dicionar de psihologie/ de 0orert 1illam2, personalitatea este prezentat ca
34....element stabil al conduitei unei persoane; ceea ce o caracterizeaz i o difereniaz
de o alt persoan.
%ersonalitatea este rezultatul cominrii percepiei, cunoa'terii, memoriei ca 'i a modului
n care se manifest nevoile individuale. %ersonalitatea are mai multe faete 'i a fost
studiat de diferii teoreticieni, unii pun"nd accentul pe aspectele structurale ale acesteia,
n timp ce alii au fost preocupai de trsturile specifice acesteia.
%e parcursul istoriei s5au definit trei perioade n studiul personalitii.
%rima a fost perioada antic, care a nsemnat dezvoltarea de teorii n aza intuiiei
autorilor.
De exemplu, 6ipocrate, reprezentant al acestei prime perioade, mparte indivizii n patru
categorii n funcie de personalitatea 'i temperamentul lor7 sangvin, flegmatic, coleric 'i
melancolic.
$ea de a doua perioada a durat de la mi8locul secolului al 9:95lea p"n la nceputul celui
de al doilea rzoi mondial 'i a nsemnat dezvoltarea de teorii pe aza unor oservaii
mult mai structurate. %rintre reprezentanii acestei perioade se numr7 ;reud, 6orne2,
<ung.
= treia perioada, considerat a fi 'i cea mai important din perspectiva dezvoltrilor
teoretice, are printre caracteristici aordarea experimental 'i cantitativ a
personalitii.Teoria trsturilor este una dintre cele mai semnificative dezvoltare ale
acestei perioade.
$apacitatea cognitiv a unui individ se exprim prin maniera n care acesta g"nde'te 'i
apreciaz oiectiv diferite posiiliti de aciune. n acest context intervine motivaia ca
factor suiectiv n compararea diferitelor variante.
1e poate afirma, astfel, c, pe ansamlu, personalitatea este un rezultat al aciunii
con8ugate a ailitii de a g"ndi oiectiv 'i a unui set de factori suiectivi, utilizai pentru
a evalua diferite posiiliti.
=cest concept este folosit n principal pentru a desemna ceea ce difereniaz indivizii n
maniera lor de a reaciona fa de aceea'i situaie.
n cercetrile de mar>eting 'i n toate demersurile pe care firma le realizeaz n vederea
atingerii oiectivelor propuse, personalitatea treuie aordat preponderent n termeni de
trsturi.
De exemplu, determinarea relaiei dintre personalitate 'i comportament este extrem de
util pentru elaorarea strategiei de pia 'i, mai ales, pentru diferenierea segmentelor de
consumatori. Trsturile care definesc personalitatea consumatorului influeneaz
alegerea produselor, mrcilor 'i a magazinelor. =ceasta denot necesitatea cunoa'terii lor
de ctre managerii firmelor ce realizeaz 'i comercializeaz produse supuse influenelor
personalitii.
%ersonalitatea are urmtoarele proprieti7
%ersonalitatea reflect diferenele individuale?
%ersonalitatea este consecvent 'i durail?
%ersonalitatea se poate schima?
%rima proprietate se refer la faptul c personalitatea fiecrui consumator reprezint o
cominaie unic de caracteristici. $u toate acestea, mai muli consumatori pot avea n
comun o trstura de personalitate, ei form"nd un segment asupra crora firma 'i poate
orienta strategiile 'i tacticile de mar>eting.1punem, de exemplu, c exist consumatori
conservatori, a'a cum spunem c exist consumatori inovatori.
= doua proprietate arat c personalitatea este stail, implic"nd faptul c firmele treuie
s realizeze produse care s fie compatiile cu trsturile identificate, nu s incerce
schimarea lor. De'i personalitatea este stail, se poate reu'i totu'i schimarea n
anumite circumstane sau ca efect al procesului de maturizare gradual a consumatorului.
4$.Dore, +@@A, pag (+)..
Teorii referitoare la personalitate
Teoria trsturilor
$onform teoriei trsturilor, evaluarea personalitii se refer la caracteristicile
psihologice ale individului. B trstur poate fi definit ca element distinct, relativ stail,
care difereniaz o persoan de alta. $ei care au dezvoltat aceast teorie au construit a'a
numitele teste de personalitate, cu a8utorul crora a fost posiil sesizarea diferenele
dintre indivizi pe planul trsturilor.
Cn test de personalitate are la az mai multe scale, fiecare din acestea msur"nd o
trstur anume. 1cala se fundamenteaz pe un anumit numr de ntreri sau elemente
apte s msoare intensitatea unei trsturi. 1corurile care se oin la fiecare ntreare de
pe scal sunt cominate, rezult"nd un indice care relev n ce msur trstura respectiv
este prezent la individ.
De exemplu, unul dintre cei care au contriuit la dezvoltarea acestei teorii este Duilford.
=cesta a propus un instrument de studiere a personalitii plec"nd de la zece trsturi care
pot lua valori extreme7
o sociail E timid
o dominant E supus
o orientat ctre aciune E orientat ctre reflexie
o amical E ostil
o stail 5 nervos
o insensiil E sensiil
o serios E frivol
o rapid lent
o tolerant E suspicios
o masculin E feminin

n aciunile comerciale din perioada actual se constat, de exemplu, c, ndeosei, prin
intermediul mesa8elor pulicitare se ncearc asocierea personalitii cu produsele
cumprate. =cest lucru se poate realiza cu destul u'urin, dac se folose'te teoria
trsturilor. n cazul precizat, aceasta presupune ca naintea elaorrii unei strategii este
necesar s se determine starea unui consumator sau unui grup de consumatori, put"ndu5se
astfel gsi un rspuns pentru aciunea derulat.
Teoria psihanalitica
1igmund ;reud s5a ocupat de tratamentul tulurrilor emoionale. El crede c aceste
tulurri izvorsc din dinamica incon'tient pe care ncearc s5o analizeze cu a8utorul
visurilor 'i al asocierilor liere ale pacienilor si. ;reud vedea personaliatea ca fiind
compus din pulsiuni psihice cauttoare de plcere, crora li se adaug un #manager/
orientat spre realitate 'i un set interiorizat de idealuri.

=ordarea psihanalitica ncearc s releve aspectele incon'tiente ale personalitii. ;reud
a avut meritul enorm de a fi atras atenia asupra incon'tientului, asupra luptei pe care o
duce individul pentru a face faa anxietii 'i sexualitii, precum 'i asupra conflictului
dintre impulsul iologic 'i constr"ngerile sociale. : se repro'eaz, inclusiv de ctre neo5
freudienii =lfred =dler, &aren 6orne2 'i $arl <ung, c omul deine 'i motivaii mai une
dec"t sexualitatea 'i agresivitatea 'i c ego5ul are o capacitate mai mare de control asupra
dinamicii inconstiente decat presupune ;reud. 4%.Datculescu, +@@F, pag -+..
Teoria lui Karl ung
%e l"ng teoria trsturilor exist 'i alte teorii care, de aceast dat, au avut ca rezultat
identificarea anumitor tipologii structurale ale personalitii. B analiz interesant a fost
realizat de &arl <ung. Din perspectiva teoriei propuse de acesta, individul ar nelege
lumea n patru mari moduri.
;iecare mod poate fi predominant de o manier extrovertit sau introvertit. :ndividul
extrovertit reacioneaz 'i acioneaz n funcie de datele exterioare, fiind un tip
pragmatic, cel introvertit acioneaz 'i reacioneaz n funcie de experienele anterioare,
fiind considerat a fi romantic.
%rincipalele tipuri de personalitate ce se disting conform acestei teorii sunt7
individul sentimental, orientat spre trecut. %entru acesta timpul nu este un element
important. 0u i place s5'i modifice oiceiurile 'i tradiiile, fiind conservator,
emotiv, fidel 'i loial. =re tendina de a aprecia evenimentele din punct de vedere
personal?
individul g"nditor. =re o orientare liniar n raport cu timpul, acesta din urm
av"nd o importan istoric, fr implicaii afective. Trecutul nu este important
dec"t n msura n care l a8ut s prevad viitorul. D"nde'te logic, nainte de a
aciona 'i este relativ oiectiv n aprecieri?
individul senzorial. Este orientat ctre prezent 'i ctre aciune, fiind un tip
energic. 1e simte frustrat dac a'teapt prea mult sau dac nu i se rspunde?
individul intuitiv. Este orientat spre viitor, i lipse'te interesul pentru momentul
prezent, fapt ce l face incapail s5'i realizeze proiectele de viitor. Detest rutina.
Teoria lui Karen !orne"
B alt teorie ce s5a impus n ceea ce prive'te personalitatea este cea a lui &aren 6orne2.
Teoria pleac de la ipoteza c dezvoltarea individului este un proces continuu, iar
personalitatea se manifest ca un rspuns individual n raport cu mediul ncon8urtor.
Dup 6orne2, exist trei tipuri de personalitate7
o complezenii E indivizii orientai pozitiv fa de cei din 8ur?
o agresivii E indivizii orientai negativ fa de cei din 8ur?
o deta'aii E indivizii independeni autonomi.
1tudierea personalitii pe aza teoriei elaorate de 6orne2 este util pentru a explora
aspectele care privesc comportamentul de alegere a produselor sau a mrcilor. Din
perspectiv de mar>eting, acest fapt treuie pus n legtur cu procesul poziionrii
produselor. %oziionarea produselor pe pia se refer la procesul prin intermediul cruia
ofertantul 'i plaseaz n a'a mod produsele 'i serviciile pe pia, astfel nc"t consumator
s fie n msur s le identifice 'i s le diferenieze fa de produsele concurente.
:dentificarea 'i diferenierea ca procese pot fi corelate n mod util cu modul n care un
produs este perceput. $aracteristicile funcionale, emoionale sau simolice ale pot fi
asimilate, de exemplu, unui anumit tip de personalitate. $omplezenii vor cuta, de
exemplu, n acest context produsele ale cror valene emoionale 'i sociale sunt viziile.
#tudierea personalitii a condus la apariia unor instrumente 'i tehnici utilizate de
cercetrile de mar>eting n analiza comportamentelor efective de cumprare 'i consum 'i
previziunea celor viitoare.
=stfel, pentru msurarea trsturilor de personalitate se folosesc scale construite n mod
special. Gearden, 0eteme2er 'i Hole2 reproduc un numr mare de scale care msoar
trsturi de personalitate relevante pentru mar>eting, ca de pild7
Tendina oamenilor spre extroversiune sau introversiune 4respectiv orientarea spre
ceilali oameni sau spre ei n'i'i.?
Tendina spre orientare interpersonal agresiv, compliant sau deta'at?
Dradul de nclinaie al oamenilor spre autoactualizare?
Dradul n care oamenii resimt nevoia 'i plcerea de a se anga8a n activiti cognitive?
nclinaia oamenilor spre a furniza informaii economice'i de pia altor oameni?
Tendin'a spre etnocentrism 4preferina pentru mrfurile autohtone n dezavanta8ul
importurilor.?
Tendina spre cumprare compulsiv?
Dradul de descriere a individului spre inovaii?
Dradele de frustrare, alienare, asertivitate sau agresivitate ale consumatorilor?
<ean Hichel Dautier a trecut n revist scalele utilizate pentru msurarea personalitii. El
a validat scala de msurare a personalitii, realiz"nd un test cu a8utorul institutului de
mediametrie pe un e'antion de (+*F de telespectatori, cu v"rsta cuprins ntre (A 'i *@ de
ani. Cn al doilea test l5a realizat prin intermediul institutului GI=, printr5o anchet
asupra unui panel format din (@@@ de consumatori cu v"rsta cuprins ntre (A 'i *@ de
ani.
Din studiul efectuat de Dautier au rezultat urmtoarele dimensiuni ale personalitii
consumatorilor7
o=nxietate 5 tendina de fi n mod continuu nelini'tit 'i ngri8orat de potenialele
proleme?
o$olectivism 5 nclinaia de a rezolva prolemele n cadrul grupului?
o$onformism E tendina de a urma ma8oritatea opiniei pulice n ceea ce prive'te
atitudinile 'i tendina spre aciune?
oExtrovertire E nclinaia pronunat de a staili 'i menine contacte sociale 'i a petrece
timpul n compania altor persoane?
o!elaia cu anii E nclinaia de a ata'a o valoare mare anilor 'i de a valoriza
economiile, ca mi8loace de a oine satisfacii?
o!aportul cu luxul E nclinaia de a cuta un stil de via caracterizat printr5un nalt
nivel de lux 'i de a fi n pas cu tendinele modei?
o:mpulsivitate E nclinaia de a decide spontan, fr prea multe reflecii sau de
consideraii raionale?
o6edonism E consumatorul este dominat de dorina de a oine plceredin orice act de
consum?
o:novare E puternic tendin de a cuta produse noi, inovatoare?
onclinaia spre senzaii puternice E cutarea de senzaii puternice n orice aciune,
practicarea de sporturi extreme?
o1ugestiilitate E se las influenat u'or de mesa8ele sau sfaturile altor persoane?
PUBLICITATEA
$ublicitate 5 orice forma de prezentare a unei activitati comerciale, industriale, artizanale
sau lier5profesioniste, avand ca scop promovarea vanzarii de unuri si servicii, de
drepturi si oligatii.
$ublicitatea isi are originea chiar la inceputurile omenirii.=rheologii care lucreaza i tarile
din 8urul Harii Hediterane au dezgropat semne care anuntau diverse evenimente si oferte.
!omanii pictau peretii pentru a anunta luptele intre galdiatori iar fenicienii pictau desene
pe stanci mari situate de5a lungul traseelor de parada, prin care isi promovau marfurile.
Totusi pulicitatea moderna este foarte departe de aceste prime eforturi in domeniu.$ei
care isi fac reclama in 1tatele Cnite platesc anula peste +J( miliarde de dolari,
cheltuielile de pulicitate pe plan gloal fiind de aproape de circa A@@ miliarde de dolari.
4=.&otler, +@@,, pag *(A..
:nteresant insa este faptul ca lima romana face o oarecare distinctie intre reclama si
pulicitate. Dictionarul explicativ al limii romane da urmatoarele definitii celor doi
termeni7
publicitate 5 faptul de a face cunoscut un lucru pulicului? difuzare de informatii in
pulic? caracterul a ceea ce este pulic.
reclama 5 activitate 4comerciala. prin care se urmareste, pe calea pulicitatii 4prin
tiparituri, radio, televiziune, cinematograf etc.., suscitarea, castigarea interesului pulic
asupra anumitor marfuri, a unor carti, a unui spectacol, a folosirii unor servicii, etc.
%ulicitatea poate fi7
$ublicitate inselatoare 5 orice pulicitate care, in orice fel, inclusiv prin modul de
prezentare, induce sau poate induce in eroare orice persoana careia ii este adresata sau
care ia contact cu aceasta si ii poate afecta comportamentul economic, lezandu5i interesul
de consumator, sau care poate leza interesele unui concurent.
$ublicitate comparativa 5 orice pulicitate care identifica explicit sau implicit un
concurent sau unurile ori serviciile oferite de acesta.
$ublicitate subliminala 5 orice pulicitate care utilizeaza stimuli prea slai pentru a fi
perceputi in mod constient, dar care pot influenta comportamentul economic al unei
persoane.
4http7KKLLL.scrid.comKdocK(A*)@F,JKHar>etingul51i5$reatia5%ulicitara
Personaliatea in luare deciiei de cumparare si in publicitate
$u toate c multe din deciziile de cumparare implica existenta unui singur factor de
decizie, luarea altor decizii de cumparare poate necesita mai multi participanti, care
indeplinesc roluri diferite 7 de initiator, de influent, de decident, de cumparator sau de
utilizator. 1arcina mar>eterului este de a5i identifica pe ceilalti participanti la actul de
cumparare, cu criteriile lor si influenta pe care ei o au asupra cumparatorului.
%rimele ncercri de a utiliza personalitatea pentru explicarea comportamentului
consumatorului au avut loc in ()A), atunci c"nd ;ran>lin G.Evans 'i5a pus ntrearea
dac proprietarii de automoile ;ord aveau o personalitate diferit fa de cea a
proprietarilor de $hevrolet. El a investigat (F@@ de proprietari de ;ord 'i $hevrolet cu
a8utorul unui test de personalitate azat pe lista de treuine a lui 6enr2 Hurr2.
!ezultatele au fost destul de neconvingatoare.
=u urmat alte studii care au ncercat s staileasc #personalitatea tipic/ a
consumatorului care utilizeaza o anumit marca de deodorant, spun sau colonie.
!ezultatele au continuat s fie echivoce. $hiar dac exist dou persoane care au acelea'i
trsturi de personalitate, cele dou persoane se deoseesc n privina altor factori care
pot influena comportamentul lor de consum. n consecin personalitatea nu poate fi
privit ca o structur dominant, aflat mai presus de ali factori 'i capail s explice
comportamente de consum c"t mai detaliate, merg"nd p"n la marca de spun pe care o
prefer cineva. Dar aceasta nu inseamn c personaliatea nu are nici o influen asupra
comportamentului de consum.
:nfluena nu merge at"t de departe nc"t s configureze o personalitate tipica a
utilizatorului de Dove, a cumprtorului de la Hall, a proprietarului de Hatiz sau a
autorului de ceai Lipton.
Dar personalitatea poate s configureze strategii generale de alegere a mrcilor, structuri
comportamentale coerente a informaiilor de pia, modaliti congruente de aordare a
unor tipuri de produse 'i situaii de consum etc.
15au identificat, de exemplu, trsturile de personalitate relevante n decizia de achiziie a
diferitelor tipuri de autoturisme.
=stfel, trsturi cum sunt7 activitatea, vigoarea, impulsivitatea, dominana, stailitatea,
sociailitatea 'i nclinaia spre meditaie sunt cele care influeneaz alegerea unui
autoturism. Ele sunt ns evidente n cazul anumitor categorii de consumatori.
$umprtorii ma'inilor clasice 'i compacte sunt similari din perspectiva acestor
caracteristici, n timp ce aceia care cumpr autoturisme sport sunt diferii de cei din
primele dou categorii din perspectiva acelora'i trsturi.
=lte studii au ncercat s evidenieze trsturile de personalitate ce pot fi folosite n
segmentarea pieei produselor cosmetice.
15a descoperit astfel c narcisismul, aspectul personal con'tient, exiiionismul,
impulsivitate, ordinea, sociailitate, optimismul, suiectivismul etc. pot fi trsturi de
personalitate ce pot opera diferenieri ntre consumatorii regsii la nivelul acestei piee.
!elaia dintre personalitate 'i pulicitate genereaz dou categorii de proleme7
posiilitatea indentificrii trsturilor de personalitate 'i a segmentelor pe care le
creeaz?
orientarea aciunilor de pulicitate asupra segmentelor identificate?
!ezolvarea acestor proleme necesit ndeplinirea urmtoarelor condiii7
o1egmentele de consumatori care au trsturi de personalitate similare treuie s fie
omogeni n funcie de factori economici, geografici, demografici4v"rsta, venit,
localizare. astfel nc"t s poat fi intite prin intermediul mediilor pulicitare 'i a
suporturilor pulicitare?
oEvaluarea trsturilor de personalitate cu a8utorul diverselor instrumente de msur
treuie s fie valid 'i reprezentativ?
oTrsturile de personalitate treuie s fie pertinente, adic consumatorii cu personaliti
diferite s adopte comportamente diferite?
o1egmentele de pia identificate treuie s fie suficient de mari pentru a se 8ustifica
aordarea lor din punct de vedere economic.
n concluzie, a'a cum nota &assar8ian, personalitatea consumatorilor influeneaz7
$omportamentul de cumprare?
=legerea mediilor pulicitare?
nclinaia de adoptare a produselor 'i a mrcilor noi?
1egmentarea pieei?
!ecurgerea la team n mesa8ele pulicitare?
:nfluena social?
!olul liderului de opinie?
=sumarea riscurilor?
1chimarea atitudinii. 4$.Dore, +@@A, pag (JF5(J*.
Trecand peste atriutele intrinseci ale produsului sau serviciului, a8ungem sa fim ceea ce
consumam in termeni de randuri.
1i daca pulicitatea prezinta aceasta personalitate consumatorilor, treuie sa definim
aceasta personalitate astfel incat sa raspunda unei nevoi sau asteptari a consumatorilor,
definiti in numere mai mari sau mai mici in functie de adresailitatea dorita a randului
De aceea , psihologia este unul din teritoriile care treuiesc ine intelese si utilizate.
Temperamentul este in psihologie aza pe care se dezvolta toata structura personalitatii.
:ar pentru ca determinarea temperamentului este una genetica, definirea acestuia in
contextul unui rand este una de cea mai mare importanta pentru crearea unui rand care
va avea puterea sa induca o noua realitate, reprezentativa pentru consumatori.
%utem oserva ca exista, la fel ca in teoria traditionala a clasificarii temperamentelor,
randuri extrovertite 7 sangvinice sau colerice si randuri introvertite 7melancolice sau
flegmatice.
Exemple ar putea fi pentru sangvinice 4tipul social, voraret, hazliu, spirit de grup.
Oran!e
"oda#one
Coca Cola
%entru colerice 4 tipul optimist, nestamparat, agresiv, schimator, activ..
Exemplu %ate =ntrefrig sau Hountain DeL.

%entru melancolice 4 tipul intristrat, anxios, rigid, soru, pesimist, rezervat, nesociail,
linistit .
=llianz 4Tiriac. Mestern Cnion


Hilli
%entru flegmatice 4tipul pasiv, gri8uliu, infandurat, pasnic, controlat, demn de incredere,
temperat, calm .. Exemple7
Naraza
!ed Gull
1prite 1chLeppes

1i asa cum nu exista temperamente une si proaste la oameni, fiecare avand avanta8e si
dezavanta8e, randurile pot imraca diverse mantii, care corespund unor nevoi sau
asteptari ale consumatorilor.
Temperamentul randului face parte din =D05ul acestuia, influentand vital toata evolutia
in timp a randului. Gineinteles ca in diverse proportii, randurile, ca si oamenii, au toate
cele , temperamente. :nsa doar unul dintre ele este dominant.
$u totii stim ca diferenta dintre teorie si practica sta in aplicailitatea conceptului, ca
evolutia randurilor nu este determinata doar de mar>eteri, iar deciziile operationale sau
presiunea actionarilor pot duce randul pe teritorii necunoscute. De aceea prima intreare
pe care treuie sa ne5o punem atunci cand ne implicam, in aparitia unui rand este7 cat de
relevanta si normala e actiunea mea in opozitie cu personalitatea si consumatorii
randuluiO
:n ceea ce priveste personalitatea umana, caracterul este proail principalul atriut dupa
care ne ghidam alegerile conform principiului placutului si displacutului. :nconstient ne
fondam perceptiile asupra lumii ce ne incon8oara azandu5ne pe propriile noastre valori si
idei, astfel asociindu5ne grupului de prieteni, persoane cu care impartasim trasaturi
comune de caracter.
%utem spune ca suntem loiali randurilor ce reusesc sa ne imprime trasaturi fundamentale
ce coincid principiilor noastre. $u totii stim ca in momentul creerii unei identitati de
rand asocierea valorilor definitorii reprezinta unul din punctele principale a unui proces
de randing. =ceste valori reprezinta in esenta lor trasaturile dominante si principale ale
caracterului unui rand.
%e msur ce reclamele se nmulesc, sunt tot mai u'or de ignorat pe canalele tradiionale
de promovare. Din acest motiv, pentru a5'i cre'te cota de pia, unele companii renun la
dezvoltarea unor strategii de comunicare pe care s le impun oamenilor, oferindu5le
acestora n schim fr"iele diverselor randuri.
Cna dintre cele mai cunoscute iniiative autohtone de acest tip este spotul Open Source
pentru Pepsi, lansat pe micile ecrane la nceputul anului. 1cris 'i regizat de consumatorii
din ntreaga lume, el a avut 'i o component local, pe care au diri8at5o doi rom"ni
oi'nuii.
Ei l5au reprofilat pe Hutu n :ndiana <ones, i5au nlocuit mnu'ile de portar ale lui Loon
cu unele de lupttor 'i au fcut din Harica pirat.

;otali'tii rom"ni ale'i de pulic sunt difuzai de %epsi doar n !om"nia, spotul
!lobal folosindu5l n schim pe ;aregas.
3Iiitorul aparine consumatorilor care decid ce vor s vad, nu companiilor care decid ce
vor s vad consumatorii/, spune Liviu David, $reative Director 0ext =dvertising. =sta
deoarece toat lumea are de c"'tigat atunci c"nd consumatorii sunt ridicai la rangul de
creatori de reclame. %e de5o parte, v"nzrile companiilor cresc, deoarece consumatorii
mri'eaz mai u'or produse crora au ncercat s le creioneze identitatea, accept"ndu5
le astfel n viaa lor. %e de cealalt parte, oamenii de r"nd au posiilitatea s c"'tige ani
uni sau mcar s5'i imagineze apartenena la cercul elitist al cop2Lriterilor.
n afar de %epsi, printre randurile care au apelat la creativitatea consumatorilor de pe
meleagurile mioritice se numr Pri!at 'i Tedi, care 'i5au lsat etichetele sticlelor pe
m"na consumatorilor, 'i $uraolidon, care a demonstrat c prolemele de digestie ale
altora pot fi suiecte de amuzament. Tot n categoria coninut generat de utilizatori n
pulicitate intr 'i ediiile concursului =didea, organizat de :P=ds.ro. !evista ,,TauQQ,
=von 'i The Hone2 $hannel au fost printre randurile care au oferit, n ultimii doi ani,
premii n schimul unor idei de reclame propuse pe site5ul dedicat industriei pulicitii.

Biblio!ra#ie %
(. Dore, $., $omportamentul consumatorului, Editura Hirton, Timi'oara, +@@A
+. <ouve, H., $omunicarea.%ulicitate si relatii pulice, %olirom, +@@A
J. &otler, =. , %rincipiile mar>etingului, Teora, +@@,
,. &otler, %h., Hanagementul mar>etingului, Editura Teora, Gucure'ti, ())*
A.http7KKLLL.cotidianul.roKpulicitateaRviitoruluiRconsumatoriiRdevinRcop2Lriteri5
FJ@JF.htm
F. http7KKLLL.mar>media.roKarticleRshoL.phpOgRidS*-,