Asigurari

Asigurari si reasigurari
MULTIPLE CHOICE

1.
n domeniul asigurrilor, Tratatul de la Roma prevedea:
1. libera circulatie a mrfurilor;
2. libera circulatie a serviciilor;
3. libera circulatie a capitalurilor;
4. libera circulatie a persoanelor;
5. libertate de stabilire limitat, care s permit unei societti de asigurri s-si deschid sucursale n anumite
conditii.
Combinatia corect este:

a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+4
d. 1+2+3+4
e. toate variantele sunt adevrate

ANS: D

2.
n domeniul asigurrilor, termenul general de prescriptie nu se aplic n cazul:
Indicati rspunsul corect.
a. asigurrilor de persoane la care obligatiile devin exigibile prin ajungerea la termen sau prin amortizare
b. dreptului asigurtorului la actiunea de regres mpotriva tertului responsabil
c. drepturilor asiguratilor asupra sumelor rezultate din rezerva de prime ce se constituie la asigurrile de
persoane
d. dreptului tertei persoane pgubite la actiune direct mpotriva asigurtorului
e. dreptului asiguratului (n asigurarea de bunuri) mpotriva tertului responsabil pentru prejudiciul cauzat, n
anumite conditii

ANS: C

3.
Privind persoana care poate aprea n calitate de asigurat n contractul de asigurare, una dintre afirmatiile
urmtoare este adevarat:
a. persoana fizic, care, n schimbul primei de asigurare, si asigur viata si integritatea corporal
b. persoana fizic si/sau juridic, care, n schimbul primei de asigurare pltite asigurtorului si asigur bunurile
mpotriva unor riscuri de tipul calamittilor naturale si accidentelor
c. persoana fizic, care, n schimbul primei de asigurare, si asigur bunurile mpotriva uzurii fizice si morale
d. persoana fizic si/sau juridic, care, n schimbul primei de asigurare pltite asigurtorului si asigur bunurile
mpotriva unor evenimente a cror producere este cert
e. persoana juridic care efectueaz un export ntr-o tar mpotriva creia este instituit un embargou de ctre
organizatiile internationale competente, respectat de ctre tara de origine a exportatorului si care vizeaz
produsele care fac obiectul contractului de export, n schimbul unei prime de asigurare majorate

ANS: B

4.
La asigurrile de persoane, constatarea si evaluarea consecintelor producerii riscului asigurat se efectueaz:
a. de ctre o societate de asigurri specializat n astfel de operatiuni
b. de ctre fiecare compartiment solicitat
c. de ctre inspectorii de asigurri din teritoriu
d. de ctre un compartiment distinct, subordonat direct managerului unittii
e. nu apare ca fiind necesar existenta unui compartiment distinct

ANS: E

5.
Variantele reasigurrii proportionale sunt:
a. cot-parte, excedent de sum asigurat, oprire de daun, pe baz de pool
b. cot-parte, excedent de sum asigurat pe risc, pe eveniment, oprire de daun
c. cot-parte, excedent de sum asigurat, mixt pe baz de pool
d. cot-parte, excedent de daun pe risc, mixt pe baz de pool
e. cot-parte, oprire de daun, mixt pe baz de pool

ANS: C

6.
Managementul activittii n domeniul asigurrilor, are particularittile sale specifice care deriv din faptul c:
a. exist un cadru legislativ mai restrictiv
b. activitatea de asigurare este pe de o parte, o relatie de repartitie n form bneasc, iar pe de alt parte,
apare ca o prestare de servicii de un gen deosebit, care se efectueaz n baza contractului de asigurare
c. trebuie constituite mai multe categorii de rezerve tehnice
d. exist mai multe riscuri dect n sistemul bancar
e. evidentele sunt tinute pe tipuri de asigurri

ANS: B

7.
Indicatorul Gradul de acoperire prin asigurare se determin:
a. ca raport ntre numrul bunurilor asigurate si numrul bunurilor asigurabile
b. ca raport ntre totalul cheltuielilor efectuate de asigurat si totalul primelor de asigurare, precum si a altor
venituri ncasate de asigurtor
c. ca raport ntre suma asigurat si valoarea real a bunurilor n momentul ncheierii asigurrii
d. ca raport ntre despgubirea acordat asiguratului si valoarea pagubei produse la bunul asigurat
e. ca raport ntre totalul despgubirilor pltite de asigurtor si totalul primelor de asigurare ncasate de
asigurtor

ANS: C

8.
Un bun face obiectul unui contract de asigurare despre care se cunosc: suma asigurat 10000 euro; cota de prim
de asigurare 1,5%; durata 1 an. Producerea riscului asigurat n cursul anului a generat o pagub de 5000 euro, valoarea
bunului la momentul producerii evenimentului fiind de 15000 euro. n aceast situatie, cu ncepere de la data producerii
evenimentului asigurat, pentru restul perioadei asigurrii:
a. suma asigurat si prima de asigurare rmn nemodificate
b. suma asigurat se micsoreaz, iar prima de asigurare se modific corespunztor
c. suma asigurat se diminueaz cu valoarea despgubirii, iar prima de asigurare nu se modific
d. suma asigurat se diminueaz cu valoarea pagubei, iar prima de asigurare se modific corespunztor
e. suma asigurat se diminueaz cu valoarea pagubei, iar prima de asigurare nu se modific

ANS: C

9.
n domeniul asigurrilor, asiguratul este ntotdeauna:
a. persoana fizic sau juridic care ncheie o asigurare
b. titularul interesului asigurat
c. titularul indemnizatiei de asigurare, dac survine cazul asigurat
d. cel care se oblig s plteasc primele de asigurare
e. persoana care are dreptul s ncaseze despgubirea sau suma asigurat

ANS: B

10.
La asigurrile de bunuri, interesul asigurrii este reprezentat de:
a. valorile patrimoniale expuse riscului sau riscurilor mentionate n contractul de asigurare
b. dauna efectiv evaluabil n bani, pe care o poate suferi asiguratul n cazul pierderii sau degradrii bunului
c. indemnizatia de asigurare pe care urmeaz s o plteasc asigurtorul
d. bunurile asigurate
e. despgubirea pe care urmeaz s o ncaseze asiguratul, dac survine cazul asigurat

ANS: B

11.
Asigurarea riscurilor politice ofer protectie mpotriva urmtoarelor evenimente:
1. deprecierea monedei nationale a importatorului;
2. neplata la termen a sumelor datorate de debitorii publici;
3. refuzul admiterii pe teritoriul trii a anumitor produse;
4. impunerea de restrictii la import;
5. imposibilitatea valorificrii garantiilor solicitate asigurtorului la ncheierea contractului de asigurare.

a. 1+2+3
b. 1+2+5
c. 1+4+5
d. 2+3+4
e. 3+4+5

ANS: D

12.
Privind rezervele de daune, se poate afirma:
a. se constituie pentru asigurrile de viat
b. se prevede prin lege un nivel minim al lor
c. pot fi urmrite de asigurati sau creditori
d. nu se instituie prin lege o limit minim a acestora
e. nu se constituie pe baza estimrilor statistice

ANS: B

13.
Dintre primele ncasate, sunt percepute numai la anumite societti special autorizate:
a. primele ncasate din asigurri facultative de rspundere civil
b. primele ncasate din asigurri de accidente
c. primele ncasate din asigurri facultative de bunuri
d. primele ncasate din asigurarea obligatorie de rspundere civil auto
e. primele ncasate din asigurri de viat

ANS: D

14.
La asigurrile de persoane asiguratul poate s ncheie:
a. doar o asigurare n limita maxim a valorii sale stabilit de ctre agentul de asigurare
b. maximum dou asigurri (una obligatorie si cealalt facultativ)
c. un numr nederminat de asigurri de acelasi fel, fr nici o restrictie
d. o asigurare pentru fiecare tip de asigurare de persoane
e. un numr nedeterminat de asigurri, dar pn la o valoare stabilit de agentul de asigurare

ANS: C

15.
Indicatorul costul relativ al activitii de asigurare se calculeaz astfel:
a. ca raport ntre despgubirile pltite de asigurtor si primele de asigurare ncasate
b. raportnd diferenta ntre totalul cheltuielilor si totalul despgubirilor pltite de asigurtor pe parcursul unui
an, la diferenta ntre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor
c. raportnd diferenta dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor nregistrate ntr-o anumit perioad la
totalul veniturilor
d. raportnd totalul cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare la totalul ncasrilor obtinute din
primele de asigurare si din alte surse
e. ca raport ntre totalul sumelor asigurate si totalul primelor de asigurare ncasate

ANS: C

16.
La data de 20 ianuarie a.c. o societate comercial ncheie o asigurare a bunurilor dintr-un magazin, pentru cazurile
de furt prin efractie, pe o perioad de un an. Suma asigurat este de 20000 euro. Cota de prim la data asigurrii este de
3%. Sistemul de acoperire a pagubei practicat este cel al rspunderii proportionale. La data de 10 februarie a.c. are loc un
furt prin efractie, n urma cruia se constat o pagub de 2000 euro. Bunurile aflate n magazin la data producerii
evenimentului sunt evaluate la 25000 euro. Prima de asigurare platit si despgubirea la care are dreptul asiguratul sunt:
a. 750 euro 1600 euro
b. 600 euro nu se acord despagubire
c. 7500 euro nu se acord despgubire
d. 600 euro 1600 euro
e. 600 euro 2000 euro

ANS: D

17.
Organizatiile de asigurare de tip mutual prezint caracteristicile:
1. contributiile membrilor se regularizeaz la sfrsitul fiecrui an n functie de anumite criterii;
2. fiecare membru are calitatea att de asigurat, ct si de asigurtor;
3. si desfoar activitatea conform legii, urmrind obtinerea de profit;
4. fondul comun se constituie pe baza unor cotizatii anuale stabilite n raport cu vrsta;
5. actioneaz ca asociatii constituite pentru o perioad de timp determinat.
a. 1+2
b. 3+4
c. 2+4
d. 3+5
e. 2+3

ANS: A

18.
Pentru o asigurare de deces valabil n ani de la contractare, prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst
de x ani si notat
n
A
x
, calculat cu ajutorul numerelor de comutatie este:
a.
n
A
x
= ( M
x
+M
x+n
)/D
x

b.
n
A
x
= D
x
* M
x+n

c.
n
A
x
= D
x
/M
x+n

d.
n
A
x
= ( M
x
- M
x+n
)/D
x

e.
n
A
x
= D
x
+M
x
- M
x+n

ANS: D

19.
n cazul asigurrilor de bunuri, interesul patrimonial este reprezentat de:
a. despgubirea de asigurare pe care urmeaz s o ncaseze asiguratul n cazul producerii evenimentului
asigurat
b. bunurile asigurate
c. dauna evaluabil n bani pe care o poate suferi asiguratul n cazul pierderii sau degradrii bunului
d. dauna efectiv pe care o poate suferi asiguratul
e. bunurile aflate n proprietatea sa

ANS: B

20.
Indicatorul gradul de acoperire a daunei se determin astfel:
a. ca raport ntre suma asigurat si valoarea real a bunului n momentul ncheierii asigurrii
b. ca raport ntre nivelul daunei produse la bunul asigurat si nivelul primei totale ncasate de ctre asigurtori
c. ca raport ntre mrimea primei nete ncasate si nivelul pagubei produse la bunul asigurat
d. ca raport ntre totalul despgubirilor pltite de asigurtor si totalul primelor de asigurare ncasate de
asigurtor
e. ca raport ntre despgubirea acordat si valoarea pagubei produse la bunul asigurat

ANS: E

21.
Fondul de asigurare poate fi folosit pentru:
1. plata indemnizatiei de asigurare;
2. finantarea unor actiuni cu caracter preventiv;
3. acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodresti ale societtii de asigurri si constituirea unor fonduri de
rezerv;
4. finantarea unor actiuni caritabile;
5. acoperirea cheltuielilor cu asistenta post-vnzare acordat de agenti asiguratilor.

a. 1+2+4
b. 2+4+5
c. 1+2+3+4+5
d. 1+2+3
e. 2+3+4

ANS: D

22.
Una dintre atributiile de mai jos nu revine Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor:
a. analizarea bilanturilor anuale ale societtilor de asigurri
b. vizarea bugetelor de venituri si cheltuieli ale societtilor de asigurri
c. avizarea constituirii societtilor comerciale din domeniul asigurrilor
d. stabilirea tarifelor de prime si emiterea normelor tehnice privind aplicarea acestora
e. stabilirea termenelor de vrsare a capitalului pn la nivelul subscris

ANS: B

23.
Despgubirile pltite de ctre asigurtor n baza unei asigurri obligatorii de rspundere civil se recupereaz de la
persoanele vinovate de producerea pagubei n urmtoarele cazuri:
1. accidentul a fost produs n timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe
drumurile publice, ca infractiuni svrsite cu intentie;
2. persoana rspunztoare de producerea pagubei a condus autovehiculul, fr consimtmntul asiguratului;
3. accidentul a fost produs cu intentie;
4. autovehiculul care a produs accidentul era condus, cu consintmntul asiguratului, de ctre copilul acestuia;
5. accidentul a fost produs n timpul cnd autorul infractiunii svrsite cu intentie ncerca s se sustrag de la
urmrire.
a. 1+2+3+5
b. 1+3+4
c. 1+3+5
d. 1+2+5
e. 1+2+4+5

ANS: A

24.
Formula redat mai jos reprezint:

N
t
N
t t t
D
n
i
i
n
m
=
=
+ + +
=
1 2 1
...

a. media indemnizatiilor la asigurrile de supravietuire
b. durata medie de lichidare a daunelor
c. despgubirea medie
d. o formul neutilizat
e. suma maxim a despgubirilor la asigurrile de bunuri

ANS: B

25.
Dintre riscurile enumerate, urmtorul risc nu intr n categoria riscurilor investitionale:
a. riscul de supraevaluare
b. riscul de devalorizare
c. riscul dobnzilor
d. riscul de lichiditate
e. riscul privind garantiile date n favoarea tertilor

ANS: E

26.
La asigurarea de bunuri, n afar de proprietar, pot avea interes:
a. persoanele din familia proprietarului
b. uzufructuarul si creditorii cu garantii reale
c. alte persoane ce sunt interesate n baza unor contracte cu titlu oneros, ncheiate cu proprietarul
d. depozitarul
e. uzufructuarul, creditorul cu garantii reale, depozitarul si persoanele din familia proprietarului

ANS: E

27.
Cele mai uzuale excluderi ale contractului de asigurare a creditelor de export se refer la:
Indicati rspunsul incorect.
a. reclamatii privind livrrile de bunuri sau prestri de servicii necorespunztoare
b. amenzi de orice fel
c. sumele obtinute din valorificarea garantiilor
d. pierderi survenite ca urmare a evenimentelor politice, tulburrilor sociale, actelor de sabotaj sau a altor
evenimente asemntoare
e. pierderi provocate de calamitti naturale

ANS: C

28.
Dimensiunea juridic a contractului de asigurare se bazeaz pe elemente cum sunt:
1. faptul c un asigurtor organizeaz pe principiul mutualittii un numr mare de asigurati;
2. obligatia asiguratului de a plti o prim asigurtorului;
3. indemnizarea celor care sufer un sinistru se face pe seama unui fond comun constituit din primele ncasate;
4. obligatia asumat de asigurtor de a plti indemnizatii la producerea riscului asigurat;
5. indemnizarea asiguratului sau a unei persoane desemnate de acesta nu este nsotit de obligatia asiguratului de
a plti o prim asigurtorului.
a. 1+3
b. 1+2
c. 2+4
d. 2+5
e. 3+4

ANS: C

29.
Partea din pagub care depsete suma asigurat este suportat n ntregime de asigurat n cazul aplicrii:
a. principiul acoperirii proportionale si al primului risc
b. oricrui principiu de rspundere a asigurtorului
c. principiul rspunderii limitate
d. principiul primului risc
e. principiul acoperirii proportionale

ANS: B

30.
n cazul fransizei deductibile:
a. asigurtorul acoper n ntregime paguba - pn la nivelul sumei asigurate - dac aceasta este mai mare
dect fransiza
b. asigurtorul acord despgubirea numai pentru partea de pagub care depseste fransiza
c. cuantumul su se scade din orice pagub, indiferent de principiul de despgubire care se aplic
d. cota de prim tarifar este mai mare
e. se acord despgubiri, numai pentru pagubele care se ncadreaz n limitele fransizei

ANS: B

31.
n legatur cu Banca de Export Import a Romniei (EXIMBANK), unele dintre afirmatiile urmtoare sunt
corecte:
1. EXIMBANK si desfsoar activitatea n nume propriu si pe cont propriu n conditiile economiei de piat;
2. nivelul primei de asigurare este diferentiat de EXIMBANK n functie de tara cumprtorului, statutul juridic
al cumprtorului, garantiile disponibile, etc.
3. EXIMBANK si desfsoar activitatea n nume si pe contul statului, n calitate de agent al acestuia, pe baz
de conventie;
4. contractele de asigurare se deosebesc si dup riscurile pe care le acoper si care difer n functie de tara
cumprtorului (importatorului);
5. EXIMBANK utilizeaz diverse tipuri de contracte (polite) n functie de dimensiunea protectiei pe care o
ofer asiguratului.
a. 1+2+5
b. 1+2+3+4
c. 1+2+3
d. 1+2
e. toate variantele sunt corecte

ANS: E

32.
Formula C
a
=
80 *
100 *
P
D
denumit "cost al arderii" este folosit la:
a. repartizarea daunelor probabile ntre reasigurat si reasigurtor
b. repartizarea primelor ntre reasigurat si reasigurtor n cadrul reasigurrii neproportionale
c. repartizarea primelor ntre reasigurat si reasigurtor n cadrul
reasigurrii proportionale
d. repartizarea daunelor, ntre reasigurat si reasigurtor la reasigurarea proportional
e. stabilirea modului de repartizare a rspunderii ntre reasigurat si reasigurtor la reasigurarea
neproportional

ANS: B

33.
Un bun evaluat la 30000 lei este asigurat la o societate de asigurri pentru suma de 20000 lei. Societatea de
asigurri practic o fransiz deductibil de 500 lei. n urma producerii riscului asigurat bunul este avariat n proportie
de 30%. Despgubirea la care are dreptul asiguratul este:
a. 8500 lei
b. 10000 lei
c. 3100 lei
d. 3600 lei
e. egal cu paguba

ANS: A

34.
Prin directivele adoptate de Consiliul Europei viznd domeniul asigurrilor s-a reuit:
1. armonizarea deplin a aspectelor esentiale ale practicilor de operare n trile membre;
2. instituirea unui sistem unic de licent;
3. nearmonizarea modului de exercitare a controlului financiar de ctre statul gazd al agentiei sau sucursalei de
asigurare;
4. recunoasterea controalelor efectuate n fiecare stat membru viznd practicile de operare;
5. armonizarea deplin a conditiilor de acces la activitatea de asigurare de bunuri, de rspundere civil si de viat.
a. 2+3+4
b. 1+2+5
c. 1+3+4
d. 2+4+5
e. 2+3+5

ANS: D

35.
Ca sistem de acoperire, la asigurrile de bunuri, practicarea sistemului primului risc:
a. este mai avantajoas pentru asigurtor
b. nu influenteaz nivelul primelor de asigurare
c. influenteaz nivelul primelor de asigurare n sensul c acestea sunt mai mari comparativ cu cele
corespunztoare altor sisteme de acoperire
d. influenteaz nivelul primelor de asigurare n sensul c acestea sunt mai sczute comparativ cu cele
e. face de regul, obiectul negocierii ntre asigurtor si asigurat

ANS: C

36.
n cazul asigurrii cldirilor, constructiilor, echipamentelor precum si a altor bunuri, asigurtorul acord
despgubiri pentru:
a. pagube produse cldirilor sau altor contructii prin izbirea lor de ctre un vehicul
b. pagube produse bunurilor puse la cldur sau la foc pentru prelucare
c. pagubele produse numai de fermentatie, oxidare, cldur, afumare, ptare sau prlire, provenite dintr-o
surs normal de cldur
d. cheltuielile reclamate de curtarea locului unde s-a produs paguba, n msura n care nu sunt n legtur cu
riscurile asigurate si nici necesare pentru executarea lucrrilor de reparaii
e. pagube produse datorit pierderii sau disparitiei bunurilor asigurate necauzate direct de riscuri asigurate

ANS: A

37.
n cadrul managementului riscurilor investitionale, riscurile cel mai frecvent ntlnite sunt:
Indicati rspunsul fals.
a. riscurile privind garantiile date n favoarea tertilor
b. riscurile de devalorizare a investitiei
c. riscul dobnzilor
d. riscul de supraevaluare a investitiei
e. riscul de lichiditate al unei investitii

ANS: A

38.
Contractele de reasigurare neproportionale prezint urmtoarele trsturi care le deosebesc de cele
proportionale:
1. repartizarea rspunderii ntre asigurat si reasigurtor se face proportional cu suma asigurat;
2. necesit clauze standardizate pentru a micsora costul reasigurrii;
3. repartizarea rspunderii ntre asigurtor si reasigurtor se face n functie de volumul probabil al daunei;
4. gestionarea contractelor reclam cheltuieli reduse;
5. operatiunile contabile sunt reduse la minimum, dar fiind mai laborioase.
Indicati varianta fals:
a. 1+2
b. 2+5
c. 1+4
d. 3+5
e. 3+4

ANS: A

39.
Prima medie ncasat pe contract se obtine:
a. ca sum a tuturor rapoartelor dintre prima si suma asigurat
b. raportnd totalul ncasrilor din prime la numrul de contracte de asigurare ncheiate
c. raportnd totalul ncasrilor din prime la totalul sumelor asigurate pentru toate contractele aflate n vigoare
d. raportnd totalul ncasrilor din prime la numrul contractelor ncheiate la asigurrile de viat
e. raportnd totalul ncasrilor din prime la numrul contractelor ncheiate la asigurrile generale

ANS: B

40.
La asigurarea bunurilor n timpul transportului terestru, societatea de asigurri nu acord despgubiri n
urmtoarele situatii:
1. pierderi rezultate n timpul ncrcrii bunurilor asigurate n mijlocul de transport;
2. paguba a rezultat n urma unei alunecri de teren;
3. paguba s-a produs n urma rsturnrii autovehiculului care transporta bunurile asigurate;
4. paguba a rezultat ca urmare a alterrii bunurilor asigurate;
5. paguba a fost produs de insecte si roztoare;
8. paguba s-a produs ca urmare a conservrii necorespunztoare de ctre asigurat a bunurilor transportate.
a. 1+3+5
b. 1+4+6
c. 2+3+6
d. 3+4+5
e. 4+5+6

ANS: E

41.
Un bun evaluat la 5000 euro este asigurat de ctre proprietarul su la dou societti de asigurare X i Y pentru
urmtoarele sume: 1500 euro la societatea X i 1500 euro la societatea Y. Ambele societti practic sistemul primului risc.
Se produce riscul asigurat si se nregistreaz o pagub estimat la 2000 euro. Despgubirile pltite asiguratului de ctre cele
dou societti de asigurri sunt:
b. 1400 euro 1600 euro
c. 800 euro 800 euro

ANS: D

42.
O sucursal a unei societti de asigurri, a nregistrat la sfrsitul anului, urmtoarele rezultate:
- total prime de asigurare ncasate: 80000 euro;
- total despgubiri pltite: 50000 euro;
- total cheltuieli administrativ-gospodresti: 5000 euro;
- total angajati ai sucursalei: 20 persoane.
S se calculeze:
1. Rata daunei;
2. Costul relativ al activittii de asigurare;
3. Cheltuielile administrativ-gospodresti ce revin la o unitate monetar venit net.
a. 62,50% 68,75% 0,5 u.m.
b. 31,25% 62,50% 0,2 u.m.
c. 68,75% 31,25% 0,4 u.m.
d. 62,50% 68,75% 0,2 u. m.
e. 68,75% 62,50% 0,3 u.m.

ANS: D

43.
Din punct de vedere tehnic, asigurarea presupune:
2. evitarea sinistrelor;
5. organizarea mutualittii riscurilor se face dup reguli matematice riguroase.
a. 1+3+4
b. 2+3+5
c. 2+3+4
d. 3+4+5
e. 1+2+4

ANS: D

44.
La asigurarea lucrrilor de constructii-montaj si a rspunderii constructorului, se acord despgubiri pentru:
1. disparitia unor bunuri, dac aceasta a fost constatat numai cu prilejul unor inventarieri periodice;
2. disparitia unor echipamente, materiale, unelte sau a altor bunuri cauzate direct de riscuri asigurate;
3. confiscarea sau distrugerea de bunuri pe baza regulilor vamale, de carantin, din ordinul guvernului sau a
oricrei autoritti publice;
4. furt prin efractia depozitelor;
5. diferente de tarif cuprinse n contractul de asigurare.
Indicati varianta neadevrat:
a. 2+4+5
b. 1+4+5
c. 1+3
d. toate variantele sunt adevrate
e. 3+4+5

ANS: C

45.
n cazul asigurrii de bunuri, indemnizatia de asigurare:
a. nu poate depsi valoarea bunului din momentul producerii cazului asigurat
b. se plteste n limita sumei asigurate
c. nu poate depsi paguba nregistrat
d. n caz de pierdere partial a bunului, se plteste de regul, dup sistemul primului risc
e. beneficiul nerealizat nu este supus reparrii

ANS: D

46.
Cu privire la aplicarea principiului primului risc, se fac urmtoarele afirmatii:
a. nu influenteaz nivelul primelor de asigurare
b. permite practicarea unor tarife de prime mai sczute comparativ cu alte principii de acoperire (rspundere)
n asigurare
c. prezint, n toate cazurile, avantaje deosebite att pentru asigurat, ct si pentru asigurtor
d. presupune cote de prime de asigurare mai mari fat de cele practicate n cazul aplicrii altor principii de
acoperire
e. permite realizarea unui profit substantial de ctre asigurtori

ANS: D

47.
Durata medie de lichidare a daunelor se calculeaz:
a. ca raport ntre numrul de zile trecute de la avizarea daunei, pn la plata despgubirilor si numrul daunelor
solutionate
b. ca raport ntre numrul de zile trecute de la aparitia daunei si pn la solutionarea acesteia
c. ca produs ntre duratele medii ale solutionrii daunelor pentru fiecare contract n parte
d. ca medie a numrului de zile trecute de la ncheierea contractului si pn la solutionarea daunelor
e. ca raport ntre numrul de zile trecute de la ncheierea contractului si pn la aparitia daunei

ANS: A

48.
Pentru un anumit bun, contractul de asigurare ncheiat prevede o fransiz deductibil de 1000 lei. n urma
producerii riscului asigurat, bunul respectiv necesit reparatii. Acordarea despgubirii se efectueaz n conditiile:
1. Costul reparatiilor se ridic la 500 lei. Asigurtorul nu datoreaz nimic.
2. Costul reparatiilor se ridic la 2000 lei. Asigurtorul datoreaz ntreaga sum.
3. Costul reparatiilor se ridic la 1400 lei. Asigurtorul va plti 1000 lei, iar asiguratul suport diferenta de 400 lei.
4. Costul reparatiilor se ridic la 1800 lei. Asiguratul va suporta 1000 lei, iar asigurtorul va plti diferenta de 800
lei.
5. Costul reparatiilor se ridic la 1000 lei. Asiguratul suport n ntregime paguba.
a. 2+3+4
b. 2+4+5
c. 1+4+5
d. 1+2+5
e. 3+4+5

ANS: C

49.
Un bun a fost asigurat la un asigurtor pentru 10000 lei, iar la un alt asigurtor, pentru 20000 lei. Producndu-se
riscul asigurat, se constat pierderea total a bunului. Paguba este evaluat la 30000 lei. Despgubirea se va suporta:
a. 1/3 din pagub va fi acoperit de primul asigurtor, iar 2/3 din pagub de ctre cel de-al doilea asigurtor
b. n mod egal de ctre cei doi asigurtori
c. 2/5 din pagub va fi acoperit de primul asigurtor, iar 3/5 din pagub de ctre cel de-al doilea asigurtor
d. nu se poate rspunde, fiind necesare informatii suplimentare
e. nici o variant de rspuns nu este corect

ANS: A

50.
O sucursal a unei societti de asigurri a nregistrat la sfrsitul anului urmtoarele rezultate:
Nr. crt. Forme de asigurare Prime de asigurare
ncasate
Despgubiri pltite Cheltuieli
administrativ-
gospodresti
1. Asigurri obligatorii 20000 14000 1000
2. Asigurri facultative 110000 70000 10000
Pe forme de asigurare si pe total, rata daunei, se prezint astfel:
Obligatorii Facultative Total
Alegeti varianta corect.
a. 70,5% 50% 61,2%
b. 70,0% 63,6% 64,6%
c. 70,0% 64,0% 55,0%
d. 70,0% 68,0% 64,0%
e. 70,0% 58,6% 68,0%

ANS: B

51.
Un bun a crui valoare real este de 30000 euro se asigur la o societate de asigurri A pentru suma de 5000 euro,
iar la o alt societate de asigurri B, pentru suma de 10000 euro. Se produce o pagub de 15000 euro. Despgubirea va fi
suportat astfel:
a. 5000 euro asigurtorul A i 5000 euro asigurtorul B
b. proportional cu suma asigurat
c. 2500 euro primul asigurtor i 5000 euro al II lea asigurtor
d. 1/3 din pagub primul asigurtor i 2/3 al II-lea asigurtor
e. 1/2 din pagub primul asigurtor iar cealalt jumtate din pagub al doilea asigurtor

ANS: C

52.
Stiind c ncheierea asigurrii implic responsabilitate din partea asigurtorului, precizati care dintre urmtoarele
afirmatii este corect:
Indicati varianta corect.
a. responsabilitate fa de contract, responsabilitate fat de prim, responsabilitate fa de lege
b. responsabilitatea agentului de asigurare fat de stat, fat de public si fat de client
c. responsabilitate fat de stat si fat de client
d. responsabilitate fat de lege, fat de societatea de asigurri, fat de public si fat de stat
e. responsabilitate pe piata asigurrilor, fat de client, fat de lege si fat de contract

ANS: B

53.
Fondul de protejare a asiguratilor destinat pltilor de despgubiri si sume asigurate n caz de faliment al
societtilor comerciale din domeniul asigurrilor se constituie astfel:
a. alocarea unei sume de la bugetul de stat care este pus la dispozitia Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor
b. pe baza fondurilor puse la dispozitia Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor de ctre Ministerul Finantelor
Publice
c. din resursele proprii ale Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor
d. fiecare societate de asigurri si reasigurri si constituie un asemenea fond din primele ncasate
e. se constituie si se administreaz de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor, care va stabili anual o cot
procentual ce se va aplica asupra volumului de prime ncasate de ctre societtile de asigurri, respectiv
reasigurri si va elabora norme privind utilizarea acestuia

ANS: E

54.
n cazul asigurrii de bunuri, interesul asigurrii este reprezentat de:
a. valorile patrimoniale expuse riscului sau riscurilor cuprinse n contractul de asigurare
b. dauna efectiv, evaluabil n bani, pe care asiguratul o poate suferi n cazul pierderii sau degradrii bunului
c. indemnizatia de asigurare pe care urmeaz s o plteasc asigurtorul
d. despgubirea pe care urmeaz s o ncaseze asiguratul dac survine cazul asigurat
e. bunurile asigurate

ANS: B

55.
La asigurrile de bunuri mrimea despgubirii va fi diferit dac se aplic principiul acoperirii proportionale sau al
primului risc, atunci cnd:
1. suma asigurat este mai mic dect valoarea real a bunului n momentul producerii evenimentului;
2. suma asigurat este egal cu valoarea bunului n momentul producerii evenimentului;
3. paguba este total;
4. paguba este partial;
5. paguba este egal cu suma asigurat.
a. 1+3
b. 2+4
c. 1+4
d. 2+3
e. toate rspunsurile sunt incorecte

ANS: C

56.
Gradul de acoperire prin asigurare, care se calculeaz ca raport ntre suma asigurat si valoarea real a bunului
asigurat, are semnificatie numai dac:
a. se calculeaz separat pentru fiecare form de asigurare (obligatorie sau facultativ)
b. se calculeaz separat pentru fiecare bun cuprins n asigurare
c. se calculeaz separat pentru asigurrile de bunuri si separat pentru cele de persoane
d. se calculeaz separat pe fiecare sucursal, pentru a evidenia eficienta activittii de asigurare
e. se calculeaz separat pentru asigurrile interne si separat pentru cele externe

ANS: B

57.
Dac
t
p
x
este probabilitatea de supravietuire a unei persoane n vrst de x ani peste t ani si l
x
este functia de
supravietuire, atunci:
a.
t
p
x
= l
x
* l
x+t

b.
t
p
x
= l
x+t
/l
x

c.
t
p
x
= l
x
/ l
x+t

d.
t
p
x
= l
x+t
* x
e.
t
p
x
= l
x+t
* l
t

ANS: B

58.
Reasigurarea oprire de daun se poate defini astfel:
a. reasiguratul retine n sarcina sa o cot procentual din suma asigurat
b. reasiguratul se oblig s acopere din daunele produse n cursul anului o sum echivalent cu un anumit
procent din volumul primelor ncasate, iar reasigurtorii s suporte tot ceea ce depseste acest nivel
c. reasiguratul retine n sarcina sa daunele ce nu depsesc nivelul priorittii stabilite n contract
d. rspunderea reasiguratului este limitat pentru fiecare daun la un anumit plafon (prioritate), iar
rspunderea reasigurtorilor vizeaz partea de daun ce depseste prioritatea
e. rspunderea reasiguratului se stabileste anticipat sub forma unei sume fixe din suma asigurat

ANS: B

59.
Una dintre urmtoarele cheltuieli nu poate fi cuprins n categoria cheltuielilor ce intr n avaria comun:
a. cheltuielile de dispas
b. cheltuielile portuare efectuate n portul de refugiu
c. ntretinerea echipajului si combustibilul consumat
d. salariile si retributia aferent orelor suplimentare cuvenite echipajului navei
e. comisioane si dobnzi

ANS: E

60.
Pentru un anumit bun, proprietarul acestuia ncheie trei contracte de asigurare cu trei societti de asigurri
diferite A, B i C. Bunul este asigurat pentru urmtoarele sume:
- 5000 lei la asigurtorul A;
- 8000 lei la asigurtorul B;
- 10000 lei la asigurtorul C.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se nregistreaz o pagub de 23000 lei. Cele trei societti de asigurri
practic pentru acoperirea pagubei sistemul primului risc. Care sunt despgubirile cuvenite asiguratului ?
Asigurtorul A Asigurtorul B Asigurtorul C
a. 1250 lei 3200 lei 5000 lei
b. 5750 lei 9200 lei 11500 lei
c. 5000 lei 8000 lei 10000 lei
d. 1910 lei 3100 lei 5750 lei
e. 1660 lei 2660 lei 3330 lei

ANS: C

61.
Contractul de asigurare nu prezint una dintre urmtoarele trsturi:
a. oneros
b. de adeziune
c. aleatoriu
d. unilateral
e. consensual

ANS: D

62.
n legtur cu fondurile de asigurare propriu-zise, se fac urmtoarele afirmatii:
1. fondurile sunt folosite pentru plata despgubirilor si finantarea unor actiuni cu caracter preventiv, acolo unde
este cazul;
2. fondurile de asigurare acoper deficitul bugetar, n cazul n care el este mai mare de 4% din PIB;
3. fondurile se constituie descentralizat, dar se utilizeaz centralizat de ctre societtile de asigurri;
4. de la caz la caz, bugetele locale pot mobiliza resursele bnesti ale fondurilor de asigurare;
5. fondurile se folosesc pentru acoperirea cheltuielilor administrativ-gospodresti si constituirea unor fonduri de
rezerv ale societtii de asigurare;
Combinatia incorect este:
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 2+4
e. 4+5

ANS: D

63.
Reasigurarea excedent de daun se ncheie pentru:
a. cazurile n care daunele sunt de dimensiuni mari si cu frecvent redus
b. cazurile n care rspunderea reasigurtorului vizeaz partea de daun care depseste prioritatea
c. cazurile n care daunele sunt obisnuite ca mrime, dar avnd o aparitie relativ ridicat
d. cazurile n care riscul acumulrii daunelor generate de o catastrof, este foarte mare
e. cazurile n care rspunderea reasiguratului nu este limitat n nici un fel

ANS: B

64.
Indicatorul grad de cuprindere n asigurare poate fi utilizat pentru:
a. aprecierea calittii activittii personalului care se ocup de contractarea de asigurri
b. aprecierea nivelului de dezvoltare al asigurrilor facultative
c. aprecierea profitabilittii la asigurrile de viat
d. aprecierea nivelului rentabilittii obinut la asigurrile facultative de bunuri
e. aprecierea nivelului de dezvoltare al asigurrilor obligatorii

ANS: B

65.
La asigurarea bunurilor n timpul transportului pe calea ferat, rspunderea asigurtorului ncepe:
a. din momentul primirii bunurilor de ctre transportator
b. dup 24 ore de la expirarea zilei n care s-au achitat primele
c. din momentul ncrcrii bunurilor n vagoane
d. la cinci zile de la expirarea zilei n care s-au pltit primele de asigurare
e. la trei zile dup ce s-a ncheiat contractul de asigurare

ANS: A

66.
La asigurarea pentru pierderea sau avarierea unei aeronave, asigurtorul nu acord despgubiri n legtur cu:
1. pierderile suferite n timpul n care aeronava se afl n zbor, fr ca certificatul de aeronavigabilitate s fie
valabil;
2. cheltuielile efectuate de asigurat cu ocazia elaborrii studiului tehnico-economic de repunere n functiune a
aeronavei;
3. pierderea total constructiv a aeronavei;
4. cheltuielile ocazionate de salvarea si conservarea aeronavei, precum si pentru prevenirea extinderii pagubei
produse;
5. avariile provocate aeronavei de msurile de salvare.
a. 1+2
b. 1+4
c. 2+4
d. 2+5
e. 3+5

ANS: A

67.
Repartizarea primelor ntre reasigurat i reasigurtor se efectueaz:
a. prin negociere direct ntre cele dou prti
b. automat, conform Legii nr.136/1995, privind asigurrile si reasigurrile n Romnia
c. diferentiat, n functie de metoda de reasigurare (proportional sau neproportional) care se utilizeaz
d. n cadrul contractului de reasigurare, n care se precizeaz printr-o clauz special ct din prim se retine de
fiecare din cele dou prti
e. automat, anual, conform Hotrrilor Comisiei de Supraveghere a Asigurrilor

ANS: C

68.
n sfera preocuprilor unui asigurtor privind obtinerea performantei randamentelor si a unor venituri
corespunztoare, pot aprea urmtoarele riscuri investitionale:
1. riscul de lichidare;
2. riscul managerial;
3. riscul cheltuielilor de exploatare;
4. riscul de supraevaluare;
5. riscul de devalorizare;
6. riscul de lichiditate.
a. 1+2+4
b. 2+3+5
c. 2+3+6
d. 3+4+6
e. 4+5+6

ANS: E

69.
Un bun a crui valoare real n momentul ncheierii asigurrii este de 5000 lei face obiectul unui contract de
asigurare pentru suma asigurat de 3000 lei. Producerea riscului asigurat genereaz o pagub evaluat la 4000 lei.
Asigurtorul practic sistemul primului risc. Determinati despgubirea la care are dreptul asiguratul, n cazul producerii
riscului asigurat.
a. 2400 lei
b. 3000 lei
c. 4000 lei
d. 5000 lei
e. nu se poate calcula deoarece sunt necesare si alte informatii

ANS: B

70.
Cu privire la asigurri, cazul asigurat este:
a. un eveniment posibil
b. un eveniment care s-a produs
c. evenimentul asigurat care s-a produs deja, iar pentru nlturarea consecintelor lui s-a ncheiat asigurarea
d. evenimentul care s-a produs prin fapta intentionat a beneficiarului asigurrii
e. un eveniment viitor

ANS: C

71.
Mrimea despgubirii va fi aceeasi, indiferent dac se aplic principiul acoperirii proportionale sau principiul
primului risc, atunci cnd:
1. suma asigurat este mai mic dect valoarea real a bunului n momentul producerii evenimentului;
2. suma asigurat este egal cu valoarea bunului n momentul producerii evenimentului;
a. 1+4
b. 1+5
c. 2+3
d. 4+5

ANS: C

72.
Ca sistem de acoperire, la asigurrile de bunuri, practicarea sistemului primului risc:
a. este mai avantajoas pentru asigurtor
b. nu influenteaz nivelul primelor de asigurare
c. influenteaz nivelul primelor de asigurare, n sensul c acestea sunt mai mari, comparativ cu cele
d. influenteaz nivelul primelor de asigurare, n sensul c acestea sunt mai sczute, comparativ cu cele
e. face de regul obiectul negocierii ntre asigurtor si asigurat

ANS: C

73.
n cadrul asigurrilor de rspundere civil auto, societtile de asigurri acord despgubiri dac:
a. paguba se datoreaz exclusiv culpei persoanei pgubite
b. paguba este urmarea exclusiv a culpei unei terte persoane
c. paguba este rezultat n urma unui transport de produse radioactive sau inflamabile
d. producerea pagubei s-a datorat conductorului autovehiculului asigurat
e. sunt emise pretentii referitoare la reducerea valorii bunurilor dup efectuarea reparatiilor

ANS: D

74.
Contractele de reasigurare neproportional prezint o serie de trsturi:
1. Repartizarea rspunderii ntre asigurtor si reasigurtor se face n functie de volumul probabil al daunei;
2. Prima cedat n reasigurare se determin cu anticipatie;
3. Participarea reasigurtorului se stabileste sub forma unei cote procentuale din suma asigurat;
4. Asigurtorul nu particip la beneficiile reasigurtorului;
5. Asigurtorul particip la beneficiile reasigurtorului.
a. 2+3+4
b. 1+2+4
c. 1+2+5
d. 2+3+5
e. 1+3+5

ANS: B

75.
Factorii care au o influent determinant asupra managementului n asigurri sunt:
1. caracterul aleatoriu al daunelor;
2. forma juridic a asigurrii;
3. caracterul ciclic al economiei;
4. sfera de cuprindere n profil teritorial a asigurrii;
5. ramura de asigurare;
a. 1+2+4
b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 1+2+4+5
e. 2+3+4

ANS: D

76.
n cazul n care n contractul de asigurare se prevede o fransiz deductibil, valoarea despgubirii reprezint:
a. cuantumul pagubei
b. suma dintre cuantumul pagubei si fransiz
c. nivelul fransizei, dac aceasta este mai mic dect paguba
d. fransiza
e. diferenta dintre cuantumul pagubei si fransiz

ANS: E

77.
Reasigurarea neproportional cuprinde urmtoarele variante:
1. reasigurararea excedent de daun;
2. reasigurarea cot-parte;
3. reasigurarea oprire de daun;
4. reasigurarea pe baz de pool;
5. reasigurarea excedent de sum asigurat.
Indicati varianta corect:
a. 2+5
b. 1+3
c. 3+4
d. 2+4
e. 3+5

ANS: B

78.
Un bun a crui valoare real n momentul ncheierii asigurrii este de 8000 euro a fost asigurat pentru suma
asigurat de 6000 euro. Ca urmare a producerii riscului, se nregistreaz pierderea partial a bunului, n urma creia se
estimeaz o pagub de 4000 euro. Asigurtorul practic sistemul acoperirii proportionale. Care este despgubirea la care
are dreptul asiguratul ?
a. 5000 euro
b. 4000 euro
c. 3000 euro
d. 2000 euro
e. nu se poate calcula, ntruct sunt necesare si alte informatii

ANS: C

79.
Practicarea sistemului acoperirii proportionale este aplicabil:
a. numai atunci cnd obiectul asigurrii este nedeterminat si nedeterminabil pn n momentul realizrii
riscului
b. numai n caz de pierdere total a bunului
c. la asigurrile obligatorii de bunuri
d. la asigurrile facultative de bunuri si prezint important numai n caz de pierdere partial a bunului asigurat
e. la asigurrile generale

ANS: D

80.
Prin asigurarea CARGO Maritim unul din urmtoarele riscuri nu este acoperit:
a. intrarea apei de mare, n nav, cal, container sau loc de depozitare
b. euarea, scufundarea sau rsturnarea navei
c. ntrzierea, chiar dac aceasta este determinat de un risc asigurat
d. incendiu sau explozie
e. aruncarea sau luarea de valuri peste bord

ANS: C

81.
Factorul de actualizare viager (numit si sum unitar amnat n ani) notat cu
n
E
x
, calculat cu numere de
comutatie este:
a.
n
E
x
= n * D
x

b.
n
E
x
= D
x+n
*D
x

c.
n
E
x
= D
x
/ D
x+n

d.
n
E
x
= D
x
*D
x+n

e.
n
E
x
= D
x+n
/ D
x

ANS: E

82.
La asigurarea facultativ a bunurilor pe timpul transportului terestru, unul dintre urmtoarele riscuri nu este
cuprins n asigurare:
a. accidente n timpul ncrcrii, aezrii sau descrcrii bunurilor
b. cderi, deraieri, derapri, rsturnri sau mpotmoliri
c. incendiu si alte riscuri generale
d. pagube produse din cauza unor nsusiri proprii naturii bunurilor transportate
e. accidente ale mijloacelor de transport soldate cu coliziuni

ANS: D

83.
Stiind c prin asigurrile de rspundere civil pot fi acoperite pagubele produse de asigurat unor terte persoane,
dac sunt ndeplinite n mod cumulativ anumite conditii, precizati care este conditia eronat:
a. s existe un raport de cauzalitate ntre fapta ilicit a asiguratului si prejudiciul adus tertei persoane
b. s existe un raport juridic ntre asigurtor si terta persoan pgubit
c. s se poat constata culpa asiguratului
d. svrsirea unei fapte ilicite de ctre asigurat
e. s se poat dovedi existenta unui prejudiciu cauzat de asigurat tertei persoane

ANS: B

84.
La asigurarea facultativ a animalelor se acord despgubiri numai atunci cnd:
a. animalele sunt predate procesatorilor din industria crnii
b. animalele au atins o anumit vrst si nu mai au capacitate de reproductie
c. animalele sunt n scdere a capacittii de munc
d. animalele au reactionat pozitiv la tuberculinare fr ca boala s se fi manifestat
e. principala cauz a pieirii animalelor a fost boala mentionat

ANS: E

85.
Pentru o asigurare mixt pe n ani prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst de x ani, notat
n
AM
x
,
calculat cu ajutorul numerelor de comutatie este:
a.
n
AM
x
= (M
x
+M
x+n
) / D
x

b.
n
AM
x
= (N
x
+M
x
) / D
x+n

c.
n
AM
x
= (N
x
- M
x+n
) / D
x

d.
n
AM
x
= ( M
x
- M
x+n
+D
x+n
) / D
x

e.
n
AM
x
=(N
x
- M
x
) / D
x+n

ANS: D

86.
O societatea comercial ncheie trei contracte de asigurare: unul pentru avarii si furturi n valoare de 15000 lei,
altul pentru constructii industriale n valoare de 250000 lei si un al treilea pentru accidente ale personalului angajat n
valoare de 1000 lei. Societatea de asigurri retine n sarcina sa din fiecare contract 200 lei iar restul l cedeaz n reasigurare.
Excedentul de sum total pe care cedenta l plaseaz n reasigurare si raportul dintre mrimea plinului de conservare si
gradul de risc sunt de:
a. 264600 lei; plinul de conservare este proportional cu gradul de risc
b. 600 lei; cu ct frecventa aparitiei riscului este mai mare, cu att retinerea cedentei este mai mic
c. 265400 lei; mrimea plinului de conservare este invers proportional cu gradul de risc
d. 264400 lei; plinul de conservare este egal cu gradul de risc
e. fiind necesare si alte date, problema nu se poate rezolva

ANS: C

87.
O societate de asigurri a ncheiat un contract de asigurare cu o fabric de aparate electrocasnice. Plinul de conservare
este stabilit pentru suma de 120000 euro. S se determine excedentul de sum asigurat (n sum absolut si procentual)
pentru o sum asigurat de 840000 euro.
Varianta corect este:
a. 720000 euro 85,7%
b. 420000 euro 80,0%
c. 720000 euro 84,3%
d. 640000 euro 82,4%
e. 740000 euro 88,6%

ANS: A

88.
La asigurrile cu fransiz, cota de prim tarifar este:
Indicati varianta de rspuns corect.
a. neinfluentat de existenta fransizei
b. mai mare, ntruct apare n calcule un element tehnic n plus, iar contractul de asigurare se complic
c. calculat diferit datorit aparitiei unui element tehnic suplimentar
d. aceeasi ca la asigurrile fr fransiz
e. mai redus comparativ cu cea stabilit la asigurrile la care nu se aplic fransiza

ANS: E

89.
Legislatia din Romnia, referitoare la asigurarea obligatorie de rspundere civil auto, stabileste:
1. se prevede termen de psuire;
2. nclcarea obligatiei de asigurare de ctre persoanele fizice si juridice care detin autovehicule supuse
nmatriculrii n Romnia sau care folosesc autovehicule nmatriculate n strintate si care nu sunt asigurate n mod valabil
n strintate constituie infractiune;
3. asigurarea obligatorie de rspundere civil auto se practic numai de ctre asigurtori autorizati de Comisia de
Supraveghere a Asigurrilor;
4. ncheierea acestei asigurri este obligatorie si pentru asigurtorii autorizati;
5. refuzul societtii de asigurri autorizate de a ncheia contractul de asigurare obligatorie la cererea detintorului
de autovehicul constituie contraventie.
a. 3+4+5
b. 2+3+4
c. 1+4+5
d. 2+4+5
e. 1+2+3

ANS: A

90.
Un cal a crui valoare de piat este de 1000 lei a fost asigurat pentru suma de 600 lei. Ca urmare a unei fracturi
suferite, animalul a fost sacrificat, recuperndu-se produse din carne n valoare de 500 lei. Paguba nregistrat si
despgubirea pltit de asigurtor sunt:
a. 400 lei 240 lei
b. 500 lei 300 lei
c. 600 lei 360 lei
d. 1000 lei 600 lei
e. nu se poate calcula, fiind necesare si alte informatii

ANS: B

91.
La asigurarea CARGO suma asigurat poate fi format din:
a. valoarea bunului din factur majorat cu 3%; costul transportului si al asigurrii majorate cu 4%; cheltuieli si
taxe vamale; o supraasigurare de 12% din valoarea bunului, pentru acoperirea unor cheltuieli pe care
asiguratul le poate justifica
b. valoarea bunului potrivit facturii; costul transportului, al asigurrii, precum si alte costuri legate de
transportul bunului nemenionate n factur; cheltuieli si taxe vamale; o supraasigurare de 10% din valoarea
bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevzute la ncheierea asigurrii
c. valoarea bunului mentionat n factura majorat cu 5%; costul transportului si prima de asigurare achitat;
cheltuieli si taxe vamale; o supraasigurare de 15% din valoarea bunului pentru acoperirea unor cheltuieli
d. valoarea bunului potrivit facturii sau, n lipsa acesteia, valoarea pe piat a bunului la locul de expediere n
momentul ncheierii asigurrii; costul transportului, al asigurrii, precum si alte costuri legate de transportul
bunului si necuprinse n valoarea facturii, cheltuieli si taxe vamale; o supraasigurare de 10% din valoarea
bunului pentru acoperirea acelor cheltuieli care nu pot fi prevzute la ncheierea asigurrii
e. valoarea bunului trecut n factur diminuat cu 2%; costul transportului majorat cu 10%, costul asigurrii si
alte cheltuieli de transport; o supraasigurare de 20% din valoarea bunului

ANS: D

92.
Pentru rentele viagere fractionate de m ori pe an, imediate, anticipate, prima net unic pltit de asiguratul n
vrst n vrst de x ani, notat a
x
si calculat cu ajutorul numerelor de comutatie este:
a.
a
x
=
x
x
D
N
m
1
1
+

b.
a
x
=
m
m
D
N
x
x
2
1
+
c.
a
x
=
m
m
D
N
x
x
2
1

d.
a
x
=
1
2
1
+
+
m
m
D
N
x
x

e.
a
x
=
x
x
D
D
m
1
1
+

ANS: C

93.
Reasigurarea reprezint:
a. un acord ncheiat ntre un asigurtor si o companie cedent
b. un acord ncheiat ntre o companie cedent si un reasigurat
c. un acord ncheiat ntre o companie cedent si un reasigurtor
d. un acord ncheiat ntre o companie cedent si un reasigurtor
e. o asigurare a asigurtorului direct, la o alt societate de asigurri, mai puternic din punct de vedere
financiar

ANS: E

94.
Managementul n asigurri are particularittile sale specifice ce deriv din faptul c:
a. trebuie constituite mai multe categorii de rezerve tehnice
b. evidentele se tin pe tipuri de asigurri
c. exist mai multe riscuri dect n sistemul bancar
d. exist un cadru legislativ mai restrictiv
e. aceast activitate economic apare, pe de o parte, ca o relatie de repartitie n form bneasc, iar pe de alt
parte ca o prestare de servicii de un gen deosebit care se efectueaz n baza contractului de asigurare

ANS: E

95.
Vechimea n cmpul muncii este dat de:
a. timpul aferent depsirii normei ntregi prestat de ctre un salariat cu contract de munc pe durat
nedeterminat
b. timpul n care o persoan a fost ncadrat si a activat pe baza unui contract de munc
c. timpul n care femeile au fost ncadrate n functii cu jumtate de norm pentru a creste copiii n vrst de
pn la 6 ani
d. timpul n care persoana ncadrat n munc urmeaz cursuri de pregtire profesional cu acordul
angajatorului
e. perioada concediului pentru sarcin si lehuzie precum si concediul pentru ngrijirea copiilor n vrst de pn
la un an

ANS: A

96.
Pentru un anumit bun se ncheie de ctre proprietarul acestuia dou contracte de asigurare cu dou societti de
asigurri diferite A si B. Bunul este asigurat pentru urmtoarele sume:
15000 lei la asigurtorul A;
20000 lei la asigurtorul B.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se nregistreaz o pagub de 30000 lei. Cele dou societti de asigurri
practic pentru acoperirea pagubei sistemul acoperirii proportionale. Bunul avnd o valoare de 70000 lei, care sunt
despgubirile cuvenite asiguratului ?
Asigurtorul A Asigurtorul B
a. 6430 lei 8570 lei
b. 17500 lei 13330 lei
c. 7500 lei 10000 lei
d. 3215 lei 4285 lei
e. 15000 lei 20000 lei

ANS: C

97.
n categoria riscurilor investitionale, mai frecvent ntlnite sunt:
a. riscul de supraevaluare a investitiei
b. riscul dobnzilor
c. riscul de devalorizare a investitiei
d. riscul de schimb valutar
e. riscul de lichiditate al unei investitii

ANS: D

98.
Prin asigurrile de rspundere civil pot fi acoperite numai prejudiciile produse de asigurat unor terte persoane cu
ndeplinirea cumulativ a urmtoarelor conditii:
a. producerea de ctre asigurat a unei fapte ilicite; trebuie s se poate dovedi existenta unui prejudiu produs de
asigurat tertei persoane accidentate; existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit a asiguratului si
prejudiciul adus tertei persoane; este necesar s se poat constata culpa asiguratului care, infptuind fapta
ilicit, a produs accidentul
b. svrsirea cu intentie de ctre asigurat a unei fapte ilicite; existenta unei pagube produse de asigurat tertei
persoane accidentate; existenta unui raport de cauzalitate ntre fapta ilicit si prejudiciu
c. svrsirea de ctre asigurat a unei fapte ce nu contravine normelor legale; existenta unui raport de
cauzalitate ntre fapta asiguratului si paguba produs unei alte persoane; asiguratul s fi contribuit la
producerea accidentului si a pagubei rezultate n urma acestuia
d. producerea de ctre asigurat a unei fapte ilicite; existenta unui prejudiciu produs tertei persoane; existenta
vinovtiei asiguratului n ceea ce priveste producerea pagubei
e. svrsirea cu intentie de ctre asigurat a unei fapte ilicite; existenta unei legturi ntre fapt si pagub;
trebuie s se poat dovedi culpa asiguratului n producerea pagubei

ANS: A

99.
Din Fondul de protectie a victimelor strzii se pot plti despgubiri numai n urmtoarele conditii:
1. paguba afecteaz bunurile tertei persoane;
2. autorul accidentului a rmas neidentificat;
3. paguba a fost cauzat prin atingerea adus persoanei;
4. autovehiculul care a produs accidentul este neasigurat;
5. paguba afecteaz bunurile persoanei si depseste o anumit sum, stabilit prin lege.
a. 1+2+4+5
b. 1+3+4+5
c. 1+2+4
d. 2+3+4
e. 3+4+5

ANS: D

100.
Asigurarea maritim sau fluvial, ncheiat n conditia Pierdere total si avarii acoper:
1. pierderea total a navei;
2. pierderile si avariile la nav;
3. cheltuielile de salvare;
4. contributia la cheltuielile de avarie comun;
5. cheltuielile rezultate ca urmare a coliziunii navei asigurate cu un corp fix;
6. daunele rezultate din coliziunea navei asigurate cu o alt nav.
a. 1+4+5
b. 1+2+3+4
c. 2+4+6
d. 3+4+5+6
e. 1+2+3+5

ANS: B

101.
La un asigurat n vrst de x ani, pentru o rent trimestrial imediat, anticipat, limitat la n ani, prima net unic
unitar este de:
a.
n x
x
x
n x
D
D
D
N
P
+
+
+ =
8
3

b.
x
n x
x
n x x
D
D
D
N N
P
+ +

=
8
3

c.
=
+ +
x
n x
x
n x x
D
D
D
N N
P 1
8
3

d.
=
+
x
n x
x
x
D
D
D
N
P 1
8
3

e.
n x x
D N P
+
=
8
3

ANS: C

102.
ntr-un contract de reasigurare, comisionul de baz este:
1. influentat de raportul dintre cererea si oferta pe piata reasigurrilor;
2. destinat acoperirii cheltuielilor de achizitie si de gestionare a asigurrilor cedate n reasigurare, a impozitelor si
a altor servicii;
3. datorat de reasigurtor asiguratorului;
4. stabilit procentual la ncheierea perioadei de valabilitate a contractului de reasigurare;
5. datorat de asigurtor reasigurtorului;
a. 1+2+3
b. 2+4+5
c. 1+3+5
d. 2+3+4
e. 1+3+4

ANS: A

103.
Suma medie asigurat se defineste ca fiind raportul dintre totalul sumelor asigurate si numrul total al
contractelor de asigurare ncheiate. Acest indicator se foloseste numai:
a. pentru stabilirea rezultatelor la asigurrile financiare
b. pentru evaluarea rezultatelor la asigurrile facultative de viat
c. pentru a analiza rezultatele la asigurrile de bunuri
d. pentru a analiza rezultatele la asigurrile tip dot
e. pentru evaluarea rezultatelor la asigurrile obligatorii

ANS: B

104.
Conform legii, inaccesibilitatea dreptului la pensie nseamn c:
a. dreptul la pensie poate fi cedat total unei persoane din familia pensionarului
b. pensia nu poate s fac obiectul unei donatii
c. dreptul la pensie nu poate fi cedat
d. dreptul la pensie poate fi cedat total doar n favoarea unei institutii publice
e. dreptul la pensie poate fi cedat partial (de exemplu: pensie de urmas)

ANS: C

105.
Un bun a fost asigurat la un asigurtor pentru 20000 lei, iar la un alt asigurtor pentru 30000 lei. Se produce riscul
asigurat si se nregistreaz pierderea total a bunului. Paguba este evaluat la 40000 lei. Despgubirea se va suporta:
a. 40% din pagub va fi acoperit de primul asigurtor, iar 60% din pagub de ctre cel de-al doilea asigurtor
b. n mod egal de ctre cei doi asigurtori
c. proportional cu paguba
d. toate variantele de rspuns sunt false
e. nu se poate rspunde, fiind necesare informatii suplimentare

ANS: A

106.
n cazul asigurrilor, asiguratul, respectiv contractantul asigurrii este:
1. cel care se oblig s plteasc primele de asigurare;
2. parte contractant n contractul de asigurare;
3. titularul indemnizatiei de asigurare, dac survine cazul asigurat;
4. purttorul asigurrii, n sensul c riscurile vizeaz patrimoniul sau persoana sa;
5. titularul interesului asigurat.
a. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5
c. 2+3+5
d. 1+2+3
e. 4+5

ANS: E

107.
n ceea ce priveste fondul de asigurare se fac urmtoarele afirmatii:
1. fondul de asigurare se constituie n expresie bneasc chiar si atunci cnd asigurtorul si onoreaz obligatiile
asumate prin prestatii n natur;
2. prin participarea la constituirea fondului de asigurare la dispozitia unei organizatii specializate, se formeaz o
comunitate de risc;
3. fondul de asigurare se formeaz n mod centralizat si se utilizeaz n mod descentralizat;
4. constituirea si utilizarea fondului de asigurare se bazeaz pe principiul mutualittii;
5. din fondul de asigurare se suport pierderile determinate de folosirea normal a unor bunuri.
a. 1+3+5
b. 2+3+4
c. 2+4+5
d. 3+4+5
e. 1+2+4

ANS: E

108.
Conform principiului rspunderii limitate, despgubirea de asigurare:
a. se stabileste n raport de pagub, dac suma asigurat reprezint cel puin 2/3 din valoarea bunului asigurat
b. este egal cu paguba, iar uneori n cazuri speciale o poate depsi
c. poate fi mai mare dect paguba, dac suma asigurat depseste cu cel putin 10% valoarea bunului
d. se acord numai dac paguba produs de riscul asigurat depseste o anumit limit dinainte stabilit, fr ca
aceasta s depseasc suma asigurat
e. este egal cu acea parte din valoarea bunului pentru care s-a ncheiat asigurarea

ANS: D

109.
La asigurrile de animale, se acord despgubiri n cazul n care:
1. animalele au fost sacrificate pentru necesittile asiguratului;
2. animalele au pierit datorit unor accidente care au avut loc;
3. animalele au pierit din cauza unei furajri necorespunztoare cantitativ sau calitativ;
4. animalele au pierit datorit contractrii unor boli infectioase;
5. pieirea animalelor s-a datorat operatiunilor militare n timp de rzboi.
a. 1+4
b. 2+4
c. 2+5
d. 3+4
e. 3+5

ANS: B

110.
n legatur cu asigurrile de rspundere civil, se poate afirma:
1. suma asigurat nu rmne la acelasi nivel pe toat durata asigurrii;
2. n calitate de beneficiari ai asigurrii pot aprea numai terte persoane necunoscute n momentul ncheierii
asigurrii;
3. de regul, prin aceste asigurri, sunt acoperite numai prejudiciile produse de asigurat unor terte persoane, care
sunt urmarea unui accident;
4. eventuala vinovtie a asiguratilor n producerea riscului duce de regul, la decderea din drepturi a acestora;
5. obiectul acestor asigurri l reprezint prejudiciul produs unor terte persoane de ctre asigurat.
a. 1+2+3
b. 2+3+4
c. 1+2+5
d. 2+3+5
e. 1+3+5

ANS: D

111.
La asigurrile de persoane suma asigurat se stabileste:
a. de ctre agentii de asigurare
b. pe baza cerificatelor medicale si a facturilor prezentate de asigurat
c. pe baz de negociere liber
d. n mod forfetar, n functie de nevoile si posibilittile financiare ale asiguratului
e. n functie de tabelele oferite spre consultare viitorilor asigurati

ANS: D

112.
n legtur cu navlul, se pot face urmtoarele afirmatii:
Indicati rspunsul gresit.
a. navlul este compus din costul transportului pe ap si din profitul net
b. navlul reprezint perioada de timp, exprimat n zile om, n care nava este pus la dispozitia navlositorului
mpreun cu echipajul acesteia
c. navlul reprezint suma de bani pe care armatorul o ncaseaz de la navlositor, n schimbul transportrii
mrfurilor pe baza contractului de transport
d. stabilirea navlului se face n functie de timpul pentru care nava este pus la dispoziia navlositorului, numrul
voiajelor, greutatea mrfii, etc.
e. navlul reprezint tariful pentru transportul maritim sau fluvial de mrfuri

ANS: B

113.
Reasigurarea proportional cunoaste urmtoarele variante:
1. reasigurarea oprire de daun;
2. reasigurarea excedent de daun;
3. reasigurarea cot-parte;
4. reasigurarea proportional-mixt;
5. reasigurarea excedent de sum asigurat.
a. 1+3+5
b. 2+4+5
c. 2+3+4
d. 3+4+5
e. 1+3+4

ANS: D

114.
O societate comercial, contracteaz o asigurare a bunurilor din magazinul su, pentru cazurile de furt prin
efractie, pentru o perioad de un an. Asigurarea este ncheiat la data de 20 februarie a. c. pentru suma asigurat de 20000
euro. Cota de prim n vigoare la data asigurrii este de 3% din suma asigurat. Sistemul de acoperire a pagubei aplicat, este
cel al rspunderii proportionale. La data de 10 iunie a. c. are loc un furt n urma cruia se constat o pagub de 2000 euro.
Bunurile aflate n magazin la data producerii evenimentului au fost evaluate la 25000 euro.
Prima de asigurare pltit si despgubirea la care are dreptul asiguratul sunt de:
b. 600 euro nu se acord despgubire
c. 750 euro nu se acord despgubire

ANS: D

115.
Una dintre urmtoarele trsturi nu este specific domeniului asigurrilor:
a. calitatea de intermediar financiar
b. ramur prestatoare de servicii
c. caracterul aleatoriu al fenomenelor generatoare de pagube
d. fondurile de asigurare se formeaz n mod centralizat si se utilizeaz n mod descentralizat
e. se bazeaz pe principiul mutualittii

ANS: D

116.
Privind coasigurarea se afirm:
1. ntre asigurat si fiecare asigurtor exist raporturi de asigurare distincte;
2. asiguratul nu poate ncasa o despgubire mai mare dect prejudiciul efectiv, ca o consecint direct a riscului;
3. ntre asigurtori nu se practic solidaritatea conventional;
4. obligatia pltii indemnizatiei de asigurare nu se mparte ntre doi sau mai multi asigurtori;
5. fiecare asigurtor nu este obligat la plat proportional cu suma asigurat si pn la concurenta acesteia.
a. 1+2+3
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 2+3+4
e. 3+4+5

ANS: A

117.
Partea din pagub care depseste suma asigurat este suportat n ntregime de asigurat n cazul aplicrii:
a. principiului rspunderii limitate
b. principiului primului risc
c. principiului acoperirii proportionale
d. oricrui principiu de rspundere a asigurtorului
e. principiului acoperirii proportionale si al primului risc

ANS: D

118.
La asigurrile de animale nu se acord despgubiri n cazurile n care:
1. animalele au pierit ca urmare a electrocutrii;
2. animalele au pierit datorit unei furajri insuficiente;
3. animalele au fost sacrificate din motive de ordin gospodresc;
4. animalele au pierit datorit atacului animalelor slbatice;
5. animalele au fost sacrificate datorit lipsei de productivitate.
a. 1+2+3
b. 1+2+5
c. 1+4+5
d. 2+3+4
e. 2+3+5

ANS: E

119.
n legatur cu asigurarea navelor maritime si fluviale se fac urmtoarele afirmatii:
a. rspunderea asigurtorului pentru fiecare pagub la nav se limiteaz la suma asigurat
b. asigurarea se poate ncheia de unitti economice romne si strine precum si de ctre persoane fizice
c. pentru pagubele produse de nava asigurat altor nave, rspunderea asigurtorului se limiteaza la 3/4 din
suma asigurat pe eveniment
d. aceast asigurare, numit si CASCO maritim, cuprinde navele comerciale, navele de pescuit, navele
colectoare, precum si alte ambarcatiuni civile
e. fransiza se aplic si n cazurile de avarie comun si de coliziune cu alte nave

ANS: E

120.
La asigurarea de persoane, asigurtorul se oblig ca la producerea riscului asigurat s plteasc:
a. o despgubire pentru urmasii asiguratului
b. o sum asigurat
c. o despgubire de asigurare
d. o sum pentru sprijinirea asiguratului
e. o sum pentru ajutorarea familiei asiguratului

ANS: B

121.
Contractul de asigurare de bunuri se reziliaz automat n cazurile n care:
a. pagubele au fost produse din culpa asiguratului, contractantului sau beneficiarului asigurrii
b. evenimentul s-a produs nainte de a ncepe rspunderea asigurtorului, iar asigurarea a rmas fr obiect
c. pagubele s-au datorat operatiunilor militare n timp de rzboi
d. producerea evenimentului era posibil
e. asiguratul a dat rspunsuri inexacte sau incomplete referitoare la schimbarea mprejurrilor esentiale privind
riscul

ANS: B

122.
n cazul asigurrii de rspundere civil, terta persoan pgubit are statut de:
a. persoan cuprins n asigurare
b. contractant
c. beneficiar al asigurrii
d. asigurat
e. contractant si stipulant al asigurrii

ANS: C

123.
Pentru un anumit bun se ncheie de ctre proprietarul acestuia trei contracte de asigurare cu trei societti de
asigurri diferite A, B i C. Bunul este asigurat pentru urmtoarele sume:
- 5000 euro la asigurtorul A;
- 5000 euro la asigurtorul B;
- 10000 euro la asigurtorul C.
Pentru acoperirea pagubei, cele trei societti de asigurri, practic sistemul primului risc. n urma producerii
riscului asigurat se nregistreaz o pagub de 20000 euro. Despgubirile cuvenite asiguratului sunt:
a. 1250 3200 5000
b. 5750 9200 11500
c. 5000 5000 10000
d. 1910 3100 5750
e. 1660 2660 3330

ANS: C

124.
Indicatorul gradul de cuprindere n asigurare se determin ca raport ntre:
a. suma asigurat si valoarea real a bunului
b. numrul bunurilor asigurate si numrul bunurilor care pot face obiectul asigurrii
c. mrimea primei ncasate si nivelul pagubei produse bunului asigurat
d. totalul cheltuielilor efectuate de asigurtor si totalul primelor de asigurare, precum si a altor venituri ncasate
de asigurtor
e. despgubirea acordat si mrimea pagubei produse

ANS: B

125.
Unul dintre urmtoarele riscuri nu este acoperit prin asigurarea facultativ de avarii a autovehiculelor:
a. cheltuielile cu transportul autovehiculului la atelierul de reparatii cel mai apropiat de locul accidentului, care
poate efectua reparatia
b. ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule
c. cderea unor corpuri pe constructia n care se afla autovehiculul
d. riscurile generale
e. defecte de fabricatie ale unor piese sau alte componente

ANS: E

126.
La asigurrile de persoane, asiguratul poate s ncheie:
a. o asigurare pentru fiecare tip de asigurare de persoane
b. un numr nedeterminat de asigurri de acelasi fel, fr nici o restrictie
c. doar o singur asigurare, n limita maxim a valorii stabilite de agentul de asigurare
d. un numr nedeterminat de asigurri, dar pn la valoarea stabilit de agentul de asigurare
e. maximum dou asigurri (una obligatorie si una facultativ)

ANS: B

127.
n rentele viagere anuale, imediate, posticipate, prima net unic unitar, pltit de asiguratul n vrst de x ani,
notat a
x
si calculat cu ajutorul numerelor de comutatie, este:
a.
x
x
x
D
N
a =
b.
x x x
N D a =
c.
x
x
x
D
N
a
1 +
=
d.
x
x
x
N
D
a
1 +
=
e.
1
1
+
+
=
x
x
x
D
N
a

ANS: C

128.
Nava maritim Neptun asigurat la o societate de asigurri din Romnia pentru suma de 1500000 euro, efectua
un transport de mrfuri care erau asigurate la o societate de asigurri din Grecia pentru suma de 700000 euro. n timpul
transportului nava a esuat, fiind solicitat un remorcher strin pentru a efectua operatiunile de salvare. Serviciile prestate de
acesta au costat 100000 euro. n urma avariilor suferite, nava a necesitat reparatii n sum de 250000 euro, iar marfa a
nregistrat o daun de 100000 euro. Suma total acceptat n avarie comun este:
a. 100000 euro
b. 200000 euro
c. 250000 euro
d. 350000 euro
e. 450000 euro

ANS: A

129.
Una dintre urmtoarele operatiuni nu este generat de cedrile n reasigurare:
a. ncasri cu titlul de despgubiri primite de la reasigurtori, n caz de sinistru
b. plti cu titlul de prime nete de asigurare cuvenite reasigurtorilor nerezidenti
c. plti cu titlu de dobnzi aferente rezervelor tehnice, constituite de societtile de asigurri cedente, cuvenite
reasigurtorilor
d. ncasri cu titlu de participri la beneficiile reasigurtorilor cnd decontul final al contractului de reasigurare
indic un rezultat net favorabil pentru reasigurtori
e. plti de comisioane n favoarea partenerilor externi, pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de acestia cu
achizitionarea si gestionarea riscurilor ce fac obiectul reasigurrii

ANS: B

130.
Conform legii, dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor imprescriptibile. Aceasta nseamn c:
a. orice persoan, care ndeplineste conditiile legale pentru a primi pensie, poate oricnd s solicite nscrierea la
pensie
b. o persoan poate primi o singur pensie integral de asigurare social
c. dreptul la pensie nu permite ca prin intermediul acestuia s se nfptuiasc un act juridic de dispoziie (de
exemplu, donaie)
d. dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parial
e. solicitantul pensiei este ndreptit s primeasc drepturile cuvenite cu titlul de pensie din trecut, dac
solicit acest lucru

ANS: A

131.
Un bun evaluat la suma de 16800 lei este asigurat de proprietarul acestuia la dou societti de asigurri pentru
urmtoarele sume:
- 5400 lei la asigurtorul A;
- 6200 lei la asigurtorul B;
Prin producerea riscului asigurat se nregistreaz o pagub n valoare de 4000 lei. S se determine despgubirile
cuvenite asiguratului n cazul aplicrii principiului primului risc.
a. 7800 lei 6200 lei
b. 5400 lei 8600 lei
c. 4500 lei 5166 lei
d. 5400 lei 6200 lei
e. 6580 lei 7420 lei

ANS: D

132.
Privind contractul de asigurare, una dintre afirmatiile urmtoare este adevarat:
a. contractul de asigurare este o simpl ntelegere ntre asigurat si asigurtor cu privire la drepturile si obligatiile
reciproce
b. contractul de asigurare este un act juridic care consemneaz obligatia asigurtorului de a plti indemnizatia
de asigurare si obligatia asiguratului de a plti prima de asigurare
c. contractul de asigurare este un act juridic care prevede obligatia asiguratului de a plti prima de asigurare si
obligatia asigurtorului de a achita indemnizatia de asigurare, la producerea riscului asigurat, fie asiguratului,
fie beneficiarului asigurrii, n limitele si n termenele convenite
d. contractul de asigurare este un act juridic care consemneaz obligatia asiguratului de a plti prima de
asigurare
e. contractul de asigurare este un element tehnic al asigurrilor facultative si al celor n baza legii

ANS: C

133.
Pentru a ncadra un eveniment n riscul asigurat, trebuie ndeplinite anumite conditii, respectiv:
a. evenimentul s aib caracter ntmpltor
b. riscul s lipseasc n momentul ncheierii contractului de asigurare, dar s fie posibil producerea lui n timpul
derulrii acestuia
c. producerea evenimentului s fie posibil
d. anumite riscuri nu pot face obiectul unei asigurri din motive de ordine public (de exemplu asigurarea
dolului)
e. producerea fenomenului s nu depind de vointa asiguratului

ANS: D

134.
La asigurarea obligatorie de rspundere civil, privind indemnizatia de asigurare se prevede:
1. asigurtorul acord despgubiri pentru pagubele cauzate tertilor, inclusiv cheltuielile fcute de asigurati n
procesul civil;
2. asigurtorul nu acord despgubiri pentru amenzile de orice fel si cheltuielile legate de procesul penal;
3. legea prevede limite n privinta despgubirilor la care are dreptul tertul pgubit;
4. tertul pgubit are dreptul numai la repararea pagubelor efective si dac este cazul, la repararea daunelor
morale;
5. obligatia asigurtorului se limiteaz prin lege, numai n cazurile pagubelor la bunuri.
a. 1+4+5
b. 1+3+5
c. 1+2+5
d. 2+3+5
e. 1+2+3

ANS: C

135.
n cadrul asigurrilor de autovehicule nu se acord despgubiri n urmtoarele situatii:
1. paguba a fost produs ca urmare a trepidatiilor autovehiculului n timpul mersului;
2. paguba nu a fost provocat cu intentie de ctre asigurat;
3. paguba a fost provocat de explozia rezervorului de carburanti;
4. autovehiculul nu avea certificat de nmatriculare valabil;
5. paguba s-a produs n timpul comiterii de ctre asigurat a unei infractiuni contra sigurantei statului.
a. 2+3+4
b. 1+4+5
c. 1+2+4
d. 3+4+5
e. 2+4+5

ANS: B

136.
Pentru ca o pagub sau o cheltuial s fie acceptat ca avarie comun, trebuie s ndeplineasc conditiile:
1. s aib ca scop salvarea de la o primejdie comun a navei, a ncrcturii acesteia precum si a navlului;
2. s fie rezultatul unor factori independenti de vointa comandantului navei;
3. actiunea s aib loc ntr-o situatie exceptional;
4. sacrificarea voluntar a unei prti din averea aflat n pericol nu trebuie s fie neaprat necesar;
5. s fie rezultatul unei actiuni ntreprinse cu intentie de ctre comandant iar msura s fie rational.
a. 2+3+4
b. 1+3+5
c. 2+4+5
d. 2+3+5
e. 1+3+4

ANS: B

137.
Privind rezerva de prime se fac urmtoarele afirmatii:
1. rezerva de prime se constituie n cazul asigurrilor de rspundere civil;
2. constituirea rezervei de prime este legat de aplicarea principiului invariabilittii primei de asigurare;
3. rezerva de prime se constituie n legtur cu asigurrile de viat;
4. rezerva de prime nu se constituie n cazul asigurrilor de accidente;
5. rezerva de prime confer asiguratului dreptul de a obtine un mprumut cu dobnd, dup ce a pltit o perioad
primele de asigurare.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4
d. 2+3+5
e. 2+4+5

ANS: D

138.
Reasigurarea proportional cunoaste urmtoarele variante:
a. reasigurarea excedent de sum asigurat; reasigurarea excedent de daun; reasigurarea mixt; reasigurarea
cot-parte; reasigurarea pe baz de pool
b. reasigurarea oprire de daun; reasigurarea cot si excedent; reasigurarea excedent de sum asigurat;
reasigurarea cot-parte
c. reasigurarea cot-parte; reasigurarea oprire de daun; reasigurarea excedent de sum asigurat;
reasigurarea mixt
d. reasigurarea cot-parte; reasigurarea excedent de sum asigurat; reasigurarea mixt, cot si excedent;
reasigurarea pe baz de pool de reasigurare
e. reasigurarea cot-parte; reasigurarea excedent de sum asigurat; reasigurarea excedent de daun;
reasigurarea cot si excedent; reasigurarea pe baz de pool de reasigurare

ANS: D

139.
Cu privire la Bugetul Asigurrilor Sociale de Stat al unei tri, se dau urmtoarele date:
- contributii la asigurrile sociale de stat: 20000 u.m.;
- contributia personalului salariat pentru bilete de odihn si tratament balnear: 5000 u.m.;
- lichidarea debitelor din anii anteriori: 2000 u.m.;
- amenzi ncasate: 1000 u.m.;
- pensii: 19000 u.m.;
- indemnizatii : 5000 u.m.;
- ajutoare sociale: 5000 u.m.;
- unele cheltuieli cu ocrotirea snttii suportate din buget: 5000 u.m..
S se determine soldul pozitiv sau negativ al bugetului, precizndu-se dup caz, cum poate fi acoperit deficitul sau
repartizat excedentul:
a. + 5000 u.m.; ajutoare externe acordate trilor slab dezvoltate
b. 6000 u.m.; emisiune suplimentar de moned
c. 5000 u.m.; bugetul de stat
d. + 6000 u.m.; fondurile de rezerv ale statului
e. 6000 u.m.; bugetul de stat

ANS: E

140.
Un bun a crui valoare de asigurare este de 10000 euro a fost asigurat pentru suma de 8000 euro. Asigurtorul
aplic principiul primului risc. n urma producerii riscului asigurat, s-a constatat pierderea total a bunului. Asiguratul are
dreptul la o despgubire de:
a. 2000 euro
b. 6400 euro
c. 8000 euro
d. 10000 euro
e. nu se poate calcula, fiind necesare si alte informatii

ANS: C

141.
a. 1+3
b. 1+2
c. 2+4
d. 2+5
e. 3+4

ANS: C

142.
Nendeplinirea obligatiei de nstiinare a asigurtorului despre producerea evenimentului asigurat n termenul
prevzut n contractul de asigurare:
a. conduce la decderea din drepturi a asiguratului
b. acord asigurtorului dreptul de a refuza plata indemnizatiei, dac din acest motiv nu a putut determina
cauza producerii evenimentului asigurat si ntinderea pagubei
c. permite asigurtorului s diminueze indemnizatia de despgubire
d. acord asigurtorului n toate situatiile, dreptul de a refuza plata indemnizatiei
e. conduce la rezilierea contractului de asigurare

ANS: B

143.
La asigurrile de bunuri, suma asigurat trebuie s fie:
a. egal cu valoarea real a bunului asigurat
b. mai mare dect valoarea real, fr s depseasc valoarea de nlocuire a bunului asigurat
c. mai mic sau egal cu valoarea real a bunului asigurat
d. cel putin egal cu valoarea real a bunului asigurat
e. mai mic dect valoarea real a bunului asigurat

ANS: C

144.
Un bun care este n proprietatea unei persoane "X" se afl depozitat, n baza unui contract legal, ntr-un spatiu
apartinnd altei persoane. Depozitarul:
a. poate ncheia un contract de asigurare avnd ca obiect bunul respectiv n limita interesului propriu
b. nu poate ncheia un contract de asigurare avnd ca obiect bunul respectiv
c. poate ncheia un contract de asigurare avnd ca obiect bunul respectiv, doar dac proprietarul nu a fcut
acest lucru
d. poate ncheia un contract de asigurare avnd ca obiect bunul cu conditia ca suma asigurat s corespund
valorii reale a bunului
e. poate ncheia un contract de asigurare avnd ca obiect bunul cu conditia s aib acordul proprietarului
acestuia

ANS: A

145. n asigurarea de supravietuire pe termen lung, prima net unic unitar notat
n
E
x
i datorat de ctre asiguratul n
vrst de x ani, pentru o polit ncheiat pe o durat de n ani este:
a.
n
E
x
=
x
n
n x
v
x l *
+

b.
n
E
x
=
n x
n
x
l
v l
+
*

c.
n
E
x
=
x
x
n x
l
v l *
+

d.
n
E
x
=
x
n
n x
l
v l *
+

e.
n
E
x
=
n x
n x
x
l
v l
+
+
*

ANS: D

146.
Obiectul asigurrii de rspundere civil l reprezint:
a. valorile patrimoniale expuse pericolului
b. anumite bunuri - autovehicule - pentru caz de pierdere, furt sau alte evenimente
c. posibilitatea de a evita plata despgubirilor civile datorate tertilor, ca urmare a rspunderii civile
d. valoarea patrimonial egal cu despgubirile ce ar trebui pltite de asigurat, ca urmare a unui prejudiciu
cauzat unei terte persoane pentru care rspunde, potrivit legii civile
e. un anumit atribut al persoanei fizice (viata, integritatea corporal, etc.)

ANS: D

147.
La asigurrile de bunuri n timpul transportului maritim, asigurarea ncheiat n Conditia C , acoper riscul cauzat de:
a. esuarea, scufundarea, rsturnarea navei sau ambarcatiunii
b. cutremurul de pmnd, eruptia vulcanic sau trsnetul
c. dauna total a unui colet pierdut peste bord n timpul ncrcrii sau descrcrii pe si de pe nav
d. luarea de valuri
e. intrarea apei din mare n cal, container sau loc de depozitare

ANS: A

148.
De regul, un contract de reasigurare cuprinde:
a. denumirea prtilor si obiectul reasigurrii; drepturile si obligatiile reasiguratului; rspunderea asumat de
reasigurtor; primele de reasigurare care se cuvin reasigurtorului
b. obiectul reasigurrii; rspunderea asumat de reasigurtor; rspunderea ce revine asiguratului; conditiile n
care se face reasigurarea (costul reasigurrii); modul de decontare a primelor si respectiv al daunelor; durata
contractului; clauze "ad-hoc" privind raporturile dintre prti
c. rspunderea retinut de reasigurat; conditiile n care se face reasigurarea; costul reasigurrii; modul de
decontare a primelor si a daunelor; rspunderea reasigurtorului
d. mobilul reasigurrii si prtile care intervin n reasigurare, drepturile si obligatiile reasigurtorului si ale
reasiguratului; clauze "ad-hoc" privind raporturile reciproce (de exemplu: preavizarea pentru iesirea din
obligatii, etc.)
e. denumirea prtilor; rspunderea asumat de cele dou prti; primele de reasigurare; volumul despgubirilor
care urmeaz a fi pltite

ANS: B

149.
Un bun a crui valoare real este de 32400 euro se asigur de ctre proprietarul acestuia la trei societti de asigurri
pentru urmtoarele sume: 7800 euro la asigurtorul X; 4300 euro la asigurtorul Y; 9400 euro la asigurtorul Z. Cele trei
societti de asigurri aplic o fransiz deductibil de 3% la suma asigurat. Prin producerea riscului asigurat se nregistreaz
o pagub n valoare de 23000 euro. S se determine despgubirile ce se cuvin asiguratului, pltite de ctre asigurtorii X, Y
i Z n conformitate cu aplicarea principiului primului risc.
a. 4935,18 euro 2720,67 euro 5947,53 euro
b. 7437,40 euro 4100,0 euro 8962,60 euro
c. 4779,90 euro 2635,07 euro 5760,40 euro
d. 7800,00 euro 4300,00 euro 9400,00 euro
e. 7566,20 euro 4171 euro 9117,80 euro

ANS: D

150.
n cazul asigurrilor facultative, raporturile dintre asigurat si asigurtor, precum si drepturile si obligatiile fiecrei prti
sunt stabilite:
a. prin ntelegere verbal dintre cele dou prti
b. prin lege
c. prin Hotrre de Guvern
d. prin contractul de asigurare
e. prin Norme emise de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor

ANS: D

151.
n practica asigurrilor din cadrul Uniunii Europene, prin expresia statul membru n care exist riscul, se ntelege:
a. statul membru, n care contractantul asigurrii a semnat contractul pe perioade mici de timp
b. statul membru, n care se afl bunurile, dac asigurarea are ca obiect bunurile imobiliare si coninutul lor
c. statul membru, n care contractantul asigurrii si are resedinta obisnuit
d. statul membru, n care s-a fcut nmatricularea, n cazul vehiculelor de orice natur
e. statul membru, a crui moned euro, este moneda contractului de asigurare

ANS: E

152.
Mrimea despgubirii va fi diferit, dac se aplic principiul acoperirii proportionale sau al primului risc, atunci cnd:
1. suma asigurat este mai mic dect valoarea real a bunului, n momentul producerii evenimentului;
2. suma asigurat este egal cu valoarea bunului, n momentul producerii evenimentului;
a. 1+5
b. 2+4
c. 1+4
d. 2+3

ANS: C

153.
Pentru renta viager anual posticipat, amnat n ani, prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst de x ani,
notat cu
n
a
x
a.
x
n x
x n
D
M
a
+
=
b.
x
n x
x n
D
N
a
1 + +
=
c.
n x
n x x
x n
D
M M
a
+
+
=
d.
x
n x
x n
D
N
a
+
=
e.
1
1
+
+ +
=
x
n x
x n
D
N
a

ANS: B

154.
Asiguratul intr n posesia sumei asigurate numai n cazul n care este n viat la expirarea contractului. Aceast
conditie este valabil doar n cazul unei asigurri:
a. de viat legate de investitii
b. de supravietuire
c. de accidente
d. de deces
e. mixte de viat

ANS: B

155.
Asigurrile de accidente vizeaz:
a. protejarea asiguratului mpotriva riscului de deces
b. acordarea unor sume de bani sub form de rent asiguratului, n caz de producere a unui accident n timpul
exercitrii profesiei sale
c. constituirea treptat a unui capital de care se poate dispune n cazul producerii unui accident
d. constituirea unui capital care se acord urmasilor asiguratului n caz de supravietuire a asiguratului la un
termen dinainte stabilit sau n cazul decesului asiguratului ca urmare a unui accident
e. protejarea economic a persoanelor fizice de consecintele nefaste ale unor evenimente neprevzute care le
afecteaz viata, integritatea corporal ori capacitatea de munc

ANS: E

156.
Formula urmtoare:
( )
100
P
C P
serveste la calcularea:
a. gradului de acoperire prin asigurare
b. costului relativ al activittii de asigurare
c. ratei venitului net
d. ratei daunei
e. gradului de cuprindere n asigurare

ANS: C

157.
Reasigurarea oprire de daun se poate defini astfel:
a. reasiguratul retine n sarcina sa o cot procentual din suma asigurat
b. reasiguratul se oblig s acopere din daunele produse n cursul anului o sum echivalent cu un anumit
procent din volumul primelor ncasate, iar reasigurtorii s suporte tot ceea ce depseste acest nivel
c. reasiguratul retine n sarcina sa daunele ce nu depsesc nivelul priorittii stabilite n contract
d. rspunderea reasiguratului este limitat pentru fiecare daun la un anumit plafon (prioritate), iar
rspunderea reasigurtorilor vizeaz partea de daun ce depseste prioritatea
e. rspunderea reasiguratului se stabileste anticipat, sub forma unei sume fixe din suma asigurat

ANS: B

158.
Pentru un bun n valoare de 70000 euro se ncheie de ctre proprietarul acestuia dou contracte de asigurare cu dou
societti de asigurri diferite A si B. Bunul este asigurat pentru urmtoarele sume:
- 17500 euro la asigurtorul B.
Ca urmare a producerii riscului asigurat se nregistreaz o pagub de 30000 euro. Cele dou societti de asigurri aplic
pentru acoperirea pagubei principiul primului risc. Despgubirile cuvenite asiguratului sunt:
a. 6430 8570
b. 17500 13330
c. 10000 20000
d. 13215 14285
e. 12500 17500

ANS: E

159.
n asigurri, caracterul consensual nseamn:
a. valabilitatea contractului ncepe din momentul n care prtile si-au exprimat acordul de voint cu privire la
continut
b. prtile contractante si asum obligatii reciproce si interdependente
c. prtile cunosc cu exactitate ce avantaje patrimoniale vor rezulta pentru ele din contract, nc de la ncheierea
acestuia
d. valabilitatea contractului de asigurare se ntinde pe o perioad de timp, fcnd posibil esalonarea pltii
primelor
e. obligativitatea ncheierii n scris a contractului si cuprinderea anumitor elemente prevzute de lege

ANS: A

160.
n categoria riscurilor valutare sau economice sunt incluse:
1. riscul de schimb valutar;
2. riscul fluctuatiei ratei dobnzii;
3. riscul cresterii costurilor de fabricatie;
4. riscul de neplat din partea cumprtorului;
5. riscul de netransfer al valutei ctre furnizor (creditor);
a. 1+3+5
b. 2+3+5
c. 1+2+3
d. 1+3+4
e. 1+4+5

ANS: C

161.
Prin: indemnizatie de asigurare se ntelege:
a. suma asigurat pe unitatea de obiect asigurat
b. prejudiciul suferit de asigurat n urma producerii cazului asigurat
c. suma de bani care o plteste asiguratul asigurtorului pentru asigurarea riscului
d. dauna efectiv, evaluabil n bani, pe care asiguratul o poate suferi n caz de pierdere sau degradare a
bunului asigurat
e. suma de bani pe care asigurtorul o achit asiguratului, atunci cnd survine cazul asigurat

ANS: E

162.
Obiectul asigurrii de rspundere civil l reprezint:
a. paguba produs de o tert persoan asiguratului
b. paguba produs de asigurat unei terte persoane
c. valoarea patrimonial a asiguratului ce a cauzat o pagub unei terte persoane
d. valoarea patrimonial egal cu despgubirile ce ar trebui pltite de asigurat tertei persoane pgubite
e. paguba produs asigurtorului de ctre o tert persoan

ANS: D

163.
Practicarea sistemului acoperirii proportionale este aplicabil:
a. numai atunci cnd obiectul asigurrii este nedeterminat si nedeterminabil, pn n momentul realizrii
riscului
b. numai n caz de pierdere total a bunului
c. la asigurrile obligatorii de bunuri
d. la asigurrile facultative de bunuri si prezint important mai ales numai n caz de pierdere partial a bunului
asigurat
e. la asigurrile generale

ANS: D

164.
Asiguratul intr n posesia sumei asigurate numai n cazul n care este n viat la expirarea contractului de
asigurare. Aceast conditie este valabil n cazul asigurrii:
a. de deces
b. de supravietuire
c. de accidente
d. de rspundere civil
e. de rspundere civil auto

ANS: B

165.
Pentru asigurarea mixt cu sum dubl pe n ani, prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst de x ani,
notat
n
AMD
x
a.
x
x
x
x n
D
N
M
AMD + =
b.
x
n x x
x n
D
D M
AMD
+
+
=
c.
n x
x x
x n
D
D M
AMD
+
+
=
d.
x
n x x x
x n
D
D M N
AMD
+
+ +
=
e.
n x
x x
x n
D
N M
AMD
+
+
=

ANS: B

166.
n cazul reasigurrilor neproportionale, repartizarea primelor ntre reasigurat si reasigurtori se realizeaz
utiliznd metoda costului arderii: conform formulei:
unde:
P = volumul total al primelor ncasate de reasigurat n ultimii cinci ani, n ramura respectiv;
D = volumul daunelor nregistrate de reasigurat, n ultimii cinci ani, n ramura respectiv.
a.
C
a
= 100
P
D

b.
C
a
=
80
100
D
P

c.
C
a
=
100
80
P
D

d.
C
a
= 100
D
P

e.
C
a
=
80
100
P
D

ANS: E

167.
Detintorul unui remorcher, ncheie o asigurare de rspundere civil, pentru pagube produse n caz de accident,
cu dou societti de asigurri A si B. n urma producerii unui accident se stabileste de ctre instanta de judecat, ca
detintorul remorcherului, s plteasc despgubiri n valoare de 10000 euro. Contributia asigurtorilor pentru acoperirea
despgubirilor, este de:
b. 10000euro -
c. 5000 euro 5000 euro
d. 4000euro 6000 euro

ANS: C

168.
Caracteristicile exclusive ale asigurrii sunt:
a. existenta riscului, organizarea unui numr mare de asigurati dup principiul mutualittii si fondul comun
constituit din primele ncasate
b. existenta riscului, comunitatea de risc si principiul echivalentei n utilizarea fondului de asigurare
c. existenta riscului, comunitatea de risc si principiul mutualittii n utilizarea fondului de asigurare
d. existenta riscului, comunitatea de risc si organizarea unui mare numr de asigurati dup principiul
mutualittii
e. existenta riscului, principiul echivalentei si organizarea mutualittii riscurilor, dup reguli matematice
riguroase

ANS: A

169.
Privind asigurrile, riscul este un element obligatoriu, esential, deoarece:
1. fr acest element nu poate exista un raport de asigurare valabil;
2. producerea lui se realizeaz prin fapta intentionat a contractantului asigurrii;
3. producerea lui nu las loc hazardului;
4. este un eveniment viitor, posibil, dar incert, la care sunt supuse bunurile, patrimoniul, viata sau sntatea unei
persoane;
5. producerea lui nu se realizeaz prin fapta intentionat a asiguratului.
a. 1+3+4
b. 1+4+5
c. 2+3+4
d. 2+4+5
e. 3+4+5

ANS: B

170.
Caracterul aleatoriu al daunelor presupune:
a. volumul daunelor nu se poate cunoaste, dar se poate aproxima prin calcule bazate pe teoria probabilittilor
b. daunele sunt acoperite la ntmplare
c. volumul daunelor se poate cunoaste cu exactitate
d. volumul daunelor poate fi previzionat numai pe baza unor modele bine definite
e. volumul daunelor nu poate fi cunoscut sau previzionat sub nici o form

ANS: A

171.
Pentru renta anual imediat, posticipat, limitat la n ani, prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst
de x ani, notat cu
n
a
x
a.
n x
x x
x n
D
M N
a
+
=
b.
x
n x
x n
D
N
a
+
=
c.
x
n x x
x n
D
N N
a
1 1 + + +

=
d.
n x
x n x
x n
D
N N
a
+
+

=
e.
x
n x x
x n
D
N N
a
+
=

ANS: C

172.
Cu privire la activitatea de reasigurare, dac se fac urmtoarele afirmatii:
1. acest sistem de reasigurare este preferat de reasigurtor deoarece nu permite o selectie a riscurilor de ctre
reasigurat;
2. acest tip de reasigurare se aplic de obicei la asigurrile n care suma asigurat poate fi determinat cu precizie,
iar retinerea proprie a reasiguratului poate fi diferentiat n functie de frecventa si natura riscului asigurat;
3. n acest tip de reasigurare, reasiguratul recupereaz o bun parte din primele cedate sub form de comision,
despgubiri, contributii la rezervele tehnice;
4. acest tip de reasigurare reduce rspunderile asumate de asigurtor pn la nivelul capacittii sale financiare;
5. acest tip de asigurare se foloseste la contractele la care rspunderea maxim a tuturor reasigurtorilor se
exprim ntr-un multiplu de plin;
6. acest tip de reasigurare asigur cel mai bine omogenizarea rspunderii asumate de reasigurat.
Care dintre afirmatiile de mai sus corespund urmtoarelor tipuri de contracte de reasigurare ?
a. reasigurarea cot parte (1+2+4) si reasigurarea excedent sum asigurat (3+5+6)
b. reasigurarea cot parte (1+3+4) si reasigurarea excedent sum asigurat (2+5+6)
c. reasigurarea cot parte (2+3+4) si reasigurarea excedent sum asigurat (1+5+6)
d. reasigurarea cot parte (2+5+6) si reasigurarea excedent sum asigurat (1+3+4)
e. reasigurarea cot parte (1+2+3) si reasigurarea excedent sum asigurat (4+5+6)

ANS: B

173.
Nivelul echilibrului financiar si valutar al societtii de asigurri se stabileste:
a. de ctre Consiliul de Administratie al societtii de asigurri
b. la sfrsitul anului, atunci cnd se compar indicatorii de eficient ai activittii de asigurare
c. n urma controalelor efectuate de ctre Comisia de Supraveghere a Asigurrilor
d. n functie de volumul veniturilor ce vor putea fi realizate n anul respectiv si tinndu-se cont de volumul
cheltuielilor cu plata despgubirilor si a sumelor asigurate, precum si a cheltuielilor de constituire si
administrare a fondului de asigurare
e. dup analiza bugetului de venituri si cheltuieli din anul precedent

ANS: D

174.
Indicatorul suma medie asigurat se utilizeaz la:
a. aprecierea rezultatelor la asigurrile de bunuri
b. aprecierea rezultatelor la asigurrile obligatorii
c. aprecierea rezultatelor la asigurrile financiare
d. aprecierea rezultatelor la asigurrile dotale
e. aprecierea eficientei asigurrilor

ANS: E

175.
Un bun a crui valoare real este de 8000 euro a fost asigurat pentru suma asigurat de 6000 euro. Ca urmare a
producerii riscului, se nregistreaz pierderea partial a bunului, n urma creia se estimeaz o pagub de 4000 euro.
Asigurtorul practic sistemul acoperirii proportionale.
Asiguratul are dreptul la o despgubire de:
a. 4000 euro
b. 3000 euro
c. 2000 euro
d. nu se poate calcula, fiind necesare si alte informatii
e. 5000 euro

ANS: B

176.
Un bun a crui valoare real este de 30000 euro se asigur la o societate de asigurri A pentru suma de 5000 euro,
iar la o alt societate de asigurri B, pentru suma de 10000 euro. Se produce o pagub de 15000 euro. Despgubirea va fi
suportat astfel:
a. 5000 euro asigurtorul A si 5000 euro asigurtorul B
b. proportional cu suma asigurat
c. 2500 euro primul asigurtor si 5000 euro al II lea asigurtor
d. 1/3 din pagub primul asigurtor si 2/3 al II-lea asigurtor
e. 1/2 din pagub primul asigurtor iar cealalt jumatate din pagub al doilea asigurtor

ANS: C

177.
Dup forma juridic de realizare, asigurrile se clasific n:
1. asigurri de viat
2. asigurri obligatorii
3. asigurri de persoane
4. asigurri facultative
5. asigurri de bunuri
6. asigurri de rspundere civil
7. asigurri maritime
a. 1+2+ 4+5+6 d. 2+4
b. 1+2+3+5 e. 3+4
c. 3+5+7

ANS: D

178.
Dup sfera de cuprindere n profil teritorial, asigurrile pot fi grupate n:
1. asigurri interne
2. reasigurri
3. asigurri externe
4. asigurri indirecte
5. asigurri directe
a. 2+3 d. 1+3
b. 3+5 e. 2+5
c. 1+4

ANS: D

179.
Evaluarea n vederea asigurrii reprezint:
a. operatiunea de determinare a sumei asigurate d. o operatiune specific asigurrilor de persoane
b. operatiunea prin care se stabileste valoarea
bunurilor n vederea cuprinderii lor n asigurare
e. o operatiune specific asigurrilor de viat
c. operatiunea prin care se determin valoarea
despgubirii

ANS: B

180.
Asigurarea de sntate permanent are drept obiectiv:
a. protejarea persoanelor fizice de consecintele
nefaste ale unor evenimente care le afecteaz
integritatea corporal ori capacitatea de munc
d. protejeaz asiguratul mpotriva riscului de
supravietuire
b. s elimine srcia, adesea asociat cu o
incapacitate de munc de durat, provocat de un
accident sau de o boal
e. protejeaz asiguratul mpotriva riscului de pierdere
a venitului
c. protejeaz asiguratul mpotriva riscului de deces

ANS: B

181.
Reasigurarea reprezint:
a. cedarea de ctre un asigurtor, ctre alte societti
a prtii din riscul subscris care depseste retinerea
sa proprie
d. faptul c un asigurtor care a subscris riscuri n mai
multe ramuri de asigurare, niciodat nu va
nregistra daune maxime n toate ramurile si la
toate riscurile
b. participarea mai multor societti la asigurarea unui
bun de valoare mare
e. faptul c un asigurtor a subscris mai multe riscuri
la alt asigurtor
c. participarea mai multor asigurati la obtinerea unui
produs de asigurare

ANS: A

182.
Dimensiunea pietei asigurrilor este dat de:
a. cererea de asigurare d. gradul de cuprindere n asigurare
b. oferta de asigurare care provine din partea
persoanelor fizice i juridice
e. rata venitului net
c. rata daunei

ANS: A

183.
Contractul de asigurare este un contract:
a. consensual, adic la ncheierea acestuia prtile nu
cunosc existenta sau ntinderea exect a
avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele
din contract
d. de bun credint, adic fiecare parte urmreste s
obtin un folos, o contraprestatie n schimbul
obligatiei ce-si asum
b. sinalagmatic, adic se ncheie prin acordul de
voint al prtilor
e. obligatoriu, n sensul c toate persoanele fizice si
juridice care ndeplinesc anumite conditii, sunt
obligate s se asigure
c. de adeziune, adic desi este redactat si imprimat
de asigurtor, la el ader asiguratul

ANS: C

184.
La asigurrile de bunuri, privind persoana care poate aprea n calitate de asigurat n contractul de asigurare, una
dintre afirmatiile urmtoare este adevarat:
a. persoana fizic, care, n schimbul primei de
asigurare, si asigur viata si integritatea corporal
d. persoana fizic si/sau juridic, care, n schimbul
primei de asigurare pltite asigurtorului si asigur
bunurile mpotriva unor evenimente a cror
producere este cert
b. persoana fizic si/sau juridic, care, n schimbul
primei de asigurare pltite asigurtorului si asigur
e. persoana juridic care efectueaz un export ntr-o
tar mpotriva creia este instituit un embargou de
bunurile mpotriva unor riscuri de tipul
calamittilor naturale si accidentelor
ctre organizatiile internationale competente,
respectat de ctre tara de origine a exportatorului
si care vizeaz produsele care fac obiectul
contractului de export, n schimbul unei prime de
asigurare majorate
c. persoana fizic, care, n schimbul primei de
asigurare, si asigur bunurile mpotriva uzurii fizice
si morale

ANS: B

185.
Estimarea pagubelor si a cheltuielilor admise n avaria comun precum si repartizarea acestora ntre prtile
interesate, se efectueaz de ctre:
a. dispasori d. reasigurtori
b. armatori e. comandantii de nave
c. asigurati

ANS: A

186.
Variantele reasigurrii proportionale sunt:
a. cot-parte, excedent de sum asigurat, oprire de
daun, pe baz de pool
d. cot-parte, excedent de daun pe risc, mixt pe
baz de pool
b. cot-parte, excedent de sum asigurat pe risc, pe
eveniment, oprire de daun
e. cot-parte, oprire de daun, mixt pe baz de pool
c. cot-parte, excedent de sum asigurat, mixt pe
baz de pool

ANS: C

187.
n cazul avariei particulare, paguba:
a. se repartizeaz ntre nav, si ncrctur d. se repartizeaz ntre cele trei interese, adic ntre
nav, ncrctur si navlu
b. se repartizeaz ntre ncrctur si navlu e. se suport n mod egal de ctre asigurtor si de
ctre armator
c. se suport fie de nav, fie de ncrctur, n functie
de bunul care a fost supus avariei sau pentru care
s-au efectuat cheltuieli de salvare

ANS: C

188.
Managementul activittii n domeniul asigurrilor, are particularittile sale specifice care deriv din faptul c:
a. exist un cadru legislativ mai restrictiv d. exist mai multe riscuri dect n sistemul bancar
b. activitatea de asigurare este pe de o parte, o relatie
de repartitie n form bneasc, iar pe de alt
parte, apare ca o prestare de servicii de un gen
deosebit, care se efectueaz n baza contractului de
asigurare
e. evidentele sunt tinute pe tipuri de asigurri
c. trebuie constituite mai multe categorii de rezerve
tehnice

ANS: B

189.
Indicatorul gradul de acoperire prin asigurare se determin:
a. ca raport ntre numrul bunurilor asigurate si
numrul bunurilor asigurabile
d. ca raport ntre despgubirea acordat asiguratului
si valoarea pagubei produse la bunul asigurat
b. ca raport ntre totalul cheltuielilor efectuate de
asigurat si totalul primelor de asigurare, precum si
a altor venituri ncasate de asigurtor
e. ca raport ntre totalul despgubirilor pltite de
asigurtor si totalul primelor de asigurare ncasate
de asigurtor
c. ca raport ntre suma asigurat si valoarea real a
bunurilor n momentul ncheierii asigurrii

ANS: C

190.
Contractantul asigurrii este:
a. persoana fizic sau juridic care poate ncheia o
asigurare fr ns ca aceasta s obtin calitatea de
asigurat
d. persoana fizic ce se asigur mpotriva unor
evenimente ce pot aprea n viata sa
b. persoana fizic care ncheie o asigurare n numele
altei persoane fizice fr ns ca aceasta s obtin
calitatea de asigurat
e. persoana fizic ce se asigur mpotriva unor
evenimente previzibile s se ntmple
c. persoana fizic sau juridic care n schimbul primei
de asigurare pltite asigurtorului, si asigur
bunurile mpotriva unor calamitti naturale sau
accidente

ANS: A

191.
Referitor la comunitatea de risc se afirm:
1. paguba provocat de producerea riscului asigurat se mparte ntre membrii comunittii de risc dup principiul
mutualittii
2. membrii comunittii de risc consimt s contribuie la suportarea n comun a pagubelor pe care le va pricinui
producerea fenomenelor
3. comunitatea de risc se formeaz n mod spontan prin simpla participare la constituirea fondului de asigurare
aflat la dispozitia societtii de asigurri
4. mprtirea pagubei ntre membrii comunittii de risc se ntemeiaz pe faptul c posibilitatea producerii riscului
vizeaz pe fiecare membru al acesteia
a. 1+3 d. 1+2+3+4
b. 1+3+4 e. 1+2+3
c. 2+3+4

ANS: D

192.
Asigurarea de boal are drept obiectiv:
a. protejarea persoanelor care au suferit o
incapacitate temporar de munc determinat de
boal
d. s se elimine srcia, adesea asociat cu o
incapacitate de munc de durat, provocat de un
accident sau de o boal
b. obligaia asigurtorului de a plti o sum de bani
asiguratului, cruia i s-a nscut un copil
e. obligatia asiguratului de a plti o prim de
asigurare
c. protejarea persoanelor fizice de consecintele
nefaste ale unor evenimente care le afecteaz
integritatea corporal ori capacitatea de munca

ANS: A

193.
Se consider c piata asigurrilor este perfect dac sunt ndeplinite urmtoarele conditii:
1. libertatea de intrare-iesire a participantilor
2. omogenitatea produselor
3. transparena pietei
4. descentralizarea deciziilor
5. atomizarea pietei
a. 1+3 d. 1+2+3+4+5
b. 1+3+4+5 e. 1+4+5
c. 1+2+4+5

ANS: D

194.
n cazul avariei comune, cu privire la pagub se afirm:
a. paguba se repartizeaz ntre nav, si ncrctur d. paguba se repartizeaz ntre cele trei interese,
adic ntre nav, ncrctur si navlu
b. paguba se repartizeaz ntre ncrctur si navlu e. paguba se suport de ctre armator
c. paguba se suport fie de nav fie de ncrctur, n
functie de bunul care a fost supus avariei sau
pentru care s-au efectuat cheltuieli de salvare

ANS: D

195.
Asigurarea dotal se caracterizeaz prin faptul c:
a. asiguratul onoreaz aceast asigurare, numai dac
beneficiarul asigurrii este n viat la data atingerii
majoratului, atunci cnd asigurarea devine exigibil
d. asigurtorul plteste suma asigurat numai dac
asiguratul decedeaz pn la scadenta asigurrii
b. protejeaz persoanele care au suferit o
o boal
e. asigurtorul plteste suma asigurat numai dac
asiguratul achit prima de asigurare
c. se acord o sum de bani asiguratului, numai dac
acesta se cstoreste nainte de a mplini o anumit
vrst

ANS: A

196.
Dintre urmtoarele riscuri, sunt neasigurabile chiar si cu o prim suplimentar:
1. pagube provocate de insecte, roztoare si viermi;
2. fermentarea;
3. dolul;
4. rncezirea;
5. ntrzierea n livrarea mrfii;
6. pierderi provocate de confiscarea mrfii sau a navei de ctre autorittile unui stat;
7. greseli de navigatie (coliziune).
a. 1+2+3+6 d. 1+2+3+4+5
b. 2+4+6+7 e. 3+4+5+6+7
c. 1+4+5+7

ANS: D

197. n baza contractului de reasigurare mixt:
a. reasigurtorul poate propune si reasiguratul poate
s refuze reasigurarea
d. reasiguratul are libertatea s cedeze sau nu
anumite riscuri n reasigurare, n timp ce
reasigurtorul este obligat s le accepte
b. asigurtorul este obligat s-l nstiinteze pe
reasigurtor de fiecare risc individual pe care
doreste s-l reasigure
e. mrimea retinerii trebuie stabilit pe fiecare risc
sau pe fiecare sinistru
c. reasiguratul poate propune si reasigurtorul poate
s refuze reasigurarea

ANS: D

198.
Cu privire la piata asigurrilor se afirm:
1. piata asigurrilor este nc departe de a fi atomizat
2. organizatiile de asigurri iau decizii n limitele capacittii lor financiare
3. numr mare de ofertanti si solicitanti astfel nct nici unul dintre participanti s nu poat influenta de o manier
sensibil functionarea pietei
4. societtile de asigurri pot intra sau iesi oricnd de pe piat
a. 1+2+4 d. 1+3
b. 1+2+3 e. 2+3
c. 3+4

ANS: E

199.
Tinnd cont de obiectul de activitate stabilit prin contractul de societate si statut, societtile de asigurri din
Romnia nu pot practica urmtoarele categorii de asigurri:
1. asigurri de autovehicule
2. asigurri de viat
3. asigurri agricole
4. asigurri de persoane, altele dect cele de viat
5. asigurri de incendiu
6. asigurri de aviatie
7. asigurri de credite si garantii
8. asigurri maritime
a. 1+2+3+4+6 d. nici un rspuns nu este corect
b. 1+3+7+8 e. 2+3+6+7+8
c. 1+2+3+4+5+6+8

ANS: D

200.
Asigurrile de daune:
a. reprezint o msur de prevedere si de capitalizare
a unor sume de bani
d. reunesc asigurrile de bunuri si asigurrile de
rspundere civil
b. au ca scop repararea prejudiciului care amenint
patrimoniul unor terte persoane
e. au caracter de despgubire
c. sunt asigurri contra pagubelor

ANS: A

201.
Fenomenul sau evenimentul asigurat care a fost deja produs se numeste:
a. risc asigurat d. sinistru
b. eveniment asigurat e. caz asigurat
c. caz aleatoriu

ANS: E

202.
Cererea de asigurare vine din partea:
1. persoanelor fizice
2. persoanelor juridice
3. societtilor de asigurri
4. societtilor de reasigurri
5. societtilor de asigurri/reasigurri
a. 1+4+5 d. 1+2
b. 1+2+4 e. 3+5
c. 1+2+3+4

ANS: D

203.
Cu privire la asigurri se afirm:
Identificati afirmatia adevarat.
a. asigurarea contractual nu constituie o modalitate
de dobndire a securittii individuale de ctre
asigurati
d. asigurarea obligatorie este selectiv
b. asigurarea obligatorie ofer protectie de asigurare
anumitor categorii de persoane fizice sau juridice
din considerente de ordin social si economic
national
e. asigurarea obligatorie face obiectul tuturor
contractelor de asigurare
c. asigurarea obligatorie este mai scump iar cea
contractual este mai putin costisitoare

ANS: B

204.
Despgubirile pltite de ctre asigurtor n baza unei asigurri obligatorii de rspundere civil se recupereaz de la
persoanele vinovate de producerea pagubei n urmtoarele cazuri:
1. accidentul a fost produs n timpul comiterii unor fapte incriminate de dispozitiile legale privind circulatia pe
drumurile publice, ca infractiuni svrsite cu intentie;
2. persoana rspunztoare de producerea pagubei a condus autovehiculul, fr consimtmntul asiguratului;
3. accidentul a fost produs cu intentie;
4. autovehiculul care a produs accidentul era condus, cu consintmntul asiguratului, de ctre copilul acestuia;
5. accidentul a fost produs n timpul cnd autorul infractiunii svrsite cu intentie ncerca s se sustrag de la
urmrire.
a. 1+2+3+5 d. 1+2+5
b. 1+3+4 e. 1+2+4+5
c. 1+3+5

ANS: A

205.
Avaria particular prezint urmtoarele trsturi:
1. are un caracter accidental i nu deliberat
2. paguba material adus unor bunuri este consecinta direct a fortei majore, a unei greseli de navigatie sau a
viciilor proprii bunurilor respective
3. este efectul unor riscuri produse n afara vointei oamenilor
4. pagubele si cheltuielile care se ncadreaz n avaria particular privesc interesul uneia dintre prtile care
particip la expeditia maritim, adic fie numai interesul navei, fie numai interesul ncrcturii
a. 1+2+3+4 d. 1+2+3
b. 1+3+4 e. 1+2+4
c. 2+3+4

ANS: A

206.
Retinerea reprezint:
a. limita maxim a rspunderii fat de asigurat d. limita minim a rspunderii fat de asigurat
b. limita maxim a rspunderii fat de asigurtor e. partea din paguba rmas n sarcina asiguratului
c. acea parte din suma asigurat, din riscul asumat
sau din dauna produs de un sinistru, pe care o
societate de asigurri ntelege s o pstreze pentru
sine

ANS: C

207.
51. Ca si celelalte componente ale sistemului financiar, asigurrile au urmtoarele functii:
1. functia de control
2. functia de distributie
3. functia de repartitie
4. functia de stabilizare
5. functia de protectie
a. 1+2 d. 3+4
b. 2+4 e. 4+5
c. 1+3

ANS: C

208.
Dintre riscurile enumerate, urmtorul risc nu intr n categoria riscurilor investitionale:
a. riscul de supraevaluare d. riscul de lichiditate
b. riscul de devalorizare e. riscul privind garantiile date n favoarea tertilor
c. riscul dobnzilor

ANS: E

209.
La asigurrile de bunuri, n afar de proprietar, pot avea interes:
a. persoanele din familia proprietarului d. depozitarul
b. uzufructuarul si creditorii cu garantii reale e. uzufructuarul, creditorul cu garanii reale,
depozitarul si persoanele din familia proprietarului
c. alte persoane ce sunt interesate n baza unor
contracte cu titlu oneros, ncheiate cu proprietarul

ANS: E

210.
Asigurrile de accidente urmresc:
a. protejarea persoanelor fizice de consecintele
nefaste ale unor evenimente neprevzute care le
afecteaz viata, integritatea corporal ori
capacitatea de munc
d. protejarea asiguratului mpotriva riscului de deces
b. protejarea persoanelor care au suferit o
o boal
e. protejarea asiguratului mpotriva riscului de
pierdere a profitului
c. s elimine srcia, adesea asociat cu o
incapacitate temporar de munc

ANS: A

211.
Cele mai uzuale excluderi ale contractului de asigurare a creditelor de export se refer la:
a. reclamatii privind livrrile de bunuri sau prestri de
servicii necorespunztoare
d. pierderi survenite ca urmare a evenimentelor
politice, tulburrilor sociale, actelor de sabotaj sau
a altor evenimente asemntoare
b. amenzi de orice fel e. pierderi provocate de calamitti naturale
c. sumele obtinute din valorificarea garantiilor

ANS: C

212.
a. 1+3 d. 2+5
b. 1+2 e. 1+5
c. 2+4

ANS: C

213.
Fondul de protejare a asiguratilor, destinat pltilor de despgubiri si sume asigurate n caz de faliment al
societtilor comerciale din domeniul asigurrilor, se constituie astfel:
a. alocarea unei sume de la bugetul de stat care este
pus la dispozitia Comisiei de Supraveghere a
Asigurrilor
d. fiecare societate de asigurri si reasigurri si
constituie un asemenea fond din primele ncasate
b. pe baza fondurilor puse la dispozitia Comisiei de
Supraveghere a Asigurrilor de ctre Ministerul
Finantelor Publice
e. se constituie si se administreaz de ctre Comisia
de Supraveghere a Asigurrilor, care va stabili
anual o cot procentual, ce se va aplica asupra
volumului de prime ncasate de ctre societtile de
asigurri, respectiv reasigurri si va elabora norme
privind utilizarea acestuia
c. din resursele proprii ale Comisiei de Supraveghere
a Asigurrilor

ANS: E

214.
n cazul asigurrilor de bunuri, interesul asigurrii este reprezentat de:
a. valorile patrimoniale expuse riscului sau riscurilor
cuprinse n contractul de asigurare
d. despgubirea pe care urmeaz s o ncaseze
asiguratul dac survine cazul asigurat
b. dauna efectiv, evaluabil n bani, pe care
asiguratul o poate suferi n cazul pierderii sau
degradrii bunului
e. bunurile asigurate
c. indemnizatia de asigurare pe care urmeaz s o
plteasc asigurtorul

ANS: B

215.
Societatea de asigurare care cedeaz n reasigurare devine:
a. asigurat d. reasigurtor
b. cedent e. contractant
c. beneficiar

ANS: B

216.
n cazul unei asigurri totale, despgubirea calculat n raport cu principiul proporionalittii este egal cu:
a. suma asigurat d. paguba
b. valoarea real e. valoarea real, mai putin fransiza
c. fransiza

ANS: D

217.
Operatiunea prin care reasigurtorul cedeaz o parte din riscul acceptat n reasigurare ctre alte societti de
asigurri sau reasigurri, se numeste:
a. autoasigurare d. coasigurare
b. asigurare e. reasigurare mixt
c. retrocesiune

ANS: C

218.
Cu privire la omogenitatea produsului de asigurare se afirm:
a. cu exceptia ctorva produse, printre care
asigurarea autovehiculelor si asigurarea
locuintelor, celelalte produse sunt lipsite de
omogenitate
d. omogenitatea const n libertatea de a intra sau de
a iesi oricnd de pe piat
b. omogenitatea produsului de asigurare presupune
ca asiguratii s fie informati cu privire la avantajele
acestuia
e. omogenitatea produsului este dat de numrul
asigurrilor ncheiate
c. toate produsele de asigurare sunt omogene

ANS: A

219.
Cu privire la transparenta pietei asigurrilor una dintre afirmatiile de mai jos este corect:
a. desi exist un numr mare de ofertanti pe piata
asigurrilor, ns nici unul dintre acestia nu poate
influenta funcionarea acesteia
d. fiecare societate de asigurri ia decizii n limitele
capacittii sale financiare
b. pentru cei neavizati piata asigurrilor este aproape
opac
e. societtile de asigurri sunt neinfluentate de
transparenta pietei
c. societtile de asigurri pot intra sau iesi oricnd de
pe piat

ANS: B

220.
Indemnizatia de asigurare este definit ca fiind:
a. despgubirea sau suma asigurat pltit de
asigurtor, asiguratului sau beneficiarului la
producerea riscului asigurat
d. suma de bani pe care o plteste un asigurat,
asigurtorului pentru ca acesta s preia riscul
asigurat
b. suma de bani cu care este recompensat brokerul
sau agentul de asigurare pentru fiecare contract de
asigurare ncheiat
e. suma de bani pe care o plteste un asigurat,
agentului de asigurare
c. reducerea de care trebuie s beneficiaze asiguratul
atunci cnd nu se confrunt cu riscul asigurat

ANS: A

221.
n practica asigurrilor maritime, pierderea total prezumat se determin n functie de urmtoarele constatri:
1. nava este abandonat n mod deliberat datorita faptului ca pierderea ei total real apare inevitabil
2. nava nu poate fi salvat de la o pierdere total real fr o cheltuial care ar depsi valoarea ei comercial
3. nava este att de avariat nct costul reparatiilor ar depsi valoarea ce ar avea-o dup reparatie sau valoarea
asigurat
4. nava este abandonat n mod deliberat, urmnd ca ulterior s fie recuperat
a. 1+2 d. 1+2+3
b. 1+3 e. 1+2+4
c. 2+3

ANS: D

222.
Cu privire la asigurare se afirm:
a. asigurarea ex lege are la baz principiul
voluntariatului
d. asigurarea ex contractu se ncheie din proprie
initiativ
b. asigurarea ex contractu are la baz principiul
obligativittii
e. asigurarea ex lege este mai putin cuprinztoare
c. asigurarea ex contractu are un grad de cuprindere
n asigurare de 100%

ANS: D

223.
Dup domeniul la care se refer asigurrile se grupeaz astfel:
1. asigurrile de bunuri
2. asigurrile de viat
3. asigurrile de persoane
4. asigurrile de rspundere civil
5. asigurrile de locuinte
6. asigurrile maritime
a. 1+4+5 d. 1+3+4
b. 1+2+6 e. 3+4+6
c. 2+4+5+6

ANS: D

224.
Nu pot fi asigurate cu titlu de cheltuieli ce intr n avaria comun:
1. pretentiile pentru sacrificii si daune la cargo si navlul aferent;
2. reparaiile la nava deplasat n alt parte dect destinatia initial;
3. orice alt cheltuial suportat la destinatie;
4. ntretinerea echipajului si combustibilul consumat care nu a fost nlocuit n cursul voiajului;
5. comisioanele si dobnzile.
6. cheltuielile portuare efectuate n portul de refugiu.
a. 2+4+6 d. 1+2+3+4+5
b. 1+2+4+5 e. 1+3+4
c. 2+3+4+6

ANS: D

225.
Selectia riscurilor reprezint:
a. operatiunea efectuat de ctre asigurtori, avnd
scopul de a elimina riscurile cu probabilitate mare
de producere
d. operatiunea prin care se stabileste valoarea
bunurilor n vederea cuprinderii lor n asigurare
b. preocuparea potentialilor asigurati de a selecta
bunurile n vederea plasrii n asigurare a acelor
bunuri n legtur cu care detine elemente potrivit
crora sunt mai expuse si mai vulnerabile la
actiunea fenomenelor acoperite prin asigurare
e. operatiunea de identificare a riscurilor mari
c. operatiunea de dispersare a riscurilor ntre
membrii comunittii

ANS: A

226.
Avaria comun se refer la:
a. degradarea sau paguba material a unui obiect
indiferent de marimea si de cauza care a provocat-
o
d. paguba material adus unor bunuri este
consecinta direct a fortei majore, a unei greseli de
navigatie sau a viciilor proprii bunurilor
b. paguba sau cheltuiala extraordinar a fost facut
de comandant n mod intentionat si rational pentru
salvarea de la pericolul care le ameninta interesele
tuturor celor care participau la expeditia maritim
e. forta major
c. sacrificarea involuntar a unei prti din averea
aflat n pericol

ANS: B

227.
Dintre cheltuielile de mai jos, fac parte din avaria comun:
1. cheltuielile portuare efectuate n portul de refugiu
2. reparatiile efectuate la nav n portul de refugiu, avnd caracter temporar sau definitiv
3. salariile si retributia aferent orelor suplimentare cuvenite echipajului navei
4. combustibilul consumat precum si ntretinerea echipajului
a. 1+2+3 d. 1+2+3+4
b. 1+3+4 e. 1+2+4
c. 2+3+4

ANS: D

228.
Avarie particular este atunci cnd:
a. comandantul, n mod intentionat a provocat
paguba sau cheltuiala extraordinar
d. actiunea nu are ca scop salvarea de la o primejdie
comun a navei
b. paguba material adus unor bunuri este
consecint direct a fortei majore, a unei greseli de
navigatie sau a viciilor proprii bunurilor respective
e. cheltuiala extraordinar a fost fcut de
commandant n mod intentionat
c. msura luat de comandant trebuie s fie cu
intentie

ANS: B

229.
Despre contractul de reasigurare facultativ se poate spune c:
a. actioneaz n mod automat d. asigurtorul nu este obligat s anunte
reasigurtorul de fiecare risc pe care doreste s-l
reasigure
b. reasigurtorul se oblig s accepte riscurile
subscrise de ctre asigurtor
e. reasiguratul poate propune si reasigurtorul este
obligat s accepte reasigurarea
c. reasiguratul poate propune si reasigurtorul poate
s accepte sau poate s refuze reasigurarea

ANS: C

230.
Pentru un anumit bun, contractul de asigurare ncheiat prevede o fransiz deductibil de 1000 lei. n urma
producerii riscului asigurat, bunul respectiv necesit reparatii. Acordarea despgubirii se efectueaz n conditiile:
1. Costul reparatiilor se ridic la 500 lei. Asigurtorul nu datoreaz nimic.
2. Costul reparatiilor se ridic la 2000 lei. Asigurtorul datoreaz ntreaga sum.
3. Costul reparatiilor se ridic la 1400 lei. Asigurtorul va plti 1000, iar asiguratul suport diferenta de 400.
4. Costul reparatiilor se ridic la 1800 lei. Asiguratul va suporta 1000 lei, iar asigurtorul va plti diferenta de 800
lei.
5. Costul reparatiilor se ridic la 1000 lei. Asiguratul suport n ntregime paguba.
a. 2+3+4 d. 1+2+5
b. 2+4+5 e. 3+4+5
c. 1+4+5

ANS: C

231.
Din avaria comun fac parte urmtoarele cheltuieli:
1. costul asigurrii
2. hotrrea judectoreasc de salvare
3. cheltuielile de dispas
4. taxe de cautiune si costurile legale
5. ntretinerea echipajului si combustibilul consumat
6. comisioane si dobnzi
7. reparatii la nava deplasat n alt parte dect la destinatie
a. 1+2+3+4+5 d. 1+2+4+5
b. 1+3+5+7 e. 2+4+6+7
c. 1+3+4+5+7

ANS: A

232.
Una dintre urmtoarele cheltuieli nu poate fi cuprins n categoria cheltuielilor ce intr n avaria comun:
a. cheltuielile de dispas d. salariile si retribuia aferent orelor suplimentare
cuvenite echipajului navei
b. cheltuielile portuare efectuate n portul de refugiu e. comisioane si dobnzi
c. ntretinerea echipajului si combustibilul consumat

ANS: E

233.
Contractul de asigurare nu prezint una dintre urmtoarele trsturi:
a. oneros d. unilateral
b. de adeziune e. consensual
c. aleatoriu

ANS: D

234.
Dintre cheltuielile de mai jos nu pot fi asigurate cu titlu de cheltuieli ce intr n avaria comun, urmtoarele:
1. reparatiile la nava deplasat n alt parte dect la destinatie
2. pretentiile pentru sacrificii si daune la cargo si navlul aferent
3. orice alt cheltuial suportat la destinatie
4. cheltuieli de dispas
5. taxe de cautiune si costurile legale
a. 2+3+4+5 d. 1+2+3
b. 2+3+4+5 e. 1+3+4+5
c. 1+2+4+5

ANS: D

235.
Contractele de reasigurare neproportional prezint o serie de trsturi:
1. Repartizarea rspunderii ntre asigurtor si reasigurtor se face n functie de volumul probabil al daunei si nu
proportional cu suma asigurat;
2. Prima cedat n reasigurare se determin cu anticipatie;
3. Participarea reasigurtorului se stabileste sub forma unei cote procentuale din suma asigurat;
4. Asigurtorul nu particip la beneficiile reasigurtorului;
5. Asigurtorul particip la beneficiile reasigurtorului.
a. 2+3+4 d. 2+3+5
b. 1+2+4 e. 1+3+5
c. 1+2+5

ANS: B

236.
Factorii care au o influent determinant asupra managementului n asigurri sunt:
1. caracterul aleatoriu al daunelor;
2. forma juridic a asigurrii;
3. caracterul ciclic al economiei;
4. sfera de cuprindere n profil teritorial a asigurrii;
5. ramura de asigurare;
6. dimensiunea fondurilor pe care le poate constitui o societate de asigurri.
a. 1+2+4+6 d. 1+2+4+5+6
b. 2+3+4+5+6 e. 2+3+4+6
c. 1+3+4+5+6

ANS: D

237.
n cazul asigurrii, beneficiarul asigurrii este:
a. persoana fizic sau juridic care poate ncheia o
asigurare fr ns ca aceasta s obtin neaprat
calitatea de asigurat
d. persoana fizic ce se asigur mpotriva unor
evenimente ce pot aprea n viata sa
b. persoana care are dreptul s ncaseze despgubirea
sau suma asigurat fr ns ca aceasta s fie parte
la contractul de asigurare
e. persoana fizic ce se asigur mpotriva unor
calamitti naturale
c. persoana fizic sau juridic care n schimbul primei
de asigurare pltite asigurtorului, si asigur
bunurile mpotriva unor calamitti naturale sau
accidente

ANS: B

238.
Paguba sau dauna reprezint:
a. pierderea n expresie bneasc, intervenit la un
bun asigurat, ca urmare a producerii fenomenului
mpotriva cruia s-a ncheiat asigurarea
d. limita minim a rspunderii asiguratului
b. limita maxim a rspunderii asiguratului e. pierderea n expresie bneasc, intervenit la un
bun asigurat, ca urmare a neglijentei asiguratului
c. suma de bani pe care asigurtorul o datoreaz
asiguratului

ANS: A

239.
n ceea ce priveste fondul de asigurare se fac urmtoarele afirmatii:
1. fondul de asigurare se constituie n expresie bneasc chiar si atunci cnd asigurtorul si onoreaz obligatiile
asumate prin prestatii n natur;
2. prin participarea la constituirea fondului de asigurare la dispozitia unei organizatii specializate, se formeaz o
comunitate de risc;
3. fondul de asigurare se formeaz n mod centralizat si se utilizeaz n mod descentralizat;
4. constituirea si utilizarea fondului de asigurare se bazeaz pe principiul mutualittii;
5. din fondul de asigurare se suport pierderile determinate de folosirea normal a unor bunuri.
a. 1+3+5 d. 3+4+5
b. 2+3+4 e. 1+2+4
c. 2+4+5

ANS: E

240.
Conform principiului rspunderii limitate, despgubirea de asigurare:
a. se stabilete n raport de pagub, dac suma
asigurat reprezint cel putin 2/3 din valoarea
bunului asigurat
d. se acord numai dac paguba produs de riscul
asigurat depseste o anumit limit dinainte
stabilit, fr ca aceasta s depseasc suma
asigurat
b. este egal cu paguba, iar uneori n cazuri speciale o
poate depsi
e. este egal cu acea parte din valoarea bunului
pentru care s-a ncheiat asigurarea
c. poate fi mai mare dect paguba, dac suma
asigurat depseste cu cel putin 10% valoarea
bunului

ANS: D

241.
La asigurrile de animale, se acord despgubiri n cazurile n care:
1. animalele au fost sacrificate pentru necesittile asiguratului;
2. animalele au pierit datorit unor accidente care au avut loc;
3. animalele au pierit din cauza unei furajri necorespunztoare cantitativ sau calitativ;
4. animalele au pierit datorit contractrii unor boli infectioase;
5. pieirea animalelor s-a datorat operatiunilor militare n timp de rzboi.
a. 1+4 d. 3+4
b. 2+4 e. 3+5
c. 2+5

ANS: B

242.
Pentru un anumit bun se ncheie de ctre proprietarul acestuia trei contracte de asigurare cu trei societti de
asigurri diferite A, B i C. Bunul este asigurat pentru urmtoarele sume:
- 5000 euro la asigurtorul B;
- 10000 euro la asigurtorul C.
Pentru acoperirea pagubei, cele trei societti de asigurri, practic sistemul primului risc. n urma producerii
riscului asigurat se nregistreaz o pagub de 20000 euro. Despgubirile cuvenite asiguratului sunt:
a. 1250 3200 5000 d. 1910 3100 5750
b. 5750 9200 11500 e. 1660 2660 3330
c. 5000 5000 10000

ANS: C

243.
Dup felul raporturilor ce se stabilesc ntre asigurat si asigurtor, asigurrile pot fi grupate astfel:
1. asigurri directe
2. reasigurri
3. asigurri indirecte
4. asigurri externe
5. asigurri de rspundere civil
6. asigurri interne
7. asigurri de persoane
8. asigurri de bunuri
a. 1+3+4+6 d. 1+3
b. 4+6+7+8 e. 5+6+7
c. 4+6

ANS: D

244.
Proprietarul unui autovehicul ncheie o asigurare obligatorie de rspundere civil pentru pagube produse prin
accidente de autovehicul. Detintorul autovehiculului produce dou accidente: unul n luna aprilie si cellalt n luna
septembrie, n urma crora instanta de judecat stabileste plata unor despgubiri, n sarcina asiguratului, pentru
rspundere civil n sum de 800 lei pentru accidentul produs n luna aprilie, si n sum de 3600 lei pentru cel din luna
septembrie. La acoperirea despgubirilor pentru cele dou accidente produse de asigurat, contributia asigurtorului este:
a. 2800 lei d. 3600 lei
b. 4400 lei e. 800 lei
c. 1800 lei

ANS: D

245.
Unul dintre urmtoarele riscuri nu este acoperit prin asigurarea facultativ de avarii a autovehiculelor:
a. cheltuielile cu transportul autovehiculului la
atelierul de reparatii cel mai apropiat de locul
accidentului, care poate efectua reparatia
d. riscurile generale
b. ciocniri, loviri sau izbiri cu alte vehicule e. defecte de fabricatie ale unor piese sau alte
componente
c. cderea unor corpuri pe constructia n care se afla
autovehiculul

ANS: E

246.
n rentele viagere anuale, imediate, posticipate, prima net unic unitar, pltit de asiguratul n vrst de x ani,
notat a
x
a.
x
x
x
D
N
a =
d.
x
x
x
N
D
a
1 +
=
b.
x x x
N D a =
e.
1
1
+
+
=
x
x
x
D
N
a
c.
x
x
x
D
N
a
1 +
=

ANS: C

247.
Conform legii, dreptul la pensie face parte din categoria drepturilor imprescriptibile. Aceasta nseamn c:
a. orice persoan, care ndeplineste conditiile legale
pentru a primi pensie, poate oricnd s solicite
nscrierea la pensie
d. dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau partial
b. o persoan poate primi o singur pensie integral
de asigurare social
e. solicitantul pensiei este ndrepttit s primeasc
drepturile cuvenite cu titlul de pensie din trecut,
dac solicit acest lucru
c. dreptul la pensie nu permite ca prin intermediul
acestuia s se nfptuiasc un act juridic de
dispozitie (de exemplu, donatie)

ANS: A

248.
n practica asigurrilor din cadrul Uniunii Europene, prin expresia statul membru n care exist riscul, se ntelege:
a. statul membru, n care contractantul asigurrii a
semnat contractul pe perioade mici de timp
d. statul membru, n care s-a fcut nmatricularea, n
cazul vehiculelor de orice natur
b. statul membru, n care se afl bunurile, dac
asigurarea are ca obiect bunurile imobiliare si
continutul lor
e. statul membru, a crui moned euro, este
moneda contractului de asigurare
c. statul membru, n care contractantul asigurrii si
are resedinta obisnuit

ANS: E

249.
Pentru renta viager anual posticipat, amnat n ani, prima net unic unitar pltit de asiguratul n vrst de x ani,
notat cu
n
a
x
a.
x
n x
x n
D
M
a
+
=
d.
n x
n x x
x n
D
M M
a
+
+
=
b.
x
n x
x n
D
N
a
1 + +
=
e.
1
1
+
+ +
=
x
n x
x n
D
N
a
c.
n x
n x x
x n
D
M M
a
+
+
=

ANS: B

250.
Pentru ca o pagub sau o cheltuial s fie acceptat ca avarie comun, ea trebuie s ndeplineasc cumulativ
urmtoarele conditii:
1. paguba sau cheltuiala extraordinar s fie rezultatul unei actiuni ntreprins cu intentie de ctre comandant, iar
msura luat s fie rational
2. actiunea s aib ca scop salvarea de la primejdia comun a navei, a ncrcturii si a navlului
3. sacrificiul s fie real, adic s nu fie cazul aruncrii peste bord a unor obiecte considerate ca fiind lipsite de valoare
4. aciunea s aib loc ntr-o situatie exceptional
5. acrificarea voluntar a unei prti din averea aflat n pericol, cheltuieli de salvare, ca si toate cheltuielile care intr n
avaria comun, se suport att de bunurile salvate, ct si de cele sacrificate, n mod proportional cu valoarea lor net, la
data si la locul unde expeditia maritim s-a ncheiat.
6. paguba se suport fie de nav, fie de ncrctur, n functie de bunul care a fost avariat sau pentru care s-au efectuat
cheltuielile de salvare
Combinatia corect este: a) 1+2+3+4; b) 2+3+4+5; c) 1+2+3+4+5; d) 2+3+4+6; e) 3+4+5+6.

a. 1+2+3+4 d. 2+3+4+6
b. 2+3+4+5 e. 3+4+5+6
c. 1+2+3+4+5

ANS: C

Asigurari

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asigurari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asigurari si reasigurari

S-ar putea să vă placă și