PSIHOLOGIE COGNITIV

anul III
an universitar 2013-2014
Bibliografie recomandat:
cursul re!at " rere#int$ %i%li&'ra(ia )ini)$ entru e*a)en
Brewin, C. R. (1988). Cognitive Foundations of Clinical Psychology. London:
Lawrence Erlbaum Associates
Daid, D. (!""#). Prelucrri incontiente de informaie. Contaminarea
psihologic n mass-media, practica clinic i judiciar. Clu$: Editura %ritonic
E&senc', (. ). (!""1). Principles of Cognitive Psychology. *oe: +s&c,olo-&
+ress
*a&ward, .,eila (199/). iopsihologie. Editura %e,nic0, Bucure1ti
(iclea, (. (!""2) Psihologie cognitiv. (odele teoretico3e45erimentale. +olirom
(iclea, (.6 Cur1eu, +. (!""2). !odele neurocognitive. Clu$: Editura A.CR
(alim, %. (1999) Procese cognitive. Bucure1ti, Editura %e,nic0
C7+R89.
1. 9o:iuni introductie.........................................................................................................!
!. +R;CE.AREA 89<;R(A=8E8 >8?7ALE................................................................../
2. Aten:ia din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie................................................................11
#. 8ma-istica mintal0..........................................................................................................1#
/. (emoria din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie.............................................................1@
A. Cate-oriBarea.................................................................................................................!"
@., 8. +rocesul deciBional din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie.......................................!#
9., 1". Limba$ul din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie......................................................21
11., 1!. ACectiitatea din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie..............................................2@
1
1+ N&,iuni intr&!uctive
Ce este i ce nu este psihologia cognitiv? +si,olo-ia co-niti0 nu este o nou0 ramur a
5si,olo-iei D En sensul En care este, de e4em5lu, 5si,olo-ia $udiciar0. Cele dou0 au un alt
statut. +si,olo-ia $udiciar0 se reCer0 la 5si,olo-ia actului inCrac:ional 1i a tuturor actorilor
im5lica:i, 5e cFnd 5si,olo-ia co-niti0 97 se reCer0 doar la un anumit as5ect al realit0:ii
D nu este, deci, G5si,olo-ia co-ni:ieiH sau G5si,olo-ia mecanismelor co-nitieH....
+si,olo-ia co-niti0 este, En sc,imb, o paradigm En 5si,olo-ie (tot a1a cum
be,aiorismul, de e4em5lu, este o 5aradi-m0) D de Ca5t, nu doar GEn 5si,olo-ieH, a1a cum
om edea Entr3o sec:iune ulterioar0, ci Entr3un Entre- cor5us de 1tiin:e care iBeaB0
realitatea uman0.
Aceasta Enseamn0 c0 5si,olo-ia co-niti0 orbe1te des5re tot ceea ce re5reBint0
realitatea uman0, 1i nu doar des5re ceea ce En:ele-em noi En mod tradi:ional 5rin cogniie.
8deea sa de baB0, a1a cum Ei s5une 1i numele, este aceea c0 En s5atele tuturor
5roceselor 1i Cenomenelor 5si,olo-ice stau Cactori de natur0 co-niti0, mental0.
Psihologia cognitiv este o noutate absolut prezentat studenilor din anul
Psihologie? 9icidecum. +e 5arcursul Cacult0:ii a:i abordat, la ariate disci5line, unele
subiecte ce :in de 5si,olo-ia co-niti0, dintre care men:ion0m aici: teoria -estaltist0
asu5ra 5erce5:iei6 teoria lui +ia-et asu5ra deBolt0rii inteli-en:ei6 mecanismele atribuirii
(*eider, )einer)6 teoriile co-nitie asu5ra de5resiei 1i 5si,otera5ia co-niti3
com5ortamental0 (Bec', Ellis). De asemenea, cFnd 3au Cost 5reBentate 5robele de
m0surare a abilit0:ilor co-nitie din bateria Cognitrom a:i aut ocaBia s0 aCla:i c0
res5ectiele 5robe au Cost conce5ute aFnd ca 5unct de 5lecare teorii de ti5 co-nitiist
1
.
Psihologia cognitiv este o disciplin foarte grea! cum se aude? <iecare disci5lin0
5oate Ci 5redat0 la un niel soft sau la un niel Coarte te,nic (5lus, desi-ur, solu:iile
intermediare). .co5ul meu Ciind En 5rimul rFnd treBirea interesului 5entru aceast0
disci5lin0, am ales 5rima ariant0 de abordare. Este dre5t c0 la un moment3dat a5ar
conce5te noi (Gre:ea neuromimetic0H, G5rocesare to53downH, Gmemorie de lucruH), sau
ceea ce oi 1tia:i de$a de la alte disci5line este su5us unei 5riiri critice, dar acest lucru
este s5eciCic multor disci5line din 5lanul de En0:0mFnt.
Psihologia cognitiv este o disciplin abstract? .unt unele teorii din 5si,olo-ia
co-niti0 caracteriBate 5rintr3un niel Enalt de abstractiBare D dar acest lucru este alabil,
de asemenea, En orice ramur0 a 1tiin:ei. In ansamblul s0u Ens0, 5si,olo-ia co-niti0 este
psihologia vieii cotidiene D 1i, deci, este o 5si,olo-ie Greal0H, cu multi5le a5lica:ii En
e4isten:a noastr0 de Bi cu Bi. De aici reBult0 c0 este (relati) u1or de En:eles.
1
%eorii 5reBentate succint En 5artea introducti0 a manualului Ciec0rui test En 5arte.
!
<iecare moment din ia:a noastr0 este o ocaBie bun0 5entru a GstudiaH 5si,olo-ia
co-niti0, 5entru c0 En orice moment suntem 5u1i En situa:ia de a procesa inCorma:ii
!
. 8at0
doar cFtea Entreb0ri -eneral3umane la care 5si,olo-ia co-niti0 oCer0 r0s5uns:
ce Ei Cace 5e studen:i s0 in0 la un anumit curs (s0 s5unem, 5rimul curs de
5si,olo-ie co-niti0)J
cum se decide 5roCesorul cum anume s031i or-aniBeBe materia 5entru acest cursJ
de ce memoria El mai Gtr0deaB0H de 5roCesor tocmai cFnd rea s0 5reciBeBe cFnd a
tr0it sau cFnd a 5ublicat o carte (KK) un mare 5si,olo-, sau de ce memoria Ei
Gtr0deaB0H adesea 5e studen:i la e4amene, sau de ce adesea uit0m unde ne3am
l0sat teleConul sau c,eile6
cum am reu1it s0 G-0simH drumul s5re Cacultate, 1i asta Entr3un tim5 o5tim, 1i a5oi
cu u1urin:0 am GlocaliBatH 1i sala de cursJ
cum de am reu1it s0 En:ele-em mesa$ul Coarte sumar al 5roCesorului, care, EntFlnit
Ciind En curtea Cacult0:ii, s5unea a1a: G9e edem sus la co-niti0, la 1i $um0tateH
(Encerca:i s0 citi:i te4tul C0r0 ra5ortare la conte4t...) etc.
C"nd i #n ce conte$t a aprut psihologia cognitiv? +si,olo-ia co-niti0 ca tiin s3a
deBoltat relati recent, 1i anume Ence5Fnd cu anii 19/"319A", aFndu3i dre5t 5romotori
5e Alan (. %urin-, Allan 9ewell, *erbert .imon, 9oam C,oms'&, Leor-e (iller 1i
7lric, 9eisser. Acesta din urm0, En 19A@, 5ublic0 lucrarea Cognitive psychology,
considerat0 Gactul de na1tereH al 5si,olo-iei co-nitie. In 19@" a a50rut reista "ournal of
Cognitive Psychology, iar En 19@@ a5are o asocia:ie s5eciCic0 (Cognitive #cience #ociety).
ACirmarea 5si,olo-iei co-nitie a Cost sus:inut0 de deBoltarea 1tiin:elor cone4e
din cor5usul 1tiin:elor co-nitie 1i de conte4tul social35olitic interna:ional
2
.
A50rut0 En .tatele 7nite, noua orientare s3a e4tins ra5id En cercurile 1tiin:iCice din
Entrea-a lume, a$un-Fnd s0 re5reBinte ast0Bi cea mai rsp$ndit paradigm n psihologie.
A1a cum om edea 5e 5arcursul cursurilor iitoare, 5si,olo-ia co-niti0 are
numeroase a5lica:ii En cele mai ariate domenii ale 5si,olo-iei: 5si,olo-ia deBolt0rii6
5si,olo-ia social06 5si,olo-ia or-aniBa:ional06 5si,olo-ia $udiciar06 5si,o5atolo-ie 1i
5si,otera5ie6 5si,olo-ia educa:ional0.
Psihologia cognitiv i tiinele cognitive. A1a cum s5uneam anterior, 5si,olo-ia
co-niti0 este 5arte a unui cor5us de 1tiin:e care iBeaB0 realitatea min:ii umane D
G1tiin:ele co-nitieH
#
. Din acest cor5us mai Cac 5arte: 1tiin:ele com5uta:ionale6
neuro5si,olo-ia6 CilosoCia min:ii6 lin-istica teoretic06 antro5olo-ia cultural0.
CFtea cuinte aici des5re rela:ia 5si,olo-ie co-niti0 D 1tiin:e com5uta:ionale
(cibernetic0, inteli-en:0 artiCicial0). +ornind de la metaCora Gcom5uterH 5entru mintea
uman0 au Cost construite sisteme artiCiciale inteli-ente ca5abile s0 realiBeBe sarcini
similare cu cele 5ro5rii sistemului co-niti uman (cum ar Ci 5rocesarea inCorma:iei
iBuale sau ra:ionamentul). Acest lucru re5reBint0, de altCel, un criteriu de aliditate a
modelelor teoretice 5ro5use En 5si,olo-ia co-niti0 D criteriul eficienei tehnologice.
!
De altCel, se 1i consider0 c0 orice model teoretic deBoltat trebuie s0 5oat0 e45lica 1i 5reBice
com5ortamentul uman En situa:ii naturale de ia:0 (s0 5osede ceea ce se nume1te Galiditate ecolo-ic0H).
2
(ul:i 5si,olo-i co-nitii1ti au Cost an-a$a:i ai ministerelor a50r0rii din diCerite state
#
+si,olo-ia co-niti0 este a5reciat0 a re5reBenta c,iar MinimaH acestui ansamblu.
2
Ni le-0tura dintre 5si,olo-ia co-niti0 1i neuro5si,olo-ie este una strFns0. De
altCel, plau%i&ilitatea neuronal re5reBint0 un criteriu de baB0 5entru a5recierea alidit0:ii
modelelor teoretice 5ro5use En 5si,olo-ia co-niti0. Aceste modele nu trebuie s0 intre En
contradic:ie cu no:iuni neuro5si,olo-ice Cundamentale. In 5lus, unele dintre ele (cele care
Encearc0 e45licarea 5erce5:iei iBuale sau a aten:iei, de e4em5lu) sunt de ins5ira:ie clar
neuronal0, ele :inFnd de 5aradi-ma neocone4ionist0 din 5si,olo-ia co-niti0
/
.
Am orbit des5re 5si,olo-ie co-niti0 1i 1tiin:e co-nitie6 dar ce Enseamn0
cogniia' In sens lar-, termenul se reCer0 la toate 5rocesele mentale ce stau la baBa
com5ortamentului 1i 5ersonalit0:ii, 5e cFnd sensul restrFns al termenului iBeaB0
5rocesele nonemo:ionale. .ubiecte abordate En 1tiin:ele co-nitie sunt Coarte ariate:
5erce5:ia6 aten:ia6 memoria6 ima-istica mental06 re5reBentarea cuno1tin:elor6 Cormarea
conce5telor6 reBolarea de 5robleme6 ra:ionamentul6 deciBia6 Colosirea limba$ului (1i alte
teme subsumate En mod obi1nuit intelectului)6 motia:ie 1i emo:ie6 Cormarea
5ersonalit0:ii6 rela:ionarea inter5ersonal0 etc.
A
%ra nevoie de aceast nou psihologie? Da, deoarece 5si,olo-ia co-niti0 Gre5une En
dre5turi omulH, trecFnd dincolo de tendin:ele reduc:ioniste ale 5si,anali1tilor 1i
be,aiori1tilor D care reduceau totul Cie la com5ortament, Cie la o serie de 5ulsiuni
incon1tiente. De1i nu nea-0 im5ortan:a conduitei 1i nici e4isten:a co-ni:iilor incon1tiente,
co-nitii1tii 5un accent 5e ia:a mental0 con1tient0 a omului. In termenii lui 7. 9eisser,
Gorice Cenomen 5si,olo-ic este un Cenomen co-nitiH.
7. 9eisser, considerat de mul:i G50rinteleH noii orient0ri, mai aCirma c0 5si,olo-ia
co-niti0, 1i nu 5si,olo-ia umanist0, este Ga treia Cor:0 En 5si,olo-ieH al0turi de
5si,analiB0 1i be,aiorism. Aceast0 aCirma:ie el o C0cuse cFnd noua 5aradi-m0 era Enc0 la
Ence5ut de drum.
+si,olo-ia co-niti0 s3a im5us 5e mai multe baBe.
AstCel, ea a res5ins 5ers5ectia Gistoric0H, c0reia i3a 5ro5us alternatia studiilor
em5irice. E45erimente de laborator, metode ale neuro1tiin:elor (e4. te,nici ima-istice de
inesti-a:ie), modele com5uta:ionale, studiul co-ni:iei animale etc., sunt toate metode
s5eciCice 5si,olo-iei co-nitie. 8deea 5romoat0 este aceea c0 teoriile 1i interen:iile
5si,olo-ice trebuie s0 Cie evidence-&ased (sus:inute de doeBi solide).
+si,olo-ia co-niti0 5are a Ci r0s5uns adecat la Caimoasa 5roocare sintetiBat0 de
Bun-e 1i Ardila (198@, citat En (iclea, 5.!!): G<rustra:i de li5sa de cores5onden:0 dintre
datele neurobiolo-ice 1i cele 5si,olo-ice, s5eciali1tii din neuro1tiin:e au somat 5si,olo-ii
s031i raCineBe a5aratul conce5tual 1i nielul de analiB0 a 5roceselor 5si,ice, altCel oi Ci
neoi:i s0 reinenteBe 5si,olo-iaH.
Leor-e A. (iller numea 5si,olo-ia co-niti0 o eolu:ie, o reEntoarcere la
5si,olo-ia sim:ului comun, ce recunoa1te im5ortan:a 1i a ie:ii mentale, 1i a
com5ortamentului.
&ar psihologia cognitiv la noi #n ar? La noi En :ar0 5aradi-ma co-nitiist0 s3a im5us
cu 5a1i mai timiBi D de Ca5t, nici nu am 5utea s5une c0 Gs3a im5usH En toate 1colile de
/
Cealalt0 mare 5aradi-m0 din 5si,olo-ia co-niti0 este 5aradi-ma clasic3simbolic06 5entru detalii, a se
edea (iclea, !""2.
A
Desi-ur, se na1te aici Entrebarea: c,iar se aCl0 mecanismele co-nitie GEn s5atele a totHJ nu cuma o astCel
de abordare este una reduc:ionist0J
#
5si,olo-ie (GCocaliBateH, 5rin tradi:ie, En $urul marilor centre uniersitare: Bucure1ti, 8a1i,
Clu$, %imi1oara).
9oua 5aradi-m0 este 5romoat0 5re5onderent de 1coala de 5si,olo-ie de la Clu$ D
(. (iclea, +. Cur1eu, A. ;5re, D. Daid etc. 7n interes a5arte 5entru domeniu maniCest0
1i 1coala romFneasc0 de CiloBoCie analitic0 D CiloBoCie a min:ii din cadrul Facultii de
Filo%ofie a (niversitii din ucureti.
'oua paradigm este paradigma procesrii informaiei. G+rocesarea inCorma:ieiH este
o sinta-m03c,eie En 5si,olo-ia co-niti0, care E1i 5ro5une a studia tocmai 5roerbiala
Gcutie nea-r0H D ce se aCl0 Entre in5utul senBorial 1i out5utul com5ortamental, cum este
procesat informaia.
;rice as5ect al realit0:ii 5si,ice este abordat 5rin ra5ortare la mecanismele
inCorma:ionale subiacente. (ai mult, Ensu1i Gsistemul 5si,ic umanH este 0But ca un
sistem de 5rocesare a inCorma:iei D 1i redenumit En consecin:0: sistem cognitiv uman.
De Ca5t, 5si,olo-ia co-niti0 E1i 5ro5une a studia sistemele cognitive En sens lar-
D adic0 1i sistemele de inteli-en:0 artiCicial0, nu doar sistemul co-niti uman.
7n sistem co-niti este deCinit ca un sistem CiBic ce are dou0 5ro5riet0:i esen:iale:
de re5reBentare 1i de calcul. Cu alte cuinte, el are ca5acitatea de a reClecta (de a31i
Gre5reBentaH, de a coda) En mediul intern diCeritele as5ecte ale realit0:ii e4terioare 1i de a
mani5ula re5reBent0rile 5e baBa unor re-uli. 7n sistem co-niti mai 5osed0, En 5lus, o
baB0 de cuno1tin:e 1i anumite sco5uri, En Cunc:ie de care se realiBeaB0 5rocesarea
inCorma:iei.
Dintr3o alt0 5ers5ecti0, se 5oate s5une des5re sistemul co-niti c0 are ca sarcin0
de baB0 re%olvarea de pro&leme D 5robleme EnsemnFnd aici nu G5robleme de
aritmetic0H...., ci toate 5roblemele ie:ii cotidiene, de la cum a -0ti un Cel de mFncare 1i
5Fn0 la a scrie un eseu. 8ar cFt de bine ne descurc0m En a 5rocesa inCorma:ia se 0de1te
din modul En care reu1im a reBola G5roblemeleH de Bi cu Bi ale e4isten:ei.
2+ P-OCES.-E. IN/O-0.1IEI VI23.LE
G;c,iul nu se satur0 de cFte ede 1i urec,ea nu se um5le de cFte audeH
()cclesiastul, 1:8)
&e la senzaii i percepii la procesarea informaiei. In 5si,olo-ia co-niti0 s3a
renun:at la tratarea distinct0 a senBa:iilor 1i 5erce5:iilor, 5recum 1i la terminolo-ia
s5eciCic0 5si,olo-iei clasice.
+si,olo-ii co-nitii1ti sunt interesa:i de maniera de procesare a informaiei.
.inta-ma aceasta su-ereaB0 Ca5tul c0 nu este orba doar de GbanaleH 5relucr0ri de ti5
senBorial, ci de o succesiune de 5roces0ri, inclusi de ti5 conce5tual (semantic). Ni de1i
5ot Ci analiBate 5roces0rile inCorma:ionale s5eciCice tuturor modalit0:ilor senBoriale
(iBuale, auditie etc.), ne om o5ri En continuare asu5ra c0ii iBuale D aceasta
re5reBentFnd modalitatea 5re5onderent0 de ob:inere a inCorma:iilor des5re lume.
/
Date cu 5riire la 5rocesarea inCorma:iei iBuale au Cost ob:inute Colosind metoda
e45erimental0, metoda neuro1tiin:elor 1i metode s5eciCice inteli-en:ei artiCiciale. Date
utile au Cost ob:inute 1i analiBFnd Ge1ecurileH sau bias0rile En 5rocesarea inCorma:iei:
iluBiile 5erce5tie, ima-inile duble, a-noBia Cacial0 (un deCicit En recunoa1terea Ce:elor
umane
@
).
(odel0rile 5ro5use En domeniu au Cost numeroase, multe dintre ele discutabile
Ens0 sub as5ectul 5lauBibilit0:ii neuronale 1i al alidit0:ii ecolo-ice. ECicien:a te,nolo-ic0
a unora dintre modele este totu1i satisC0c0toare6 a1a au Cost realiBate sisteme iBuale
artiCiciale ca5abile s0 Grecunoasc0H obiecte O Ce:e umane (eBi e4em5lul sistemelor de
securitate baBate 5e recunoa1terea Cacial0).
Baza neurobiologic a procesrii informaiei #n sistemul vizual+ +rocesarea inCorma:iei
En sistemul iBual im5lic0 o rut0 com5le40 1i multe arii cerebrale (5entru detalii, a se
edea Anderson, 198/).
>om Ence5e 5rin a s5une c0 input3ul 5entru sistemul iBual El constituie stimulii
lumino1i (undele electroma-netice cu lun-imi de und0 En s5ectrul iBibil). .e-mentul
rece5tor este retina, care con:ine celule s5ecialiBate En transCormarea ener-iei
electroma-netice, s5eciCice stimulilor iBuali, En ener-ie c,imic0 1i, ulterior, En ener-ie
neuronal0, Grecunoscut0H de sistemul neros central (im5ulsuri neroase). Aceste celule
s5ecialiBate (celule cu conuri 1i celule cu bastona1e) sunt, de Ca5t, neuroni rece5tori
(Cotorece5tori), En Cunc:ie de -radul de stimulare ei desc0rcFnd 5oten:iale de ac:iune cu o
anumit0 Crecen:0.
Ace1ti neuroni rece5tori intr0 En alc0tuirea unei re:ele, Ciind conecta:i 5e
oriBontal0 cu alte celule rece5toare 1i 5e ertical0 cu celule neuronale bi5olare care, la
rFndul lor, Cac sina5s0 cu celule neuronale -an-lionare. .3a ar0tat c0 aceste ultime ti5uri
de celule sunt de dou0 mari Celuri, du50 modul En care r0s5und la stimularea luminoas0:
unele se actieaB0 5entru s5oturi luminoase (sunt denumite celule on-off), iar altele,
5entru 5uncte ne-re Encon$urate de Cascicule luminoase (celule off-on). (odul acesta de
Cunc:ionare a celulelor -an-lionare retinale 5ermite sesiBarea contrastelor 1i, 5rin urmare,
detectarea contururilor obiectelor.
A4onii celulelor -an-lionare retinale CormeaB0 nerii o5tici. +e calea nerilor
o5tici inCorma:ia mer-e s5re corte4ul iBual. A se re:ine c0 En 5rocesarea inCorma:iei
iBuale sunt im5licate, de Ca5t, multe arii cerebrale, s5ecialiBate 5entru 5rocesarea culorii,
a mi1c0rii, a Cormei obiectelor etc.6 se estimeaB0 c0 a5roa5e $um0tate din su5raCa:a
neocorte4ului este im5licat0 En acest 5roces.
La nielul corte4ului cerebral e4ist0 alte celule s5ecialiBate care r0s5und la
tr0s0turi s5eciCice ale stimulilor iBuali, numite Gdetectori de tr0s0turiH. Aceste celule E1i
deri0 numele de la aceea c0 sunt s5ecialiBate En a 5rocesa anumite caracteristici CiBice
ale stimulilor (linii, contururi, Cante luminoase, un-,iuri, stimuli En mi1care, localiBare En
sa:iu, orientare, dimensiune a stimulului). Du50 tr0s0turile 5rocesate, detectorii de
tr0s0turi se subEm5art En celule sim5le, com5le4e 1i ,i5ercom5le4e (5entru detalii, eBi
(iclea, !""2).
Inc,eiem 5rin a s5une un lucru esen:ial: Ciecare celul0 rece5toare are un c$mp
receptor s5eciCic, o anumit0 5or:iune a lumii la care r0s5unde (o re-iune a s5a:iului En
@
Este celebru En acest sens studiul neurolo-ului ;lier .ac's intitulat G;mul care 1i3a conCundat neasta cu
o 50l0rieH. +acientul descris de .ac's aea, de Ca5t, o 5roblem0 mai ast0, de con1tientiBare.
A
care 5reBen:a unui stimul a aCecta rata cu care res5ectia celul0 neuronal0 descarc0
5oten:iale de ac:iune). De e4em5lu, un anumit neuron detector de tr0s0turi a r0s5unde
doar la stimulii aFnd o anumit0 loca:ie. 9o:iunea de cFm5 rece5tor se Colose1te nu doar
En rela:ie cu celulele rece5toare, ci 1i En rela:ie cu or-anele rece5toare. De 5ild0, dac0 ne
Ci40m 5riirea asu5ra unui obiect aClat Enaintea noastr0, acea 5arte a lumii 5e care o
edem constituie cFm5ul rece5tor al oc,ilor no1tri (Polb Q ),is,aw, !""#).
(arcina sistemului cognitiv. .timulii e4teriori sunt tridimensionali. Dar ceea ce se
5roiecteaB0 5e retin0 este o ima-ine bidimensional0 (numit0 Gsc,i:0 5rimar0 a
obiectuluiH) D 1i, En 5lus, este o ima-ine r0sturnat0 1i nu tocmai Gdrea5t0H (ea este
Gtremurat0H, 5entru c0 En drumul s5re retin0 a str0b0tut umoarea Fscoas0). 8ar sistemul
co-niti uman trebuie s0 5lece de la aceste date 1i s0 le GcorecteBeH 5entru a a$un-e la
outputul Cinal al 5roces0rii inCorma:iei iBuale: recunoa1terea obiectelor.
In acest sens sistemul co-niti se Colose1te de o serie de mecanisme ascendente 1i
descendente de 5rocesare a inCorma:iei
8
, 5use En $oc En cadrul a dou0 eta5e distincte, 5e
care le om analiBa En continuare: 5rocesarea 5rimar0 1i 5rocesarea secundar0 a
inCorma:iei iBuale.
Procesarea primar a informaiei vizuale. *nputul este re5reBentat aici de ima-inea !D
retinal0, iar outputul de ima-inea ! R D (Gre5reBentarea intermediar0 a stimululuiH, un
conce5t s5eciCic En 5si,olo-ia co-niti0). AnaliBa im5licat0 este de ti5 ascendent,
automat (5reaten:ional, Gincon1tientH) 1i modular.
Acest ultim as5ect este esen:ial. Serr& <odor (1982) a 5ro5us teoria modular
asupra cogniiei, 5rintre 5ro5riet0:ile sistemelor modulare el amintind: o5erarea asu5ra
unor stimuli s5eciCici6 im5ermeabilitatea co-niti06 ra5iditatea 5roces0rii6 caracterul
baBal, sim5lu al output3urilor. Cu reCerire la 5relucrarea inCorma:iei iBuale, modularitate
Enseamn0 c0 e4ist0 mai mul:i moduli ce lucreaB0 En 5aralel (simultan), Ciecare 5rocesFnd
as5ecte s5eciCice ale stimulilor: conturul, adFncimea En s5a:iu, mi1carea (de5lasarea En
s5a:iu), te4tura, culoarea etc. Conturul are aici o im5ortan:0 a5arte, el serind la
e4tra-erea Ci-urii din Cond (mediu). (arcFnd limita unei su5raCe:e, conturul con:ine Entr3
un Cormat sim5lu o mul:ime de inCorma:ii. 8nCorma:ii des5re conturul obiectelor se 5ot
ob:ine analiBFnd aria:iile de intensitate a luminii, dar 1i umbrele, te4tura sau culoarea
9
.
De1i o5ereaB0 distinct, modulii sus3men:iona:i se 5resu5une a Ci En interac:iune6
din combinarea inCorma:iilor 5e care ei le aduc
1"
reBult0 ceea ce se nume1te
Gre5reBentarea intermediar0 a stimululuiH. Aceast0 re5reBentare con:ine date cu 5riire la
caracteristicile CiBice ale stimulului, fr a se 5roduce recunoa1terea acestuia. Ea intr0 ca
input En urm0toarea eta50 a 5roces0rii inCorma:iei iBuale.
Procesarea secundar a informaiei vizuale+ Du50 Cormarea re5reBent0rii intermediare a
stimulului intr0 En $oc 1i o serie de mecanisme de ti5 descendent, care dubleaB0
5roces0rile modulare cu sco5ul de a se identiCica obiectul (recunoa1terea obiectului, care
8
Procesarea ascendent +&ottom-up sau diri$at0 de datele concrete6 5leac0 de la caracteristicile CiBice s5re
baBa de cuno1tin:e) se desC01oar0 En mare 5arte automat, modularitatea Ciind tr0s0tura sa esen:ial0.
Procesarea descendent +top-do,n sau diri$at0 de conce5t) este En mare 5arte aten:ional0, con1tient0, 1i
de5inde de baBa de cuno1tin:e.
9
Au Cost 5ro5use, de altCel, o serie de modele ale e4tra-erii conturului (eBi (iclea, !""2).
1"
.e 5resu5une c0 interac:ioneaB0, dar mecanismul 5rin care o Cac nu a Cost elucidat.
@
este 5us En cores5onden:0 cu ima-inea sa tridimensional0 din memorie, este outputul
5roces0rilor secundare).
Aceste mecanisme sunt aten:ionale, 5resu5unFnd alocarea de resurse co-nitie
s5eciale.
*dentificarea proprietilor non-accidentale ale o&iectelor este un mecanism de
acest ti5. +ro5riet0:ile non3accidentale sunt detalii s5a:iale constante ale re5reBent0rii
stimulului, detalii cum ar Ci rectiliniaritatea, 5aralelismul sau simetria contururilor. .3a
constatat c0 sistemul iBual are tendin:a de a ne-li$a micile abateri de la detaliile sus3
men:ionate (de e4em5lu, sesiBeaB0 simetria c,iar dac0 aceasta nu este G5erCect0H), tocmai
5entru a Cacilita Cle4ibilitatea recunoa1terii.
7n alt mecanism descendent este re5reBentat de organi%area gestaltist a
stimulilor n c$mpul vi%ual. AstCel, s3a obserat c0 sistemul co-niti uman 5reBint0 1i o
alt0 tendin:0: s5re -ru5area stimulilor din cFm5ul iBual En unit0:i mai sim5le. Aceast0
or-aniBare se Cace urmFnd a1a3numitele G5rinci5ii -estaltisteH:
elementele aClate En 5ro4imitate s5a:ial0 tind s0 Cie -ru5ate En aceea1i unitate
5erce5ti0 (principiul pro-imitii)6
elementele similare (ca Corm0, culoare, m0rime sau str0lucire) tind sa Cie -ru5ate
Em5reun0 (principul similaritii)6
elementele simetrice sunt 5erce5ute ca o unitate, c,iar En ciuda distan:ei dintre ele
(principiul simetriei)6
conturul ocluBat al unei Ci-uri tinde s0 Cie Enc,is du50 conCi-ura:ia sa iBibil0
(principiul nchiderii) etc.
%oate aceste 5rinci5ii sunt reunite sub Gle-ea lui +ra-ranBH (En -erman0: conci%ie),
care aCirm0 c0 stimulii iBuali sunt -ru5a:i astCel EncFt s0 reBulte conCi-ura:ia cea mai
sim5l0, 1i aceasta deoarece mintea uman0 tinde a or-aniBa e45erien:a Entr3un mod cFt mai
GordonatH 1i mai sim5lu, mai GeconomicH. 8ar aceast0 economie de resurse co-nitie
asi-ur0 aici ra5iditatea recunoa1terii.
Cu 5riire la gestalt, Cacem aici o 5reciBare util0. Este ade0rat c0 noi
con1tientiB0m mai EntFi Entre-ul (deci, cum aCirmau -estalti1tii, -estaltul 5rimeaB0 asu5ra
50r:ilor), dar de 5rocesat, 5roces0m mai EntFi 50r:ileK (deci, 5rimatul -estaltului este
numai sub as5ectul con1tientiB0rii).
)odelri ale recunoaterii obiectelor. Cum a$un-em eCecti s0 recunoa1tem un obiect
este o Entrebarea desc,is0. (ai multe model0ri au Cost 5ro5use, dintre care 5reBent0m aici
trei (a5ud (iclea, !""2).
(en:ion0m mai EntFi un model relati sim5list, modelul calchierii tiparelor4 care
aCirm0 c0 recunoa1terea se realiBeaB0 5rin 5unerea En cores5onden:0 (En termeni de
su5ra5unere) a ima-inii iBuale a unui obiect cu GEnti50rireaH sa mneBic0. (odelul are o
aliditate em5iric0 limitat0, noi 5utFnd recunoa1te 1i obiecte 5e care le3am 5erce5ut
anterior dintr3o alt0 5ers5ecti0 (deci, su5ra5unerea ar Ge1uaH). El are Ens0 unele a5lica:ii
(cum ar Ci scanner3ul o5tic 5entru citirea cardurilor).
8rin- Biederman (198@, 199") a 5ro5us a1a3numitul modelul al recunoa1terii 5rin
com5onente (RBC, recognition &y components). ConCorm acestui model, atunci cFnd
5riim la un obiect noi El descom5unem 5e acesta En elemente de baB0 numite geoni
8
(geometrical ions - cilindru, con, sCer0 etc.)
11
. De e4em5lu, o En-,e:at0 la cornet este
Gdescom5us0H iBual Entr3un con 1i o sCer0 (sau mai multe, de5inde de cFte cu5e de
En-,e:at0 este orba...). Biederman aCirma c0 -eonii reBulta:i or actia En memoria
noastr0 re5reBent0ri s5eciCice, care ne 5ermit recunoa1terea obiectului En cauB0.
7n alt cercet0tor, ;lier L. .elCri-e (19/9), a conce5ut ceea ce este cunoscut
dre5t modelul G+andemoniumH (o denumire metaCoric0, desi-ur). .elCri-de 5leac0 de la
cadrul mai lar- al analiBei de tr0s0turi CiBice, o5erat0 de neuroni s5ecialiBa:i (Gdetectori de
tr0s0turiH). Ace1ti neuroni, a1a cum men:ionam anterior, 5roceseaB0 tr0s0turi CiBice ale
obiectelor D 1i uneori 1i o sin-ur0 tr0s0tur0 (dac0 este suCicient de distincti0) ne 5oate
a$uta s0 recunoa1tem un obiect. De e4em5lu, dac0 de sub 5at 0d a50rFnd un FrC de
-,eru:0, recunosc acest element ca Ciind s5eciCic 5isicii mele. C,iar 1i numai acest indiciu
im5lic0 5reBen:a 5isicii. Acest mod de 5rocesare a inCorma:iei este, desi-ur, unul
economicosK Reenind la modelul lui .elCrid-e, amintim c0 acesta orbe1te des5re o
GcolaborareH a mai multor Gentit0:iH, or-aniBate ierar,ic: unele rece5:ioneaB0 imaginea
obiectului6 urm0toarele 5roceseaB0 fiecare trstur En 5arte6 urm0toarele sintetiBeaB0
mesa$ele 5rimite En unit0:i cu sens6 1i En sCFr1it, altele analiBeaB0 5osibilele inter5ret0ri ale
stimulului 1i se decid 5entru una.

Ce tipuri de *stimuli recunoatem pe cale vizual? +atru mari cate-orii de stimuli, de
Ca5t, 5rocesarea Ciec0reia dintre aceste cate-orii 5reBentFnd caracteristici s5eciCice:
stimuli erbali6 obiecte6 Ce:e umane6 scene.
Procesarea stimulilor ver&ali
./
, des5rinderea semniCica:iei acestora, este mult
Cacilitat0 de conte4tul En care a5ar. .3a demonstrat e45erimental Ca5tul c0 o liter0 este
recunoscut0 mai ra5id dac0 este 5reBentat0 En conte4tul unui cuFnt cu sens decFt dac0
este 5reBentat0 inde5endent sau Entr3o conCi-ura:ie lin-istic0 C0r0 sens (efectul
superioritii cuv$ntului). E4ist0 1i o su5erioritate a recunoa1terii cuFntului En conte4tul
unei 5ro5oBi:ii, com5arati cu 5reBentarea sa inde5endent0. De asemenea, conte4tul
conersa:ional a$ut0 la desciCrarea sensului cuintelor ambi-ue.
In ceea ce 5rie1te recunoaterea o&iectelor, Ence5em 5rin a s5une c0 oamenii
recunosc cu u1urin:0 o multitudine de obiecte, En ciuda Ca5tului c0 ima-inea acestora
5oate aria ca 1i 5ers5ecti0 sau m0rime, ca o consecin:0 a rotirii lor En s5a:iu sau a
ocluB0rii lor 5ar:iale. Conte4tul, GscenaH En care obiectele se -0sesc a$ut0 mult En acest
sens. .3a demonstrat e45erimental Ca5tul c0 o caracteristic0 a unui obiect este recunoscut0
mai u1or dac0 este 5lasat0 Entr3un conte4t 5osibil, com5arati cu 5reBentarea sa
inde5endent0 sau En cadrul unui obiect im5osibil (efectul superioritii o&iectului).
Feele umane re5reBint0 un ti5 distinct de stimuli, cu mare semniCica:ie
com5ortamental0, Ciind structural diCerite de ma$oritatea claselor de obiecte 1i necesitFnd
strate-ii 5erce5tuale distincte. .e 5are c0 neuronii sunt clar s5ecialiBa:i aici: unii r0s5und
la tr0s0turi distinctie (cum ar Ci o s5rFncean0), al:ii la orientarea Ce:ei (edere din 5roCil
sau Crontal0), al:ii la direc:ia 5riirii (En s5ate, En lateral), al:ii la e45resii Caciale
5articulare etc. Elemente Caciale distinctie 5entru un indiid sunt re5reBentate de 5oBi:ia
relati0, m0rimea 1i Osau Corma oc,ilor, b0rbiei, 5ome:ilor, nasului, de te4tura 5ielii etc. ;
serie de e45erimente au ar0tat Ca5tul c0 recunoa1tem mai ra5id elementele Caciale En
11
Leonii sunt numi:i 1i Golume 5rimitieH, deoarece 5e baBa lor 5ot Ci com5use (teoretic) toate obiectele
lumii reale.
1!
Cele s5use aici sunt alabile 1i 5entru stimulii auditii.
9
conte4tul Ce:elor umane, com5arati cu 5reBentarea lor inde5endent0 (En acest din urm0
caB, este neoie de Coarte multe detalii 5entru a se realiBa recunoa1terea).
0ecunoaterea scenelor are 1i ea 5articularit0:i s5eciCice. ; Gscen0H re5reBint0 o
situa:ie static0 ce 5oart0 o anumit0 semniCica:ie D re5reBint0 cea: o sal0 de curs, o
5arcare etc. .cenele se recunosc u1or deoarece sunt 5redictibile, iar inCorma:ia con:inut0
este redundant06 de e4em5lu, Entr3o sal0 de curs ne a1te5t0m s0 -0sim b0nci, catedr0,
tabl0, ideo5roiector etc. D nici nu trebuie s0 5roces0m toate elementele scenei 5entru a o
recunoa1teK
(ai mult, obiectele dintr3o scen0 nu sunt dis5use aleatoriu, ci sunt or-aniBate
res5ectFnd o serie de regulariti D Ca5t ce ne 5ermite s0 orbim des5re o ade0rat0
Gsemantic0 a sceneiH. Biederman 1i colab. (198!) au ar0tat c0 aceste re-ularit0:i sunt
5rodusul En0:0rii neinten:ionate. AstCel, noi GEn0:0mH din ia:a cotidian0 Ca5tul c0, de
regul, obiectele sunt a1eBate 5e un su5ort CiBic, c0 sunt o5ace 1i, deci, or ocluBa (total
sau 5ar:ial) obiectele situate En s5atele lor, c0 au o m0rime relati0 Gobi1nuit0H 1i o 5oBi:ie
Gobi1nuit0H 1i c0 se -0sesc, cu anumite 5robabilit0:i, En conte4te s5eciCice. De e4em5lu,
m0 5ot -Fndi la 5isica mea aClFndu3se acas0 5e cana5ea, En 5oBi:ia ei obi1nuit0 de somn,
ocluBFnd o 5arte a cana5elei (scena este, deci, G5erCect0H). Dac0 a1 edea3o En amCiteatrul
2"1, sau ar a50rea ca trans5arent0, nu a1 recunoa1te cele 0Bute. Inc0lcarea cuno1tin:elor
tacite 5e care le aem des5re mediul Encon$ur0tor En-reuneaB0 recunoa1terea.
+olul conte$tului i al ateptrilor ,e$pectanelor- #n recunoatere. In recunoa1tere
oamenii ale-, din mul:imea de inter5ret0ri alternatie 5entru o ima-ine, 5e cea care se
5liaB0 cel mai bine a1te5t0rilor 1i cuno1tin:elor lor des5re lume.
+resu5unerile 1i inCeren:ele des5re ce anume ar 5utea Ensemna un obiect sunt
ra5ide, En mare 5arte incon1tiente 1i, de re-ul0, acurate. 7lterior sunt e4aminate alte
tr0s0turi ale ima-inii, 5entru a edea dac0 5resu5unerile se eriCic0 sau se inCirm0.
De e4em5lu, desc,idem o u10 de la un amCiteatru 1i ne a1te5t0m s0 edem b0nci,
o tabl0, 5oate 1i studen:i. Dac0 aceste elemente sunt 5reBente En scen0, sunt ra5id
inter5retate. Elementele incon-ruente cu scena tind s0 Cie -re1it inter5retate6 de e4em5lu,
Biederman (1981) a ra5ortat erori mari cFnd subiec:ii Encercau s0 identiCice cana5ele
5lutind 5e str0Bile ora1elor.
8at0 1i urm0torul e-emplu.
%e Entorci seara acas0 de la cursuri, ,ot0rFt s0 scrii un reCerat la calculator. Desc,iBi u1a camerei
tale 1i, En semiEntuneric, obseri 5e tastatura ta un obiect de m0rime medie, Corm0 nedeCinit0 1i
culoare nea-r0 (s3au actiat automat modulele de contur, culoare ). (odelul lui Biederman se
doede1te neColositor, 5entru c0 sin-urul -eon dis5onibil are Corm0 ambi-u06 En 5lus, nu remarci
nicio tr0s0tur0 CiBic0 distinct0 5entru a o5era analiBa de tr0s0turi. Ai mai multe ariante Entre care
trebuie s0 te deciBi:
1. este ,anoracul t0u, 5e care nu l3ai 5us En 1iConier, ci l3ai aruncat la EntFm5lare6
!. este c0ciula de blan0 a mamei tale6
2. este o -0in0 nea-r0, a$uns0 cuma acolo6
#. este orice altcea6
/. este 5ro5ria ta 5isic0.
9oi indicii te 5ot ,ot0rE Entr3o direc:ie sau alta.
De e4., dac0 modulul de te4tur0 E:i s5une c0 este orba des5re cea bl0nos, r0mFi cu ariantele !.
1i /.
Dac0 5erce5i o a-0 mi1care (s3a actiat modulul s5eciCic de mi1care), ai de ales Entre 2. 1i /.
Dac0 inCorma:ia iBual0 este com5letat0 de un stimul auditi, 5roblema este ca 1i reBolat0T
1"
Dar dac0 toate acestea li5sesc, intr0 En $oc conte4tul 1i a1te5t0rile tale. De 5ild0, arianta 2. este
Coarte 5u:in 5robabil0, 1i aFnd En edere c0 motanul t0u de o&icei st0 5e biroul t0u sau 5e
lucrurile tale, ale-i arianta /.
;dat0 aleas0 aceast0 ariant0, ei inter5reta, de 5ild0, un Cir oblic ata1at de GobiectH dre5t o
musta:0 D 1i asta E:i a conCirma semniCica:ia atribuit0 obiectului. In 5lus, 5isica st0 a1eBat0 (5e un
su5ort), En 5oBi:ia ei obi1nuit0, are m0rimea ei obi1nuit0, ocluBeaB0 obiectele (tastatura) 1i,
eident, are o 5robabilitate mare de a5ari:ie acolo6 se inte-reaB0 5erCect En scena biroului t0u.
.nali#5n! ast(el situa,ia ai utea 6n,ele'e )aniera !e r&cesare !escen!ent$ a in(&r)a,iei
vi#uale+ C&nte*tul4 7scena8 9i a9tet$rile (acilitea#$ recun&a9terea &%iectel&r+
3+ .ten,ia !in ersectiva si:&l&'iei c&'nitive
./ .tenia i viaa cotidian+ +utem cu to:ii constata, En ia:a de Bi cu Bi, c0 nu este
suCicient s0 GeBiH (5erce5i iBual) un lucru 5entru a3l 1i GedeaH cu ade0rat, sau nu este
suCicient s0 GauBiH (5erce5i auditi) cea 5entru a3l 1i GauBiH cu ade0rat.
A1a se EntFm5l0 de e4em5lu cFnd, mer-Fnd 5e strad0 adFnci:i En -Fnduri, trecem
5e lFn-0 un bun 5rieten C0r0 a3l GedeaH, sau, En sala de curs, 5reocu5at Ciind de ceea ce Ei
1o5te1te cole-ul de banc0, studentul e1ueaB0 En a auBi ce s5une 5roCesorul D de1i acesta
din urm0 mai lanseaB0 uneori a5elul binecunoscut: GAten:ie, 0 ro-, urmeaB0 cea
im5ortant...H
GE1ecurileH e4em5liCicate mai sus nu se datoreaB0 unei deCicien:e 5erce5tuale, ci
unei caracteristici GnormaleH
12
a sistemului aten:ional uman D este, deci, un e1ec
aten:ional.
Alteori Ens0, En loc de e1ec, -0sim 5erCorman:e uimitoare: reu1im s0 audiem un
curs de dou0 ore 1i s0 re:inem mare 5arte din el, sau reu1im s0 a$un-em la 7niersitate,
eitFnd tot Celul de GobstacoleH (ma1ini, 5ietoni, cl0diri), c,iar dac0 5e toat0 durata
drumului orbim la teleCon cu cinea. +e de alt0 5arte, sunt lucruri 5e care cu si-uran:0
le3am GratatH D cum ar Ci ce cole-i audiau cursul al0turi de noi sau ce mesa$e aCi1au
5anourile 5ublicitare 5e lFn-0 care am trecut En drumul nostru.
.istemul co-niti uman este astCel constituit EncFt trebuie s0 o5ereBe 5ermanent
selecii atunci cFnd 5roceseaB0 inCorma:ie D 1i este GneoitH s0 Cac0 asta, 5entru a 5utea
Cace Ca:0 mediului Encon$ur0tor ,i5ercom5le4 (selectiitatea este, 5rin urmare, o Cunc:ie
ada5tati0).
Aten:ia, 5utem de$a intui, are le-0tur0 cu aceste selec:ii inCorma:ionale. Dar ce fel
de le-0tur0J
B/ .tenia: efect sau cauz a seleciei informaiei? +si,olo-ia tradi:ional0 a im5us
urm0toarea deCini:ie a aten:iei: G5rocesul de selec:ie a inCorma:ieiH. %ot a1a, se mai
orbe1te des5re aten:ie ca o GCacultate 5si,ic0H de Gre-la$ com5ortamentalH, o Cacultate de
care noi oamenii dis5unem du50 oie (de1i uneori, a5arent 5arado4al, se actieaB0 Gde la
sineH D de unde 1i denumirile de Gaten:ie oluntar0H 1i Gaten:ie inoluntar0H, ba c,iar,
12
Am Colosit aici termenul de GnormalH aFnd En edere Crecen:a crescut0 a Cenomenului.
11
du50 unii autori, 1i Gaten:ie 5ostoluntar0H...), mani5ulFndu3o D concentrFnd3o 5e un
stimul, de5lasFnd3o asu5ra altuia, GEm50r:ind3oH En mai multe direc:ii etc
1#
.
%eoriile clasice asu5ra aten:iei au mai Cost 5reocu5ate, de asemenea, s0 identiCice
GloculH din sistemul 5si,ic uman unde se realiBeaB0 aceast0 selec:ie D 1i a1a au a50rut
teoriile Ciltrelor:
teoria Ciltra$ului tim5uriu: Ciltrele sunt 5lasate la niel senBorial, unde se
analiBeaB0 tr0s0turile CiBice ale stimulului6
teoria Ciltra$ului tFrBiu: Ciltrele sunt 5lasate la niel mneBic, unde se analiBeaB0
tr0s0turile cate-oriale (semantice) ale stimulului6
teoria Ciltrelor atenuante (Anne %reisman): Ciltrele o5ereaB0 la nieluri diCerite ale
sistemului 5si,ic uman.
In sensul ei lar-, aceast0 ultim0 deCini:ie a Cost 5reluat0 de 5si,olo-ia co-niti0:
tot sistemul co-niti uman este un sistem de ti5 Gaten:ionalH, En sensul c0 CiltreaB0
inCorma:ia la nieluri succesie ale 5relucr0rii sale (s0 ne amintim c0 5si,olo-ia co-niti0
este interesat0 de cum anume procesea% omul informaia).
Este ca 1i cum am dis5une de un mecanism interior ,i5ercom5le4, care scaneaB0
5ermanent lumea 1i decide ce s0 edem O auBim O sim:im din mul:imea inCorma:iilor
CurniBate 5e calea analiBatorilor.
+si,olo-ia co-niti0 ader0 la 5unctul de edere Cormulat de %reisman,
considerFnd c0 selec:ia inCorma:iilor se realiBeaB0 En eta5e succesie.
(ai mult, se consider0 c0 aceast0 selec:ie o o5ereaB0 de fapt o serie Entrea-0 de
procesri ascendente (de ti5 &ottom-up, 5lecFnd de la stimul, de la realitatea em5iric0,
s5re baBa de cuno1tin:e) 1i procesri descendente (de ti5 top-do,n, 5lecFnd de la baBa de
cuno1tin:e s5re obiecte). 8ar 5entru ceea ce re%ult En urma acestei selec:ii obi1nuim s0
ata10m etic,eta de Gaten:ie.H
Cu alte cuinte, din 5ers5ectia 5si,olo-iei co-nitie, aten:ia nu este cau%a
selec:iei inCorma:iei (nu este G5rocesul de selec:ie a inCorma:ieiH), ci este efectul acestei
selec:ii 5reCeren:iale. A1a cum am 0But, selec:ia o Cace altcineva. .e estimeaB0 c0
a5ro4imati 9"U din 5roces0rile 5rimare ale inCorma:iei iBuale 1i En mare m0sur0 cele
secundare sunt 5reaten:ionale.
(en:ion0m aici 1i perspectiva neocone-ionist asu5ra aten:iei
1/
: aten:ia este doar
un termen Colosit 5entru a descrie cele mai actiate unit0:i co-nitie.
C/ &e ce se opereaz aceste selecii? .electiitatea inCorma:iei este reBultatul unei
5olitici s5eciale de alocare a resurselor co-nitie, 5olitic0 ce are ca sco5 5reenirea
su5raEnc0rc0rii creierului O sistemului co-niti. +rinci5iul de la care se 5leac0 este cel al
economiei cognitive: resursele co-nitie sunt limitate 1i, deci, trebuie -estionate Entr3o
manier0 adecat0, En Cunc:ie de necesit0:ile curente, 5entru a eita Grisi5aH (Pa,neman,
19@2).
1#
Am men:ionat aici cFtea dintre Gtr0s0turile clasiceH ale aten:iei D concentrarea, mobilitatea,
distributiitatea D alte tr0s0turi Ciind stabilitatea sau olumul.
1/
Paradigma neocone-ionist re5reBint0 o 5aradi-m0 nou0 En 5si,olo-ia co-niti0, ce ede sistemul
co-niti uman ca 5e o re:ea com5le40 de Gunit0:i co-nitieH aClate la diCerite nieluri de actiare, re:ea ce
Cunc:ioneaB0 du50 modelul celei neuronale D modelele neocone4ioniste Ciind denumite 1i modele
neuromimetice.
1!
;amenii, la un anumit moment, 5ot 5rocesa o cantitate relati mic0 de inCorma:ii
D diCeri:i autori 5ro5unFnd c,iar alori ciCrice 5entru a reda aceast0 limit0
1A
. Ni atunci
trebuie o5erat0 o selec:ie: ne Cocus0m 5e anumite lucruri, En reme ce celelalte sunt l0sate
la o 5arte D Ciind, cel 5u:in 5entru moment, G5roblema altcuiaH.....
&/ 0rbirea la schimbare: c"teva e$perimente inedite. <a5tul c0 cele mai multe din
lucrurile care ne Encon$oar0 sunt, cu ade0rat, G5roblema altcuiaH este eiden:iat de un
Cenomen des EntFlnit En ia:a cotidian0: or&irea la schim&are. Aceast0 sinta-m0 ine s0
redea Ca5tul c0 oamenii e1ueaB0 En a detecta sc,imb0ri uneori ma$ore ale mediului
Encon$ur0tor, tocmai Ciindc0 nu aloc0 resurse co-nitie 5entru 5rocesarea res5ectielor
as5ecte, considerFndu3le G5roblema altcuiaH.
; serie de e45erimente inedite au Cost or-aniBate En acest sens
1@
:
e45erimentul de 5e terenul de basc,et6
sc,imbarea culorii c0r:ilor de $oc: un truc al ma-icienilor6
5oestea Gomului de la -,i1euH.
%/ Ce se petrece la nivel neuronal c"nd suntem ateni? 9euro1tiin:ele au c0utat a
oCeri un r0s5uns En acest sens. Aten:ia are ca 1i cores5ondent neurobiolo-ic o stare de
actiare a scoar:ei cerebrale, dublat0 de actiarea unei Corma:iuni neuronale subcorticale
numit0 sistem reticulat actiator ascendent.
1/ .tenie i contien. In orice moment suntem con1tien:i de multe lucruri din $urul
nostru (de e4em5lu, Entr3o sal0 de curs, suntem con1tien:i de 5reBen:a celorlalte 5ersoane
En sal0 al0turi de noi) D dar suntem aten:i doar la o mic0 5arte din ele (5entru e4em5lul
5recedent: suntem aten:i la ceea ce ne s5une 5roCesorul). .imilar, mer-Fnd 5e drum,
suntem con1tien:i de traseul urmat, strad0, cl0diri, trec0tori etc. D dar aceast0 con1tien:0
im5lic0 o trecere 5e G5ilot automatH, c0ci nu suntem aten:i la toate aceste detalii, ci
suntem aten:i, de e4em5lu, la ceea ce ne s5une toar01ul de c0l0torie.
In 5si,olo-ia co-niti0 se Cace aceast0 diCeren:iere Entre 5rocesarea automat0 En
sistemul co-niti 1i 5rocesarea controlat0, de ti5 aten:ional (eBi 5ara-raCul urm0tor).
<olosind terminolo-ia neocone4ionist0, aten:ia re5reBint0 un sube1antion din cFm5ul
con1tien:ei6 unit0:ile co-nitie ce CormeaB0 cFm5ul con1tien:ei se -0sesc la un niel de
actiare mai sc0But, 5e cFnd cele ce com5un cFm5ul aten:iei sunt la un niel de actiare
mai ridicat.
La studiul rela:iei aten:ie D con1tien:0 D com5ortament, o contribu:ie im5ortant0
au adus3o cercet0rile de neuro5atolo-ie a aten:iei D cum ar Ci studiile asu5ra neglijrii
vi%uale
.1
. +ersoana cu acest sindrom neurolo-ic 5erce5e obiectele dintr3o anumit0 re-iune
a cFm5ului iBual, dar se com5ort0 ca 1i cFnd res5ectiele obiecte nu ar Ci acolo D cu alte
cuinte, nu le con1tientiBeaB0 realmente 5reBen:a, ne-li$Fndu3le la niel de
1A
>eBi L. (iller, Gma-icul num0r @ V !H unit0:i de inCorma:ie, considerat a reda limita ma4im0 a
olumului aten:iei.
1@
>0 init a iBiona unele dintre ele la adresele web:
*nattentional &lindness +2orilla in the court3 http455,,,.youtu&e.com5,atch'v6y78go!19e:!
Change &lindness http455,,,.youtu&e.com5,atch'v6;&-g<7v=rm(
18
Color changing card tric:

,tt5:OOwww.&outube.comOwatc,JWoAntBB@EwE
9umit0 1i Gne-li$are s5a:ial0H, GdeCicit iBual selectiH, visual inattention.
12
com5ortament. Aceast0 ne-li$are este de ti5 unilateral 1i se lea-0 de leBarea unor re-iuni
cerebrale care 5artici50 la realiBarea aten:iei.
2/ ncontientul cognitiv/ +si,olo-ia co-niti0 orbe1te nu doar des5re Gcon1tien:0H, ci
1i des5re incon1tient D doar c0 este orba des5re un alt incon1tient (decFt cel Creudian, de
e4em5lu...), incontientul cognitiv. Acest termen red0 procesrile incontiente ale
informaiei.
(ulte studii En domeniu au Cost realiBate asu5ra a1a3numitei G5erce5:ii
subliminaleH, adic0 5erce5:ia stimulilor su&liminali, cu o durat0 a e45unerii Coarte mic0
5entru a Ci detecta:i con1tient D de e4em5lu, un mesa$ iBual ce init0 la consumarea unei
anumite b0uturi r0coritoare, e45us 5e un ecran 5entru cFtea milisecunde. E45erimentele
ri-uroase de laborator au ar0tat c0 un astCel de mesa$ a Ci 5rocesat doar la niel -lobal,
ca 1i cate-orie (Gb0utur0 r0coritoareH D actiFnd deci, cel mult, senBa:ia de sete), 1i nu ca
obiect indiidual (Gb0utura XH). +e de alt0 5arte, inCluen:a acestor 5roces0ri (oricum
e4trem de -reu de 5robat...) asu5ra com5ortamentului uman nu 5oate Ci decFt minor0 D
com5ortamentul Ciind inCluen:at Entr3o m0sur0 coFr1itor mai mare de mesa$ele
su5raliminare cu care suntem Gbombarda:iH En mod constant.
Dar incon1tient co-niti Enseamn0 mult mai mult decFt controersata 5rocesare a
mesa$elor subliminale. 9oi, En orice moment, suntem con1tien:i doar de o mic0 5arte din
inCorma:ia 5e care o 5roces0m6 a1a se EntFm5l0, de e4em5lu, c0 5arcur-em drumul de
acas0 5Fn0 la 7niersitate GC0r0 s0 ne d0m seamaH, GC0r0 a 1ti cum a trecut tim5ulH, de
5arc0 am Ci Cunc:ionat tot tim5ul 5e G5ilot automatH.
E4ist0, de Ca5t, dou0 Corme de 5rocesare a inCorma:iei (+osner Q .n&der, 19@/):
procesare automat. Aceasta este declan1at0 de c0tre stimulii din e4terior 1i se
actieaB0 C0r0 inten:ie sau con1tientiBare, En situa:ii En care aem mult0 e45erien:0
(cum ar Ci 5arcur-erea unui drum binecunoscut)6
procesare contient sau controlat, care necesit0 eCort 1i deliberare 5entru
5roducere. Dac0 5arcur-erea unei rute binecunoscute se desC01oar0 GautomatH,
5arcur-erea unui drum necunoscut sau necesitatea de a Cace Ca:0 Gne5re0ButuluiH
En drumul nostru (stimuli noi, cu o mare 5re-nan:0, sau un anumit interes O o
anumit0 motia:ie) actieaB0 5rocesele con1tiente, aten:ionale.
%ermenul de incon1tient co-niti a$un-e, astCel, s0 aco5ere multe as5ecte ale ie:ii
noastre cotidiene. +e de alt0 5arte, nu este tocmai u1or a 5roba e4isten:a acestor as5ecte...
4+ I)a'istica )intal$
Ca5acitatea noastr0 de a ne GdescurcaH En lumea Encon$ur0toare, de a Gnai-aH cu
succes En s5a:iul CiBic 1i de a desC01ura actiit0:ile 5ro5use de5inde En mod esen:ial de o
abilitate 5e cFt de a5arent banal0, 5e atFt de com5le40: abilitatea de a ne re5reBenta En
5lan mintal mediul 1i a ne orienta En acest mediu.
Aceast0 abilitate este eiden:iat0 En lucruri 5recum a G-0siH drumul de acas0 la
locul de munc0, a -0si o carte 5e un raCt din bibliotec0, a ne ima-ina, aCla:i Entr3un
ma-aBin de mobil0, cum ar ar0ta un Cotoliu Entr3un col: din suCra-eria noastr0, cum ne3ar
GstaH Entr3un sacou B0rit En itrina unui ma-aBin sau, Enainte de a Ence5e aran$area
1#
5ro5riu3Bis0, cum a ar0ta masa de Cr0ciun. ; abilitate care s0 ne 5ermit0 astCel de
lucruri are, 5e lFn-0 rolul inCorma:ional, un eident rol re-lator al ac:iunii, un rol de
direc:ionare a com5ortamentului
19
.
In toate as5ectele sus3men:ionate o5er0m mintal cu un ti5 5articular de
re5reBent0ri
!"
: re5reBent0ri care Gcon:in inCorma:ii des5re Corma 1i conCi-ura:ia s5a:ial0 a
unei mul:imi de obiecte, n a&sena
/.
ac:iunii stimulilor iBuali asu5ra rece5torilor
s5eciCiciH ((iclea, !""2, 5. 1A"). De e4em5lu, 5utem aea o ima-ine mintal0 a unui
birou, a c,i5ului unei 5ersoane sau a unei secen:e dintr3o sal0 de curs. Aceste
re5reBent0ri sunt numite En 5si,olo-ia co-niti0 Gima-ini mintaleH. ; alt0 sinta-m0
utiliBat0 5entru ima-inile mintale este cea de repre%entri spaiale, iar as5ectele ce :in de
acest subiect sunt En-lobate sub titlul ast de ima-istic0 mintal0 (mental imagery).
In 5si,olo-ia tradi:ional0 li se s5unea Gre5reBent0riH C0r0 alt0 s5eciCica:ie D de1i,
a1a cum se 5oate 5resu5une, diCeren:a nu este doar de terminolo-ie, ci 1i de con:inut.
AstCel, re5reBent0rile erau deCinite En 5si,olo-ia tradi:ional0 ca sc,ematiB0ri ale
datelor 5erce5:iei, ca o trea5t0 s5re conce5t (a5reciindu3se c0 re5reBent0rile sunt
inter5use Entre ima-inea 5erce5ti0 1i conce5t, adic0 Entre 5rocesele GsenBorialeH 1i
G5rocesele co-nitie su5erioareH)
!!
. De asemenea, se considera c0 5entru a aea o
re5reBentare a unei realit0:i este necesar ca, En 5realabil, s0 Ci aut contact 5erce5ti cu
res5ectia realitate.
+si,olo-ia co-niti0 5ro5une o nou0 conce5:ie asu5ra re5reBent0rilor, 5rinci5alele
deosebiri Ca:0 de 5ers5ectia tradi:ional0 Ciind:
ima-inile mintale nu sunt nea50rat Gre35reBent0riH, adic0 nu este nea50rat necesar
s0 e4iste un 5recedent la nielul or-anelor de sim: (s0 Ci aut reodat0 contact
senBorial cu obiectul re5reBentat)6 re5reBent0rile se 5ot Corma 1i doar 5e baB0 de
relat0ri erbale6
ima-inile mintale nu sunt Gsc,ematiB0riH ale realit0:ii, ba c,iar uneori 5ot reda
realitatea En Coarte multe detalii, a5roa5e ca o co5ie Cidel0 a acesteia (s0 ne
-Fndim, de e4em5lu, la ima-inea unei 5ersoane dra-i)6
ima-inile mintale nu sunt cea GintermediarH Entre 5rocesele GsenBorialeH 1i a1a3
Bisele G5rocese co-nitie su5erioareH, ci sunt un 5rodus al mecanismelor
descendente de 5rocesare a inCorma:iei.
&e unde provin imaginile mintale? +roblema aceasta nu este Enc0 5e de5lin elucidat0.
7nii cercet0tori (.. Possl&n) consider0 c0 ima-inile mintale sunt stocate ca atare (ca
ima-ini) Entr3o 5arte Gs5ecial0H a memoriei, numit0 memorie imagistic. Al:i cercet0tori
!2
(?. +&l&s&n, S. R. Andreson) aCirm0 c0 En memoria de lun-0 durat0 e4ist0 doar con:inuturi
semantice (deci inclusi ima-inile sunt stocate nu ca atare, ci En Corma unor seturi de
19
Aceast0 abilitate de a 5rocesa ima-ini mintale (aptitudinea spaial) este -eneral3uman0. Ea ariaB0 Ens0
de la indiid la indiid, Ciind mai bine deBoltat0 la anumite cate-orii de 5roCesioni1ti (5ilo:i, conduc0tori
auto 5roCesioni1ti, in-ineri 1i ar,itec:i, s5ortii, re-iBori de teatru, mana-eri de to5).
!"
Re5reBent0rile sunt deCinite En 5si,olo-ia co-niti0 ca o reClectare (5roiec:ie) En mediul intern (sistemul
co-niti) a unei realit0:i e4terioare.
!1
Dac0 stimulii ar Ci ac:ionat direct asu5ra analiBatorului iBual, am Ci orbit des5re ima-ini GiBualeH sau
G5erce5tieH (5rodus al 5roces0rii inCorma:iei iBuale).
!!
De asemenea, En 5si,olo-ie se mai orbe1te des5re Gre5reBent0ri socialeH D dar acestea sunt mai mult
decFt re5reBent0ri ima-isticeT
!2
Ni se 5are c0 o5inia acestora a 5rimit un mai mare su5ort em5iric.
1/
5ro5oBi:ii rela:ionate). 8ma-inile mintale sunt doar reBultate ima-istice tem5orare,
5roduse 5rin analiB0 descendent0 din baBa de cuno1tin:e 1i stocate tem5orar En memoria
de lucru (En ederea reBol0rii unor sarcini concrete). Ni En sCFr1it, al:i cercet0tori orbesc
des5re o codare dubl0 a ima-inilor mintale (codare semantic0 1i codare ima-istic0).
Proprietile imaginilor mintale. E45erimentele de laborator 1i studiile de
neuro5si,olo-ie au 5ermis eiden:ierea 5rinci5alelor tr0s0turi ale ima-inilor mintale
((iclea, !""2):
sunt re5reBent0ri de ti5 Gs5a:ialH asu5ra unui obiect O scen06
se 5ot combina En cele mai ariate moduri, En acest sens nee4istFnd restric:ii nici
c,iar de lo-ic0 (a1a se EntFm5l0, de e4em5lu, atunci cFnd is0m la cea Gcu oc,ii
desc,i1iH, sau En 5rocesul de crea:ie) D as5ect cunoscut dre5t Gabsen:a sinta4eiH6
5rin urmare, nu au nea50rat cores5ondent En realitate6
elementele com5onente nu sunt ec,ialente sub as5ectul 5onderii lor subiectie
Entr3o re5reBentare (as5ect denumit GnoniBotro5ieH). (ai bine re5reBentate sunt
acele elemente 5rocesate semantic mai intens6
li5sa de5enden:ei de o anumit0 modalitate senBorial0 D ele 5utFnd Ci Cormate
5ornindu3se de la inCorma:ii iBuale, dar 1i auditie sau tactilo3'inesteBice6
au caracter abstract com5arati cu ima-inile iBuale, ele con:inFnd doar acele
elemente din ima-inile 5erce5tie c0rora le3a Cost des5rins0 semniCica:ia.
)odaliti de prelucrare a imaginilor mintale. La niel co-niti, ima-inile mintale 5ot Ci
5rocesate 5rintr3o serie de mecanisme:
5rin -enerare sau combinare de ima-ini D a1a se ob:in Ci-uri com5le4e din
50r:i com5onente6
5rin transCormare sau modiCicare 5rin: a) rotire (Cie En 5lan, Cie En adFncime)6
b) m0rire3mic1orare (e45andare O constric:ie)6 c) Em50turire (Endoire)6
5rin scanare (ins5ectare, 5arcur-ere), cum este caBul scan0rii unor GteritoriiH.
Cele trei ti5uri de 5relucr0ri ima-istice men:ionate sunt analoa-e transCorm0rilor
reale o5erate asu5ra realit0:ii CiBice, ele Ciind de5endente de cuno1tin:ele im5licite des5re
mediul CiBic aClate En baBa noastr0 de cuno1tin:e.
De men:ionat aici Ca5tul c0 ealuarea ca5acit0:ii indiiduale de 5rocesare a
ima-inilor mintale se 5oate Cace utiliBFnd ateria de aptitudini cognitive Cognitrom
(Clu$) D 1i anume, testele de a5titudini s5a:iale: <estul imagini mintale > transformri (ce
include sarcini de rotire)6 <estul de generare de imagini6 <estul de orientare spaial
(include sarcini de scanare de ima-ini mintale).
3rile mintale. Dac0 obi1nui:i s0 urm0ri:i documentare 5e ?nimal Planet, cu si-uran:0
3a Cra5at 1i 5e oi modul En care animalele Greu1escH s0 5arcur-0 rute com5le4e En
tim5ul mi-ra:iei lor sau com5ortamentul 5rin care acestea E1i stabilesc, men:in 1i a50r0
teritorii. 7ltimul as5ect El 5ute:i obsera En mod constant 1i dac0 ae:i un 5atru5ed ca
animal de com5anie: cine cu cunoa1te Ginstinctul de teritorialitateH al unui cFine de 5aB0
(1i nu numai...)K
1A
Etolo-ii
!#
En:ele- 5rin teritorialitate sau Gcom5ortament teritorialH Ca5tul c0 un
animal GEnde5line1te anumite actiit0:i En Bone cu o anumit0 localiBare 1i En anumite
5erioade de tim5H. Animalul 5oate s0 Cac0 asta, Entre altele, 5entru c0 are ceea ce am
5utea numi o re5reBentare mintal0 (o G,art0 co-niti0H) a teritoriului s0u, unde GteritoriuH
semniCic0 Gun s5a:iu, indiidual sau colecti, a50ratH (Cociu, 1999).
.imilar, 1i oamenii maniCest0 com5ortamente de ti5 teritorial 1i 1i ei E1i CormeaB0
,0r:i co-nitie care le seresc orient0rii En s5a:iu. *0r:ile co-nitie sunt re5reBent0ri
mintale ale Bonelor unui teritoriu (mediu ecolo-ic D cum ar Ci ora1ul +ite1ti sau strada
%Fr-u din >ale), Cormate En tim5, 5rin e45lorarea res5ectiului teritoriu.
Intr3o astCel de ,art0 Ci-ureaB0 -rani:ele teritoriului, 5unctele de re5er 1i 5oBi:ia
lor relati0, 5recum 1i c0ile de acces de la un 5unct de re5er la altul ((iclea, !""2). Cu
cFt o Bon0 dintr3un teritoriu este mai circulat0 1i are o Ensemn0tate subiecti0 mai mare,
cu atFt ea a Ci mai bine re5reBentat0 la nielul ,0r:ii mintale a 5ersoanei. ; astCel de
,art0 are rol de orientare a com5ortamentului6 ea creeaB0 En 5lus conCort 5si,ic (Ca5t ce
e45lic0 de ce ne sim:im bine Entr3o Bon0 cunoscut0, iar Entr3un cartier necunoscut ne
5utem sim:i deBorienta:i, nesi-uri).
;+ 0e)&ria !in ersectiva si:&l&'iei c&'nitive
)emoria ca mecanism de tratare a informaiei. 7n ers dintr3o binecunoscut0 melodie a
lui +ael .tratan sun0 En Celul urm0tor: GEu am memorie, dar nu :in minte unde3o :in...H
De cFte ori nu ne3am aClat cu to:ii En aceast0 situa:ie D de e4em5lu cFnd, la un e4amen,
am e4clamat: GA,, 1i tiam astaKH, sau, En su5ermar'et aCla:i, am constatat c0 Gam uitat
du50 ce am 5lecatH.
(emoria este, 5robabil, 5rocesul 5si,ic cel mai studiat D deoarece este a1a de
im5ortant0, a$utFndu3ne la a men:ine coeren:a trecut D 5reBent D iitor....Aem neoie de
memorie nu doar 5entru a GmemoraH cursurile 5entru un e4amen, ci 1i 5entru a G-0siH
drumul s5re Cacultate, a ne recunoa1te cole-ii 1i 5e 5roCesor, a reu1i s0 scriem 5e Coaia de
e4amen subiectele sau a En:ele-e discursul 5roCesorului (5entru a En:ele-e o CraB0 dintr3un
discurs trebuie s0 Ci Gre:inutH ideile 5recedente). +atolo-ia memoriei (amneBii, demen:a
AlB,eimer etc.) eiden:iaB0, o dat0 En 5lus, rolul central al memoriei En ia:a 5si,ic0.
Am s5us mai dereme c0 memoria este un proces psihic
/@
D ea im5lic0 o
5rocesualitate En tratarea inCorma:iei, o stadialitate. (ai EntFi un stimul (En sens lar-) este
re:inut (fa%a de memorare sau GencodareH, GEnre-istrareH, GCi4areH
!A
), ulterior inCorma:ia
este 50strat0 o 5erioad0 ariabil0 de tim5 (fa%a de stocare, conserare) 1i, dac0 este caBul,
este readus0 la lumin0, este accesat0 (fa%a de reactuali%are)
!@
. +si,olo-ia co-niti0 a
5romoat aceast0 conce5:ie asu5ra memoriei ca 5roces (mecanism) de tratare a
inCorma:iei la nielul sistemului co-niti.
!#
Etolo-ia este o ramur0 a biolo-iei care studiaB0 com5ortamentul animal.
!/
A se obsera c0 memoria este analiBat0 atFt ca 5roces acti, cFt 1i ca sistem O 5rin eiden:ierea de ti5uri
de memorie.
!A
A se obsera c0 niciunul dintre ace1ti termeni nu este o ale-ere tocmai corect0...
!@
La ca5itolul reCeritor la memoria martorilor din cursul de Psihologie judiciar (anul 88) am studiat
Em5reun0 aceast0 5ers5ecti0. +rocesul Corm0rii m0rturiilor are o mare im5ortan:0 En domeniul $udiciar, mai
ales 5rin 5risma distorsiunilor care 5ot s0 a5ar0.
1@
Din aceast0 5ers5ecti0, deine eident0 le-0tura memoriei cu toate celelalte
5rocese 1i Cunc:ii 5si,ice. AstCel, memoriile senBoriale asi-ur0 reten:ia stimulului cFtea
sutimi de secund0, 5Fn0 la actiarea neuronilor detectori de tr0s0turi care s0 5ermit0
5rocesarea 5rimar0 a stimulului. De asemenea, memoria (baBa de cuno1tin:e) re5reBint0
5remisa 5roces0rilor top-do,n 1i, deci, 5ermite recunoa1terea obiectelor. +e de alt0 5arte,
memoria 5resu5une aten:ia: 5utem re:ine un stimul doar dac0 l3am GsesiBatH mai EntFi. 8ar
memorarea unui stimul mai 5resu5une 1i altcea: inten:ia (motia:ia) En acest sens,
interen:ia -Fndirii, a En:ele-erii etc.
Dar cum a$un-e GceaH s0 Cie GmemoratH 1i a5oi GstocatH la nielul sistemului
co-nitiJ
Controversa )(45)4&5)4. Psihologia tradiional a 5ro5us En acest sens un model
binecunoscut D modelul structural sau al memoriei ca sistem (At'inson Q .,iCCrin, 19A8).
ConCorm acestui model, inCorma:ia este stocat0 mai EntFi En memoria senBorial0 ((.), iar
ulterior este transmis0 memoriei de scurt0 durat0 ((.D) 1i, de aici, o 5arte trece mai
de5arte En memoria de lun-0 durat0 ((LD). (.D 1i (LD a5ar ca dou0 sisteme mneBice
autonome, distincte, Entre care e4ist0 o serie de diCeren:e structurale.
Psihologia cognitiv, baBFndu3se 5e doeBi e45erimentale 1i neurobiolo-ice
recente, 5ro5une o alt0 5ers5ecti0:
(.D, a1a cum era conce5ut0 En 5si,olo-ia tradi:ional0, nu e4ist06 inCorma:iile
intr0 En (LD direct din (.6
e4ist0, ce3i dre5t, 1i un alt ti5 de memorie (memoria de lucru, (L), destinat0
stoca$ului 5e termen scurt, dar natura sa este diCerit0 de cea a (.D. AstCel, (L
re5reBint0 stoca$ul tem5orar, En ederea reBol0rii de 5robleme, a unor inCorma:ii
Ge4traseH din (LD6
(L 1i (LD nu sunt GsistemeH mneBice (nu le distin- diCeren:e structurale), ci
doar forme +stri3 de activare ale aceluiai sistem mne%ic
/1
: astCel, En (LD se
-0sesc cuno1tin:e 1i 5roceduri aClate En stare de subactiare, iar En (L, cuno1tin:e
1i 5roceduri aClate En stare de actiare. +rin urmare, diCeren:a dintre (L 1i (LD
este doar de nivel de activare
/9
.
DiCeren:a dintre (L 1i (LD Ciind doar una Cunc:ional0 (97 structural0), acestea
dou0 sunt considerate tipuri de memorie (1i 97 sisteme mneBice).
+entru a se ata1a etic,eta de sistem mne%ic este neoie de o loca:ie CiBiolo-ic0
relati distinct0 D ori acest deBiderat El satisCac memoriile senBoriale (memoria iBual0,
memoria auditi0 etc.)
2"
, memoria declarati0 1i memoria 5rocedural0.
!8
In 5rinci5iu, este orba des5re sistemul memoriei declaratie. +entru memoria 5rocedural0 distinc:ia (L3
(LD nu a Cost suCicient clariCicat0.
!9
Aceast0 5ers5ecti0 este 5ro5rie paradigmei neocone-ioniste din 5si,olo-ia co-niti0. A se re:ine c0 nu
e4ist0 un 5ra- GobiectiH al acti0rii: En (LD cuno1tin:ele sunt doar mai 5u:in actiate comparativ cu cele
din (L.
2"
+ers5ectia asu5ra memoriilor senBoriale este comun0 En 5si,olo-ia tradi:ional0 1i En 5si,olo-ia
co-niti0. (emoriile senBoriale sunt strict s5ecialiBate (5e modalit0:ile auditi, iBual etc.) 5e re:inerea
stimulului, la nielul sistemului co-niti, Enc0 5u:in (cFtea sutimi de secund0) du50 ac:iunea sa asu5ra
analiBatorilor. Aceast0 5ersisten:0 5ermite actiarea neuronilor detectori de tr0s0turi, im5lica:i En 5rocesarea
5rimar0 (&ottom-up) a inCorma:iei. A se re:ine c0 inCorma:ia stocat0 la acest niel este 5recate-orial0.
>olumul memoriilor senBoriale se 5resu5une a Ci GnelimitatH.
18
&eclarativ i procedural! episodic i semantic. 7nele din inCorma:iile aClate En memorie
21
le 5utem accesa u1or 1i le 5utem erbaliBa6 ele se aCl0 En a1a3numita memorie declarativ
+e-plicativ3.
De e4em5lu, cuno1tin:ele des5re cine a Cost A. (aslow 1i ce aCirma Caimoasa
teorie motia:ional0 5e care el a 5ro5us3o se -0sesc En memoria declarati0 D 1i anume,
Entr3o 5arte a sa Gs5ecialiBat0H 5e stocarea acestor inCorma:ii GteoreticeH, care Cac din noi
o mic0 Genciclo5edieH: memoria semantic sau conceptual.
; alt0 5arte a memoriei declaratie are le-0tur0 cu noi 1i 5ro5ria noastr0 ia:0. Ea
stoc,eaB0 Entr3un Entre- coerent date des5re unde am Cost, ce am C0cut etc. 1i este numit0,
din acest moti, memorie episodic sau auto&iografic. (emoria autobio-raCic0 a$ut0 la
conturarea identit0:ii de sine.
+e de alt0 5arte, e4ist0 un sistem mneBic care Cace 5osibil ca noi s0 scriem, sau s0
conducem automobilul, codFnd deci inCorma:ia le-at0 de a1a3numitele Gde5rinderiH
(inCorma:ie nu nea50rat im5osibil, dar -reu de con1tientiBat O erbaliBat): sistemul
memoriei procedurale +implicite, non-declarative3.
)emoria de lucru. A1a cum s5uneam anterior, 5artea din (LD (cuno1tin:e, mecanisme
de 5rocesare) tem5orar actiat0 En ederea reBol0rii unei 5robleme CormeaB0 Gmemoria
de lucruH. CFtea 5reciB0ri se im5un aici.
(ai EntFi, no:iunea de G5roblem0H trebuie En:eleas0 En sens ast D de sarcin0 cu
care se conCrunt0 sistemul co-niti En ia:a cotidian0. +robleme nu sunt doar 5roblemele
de ra:ionament abstract D a scrie un curs la calculator, a Enc0rca cursul 5e internet, a3l
im5rima etc., toate acestea re5reBint0 5robleme (c0ci trebuie 1tiut cum se desc,ide
calculatorul, care este Cunc:ia diCeritelor taste, cum se saleaB0 un Ci1ier etc.). Dar 1i a3:i
-0si umbrela Enainte s0 5leci s5re Cacultate, sau a3:i -0si c,eile, sau drumul s5re 1coal0 D
toate sunt G5roblemeH 5entru sistemul co-niti.
; alt0 5reciBare este aceea c0 actiarea cuno1tin:elor 1i a 5rocedurilor de lucru En
(L este una tem5orar0 D En ederea realiB0rii cu succes a unei sarcini concrete. ReBult0
de aici c0 durata 50str0rii unor inCorma:ii En L( este limitat0: o nou0 sarcin0 5resu5une
ca noi cuno1tin:e s0 Cie actiate D deci, unit0:ile co-nitie ce intr0 En cFm5ul (L se
sc,imb0 continuu, En Cunc:ie de ce re5reBint0 la un moment3dat inCorma:ie releant0
5entru sarcin0. La Cel, limitat0 este 1i ca5acitatea (volumul) (L D 5entru c0 num0rul de
inCorma:ii 5e care le 5utem reactualiBa la un moment3dat este limitat.
Ca5acitatea de a Cace aceast0 GtranBi:ieH de la subactiare la actiare e45lic0
5erCorman:ele noastre En sarcini cotidiene. De aceea, de e4em5lu, reBultatul unui student
la un e4amen de5inde de memoria sa de lucru, nu de memoria sa de lun-0 durat0 D cu alte
cuinte, de ceea ce E1i aminte1te En tim5ul e4amenului, nu de ceea ce G1tieH el En -eneralK
De asemenea, ealuarea En condi:ii de laborator a memoriei se reCer0 la ealuarea
memorie de lucru
A/
.
21
.inta-ma MEn memorieH este Colosit0 aici cu sensul ei intuiti, En realitate Ens0 memoria neCiind un de5oBit
care Gstoc,eaB0 lucruriH...
2!
%estarea memoriei se Cace 5rin sarcini de recunoa1tere sau de re5roducere (Enso:ite uneori de alte sarcini
co-nitie, cum ar Ci sarcini de in,ibi:ie co-niti0 sau sarcini de ra:ionament). +rocedura clasic0 de testare
const0 En a 5reBenta subiectului ealuat o list0 de cuinte O litere O numele O ima-ini 1i, du50 cFtea minute,
a cere reactualiBarea elementelor 5reBentate. In ateria de aptitudini cognitive - Cognitrom -0sim dou0
astCel de teste: <estul de inhi&iie cognitiv i memorie de scurt durat 1i <estul de memorie de lucru.
19
Ni En sCFr1it, trebuie re:inut Ca5tul c0 memoria de lucru are ca Cunc:ie nu doar
stocarea inCorma:iilor, ci 1i procesarea acestora D restructurare, reor-aniBare, En Cunc:ie
de necesit0:ile situa:ionale concrete. (emoria de lucru Colose1te inCorma:ia En mod acti.
6nde i cum se realizeaz stoca7ul la nivel mnezic? Am s5us En 5rima 5arte a cursului c0
stocarea inCorma:iilor re5reBint0 a doua CaB0 a 5rocesului mneBic. Cu 5riire la locul unde
se stoc,eaB0 cuno1tin:ele, nu e4ist0 un r0s5uns clar: cuno1tin:ele sunt 50strate la nielul
&a%ei de cunotine... In ceea ce 5rie1te modalitatea de stocare eCecti0 (modalitatea de
or-aniBare a baBei de cuno1tin:e), 50rerile s5eciali1tilor sunt Em50r:ite (totul de5inde,
desi-ur, 1i de ti5ul de material stocat): sub Corm0 de re:ele 5ro5oBi:ionale6 sub Corm0 de
re:ele semantice (conce5tuale)6 sub Corm0 de sc,eme co-nitie6 sub Corm0 de scenarii
co-nitie.
9eocone4ioni1tii 0d baBa de cuno1tin:e ca 5e o ast0 re:ea neuromimetic0 D o
re:ea de Gunit0:i co-nitieH, ce Cunc:ioneaB0 du50 5rinci5iul re:elelor neuronale. In
aceast0 re:ea, cuno1tin:ele se aCl0 la diCerite nieluri de actiare. (ul:imea de cuno1tin:e
tem5orar actiate re5reBint0 ceea ce noi numim memoria de lucru, iar restul unit0:ilor
co-nitie com5un memoria de lun-0 durat0.
%ot din 5ers5ecti0 neocone4ionist0, inCorma:iile GuitateH sunt, de Ca5t, doar
a5arent uitate (subactiate6 nu mai 5ot Ci re-0site). Dar, desi-ur, o astCel de asum5:ie este
Coarte -reu de 5robat.
<+ Cate'&ri#area
G(T) En urma iBol0rii 1i a deB0:ului de durat0, libertatea 50rea aici, la Enc,isoare, cuma mai
liber0 decFt libertatea autentic0, adic0 aceea care era En realitate un dat. De:inu:ii e4a-erau
n&,iunea li%ert$,ii reale 1i asta e a1a de Ciresc, a1a de s5eciCic oric0rui osFndit. >reo ordonan:0
$er5elit0 a unui oCi:er era considerat0 la noi a5roa5e un re-e, a5roa5e un i!eal !e &) li%er, numai
5entru c0 mer-ea neras, C0r0 lan:uri 1i C0r0 -ardian.H (<.(. Dostoies'i, ?mintiri din casa
morilor).
GEi Ens0 umblau 5rin Ca:a mea Cie cu Crun:ile Encruntate, Cie e4trem de eseli (aceste dou0 tiuri se
EntFlnesc cel mai des 1i constituie a5roa5e caracteristicile ocnei (...). De Ca5t, uite, 1i acum m0
c,inuiesc s03i Em5art 5e cei din Enc,isoare En cate'&rii6 dar oare este 5osibil a1a ceaJ Realitatea
este mult mai ariat0 com5arati cu cele mai subtile concluBii ale '5n!irii a%stracte 1i nu
acce5t0 !istinc,ii clare 9i se)ni(icative+H (<. (. Dostoies'i, ?mintiri din casa morilor)
GEra 5rimiti0,
Antic0, medieal0
A5ar ca una sin-ur0,
<iindc0, ne1tiind carte, :0ranii
93au b0-at de seam0 ce Entre aceste e5oci
E4ist0 !e&se%iri
/un!a)entaleH. (!u%eul satului, (arin .orescu, En olumul Ceramic)
!"
; tendin:0 comun0 a min:ii umane este aceea s5re sim5liCicarea realit0:ii D 1i
5oate cea mai Crecent0 modalitate de acest Cel const0 En GCra-mentareaH realului 5e
cate-orii.
A1a -Fndim, de 5ild0, c0 unii oameni sunt GbuniH 1i al:ii Gr0iH, unele lucruri sunt
Colositoare, altele, neColositoare, un curs este atracti, altul mai 5u:i atracti, altul deloc,
cinea este GolteanH 1i altcinea GardeleanH D sau a1a 5utem a5recia ti5olo-iile umane
5reBentate En o5erele literare.
Ni En ia:a 5roCesional0 o5er0m cu cate-orii: tulbur0rile mentale sunt de mai multe
ti5uri, la Cel 1i orient0rile tera5eutice etc. %oat0 G1tiin:aH este, de Ca5t, baBat0 5e
cate-oriBare, 1i aceasta deoarece realitatea Ens01i tinde s5re o anumit0 ordonare.
De e4em5lu, En c,imie e4ist0 sistemul 5eriodic al elementelor, biolo-ia descrie
am5le sisteme ta4onomice, criminalistica este interesat0 s0 alc0tuiasc0 5roCile3ti5 ale
criminalilor, 5si,iatrii 5ro5un ta4onomii ale tulbur0rilor mentale (8CD, D.(). La rFndul
lor, 5si,olo-ii descriu 5roCile ale consumatorilor de dro-, ti5uri de de:inu:i sau ta4onomii
ale a5titudinilor (E.A. <leis,man), 5ro5un clasiCic0ri ale ocu5a:iilor (C;R), etaloane
5entru inter5retarea reBultatelor la dierse 5robe 5si,olo-ice sau ti5olo-ii
tem5eramentale 1i caracteriale.
B categorie +clas3 re5reBint0 o -ru5are de obiecte O Cenomene O ac:iuni. De
e4em5lu, c0r:ile din biblioteca noastr0 se Em5art En c0r:i de 5si,olo-ie, beletristic0 1i
GalteleH. Desi-ur, altcinea ar 5utea 5ro5une 1i o alt0 clas0, cum ar Ci cea a c0r:ilor de
bucate D de aici reBult0 c0 En instituirea cate-oriilor conteaB0 mult sco5urile celui ce Cace
cate-oriBarea.
G;biecteleH ce sunt -ru5ate 5ot Ci atFt reale (naturale D e4. cate-orii de animale
sau arteCacte D e4. cate-orii de note&oo:3uri), cFt 1i li5site de cores5ondent En realitatea
obiecti0 (e4. cate-oria numerelor ira:ionale).
Cate-oriile se caracteriBeaB0 5rin anumite caracteristici comune membrilor lor
(tr0s0turi similare) 1i 5rintr3o anumit0 etic,et0 lin-istic0 En limba$ul natural (un termen
sau o 5eriCraB0).
<iind o tem0 crucial0, mul:i cercet0tori au studiat3o Endea5roa5e6 men:ion0m aici
5e: .,e5ard (19A!)6 A. %ers'& (19@#)6 E. Rosc, (198")6 Rot, Q .,oben (1982)6 (alt Q
.mit, (198#)6 Lelman Q (ar'man (198A)6 .mit, et al. (1988)6 Ric,ard (199")6 .mit,
(199"), A... Reber (199")6 Dea' Q Bauer (199/)6 )a4man Q 9am& (199@)6 Bont,ou4,
Cannard Q Bla&e (!""")6 Bla&e Q Bont,ou4 (!""1)6 Loldstone Q .te&ers (!""1)6
Lrossman et al. (!""!)6 .5iridon Q Panwis,er (!""!).
8nstituirea de cate-orii (cate-oriBarea, clasiCicarea) este o operaie comple- a
minii umane, un ti5 a5arte de 5rocesare a inCorma:iei, de structurare a cuno1tin:elor En
memoria semantic0.
Cate-oriBarea re5reBint0, de Ca5t, o abilitate 5reBent0 de tim5uriu En ia:0.
In0:area cate-oriilor 5oate Ci atFt un 5roces con1tient, cFt 1i unul im5licit, neinten:ionat.
(ai EntFi co5iii Ena:0 etic,eta lin-istic0 cores5unB0toare unei cate-orii, iar 5e urm0
cate-oria a$un-e s0 Cie re5reBentat0 En 5lan mintal. De e4em5lu, co5ilul 5oate aCla des5re
un c0:el c0 este G5rietenH, sau des5re un toar01 de $oac0, dar abia mai tFrBiu a En:ele-e
conce5tul de 5rietenie.
(imilaritate i categorizare. Criteriul de -ru5are a obiectelor En clase El re5reBint0
similaritatea: obiectele similare (asem0n0toare D mai mult, care 5osed0 GceaH
!1
semniCicati, esen:ial En comun) sunt -ru5ate En aceea1i cate-orie. .imilaritatea este
simultan manier0 de realiBare a cate-oriB0rii 1i 5ro5rietate a membrilor unei cate-orii.
+rin similaritate se 5oate En:ele-e atFt o asem0nare En termeni fi%ici, perceptivi
(e4. o min-e 1i un -,em de a:0 au caracteristici CiBice similare), cFt 1i una de natur0
tematic0 sau funcional (e4. animalele de com5anie Ende5linesc aceea1i GCunc:ieH, sau
5isica 5oate re5reBenta, al0turi de alte Gsolu:iiH, o Gmanier0 eCicient0 de combatere a
roB0toarelorH, tot a1a cum cFinele $oac0 rol de G5aBnicH). 8at0 deci cum clasiCic0rile nu
sunt statice 1i date odat0 5entru totdeauna, ci se instituie En Cunc:ie de conte4t. Conte4tul
decide ce tr0s0turi sunt releante 5entru clasiCicare.
+e lFn-0 clasiCicarea 5erce5ti0 1i tematic0, des utiliBat0 este 1i clasiCicarea
ta4onomic0 (-ru5area 5e criterii de ta4onomii o5era:ionale En biolo-ie, de e4em5lu).
+entru a Ci eCicient0, cate-oriBarea trebuie s0 ma4imiBeBe a1a3numita Gsimilaritate
intra3cate-orial0H (W dintre membrii aceleia1i cate-orii) 1i, simultan, s0 minimiBeBe a1a3
numita Gsimilaritate inter3cate-orial0H (dintre membrii unor cate-orii diCerite).
<iind criteriul de baB0 al cate-oriB0rii, similaritatea s3a Encercat a Ci modelat0 D
atFt din 5ers5ectia orientrii clasic-sim&olice (5rin a1a3numitele Gmodele
com5uta:ionaleH, ce iau En calcul similarit0:ile 1i disimilarit0:ile dintre diCerite obiecte, 5e
care a5oi le 5ondereaB0 1i Cie le re5reBint0 En s5a:iul bidimensional, Cie le includ En ecua:ii
de ti5 aditi), cFt 1i din perspectiv neocone-ionist (5rin deBoltarea de re:ele
neuromimetice ce cate-oriBeaB0 stimuli)
22
.
De asemenea, anali%a de cluster este o te,nic0 statistic0 menit0 a deria clasiCic0ri
5e baBe em5irice, modelFnd 5rocesul de cate-oriBare.
(imilaritate i procesri descendente. .imilaritatea Ciind re%ultatul 5rocesului de
cate-oriBare, reBult0 c0 En cate-oriBare interin de Ca5t o serie de 5roces0ri descendente
(top-do,n) ale inCorma:iei, o serie de inCeren:e asu5ra datelor. Lru5area obiectelor 5e
cate-orii (G-0sireaH unor similarit0:i 1i nu a altora, 5onderarea lor s5eciCic0, actiarea
unor cate-orii 1i nu a altora) de5inde de inten:iile 5ersoanei, de conte4tul En care aceasta
se -0se1te (cerin:ele actiit0:ii), de baBa sa de cuno1tin:e etc. E4ist0, deci, o destul de
mare Cle4ibilitate En 5rocesul de cate-oriBare.
.mit,, +atalano 1i Sonides (1998) au distins trei mari ti5uri de strate-ii
2#
5rin care
se 5oate realiBa -ru5area unor itemi (a5ud Co-nitrom, !""#):
cate-oriBare 5e baBa unor reguli care deCinesc cate-oria (ta4onomii), re-uli
care stabilesc tr0s0turile suCiciente 1i necesare 5entru ca un item s0 a5ar:in0 unei
cate-orii6
cate-oriBare 5e baBa similaritii cu alte e4em5lare din memorie: a5artenen:a
unui item la o cate-orie se stabile1te 5rin com5ararea sa cu al:i itemi din acea
cate-orie, c0utFndu3se elemente de similaritate6
cate-oriBare 5e baBa teoriei care conCer0 sens unei cate-orii D Gteoriile
conectFnd tr0s0turile s5eciCice cate-oriei 1i conCerind coeren:0 or-aniB0rii interne
a cuno1tin:elorH.
22
+entru detalii, eBi (iclea, !""2.
2#
.trate-iile sunt coe4istente.
!!
erarhia categoriilor+ Cate-oriile cu care o5ereaB0 mintea uman0 CormeaB0 o ierar,ie
com5le40, cu cate-orii sub 1i su5raordonate.
Acele cate-orii G5reCerateH (cu o Crecen:0 mare de utiliBare En 5ractic0, En
limba$ul cotidian) se numesc categorii de baz (sinta-ma a Cost 5ro5us0 de E. Rosc,,
198"). De e4em5lu, dac0 aem En edere Cructele, cate-oria de baB0 o re5reBint0 Gm0rulH
(rareori Colosim cuFntul GCructH D s5unem: Ga1 dori un m0rH, nu Gun CructHK). +e lFn-0
acest as5ect le-at de Crecen:a utiliB0rii En limba$, m0rul 5oate Ci asociat cu o Corm0
concret0 1i 5oate Ci deCinit ostensi (5rin indicarea sa direct0). La Cel, Entre GanimalH 1i
Gc0:elH, cate-oria Gc0:elH re5reBint0 cate-oria de baB0.
+eprezentarea mintal a categoriilor/ ; cate-orie este codat0 (re5reBentat0) En 5lan
co-niti sub Corma conce5tului 1i a 5rototi5ului
2/
.
Conceptul este Corma contras0 a unei deCini:ii, deCini:ie ce Cace reCerire la toate
caracteristicile necesare 1i suCiciente ale unei cate-orii. +e de alt0 5arte, rareori
cunoa1tem Gtoate caracteristicile necesare i suficiente ale unei cate-oriiH....
G8nCrac:iuneaH, de e4em5lu, este un conce5t, sau G5si,oBaH. ;5erarea cu conce5te
5resu5une ca toate e4em5larele s0 Cie la Cel de re5reBentatie (clasa s0 Cie omo-en0) D
ceea ce, cel mai adesea, nu se EntFm5l0.
AstCel, cFnd se -Fndesc la G5si,oBeH, 5si,olo-ii tind s0 se -Fndeasc0, de Ca5t, la
Gsc,iBoCrenieH D sc,iBoCrenia Ciind prototipul 5entru 5si,oB0. A1a cum le s5une 1i
numele, 5rototi5urile sunt elemente ti5ice (e4em5lare3ti5) ale unei cate-orii. <iecare
membru al unei cate-orii este mai mult sau mai 5u:in re5reBentati 5entru cate-oria
res5ecti0, iar 5rin 5rototi5 En:ele-em e4em5larul sau e4em5lare reale ale res5ectiei
cate-orii care au ti5icalitatea cea mai ridicat0 3 cFnd se cere e4em5liCicarea unei cate-orii,
5rototi5ul a5are cu cea mai mare Crecen:0.
(intea uman0 maniCest0 aceast0 G5reCerin:0H En 5rocesul de cate-oriBare. ECectul
5rototi5icalit0:ii este e4trem de r0s5Fndit D m0rul este 5rototi5ul 5entru Cruct, du50 cum
e4ist0 un 5oli:ist ti5ic, un medic ti5ic, un adolescent ti5ic, un curs ti5ic, o aniersare
ti5ic0, un sCFr1it de s05t0mFn0 ti5ic, o mam0 ti5ic0 (sau orice alt rol social) etc. Ni
situa:iile 1i ac:iunile 5ot Ci ti5ice, nu doar 5ersoanele sau obiectele.
;amenii -Fndesc En 5rototi5uri, mai ales cFnd se aCl0 En GcriB0 de tim5H D 1i
aceasta deoarece 5rototi5urile asi-ur0 o 5rocesare co-niti0 mai ra5id0. De asemenea,
cFnd rem s0 stabilim dac0 un anumit obiect a5ar:ine sau nu unei cate-orii, El com5ar0m
5e acesta cu 5rototi5urile cate-oriei6 dac0 -0sim similitudine, om decide a5artenen:a sa
la res5ectia cate-orie.
; alt0 acce5:iune a termenului de 5rototi5 este acela de e4em5lar ideal al
cate-oriei, ca un Cel de 5ortret3robot. De e4em5lu, En D.( sunt 5reBentate G5ortretele
robotH ale ariatelor tulbur0ri mentale. %ot a1a ne 5utem -Fndi la G5roCesorul modelH.
+olurile categorizrii. De ce oamenii cate-oriBeaB0 obiectele este u1or de En:eles, dac0 ne
-Fndim la lumea ,i5ercom5le40 En care tr0im 1i la necesitatea sistemului co-niti uman
de a -0si o modalitate 5rin care Gs0 Ei Cac0 Ca:0H En mod eCicient. Lumea Encon$ur0toare
este Gcodat0H 5rin a5el la cate-orii, diersitatea sa este redus0 la un num0r relati limitat
de clase, Ca5t ce CaciliteaB0 5rocesarea inCorma:iilor (5erce5:ia, stocarea, reactualiBarea).
2/
Aceste ti5uri de re5reBent0ri sunt inte-rate En structuri co-nitie mai com5le4e, cum ar Ci re:elele
5ro5oBi:ionale sau re:elele semantice.
!2
.intetiBFnd, cate-oriBarea:
ne a$ut0 s0 cod0m realitatea, s0 o GreducemH la cate-orii u1or de 5rocesat6
este necesar0 5entru a realiBa ra:ionamente analo-ice 1i 5entru reBolarea creati0
de 5robleme (5ermite En:ele-erea unei 5robleme din 5ers5ectie diCerite)6
st0 la baBa abilit0:ii de a Corma 1i de a utiliBa conce5te abstracte6
CaciliteaB0 ac,iBi:ia (En0:area) 1i reactualiBarea inCorma:iilor6
Cate-oriBarea 5ermite inCeren:a (ra:ionamentul) D 1i, deci, 5redic:ia. De e4em5lu,
dac0 1tim c0 o 5isic0 a5ar:ine clasei animalelor cu -,eare, 5utem 5resu5une la ce risc ne
e45unem dac0 o deran$0m cFnd doarme. %ot a1a, cunoscFnd ce 5resu5une o iBit0 ti5ic0
la medic 5utem s0 ne or-aniB0m com5ortamentul (de e4em5lu, ne 5utem lua o carte En
-eant0, 5e considerentul c0 om aea de a1te5tat 1i a trebui s0 ne Gum5lem tim5ulH).
Ca5acitatea unei 5ersoane de a reor-aniBa inCorma:iile 1i de a -ru5a Cle4ibil
obiectele, sc,imbFnd ra5id criteriul de cate-oriBare En Cunc:ie de necesit0:ile conte4tului,
este 5arte a abilit0:ii -enerale de En0:are 1i se nume1te a&ilitatea de fle-i&ilitate n
categori%are (Co-nitrom, !""#). Aceasta se m0soar0 cu 5robe s5eciCice, cum ar Ci: 5robe
de potrivire de o&iecte +o&ject-matching tas:36 5robe de alegere forat +forced-choice
tas:36 5robe de sortare de o&iecte, li&er sau dirijatC 5robe de sortare cu modificarea
criteriului +Dsort and shiftE3. +e 5rima cate-orie de 5robe este baBat 1i <estul de
fle-i&ilitate a categori%rii (Cognitrom, /FFG).
=+4 >+ Pr&cesul !eci#i&nal !in ersectiva si:&l&'iei c&'nitive
C"nd decidem? 9e3am obi1nuit s0 credem c0 termenul GdeciBieH este reBerat marilor
,ot0rFri din ia:a noastr0: s0 ne decidem 5entru o carier0, 5entru un 5artener de cu5lu sau
5entru locul de 5etrecere a acan:ei de ar0. Dar En ia:a cotidian0 suntem 5u1i mereu En
situa:ia de a lua deciBii D dac0 s0 enim sau nu la cursul de co-niti0, sau (5entru doamne
1i domni1oare) ce -eant0 s0 5urt0m ast0Bi
2A
.
.e 5oate obsera c0 e4ist0 o diCeren:0 Entre situa:iile deciBionale sus3enun:ate:
unele 5resu5un un tim5 mic de reClec:ie (cum ar Ci deciBia le-at0 de -eanta 5otriit0),
altele, din contr0, cFnt0riri ale ariantelor dis5onibile 1i ar-ument0ri 5ro 1i contra (cum ar
Ci deciBia 5entru Cacultatea 5e care s0 o urm0m). 7neori ale-em Entre alternatie similare
(de e4em5lu, a Colosi o sum0 de bani 5entru a 5l0ti Cactura la teleCon sau Cactura de
ener-ie electric0), alteori, Entre ariante etero-ene (5entru e4em5lul 5recedent, a Colosi
aceea1i sum0 de bani s5re a ne cum50ra o bi$uterie). Ni, desi-ur, uneori deciBiile noastre
au o miB0 mai mare, alteori, o miB0 mai mic0.
Ce #nseamn a decide?. +ractic, de Ciecare dat0 cFnd aem de ales Entre dou0 sau mai
multe ariante de ac:iune trebuie s0 lu0m o deciBie. DeciBia 5resu5une o secen:0 de
5relucr0ri co-nitie 5rin care dou0 sau mai multe o5:iuni sunt analiBate 5entru a se re:ine
una sin-ur0 (Cognitrom, !""/). %rebuie subliniat Ca5tul c0 deciBia se 0de1te En ac:iune:
2A
Dar nu doar deciBiile cotidiene intereseaB0 aici. %eoria deciBiei are im5ortante a5lica:ii En domenii
5recum: orientarea 1colar0 1i oca:ional06 selec:ia de 5ersonal6 mar'etin-6 5si,olo-ia reclamei6 domeniul
medical6 domeniul $udiciar etc.
!#
dac0 am luat deciBia de a eni la curs, dar de Ca5t am r0mas acas0, 5utem orbi des5re
deciBia contrar0...; deciBie autentic0 a Ci trans5us0 En 5ractic0.
Am deCinit anterior deciBia dre5t o secen:0 de 5relucr0ri co-nitie6 1i de1i 1i
Cactorii aCectii 1i motia:ionali $oac0 un rol a5arte, En actul deciBional un rol determinant
El au mecanismele co-nitie. Cu reCerire la acest as5ect, 5si,olo-ii co-nitii1ti au c0utat
s0 r0s5und0 la dou0 mari Entreb0ri: cum decid oamenii 1i care sunt erorile deciBionale
ti5ice.
Cum decid oamenii? 'ormativ i descriptiv #n procesul decizional+ +entru a e45lica
actul deciBional au Cost 5ro5use dou0 mari cate-orii de modele teoretice: modelele
normatie 1i modelele descri5tie. Aceste modele diCer0 sub as5ectul asum5:iilor de baB0
1i, consecuti, sub as5ectul alidit0:ii lor em5irice sau Gecolo-iceH (al m0surii En care
sunt conCirmate de realitate, En sensul c0 5ot e45lica 1i 5reBice com5ortamentul deciBional
real, din mediul natural al deciden:ilor).
+reBent0m En continuare, 5e scurt, aceste modele (5entru detalii, a se edea
(iclea, !""2, 5. !A/3!@2).
./ )odelele normative ale lurii deciziei s5un cum ar tre&ui, la modul ideal, s0 se
decid0. Aceste modele (cunoscute 1i dre5t Gmodele 5rescri5tieH, Gmodele baBate 5e
ra:ionalitateH sau Gteorii ale ale-erii ra:ionaleH) E1i deri0 numele de la Ca5tul c0
men:ioneaB0 care este norma sau 5rescri5:ia En materie de ado5tare a deciBiilor.
DeciBia Gideal0H urmeaB0 criterii strict ra:ionale. Ni cum astCel de criterii le ado5t0
5ersoane strict ra:ionale, reBult0 c0 subiectul decident este o astCel de 5ersoan0. +e lFn-0
aceea c0 este raional, decidentul trebuie s0 ,ot0rasc0 1i En de5lin0 cuno1tin:0 de cauB0 D
5rin urmare, el trebuie s0 Cie omniscient (s0 cunoasc0 toate alternatiele dis5onibile, 5lus
5robabilit0:ile de a5ari:ie 1i im5lica:iile acestora) D, 1i En circumstan:e 5erCecte (e4isten:a
unor resurse suCiciente de tim5 1i calcul D decidentul are cFt de mult tim5 este neoie
5entru a analiBa ariantele 1i mi$loacele co-nitie s0 o Cac0).
Dac0 toate aceste condi:ii sunt Entrunite, deciBia luat0 nu 5oate Ci decFt cea optim
D En:ele-Fnd 5rin Go5tim0H Ca5tul c0 alternatia aleas0 a asi-ura cF1ti-ul ma4im dintre
toate ariantele 5osibile, ea aFnd cea mai mare GaloareH (Cie c0 aceast0 aloare este un
dat obiecti sau o 5erce5:ie subiecti0).
.5re e4em5lu, un absolent de liceu trebuie s0 se decid0 5entru ce s5ecialiBare
uniersitar0 s0 urmeBe. Dac0 ar Ci 5erCect ra:ional, ar analiBa En am0nunt lucruri 5recum:
5roCilul s0u a5titudinal 1i de 5ersonalitate, 5entru a 1ti ce 5roCesie i se G5otrie1teH6 toate
Cacult0:ile din $ude:ul O :ara sa, 5entru a edea 5resti-iul Ciec0reia, costurile 5e care le
5resu5une studiul En acel loc etc.6 situa:ia locurilor de munc0 5entru toate 5roCesiile 1i
5ers5ectiele de iitor En domeniu etc. A5oi ar Colosi un al-oritm com5le4 1i lua deciBia
Go5tim0H (s0 s5unem, sub as5ect Cinanciar). <oarte -reu, desi-ur, de CormaliBat a1a ceaK
CunoscFnd situa:iile reale En care oamenii decid, asum5:iile modelelor normatie
5ar mai de-rab0 o uto5ie. .itua:iile de ia:0 sunt com5le4e 1i au adesea o eolu:ie
im5reiBibil0, iar oamenii sunt de5arte de a Ci omniscien:i 1i Gmicro5rocesoare lo-iceH6 ei
decid, de re-ul0, sub 5resiunea tim5ului, a interesului sau a 5reCerin:elor 5ersonale 1i a
constrFn-erilor conte4tuale (5resiuni din 5artea Camiliei, -ru5ului de e-ali etc.).
Reenind la e4em5lul anterior, ne d0m seama c0 a cunoa1te toate acele lucruri
este o im5osibilitate. 8ar un absolent de liceu nici nu are tim5 En acest sens (altCel a
!/
5ierde admiterea la CacultateK) 1i mai are 1i alte lucruri la care trebuie s0 se -Fndeasc0
(Camilia, s0n0tatea, 5rietenii). 7n tFn0r absolent de liceu 5oate o5ta 5entru o s5ecialiBare
uniersitar0 5entru c0 Ei 5lace Gcum sun0H, Cacultatea este a5roa5e de cas0, are 1anse s0
ocu5e 1i un loc suben:ionat, ceea ce Ei bucur0 1i 5e 50rin:i, 1i, coinciden:0, En cl0direa En
care el a aea ore studiaB0 1i o tFn0r0 5e care o sim5atiBeaB0K Com5ortamentul tFn0rului
din e4em5lul nostru este e45licat de o a doua clas0 de modele 5riind deciBia.
B/ )odelele descriptive ale lurii deciziei. Aceste modele, cum le s5une 1i numele,
Encearc0 s0 sur5rind0 modul En care oamenii decid eCecti (1i de aici aliditatea lor
ecolo-ic0 crescut0). In ia:a real0 subiectul decident, de1i nu renun:0 total la lo-ic0, E1i
creeaB0 o re5reBentare mintal0 sim5liCicat0 a situa:iei deciBionale 1i recur-e la dierse
euristici de deciBie, Ciind adesea inCluen:at de Cactori non3co-nitii (alori, 5reCerin:e).
(odelele descri5tie mai sunt numite 1i ale raionalitii limitate. %Fn0rul din
e4em5lul 5recedent nu s3a com5ortat Gira:ionalH, ci a ales o solu:ie satisC0c0toare 5entru
el (En ra5ort cu anumite criterii 5e care le3a considerat a Ci releante). ;rice solu:ie are
anumite costuri 1i anumite beneCicii, iar tFn0rul nostru le3a 5us En balan:0 1i a decis.
.imilar am 5utea ra:iona Entr3un caB En care se 5une 5roblema de a ne 5reBenta sau
nu la un e4amen 5entru ocu5area unui 5ost, En condi:iile En care 5reBentarea la res5ectiul
e4amen are dou0 Cinalit0:i 5osibile: reu1it0 versus e1ec. Desi-ur, un e4amen im5lic0 o
5re-0tire 5realabil0, eCort co-niti, resurse de tim5, stres D toate acestea sunt costuri, 5e
care risc0m s0 nu le aco5erim dac0 nu lu0m e4amenul. +e de alt0 5arte, dac0 reu1im, sunt
multe beneCicii D om aea un loc de munc0, ne om sim:i com5eten:i etc. <iecare dintre
noi a 5une En balan:0 atFt costurile, cFt 1i beneCiciile, EncercFnd 1i o estimare a
5robabilit0:ii de succes (inCormFndu3se cu 5riire la ceilal:i candida:i, la 5roCilul
ocu5antului ideal al 5ostului etc.). AtFt estim0rile de costuri O beneCicii, cFt 1i estim0rile
5robabilit0:ii de succes, sunt im5re-nate de subiectiism.
AnaliBa aceasta subiecti0 este eident0 1i En caBul deciBiilor GbanaleH, cum ar Ci a
eni sau nu la cursul de psihologie cognitiv: studen:ii 5ot dori s0 Ene:e lucruri noi O s0
En:elea-0 mai bine materia, En ederea ob:inerii unei note bune la e4amen6 sau 5ot eni
5entru c0 orarul a Cost C0cut de a1a manier0, EncFt Enainte de co-niti0 a Cost alt curs6 sau
5oate la acest curs se EntFlnesc cu un cole- cu care trebuia s0 discute cea6 sau 5oate le
5lace cursul, au -0sit cea interesant aici6 sau 5oate a Cost 1i Ca5tul c0 studentul era liber
En acea du503amiaB0 1i remea era 5rielnic0 ie1irii din cas0K 8nterese, motia:ii, analiBe
ra:ionale, Cactori de 5ersonalitate (con1tiincioBitate), Cactori con$uncturali (remea bun0,
li5sa altor obli-a:ii 5ersonale sau 5roCesionale) D to:i au Cost 5u1i En balan:0, Entr3o
manier0 5ersonal0, 1i a1a se Cace c0 unii studen:i au enit la curs, iar al:ii nu.
%eoria ra:ionalit0:ii limitate a Cost mult deBoltat0 -ra:ie studiilor e45erimentale
realiBate de Amos %ers'& 1i Daniel Pa,neman (1982, 198#). Ace1ti doi autori au
analiBat un ti5 s5ecial de bias0ri co-nitie D cele im5licate En 5rocesul deciBional.
!A
%rorile decizionale. >om Ence5e 5rin a s5une c0 cele 5reBentate En sec:iunea de Ca:0 nu
sunt 5ro5riu3Bis GeroriH, ci Gbias0riH, distorsiuni care tind s0 a5ar0 cu o Crecen:0 crescut0
En 5rocesul deciBional.
(ulte dintre aceste distorsiuni se lea-0 de estimarea greit a pro&a&ilitii unor
eenimente sau serii de eenimente. (a$oritatea coFr1itoare a eenimentelor lumii reale
stFnd sub semnul incertitudinii, $udec0:ile necesare 5entru a le analiBa sunt $udec0:i
5robabilistice. Autorii care au inesti-at aceste $udec0:i 1i3au e45rimat constant uimirea
cum de oamenii Gau Cost suCicient de ra:ionali 5entru a inenta teoria 5robabilit0:ilor, dar
nu 1i suCicient de ra:ionali 5entru a o Colosi En mod curentH (Caerni, <abre, Q LonBales,
199", 5. #82)
2@
.
8at0 mai $os 5rinci5alele erori deciBionale (5entru detalii, eBi (iclea, !""2, 5.
!@23!8").
a- %roarea prototipicalitii. .e obser0 adesea cum, 5u1i s0 alea-0 Entre mai multe
o5:iuni, oamenii o ale- 5e aceea care lor li se 5are Gti5ic0H (re5reBentati0).
De e4em5lu, dac0 om Entreba cine are 1anse mai mari s0 5romoeBe e4amenul la
Psihologie Cognitiv
A1
: a) un student6 b) un student care a En0:at 5entru e4amen, dar nu a
Cost la curs6 c) un student care a En0:at 5entru e4amen 1i a Cost 1i la curs, cel mai adesea
ni se a r0s5unde: c). Desi-ur, arianta corect0 este a), ea incluBFndu3le 1i 5e celelalte
dou0, dar res5onden:ii se -Fndesc la studentul ti5ic care 5romoeaB0 e4amenul: cel care a
de5us eCort En acest sens, studiind cursurile 1i enind la ore.
(edin 1i Ross (199!) au cerut unor subiec:i s0 5reciBeBe care dintre urm0toarele
eenimente este mai 5robabil: 1) un om sub // de ani a suCerit un atac de cord6 !) un om
a suCerit un atac de cord6 2) un Cum0tor a suCerit un atac de cord6 #) un om 5este // de ani
a suCerit un atac de cord. Cum era de a1te5tat, aFnd En minte 5rototi5ul omului care
suCer0 un inCarct miocardic (Gun om de 5este // de ani 1iOsau Cum0torH), ma$oritatea
deciden:ilor au atribuit o mai mare 5robabilitate ultimelor dou0 ariante D de1i, Cire1te,
arianta corect0 este a doua, En cate-oria GomH intrFnd toate celelalte subcate-orii (iar
cate-oria cea mai ast0 are 5robabilitatea cea mai mare de a5ari:ie).
b- %roarea accesibilitii din memorie/ .e constat0 Crecent En ia:a cotidian0 cum
oamenii tind s0 ata1eBe o 5robabilitate mai mare de a5ari:ie alternatielor 5e care 1i le 5ot
reaminti mai u1or, care sunt mai Gdis5onibileH En memorie (Cie D cel mai adesea D 5entru
c0 sunt alternatie 5rototi5ice, Cie 5entru c0 au Cost utiliBate mai recent).
.tudii e45erimentale iBFnd aceast0 eroare deciBional0 s3au realiBat 5re5onderent
Colosind itemi lin-istici. De e4em5lu, %ers'& 1i Pa,neman (1982) au cerut unor
subiec:i s0 citeasc0 un te4t de a5ro4imati !.""" de cuinte 1i a5oi i3au Em50r:it En dou0
-ru5uri: unora le3au cerut s0 estimeBe Crecen:a cuintelor care con:in litera GnH En
5enultima 5oBi:ie, iar celorlal:i, Crecen:a cuintelor en-leBe1ti care se termin0 En Gin-H
(aceast0 cate-orie Ciind o submul:ime a celei dintFi). Cum 5articula Gin-H marc,eaB0 En
limba en-leB0 dierse tim5uri erbale, ea a Cost mai Gdis5onibil0H En memorie 1i Crecen:a
sa estimat0 a Cost mai mare.
2@
.tuden:ii de la s5ecialiBarea Psihologie au En0:at En anul 8 no:iuni de teoria 5robabilit0:ilor. Cu toate
acestea, -re1esc 1i ei Crecent la sarcini deciBionale ce im5lic0 lucrul cu 5robabilit0:i (e4. sarcinile din testul
de Capacitate deci%ional D bateria Cognitrom).
28
Aten:ie c0 eu 97 am Entrebat: GCFnd are un student 1anse mai mari s0 5romoeBe, cFnd Ena:0 sau cFnd
nu Ena:0JH. Aceasta ar Ci Cost o cu totul alt0 EntrebareK
!@
%ot a1a, dac0 de diminea:0 am citit En Biar cu 5riire la o tFl,0rie 5rodus0 En
cartierul X 1i cinea m0 Entreab0 des5re cartierele G5ericuloaseH ale +ite1tiului, a e4ista
tenta:ia de a s5une: Gcartierul XH.
c- %roarea 7uctorului. Aceast0 eroare deciBional0 E1i deri0 numele de la aceea c0 este
EntFlnit0 Crecent la 5asiona:ii $ocurilor de noroc. Ea const0 En combinarea eronat0 a
5robabilit0:ilor unor eenimente inde5endente.
Aruncarea unei monede sau a unui Bar O a unei 5erec,i de Baruri re5reBint0 bune
e4em5le En acest sens. Ceea ce se ob:ine la o anumit0 aruncare a monedei O Barului nu are
nicio le-0tur0 cu ceea ce se a ob:ine la urm0toarea aruncare (eenimentele sunt
inde5endente). Ni totu1i, $uc0torii 5asiona:i tind s0 dein0 Gsu5ersti:io1iH. De e4em5lu,
dac0 la aruncarea unei monede au ob:inut de 1a5te ori G5a$uraH 1i acum arunc0 din nou,
cred c0 or ob:ine tot G5a$uraH, deoarece aceasta este Garianta lor norocoas0H 3 sau, din
contr0, cred c0 ar trebui miBat 5e Gca5H, deoarece 5a$ura 1i3a Ge5uiBatH 1ansele de
a5ari:ie. +roblema :ine de nesesiBarea naturii inde5endente a eenimentelor aleatorii.
Eroarea $uc0torului nu este s5eciCic0 doar $ocurilor de noroc, ci oric0rei situa:ii En
care se satisCace condi:ia ca eenimentele descrise s0 Cie inde5endente. De e4em5lu, dac0
aem urm0toarea situa:ie deciBional0: G; Camilie are 1" co5ii: 9 b0ie:i 1i o Cat0. .o:ia este
din nou Ens0rcinat0. Ce crede:i c0 a Ci, cel mai 5robabil, noul n0scutJH (item # din
Chestionarul de Capacitate deci%ional D Co-nitrom !""/) 1i ni se dau ca ariante de
r0s5uns a) b0iat6 b) Cat06 c) oricare dintre ei6 d) nu m0 5ot decide, ale-erea corect0 este c).
d- %roarea ancorrii alternativelor. Acest bias deciBional ilustreaB0 tendin:a
oamenilor de a31i Corma o 50rere des5re cea Gde la 5rimele cuinteH 1i de a e4tinde a5oi,
ne$ustiCicat, aceast0 50rere asu5ra Entre-ului (-eneraliBare ne5ermis0). DeciBiile sunt
GancorateH En cuno1tin:ele ini:iale des5re un lucru.
A1a se e45lic0, de e4em5lu, de ce strate-ia studen:ilor de a Ence5e la e4amen cu
subiectul 5e care El cunosc mai bine are, En -eneral, succes D 5roCesorul a e4tinde
im5resia Caorabil0 1i asu5ra restului discursului. Lucrurile se e45lic0 En Celul urm0tor:
5roCesorul are mul:i studen:i de e4aminat O multe lucr0ri de citit, de aceea el ado5t0 o
Gscurt0tur0H En ealuare, 5unFnd mai mare accent 5e 5rimul subiect, din care
concluBioneaB0 asu5ra nielului de cuno1tin:e al studentului 1i asu5ra notei cuenite.
7lterior a tinde s0 r0mFn0 la aceea1i o5inie (nota acordat0 5entru 5rimul subiect este o
Gancor0H, un Gre5erH).
%ot a1a se e45lic0 binecunoscutul Cenomen al G5rimei im5resiiH 5e care ne3o las0
o 5ersoan0, de unde 1i ideea c0 G5rima im5resie conteaB0H, de1i cu to:ii 1tim cFt 5oate Ci
de En1el0toare.
e- (cufundarea deciziei #ntr5o schem cognitiv sau eCectul de Encadrare ?framing).
(ulte dintre deciBiile oamenilor sunt inCluen:ate de as5ecte (a5arent) ireleante ale unei
situa:ii D cum ar Ci termenii Colosi:i 5entru a Cormula alternatiele de ac:iune. E45lica:ia
este urm0toarea: termeni diCeri:i (G5ierdereH versus GcF1ti-H, GreBultat si-urH versus
G5robabilH) actieaB0 sc,eme co-nitie diCerite.
Aceast0 eroare deciBional0 a Cost ilustrat0 5rintr3un studiu realiBat En 198@ de c0tre
A. %ers'& 1i D. Pa,neman (E&senc' Q Peane, !""/). .ubiec:ilor le3a Cost 5reBentat0
!8
s5re analiB0 5roblema Me5idemiei -rae care a duce la moartea a A"" de oameniH,
s5unFndu3li3se c0 trebuie s0 alea-0 Entre dou0 alternatie 5entru a sto5a e5idemia:
im5lementarea 5ro-ramului A, des5re care se 1tie c0 a sala si-ur !"" de
oameni (reBultat determinist, Gsi-urH)6
im5lementarea 5ro-ramului B, des5re care se 1tie c0 e4ist0 1O2 1anse s0
saleBe to:i oamenii 1i !O2 1anse s0 nu saleBe niciunul (reBultat 5robabilistic).
7n sim5lu calcul asu5ra 5robabilit0:ilor ar trebui s0 conduc0 la GCaoriBareaH /"U
3 /"U a celor dou0 5ro-rame. In realitate, subiec:ii au CaoriBat (En 5ro5or:ie de @!U)
5ro-ramul A.
7nui alt -ru5 de 5artici5an:i la studiu le3a Cost 5reBentat0 5roblema nu En termeni
5oBitii, de su5raie:uire (Gor Ci sala:iH), ci En termeni ne-atii D astCel:
5ro-ramul A a duce la moartea a #"" de oameni (o5:iune determinist0)6
5ro-ramul B se asociaB0 cu 5robabilitatea de 1O2 s0 nu moar0 niciun om 1i
5robabilitatea de !O2 s0 moar0 to:i (o5:iune 5robabilistic0).
Eident, datele 5roblemei au r0mas nesc,imbate, diCerind doar Cormularea. .3a
constatat Ens0 cum @8U dintre subiec:i au ales 5ro-ramul B, cercet0torii e45licFnd acest
reBultat 5rin eCectul de Encadrare 5lus tendin:a oamenilor de a eita 5ierderile. ReBultatele
deterministe atra- doar cFnd este orba de cea 5oBiti, deBirabil, En caB contrar oamenii
5reCerFnd reBultatul 5robabilistic.
f- Parado$ul lui %llsberg. Acest 5arado4 se reCer0 la caBul En care 5ersoanei i se oCer0 o
descriere a unei situa:ii deciBionale (de re-ul0, o situa:ie En care este orba des5re un
cF1ti-, des5re un 5ariu), 5reBentFndu3i3se dou0 ariante de ac:iune, dintre care una
con:ine un element de incertitudine (e4ist0 GceaH ce nu se cunoa1te si-ur). ;amenii,
dorind s0 eite incertitudinea En le-0tur0 cu li5sa de inCorma:ii, ale- arianta des5re care
cunosc cea En mod si-ur.
; astCel de situa:ie deciBional0 este de ti5ul urm0tor (Co-nitrom, !""/, 5. !/93
!A"): GIntr3o urn0 sunt 9" de bile. 2" dintre acestea sunt -albene, iar restul sunt ori
albastre ori ro1ii. +artici5a:i la un 5ariu En care se e4tra-e o bil0 5e a c0rei culoare trebuie
s0 5aria:i. Dac0 ale-erea ds. este corect0 cF1ti-a:i 1"" de dolari. Care dintre urm0toarele
ariante o ale-e:iJ a) -alben6 b) ro1uH. De1i ambele ariante sunt e-al 5osibile, a5roa5e
trei sCerturi dintre res5onden:i (@!U) au ales arianta G-albenH D cea des5re care 1tiau
cea En mod si-ur.
g- gnorarea probabilitilor anterioare. %ers'& 1i Pa,neman (198") au conce5ut
urm0toarea 5roblem0: GIntr3un ora1 e4ist0 dou0 Cirme de ta4i, dintre care una are ma1ini
de culoare erde (2reen ca&) 1i cealalt0 are ma1ini de culoare albastr0 (lue ca&). .e 1tie
c0 o ma1in0 de ta4i a Cost im5licat0 Entr3un accident. Care este 5robabilitatea ca ma1ina s0
Ci Cost una albastr0JH. +entru a r0s5unde la aceast0 Entrebare, subiec:ilor li se oCer0
urm0toarele inCorma:ii:
1) mai EntFi li se s5une c0, En ora1ul cu 5ricina, 8/U dintre ma1inile de ta4i sunt
erBi 1i 1/U sunt albastre. Dac0 ar Ci e4istat doar aceast0 inCorma:ie, am Ci 5utut ra:iona
c0 5robabilitatea ca ma1ina im5licat0 En accident s0 Cie albastr0 este de ",1/.
!) ulterior li se s5une c0 un martor aCirm0 c0 a 0But toat0 scena accidentului 1i c0
ma1ina era albastr0. A5oi se adau-0: accidentul a aut loc noa5tea, iar test0rile eCectuate
!9
au ar0tat c0 martorul 5oate distin-e culorile noa5tea cu o acurate:e de 8"U (astCel, dac0 Ei
ar0:i o ma1in0 de o culoare oarecare, 5robabilitatea unei identiCic0ri corecte este de ",8).
.ubiec:ii din e45erimentul lui %ers'& 1i Pa,neman au estimat 5robabilitatea ca
ma1ina s0 Ci Cost albastr0 undea la 8"U 3 ei au :inut cont doar de datele de la 5unctul !).
R0s5unsul corect ar Ci Cost de a5ro4imati #1U 3 cu alte cuinte, 5entru a r0s5unde corect
trebuia luat0 En calcul atFt inCorma:ia de la 5unctul 1), cFt 1i inCorma:ia de la 5unctul !), 1i
trebuia C0cut un calcul asu5ra 5robabilit0:ilor.
Pa,neman 1i %ers'& au atras aten:ia c0 acest ti5 de eroare este EntFlnit Crecent 1i
En conte4t $udiciar D $udec0torii :in 5rea mult cont de declara:iile martorilor, En
detrimentul inCorma:iilor anterioare (*owell, !"12).
&ecizia prin acumulare de informaii. Eroarea 5recedent0 ne atra-e aten:ia asu5ra unui
mecanism deciBional s5eciCic min:ii umane: ra:ionarea 5rin acumulare de inCorma:ii.
De e4em5lu, la ora de romFn0 eleul 8onel s5une c0 1i3a C0cut tema, dar a uitat
caietul acas0. +roCesorul trebuie s0 se decid0 dac0 a1a este
29
. .0 s5unem c0 5roCesorul
G1tieH c0, Bilnic, /U dintre elei E1i uit0 caietul acas0. %ot a1a, el 1tie c0 8"U dintre elei
E1i Cac tema. +lecFnd de la aceste date el ar 5utea calcula 5robabilitatea ca 8onel s0 Ci s5us
ade0rul (aceasta $oac0 rol de 5robabilitate ini:ial0 3 prior pro&a&ility). Dar 5ot eni noi
date: aCl0 de la cole-ul s0u de matematic0 c0 En Biua 5recedent0 8onel a inocat acela1i
ar-ument la ora de matematic0. Acum el a trebui s0 calculeBe 5robabilitatea ca un ele
s0 E1i uite caietul cu temele En dou0 Bile consecutie 1i, aFnd En edere 1i ec,ile date, s0
determine iar01i 5robabilitatea ca 8onel s0 s5un0 ade0rul (5robabilitatea Cinal0 3
posterior pro&a&ility). Intre tim5 5oate eni la 1coal0 mama
#"
lui 8onel, care s0 declare c0
8onel este uituc 1i mereu E1i uit0 caietele acas0 D iar01i 5roCesorul a reCace calculele... iar
calculul s0u a deeni tot mai com5le4 5e m0sur0 ce ob:ine noi date.
Desi-ur, este -reu de creBut c0 cinea de:ine statistici e4acte cu 5riire la cF:i
elei E1i Cac temele etc. D este orba, deci, nu de 5robabilit0:i obiectie (reBultate din
calcule), ci de 5robabilit0:i subiectie (care reClect0 credin:e 5ersonale, 1i de aceea 5ot
aria mult de la decident la decident).
Dar, oricum, estim0rile asu5ra 5robabilit0:ii 5roducerii unui anumit eeniment
sunt mereu reC0cute, reiBuite, 5e m0sur0 ce ob:inem noi date. Intr3un 5roces En care
acumul0m mereu inCorma:ii, 5robabilitatea GCinal0H deine 5robabilitate Gini:ial0H 5entru
5asul urm0tor6 5rocesul este unul de ti5 iterativ.
%eoria aceasta, du50 care noi cunoa1tem 5rin acumulare de inCorma:ii, a Cost
5ro5us0 En secolul X>888 de c0tre %,omas Ba&es, 5reot 1i statistician en-leB. %eoria st0 la
baBa a1a3numitei Gstatistici ba&esieneH, considerat0 de mul:i cea mai nou0 orientare En
statistic0. Ntiin:ele com5ortamentale 5ar a a5recia En mod deosebit teoria lui Ba&es. La
modul -eneric, aceast0 teorie ne oCer0 instrumentarul 5entru a calcula 5robabilitatea ca o
anumit0 i5oteB0 s0 Cie ade0rat0, aFnd En edere anumite date.
.bilitile decizionale i msurarea lor/ Abilit0:ile deciBionale sunt acele abilit0:i care ne
5ermit s0 lu0m deciBii GcorecteH (cFt mai ra:ionale), eitFnd atFt indeciBia, cFt 1i erorile
deciBionale.
29
Cu alte cuinte, el trebuie s0 testeBe i5oteBa c0 8onel s5une ade0rul.
#"
Desi-ur, se 5une aici 1i 5roblema credibilit0:ii sursei (Ciind mama eleului, 5oate Ci tentat0 s0 El a5ere)6
credibilitatea sursei trebuie 1i ea estimat0 etc.
2"
A Ci bun decident este util 5entru ia:a cotidian0, dar mai ales 5entru anumite
5roCesii: de la un mana-er, un c,irur-, un 5ilot, un $udec0tor etc. se cer Coarte bune
abilit0:i deciBionale. Abilitatea de a lua deciBii o5time 1i 5rom5te este Coarte im5ortant0
5entru ace1tia6 deciBiile lor 5ot iBa ia:a, s0n0tatea 1i securitatea altor oameni. A1a au 1i
a50rut 5ro-rame de Cormare centrate 5e deBoltarea abilit0:ilor deciBionaleK
; 5rob0 5si,ometric0 5entru m0surarea abilit0:ilor deciBionale este Chestionarul
de capacitate deci%ional din ateria de teste psihologice de aptitudini cognitive B%+AC
(Co-nitrom, !""/). %estul cu5rinde 1# sarcini de lucru care descriu o serie de situa:ii
deciBionale 1i alternatiele 5entru care 5ot o5ta subiec:ii. 8temii au Cost construi:i
5ornindu3se de la erori deciBionale ti5ice (eCectul de Encadrare, 5rototi5icalitatea,
5arado4ul lui Ellsber-), Ciind astCel Cormula:i EncFt s0 creeBe conte4tul 5entru a5ari:ia
unor astCel de erori.
A1a cum studen:ii anului 888 Psihologie 1tiu din 5ro5rie e45erien:0 (K), cei mai
mul:i oameni au slabe 5erCorman:e la acest test, ei neCiind, conCorm etalonului testului,
Gdeciden:i ra:ionaliH. Desi-ur, acest reBultat este ob:inut En condi:ii de GlaboratorH6 dar,
dac0 con:inutul situa:iei deciBionale este releant 5entru 5ersoan0, 5erCorman:ele 5ot Ci
crescute. +e de alt0 5arte, En ia:a real0 o deciBie 5oate Ci Gcorect0H din 5ers5ecti0
Cunc:ional0 (ada5tati0) 1i incorect0 din 5unct de edere lo-ic.
@+4 10+ Li)%aAul !in ersectiva si:&l&'iei c&'nitive
In lucrarea intitulat0 Cognitive Psychology (19A@), 7lric 9eisser aCirma c0 orice
Cenomen 5si,olo-ic este un Cenomen co-niti6 1i limba$ul, 5rin urmare, se 5reteaB0 unei
analiBe 5rin 5risma 5aradi-mei 5roces0rii inCorma:iei (5aradi-ma co-nitiist0).
; 5rim0 5reciBare se im5une. %ermenul de Glimba$H are dou0 sensuri: En sens
restrFns, 5rin limba$ En:ele-em GCunc:ia de utiliBare a limbii En ra5orturile cu ceilal:i
oameniH (Cosmoici, 199A, 5. 1@")6 En sens lar-, limba$ul re5reBint0 un sistem codiCicat
de comunicare (codurile 5utFnd Ci nu doar lin-istice, ci 1i -estuale, nonerbale 1i
5araerbale).
Comunicarea nu este doar un sim5lu GtransCerH de inCorma:ii, ci 5resu5une
5roces0ri co-nitie din 5artea tuturor actorilor im5lica:i En actul de comunicare,
5resu5une re5reBentarea mintal0 a con:inuturilor transmise 1i o5erarea cu acestea.
De Ca5t, atunci cFnd comunic0m tot 5si,icul nostru este an-renat (-Fndirea,
memoria, aten:ia, ima-ina:ia, motia:ia, aCectiitatea etc.). 9u trebuie uitat nici limba$ul
interior, Gcomunicarea cu noi En1ineH Ciind o casi5ermanen:0 a ie:ii 5si,ice. Limba$ul
este c,iar doada c0 Gcea e4ist0H la niel mintal D inclusi atunci cFnd rem s0 orbim
des5re limba$ ne Colosim, desi-ur, tot de limba$. Limba$ul este o G5oart0 de accesH s5re
co-ni:ia uman0.
0 tem interdisciplinar. C,iar 1i o scurt0 trecere En reist0 a c0r:ilor, tratatelor sau
articolelor de 5si,olo-ie e4istente En literatur0 ne a ar0ta cum comunicarea re5reBint0
una dintre temele cu cel mai mare GsuccesH En rFndul s5eciali1tilor (1i, 5utem b0nui, 1i En
rFndul 5ublicului lar-). %oat0 lumea 5are a Ci Cascinat0 de deslu1irea acestui mister, de la
educatori la mana-eri 1i 5oliticieni, sco5urile Ciind 1i ele dintre cele mai ariate D de la
21
Embun0t0:irea 5rocesului educati, cre1terea coeBiunii de -ru5 sau s5orirea 5roductiit0:ii
Cirmei 1i 5Fn0 la ob:inerea adeBiunii electoratului sau mani5ularea En aCaceri.
Din 50cate, multe dintre aceste lucr0ri se 5reocu50 e4cesi de detalierea unor
te,nici de 5ersuasiune sau mani5ulare6 tot a1a, accentul tinde s0 cad0 asu5ra unor
elemente de mare atrac:ie 5entru 5ublic (de e4em5lu, cine nu 1i3ar dori s0 Cie un Ge45ertH
En Glimba$ul tru5uluiH, 5recum Allan +ease, 1i s031i dea seama instantaneu de ade0ratele
-Fnduri 1i inten:ii ale interlocutorului s0uJ).
AstCel, un s5a:iu mai mic a Cost dedicat elucid0rii mecanismelor cognitive
subiacente actului de comunicare D 5rocesualitatea derul0rii acestui act En ia:a cotidian0
Ciind a5reciat0, 5oate, dre5t 5rea Gbanal0H.
Dintre ramurile 5si,olo-iei, comunicarea intereseaB0 En mod s5ecial 5e 5si,olo-ii
or-aniBa:ionali, 5si,olo-ii din domeniul educa:ional, s5eciali1tii din lo-o5edie,
5si,otera5eu:i 1i consilieri, 5si,olo-i sociali, neuro5si,olo-i.
;dat0 cu aCirmarea 1tiin:elor co-nitie, limba$ul a deenit o tem0 de interes
5entru s5eciali1tii din a5roa5e toate disci5linele aCerente cor5usului: CilosoCia limba$ului,
5si,olin-istic0, neuro1tiin:e, inteli-en:0 artiCicial0 (a se edea, de e4em5lu, Glimba$ele
de 5ro-ramareH), antro5olo-ie, 5si,olo-ia com5arat0 (ce studiaB0 similitudinile 1i
diCeren:ele dintre om 1i celelalte s5ecii animale) 1i, desi-ur, 5si,olo-ia co-niti0.
Detaliem En continuare cFtea dintre domeniile de interes ale acestor disci5line.
In reme ce lingvistica studiaB0 limba$ul 1i cuno1tin:ele abstracte asu5ra
limba$ului 5e care le 5osed0 oamenii (Gcom5eten:a lin-istic0H), psiholingvistica 5une
accent 5e modul En care oamenii Colosesc limba$ul En situa:ii reale de ia:0 (G5erCorman:a
lin-istic0H).
.5eciali1tii din neurotiinele cognitive au Cost interesa:i de substratul
neuroanatomic al limba$ului. +rinci5alele arii cerebrale im5licate En 5relucrarea
inCorma:iilor lin-istice :in de neocorte4tul emisCerei stFn-i (Gs5ecialiBat0H 5e lo-ic0,
aceasta analiBeaB0 con:inutul mesa$ului, 5e cFnd emisCera drea5t0, care 5roceseaB0
inCorma:iile intuiti 1i ,olistic, este sensibil0 la Gconte4tulH mesa$ului D tonul ocii etc.).
.tudiile de neuroima-istic0 realiBate atFt 5e subiec:i normali, cFt 1i 5e subiec:i cu ariate
tulbur0ri de limba$ (aCaBii), au identiCicat dou0 Bone ce au o im5ortan:0 ma$or0 D ambele
En tem5oralul stFn-: aria Broca, im5licat0 En 5roducerea limba$ului, 1i aria )ernic'e,
im5licat0 En En:ele-erea limba$ului.
Limba$ul este unul dintre domeniile ma$ore de cercetare En psihologia cognitiv,
5rintre temele abordate num0rFndu3se: ac,iBi:ia limba$ului6 rece5tarea limba$ului6
5roducerea limba$ului6 structura limba$ului6 rela:ia dintre limba$ 1i -Fndire etc. +si,olo-ia
co-niti0 se Colose1te de e45erimente, obsera:ii sistematice 1i model0ri En Encercarea de
a En:ele-e limba$ul En termeni de re5reBent0ri (termeni, 5ro5oBi:ii etc.) 1i 5roceduri de
calcul ce o5ereaB0 asu5ra acestor re5reBent0ri (deduc:ie, analo-ie etc.).
(tructura limba7ului. Limba$ul este, En esen:0, un ansamblu de semne cu o ar,itectur0 1i
Cunc:ionare deosebit de com5le40 1i care este Colosit de oameni 5entru a comunica.
In 5si,olo-ie termenul de GsimbolH este 5reCerat celui de semn, Entrea-a co-ni:ie
Ciind, de altCel, conce5ut0 ca o o5erare cu simboluri (a se edea paradigma clasic-sim&olic din
5si,olo-ia co-niti0). ;amenii E1i re5reBint0 lumea En simboluri 1i mani5uleaB0 aceste
re5reBent0ri 5e 5lan mintal (sub Corma ra:ionamentului, reBol0rii de 5robleme etc.). +rin
ra5ortare la un reCerent, un semn are un anumit sens 1i o anumit0 semnificaie.
2!
.emnele utiliBate En limba$ul orbit (cuintele) CormeaB0 ceea ce se nume1te un
voca&ular. %rebuie C0cut0 diCeren:a Entre le4ic, care cu5rinde totalitatea cuintelor En uB
Entr3o limb0 (5e care le -0sim En DEX....) 1i voca&ular, care se reCer0 la totalitatea
cuintelor s5eciCice unei limbi care sunt cunoscute de o persoan D Cie c0 sunt utiliBate
eCecti En e45rimare (ocabular acti) sau nu (ocabular 5asi D orbitorii En:ele-
cuintele, de1i nu le Colosesc decFt ocaBional).
A1a cum 5reciBam, un limba$ este un sistem de semne, ceea ce Enseamn0 Ca5tul
c0, 5e lFn-0 semnele 5ro5riu3Bise, trebuie s0 e4iste o structur0 (G-ramatic0H) care s0 le
or-aniBeBe D structur0 constFnd din re-uli s5eciCice de Embinare a semnelor.
0egulile de manipulare a semnelor 5ot Ci (Daid, !""A6 E&senc', !""1):
reguli fonologice D cu 5riire la modul En care semnele sunt rostite6 cunoa1terea
acestora asi-ur0 5ronun:ia 1i 5erce5:ia sunetelor6
reguli semantice D cu 5riire la En:elesul (sensul) transmis de cuinte 1i 5ro5oBi:ii6
reguli sintactice D cu 5riire la or-aniBarea semnelor En unit0:i mai mari (e4.
re-uli de Embinare a cuintelor En 5ro5oBi:ii, de construc:ie a CraBelor sau a unui
discurs)6
reguli pragmatice D cu 5riire la Colosirea limba$ului, la ada5tarea acestuia la
conte4tul concret al utiliB0rii lui. Limba$ul este utiliBat s5re a seri unei -ame
lar-i de sco5uri: transmitere de inCorma:ii6 inCluen:are sau 5ersuadare6 creare sau
Ent0rire a unei le-0turi aCectie O sociale6 cat,arsis (desc0rcare aCecti0)6
mobiliBare En ederea ac:iunii6 conturare a identit0:ii 5ersonale (a1a3numitele
teorii GnaratieH asu5ra sinelui)6 rol co-niti.
+olul cognitiv al limba7ului. Limba$ul ne a$ut0 s0 ne re5reBent0m mintal realitatea
(obiecte, situa:ii, eenimente) 1i s0 o5er0m mintal asu5ra ei. Limba$ul este esen:ial 5entru
deBoltarea -Fndirii 1i 5entru Cunc:ionarea tuturor 5roceselor co-nitie, 5entru
acumularea 1i -enerarea de inCorma:ii. Conce5tele se CormeaB0 odat0 cu ac,iBi:ia
limba$ului, -Fndirea abstract0 5resu5une deBoltarea limba$ului etc. Limba$ul este un
Enso:itor neli5sit al -Fndirii.
4imba7ul g"ndirii/ Autori 5recum Ser& <odor +<he Hanguage of <hought, .9I@3 au
sus:inut Ca5tul c0 structura -Fndirii se o-linde1te En structura limba$ului natural. Acest
lucru Enseamn0 c0, similar re5reBent0rilor lin-istice (semne), aem re5reBent0ri mintale,
iar similar -ramaticii limba$ului, e4ist0 1i o G-ramatic0H sau un limba$ al -Fndirii (e4ist0,
de e4em5lu, re:ele semantice de or-aniBare a conce5telor).
2eneza limba7ului+ .tudiile de 5si,olo-ie a deBolt0rii au eiden:iat marile stadii ale
deBolt0rii limba$ului (E&senc', !""1): eta5a 5relin-istic0 sau a ocaliB0rilor tim5urii
("3A luni)6 stadiul cuFntului unic (A318 luni)6 5erioada tele-raCic0 (18 luni3! ani 1i
$um0tate)6 5erioada unei deBolt0ri e4trem de ra5ide a limba$ului (! ani 1i $um0tate 3 /
ani). 71urin:a cu care co5iii G5rindH re-ulile -ramaticale 1i E1i deBolt0 ocabularul i3a
C0cut 5e s5eciali1ti s0 se Entrebe asu5ra ori-inilor limba$ului. De1i 5are sim5lu, subiectul,
care a atras aten:ia multor 5si,olo-i 1i CilosoCi deo5otri0, s3a doedit e4trem de
controersat, conturFndu3se dou0 mari clase de teorii: teoriile natiiste 1i teoriile
enironmentaliste (E&senc', !""1).
22
?. <eoriile nativiste, care El au ca 5rinci5al 5romotor 5e 9oam C,oms'& (19A/). Acesta a
aCirmat c0, Enc0 de la na1tere, co5iii dis5un de anumite cuno1tin:e des5re structura
-ramatical0 D cuno1tin:e Enn0scute numite de el Guniersalii lin-isticeH.
ACirma:iile lui C,oms'& nu se 5ot sus:ine Ens0 em5iric. 7n contraar-ument 5entru
teoria sa El re5reBint0, de e4em5lu, caBurile de co5iii crescu:i de animale s0lbatice (lu5i)
1i 5ria:i de orice Corm0 de contact lin-istic 5Fn0 la 5ubertate6 ace1ti co5ii nu reu1esc s03
1i mai Ensu1easc0 -ramatica unei limbi. .e 5oate orbi cel mult de o tendin:0 Enn0scut0 de
a En0:a a creierului (5re35ro-ramare) D a se edea, En acest sens, s5ecialiBarea ariilor
cerebrale (Broca, )ernic'e), 5recum 1i datele 5riitoare la e4isten:a unei G5erioade
criticeH En ac,iBi:ia limba$ului (En0:area este favori%at Entr3o anumit0 5erioad0
deelo5mental0).
. <eoriile environmentale, sus:inute de cercet0tori 5recum B. .'inner, L. )itt-enstein
sau S. +ia-et, orbesc des5re limba$ ca des5re cea En0:at, o structur0 co-niti0
Gconstruit0H 5ro-resi 5rin ac:iunea asu5ra obiectelor 1i interac:iune social0. (ediul
social $oac0, C0r0 Endoial0, un rol ma$or En En0:area 1i utiliBarea eCecti0 a limba$ului.
Co5ilul cre1te Entr3o anumit0 am&ian lingvistic, care Ei oCer0 5rile$uri de a
En0:a. In0:area limba$ului En e45erien:a cotidian0 nu se Cace doar 5rin obsera:ie 1i
imita:ie a modelelor (50rin:i), deoarece co5ilul nu doar imit0 5ur 1i sim5lu orbirea
adul:ilor, ci Ena:0 re-uli. In 5lus, este im5licat Ceedbac'3ul: 50rin:ii corecteaB0 -re1elile
co5iilor 1i diri$eaB0 Ensu1irea limbii de c0tre ace1tia, 5rin r0s5unsurile 1i Encura$0rile 5e
care le oCer0 (Cosmoici, 199A).
Co5iii, de re-ul0, ac,iBi:ioneaB0 cuno1tin:e des5re limba$ En ordinea urm0toare: a)
lim&aj receptiv (En:ele-erea limba$ului) 1i b) lim&aj productiv (e45resia limba$ului6
orbirea, scrierea). .5re deosebire de En0:area orbirii, En0:area limba$ului scris nu se
5roduce Gde la sineH, ci im5lic0 mult e4erci:iu (1colariBare).
8nelegerea limba7ului/ ; 5roblem0 de baB0 En 5si,olo-ia limba$ului este cea a modului
En care oamenii reu1esc s0 En:elea-0 sau s0 GdecodiCiceH limba$ul (orbit sau scris). A
En:ele-e limba$ul Enseamn0 ca, 5e baBa inCorma:iilor lin-istice, s0 ne 5utem re5reBenta
corect acele obiecte, situa:ii, eenimente aute En edere de autorul mesa$ului.
+rocesul En:ele-erii este unul deosebit de com5le4 1i, En caBul limba$ului orbit,
im5lic0 a deslu1i sunetele, a le GasamblaH En cuinte O 5ro5oBi:ii O CraBe, a le 5rinde sensul
(Anderson, 198/). In recunoa1terea cuintelor orbite interin atFt 5roces0ri ale
inCorma:iei de ti5 &ottom-up (5ornind de la date), declan1ate de semnalul acustic, cFt 1i
5roces0ri de ti5 top-do,n (5ornind de la conce5te), -enerate de conte-tul lingvistic.
Rece5torul mesa$ului, 5entru a 5rinde sensul sunetelor auBite, se Colose1te nu doar de
modalit0:i auditie, ci 1i de modalit0:i iBuale D cum ar Ci citirea buBelor (obserarea
mi1c0rilor buBelor CurniBeaB0 inCorma:ie iBual0 ce a$ut0 la recunoa1terea sunetelor). De
asemenea, utiliBarea elementelor 5araerbale ale limba$ului orbit (accentul, intona:ia)
a$ut0 la 5roducerea structurii sintactice (-ramaticale) a mesa$ului, sinta4a $ucFnd un rol
im5ortant En En:ele-ere (E&senc', !""1).
In ceea ce 5rie1te En:ele-erea cuFntului scris, 1i aici interin atFt inCorma:ii
des5re tr0s0turile cuintelor (inCorma:ii ac,iBi:ionate 5rin mecanisme de ti5 &ottom-up),
cFt 1i inCorma:ii asu5ra identit0:ii literelor 1i cuintelor (ac,iBi:ionate 5rin mecanisme de
ti5 top-do,n). Cititul 5resu5une traducerea te4tului din re-istrul iBual En re-istrul auditi
2#
1i c0utarea selecti0 a sensului. In:ele-erea te4telor de5inde nu atFt de 5ro5riet0:ile locale
ale te4tului, cFt de abilit0:ile cititorului de combinare lo-ic0 a elementelor te4tului, de
memoria semantic0 a acestuia, de Celul En care E1i re5reBint0 te4tul 1i de inCeren:ele 5e
care le Cace 5e mar-inea te4tului (deduc:ii, inCerarea cauBalit0:ii, stabilirea din conte4t a
sensului unui cuFnt) etc.
In ia:a real0 oamenii sunt 5u1i En situa:ia de a 5rocesa nu stimuli lin-istici
se5ara:i, ci discursuri nchegate (te4te scrise sau discursuri orale). In astCel de situa:ii,
mecanismele descendente de 5rocesare a inCorma:iei $oac0 un rol esen:ial En En:ele-erea
limba$ului. .e estimeaB0 c0, dincolo de tr0s0turile CiBice ale stimulilor auditii sau
iBuali, a5ro4imati /9U din Ca5tul c0 noi En:ele-em realmente limba$ul scris sau orbit
se datoreaB0 interen:iei cuno1tin:elor semantice 1i sintactice 5e care le 5osed0m D
cuno1tin:e actiate de un anumit conte-t al comunic0rii.
C&nte*tul $oac0 un rol esen:ial En En:ele-erea limba$ului. 7nul 1i acela1i cuFnt
(e4. Gmas0H, 1i multe alte cuinte des utiliBate En limba$ul cotidian) 5oate aea mai multe
En:elesuri, En Cunc:ie de conte4t. E4tra-erea semniCica:iei unui cuFnt de5inde de
conte4tul En care acesta a5are D 1i aem En edere aici nu doar conte4tul lin-istic, ci 1i
conte4tul social. De e4em5lu, un discurs 5ublic a Ci rece5tat 1i En Cunc:ie de neoile,
motia:iile, interesele 1i alorile 5ublicului.
De asemenea, trebuie s0 aem En edere Ca5tul c0 nu doar limba$ul erbal este
conte4tual, ci 1i cel nonerbal 1i 5araerbal. AstCel, un -est banal 5recum r0sucirea
50rului 5oate Ci inter5retat diCerit En Cunc:ie de conte4t. La Cel, cuFntul Gdra-0H 5oate
aea (En Cunc:ie de ton, situa:ie, rela:ia dintre 5arteneri) sensuri aCectie o5use.
Producia limba7ului/ .inta-ma de Glimba$ 5roductiH, sinonim0 celei de Glimba$ actiH,
este utiliBat0 5entru a desemna G-enerareaH (elaborarea limba$ului) 1i transmiterea
mesa$elor.
S.R. Anderson distin-e trei stadii ale -ener0rii limba$ului (Anderson, 198/, 5.
2@2):
1. construc:ia: 5laniCicarea a ceea ce urmeaB0 s0 Cie s5us (deciderea asu5ra
sensului ce urmeaB0 a Ci comunicat) 1i a cum urmeaB0 s0 Cie s5us6
!. transCormarea: transCormarea sensului Entr3un mesa$ lin-istic (5ro5oBi:ii)6
2. e4ecu:ia: trans5unerea mesa$ului En Corm0 orbit0 (rostirea) sau scris0.
(.). E&senc', 5articulariBFnd 5entru caBul e45rim0rii orale, aCirm0 c0 a orbi
Cluent este o actiitate com5le40, ce im5lic0 mai multe abilit0:i 1i 5rocese, 5rintre care:
deciderea asu5ra a ceea ce rei s0 s5ui (5laniCicarea)6 selectarea cuintelor 5otriite
5entru a e45rima acel lucru6 or-aniBarea -ramatical0 a acelor cuinte6 transCormarea
5ro5oBi:iilor En orbire eCecti0 (E&senc', !""1).
Eta5a de 5laniCicare a ceea ce urmeaB0 a Ci comunicat 1i a manierei de comunicare
este Coarte im5ortant06 trebuie decis ce 1i cFt se comunic0 1i trebuie -0sit0 modalitatea
cea mai 5otriit0 5entru a o Cace.
8m5ortan:a conte$tului comunicrii deine eident0 aici, ca 1i En caBul rece5t0rii
limba$ului.
AstCel, 5ersoana care comunic0 trebuie s0 ia En calcul cui se adreseaB0 D care este
nielul de cuno1tin:e 5e tema dat0 al interlocutorilor O auditoriului O cititorilor. Acest lucru
este esen:ial deoarece, 5entru a Ci rece5ta:i a1a cum dorim, trebuie s0 ne e45rim0m la
nielul de En:ele-ere al destinatarului mesa$ului. Aceast0 5otriire deine eident0, de
2/
e4em5lu, En caBul actiit0:ii didactice. Educatorul, En0:0torul, 5roCesorul trebuie s031i
a$usteBe discursul En Cunc:ie de nielul de cuno1tin:e 1i ca5acitatea de En:ele-ere a eleilor
O studen:ilor, 5entru ca mesa$ul transmis s0 5oat0 Ci decodat cores5unB0tor. +roCesorul
trebuie, atunci cFnd introduce conce5te noi, s0 se Gle-eH de ceea ce eleul O studentul 1tie
de$a 1i s0 Encerce s0 construiasc0 5e acest Cundament.
; alt0 5roblem0 ma$or0 :ine de maniera de e45rimare D clar0 sau obscur0. (ul:i
oameni (nu doar cadre didactice) consider0 c0 or Ci mai a5recia:i dac0 Colosesc cuinte
rare, 5e care nu le En:ele-e a5roa5e nimeni, sau e45resii Entortoc,eate, CraBe care nu mai
au G5unctH etc. Din contr0, ceea ce se s5une trebuie s0 5oat0 Ci ra5id inter5retat.
Atunci cFnd ne adres0m celorlal:i trebuie s0 mai aem En edere Ca5tul c0, 5e
lFn-0 Entrebarea GCe a rut oare s0 s5un0JH, Coarte Crecent a5are 1i: GNi de ce Emi s5une
mie astaJH. +rin urmare, trebuie s0 :inem cont 1i de motia:iile 1i interesele
interlocutorilor O cititorilor no1tri6 un mesa$ 5oate Ci clar, concis, 1i totu1i C0r0 semniCica:ie
5ractic0 5entru cel0lalt.
; aten:ie deosebit0 trebuie acordat0, En caBul e45rim0rii orale, 1i limba$ului
nonerbal 1i 5araerbal, care 5oate accentua sau, uneori, contraBice sensul unor mesa$e 1i
5oate determina rece5tiit0:i diCerite din 5artea interlocutorilor. De e4em5lu,
interlocutorii 5ot citi indicii nonerbali ai nesincerit0:ii, caB En care 5oBi:ia lor Ca:0 de
con:inutul comunicat se sc,imb0 radical.
.bilitile lingvistice i msurarea lor/ A5titudinile erbale, ca ti5 s5ecial de a5titudini
co-nitie, sunt de 5atru ti5uri: de En:ele-ere a inCorma:iilor scrise6 de En:ele-ere a
inCorma:iilor orale6 de e45rimare oral06 de e45rimare scris0 (eBi, En acest sens,
ta4onomia a5titudinilor 5ro5us0 de Edwin <leis,man, 1999).
Abilit0:ile erbale, necesare Ciec0rui om En ia:a cotidian0, se 5resu5une a Ci mai
bine deBoltate la 5roCesioni1tii din anumite domenii de actiitate (En0:0mFnt O educa:ie
1i cercetare, $uridic, al rela:iilor cu 5ublicul, domeniul actoricesc etc.).
+entru a ealua astCel de abilit0:i e4ist0 5e 5lan interna:ional mai multe teste, teste
ce con:in 5robe de ti5ul:
5robe de ocabular6 subiectul are ca sarcin0 s0 En:elea-0 sensurile unor cuinte 1i
s0 o5ereBe corect cu acestea (s0 deCineasc0 res5ectiele cuinte, s0 le Coloseasc0
corect En 5ro5oBi:ii, s0 distin-0 Entre sensurile lor 5ro5rii 1i Ci-urate, s0 le -0seasc0
sinonimul O antonimul)6
5robe de sinta406 subiectul are ca sarcin0 s0 identiCice 1i s0 corecteBe construc:ii
sintactice incorecte (deBacorduri -ramaticale etc.) sau s0 -enereBe Corme
sintactice corecte Entr3un te4t dat (s0 com5leteBe CraBele astCel EncFt acestea s0
aib0 sens, s0 reCormuleBe o CraB0 astCel EncFt aceasta s031i 50streBe En:elesul ini:ial
etc.)6
5robe de En:ele-ere (com5re,ensiune) a te4telor6 subiectului i se 5reBint0 un te4t
1i ulterior i se cere s0 r0s5und0 la o serie de Entreb0ri, 5e baBa ima-inii mentale 5e
care 1i3a Cormat3o asu5ra con:inutului te4tului6 subiectul a trebui s0 decodiCice
sensuri, s0 o5ereBe deduc:ii sau inCeren:e etc.
La noi En :ar0 e4ist0, En ateria de aptitudini cognitive > Cognitrom, trei astCel de
instrumente: <estul de voca&ular6 <estul de sinta-6 <estul de nelegere a te-telor.
Cititul 1i scrisul sunt, 5rin deCini:ie, abilit0:i metalin-istice. ;amenii se Colosesc
de cuno1tin:ele anterioare (des5re -ramatic0, sinta40, des5re tem0 1i des5re conte4t D
2A
sco5ul -eneral al 5rocesului de citire O scriere) 5entru a31i direc:iona 1i or-aniBa
actiitatea de citire O scriere (E&senc', !""1).
Comunicarea eficient/ +. Lrice (19@/), reCerindu3se la as5ectul 5ra-matic al limba$ului,
a identiCicat 5atru 5rinci5ii ce -uerneaB0 o conersa:ie Greu1it0H. 9umite 1i Gma4ime
conersa:ionaleH, aceste 5rinci5ii sunt:
1. principiul cantitii (iBeaB0 cantitatea de inCorma:ii oCerite): G;Cer0 atFta
inCorma:ie cFt0 este necesar0, nici mai mult0, nici mai 5u:in0H. Acest 5rinci5iu
5oate Ci Enc0lcat En dou0 sensuri: oCerirea de 5rea 5u:ine date sau oCerirea de
inCorma:ii redundante. De e4em5lu, dac0 m0 EntFlnesc cu 5ersoana GXH, o Entreb
ce mai Cace, iar ea Emi r0s5unde scurt GBine.H, s3a Enc0lcat 5rinci5iul cantit0:ii6
conersa:ia noastr0 a e1uat din start.
!. principiul calitii (iBeaB0 acurate:ea inCorma:iilor oCerite): G<ii sincerH. Dac0 m0
EntFlnesc cu aceea1i 5ersoan0 X 1i o Entreb unde mer-e, iar ea Emi r0s5unde GLa
bibliotec0H, cFnd de Ca5t mer-ea la o EntFlnire cu 5rietenii la o bere, conersa:ia ce
a urma GNi ce carte rei s0 cite1tiJH a Ci sortit0 e1ecului. ; Enc0lcare eident0 a
ade0rului 5oate Ci acce5tat0 En conersa:ii, dac0 5ersoanele im5licate o En:ele- ca
atare6 de e4em5lu, dac0 eu 1tiu c0 X de obicei -lume1te la astCel de Entreb0ri
inocFnd Gmersul la bibliotec0H etc., r0s5unsul 5rimit m0 5oate amuBa. CFnd o
aCirma:ie este En mod eident Cals0, atFt 5entru cel care orbe1te, cFt 1i 5entru cel
care ascult0, este iBat un eCect anecdotic sau unul sarcastic.
2. principiul relaiei (iBeaB0 5ertinen:a, relean:a inCorma:iei 5entru tema En
discu:ie): G.5une lucruri releante 5entru conersa:ie6 nu sc,imba orbaH. De
e4em5lu, dac0 50rintele El Entreab0 5e co5il En le-0tur0 cu nota la teBa de la
matematic0 1i co5ilul Ence5e s0 5oesteasc0 des5re antrenamentul de Cotbal, se
Encalc0 acest 5rinci5iu al rela:iei.
#. principiul manierei de e-primare (iBeaB0 Ca5tul c0 ceea ce se s5une trebuie s0 Cie
u1or de En:eles): G<ii clar En e45rimare, nu obscurH. A se edea aici discu:ia de la
5a-ina / a cursului de Ca:0.
%oate aceste 5rinci5ii enun:ate de Lrice sunt subsumate principiului cooperrii,
care aCirm0 c0 o comunicare reu1it0 Entre dou0 sau mai multe 5ersoane 5resu5une
colaborarea acestora.
11+4 12+ .(ectivitatea !in ersectiva si:&l&'iei c&'nitive
9ema afectivitii #n psihologia cognitiv. A1a cum s5uneam En cursul introducti,
5si,olo-ia co-niti0 studiaB0 co-ni:ia, dar sensul Glar-H al co-ni:iei include, al0turi de
nucleul tare al 5roceselor co-nitie 5ro5riu3Bise (memorie, -Fndire etc.), 1i 5rocesele
emo:ionale, motia:ionale, oli:ionale etc.
#1
, :inFnd de structurarea 1i dinamica mai ast0
a 5ersonalit0:ii.
A1a se Cace c0 tema aCectiit0:ii este abordat0 En cadrul 5si,olo-iei co-nitie.
E4amin0m En continuare 5rinci5alele ar-umente 5entru acest Ca5t.
#1
+si,olo-ia tradi:ional0 le numea 5e acestea 5rocese 5si,ice Gde stimulare 1i ener-iBare a
com5ortamentuluiH.
2@
Componenta cognitiv a tririlor afective. La Entrebarea GCe este aCectiitateaJH nu
5oate Ci -0sit un r0s5uns u1or. (ul:i autori deCinesc aCectiitatea ca Ciind ansamblul
tr0irilor sau st0rilor aCectie, En cate-oria tr0irilor aCectie 5utFnd enumera: bucuria,
triste:ea, iubirea, res5ectul, buna dis5oBi:ie, admira:ia, $ena, EncFntarea etc.
Dar u1or se 5oate obsera c0 Gres5ectulH nu are multe lucruri En comun cu GCuriaH
D ori, dac0 le includem 5e toate En cate-oria Gtr0iri aCectieH, trebuie ca ele s0
Em50rt01easc0 GceaH comunK
7n astCel de GceaH El re5reBint0 Ca5tul c0 ele au mai multe GlaturiH:
e45erien:a subiecti0, acel subtil GceaH numit Gtr0ire 5ersonal0H. Aceasta 5are a
Ci latura cea mai im5ortant0, dar la ea nu 5utem aea acces direct, ci doar 5rin
intermediul relat0rilor erbale ale 5ersoanei, relat0ri baBate 5e intros5ec:ie (dar se
5une 5roblema En ce m0sur0 5ersoana con1tientiBeaB0, 5oate 1i dore1te a erbaliBa
cele sim:iteK)6
evaluarea c&'nitiv$ (ceea ce -Fndim des5re obiectul tr0irii noastre, credin:e
asociate emo:iei)6
modiCic0rile CiBiolo-ice (Ente:irea b0t0ilor inimii, a ritmului res5irator etc.), un
as5ect eident En caBul emo:iilor G5rimareH (Cric0, Curie etc.). A se re:ine c0
actiarea CiBiolo-ic0 este, En 5rinci5iu, nes5eciCic0 (nu este 5ro5rie doar unei tr0iri
aCectie D inima Emi 5oate bate re5ede 1i cFnd Emi este Cric0, 1i cFnd sunt Curios, 1i
cFnd o bucurie nea1te5tat0 s3a iit, 1i cFnd m0 -Fndesc la 5ersoana iubit0K)6
com5ortamentul emo:ional obserabil (5ersoana :i50, de e4em5lu).
+e de alt0 5arte, e4ist0 mari deosebiri atFt de la o tr0ire aCecti0 la alta (ne 5utem
-Fndi, de e4em5lu, c0 Curia se e4terioriBeaB0 adesea Entr3o manier0 eident0, 5e cFnd
res5ectul Ca:0 de o 5ersoan0, nu), cFt 1i de la un indiid la altul.
CFtea cuinte des5re acest ultim as5ect. 7nele 5ersoane, cunoa1tem cu to:ii, E1i
masc,eaB0 (disimuleaB0) Coarte bine tr0irile reale. Altele au, En 5lus, ca5acitatea de a
simula (Glacrimile de crocodilH, de e4em5lu). Alte 5ersoane sunt astCel construite EncFt se
s5une des5re ele c0 G5lFn- ca un co5ilH sau Gse bucur0 ca un co5ilH
#!
D sunt GsincereH 1i
directe, s5ontane En e45rimarea a ceea ce simt. 9u mereu, deci, tr0irea aCecti0 este
obserabil0, reco-noscibil0. %ema i3a interesat 5e mul:i 5si,olo-i, dintre care men:ion0m
aici 5e Allan +ease 1i 5e +aul E'man. +si,olo-ul american +aul E'man, de e4em5lu, a
orbit mult des5re c,i5ul, GCa:aH uman0 (e45resiile Caciale), ca modalitate 5redominat0 de
e4terioriBare a st0rilor aCectie (1i En s5ecial a emo:iilor)
#2
.
Bazele neurofiziologice ale afectivitii/ +olul prefrontalului. (ecanismele neuronale
ale aCectiit0:ii sunt studiate de a1a3numitul domeniu al Gneuro1tiin:elor aCectieH. .unt
mai multe G50r:iH ale sistemului neros care, Em5reun0, sunt res5onsabile de ia:a
#!
(a$oritatea studiilor realiBate asu5ra e45resiilor emo:ionale au Cost eCectuate 5e co5ii mici D 1i asta
deoarece ace1tia Enc0 nu au Cost GsocialiBa:iH En direc:ia GautocontroluluiH emo:ional.
#2
La )ditura <rei au a50rut traduse trei dintre lucr0rile lui E'man: !inciunile adulilor, =e ce mint copiii'
1i )moii date pe fa.
28
emo:ional0, dintre care men:ion0m aici
##
: sistemul neros autonom sau e-etati6
,i5otalamusul, sistemul limbic
#/
1i ami-dala cerebral0 (centri subcorticali)6 5reCrontalul.
8ncluderea 5reCrontalului En enumerarea 5recedent0 5oate 50rea biBar0 D dar, de
Ca5t, este e4act o5usul. +reCrontalul este res5onsabil de com5ortamentul antici5ati,
orientat s5re sco5, controlat, de el :in marile as5ecte ale ra:iunii umane: -Fndirea
antici5ati0 (le-at0 de antici5area consecin:elor ac:iunilor noastre), 5laniCicarea 1i
deciBia. %ocmai de aceea 5reCrontalul este numit 1i Gcentrul e4ecutiH al creierului. El
5ermite -estionarea (re-larea, controlarea) com5ortamentului 1i a emo:iilor D iat0, deci, o
le-0tur0 strFns0 Entre co-ni:ii 1i emo:ii: latura co-niti0 re-leaB0 latura aCecti0.
De e4em5lu, cu reCerire la r0s5unsul de Curie, 5reCrontalul de re-ul0 in,ib0 acest
r0s5uns, 5e care3l Enlocuie1te cu un altul D adecat, ra:ional (de e4em5lu, dac0 cinea ne
critic0, En loc s0 ri5ost0m a-resi BFmbim 1i s5unem c0 or remedia lucrurile D mai ales
dac0 acel cinea este 1eCul nostruK). +e lFn-0 re-larea emo:iilor ne-atie, 5reCrontalul are
rol 1i En amFnarea -ratiCic0rii, C0cFnd din noi 5ersoane Gmature aCectiH.
In lucrarea intitulat0 GEroarea lui Descartes. Emo:iile, ra:iunea 1i creierul umanH
#A
,
Antonio Damasio, un Caimos neurolo-, arat0 Ca5tul c0 desco5eririle recente din
neuroCiBiolo-ie indic0 str$nse cone-iuni (1i nu conClict sau o5oBi:ie) Entre emo:ie 1i
co-ni:ie. Damasio accentueaB0 asu5ra Ca5tului c0 ra:iunea (mai s5eciCic, a1a3numita
Gra:ionalitate 5ractic0H, adic0 modul En care ne Colosim ra:iunea 5entru a reBola
5roblemele ie:ii cotidiene) este indisolubil le-at0 de aCectiitate. Dac0 nu ai tr0iri
aCectie, ra:iunea ta nu a 5utea Cunc:iona adecat, ea a r0mFne GreceH, 1i nu ei 5utea
lua deciBii Gra:ionaleH En ade0ratul sens al cuFntului. Du50 cum se obser0, este o idee
o5us0 celei aClate En o-0 En cultura occidental0, du50 care emo:iile 1i ra:iunea nu au nicio
le-0tur0 1i nu trebuie nicidecum amestecate (de unde 1i Bicala: G9u -Fndi emo:ionalH) 1i
du50 care un om G5uternicH este unul non3emo:ional. Damasio citeaB0, Entre altele, un caB
neurolo-ic celebru, cel al lui +,ineas La-e, un tFn0r b0rbat care, En urma unui traumatism
la nielul lobului Crontal, 1i3a 50strat intacte ca5acit0:ile co-nitie G5ureH (inteli-en:a
abstract0, memoria, abilit0:ile lin-istice), dar a 5ierdut ca5acitatea de a31i -estiona ia:a
emo:ional0 1i com5ortamentul D 5ersonalitatea lui a$un-Fnd una 5roCund disCunc:ional0 1i
rela:iile sociale, un deBastru.
&ezvoltarea afectiv i dezvoltarea cognitiv+ ACectiitatea se structureaB0, se
Gconstruie1teH 5e 5arcursul ie:ii, iar acest 5roces mer-e En 5aralel cu deBoltarea
co-niti0.
; astCel de idee a sus:inut, de e4em5lu, Sean +ia-et
#@
(a5ud (isc,el, 19@1). In
lucrarea GLes relations entre lYaCCectiite et lYinteli-ence dans le deelo5ment mintal de
lYenCantH (19/#), +ia-et aCirm0 c0, Enc0 de tim5uriu, de la Cormele rudimentare ale lor,
aCectiitatea 1i inteli-en:a, de1i distincte, sunt inse5arabile, re5reBint0 Ca:ete
##
7n rol ma$or El mai au 1i o serie de neurotransmi:0tori (a1a se e45lic0 eCicien:a medica:iei la unii 5acien:i
cu de5resie, de e4em5lu).
#/
9umit de unii autori Gcreier emo:ionalH. Denumirea de Gsistem limbicH se reCer0 la un ansamblu
Cunc:ional, nu structural D dis5utele cu 5riire la ce Corma:iuni include sistemul limbic Enc0 continuFnd.
#A
%raducerea lucr0rii a a50rut la Editura *umanitas, En !""/.
#@
A se edea, de asemenea, R. LaBarus, GEmo:ie 1i ada5tare. ; abordare co-niti0 a 5roceselor aCectieH
(edi:ia ori-inal0 19916 traducerea lucr0rii a a50rut En !"11 la Editura %rei), +artea a 8>3a: =e%voltarea
emoional, subca5itolul reCeritor la deBoltarea co-niti3emo:ional0.
29
com5lementare ale deBolt0rii mentale
#8
. AstCel, du50 +ia-et, orice conduit0 are dou0
Ca:ete: GstructuraH conduitei, care de5inde de Cunc:iile co-nitie, 1i Gener-iaH conduitei,
oCerit0 de aCectiitate.
Ce se afl #n spatele tririlor afective? La Entrebarea GCum ia na1tere o stare
aCecti0JH au Cost oCerite de3a lun-ul tim5ului mai multe clase de r0s5unsuri, 5e care le
e4amin0m En continuare
#9
. Aceste teorii au recunoscut Ca5tul c0 tr0irile aCectie au mai
multe laturi (CiBiolo-ic0, co-niti0, a e45erien:ei emo:ionale subiectie), dar 1i3au
dis5utat succesiunea fenomenologic a acestora.
<eoriile fi%iologice asupra emoiei. La o 5riire intuiti0 Gb0nuimH c0 aCirma:ii cotidiene
-en: Gtremura de Cric0H, Gs3a Enro1it de ru1ineH, Gera ro1u de CurieH, G5lFn-ea de triste:eH
sau GrFdea de bucurieH sunt ade0rate D cu alte cuinte, intuim Ca5tul c0 tr0irea
emo:ional0 5recede 1i GcauBeaB0H a5ari:ia unor modiCic0ri CiBiolo-ice 1i
com5ortamentale.
Ni totu1i, o reme a dominat En 5si,olo-ie o teorie G5arado4al0H (Cosmoici,
199A), care aCirma e4act inersul: noi 5erce5em stimulul, a5oi, En mod automat
(instincti) a5ar modiCic0rile CiBiolo-ice, de care ulterior lu0m act D iar aceast0
con1tientiBare a sc,imb0rilor CiBiolo-ice o numim Gemo:ieH. Re5reBentarea co-niti0 a
situa:iei a5are deci aici ca un 5rodus secundar6 GminteaH intr0 En ecua:ie dup e45erien:a
CiBiolo-ic0. In limba$ cotidian ar suna En Celul urm0tor: GCiindc0 tremur, Emi este Cric0H,
GCiindc0 m3am Enro1it, Emi este ru1ineH sau GCiindc0 Emi bate inima cu 5utere, sunt CuriosH.
Aceast0 teorie 5arado4al0, cunoscut0 dre5t modelul fi%iologic periferic, a Cost 5ro5us0 de
c0tre CilosoCul )illiam Sames 1i CiBiolo-ul Carol Lan-e.
+si,olo-ul )alter B. Cannon (19!@) 1i CiBiolo-ul +,ili5 Bard (192#) au 5ro5us
ulterior teoria fi%iologic central, du50 care sc,imb0rile CiBiolo-ice 1i tr0irea subiecti0
a emo:iei se EntFm5l0 En acela1i tim5, ele a50rFnd automat ca 1i consecin:0 a 5erce5erii
stimulului. De asemenea, s5re deosebire de teoria CiBiolo-ic0 5eriCeric0, aici se aCirma
rolul crucial al sistemului neros central En 5roducerea emo:iilor.
<eoriile cognitive asupra emoiei. Acest -ru5 de teorii, Coarte inCluente la ora actual0,
aCirm0 c0 Ga Ci CuriosH, Ga Ci tristH etc. sunt En 5rimul rFnd st0ri mentale, 1i nu CiBiolo-ice.
Intre GstimulH 1i Gr0s5unsH (tr0ire, arousal, com5ortament) mai interine GceaH D
5roerbiala Gcutie nea-r0H, mintea uman0.
Co-ni:iile (credin:ele, a1te5t0rile, atribuirile) sunt esen:iale En determinarea a ceea
ce sim:im6 tr0irile emo:ionale a5ar doar du50 ce stimulul a Cost rece5tat 1i recunoscut,
clasiCicat 1i ealuat. A se re:ine c0 5rocesarea 5erce5tual0 1i co-niti0 a stimulului O
situa:iei nu trebuie nea50rat s0 Cie una com5let0, ea 5utFndu3se 5roduce 1i dac0 datele
#8
A se re:ine Ens0 Ca5tul c0 +ia-et Colose1te termenul de GaCectH Entr3un sens Coarte lar-, el incluBFnd aici
atFt st0rile aCectie 5ro5riu3Bise (emo:ii, sentimente), cFt 1i as5ecte motia:ionale 1i oli:ionale (dorin:e,
neoi, interese, alori, oin:a).
#9
Discu:ia se reCer0 5re5onderent la emo:ii, dar 5rin e4tra5olare 5utem En:ele-e 1i restul st0rilor aCectie.
De asemenea, 5reBent0m aici teoriile CiBiolo-ice 1i teoriile co-nitie, de1i a e4istat 1i o teorie ce aCirma
5rimatul aCectelor D teoria lui Robert ?a$onc (198"), care este Ens0 una En mod 5articular criticabil0.
#"
realului sunt lacunare (iar a5oi, 5e m0sur0 ce noi date sunt dis5onibile, situa:ia este
reealuat0).
Din aceast0 5ers5ecti0, aCirma Lordon (198@), o aCirma:ie cauBal0 cotidian0 -en
GImi este Cric0 de cFiniH 5oate Ci En1el0toare D cinea se teme de un c0:el, nu din cau%a
c0:eluluiK CFinele este o&iectul Cricii, dar nu 1i cau%a Cricii, acestea Ciind lucruri cu totul
diCerite. CauBa este r0s5unsul la un Gde ceH, este motiul atitudinal al temerii. Cu alte
cuinte, nu cFinele a declan1at emo:ia, ci Celul En care 5ersoana se ra5orteaB0 la cFine.
; 5reciBare util0 este 1i aceea c0 interesul co-nitii1tilor l3au Cormat nu doar
emo:iile31oc, ci toate emo:iile care interin En ia:a noastr0 de Ciecare Bi. Cu alte cuinte,
5si,olo-ia co-niti0 caut0 a desciCra modul En care 5roces0m emo:ional stimulii En ia:a
cotidian0.
+reBent0m En continuare 5rinci5alele teorii co-nitie asu5ra emo:iei.
?. <eoria &ifactorial asupra emoiei, 5ro5us0 de .tanle& .c,ac,ter, aCirm0 Ca5tul c0
e45erien:a emo:iei de5inde de con$unc:ia a dou0 elemente:
a) percepia activrii fi%iologice periferice (5erce5:ia arousal3ului CiBiolo-ic)6
aceast0 e45erien:0, a1a cum am 0But, este una relati nes5eciCic06
b) eticheta 5us0 acestei acti0ri. +ersoana Encearc0 s0 determine, 5e baBa indicilor
dis5onibili, de ce e45erimenteaB0 acest arousal, iar cFnd -0se1te o e45lica:ie
ra:ional0, reBonabil0, caliCic0 acea e45lica:ie dre5t emo:ie subiecti0.
In s5ri$inul acestei teorii ine un e45eriment Caimos conce5ut de .. .c,ac,ter 1i S.
.in-er (19A#) (a5ud Brewin, 1988, 5. /"3/!). E45erimentul a Cost realiBat 5e un -ru5 de
5acien:i dintr3un s5ital 1i a 5resu5us Em50r:irea subiec:ilor En dou0 sub-ru5uri: unii c0rora
li s3a in$ectat o solu:ie adrenalinic0
/"
1i al:ii c0rora li s3a in$ectat un 5lacebo. In conte4tul
e45erimentului au mai Cost mani5ulate 1i alte dou0 ariabile: inCormarea corect0 versus
inCormarea -re1it0 sau neinCormarea cu 5riire la senBa:iile ce Enso:esc arousal3ul (5entru
subiec:ii din 5rimul sub-ru5)6 mani5ularea indicilor conte4tuali 5entru a su-era
subiec:ilor c0 se simt Cerici:i versus Curio1i. 85oteBa cercet0rii a Cost c0 e45erien:a emo:iei
a Ci cea mai 5uternic0 la subiec:ii care nu 5uteau s0 atribuie senBa:iile ce Enso:eau
arousal3ul eCectului in$ect0rii de adrenalin0.
. <eoria evalurii cognitive (en-l. cognitive appraisal), 5ro5us0 de R. LaBarus 1i
colaboratorii s0i (a5ud Brewin, 1988, 5. /!3/26 Cosmoici, 199A). ConCorm acestei teorii,
r0s5unsul emo:ional al unei 5ersoane la un eeniment e4terior este mediat de o serie de
5rocese rela:ionate, 5rocese de natur0 evaluativ (co-ni:ii ealuatie, inter5ret0ri
subiectie ale eenimentului).
LaBarus 1i colaboratorii s0i au analiBat emo:iile ne5l0cute asociate cu situa:iile
stresante ale ie:ii cotidiene 1i au aCirmat c0, atunci cFnd ne conCrunt0m cu un eeniment
nou, demar0m un 5roces de ealuare care are dou0 eta5e:
a) o ealuare 5rimar0, 5rin care eenimentul este a5reciat ca ireleant 5entru starea
de bine, beni-n35oBiti sau stresor. Eenimentele ealuate ca stresante sunt, la
rFndul lor, de trei Celuri: de ti5 r0nire35ierdere (le-ate de 5a-ube care s3au 5rodus
de$a)6 de ti5 amenin:are (le-ate de 5ierderi antici5ate)6 de ti5 5roocare (le-ate de
un 5oten:ial cF1ti-)6
/"
Adrenalina este un ,ormon actiator al sistemului neros sim5atic, utiliBat aici 5entru a cre1te arousal3ul
CiBiolo-ic.
#1
b) o ealuare secundar0, 5rin care sunt cFnt0rite resursele, Cie 5ersonale Cie de mediu,
dis5onibile 5entru a Cace Ca:0 eenimentului.
In s5ri$inul teoriei lor, LaBarus 1i colaboratorii au citat reBultatele mai multor
e45erimente En care subiec:ii iBionau Cilme stresante 1i se aria conte4tul 5reBent0rilor,
5entru a -enera ealu0ri co-nitie diCerite. <ilmele aeau tematici 5recum: un rit de
trecere la ni1te abori-eni din Australia, rit ce 5resu5unea acte de cruBime6 un accident
-roaBnic6 o o5era:ie c,irur-ical0 eCectuat0 5e iu. 8ma-inile Cilmelor erau Enso:ite de o
serie de comentarii erbale, care Cie accentuau trauma suCerit0, daunele, durerile, Cie
descriau obiecti, G1tiin:iCicH, cele 5etrecute6 En alte situa:ii (-ru5 de control) ima-inile nu
erau Enso:ite de nicio 5reBentare. Ca ariabile outcome au Cost Colosite o serie de m0suri
CiBiolo-ice (reCle4ul electrodermal, ritmul cardiac). .3a constatat c0 arousal3ul CiBiolo-ic
era semniCicati mai crescut En 5rima situa:ie (cFnd comentariul era centrat 5e daune,
5ierderi). +lecFnd de la astCel de date, LaBarus aCirm0 c0 nu eenimentul En sine este
im5ortant, cFt 5erce5:ia noastr0 asu5ra semniCica:iei eenimentului. Ealuarea co-niti0
a eenimentului determin0 emo:ia e45erimentat0.
C. <eoria atri&uirii, 5ro5us0 de Bernard )einer (198/, 198A). )einer a e45licat st0rile
emo:ionale En aceea1i manier0 ca 1i ac:iunile inten:ionale, 1i anume 5rin reCerire la un ti5
s5ecial de ealuare co-niti0: atribuirea. Aem aici En edere atribuirile de ti5 cauBal,
co-ni:iile 5riind cauBele unor eenimente O emo:ii (Brewin, 1988).
9atura st0rilor aCectie de5inde de modul En care un eeniment este 5erce5ut D ca
5l0cut sau ne5l0cut. In -eneral, o 5erce5:ie 5oBiti0 asu5ra eenimentului 5roduce
r0s5unsuri aCectie 5oBitie (cum ar Ci bucuria), iar o 5erce5:ie ne-ati0, r0s5unsuri
aCectie ne-atie (cum ar Ci nemul:umirea). (ai mult, t0ria st0rilor aCectie de5inde de
-radul En care res5ectiul eeniment este 5erce5ut ca 5l0cut sau ne5l0cut.
Dar En ecua:ie mai interine 1i altcea D 1i anume, modul de 5lasare (atribuire) a
cauBelor 5entru res5ectiul eeniment. CauBalitatea (locus3ul controlului) 5oate Ci 5lasat0
En interior (autoatribuire) sau En e4terior. .ub acest as5ect, s3a obserat c0 indiiBii tind s0
Cac0 atribuiri interne 5entru succes 1i atribuiri e4terne 5entru e1ec D lucru numit &ias de
ti5 self-serving.
+rin 5risma teoriei Cormulate, )einer e45lic0 st0ri emo:ionale 5recum Curia,
ino0:ia, ru1inea sau mFndria. (Fndria, de e4em5lu, se e45erimenteaB0 En mod ti5ic 5e
lFn-0 Cericire, atunci cFnd 5ro5ria 5ersoan0 este 5erce5ut0 a Ci cauBa unui reBultat 5oBiti.
In mod similar, autoatribuirea unui reBultat ne-ati este 5us0 En le-0tur0 cu emo:ii
5recum ina 1i ru1inea. (ila este r0s5unsul la un reBultat ne-ati stabil 1i necontrolabil
e45erimentat de altcinea (cum ar Ci a Ci n0scut cu o inCirmitate). <uria este r0s5unsul la
un outcome ne-ati e45erimentat de eu 1i 5us 5e seama unei alte 5ersoane, care 5utea
controla res5ectiul outcome.
nfluena amintirilor emoionale asupra tririlor afective prezente/ De1i 5roblema
e4isten:ei 1i Cunc:ion0rii Gmemoriei aCectieH r0mFne desc,is0, este o certitudine Ca5tul c0
e45erien:ele aCectie trecute se stoc,eaB0 En memorie 1i e4isten:a lor inCluen:eaB0 tr0irile
emo:ionale 5reBente.
Acest lucru este cel mai eident En caBul Cricii D 1i anume, En caBul fricii
condiionate (a5ud Brewin, 1988). Atunci cFnd Crica tr0it0 este 5roocat0 de eenimente
#!
e4trem de stresante, ea 5oate 5ersista mult En tim5 1i 5oate rea50rea 5e nea1te5tate D lucru
eiden:iat la eteranii de r0Bboi sau la ictimele su5raie:uitoare ale unor accidente sau
mari deBastre naturale, care deBolt0 sim5tomele a1a3numitei tulbur0ri de stres 5ost3
traumatic. Du50 Rac,man (198"), Crica rea5are ca urmare a e1ecului de a 5rocesa
emo:ional En mod satisC0c0tor eenimentele traumatice 1i modalitatea de r0s5uns la
acestea. Du50 Lan- (19@@, 19@9), En memoria de lun-0 durat0 se stoc,eaB0 un model
5rototi5ic al Cricii, noile eenimente 1i situa:ii Ciind testate 5rin ra5ortare la acest model:
dac0 cores5und suCicient de mult, amintirea stocat0 este actiat0 1i este tr0it0 Crica.
Reac:iile de Cric0 5ot Ci declan1ate a5roa5e instantaneu de situa:ii noi care sunt o
reminiscen:0 a unei e45erien:e traumatice anterioare. Dar noua situa:ie este 5rocesat0 nu
doar automat, 5recon1tient, ci 1i la niel con1tient: se ealueaB0 -radul En care situa:ia
re5reBint0 o amenin:are, 5recum 1i cauBele res5ectiei situa:ii 1i resursele indiiduale de
a3i Cace Ca:0. Aceast0 ealuare con1tient0 5oate am5liCica sau reduce r0s5unsurile
automate (5recon1tiente), ea determinFnd calitatea tr0irii emo:ionale.
.taamentul i bazele sale cognitive+ In:ele-erea baBelor co-nitie ale aCectiit0:ii ne
5oate a$uta s0 desciCr0m 1i natura uneia dintre com5onentele de baB0 ale nielului aCecti
al 5ersonalit0:ii D 1i anume, ata1amentul.
Ata1amentul re5reBint0 tendin:a Ciin:ei umane
/1
de a c0uta a5ro5ierea anumitor
5ersoane
/!
(numite -eneric G5ersoane semniCicatieH sau Gobiecte O Ci-uri de ata1amentH)
1i de a sim:i En 5reBen:a acestora conCort 1i 5rotec:ie (At'inson et al., !""!). Cercet0torii
care au studiat tema ata1amentului (dintre care men:ion0m aici 5e So,n Bowlb&, (ar&
Ainswort,, (ic,ael Rutter) au distins mai multe laturi ale acestuia:
latura aCecti0: ata1amentul re5reBint0 o le-0tur0 emo:ional0 durabil06
latura re-latorie: ata1amentul $oac0 un rol im5ortant En autore-larea st0rilor
emo:ionale 1i a com5ortamentului6
latura c&'nitiv$: ata1amentul include un set de re5reBent0ri mentale asu5ra
5ro5riei 5ersoane, asu5ra celorlal:i (50rin:i, 5rieteni etc.) 1i asu5ra rela:iilor
inter5ersonale. El este un cadru de 5rocesare a inCorma:iei, un Gmodel intern
o5erantH 5rin 5risma c0ruia se ealueaB0 toate rela:iile sociale. Ata1amentul
inCluen:eaB0 modul En care 5erce5em 1i En:ele-em realitatea, atribuirile En rela:iile
inter5ersonale, atitudinile 1i e45ectan:ele Ca:0 de ceilal:i.
.cenariul co-niti al ata1amentului, stocat En memoria de lun-0 durat0, ne
modeleaB0 e45erien:a social0 1i aCecti0 C0r0 ca noi s0 con1tientiB0m nea50rat acest lucru.
nfluena afectivitii asupra proceselor cognitive. +entru Ence5ut om s5une c0 Bicala
du50 care starea aCecti0 ne Cace Gs0 edem lumea cu al:i oc,iH este mai mult decFt o
metaCor0. +ersoane aClate En st0ri aCectie diCerite percep as5ecte diCerite ale uneia 1i
aceleia1i situa:ii6 la ederea unui cFine un iubitor de animale, bucuros de EntFlnire, a
remarca blana deas0 sau oc,ii Crumo1i ai acestuia, 5e cFnd o 5ersoan0 care se teme de
aceste 5atru5ede 1i dore1te s0 o ru50 la Cu-0 a sesiBa col:ii Gdul0uluiH, care3i or 50rea
/1
De Ca5t, conduita ata1amentului este Coarte des obserat0 En lumea animal0, nu doar la om.
/!
Ata1amentul se 5oate maniCesta Ca:0 de al:i oameni, dar 1i Ca:0 de animale, institu:ii sau idei.
#2
mari 1i amenin:0tori. %ot a1a, tr0s0turile 5ersoanei iubite le 5erce5em ca Ciind Crumoase,
5e cFnd atunci cFnd anti5atiB0m o 5ersoan0 Ei GedemH 50rul nearan$at sau 5raCul de 5e
5antoCi.
In -eneral Ens0, 5rocesele 5erce5tie, cele aten:ionale sau cele mneBice nu sunt
Enso:ite de st0ri aCectie D doar dac0 nu cuma materialul care este 5rocesat nu are o
semniCica:ie emo:ional0 5articular0 5entru indiid. De e4em5lu, cu reCerire la 5rocesul
)ne#ic, a3i cere cuia s0 s5un0 ca5itala unei anumite :0ri 5utem 5resu5une c0 re5reBint0
o sarcin0 care nu im5lic0 tr0iri aCectie D doar dac0 nu cuma 5ersoana a iBitat
res5ectiul ora1 1i are amintiri 5l0cute sau ne5l0cute le-at de acest Ca5t (a5ud Brewin,
1988, 5. /"). La Cel stau lucrurile 1i dac0 orbim des5re memoria autobio-raCic0, de1i aici
im5re-narea cu Cactorul aCecti este mai mare (a1a se 1i orbe1te des5re a1a3numitele
Gamintiri aCectieH): a3i cere cuia s0 relateBe ce s3a EntFm5lat la 1edin:a de la locul de
munc0 r0mFne o 5oestire GreceH, atFta reme cFt discu:iile nu au Cost a5rinse, s0
s5unem.
.t0rile aCectie, ca 1i 5rocesele co-nitie, sunt o 5reBen:0 G5ermanent0H a ie:ii
5si,ice D c,iar Cie doar En Corma lor diCuB0 de dispo%iie afectiv. Aceast0 dis5oBi:ie
aCecti0 5are a se aCla En le-0tur0 cu Cunc:ionarea 5roceselor mneBice, du50 cum au ar0tat
o serie de studii clasice En domeniu
/2
. .3au eiden:iat astCel (a5ud Brewin, 1988):
un eCect de En0:are de5endent de stare (state-dependent learning effects): un
material tinde s0 Cie reamintit cel mai bine atunci cFnd e4ist0 o 5otriire strFns0
Entre circumstan:ele En care a Cost En0:at ini:ial 1i circumstan:ele En care 5ersoana
Encearc0 s0 1i3l reaminteasc06
un eCect de con-ruen:0 a dis5oBi:iei (mood congruity effects): reamintirea este de
obicei su5erioar0 cFnd e4ist0 o 5otriire (similaritate) Entre valena afectiv a
materialului En0:at 1i dis5oBi:ia En care se -0se1te 5ersoana cFnd 1i3l reaminte1te.
.tarea emo:ional0 cre1te accesibilitatea anumitor ti5uri de materiale En memorie.
Credinele subiacente tririi ca mod de a diferenia tririle afective/ DiCeren:ele Entre
tr0irile aCectie sunt de dou0 mari Celuri:
cantitative, adic0 de intensitate
/#
. Du50 acest criteriu, st0rile aCectie ariaB0 5e un
continuum, di,otomia (5reBentOabsent) Ciind una Cor:at0. <rica, de e4em5lu,
ariaB0 de la ine4istent0 O redus0 la ma4im0 (teroare). >aria:ia se 5roduce atFt de
la o 5ersoan0 la alta (aria:ie interindiidual06 unii oameni sunt mai tem0tori Gdin
CireH, al:ii, mai cura$o1i), cFt 1i la aceea1i 5ersoan0, En Cunc:ie de obiectul temerii
1i de situa:ia concret0 (aria:ie intraindiidual06 de e4em5lu, cinea se 5oate teme
5u:in de cFinele le-at 1i de dincolo de -ard al ecinului s0u 1i enorm cFnd acest
cFine este liber 1i de aceea1i 5arte a -arduluiK)6
/2
=esign3ul unor astCel de studii 5resu5unea Cie inducerea e45erimental0 a unor dis5oBi:ii eleate sau
de5resie, Cie utiliBarea unor -ru5uri de subiec:i Entre care e4istau diCeren:e de dis5oBi:ie ce a5ar En mod
natural.
/#
%ot un as5ect cantitati El re5reBint0 1i durata En tim5 a unei tr0iri aCectie.
##
calitative, adic0 de natur0 (inde5endent de intensitatea lor, 5utem diCeren:ia Entre
GCric0H 1i GCurieH, de e4em5lu, ca aFnd calit0:i diCerite).
In 5si,olo-ia clasic0 tr0irile aCectie erau deosebite du50 a1a3numita G5olaritateH a
lor D adic0 dac0 sunt G5oBitieH (e4em5le: bucuria, recuno1tin:a, buna3dis5oBi:ie) sau
Gne-atieH (Crica, ura, 5roasta3dis5oBi:ie, triste:ea, deBam0-irea, re-retul).
In 5si,olo-ia co-niti0 aceast0 deosebire este nuan:at0 5rin introducerea a1a3
numitului criteriu al funcionalitii, du50 care tr0irile aCectie trebuie analiBate En
situa:ie, En Cunc:ie de consecin:ele lor com5ortamentale. Du50 m0sura En care CaciliteaB0
sau nu ada5tarea 5ersoanei la o situa:ie concret0, tr0irile aCectie se Em5art En Cunc:ionale
(Cacilitatoare ale ada5t0rii) 1i disCunc:ionale (Crenatoare ale ada5t0rii). 7n as5ect
interesant este acela c0 En determinarea caracterului (dis)Cunc:ional al unei tr0iri aCectie
un rol mai im5ortant decFt aria:iile de intensitate (as5ect cantitati) El au cre!in,ele
su%iacente tr$irii (un as5ect calitati). Albert Ellis (19A!, 199#) a ar0tat Ca5tul c0
Gtriste:eaH este o emo:ie ne-ati0 Cunc:ional0 (aFnd En s5ate credin:e ra:ionale), 5e cFnd
Gde5rimareaH este nu o triste:e accentuat0, ci o stare cauBat0 de credin:e ira:ionale.
)aniera specific de procesare a informaiei #n depresie/ Co-ni:iile stau la baBa tr0irilor
noastre cotidiene6 de aceea, dac0 sunt distorsionate, 5ot -enera emo:ii inadecate,
disCunc:ionale.
De Ca5t, tocmai aFnd En edere consecin:ele lor 5si,o5atolo-ice, cercet0torii au
Cost interesa:i En mod 5articular de aceast0 clas0 a co-ni:iilor disCunc:ionale (credin:e O
conin-eri ira:ionale, atitudini disCunc:ionale, distorsiuni co-nitie), conce5Fnd 1i
instrumente 5entru a le m0sura
//
.
In -ama co-ni:iilor ira:ionale se includ 5attern3urile de -Fndire absolutiste,
5erCec:ioniste, catastroCice sau de autodealoriBare, de -enul: G<re&uie ca to:i ceilal:i
oameni s0 m0 5lac0H6 G9u3mi 5ot 5ermite s0 Cac nicio -re1eal0H6 GDac0 m3am certat cu
5arteneraO5artenerul, atunci asta Enseamn0 c0 ne om des50r:iH6 G9imeni nu m0 5laceH6
G9u sunt bunObun0 de nimicH etc. De5resia, de e4em5lu, se asociaB0 cu o serie Entrea-0
de co-ni:ii ne-atie des5re sine (G9u 5ot Cace nimic bineH), des5re ceilal:i (GCeilal:i Emi
sunt ostiliH) 1i des5re iitor (G>iitorul meu este cenu1iuH).
<erapeuii de orientare cognitivist
@7
cred c0 an4ietatea 1i de5resia re5reBint0 un
reBultat al inter5ret0rii ilo-ice a unor situa:ii de ia:0. Ei caut0 s0 modiCice la clien:ii lor
tocmai acele conin-eri ira:ionale, 5ro5unFnd ca alternati0 credin:e ra:ionale,
5reCeren:iale 1i nu absolutiste (de e4em5lu: GDesi-ur, nu se 5oate ca to:i ceilal:i oameni
s0 m0 5lac06 unii m0 sim5atiBeaB0, iar al:ii nuH6 GEste de dorit s0 -re1esc cFt mai 5u:in,
dar dac0 am -re1it, asta nu ec,ialeaB0 cu o catastroC0H6 G.unt destul de multe lucruri 5e
care reu1esc s0 le Cac bineH etc.). Credin:ele ra:ionale sunt Cle4ibile, adecate realit0:ii 1i,
deci, Cunc:ionale, asociate cu emo:ii 1i conduite ada5tatie.
//
(en:ion0m aici o serie de instrumente din bateria C;L98%R;( D Clu$: #cala de atitudini i convingeri
(AB.388)6 Profilul distresului emoional (ED+)6 .cala de atitudini disCunc:ionale (DA., Corma A)6
Chestionarul de acceptare necondiionat a propriei persoane (7.AZ)6 Chestionarul g$ndurilor automate
(A%Z).
/A
%era5eu:i Caimo1i de orientare co-niti0 sau co-niti3com5ortamental0 sunt, de e4em5lu, Aaron Bec' 1i
Albert Ellis, iar la noi En :ar0, Daniel Daid 1i 8rina *oldeici.
#/
#A