Metodele didactice utilizate la Geografie,

tiine, cunoaterea mediului

Metoda este drumul, calea care conduce la gsirea adevrului. ( I. Cerghit,
1976). n rocesul de !nv"m#nt , !nv"torul $i elevii ac"ionea% rin intermediul unor
metode de redare $i resectiv de !nv"are.
n vi%iunea rinciiului didactic al articirii con$tiente $i active a elevilor la
roria lor instruire, metodele de !nv"m#nt constituie elemente de lucru cu a&utorul
crora elevii do'#ndesc cuno$tin"e, riceeri, derinderi, (ie su' !ndrumarea direct a
!nv"torului, (ie !n mod indeendent, de%volt#ndu)"i oten"ialul creator.
*t(el sus, metoda desemnea% o cale e care !nv"torul o urmea% entru a a&uta
elevii s gseasc ei !n$i$i o cale rorie de arcurs !n vederea a(lrii ( descoeririi) unor
noi adevruri, consemnate !n noi cuno$tin"e, !n (orme comortamentale.
+u cum ac"iunea de redare sau cea de !nv"are curinde mai multe oera"ii
ordonate !ntr)o anumit logic, tot ast(el, metoda include !n comonen"a ei o suit de
rocedee care ot !nso"i (iecare oera"ie.
+e aceea , metoda mai oate (i de(init $i ca un ansam'lu organi%at de
rocedee - ( I. Cerghit, ) metode de !nv"m#nt1976).
.ela"ia !ntre metod $i rocedeu este dinamic $i anume / metoda oate deveni
rocedeu !n conte0tul altei metode sau, un rocedeu oate (i ridicat la rang de metoda
Funciile metodelor
1unc"iile metodelor de !nv"mant sunt/
)(unc"ia instrumental se re(er la utili%area metodelor ca instrumente de instruire 2
)(unc"ia cognitiv rin care metodele devin o'iecte de cunoa$tere $i achi%i"ii entru
elevi 2
)(unc"ia (ormativ rin care metodele au imlica"ii directe !n e0ersarea caacit"ilor
intelectuale,a(ective $i volitive.
3ricare ar (i metoda de !nv"mant utili%at,ea tre'uie s active%e elevii ,adic s)i
antrene%e la ela'orarea concetelor sau no"iunilor geogra(ice (ie rin activitatea
intelectual !n gru,(ie rin !m'inarea acesteia cu cea ractic.
4arcina er(ec"ionrii metodelor)su'linia% I. Cerghit) nu oate (i lsat doar e
seama cercettorilor $tiin"i(ici roriu)%i$i 2(iecare !nv"tor oate s (ac din clasa de
5
elevi cu care lucrea% un adevrat la'orator de !ncercare $i descoerire a e(icien"ei
di(eritelor sale metode $i rocedee de redare.6
Clasificarea metodelor de nvmant
3 rima clasi(icare are !n vedere un criteriu istoric,de raortare a metodelor la
cerin"ele de ie$iri $i de ast%i ale !nv"mantului dearta&andu)le !n dou mari grue/
a)metode vechi,denumite tradi"ionale6sau clasice)dogmatice6 ori didaticiste6,!n esen"
care (ac ael la comunicarea direct,!n curs de trans(ormare $i ele,$i /
')metode noi sau moderne6,e0resie a celor mai recente inova"ii edagogice,cu accent
e de%voltarea ersonalit"ii elevului.
7iteratura de secialitate cunoa$te o diversitate a modurilor de clasi(icare a
metodelor de !nv"mant !ntre care ,redm mai &os cateva dintre ele/
1.Metode e0lo%ive /
a) ovestirea2
') descrierea geogra(ic2
c) e0lica"ia.
5.Metode conversative sau dialogate/
a) conversa"ia 2
') discu"ia colectiv2
c) comara"ia 2
d) ro'lemati%area
8.Metode 'a%ate e utili%area te0tului scris/
a) (olosirea manualului $i dic"ionarului 2
') utili%area lecturilor geogra(ice 2
c) (olosirea ta'lei 2
d) metoda de lucru cu harta $i glo'ul geogra(ic 2reali%area unor
machete,lanuri,hr"i,gra(ice.
9. Metode de e0lorare $i descoerire /
8
a) metode de e0lorare nemi&locit cum sunt/o'servarea sistematic $i
indeendent a o'iectelor $i (enomenelor geogra(ice2lucrrile e0erimentale cu caracter
ractic2
') metoda descoeririi e hart $i !n natur.
:. Metode de e0lorare a realit"ii geogra(ice rin intermediul su'stitutelor
acesteia/
a)(olosirea,demonstrarea $i reali%area materialului
intuitiv/ta'louri,(otogra(ii,al'ume tematice $i metodica utili%rii lor(tehnica de
colectionare,clasare,deo%itare)2
') utili%area roiec"iilor luminoase , a casetelor video ,televi%iunii $i (ilmului
didactic2
c) metoda modelrii.
6.Metode 'a%ate e ac"iune/
a) e0erci"iul2
') metoda algoritmi%rii2
c) &ocul didactic.
Metodele noi ,sune ;.<iaget,sunt cele care "in seama de natura rorie coilului
$i (ac ael la legile constitu"iei sihologice a individului ,la legile de%voltrii lui6.
<ermanent,!n activitatea e care o des(a$oar !nv"torul tre'uie s (ie reocuat
de re%olvarea urmatoarelor ro'leme rin studiul geogra(iei atriei/
a) ce redau elevilor $i ce e0un !n (a"a acestora=
') ce o'iective urmaresc s reali%e% rin redarea su'iectului resectiv=
c) ce metode $i rocedee voi (olosi !n vederea !nsu$irii cu u$urin" a noului
material=
d) ce material didactic a&uttor ot s re%int !n vederea !nsu$irii cuno$tin"elor de
geogra(ie $i a (ormrii riceerilor $i derinderilor la elevi=
*legerea metodelor de redare nu se (ace la !ntamlare,ci !n (unc"ie de o serie de
(actori o'iectivi cum sunt/logica intern a $tiin"ei geogra(ice,legile edagogiei ale
(enomenului !nv"rii etc.,cat $i de (actorii su'iectivi2
ersonalitatea !nv"torului,sihologia elevului sau sihologia clasei rivit ca gru de
lucru.
9
In vi%iunea modern metodele de redare tre'uie conceute !n a$a (el !ncat s)l
introduc e elev cat mai mult !n climatul activit"ii de !nv"are e 'a% de descoerire
$tiin"i(ic.<rin urmare a instrui $i a educa e coil !n $coal nu resuune s)i dm
adevrul nostrum,ci,s)i de%voltm roria gandire de%voltandu)i imagina"ia an la
gandirea noastr.*ceasta !nseamn c locul central !n redarea noului material tre'uie s)
l ocue metodele euristice, mi&loacele moderne de !nv"mant(audio)
vi%uale,televi%iunea,(ilmul etc.).>umai !m'inand !n redare,cuvantul viu
(ovestirea,e0licatia, demonstratia),cu cel scris (lectura geogra(ica,materialul didactic
etc.) $i introducand imaginea vi%ual su' di(eritele ei (orme (%one geogra(ice)
mun"i,dealuri,odi$uri si camii cu a&utorul dia(ilmului,sau diao%itive,televi%iune etc.)
atunci !nv"torul oate reali%a un !nv"mant modern care s rsund cerintelor tot mai
mari e care societatea noastr cu o economie de ia" le ridic !n (a"a $colii romane$ti.
In redarea geogra(iei la clasele rimare se (olosesc metode $i rocedee !m'inate
armonios una cu alta,ca,sre e0emlu/e0unerea oral a materialului nou este !nso"it de
demonstra"ia $i o'serva"ia indeendent a elevilor2cu conversa"ia sau dialogul,cu
(olosirea ta'lei,a gra(icelor,a schi"elor etc.In a(ar de aceste metode generale,!n redarea
geogra(iei se (olosesc $i metode seci(ice ca,sre e0emlu,metoda lucrului cu harta $i cu
glo'ul.*st(el,se (olosesc !n rimul rand metode a0ate e intuirea direct a o'iectelor $i
(enomenelor geogra(ice e 'a%a o'serva"iilor direct !n cadrul e0cursiei,e e0licarea
(enomenelor rivate e desen,(otogra(ii,ta'louri,mula&elor geogra(ice etc.3 larg (olosire
o are la aceast clas munca cu manualul((ormarea derinderilor de a citi $i e0trage ideile
rinciale din lec"ia de geogra(ie).
*licarea metodelor !n redarea)!nv"area geogra(iei !n ciclul rimar
1.Metode de transmitere $i !nsu$ire a noilor cuno$tin"e.
a)metode e0ositive euristice
Metodele e0o%itive euristice o(er in(orma"ii,determin urmrirea con"inutului
logic $i sugerea% cile entru a a&unge la adevr.*ceast metod se des(a$oar su'
di(erite modalit"i/
)e0unerea oral cursiv sau !nso"it de e0lica"ii ver'ale2
)convor'iri sau dialog !nv"tor)elev
:
)elev)!nv"tor2
)relegere $colar $i ovestire descritiv
*ceste metode asigur conducerea de ctre !nv"tor a lec"iei.In $coal, !n clasele
rimare (a III)a $i a I?)a) elevii au u"ine cuno$tin"e desre diverse o'iecte $i
(enomene,cuvantul !nv"torului constituind rincialul i%vor de cunostin"e entru elevi.
In (unc"ie de materialul ce se red,metoda e0unerii orale cat di(erite
(orme/e0licarea noului material de ctre noul !nv"tor,ovestirea,descrierea,relegerea
$colar.
') e0unerea sistematic constituie o metod de 'a% !n redarea geogra(iei
entru c ea asigur ordonarea logic a con"inutului $tiin"i(ic al lec"iei.
c) e0lica"ia este metoda rin care se urmre$te lmurirea $i clari(icarea unor
no"iuni,rinciii.
@0/ 7a tema Mun"ii Cara"i6se e0lic modul de (ormare a mun"ilor rin
!ncre"ire $i rin i%'ucnirea vulcanilor.
d)ovestirea,este o alt (orm e0unerii cu caracter de nara"iune sau descriere rin
care sunt re%entate (ate,evenimente $i !ntamlri !ndertate !n sa"iu,(eomene ale
naturii,eisa&e geogra(ice,(enomene economice,cltorii geogra(ice etc.,e care elevii nu
le ot cunoa$te alt(el.In timul ovestirii se ot (olosi lecturile geogra(ice !n di(erite
secven"e ale lec"iei,care au rolul s tre%easc imagini vii,intuitive $i s starneasc
interesul entru lec"ie.
5. Metode conversative sau dialogate.
a) conversa"ia este una dintre metodele active cel mai (recvent (olosit !n
!nv"mantul rimar,inclusiv !n redarea geogra(iei la toate tiurile de lec"ii.@(icien"a ei
deinde de modul cum este conceut $i utili%at e arcursul des($urrii (iecrei lec"ii.
Conversa"ia rere%int o convor'ire sau un dialog !ntre !nv"tor $i elev rin care
se diri&ea% !nv"area,se stimulea% activitatea de cunoa$tere (cand arte din categoria
metodelor (undamentale ale !nv"mantului,(iind utili%ata!inc din antichitate (metoda
4ocratic)
') comara"ia)!n redarea geogra(iei are o deose'it !nsemntate deoarece cu
a&utorul ei se sta'ilesc asemnri si deose'iri care e0ist !ntre o'iectele $i (enomenele
6
geogra(ice eviden"iindu)se trsturile seci(ice ale acestora.*st(el,ea contri'uie la
(ormarea rere%entrilor $i no"iunilor geogra(ice constituind oera"ia de gandire.
c) ro'lemati%area)const !n alicarea unor rocedee rin care se urmre$te
creearea situa"iilor)ro'lem care antrenea% $i diri&ea% gandirea elevilor !n activitatea
de re%olvare a acestora.
8) Metode de e0lorare $i descoerire
a)o'servarea geogra(ic.
Constituie metoda esen"ial !n rocesul de (ormare a rere%entrilor $i no"iunilor
geogra(ice,!nso"ind celelalte metode de !nv"mant.
<e 'a%a erce"iei directe,cu a&utorul o'serva"ie elevii artici activ la rocesul
cunoa$terii.Coiii rivesc lumea !ncon&urtoare,vd o'iectele $i (enomenele dar,nu $tiu s
o'serve, s sesi%e%e ceea ce au comun $i ceea ce le deose'e$te.+e aceea, inv"torul este
acela care (ormea% la elevi erceerea $i derinderea de a o'serva.
9) Metoda demonstra"iei.
+emonstra"ia, ca metoda de !nv"mant const !n utili%area unor o'iecte,rocese
sau reroduceri,mai mult sau mai u"in schematice ale acestora,!n vederea acumulrii de
in(orma"ii desre ele $i a (amiliari%rii cu e0ecutarea corect a solu"iilor resective
:) Metode 'a%ate e ac"iune.
a) e0erci"iul constituie o metoda didactic (undamental care se 'a%ea% e
ac"iuni motrice sau intelectuale ce se reet relativ identic cu scoul automati%rii $i
interiori%rii unor modalitti sau tehnici de lucru de natur motric sau mintal.
* e(ectua un e0erci"iu !nseamn a e0ecuta o ac"iune !n mod reetat $i con$tient,a
(ace un lucru de mai multe ori !n vederea do'andirii unei !ndemanri,a unei derinderi6
In (unc"ie de con"inutul lor se ot delimita dou categorii rinciale de e0erci"ii/
motrice $i oera"ionale.
+u (unc"iile !ndelinite e0ist e0erci"ii/
)de ini"iere, de 'a% (de (i0are $i consolidare), corective, alicative, recaitulative,
de evaluare $i veri(icare, oeratorii, de o'servare $i anali%, de asocia"ie,de e0rimare
concret(desen,de orientare ), de e0rimare a'stract,)de crea"ie(descrieri $i comuneri
geogra(ice).
7
') metoda algoritmi%rii const !n ela'orarea $i alicarea unor scheme constituit
dintr)o succesiune de secven"e sau oera"ii,!n vederea re%olvrii unor ro'leme tiice $i a
asimilrii e aceast 'a% a cuno$tin"elor concomitent cu (ormarea caacit"ilor
oera"ionale coresun%toare.
Rolul jocului didactic n activitile de cunoatere a mediului
;ocul este activitatea care d seci(ic re$colarit"ii dar este cu mult succes
!ntre'uin"at $i la nivelul ciclului rimar . @l !$i gse$te motiva"ia $i !mlinirea !n sine
!nsu$i. 4re deose'ire de !nv"are, nu "inte$te !n mod e0licit o'"inerea de noi cuno$tin"e
sau alte roduse ale !nv"rii iar !n comara"ie cu munca, &ocul nu are ca (inalitate
o'"inerea unor 'unuri materiale.
;ocul aare la to"i coiii $i, co o (recven" mai mic $i o semni(ica"ie
!ntruc#tva di(erit, este re%ent $i la adul"i. +ar, dac entru ace$tia din urm &ocul
constituie cel mai adesea o (orm de divertisment, entru coil el nu este nicidecum
distrac"ie. @l este !n esen" o modalitate de investiga"ie $i de cunoa$tere a lumii reale, o
re)!nv"are (?#gotsAi, <iaget, Ballon), un sa"iu de satis(acere a dorin"ei (ire$ti de
mani(estare a indeenden"ei (1reud), un mi&loc de comunicare (Cateson) imlicarea
coilului !n &oc este delin2 el !$i antrenea% sontan $i voluntar toate oten"ialit"ile
(i%ice, intelectuale, a(ective, &ocul rere%ent#nd ast(el un mi&loc de reali%are a sinelui
(Claarede) $i de (ormare a eu)lui (Chateau). Dnul din mi&loacele (olosite din ce !n ce mai
(recvent !n cadrul rocesului de instruire $i educare $i a crui e(icien" a (ost dovedit
rintr)o serie de studii sau cercetri de secialitate este &ocul didactic.
.olul $i imortan"a &ocului didactic const !n (atul c el (acilitea% rocesul
de asimiliare, (i0are, consolidare $i veri(icare a cuno$tin"elor, iar, datorit caracterului su
(ormativ, in(luen"ea% de%voltarea ersonalit"ii coilului.
<rin &oc, coilul !nva" cu lcere, devine interesat de activitatea care se
des($oar2 cei timi%i devin cu timul mai activi, mai cura&osi $i rimesc mai mult
E
!ncredere !n roriile caacit"i, mai mult siguran" $i raiditate !n rsunsurile e care
le ela'orea%.
+atorit con"inutului $i a modului de des($urare, &ocurile didactice sunt
mi&loace e(iciente de activi%are a !ntregului colectiv, de%volt#nd siritul de echi, de
!ntr)a&utorare2 de asemenea, se (ormea% $i se de%volt unele derinderi ractice
elementare $i de munc organi%at.
1iind o metod activ de !nv"are, rin &oc coiii reu$esc s se integre%e !n
climatul socio)a(ectiv al mediului !n carese des($oar rocesul de !nv"are. 1atul c
!ntre ei se creea% o stare de cometi"ie !i determin s)$i amli(ice dorin"a de cunoa$tere.
;ocul didactic !l conduce e coil la descoerirea unor adevruri rintr)un e(ort care,
datorit (ormei atractive, are mult mai mic, are rolul de a dinami%a g#ndirea, imagina"ia,
creativitatea coiilor recum $i via"a a(ectiv, o(erindu)le un randament sorit de
!nv"are. Coilul artici activ la roria (ormare, achi%i"ion#nd cuno$tin"e, (orm#ndu)$i
atitudini $i comortamente.
Coiii !nva" s utili%e%e 'ine in(orma"iile, timul, sa"iul $i materialele use
la diso%i"ie, li se de%volt caacitatea anticiativ F reductiv, divergen"a $i convergen"a
g#ndirii.
;ocul didactic tre'uie s ai' un con"inut $i o structur 'ine organi%ate,
su'ordonate articularit"ilor de v#rst $i sarcini didactice, s se des($oare du anumite
reguli su' directa suraveghere a educatoareiG !nv"toarei, rol imortant ct#nd latura
instructiv, elementele de distrac"ie ne(iind dec#t meditatori ai stimulrii caacit"ilor
creatoare. @l oate (i (olosit $i ca moment entru (i0area cuno$tin"elor la s(#r$itul unei
lec"ii. n acest ca%, ro'lema care se ridic este aceea a timului dedicat e(ectiv
dimensiunii ludice a activit"ii, dat (iind (atul c accentul cade adesea e secven"a de
do'#ndire nemi&locit a noilor cuno$tin"e.
+eseori, &ocul didactic este (olosit cu succes !n acele tiuri de activit"i care
sunt dedicate recaitulrii, constituind $i un reer de evalare entru educatoare, evaloare
e care elevii o con$tienti%ea% mai u"in dec#t !n ca%urile stricte de evaluare anun"ate.
9
<ractic, !n toate situa"iile, entru ca &ocul didactic s dea re%ultate otime, una
dintre condi"iile esen"iale este 'una regtire a lui. 3ricare ar (i tiul de &oc, acesta
imune cadrului didactic resectarea anumitor etae $i cerin"e metodice. <rioritar, este
vor'a desre e0igen"ele legate de roiectarea $i organi%area &ocului, desre e0licarea $i
(i0area regulilor de &oc, recum $i desre des($urarea roriu)%is a &ocului didactic. 3
ro'lem mult discutat !n literatura de secialitate este accea a (inali%rii ac"iunilor
instructiv F educative care sunt (ocali%ate structural e ideea de &oc didactic, resectiv
ro'lematica recomenselor o(erite coiilor ca artician"i la &oc. n unele situa"ii se
o'i$nuie$te s se condi"ione%e rimirea unor recomense de o'"inerea unor re%ultate 'une
!n &oc. *cest (at !ns, oate duce la modi(icarea caracterului &ocului didactic, deoarece o
mare arte dintre coii vor urmri o'"inerea recomensei, (at ce in(luen"ea% negativ
scoul entru care a (ost creat $i (acilitea% aari"ia unor interese momentane, !nguste din
unct de vedere valoric.
;ocurile geogra(ice constituie una din activit"ile instructiv)educative !n a(ar
de clas $i chiar !n timul redrii unor no"iuni geogra(ice, rin al cror con"inut
comletea% regtirea elevilor $i le soeresc interesul entru georgra(ie, a&ut#nd,
totodat, e !nv"tor !n cunoa$terea caacit"ilor elevilor. *st(el de &ocuri se (olosesc
!ndeose'i !n cadrul activit"ilor cercului geogra(ic $i !n e0cursii.
;ocul geogra(ic lrge$te ori%ontul elevilor, de%volt dragostea lor entru
(rumuse"ile atriei, entru reali%rile !n turism, industrie etc.
+intre &ocurile ce se ot organi%a cu elevii, men"ionm / H Iarta de contur6,
H7an"ul geogra(ic 6, H +in ce direc"ie 'ate v#ntul6, H 4crierea denumirilor geogra(ice6,
H 7oto geogra(ic6 etc.
4 lum, de e0emlu, &ocul/ Lanul geografic. Jehnica &ocului/ se alege
tema &ocului ( mun"i, ae curgtoare, localit"i)
Tehnica jocului: se alege tema &ocului, de e0emlu, mun"i, ae curgtoare, localit"i, "ri,
caitale, insule, etc.. @levii sunt o'liga"i s denumeasc mun"i, r#uri, localit"i, etc.
otrivit temei alese "in#nd mereu seama de denumirea recedent, !n a$a (el ca ini"iala
1K
denumirii urmtoare s !ncea cu ultima liter a denumirii recedente. >u se (ace
deose'ire !ntre literele H!6 $i H&6, Hs6 $i H$6, Ht6 $i H"6. 1iecare nume se arat e hart.
<rima denumire este dat de ersoana care conduce &ocul. *ceasta indic e unul dintre
artician"ii la &oc entru continuare. @levul indicat arat e hart o'iectivul resectiv $i
sune reede numele urmtor. >u este voie s se reete aceea$i denumire !n lan"ul
resectiv. <entru (iecare rsuns se sta'ile$te, de la !nceut, numrul de uncte c#$tigat.
<entru (iecare cuv#nt !n lus (a" de minimum de cuvinte sta'ilit, se va o'"ine un numr
du'lu de uncte.
;ocul are dou etae/ !n rima eta se des($oar lan"ul ale crei denumiri se
notea% de ctre conductorul &ocului, art#ndu)se e hart o'iectivele resective2 !n a
doua eta se (ace descrierea elementelor $i se (ormulea% unele considera"ii, se arat
unele evenimente imortante din literatura geogra(ic legate de tema &ocului.
C#$tig grua de elevi care a dat cele mai multe rsunsuri corecte. <rin acest &oc,
elevii !$i ad#ncesc cuno$tin"ele, !nva" s citeasc $i s interrete%e o hart, !n"eleg mai
ro(und (enomenele !n corela"ia $i comle0itatea lor.
Exemple / Jema H.#uri din .om#nia6/ +unrea F *rge$ F 4ome$ F 4iret F Jrotu$
F 4e'e$ F 4trei F Ialomi"a F *rie$ F 4ome$ul Mic F Cri$ul *l' F Cistri"a F *moi F ;iu F
D% F Leletin F >ehoi etc.
Jema 3ra$ele .om#niei6/ Mala"i F Ia$i F Ineu F Dr%iceni F Isaccea F *rad F
+eva ) *'rud F +ro'eta Jurnu 4everin F >vodari F Ianca, etc.
HARA !" C#$%R & a&ut (oarte mult la (ormarea derinderilor de orientare e
hart, la cunoa$terea unor ro'leme din geogra(ia .om#niei sau a altor "ri sau
continente. Iarta oate (i con(ec"ionat de ctre elevi din carton. Iarta de contur care
rm#ne du scoaterea $a'lonului se alic e o alt (oaie de carton. Na'lonul scos este
decuat !n &ude"e, "ri, etc. @levii con(ec"ionea%, de asemenea, di(erite semne
conven"ionale din carton. Dna din condi"iile &ocului const !n aceea c e harta de contur,
$a'loanele nu se un la !nt#mlare, ci se sta'ile$te un unct de lecare $i aoi se a$ea%
regiunile vecine.
Tehnica jocului: <ot articia la &oc de la 9 la E elevi. 4e alege un ar'itru care
notea% e o (oaie de h#rtie numrul artician"ilor. ;ude"ele sau "rile se a$ea% !n
ordinea strict a vecint"ii. Dn elev &oac #n la rima gre$eal2 !n acest ca%, urmea%
11
al doilea $.a.m.d. 4e (i0ea% de la !nceut de c#te ori va (i comletat harta (9): ori). 7a
s(#r$it se calculea% uncta&ul. C#$tig elevul care a !ntrunit cel mai mare numr de
uncte.
a' Formarea re(rezentarilor si notiunilor des(re cunoasterea mediului (rin
activitati didactice cu (rivire la orizontul local
3ri%ontul local curinde o sura(a" conven$ional sau unitatea teritorial din
rea&ma unei localit"i rurale sau ur'ane unde elementele cadrului geograhic natural se
!m'in cu comonentele social)economice, resective omul $i activitatea sa.
3ri%ontul local constituie la'oratorul geogra(ic6 cel mai (idel unde elevii intr !n
contact cu lumea real a o'iectelor $i a (enomenelor , le intuiesc la (a"a locului
!nsu$indu)$i (ondul corect de rere%entri $i no"iuni $tiin"i(ice desre lumea
!ncon&urtoare.
Manualul Introducere !n geogra(ie6 entru clasa I secundar din anul 1987,
ela'orate de 4imion Mehedin"i $i ?intil Mihilescu) !ntemeietorii geogra(iei moderne $i
ilu$tri edagogi are ca motto/ 3ri%ontul locului este unitatea de msur a tuturor
(enomenelor geogra(ice. Cu cele v%ute !n aroiere msurm tot ce a(lm desre alte
"ri6.
+es($urarea activit"ilor cu elevii !n ori%ontul local accesi'ili%ea% trecerea de la
g"ndirea concret la cea a'stract $i invers, constituind locul cel mai e((icient entru
e0emli(icare $i e0erimenatre, entru !n"elegerea cau%alit"ii (enomenelor $i evolu"ia lor
!n tim. 4e reali%ea% stri a((ective, triri emo"ionale $i sentimente de ata$ament ale
coiilor (a" de locurile natale. Marele geogra( Meorge ?!lsan a(irma desre ori%ontul
local / ori%ontul local este cea dint#i atrie a coiluluiO6
nce#nd cu rimele rere%entri $i no"iuni geogra(ice curinse !n caitolul
>o"iuni de orientare6 ( ori%ontul, linia ori%ontului,unctele cardinale, mi&loace de
orientare !n sa"iu) imune delasarea cu elevii !n ori%ontul local din rea&ma $colii
entru a se reali%a imaginea, con"inutul concret, corect $i dura'il al no"iunilor resective.
4e vor (ace o'serva"ii !n mod comarativ entru a se scoate !n evident trsturile
comune, dar $i cele di(erite care de(inesc elementele geogra(ice. +e e0emlu/ entru
15
(ormarea no"iunii de ori%ont, o'serva"iile vor urmri linia ori%ontului at#t !ntr)un loc &os
cu vi%i'ilitate limitat, c#t $i !ntr)un loc mai !naltcu deschidere larg ( movil, deal sau
chiar un c#m deschis) entru ca rin e0erci"iu comarativ s de(ineasc no"iunea de
ori%ont !n mod corect $i convingtor. @levii vor sesi%a cu u$urin" c linia ori%ontului este
restr#ns restr#ns c#nd o vd dintr)o %on &oasa $i se lrge$te considera'il c#nd
vi%i'ilitatea este mare dintr)un sa"iu deschis sau e un loc ridicat. *lica"iile ractice se
ot reali%a la orice tem/ (ormele de relie(, elemente ale vremii $i climei, ae, lante $i
animale, a$e%rile omene$ti $i ocua"iile locuitorilor, studiu ecologic al mediului
!ncon&urtor etc.
*ceste rere%entri geogra(ice se ot reali%a $i !n cadrul activit"ilor didactice
e0tra$colare cum sunt/ drume"ia, vi%ita, e0cursia.
+rume"iile, vi%itele $i e0cursiile constituie (orme organi%ate ale rocesului de
!nv"m#nt !n natur sau la di(erite institu"ii culturale sau economice, !n vederea reali%rii
unor scouri instructiv)educative legate de o serie de teme rev%ute !n rograma $colar.
3'servarea diri&at a o'iectivelor $i (enomenelor !n condi"ii naturale sau !n
e0o%i"ii, mu%ee, case memoriale, grdini 'otanice sau %oologice $i altele, ermit elevilor
(ormarea unor rere%entri 'ogate desre cele o'servate, s)$i consolide%e cuno$tin"ele, o
serie de derinderi $i sentimente.
<rin caracterul lor intuitiv, atractiv $i lcut, drume"iile, vi%itele $i e0cursiile
rile&uiesc triri ad#nci a unor sentimente atriotice, de re"uire $i rotec"ie a (rumuse"ilor
naturale sau a celor reali%ate de om.
n organi%area $i des($urarea drume"iilor, vi%itelor $i e0cursiilor se va "ine cont
de itinerariul sau locul unde se vor e(ectua, data, scoul $i o'iectivele urmrite.
+in unct de vedere didactic ot (i/
a) reliminare sau introductive2
') de do'#ndire de cuno$tin"e2
c) (inale sau de consolidare $i (i0are a cuno$tin"elor, riceerilor $i derinderilor.
*ceast clasi(icare a activit"ilor !n a(ara clasei vi%ea% scouri generale, darn u oate
e0clude caracterul de comlementaritate didactic, !n sensul c !ntr)o ac"iune cu sco
introductive sau reliminarP entru a st#rni interesul sau ini"ierea unei teme sau caitol,
18
se (ace simultan $i o do'#ndire de noi rere%entri, no"iuni, derinderi de lucru sau
consolidarea altora de&a (ormate.
)roiectarea activitii didactice
<roiectarea activit"ii didactice include un ansam'lu de oera"ii de ela'orare
anticiat a o'iectivelor, con"inutului, strategiilor de redare)!nv"are, a modalit"ilor de
evaluare a re%ultatelor o'"inute, recum $i a rela"iilor dintre acestea.
<roiectarea didactic resuune/
1. 4tudierea rogramelor $colare2
5. @la'orarea lani(icrilor calendaristice anuale $i semestriale2
8. <roiectarea unit"ilor de !nv"are2
9. <roiectarea lec"iilor.
1. )rograma colar este un document care curinde o'iectivele ( "intele de atins
rin activitatea didactic), con"inuturile $i activit"ile de !nv"are.
3'iectivele cadru, o'iective cu un grad ridicat de generalitate $i comle0itate se
re(er la (ormarea unor caacit"i $i atitudini seci(ice discilinei de)a lungul mai multor
ani de studiu.
+in o'iectivele cadru deriv o'iectivele de re(erin" ce seci(ic re%ultatele
a$tetate ale !nv"rii $i urmresc rogresia !n achi%i"ia de cometen"e $i cuno$tin"e de la
un an de studiu la altul.
<entru reali%area o'iectivelor rouse ot (i organi%ate di(erite tiuri de activit"i
de !nv"are. <rograma o(er cel u"in un e0emlu de ast(el de activit"i, entru (iecare
o'iectiv de re(erin" !n arte. @0emlele de activit"i de !nv"are sunt construite ast(el
!nc#t s orneasc de la e0erien"a concret a elevului $i s se integre%e unor strategii
didactice adecvate conte0telor variate de !nv"are.
Programa Clasa I- Cunoaterea mediului
#*iectivele cadru ale discilinei Cunoaterea mediului/
19
1. +e%voltarea caacit"ilor de o'servare, e0lorare $i !n"elegere a realit"ii din mediul
!ncon&urtor2
5. Cunoa$terea, !n"elegerea $i utili%area !n comunicare a unor termeni seci(ici, entru a
descrie (enomene o'servate !n mediul !ncon&urtor2
8. 1ormarea unei atitudini o%itive (a" de mediul !ncon&urtor rin stimularea interesului
(a" de strarea unui mediu echili'rat $i e0ersarea unor derinderi de !ngri&ire $i ocrotire
a acestuia2
#*iectivele de referin
+, !ezvoltarea ca(acitii de o*servare, e-(lorare si nelegere a realitii din
mediul nconjurtor
7a s(#r$itul clasei I elevul va (i caa'il/
1.1. sa descrie caracteristici ale mediului social si cultural2
1.5. sa identi(ice caracteristici ale corurilor din mediul (i%ic2
1.8. sa enumere caracteristici seci(ice ale unor vie"uitoare din mediul aroiat2
1.9. sa o'serve si sa denumeasc (enomene din mediul !ncon&urtor2
1.:. sa indice unele (enomene din mediul !ncon&urtor.
., Cunoaterea , nelegerea si utilizarea in comunicare a unor termeni s(ecifici,
(entru a descrie fenomene o*servate in mediul nconjurtor
5.1. sa utili%e%e un lim'a& seci(ic $tiin"elor naturii in descrierea unor vie"uitoare,
(enomene din mediul !ncon&urtor2
5.5. sa (ormule%e !ntre'ri in legtura cu (enomenele o'servate2
5.8. sa utili%e%e sim'oluri si in(orma"ii re(eritoare la (enomene o'servate in mediul
!ncon&urtor.
/, Formarea unei atitudini (ozitive fata de mediul nconjurtor, (rin stimularea
interesului fata de (strarea unui mediu ec0ili*rat si e-ersarea unor de(rinderi de
ngrijire si ocrotire a acestuia
8.1. sa identi(ice cai rin care oate contri'ui la men"inerea unei vie"i sntoase a
lantelor si a animalelor2
8.5. sa articie la ac"iuni de !ngri&ire si rote&are a vie"uitoarelor2
8.8. sa reci%e%e c#teva reguli de igiena a corului si a alimenta"iei e 'a%a
in(orma"iilor rimite.
1:
Coninuturile nvrii- clasa I
Q "lemente ale mediului social i cultural/
) 3'iective sociale din cartier, localitate2
) 3'iective culturale din cartier, localitate.
Q )lante i animale/
) 3'servarea unor lanteG unor animale din mediul aroiat al coilului $iG sau de la
col"ul viu al clasei2
) .ecunoa$terea r"ilor comonente ale unei lante (ale corului unui animal)2
+idactica $tiin"elor $i a cunoa$terii mediului !n !nv"m#ntul rimar $i re$colar
<roiectul entru nv"m#ntul .ural 9:
Q Fenomene ale naturii/
) 1enomene ale naturii/ loaie, ninsoare, v#nt, (ulger, tunet) recunoa$terea !n natur sau
cu a&utorul unor materiale didactice2
) *notimurile/ denumire, caracteristici, lunile anotimurilor.
Q "ducaie (entru sntate/
) Igiena corului2
) Igiena alimenta"iei2
) <rogramul %ilnic al $colarului.
Q Mediul nconjurtor i (rotejarea lui/
) *c"iuni ale coiilor care dunea% lantelor $i animalelor2
) Contri'u"ia coiilor la rote&area mediului.
+, )lanificarea calendaristic
.eali%area lani(icrii calendaristice ( anual $i semestrial) este o oera"ie de
anticiare a activit"ii didactice care resuune o vi%iune clar, de ansam'lu a
o'iectului de studiu, cunoa$terea o'iectivelor cadru $i de re(erin", seci(ice discilinei,
cunoa$terea con"inuturilor.
16
)1A$2F2CAR" CA1"$!AR232C4
NR.
CRT
.
UNITATEA
DE
NVARE
OB.
DE
REF.
CONINUTURI
NR.
ORE
SPT.
OBS
.
SEMESTRUL I
1. Mediul social
i cultural
1.12
1.52
5.1.
7ocuin"a mea
Ncoala !n care !nv"
7ocalitatea mea
9 2526
5. Plante i
animale
1.82
5.12
5.52
8.12
8.5.
Mrdina de legume
7ivada
<lantele din c#m
<durea
*nimalele domestice
*nimalele sl'atice
Mrdina $colii $i HCol"ul viu6
E 65722
8. Fenomene ale
naturii
1.921.:2
5.125.52
<loaia. 1ulgerul $i tunetul 1 7222
9 5.8. .ecaitulare 1 726
SEMESTRUL al II-lea
Fenomene ale
naturii
>insoarea. ?#ntul
*notimurile
Calendarul naturii
8 76,762,
7622
9. Anotimpurile 1.92
1.:2
5.12
5.52
5.8.
Joamna
.oadele toamnei
Iarna
Cucuriile iernii
<rimvara
*ctivit"i de rimvar
?ara
.ecoltele verii
E 762225
776
:. Educaie
pentru
sntate
1.12
1.52
8.8.
4 ne strm sntatea
Ce m#ncm= Cum m#ncm=
Ce ot (ace !ntr)o %i
8 77625
776222
6. Protejarea
mediului
8.12
8.5.
4 rote&m natura
4 ocrotim animalele $i lantele
9 77275
77722
7. Recapitulare
inal
1.921.:2
5.125.52
5.828.12
8.528.8.
<ovestire du imagini. +rumul #inii
7ecturi sulimentare
@0erci"ii de comletare a unor te0te lacunare
Ini"ierea unor dialoguri e diverse teme
5 7772225
77726
17
)roiectarea leciilor de Cunoaterea mediului! "tiine ale naturii
7ec"ia rere%int comonenta oera"ional a unit"ii de !nv"are.
<roiectarea lec"iilor ermite a(irmarea creativit"ii cadrului didactic. <roiectarea lec"iei se reali%ea%
rin arcurgerea urmtoarelor etae/
1. 2dentificarea o*iectivelor de referin din rogram $i corelarea lor cu activit"ile de !nv"are $i
con"inuturile2
5. 3electarea i structurarea logic a coninutului resuune identi(icarea elementelor
(undamentale, a'solut necesare entru !n"elegerea con"inuturilor. <redarea $tiin"elor are ca sco
transmiterea unui mod de g#ndire $tiin"i(ic rin imlicarea elevilor !n activit"i e0erimentale $i nu
memorarea unor in(orma"ii $tiin"i(ice.
/, 3ta*ilirea o*iectivelor o(eraionale
3era"ionali%area o'iectivelor resuune resectarea a trei condi"ii/
a) descrierea comportamentului (o'serva'il, msura'il) al elevului cu a&utorul ver'elor de ac"iune/
a identi(ica6, a enumera6, a comleta6, a recunoa$te6, a distinge6, a alica6, a utili%a6, a
anali%a6, a argumenta6, a valida6, etc.
') precizarea condiiilor !n care se va des($ura ac"iunea resectiv) re%entarea situa"iei !n care vor
(i u$i elevii entru a ro'a asimilarea comortamentelor (e0. av#nd la diso%i"ie6, cu a&utorul6,
du re%entarea6)
c) performana) sta'ilirea criteriului (olosit entru evaluarea er(orman"ei elevilor.
9. Alegerea ti(ului i a variantei de lecie) se reali%ea% !n (unc"ie de natura con"inutului $i de
caracteristicile o'iectivelor rouse, de articularit"ile de v#rst ale elevilor $i de mi&loacele de
!nv"m#nt e0istente.
:. 3ta*ilirea strategiilor didactice resuune organi%area $i conducerea rocesului de redare)
!nv"are) evaluare, e 'a%a !m'inrii e(iciente a metodelor $i mi&loacelor de !nv"m#nt (olosite
entru reali%area o'iectivelor rouse, !n raort cu un anumit con"inut.
Caracterul e0erimental al discilinelor Cunoaterea mediului/ tiine ale naturii necesit (olosirea
unor metode centrate e elev ca/ e0erimentul, !nv"area rin descoerire, ro'lemati%area,
modelarea, etc.
1E
Mi&loacele de !nv"m#nt, !n calitate de instrumente de ac"iune sau urttoare de in(orma"ie, intervin
direct !n rocesul de instruire, sri&inind e(orturile de !nv"are ale elevilor.
Cele mai e(iciente sunt mi&loace de e0ersare $i (ormare a riceerilor $i derinderilor cu care se
e(ectuea% e0erien"e $i lucrri ractice entru c stimulea% g#ndirea $i imagina"ia.
8, "la*orarea (roiectului de lecie
<roiectul de lec"ie tre'uie s o(ere o ersectiv de ansam'lu asura lec"iei, s (ie simlu $i
oera"ional, s (ie (le0i'il ls#nd osi'ilitatea de interven"ie, de autoreglare e arcursul lec"iei.
n ractic, se utili%ea% di(erite modele de roiecte de lec"ie.
PR#IEC$ %E &EC'IE
%A$A(
C&A)A a I*-a
ARIA C+RRIC+&AR,( Matematic i tiine
%I)CIP&I-A( "tiine ale naturii
)+.IEC$+&( Medii de via
$IP+& &EC'IEI( &ecie de recapitulare
#.IEC$I*E %E REFERI-',(
/010 2 s e3plice relaii ntre sisteme din mediul nconjurtor4
10/0 2 s interprete5e succesiunea enomenelor i a proceselor
dintr-un mediu apropiat
)C#P+& &EC'IEI( Recapitularea i consolidarea cunotinelor
reeritoare la mediile de via0
#.IEC$I*E #PERA'I#-A&E(
a6 cognitive( #/ 2 s enumere mediile de via studiate4
#1 2 s identiice plante i animale speciice iecrui
mediu de via4
#7 2 s clasiice animalele n uncie de modul lor de
8rnire4
#9 2 s preci5e5e aciuni ale omului care pun n pericol
viaa plantelor i a animalelor4
#: 2 s argumente5e importana i utilitatea mediilor de
via4
#; 2 s aplice cunotinele despre mediile de via<
reali5=nd postere pentru iecare4
>6 psi8o 2 motorii( - s decupe5e corect imagini seciice iecrui mediu
de via4
) s aplice imagini pe posterul reali5at4
19
) s desene5e imagini pe poster0
c6 aective( %e5voltarea sentimentului de dragoste i ocrotire pentru
mediul nconjurtor0
Cultivarea interesului pentru rumos0

)$RA$E?II %I%AC$ICE(
Metode i procedee( cadranul< conversaia< e3plicaia< e3erciiul<
pro>lemati5area< turul galeriei< jocul didactic
Mijloace i materiale( g8icitoare< imagini cu plante i animale speciice
iecrui mediu de via
.i>liograie (
M0E0C0$0 2 @ Curriculum pentru clasa a I*-a A< .ucureti < 1BB9
Piil $< Mi8ilescu C0< ?8im>a I0 2 @ )tiine ale naturii A 2 manual pentru
casa a I*-a < Ed0 Aramis< 1BB;
P=r=ial * < P=r=iala % 2 "tiinte ale naturii - au3iliar
Pintilii A 2-atura 2prietena mea 2Ed0 Aramis< 1BBB
M0E0C0 C?8id metodologic de aplicare a programei colare de tiinele naturii
la clasele a III-a i a I*-aD< .ucureti 1BB/
Anina .descu - )uport didactic< Ed0 Aramis
*0 P=r=ial< %0 P=r=ial=< Carmen Filoti - "tiinte ale -aturii< au3iliar pentru
elevi< cadre didactice i prini< Ed0 Euristica< Iai< 1BB1
Cuco< C0 Ecoord06 2 FPsi8opedagogie pentru e3amenele de deinitivare i grade
didacticeD< Ed0 Polirom< /GGH0

5K
M#M"$"1"
1"C92"2
#: "1"M"$" "3"$92A1" !"
C#$92$%
3RA"G22 !2!AC2C" "6A1%AR"
M"#!" M2;1#AC"
Moment
organi%atoric
Catarea aten"iei
*nun"area temei
.ecaitularea
con"inutului
31
35
35
38
36
?oi asigura condi"iile necesare
des($urrii lec"iei !n 'une condi"ii. @levii vor
avea e 'anc instrumentele $i materialele
necesare orei de $tiin"e.
?oi sune o ghicitoare /
, Ntiu o cetate verde,
*d#nc, doinitoare
Cu um'r $i rcoare,
Cu sri c#nttoare,
Cu ur$i $i cer'i $i mure.
Cetatea)i o OO. - (dure)
Ce este durea =
Ce alte medii de via" mai cunoa$te"i =
*st%i vom recaitula cuno$tin"ele e
care le avem desre mediile de via" e care
le)am studiat.
4e scrie titlul e ta'l.
4e !marte ta'la !n atru cadrane. n
(iecare cadran se scrie un mediu de via".
@levii sunt !mr"i"i !n grue de c#te
atru mem'ri. Dnul dintre mem'rii echiei va
alege un &eton e care este re%entat imaginea
unei lante sau vie"uitoare s(eci(ice unui mediu
de via". *st(el (iecare echi va re%enta un
mediu de via". @levii tre'uie s scrie c#teva
in(orma"ii desre mediul de via" resectiv $i
s !m'og"easc osterul cu imagini
coresun%tare.
1iecare echi va reci%a ce (el de
mediu este cel desre care tre'uie s reali%e%e
osterul $i ce animale $i lante sunt re%ente !n
resectivul mediu de via". +e asemenea vor
clasi(ica animalele !n (unc"ie de modul lor de
hrnire.
n tim ce elevii lucrea% la reali%area
osterelor eu !i voi !ndruma e cei care au
nevoie de a&utor.
+u ce vor termina de reali%at
osterele le vor a(i$a la ta'l $i vor interreta o
stro( dintr)un c#ntec care s ai' legtur cu
mediul de via" resectiv.
+u ce toate echiele !$i vor (i a(i$at
;ocul didactic
Conversa"ia
Cadranul
@0lica"ia
<ro'lemati%area
@0erci"iul
;ocul didactic
Mhicitoare
Imagini cu lante
$i animale
sesi(ice (iecrui
mediu de via"
Imagini
Chestionare
oral
@valuare oral
*recieri orale
51
55
"-em(le de itemi de evaluare scrisa
<ro'ele scrise sunt des (olosite entru reali%area evaluarii (ormative deoarece !n
redarea)!nv"area acestor disciline domin !nv"area rin ac"iune. @levii sunt o'i$nui"i
cu munca indeendent, at#t !n etaa de do'#ndire, dar $i !n etaa de alicare. <rin
aceaast metod de evaluare se cunosc cuno$tin"ele, derinderile, caacit"ile $i
atitudinile elevului.
Ca $i !n (olosirea chestionrii orale, $i !n ela'orarea ro'elor scrise de evaluare
(ormativ tre'uie urmrite toate categoriile de o'iective, ot (i (olosite fie de e!luare cu
una sau mai multe sarcini entru (iecare secven" de !nv"are $i ast(el se evaluea%
reali%area o'iectivului rous entru aceast eta sau fie de e!aluare final" a
o'iectivelor sta'ilite entru o lec"ie sau un caitol. @0emli(icm variante ale acestor (i$e
de evaluare (ormativ /
@0emle de itemi de evaluare scris entru discilina Meogra(ie /
., Rs(unde la ntre*ri<
a) Cum se numesc muntii din tara noastra=
.........................................................................................................................................
. ')Care sunt cele trei ramuri caratice=
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
c) Care este di(eren"a dintre deal $i odi$=
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
d) Ce sunt 4u'cara"ii=
.........................................................................................................................................
.
e) Care sunt cele trei grue ale 4u'cara"ilor=
.........................................................................................................................................
.
.,Alege varianta corect<
) Cel mai !nalt v#r( muntos ( 5:99 m) este/
a) 3mu
58
') Moldoveanu
c) >egoiu
) Ma%ul metan se e0trage din/
a) +eresiunea Maramure$ului
') +ealurile de ?est
c) +eresiunea Jransilvaniei
) ntre +unre $i Marea >eagr se a(l/
a) <odi$ul +o'rogei
') <odi$ul Moldovei
c) C#mia .om#n
/,3ta*ileste legatura (rin sageti<
Runitatile de relie( si vegetatia caracteristica/
Camia .omana vegetatie de lunca
Caratii 3rientali aduri de ste&ar
4u'carati aduri de coni(ere
<odisul Metic stea si silvostea
+elta +unarii aduri de (ag
=, $oteaz cu A > adevrat' sau F > fals' urmtoarele afirmaii<
a) F Mun"ii Cara"i rere%int un lan" muntos. O..
') F Mun"ii vulcanici din "ara noastr se a(l !n Cara"ii 3ccidentali. O..
c) F +in Mun"ii I$ma$ i%vorsc Mure$ul $i 3ltul. O..
d) F Cara"ii Meridionali sunt cei mai !nal"i mun"i din "ara noastr. O..
e) F Cele mai multe cutremure din "ara noastr se roduc !n 4u'cara"ii Metici. O..
() F .#ul <rut desarte <odi$ul Moldovei de .eu'lica Moldova. O..
g) F 4ulina este singurul 'ra" al +unrii e care ot naviga vaoarele mari. O..
h) F Cel mai mare aeroort din "ara noastr se a(l la Constan"a. O..
59
?,aie ras(unsurile necores(unzatoare<
7ocalitatea mea se a(la in %ona de/
a) munte
') deal
c) camie
d) delta
Caraganul este o arte a/
e) Camiei de ?est
() Camiei ;i&iei
g) Camiei .omane
h) Camiei Jransilvaniei
Intre +unare si Marea >eagra se a(la/
a) <odisul +o'rogei
') <odisul Metic
c) <odisul Moldovei
d)
8,2ncercuieste litera@literele cores(unzatoare variantei@variantelor corecte<
R<odisul Moldovei este/
a) destul de neted ') traversat de 3lt c) o imortanta regiune agricola
RCamia de ?est este traversata de raurile/
a) Crisuri ') *rges c) 4omes
R7a sud de +eresiunea Jransilvaniei se a(la/
a) Caratii 3rientali ') Caratii Meridionali c) Caratii 3ccidentali
R<odisul 4ucevei este arte a/
a) +eresiunii Jransilvaniei ') <odisului Metic c) <odisul Moldovei
5:
56