Tema 1.

Coninutul i funciile finanelor publice

Finanele publice constituie o componenta importanta a vietii social-economice a fiecarei tari, iar
impactul lor asupra economiei nationale are conotatii att n dimensiunile si distribuirile Produsului Intern
Brut (P.I.B.), ct si n modul concret de realizare a acestui proces. Eistenta finantelor publice este
indisolubil le!at" de eistenta statului, care are de ndeplinit functii si sarcini importante n ce priveste
or!anizarea si conducerea activitatii economico-sociale nationale, apararea independentei si suveranitatii
tarii. Ele se caracterizeaz# prin participarea direct# la procesele !enerale financiare ale statului ca beneficiar
al resurselor b#ne$ti acumulate $i n calitate de utilizator al resurselor respective.
%inan&ele publice cuprind mai multe cate!orii financiare'
- bu!etul de stat,
- asi!ur#rile sociale,
- creditul.
(aracteristica semnificativ# a finan&elor publice const# n aceea c# procesele $i rela&iile financiare
respective se desf#$oar# n le!#tur# direct# cu satisfacerea unor nevoi colective.
Funciile finanelor publice i rolul lor n economia modern.
%inan&ele publice au ap#rut $i eist# pentru realizarea unor obiective concrete, care nu pot fi
realizate pe alt# cale sau cu alte mi)loace. %inan&ele publice $i ndeplinesc destina&ia social# prin func&iile
care le eercit#'
*. func&ia de reparti&ie+
,. func&ia de control.
1. Funcia de repartiie are dou# faze' constituirea fondurilor b#ne$ti $i distribuirea acestora.
a)Constituirea fondurilor financiare, prima faz# a func&iei de reparti&ie, se nf#ptuie$te prin prelevarea de
c#tre a!en&ii economici a impozitelor, taelor, contribu&iilor pentru asi!urarea social#, a amenzilor,
penalit#&ilor, c-iriilor $i veniturilor ntreprinderilor publice, veniturilor din realizarea mi)loacelor fie ale
statului, a)utoare, dona&ii, mprumuturi etc.
b)(ea de-a doua faz# a func&iei de reparti&ie o reprezint# distribuirea fondurilor. .epartizarea mi)loacelor
b#ne$ti din fondurile publice trebuie s# se fac# dup# anumite criterii, pe baza anumitor te-nici n dependen&#
de importan&a obiectivelor ce trebuiesc finan&ate, deoarece cererea de resurse financiare este, de re!ul#, mai
mare ca oferta.
/istribu&ia resurselor financiare se face n scopul acoperirii c-eltuielilor privind'
nv#&#mntul, s#n#tatea, cultura, asi!ur#rile sociale, !ospod#ria comunal# $i locuin&e, ap#rarea na&ional#,
men&inerea ordinii publice, datoria public#.
2. Funcia de control a finanelor publice.
0ecesitatea func&iei de control a finan&elor publice decur!e din faptul c# fondurile de resurse financiare
constituite la dispozi&ia statului apar&in ntre!ii societ#&i. 1ocietatea este interesat# n asi!urarea resurselor
financiare necesare nevoilor ob$te$ti, diri)area resurselor respective, lund n considera&ie priorit#&ile stabilite
de or!anele competitive, maimizarea eficien&ei utiliz#rii resurselor financiare ect.
/eci, func&ia de control se refer# la modul de constituire a fondurilor n economie, la reparti&ia
acestora pe beneficiari $i la eficien&a cu care unit#&ile economice cu capital de stat $i institu&iile publice
utilizeaz# resursele de care dispun. %unc&ia de control este le!at# de func&ia de reparti&ie, dar are o sfer# de
manifestare mai lar!# dect aceasta, deoarece vizeaz# $i modul de utilizare a resurselor.
1
Tema 2. Etapele de evoluie a finanelor publice i rolul lor n economia modern.
2n tara noastra, nca din secolul al 3I3 lea, s-a folosit notiunea de fisc, care denumea or!anul financiar
care ncasa impozitele, taele, amenzile, etc. /e-a lun!ul
anilor, conceptul de finante a evoluat continuu. 2n aceasta evolutie se contureaza doua etape distincte'
- prima corespunde, n linii !enerale masinismului, capitalismului ascendent (secolele al 34III lea - al
33 lea),
- iar ce-a de-a doua corespunde dezvoltarii monopolurilor (secolul al 33 lea, mai ales dupa marea
recesiune economica mondiala din *5,5-*566). (onceptiile din
prima etapa sunt considerate clasice, iar cele din etapa urmatoare, moderne.
Pentru statul modern, finantele publice nu mai sunt un simplu mi)loc de asi!urare a acoperirii
c-eltuielilor sale, ci un mi)loc de interventie n economie. Preocuparea principala a specialistilor devine
studierea instrumentelor cu a)utorul carora statul poate interveni n viata economica, a modalitatilor de
influentare a proceselor economice, a relatiilor sociale. 7biectul cercetarii se deplaseaza spre analiza
mi)loacelor de interventie a statului prin intermediul c-eltuielilor si al veniturilor publice.
Rolul F .epartizarea unei parti importante din P.I.B., prin intermediul finantelor publice, !enereaza
anumite efecte utile pentru ntrea!a societate, pentru unele !rupuri sociale sau pentru anumite persoane luate
n mod individual. 8stfel, prin intermediul finantelor se deruleaza actiuni publice care urmaresc, printre
altele'
-sporirea potentialului economic al tarii+9 dezvoltarea economica a unor re!iuni ramase n
urma+9 asi!urarea fortei de munca ntr-o structura socio-profesionala corespunzatoare nevoilor
economiei nationale+9 mentinerea starii de sanatate a populatiei ct mai aproape de standardele
europene+9 ridicarea !radului de cultura al tuturor membrilor societatii+9 asi!urarea conditiilor
pentru instaurarea si consolidarea unei democratii pluripartidiste+9 respectarea drepturilor omului si ale
minoritatilor nationale+9 ndeplinirea ri!uroasa a an!a)amentelor asumate prin tratate, acorduri si
conventii bi si multilaterale+9 participarea tarii la diviziunea internationala a muncii.
/e asemenea, impactul finantelor publice asupra economiei se manifesta sub forma redistribuirii
veniturilor si averii n rndurile populatiei, ca si ale ntreprinzatorilor.Prelevarile de impozite si tae de la
persoanele fizice si )uridice la fondurile publice de resurse financiare, se fac cu titlu definitiv si
nerambursabil si diferit de la un contribuabil la altul. Prin urmare, impozitele si taele sunt nu numai
mi)loace de procurare a resurselor necesare statului, dar si instrumente de redistribuire a veniturilor si averii
contribuabililor.
.edistribuirea realizata cu a)utorul impozitelor si taelor este urmata de o a doua
redistribuire, nfaptuita pe calea alocatiilor bu!etare, subventiilor si a transferurilor de resurse de la fondurile
publice la diversi beneficiari, n scopul spri)inirii, cu prioritate, a celor lipsiti de posibilitati materiale sau cu
un potential economic redus.
2
Tema !. "istemul financiar# elementele de ba$ i le%tura dintre ele
Conceptul de sistem financiar are un continut foarte comple, putnd fi interpretat sub mai multe
aspecte, si anume' a) ca
un sistem de relatii economice, n epresie baneasca, prin care se ve-iculeaza resurse financiare+
b) ca un sistem de institutii care participa la :r!anizarea relatiilor, la constituirea si distribuirea fondurilor,
precum si la elaborarea, eecutarea si controlul planurilor financiare. c) ca un sistem
de fonduri de resurse financiare ce se constituie n economie la anumite esaloane si se utilizeaza n scopuri
precis determinate+ d) ca un sistem de finantare a
economiei+ e) ca un sistem de planuri
financiare (instrumente de conducere si reglare), care reflectaanumite procese prevazute a se produce n
economie, n cursul unei perioade de timp determinate+
1istemul financiar are , componente ma)ore' I. %inantele publice. II. %inantele private
(omponenta publica a finantelor releva' ; Procurarea
resurselor necesare statului si utilizarea lor conform nevoilor acestuia in calitatea sa de autoritate publica+
; %olosirea procesului de procurare si utilizare a resurselor ca un mi)loc de influentare a desfasurarii
ansamblului de activitati economico-sociale.
%inantele publice sunt definite in le!atura cu eistenta statului si a autoritatilor sale locale si
centrale.%inantele publice se compun din urmatoarele fonduri' < Bu!etul
national public (bu!et central si cele locale)+ < Bu!etul asi!urarilor
sociale de stat+ < %ondurile etrabu!etare.
II. %inantele private. %inantele private cuprind totalitatea societatilor comerciale, bancare, de asi!urari
indiferent de proprietarul capitalului. (aracteristica esentiala a finantelor private este ca fondurile ne se
consuma ci se avanseaza si recupereaza in permanenta in circuitul economic. 7biectul finantelor
private include'
a) (onstituirea capitalului social+
b) .epartizarea profitului+ c) Plasarea
eventualelor disponibilitati(efect de investitii)+ d) 7btinerea=crearea
mi)loacelor financiare necesare p=u derularea curenta a activiatii lucrative+ e) >obilizarea
creantelor+ f) ?ic-idarea obli!atiilor.
.elatiile de credit relatii banesti de repartitie a produsului !lobal sau a componentelor sale, reflecta niste
relatii reprezentind mobilizarea unor disponibilitati banesti in vederea acoperirii unor nevoi temporare.
Tema &. 'ecanismul financiar# elementele( rolul mecanismului financiar ca parte
inte%rant a mecanismului de funcionare a economiei naionale.
'ecanismul financiar concentreaz# procesele, te-nicile $i instrumentele de re!lare a activit#&ii financiare
care se concretizeaz# prin opera&iuni $i fluuri financiar monetare ce se deruleaz# n contetul activit#&ii
economico sociale de ansamblu.
/eci, mecanismul financiar reprezint# mod de or!anizare a fluurilor financiar monetare, $i mod
de constituire, distribuire, utilizare a fondurilor b#ne$ti financiare.
3
Elementele structurale ale mecanismului financiar'
-fondurile financiare reprezint# componenta de baz# a oric#rui mecanism financiar considerat la nivelul unei
&#ri, semnific# totalitatea fondurilor b#ne$ti financiare ce se constituie la scara economiei na&ionale $i ntre
care se manifest# le!#turi de condi&ionare directe $i indirecte. -----
@pr!-iile financiare - instrument de natur# economic# sau financiar#, cu a)utorul c#reia statul ac&ioneaz#
asupra interesului economic al unei colectivit#&i determinate sau al membrelor acesteia lua&i n mod
individual pentru realizarea unui obiectiv anumit, sau stimulnd evolu&ia n direc&iile dorite+
@metode administrative de !estiune financiar# includ'
). revi$iunea financiar reprezint# activitatea de elaborare a planurilor financiare prin determinarea
volumului resurselor financiare, formelor $i metodelor de mobilizare a lor, stabilirea indicatorilor financiari,
propor&iilor $i m#rimii fondurilor de mi)loace b#ne$ti, surselor de formare a lor $i obiectivelor de utilizare.
)). Controlul financiar reprezint# activitatea de verificare a respect#rii corecte a normelor )uridice ce
re!lementeaz# activit#&ile financiare.
@or!anele cu func&ii n domeniul finan&elor - reprezint# o alt# component# structural# a mecanismului
financiar denumit n practic# aparat financiar bancar.8ceste institu&ii se implic# n activitatea financiar# n
modul cel mai direct ndeplinind atribu&iuni privitoare la derularea opera&iunilor financiar-monetare,
ncepnd de la derulare $i nc-eind cu controlul efectu#rilor.
@dreptul financiar - ansamblul normelor )uridice prin care se re!lementeaz# le!islativ instrumentele
financiare ale statului, metodele $i te-nicile de aplicare a lor, drepturile, obli!a&iile $i func&iile or!anelor cu
atribu&ii $i r#spunderi n domeniul finan&elor.
Rolul 'ec Fin in economia nationala
In tarile cu economie de piata, si cu atat mai mult in cele aflate in perioada de tranzitie catre o astfel de
economie, statul, prin or!anele si institutiile sale, indeplineste un rol important in asi!urarea functionarii
acestui mecanism. 1tatul actioneaza, pe de o parte, ca autoritate publica, iar pe de alta, ca producator si
consumator de bunuri si servicii, or!anizator si finantator al asi!urarilor sociale si = sau asi!urat. (a
autoritate publica, statul nu se limiteaza numai la mentinerea ordinii publice, apararea nationala, intretinerea
de relatii eterne, ci influenteaza insasi productia materiala, consumul si formarea bruta de capital,
sc-imburile comerciale cu strainatatea, repartitia produsului intern brut. 8stfel, statul intervine in
repartizarea produsului intern brut (venitului national) prin prelevarea unei importante parti a acestuia la
fondurile de resurse financiare publice+ el participa nemi)locit la activitatea economica a tarii in calitate de
a!ent economic, de ac-izitor de bunuri si servicii pentru satisfacerea nevoilor sociale, de actionar la unele
banci sau societati de dezvoltare, de for cu atributii de orientare a dezvoltarii economico-sociale a tarii etc.
Prin urmare, mecanismul de functionare a economiei nationale cuprinde o serie de componente de
natura financiara, care, impreuna alcatuiesc mecanismul financiar.
>ecanismul financiar are o structura complea care cuprinde' a) sistemul financiar+ b) par!-iile
financiare utilizate de stat pentru influentarea activitatii economice+ c) metodele administrative de conducere
folosite in domeniul finantelor+ d) cadrul institutional alcatuit din institutii si or!ane cu atributii in domeniul
finantelor+ e) cadrul )uridic, format de le!i, -otarari, ordonante si alte re!lementari cu caracter normativ in
domeniul finantelor.
4
Tema *. Coninutul( rolul i direciile politicii financiare la etapa actual
n Republica 'oldova
olitica financiar este o component# a politicii !enerale, care reprezint# o form# de or!anizare $i
conducere a unei colectivit#&i umane pentru satisfacerea intereselor sale. Politica economic# a statului
reprezint# o ac&iune !eneral# a puterii publice centrale, con$tiente, coerente $i finalizate care se eercit# n
domeniul economiei adic# influen&eaz# produc&ia, sc-imbul, consumul bunurilor, serviciilor $i constituirea
capitalului, eprim# totalitatea metodelor, mi)loacelor, instrumentelor, institu&iilor privind procurarea $i
diri)area resurselor financiare utilizate de stat pentru influen&area proceselor economice $i a rela&iilor sociale
n vederea realiz#rii scopurilor macroeconomice $i ob&inerea ec-ilibrului !eneral adecvat n economie.
7biectivele de baz# ale politicii financiare constau' stabilirea, dezvoltarea $i cre$terea economic#. .educerea
$oma)ului..educerea infla&iei.(re$terea nivelului de trai al popula&iei.
Politica financiar# ac&ioneaz# nemi)locit n sfera reparti&iei. 8ceasta se vede prin modul n care se
nf#ptuie$te repartizarea resurselor financiare prin dimensionarea $i desfiin&area fondurilor constituite.
+irectiile politicii fiscale. /atorit# faptului c# .epublica >oldova se afl# ntr-o criz# economic#
de)a de un deceniu, statul se confrunt# cu mari dificult#&i de ordin financiar, care mpiedic# atin!erea
obiectivelor politicii !enerale a statului. Problemele financiare $i lipsa unor investi&ii consistente
caracterizeaz# toate componentele activit#&ii publice private. Identificarea, antrenarea $i fluidizarea
resurselor financiare, reclam# politici $i ac&iuni neordinare. .epublica >oldova are nevoie de un aflu masiv
de resurse financiare. Investi&iile str#ine directe nu vor ntrzia dac# va eista o consecven&# politic# n
favorizarea acestor plasamente. 1unt absolut necesare m#suri ener!ice n perfec&ionarea sistemului le!islativ
privind investi&iile, etinderea eportului(prin sporirea competitivit#&ii produselor auto-tone), disciplinarea
re!imului fiscal, ne!ocierea unor credite preferen&iale cu destina&ie special#, asisten&a etern# prin
intermediul unor institu&ii financiare specializate etc.
olitica financiar a Republicii 'oldova prevede urmtoarele obiective i aciuni#
7biective' 7norarea obli!a&iunilor financiare la toate nivelurile+ 1timularea antreprenoriatului prin politica
bu!etar#+(oordonarea nivelului c-eltuielilor bu!etare cu dinamica PIB+Promovarea ec-it#&ii fiscale,
transparen&ii, stabilit#&ii $i simplit#&ii politicii financiare+8si!urarea stabilit#&ii fiscale
8c&iuni'8)ustarea c-eltuielilor bu!etare la posibilit#&ile reale de colectare a veniturilor+Ec-ilibrarea
bu!etului consolidat, &innd cont de sporirea locurilor de munc#.%iarea volumului c-eltuielilor bu!etare,
&innd cont de pro!ramele e$alonate pentru fiecare perioad#+?imitarea cotei eterne n volumul anual al
PIB+%inan&area deficitului bu!etar cu preponderen&# din contul mprumuturilor interne.
5
Tipurile politicii financiare.
Politicile financiare includ dou# componente principale'Politica bu!etar-fiscal#.Politica monetar-creditar#.
). olitica bu%etar,fiscal reprezint# activitatea de influen&are a proceselor social-economice prin venituri
$i c-eltuieli publice, n vederea realiz#rii principalelor scopuri macroeconomice $i ob&inerea ec-ilibrului
!eneral.
Instrumentele politicii bu!etar-fiscale sunt'
*. Impozitul , care reprezint# instrument de preluare a unei p#r&i din veniturile sau averea persoanelor
fizice $i )uridice la dispozi&ia statului
,. Taxa , care reprezint# plata efectuat# de persoanele fizice, )uridice pentru serviciile prestate acestora
de c#tre institu&iile publice
6. Transferul ,-pl#&i !uvernamentale f#r# rambursare (compensare) f#cute cet#&enilor
A. Achiziii guvernamentale , c-eltuieli b#ne$ti pentru procurarea de bunuri $i servicii necesare statului.
olitica bu%etar - reprezint# politica n domeniul c-eltuielilor publice.
Ea stabile$te'm#rimea, destina&ia, structura optimal# a c-eltuielilor,obiectivele ce trebuie atinse n efectuarea
diferitor c-eltuieli,c#ile $i metodele ce se realizeaz# pentru atin!erea scopurilor reie$ind din faptul ca eforturile s#
fie minime.
olitica fiscal reprezint# politica n domeniul stabilirii resurselor financiare publice.
Ea stabile$te' volumul $i provenien&a resurselor ce pot fi procurate de stat de la fondurile sale,metode de preluare
ce se utilizeaz# n procesul de constituire a fondurilor financiare, deci stabilirea sistemului $i instrumentelor
fiscale.obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale folosite n procesul de constituire a fondurilor
financiare.
)). olitica monetar,creditar reprezint# activitatea de influen&are a proceselor social-economice prin oferta
de bani n vederea realiz#rii principalelor scopuri macroeconomice
Instrumentele politicii monetar-creditare'
*. 7pera&iuni pe pia&a desc-is# cu -rtiilor de valoare (vnzarea cump#rarea de c#tre Banca 0a&ional# a
>oldovei (B0>) a -rtiilor de valoare emise de Buvernul &#rii ce urm#re$te scopul de m#rire sau reducere
a cantit#&ii de bani n circula&ie).
,. >odificarea ratei dobnzii (mic$orarea sau m#rirea ratei dobnzii contribuie la m#rirea sau mic$orarea
resurselor creditare a b#ncilor comerciale).
6. >odificarea cotei rezervelor obli!atorii (sc-imbarea cotei depozitelor obli!atorii a b#ncilor comerciale
care se p#streaz# n numerar la Banca 0a&ional# a >oldovei).
A. Interven&ia pe pia&a valutar#(stabilizarea cursului valutar prin vnzarea sau cump#rarea monedei de c#tre
Banca 0a&ional# a >oldovei).
6
Tema -. "istemul c.eltuielilor publice# coninutul i clasificarea c.eltuielilor.
C.eltuielile publice eprim# rela&ii economico-sociale n form# b#neasc# ce se manifest# ntre stat pe de
o parte, $i persoane fizice $i )uridice, pe de alt# parte, cu ocazia repartiz#rii $i utiliz#rii resurselor financiare
ale statului n scopul ndeplinirii func&iilor acestuia.
(-eltuielile publice se materializeaz# n pl#&i efectuate de stat din resursele mobilizate pe diferite c#i
pentru ac-izi&ii de bunuri sau prest#ri de servicii necesare pentru ndeplinirea diferitelor obiective ale
politicii statului'
*. 1ervicii publice !enerale+
,. 8c&iuni social-culturale+
6. 2ntre&inerea armatei+
A. 8c&iuni economice.
(-eltuielile publice cuprind'
@(-eltuieli bu!etare acoperite din resurse financiare publice constituite n' bu!etul administra&iilor centrale
de stat+bu!etul asi!ur#rilor sociale+bu!etele locale.
@(-eltuieli etrabu!etare acoperite din resurse financiare publice constituite n afara bu!etului de stat.
@(-eltuieli acoperite din fonduri cu destina&ia special# (fondul pentru asi!ur#ri sociale).
@(-eltuieli ale ntreprinderilor, institu&iilor financiar-bancare cu capital de stat.
@(-eltuielile cu caracter public ale or!aniza&iilor interna&ionale, finan&ate din resursele mobilizate de la
membrii acestora, respectiv de la statele membre ale acestor or!aniza&ii.
Clasificarea c.eltuielilor publice
1tructura c-eltuielilor publice dup# anumite obiective economice, sociale, militare, politice se face n
baza diferitor criterii'
/Clasificaia administrativ are la baz# criteriul institu&ional prin care se efectueaz# c-eltuielile publice'
ministere, unit#&i administrativ-teritoriale+
/Clasificaia economic folose$te dou# criterii de !rupare' unul conform c#ruia c-eltuielile se mpart n
c-eltuieli de capital (cu caracter de investi&ii) $i c-eltuieli curente ( de func&ionare), iar altul care mparte
c-eltuielile, n c-eltuieli ale serviciilor publice $i c-eltuieli de transfer.
Cheltuielile de capital sau de investiii sunt destinate sferei de produc&ie material# sau sferei
nemateriale ($coli, spitale, a$ez#minte de cultur#).
Cheltuielile curente asi!ur# func&ionarea $i ntre&inerea institu&iilor publice.
7
Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind remunerarea serviciilor, a presta&iilor,
a furniturilor aduse la administra&ia statului necesare pentru func&ionarea institu&iilor publice sau pentru
ec-ipamente de investi&ii.
Cheltuielile de transfer pot avea caracter economic (subven&ii, stimularea eportului) sau social
(burse, pensii, alte a)utoare).
Clasificaia funcional a c-eltuielilor publice cuprinde c-eltuielile pentru servicii publice
!enerale' ap#rare, educa&ie, s#n#tate, locuin&e $i servicii comunale, servicii economice.
Tema 0. rocesul bu%etar n Republica 'oldova# fondurile
bu%etului public naional.
Procesul bu!etar este procesul care ncepe cu elaborarea bu!etului $i se termin# cu aprobarea d#rii de
seam# despre eecutarea lui pentru anul bu!etar respectiv, reprezint# etape consecutive de elaborare,
aprobare, eecutare $i raportare a eecut#rii bu!etului.
Procesul bu!etar reprezint# ansamblul m#surilor $i ac&iunilor ntreprinse de autoritatea statal#
competent# cu privire la etapele consecutive ale procedurii bu!etare, care sunt'
@elaborarea proiectului bu!etului de stat+ aprobarea+ eecutarea+nc-eierea+controlul+aprobarea eecut#rii
bu!etare.
8ceste opera&iuni se desf#$oar# ntr-un cadru constitu&ional (le!al) $i administrativinstitu&ional
care prezint# particularit#&i de la &ar# la &ar#, determinate de evolu&ia istoric# a fiec#reia dintre ele.
rocedura de elaborare a bu%etului de stat include urm#toarele etape'
- n termenul stabilit de Buvern, >inisterul %inan&elor prezint# Buvernului proiectul le!ii
bu!etare pentru anul bu!etar viitor+
- pn# la * octombrie al fiec#rui an Buvernul prezint# Parlamentului'
a) proiectul le!ii bu!etare anuale pentru anul bu!etar viitor $i nota eplicativ#+
b) lista modific#rilor n le!isla&ie, care rezult# din proiectul le!ii bu!etare anuale.
E1aminarea i adoptarea le%ii bu%etare anuale de ctre arlament.Proiectul le!ii bu!etare
anuale este eaminat de (urtea de (onturi, care prezint# Parlamentului un aviz la data stabilit# de acesta.
E1ecutarea bu%etului de stat..esponsabilitatea pentru eecutarea bu!etului de stat revine
Buvernului.2n termen de *: zile dup# adoptarea le!ii bu!etare anuale, >inisterul %inan&elor'
- solicit# de la autorit#&ile publice centrale planurile de finan&are, precum $i cele ale institu&iilor
subordonate+
- ntocme$te repartiz#rile lunare ale veniturilor prev#zute de le!ea bu!etar# anual# $i de alte acte
le!islative.
2n termen de AC zile dup# publicarea le!ii bu!etare anuale, >inisterul %inan&elor aprob# repartizarea
lunar# a veniturilor $i c-eltuielilor bu!etului de stat conform clasific#rii bu!etare.
2nc.eierea i aprobarea contului de e1ecuie bu%etar.Eecu&ia bu!etului de stat presupune
nre!istrarea contabil# a veniturilor $i c-eltuielilor, precum $i a ncas#rilor $i pl#&ilor aferente acestora.
8
Controlul bu%etar.(ontrolul asupra eecut#rii bu!etului de stat reprezint# o etap# a procesului
bu!etar a c#rei necesitate se fundamentez# pe restric&iile ce trebuie luate n considerare la alocarea pe
destina&ii $i utilizarea resurselor bu!etare.
Indiferent de unele particularit#&i, care pot eista ntr-o &ar# sau alta, !enerate de eperien&a
acumulat# n domeniul democra&iei $i n cel al finan&elor publice, procesul bu!etar prezint# o serie de
tr#s#turi comune, $i anume'
- este un proces de decizie, ntruct esen&a sa const# n alocarea resurselor bu!etare limitate
n raport cu nevoile societ#&ii pentru bunuri publice $i servicii publice+
- este un proces predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bu!etare nu
sunt determinate de for&ele pie&ei, ci de cet#&eni, de !rupuri de interese prin mecanismul
reprezentativit#&ii $i a votului+
- este un proces complex, cu mii de participan&i (institu&ii publice, administra&ii publice,
or!aniza&ii politice etc.)+
- este un proces ciclic, deoarece etapele procesului bu!etar sunt stabilite prin le!i specifice,
n baza principiilor publicit#&ii bu!etare $i anualit#&ii, cu precizarea termenelor concrete de derulare $i
finalizare.
Tema 11. 3ecesitatea i coninutul asi%urrilor sociale de stat.
0ecesitatea infaptuirii asi!urarilor sociale decur!e din faptul ca participarea cetatenilor la desfasurarea
procesului de productie si a oricarei activitati utile societatii poate sa depuna salariatii, cooperatori,
a!ricultori, intreprinzatori articulari in anumite situatii - cu toate masurile care se iau pentru asi!urarea
i!ienei, a securitatii si protectiei muncii, precum si pentru prevenirea accidentelor si a imbolnavirilor, etc. -
in imposibilitatea de a mai presta o munca in conditii normale. /eoarece cetatenii pot sa a)un!a in
imposibilitatea de a mai munci si deci de a-si dobandi prin munca bunurile si serviciile necesare traiului lor
si a familiilor lor din diverse cauze, cum sunt ' accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum si ca
urmare a atin!erii unei anumite limite de varsta, cand omul nu mai poate munci cu plenitudine fortelor sale,
este necesar ca statul, companiile nationale, re!iile autonome, soc *A*b*Db ietatile comerciale, unitatile si
or!aniatiile cooperatiste, asociatiile, intreprinderile private, intreprinzatorii particulari sa ia din timp
masurile corespunatoare pentru protectia cetatenilor, asi!urandu-le veniturile necesare traiului acestora si
familiilor lor.
8si!urarile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie si de a)utorare a cetatenilor activi, a
pensionarilor si membrilor lor de familie, care consta in acordarea de catre stat sau anumite or!anizatii de
indemnizatii, a)utoare, pensii, trimiteri la odi-na, la tratament balnear si alte !ratuitati, in perioada in care se
!asesc, temporar sau definitiv, in incapacitate de munca sau in alte cazuri cand a)utorarea este necesara.
Prin asi!urarile sociale se iau masurile corespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si
intarirea sanatatii, precum si pentru asi!urarea eistentei acelora care si-au pierdut incapacitatea de munca
din cauza bolii, accidentelor, a atin!erii unei anumite limite de varsta, etc. si a celor care nu au sustinatori
le!ali.
8si!urarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice banesti cu a)utorul carora - in procesul
repartitiei PIB - se formeaza, se repartizeaza, se !estioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare
ocrotirii obli!atorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale, re!iile autonome, soc *A*b*Db
ietatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum si de credit, a membrilor cooperatiei mestesu!aresti si
a unitatilor a!ricole, a avocatilor, a a!ricultorilor, a mestesu!arilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor
particulari, a slu)itorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care,
aflate in incapacitate temporara sau permanenta de munca, deservesc blocurile de locatari, in caz de
batranete si in alte cazuri prevazute de le!e. /e asemenea, asi!urarile sociale ocrotesc si membrii familiilor
9
Tema 12. "istemul asi%urrilor sociale n Republica 'oldova(
problemele aferente lui
2n .epublica >oldova bu!etul asi!ur#rilor sociale de stat cuprinde veniturile $i c-eltuielile pentru
efectuarea asi!ur#rii sociale de stat a cet#&enilor.
1istemul de asi!urare din .epublica >oldova a cunoscut n evolu&ia sa trei etape semnificative'
Etapa nt!i " p!n# la adoptarea, n ianuarie *55*, a le!ii na&ionale privind pensiile. 1istemul sovietic de
pensii era bazat pe conceptul $asigurare f#r# contribuii$. .esursele financiare necesare erau ob&inute eclusiv
din pl#&ile efectuate de ntreprinderi n bu!et, n cazul unui asemenea sistem, se pierde una dintre principalele
caracteristici, $i anume - le!#tura dintre responsabilitatea personal# (eprimat# prin contribu&ii) $i dreptul de a
ob&ine beneficii $i pensii.
Etapa a doua " pn# la reforma sistemului de pensii care a fost ini&iat# la l ianuarie *555. n aceast#
perioad#, m#rimea pensiei depindea de salariul mediu lunar, sta!iul de munc#, precum $i de unele condi&ii
secundare. >#rimea de baz# a pensiei constituia CCE din salariul mediu lunar, plus cte *E pentru fiecare an de
munc# care dep#$ea ,C de ani pentru b#rba&i $i ,: de ani pentru femei. Participan&ii la r#zboi, donatorii $i alte
cate!orii de persoane aveau dreptul la compensa&ii suplimentare la pensia de vrst#.
Etapa a treia corespunde actualei st#ri a sistemului de pensii, nceputul c#reia a fost marcat de intrarea n
vi!oare a ?e!ii privind sistemul public de asi!ur#ri sociale . 8stfel, le!ea prevedea ca vrsta de ie$ire la pensie
s# creasc# treptat pn# la FC de ani pentru b#rba&i $i F: de ani pentru femei.1e planifica realizarea cre$terii
sta!iului minim de lucru pe care asi!uratul trebuie s#-l acumuleze. Perioada pentru care va corespunde dreptul de
a ob&ine pensie va cre$te pn# la 6C de ani (aceea$i att pentru b#rba&i, ct $i pentru femei), inainte de aceasta,
staiul minim de lucru era de ,C de ani pentru b#rba&i $i ,: de ani pentru femei.
Pensiile de stat sunt pl#tite din fondurile (asei 0a&ionale de 8si!ur#ri 1ociale. ?a formarea acestor
fonduri particip# or!aniza&iile, ntreprinderile, persoanele fizice, statul.
/e$i au fost nre!istrate anumite succese la introducerea noului sistem de asi!ur#ri sociale, totu$i au
r#mas nesolu&ionate numeroase probleme complee. Gna din ele este ineisten&a separ#rii evidente dintre cele
dou# componente ale protec&iei sociale' asi!urarea social# $i asisten&a social#. 1epararea lor r#mne s# fie un
obiectiv important , odat# cu asi!urarea social# $i asisten&a social## se adreseaz# la dou# cate!orii diferite de
beneficiari. 7 alt# problem# dificil# este m#rimea pensiei, n special lipsa de indeare a acesteia.
Gn impediment ma)or n dezvoltarea sistemului na&ional de asi!ur#ri sociale este lipsa unui sistem
informa&ional de mana!ement specializat n domeniul dat.
Tema 1!. "istemul asi%urarilor medicale in R'
8si!urarea obli!atorie de asisten&# medical# reprezint# un sistem autonom !arantat de stat de protec&ie
financiar# a popula&iei n domeniul ocrotirii s#n#t#&ii prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul
primelor de asi!urare, a unor fonduri b#ne$ti destinate pentru acoperirea c-eltuielilor de tratare a st#rilor
condi&ionate de survenirea evenimentelor asi!urate (maladie sau afec&iune). 1istemul asi!ur#rii obli!atorii de
asisten&# medical# ofer# cet#&enilor .epublicii >oldova posibilit#&i e!ale n ob&inerea asisten&ei medicale
oportune $i calitative.
10
1istemul asi!ur#rii obli!atorii de asisten&# medical# se or!anizeaz# $i func&ioneaz# avnd la baz#
urm#toarele principii'
a) principiul unicit#ii, potrivit c#ruia statul or!anizeaz# $i !aranteaz# sistemul asi!ur#rii obli!atorii de
asisten&# medical# bazat pe acelea$i norme de drept+
b) principiul egalit#ii, potrivit c#ruia tuturor participan&ilor la sistemul de asi!urare obli!atorie de
asisten&# medical# (pl#titori de prime de asi!urare obli!atorie de asisten&# medical#, prestatori de servicii
medicale $i beneficiari de asisten&# medical#) li se asi!ur# un tratament nediscriminatoriu n ceea ce prive$te
drepturile $i obli!a&iile prev#zute de le!e+
c) principiul solidarit#ii, potrivit c#ruia pl#titorii primelor de asi!urare obli!atorie de asisten&# medical#
ac-it# contribu&iile respective n func&ie de venit, iar persoanele asi!urate beneficiaz# de asisten&# medical#
n func&ie de necesit#&i+
d) principiul obligativit#ii, potrivit c#ruia persoanele fizice $i )uridice au, conform le!ii, obli!a&ia de a
participa la sistemul asi!ur#rii obli!atorii de asisten&# medical#, iar drepturile de asi!ur#ri medicale se
eercit# corelativ cu ndeplinirea obli!a&iilor+
e) principiul contributivit#ii, potrivit c#ruia fondurile de asi!ur#ri medicale se constituie pe baza primelor
de asi!urare ac-itate de c#tre pl#titorii stabili&i de le!isla&ie+
f) principiul repartiiei, potrivit c#ruia fondurile de asi!ur#ri obli!atorii de asisten&# medical# realizate se
redistribuie pentru plata obli!a&iilor ce revin sistemului asi!ur#rii obli!atorii de asisten&# medical#, conform
le!ii+
!) principiul autonomiei% potrivit c#ruia sistemul asi!ur#rii obli!atorii de asisten&# medical# se
administreaz# de sine st#t#tor, n baza le!ii, iar prestatorii de servicii medicale care acord# asisten&#
medical# n sistemul respectiv activeaz# pe principii de autofinan&are $i nonprofit.
Tema 1&. )mpo$itele# clasificarea( funciile( elementele i principiile de impunere
Impozitul reprezint# o contribu&ie b#neasca obli!atorie cu titlu nerambursabil, datorat#, conform le!ii,
statului de c#tre persoanele fizice $i )uridice pentru veniturile care le ob&in sau pentru averea pe care o
posed#. Plata impozitului se efectueaz# n cuantumul $i termenul precis stabilit prin le!e.
2n practica fiscal# interna&ional# intlnim o diversitate de impozite, care se deosebesc ca form# $i continu&.
8stfel avem, in funcie de scopul urm#rit de stat prin introducerea lor, impozitele se !rupeaz#'
@Impozite financiare, instituite de stat in scopul realizarii de venituri necesare acoperirii c-eltuielilor statului
(cum sunt, de eemplu, impozitele pe venit, taele de consumatie etc.).
@Impozite de ordine, introduse de stat in scopul limit#rii unei activit#&i anume sau n vederea realiz#rii unor
obiective nefiscale cum sunt, de eemplu, introducerea unor accize ridicate asupra consumului de alcool $i
tutun sau utilizarea unor tae vamale antidumpin! in scopul limitarii importului anumitor m#rfuri ce au pret
de dumpin!.
/up# frecvena cu care se realizeaz# (respectiv, se percep la bu!et), distin!em'
@Impozite permanente (ordinare), care se percep cu re!ularitate (de re!ula, anual), fiind inscrise n cadrul
fiecarui bu!et public.
@Impozite incidentale (extraordinare), care se instituie n situa&ii ecep&ionale (cum ar fi, de pild#, n situa&ii
de criz# $i r#zboi) $i se percep o sin!ur# dat#, motiv pentru care ele nu sunt inscrise n bu!etul public.
/up# instituia care le administrea$, impozitele se !rupeaz# n func&ie de tipul statelor n care se
instituie $i percep, astfel'
@2n statele de tip federal distin!em ' impozite federale% impozite ale statelor membre ale federaiilor&
11
impozite locale% ale departamentelor% provinciilor sau 'udetelor% ale municipiilor% ora(elor (i comunelor.
@2n statele de tip unitar distin!em' impozite ale administratiei centrale de stat& impozite locale% ale
organelor administrativ"teritoriale.
/up# forma plii impozitele sunt'impozite n bani&impozite n natur#&
8vndu-se n vedere obiectul asupra crora se aea$, impozitele se clasific# n'impozite pe
venit&impozite pe avere& impozite pe consum (sau pe cheltuieli).
2n functie de trasaturile de fond impozitele se !rupeaz# n dou# cate!orii'impozite directe&impozite
indirecte.
Funciile impo$itelor .Prin politica fiscal# practicat#, statul are dreptul de a prelua o parte din veniturile
realizate de subiectele de drept sau de a percepe o parte din costul serviciilor prestate n folosul
solicitan&ilor. Impozitele la care sunt obli!ate subiectele pl#titoare ndeplinesc, n principiu, trei
func&ii'
a) Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii (fiscal) este o obli!a&ie a tuturor
persoanelor fizice sau )uridice care ob&in venituri impozabile sau taabile. 8ceste fonduri sunt utilizate de
stat pentru finan&area de obiective $i ac&iuni cu caracter !eneral, folosind ntre!ii colectivit#&i ca' finan&area
institu&iilor publice, constituirea rezervelor de stat, alte ac&iuni $i obiective cu caracter economic $i social.
b) Redistribuirea unor venituri primare sau derivate (social) este opera&iunea de preluare a unor resurse n
vederea repartiz#rii lor pentru satisfacerea unor trebuin&e acceptate n folosul altora dect posesorii ini&iali ai
resurselor.
c)Reglarea unor fenomene economice sau sociale (economic) ac&ioneaz# n mod diferit n cazul unit#&ilor
economice sau a persoanelor fizice. ?a unit#&ile economice, prin impozite $i tae se influen&eaz# pre&urile
m#rfurilor $i tarifelor eecut#rilor de lucr#ri $i servicii publice, rentabilitatea, eficien&a economico-
financiar#, etc. ?a persoanele fizice, prin impozite $i tae se stimuleaz# utilizarea ct mai productiv# a
terenurilor a!ricole $i ale altor bunuri, pe care le au n patrimoniul personal, se limiteaz# realizarea de
venituri ea!erate, etc.
Elementele impo$itului. Impozitul reprezint# un instrument comple alc#tuit dintr-un $ir de
componente. Principalele elementele ale impozitului naintate n teoria $i practica financiar# sunt
urm#toarele'
4biectul impozitului, reprezint# elementul concret care st# la baza a$ez#rii acestuia $i poate fi diferit
n func&ie de provenien&a impozitului, scopul urm#rit, natura pl#titorului. 8stfel, ca obiect al impozitului
poate ap#rea'a)H )enitul% care poate fi profitul (beneficiul) a!en&ilor economici $i veniturile persoanelor
fizice+b)H Averea (bunurile), care este reprezentat# de cl#diri, terenuri, mi)loace de transport+c)H Cheltuielile
(consumul), care constituie produsul, serviciul prestat sau lucrarea eecutat#, bunul importat sau uneori cel
eportat n cazul impozitelor indirecte+d)H Actele (i faptele realizate de or!anele statului pentru care se
datoreaz# tae de timbru $i nre!istrare. 1pre eemplu, eliberarea, le!alizarea, autentificarea unor acte,
desc-iderea $i dezbaterea succesiunilor, solu&ionarea liti!iilor de c#tre or!anele de )udecat#.
5a$a de calcul (materia impozabil#) reprezint# elementul pe care se fundamenteaz# evaluarea (calculul)
impozitului. Baza de calcul poate s# fie aceea$i ca $i obiectul impozabil sau s# difere de acesta. 8stfel,
atunci cnd obiectul impozitului l constituie valoarea, venitul sau pre&ul acesta este n acela$i timp $i baz#
de calcul, ca de eemplu, n toate cazurile impozitului pe venit. (nd este vorba de bunuri ca obiect al
impozitului, atunci avem dou# cazuri'a) n cazul impozitului funciar, cnd suprafa&a de teren este eprimat#
12
n m.p. sau -a este $i element de calcul b) n cazul impozitului pe imobil obiectul impunerii este cl#direa,
iar calculul se face n func&ie de valoarea acesteia.
"ubiectul impo$itului (contribuabil, pl#titor) este persoana fizic# sau )uridic# de&in#toare sau realizatoare a
obiectului impozabil $i care potrivit le!ii este obli!at la plata acestuia.
"uportatorul (destinatarul) impozitului este persoana care suport# n ultima instan&# impozitul (c#ruia i se
adreseaz#).
"ursa impo$itului arat# din ce anume se pl#te$te impozitul (venit ori, ecep&ional, averea).
6nitatea de impunere reprezint# unitatea n care se eprim# obiectul sau materia impozabil#, adic# leul
(u.m.) n cazul veniturilor+ m.p. sau -a la impozitul funciar+ capacitatea cilindric# la mi)loacele de transport
etc.
Cota impo$itului (cuantumul unitar, unitatea de evaluare) reprezint# impozitul aferent unei unit#&i de
impunere. Impozitul poate fi stabilit ntr-o cot# fi# sau n cote procentuale.
Termenul de plat indic# data la care sau pn# la care impozitul trebuie ac-itat fa&# de stat. El apare ca'
interval de timp n care sumele trebuie v#rsate la bu!et+ dat# fi# la care obli!a&iunile trebuie ac-itate.
2nlesnirile fiscale reprezint# un alt element prev#zut de actele normative fiscale (financiare) $i se refer# la
reduceri, scutiri, bonifica&ii, amn#ri $i e$alon#ri ale pl#&ii la bu!et.
"anciunile sunt un element pe care le!ea fiscal# l cuprinde, avnd scopul de a nt#ri odat# n plus
caracterul obli!atoriu al ac-it#rii impozitelor $i taelor, precizndu-se totodat# penaliz#rile aplicate
pl#titorilor ce se abat de la aceast# ndatorire le!al#.
rincipiile impunerii. /in punct de vedere politic, prin impunere se urm#re$te ca fiecare impozit
introdus s# r#spund# cerin&elor unor anumitor principii $i anume' principiului de ec-itate fiscal#, de politic#
financiar#, de politic# economic# $i principii social-politice.
@ Principii de ec-itate fiscal#. Ec-itatea fiscal# nseamn# dreptate $i )uste&e n materie de impozite. Ea
presupune impozitarea diferen&iat# a veniturilor $i a averii n func&ie de puterea contributiv# a subiectului
impozitului $i scutirea de plata impozitului a persoanelor cu venituri mici. Ec-itatea fiscal# indic#
ndeplinirea cumulativ# a mai multor condi&ii.
@ Principii de politic# financiar#. 8ceast# !rup# de principii le n!lobeaz# pe cele de ordin financiar,
constituie cerin&ele ce ofer# realizarea obiectivelor financiare - acumularea mi)loacelor publice. 8stfel,
impozitul trebuie s# corespund# urm#toarelor criterii' randament financiar ridicat, stabilitate $i elasticitate.
@ Principii de politic# economic#. 8ceast# !rup# de principii are n vedere criteriile de construc&ie a
impozitului, datorit# c#rora el eercit#, n afar# de cea financiar#, o alt# misiune important# - de influen&are a
proceselor economice. >aniera de formarie a impozitului l trasform# n instrument de stimulare%
reglementare sau deprimare economica.
* Principii social-politice. 8ceast# !rup# de principii are n vedere criteriile de construc&ie a impozitului,
datorit# c#rora el este utilizat la realizarea obiectivelor de ordin social $i politic. >aniera de forma&ie a
impozitului l transform# n instrument de prote'are sau suprimare economic# a unor !rupuri sociale.
Tema 1*. Rolul impo$itelor directe i impo$itelor indirecte ca surse principale de
formare a bu%etelor i instrumente ale politicii financiare.
In ma)oritatea statelor lumii, impozitele indirecte ocup# un loc predominant Jn totalul resurselor
fiscale. Principalele impozite indirecte sJnt taa pe valoarea ad#u!at#, accizele $i taele vamale. In
unele &#ri, sistemul impunerii indirecte include, de asemenea, impozitul pe bunuri imobiliare, taele
pentru utilizarea resurselor naturale, taele rutiere $i altele, instituite Jn func&ie de politica fiscal#
13
promovat# de c#tre stat.
Evolu&ia impozitelor indirecte poate fi caracterizat# prin anumite tendin&e !enerale'
*) de la impunerea obiectelor de strict# necesitate la impunerea celor mai pu&in importante+
,) dup# impunerea unui num#r mare de bunuri, aten&ia se concentreaz# asupra unor m#rfuri
specifice+
6) trecerea de la impunerea unei cantit#&i estimative, stabilite Jn func&ie de caracteristicile
eterioare la impozitarea produselor finite ob&inute.
1istemele fiscale ale &#rilor dezvoltate s-au creat sub influen&a multitudinii de factori economici,
politici $i sociali. Interdependen&a dintre dezvoltarea economic# $i impozitele aplicate pentru anumite
tipuri de venituri difer# de la o &ara la alta $i este susceptibil# de fluctua&ii. Gnele &#ri s-au dezvoltat Jn
condi&iile predomin#rii impunerii indirecte, alte &#ri au preferat impunerea direct#, atin!Jnd acela$i
nivel al dezvolt#rii.
.olul impozitelor de stat se manifest# pe plan financiar, economic $i social. .olul cel mai important al
impozitelor se manifest# pe plan financiar, deoarece acestea constituie mi)locul principal de procurare a
resurselor financiare necesare acoperirii c-eltuielilor publice.
.olul economic al impozitelor se manifest# n m#sura n care statul folose$te impozitele ca mi)loc de
interven&ie n activitatea economic#.
2n func&ie de necesit#&ile concrete ale persoanelor, impozitele pot fi utilizate pentru ncura)area sau
frnarea unei activit#&i, cum ar fi' produc&ia, comer&ul eterior sau consumul unor anumite produse. 8ltfel
spus, impozitele pot fi folosite pentru Kinfluen&area deciziilor economice ale persoanelor fizice $i firmelor.L

.olul n plan social al impozitelor se concretizeaz# n faptul c#, prin intermediul lor, statul procedeaz#
la redistribuirea unei p#r&i din produsul intern brut ntre !rupuri sociale $i indivizi, ntre persoanele fizice $i
cele )uridice.
Prin intermediul impozitelor, taelor $i contribu&iilor statul preia la bu!et ntre patru $i cinci zecimi $i
c-iar mai mult din PIB, n &#rile deuvoltate $i ntre trei $i patru zecimi n &#rile dezvoltate. Prin urmare,
impozitele constituie unul din principalele instrumente de care statul dispune pentru redistribuirea veniturilor
$i averii.
Tema 17. 4biectul( subiectul( cotele( termenul de plat a impo$itelor directe i
impo$itelor indirecte 8impo$itului pe venit( T9:( acci$elor).
)mpo$itul pe venit. este o parte component# a sistemului impozitelor $i taelor !enerale de stat,
totodat#, constituind o surs# de re!lementare a veniturilor sistemului bu!etar. Prevederile privind
impozitul pe venit Jn .epublica >oldova sJnt re!lementate de (odul %iscal' Mitlul I K/ispozi&ii
!eneraleL $i Mitlul II KImpozitul pe venitL. 8ceste titluri au intrat Jn vi!oare la * ianuarie *55D, dar, pJn#
Jn prezent, au fost modificate $i perfec&ionate de mai multe ori.
"ubieci ai impunerii sJnt persoanele )uridice $i fizice care ob&in, pe parcursul anului fiscal venit din
orice surse aflate Jn .epublica >oldova, precum $i persoanele )uridice $i fizice rezidente care ob&in
venit investi&ional $i financiar din surse aflate Jn afara .epublicii >oldova.
4biect al impunerii este venitul brut (inclusiv facilit#&ile) ob&inut din toate sursele de c#tre orice
persoan# )uridic# sau fizic#, eceptJnd deducerile $i scutirile la care are dreptul aceast# persoan#.
Cotele de impo$itare sJnt stabilite'
a) Pentru persoanele fizice, inclusiv !ospod#riile &#r#ne$ti (de fermier) $i Jntreprinderile individuale'
Jn m#rime de *:E din venitul anual impozabil ce nu dep#$e$te suma de *F ,:: lei+
Jn m#rime de *CE din venitul anual impozabil ce dep#$e$te suma de *F ,:: lei $i nu dep#$e$te suma de
,* ::: lei+
Jn m#rime de ,,E din venitul anual impozabil ce dep#$e$te suma de ,* ::: lei+
14
b) Pentru persoanele )uridice Jn m#rime de ,:E din venitul impozabil.
T9: .conform Mitlului 6 al (odului %iscal al .epublicii >oldova, este un impozit !eneral de stat,
care reprezint# o form# de colectare la bu!et a unei p#r&i a valorii m#rfurilor livrate, serviciilor prestate care
snt supuse impozit#rii pe tot teritoriul .epublicii >oldova, precum $i a unei p#r&i din valoarea m#rfurilor,
serviciilor impozabile importate n .epublica >oldova.
"ubiecii impo$abili snt persoanele fizice $i )uridice care sunt nre!istrate sau trebuie s# fie nre!istrate ca
pl#titori de M48, inclusiv acele persoane ce import# m#rfuri $i servicii cu ecep&ia persoanelor fizice ce
import# m#rfuri de uz sau consum personal, a c#ror valoare nu dep#$e$te limita stabilit# n le!ea bu!etului
pe anul respectiv.
4biectele impozabile constituie' livrarea m#rfurilor, serviciilor de c#tre subiec&ii impozabili, reprezentnd
rezultatul activit#&ii lor de ntreprinz#tor n .epublica >oldova. importul m#rfurilor, serviciilor n .epublica
>oldova, cu ecep&ia m#rfurilor de uz sau consum personal importate de persoanele fizice conform
limitelor stabilite de le!e.
(onform (odului %iscal pe teritoriul .> sunt stabilite urm#toarele cote ale M48'
a) cota,standard n m#rime de ,:E din valoarea impozabil# a m#rfurilor $i serviciilor importate $i a
livr#rilor efectuate pe teritoriul .epublicii >oldova+
b) cote reduse n m#rime de'
- DE - la pinea $i produsele de panifica&ie, la laptele $i produsele lactate livrate pe teritoriul
.epublicii >oldova, cu ecep&ia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de M48+- la
medicamente, att indicate n 0omenclatorul de stat de medicamente, ct $i utilizate de >inisterul
1#n#t#&ii $i Protec&iei 1ociale, importate $i=sau livrate pe teritoriul .epublicii >oldova+
- CE - la !azele naturale $i !azele lic-efiate, att la cele importate, ct $i la cele livrate pe teritoriul
.epublicii >oldova+
c) cota $ero - la m#rfurile $i serviciile livrate, $i anume' marfurile, serviciile pentru eport si toate
tipurile de transporturi internationale de marfuri (inclusiv de epedi&ie) si pasa!eri,ener!ia electrica,
importul $i=sau livrarea pe teritoriul republicii a m#rfurilor.
:cci$ele. 8ccizele reprezint# formele cele mai vec-i ale impozitului indirect. Eist# dovezi scrise care
demonstreaz# perceperea accizelor Jnc# Jn perioada Imperiului .oman. 8cciz impozit indirect care
este impus asupra m#rfurilor de lar! consum. 1uma accizelor este inclus# Jn pre&ul m#rfii sau
serviciilor. In prezent, acest impozit este aplicat Jn toate &#rile cu economie de pia&#. El este impus
unui $ir de m#rfuri $i poate fi privit sub dou# aspecte' Jn primul rJnd, ca surs# principal# de venit a
bu!etului, $i Jn al doilea rJnd, ca mod de limitare a consumului unor m#rfuri supuse accizelor (de
re!ul#, la m#rfuri d#un#toare s#n#t#&ii).
(onform (odului %iscal al ..>., accizele sJnt parte component# a sistemului de impozite $i tae !enerale
de stat $i se stabilesc pentru' unele m#rfuri de consum+ activitatea Jn domeniul )ocurilor de noroc.
"ubiecii impunerii, Jn func&ie de caracterul $i tipul activit#&ii, sJnt' a) persoanele fizice $i )uridice care
prelucreaz# $i=sau fabric# m#rfuri supuse accizelor pe teritoriul .epublicii >oldova+ b) persoanele
fizice $i )uridice care import# m#rfuri supuse accizelor, cu ecep&ia m#rfurilor care sJnt scutite de plata
impozitului dat+ c) persoanele )uridice care activeaz# Jn domeniul )ocurilor de noroc.
(a obiecte ale impunerii cu acciz sJnt m#rfurile supuse accizelor $i licen&ele pentru activitatea Jn domeniul
)ocurilor de noroc, specificate Jn anea la Mitlul I4 a (% al ..>.
15
?a calcularea accizelor se aplic# urm#toarele cote'
*) Jn sum# absolut# la unitatea de m#sur# a m#rfii (se aplic# Jn situa&iile cJnd baza impozabil# pentru
m#rfurile supuse accizelor este volumul Jn epresie natural#)+
,) ad valorem Jn procente de la valoarea de pia&# a m#rfii (se aplic# Jn situa&iile cJnd baza impozabil#
pentru m#rfurile supuse accizelor este valoarea m#rfurilor) f#r# a &ine cont de M.4.8. $i accize, sau
valoarea Jn vam# a m#rfurilor importate, luJnd Jn considera&ie impozitele $i taele ce urmeaz# a fi
ac-itate Jn momentul importului, f#r# a &ine cont de accize $i M.4.8.+
6) ad valorem Jn procente de la costul licen&ei pentru activitatea Jn domeniul )ocurilor de noroc.
>#rimea cotelor, Jn func&ie de tipul m#rfurilor, este stabilit# Jn anea l a Mitlului I4 al (odului %iscal.

Tema 1-. Formele i coninutul creditului public.
/in punct de vedere terminolo!ic, frecvent este utilizat# epresia mprumut public care este
sinonim# celei de credit public.
2n economia de pia&#, veniturile procurate de stat din impozite $i tae, precum $i cele de la
ntreprinderile $i propriet#&ile sale adesea nu acoper# inte!ral c-eltuielile bu!etare ordinare. 2n asemenea
situa&ii, autorit#&ile publice se adreseaz# persoanelor fizice $i )uridice care dispun de mi)loace b#ne$ti
temporar disponibile, cerndu-le s# le ncredin&eze o parte din acestea pentru acoperirea diferen&ei dintre
c-eltuielile $i veniturile bu!etare. (u alte cuvinte, n caz de dezec-ilibru bu!etar, completarea veniturilor
publice se face cu resurse de mprumut, adic# pe calea creditului public.
1ub aspect economic creditul public reflect# rela&iile economice de redistribuire a resurselor temporar
disponibile ale persoanelor fizice $i )uridice n favoarea autorit#&ilor publice pentru satisfacerea nevoilor
!enerale ale societ#&ii.
(reditul public mbrac# urm#toarele forme'
@mprumuturile de stat+ @atra!erea disponibilit#&ilor b#ne$ti prin casele de economii.
2n prezent, mprumuturile de stat constituie principala form# a creditului public.
/in destina&ia diferit# pe care o are creditul bancar $i cel public reiese deosebirea dintre ac&iunile $i
obli!a&iunile emise de societ#&ile de capital, pe de o parte, $i obli!a&iunile mprumuturilor de stat, pe de alt#
parte.
Tr#s#turile caracteristice ale mprumutului de stat sunt+
a) mprumutul de stat are caracter contractual. 1pre deosebire de impozit, care constituie o prelevare
obli!atorie, stabilit# n mod unilateral de c#tre stat n sarcina unei persoane fizice sau )uridice,
mprumutul eprim# acordul de voin&# al p#r&ilor. (ondi&iile de emisiune $i rambursare a mprumutului,
forma $i m#rimea venitului pe care l asi!ur#, precum $i alte eventuale avanta)e acordate
mprumut#torilor se stabilesc de or!anele de decizie competente ale statului, f#r# consultarea prealabil# a
subscriitorilor poten&iali.
b) mprumutul are caracter rambursabil. (a mi)loc de procurare a resurselor b#ne$ti de care statul are nevoie,
mprumutul se caracterizeaz# prin aceea c# se restituie la termenul fiat, persoanelor fizice $i )uridice
care l-au acordat, spre deosebire de impozit, care constituie o prelevare, la dispozi&ia statului, definitiv#
$i nerambursabil#.
16
c) mprumutul de stat asi!ur# de&in#torilor de nscrisuri publice, pe ln!# rambursarea sumei mprumutate, $i
o anumit# contrapresta&ie.
17