NEUROLOGIE CURS 2 21 mai 2014

Informatia senzitiva sau sensibilitatea este e ! feluri:

1" Informatia exteroceptiva culeasa de la nivelul pielii si informatia proprioceptiva termica, dureroasa si
tactila grosiera. Toate fac sinapsa in ganglionul spinal si se indreapta spre maduva. Fibrele exteroceptive
ajunse in maduva se incruciseaza. Daca leziunea este in dreapta, termica, dureroasa si tactila grosiera
sunt abolite in stanga.
2" Oase, tendoane, muschi, articulatii sensibilitatea culeasa de proprioreceptori este de ! feluri:
inconstienta"
constienta.
#ensiblitatea profunda inconstienta se incruciseaza in maduva spinarii. Daca esti lovit in dreapta
amorteste partea stanga. #ra$tul are enumirea in functie de punctul de plecare si punctul terminal.
#ensibilitatea profunda constienta nu se incruciseaza in maduva spinarii ci in bulb. $ovitura de cutit in
dreapta sensibilitatea profunda constienta este tot in dreapta.
!" #ensibilitatea profunda a interoreceptorilor apartine sistemului nervos vegetativ %mictiune, defecatie,
setea de aer, dispneea, tusea&. 'onstientizarea se face in final. Informatia se duce in partea opusa de
unde se duce mai departe raspunsul motor.
Din frontala ( porneste tractul motor care se mai numeste si tract cortico)spinal sau tract piramidal.
Tractul motor este format din ! neuroni.
Functia motorie a neuronului motor celular trebuie echilibrata de mai multe tracturi extrapiramidale.
*aspunsul motor este coordonat de ! tracturi care fac miscarea armonioasa piramidal si
extrapiramidal. Daca este afectat unul dintre aceste tracturi, miscarea devine dizarmonioasa.
Se urmareste:
+. echilibrul static %statul in doua picioare&"
!. echilibrul dinamic %mersul&"
,. miscarile voluntare"
(. coordonarea miscarilor"
-. tonusul muscular"
.. troficitatea musculara"
/. miscarile involuntare.
+
I" E$%ilibrul stati$
#unt niste lucruri care se modifica in echilibrul static %informatiile proprioceptive
de la oase, tendoane, muschi, articulatii sunt fie constiente fie inconstiente&.
0odificarile echilibrului static prin afectiuni care ating spinocerebeloasele se
numesc tulburari de statica de tip cerebelos.
0odificarile echilibrului static prin afectiuni care ating spinocotricalele se numesc afectiuni de tip
tabetic.
In tulburarile e ti& $erebelos apar:
) baza de sustinere largita"
) oscilatiile.
#ulburari e ti& tabeti$
In tabes %faza a ()a a sifilisului&:
) informatia de finete profunda constienta este diminuata pana la abolire"
) baza de sustinere largita si cand inchide ochii se dezechilibreaza. #e spune ca 1Tabeticul isi priveste
mersul2 sau 1Ochii sunt carja tabeticului2.
In sindromul tabetic
) comparativ cu tabesul, pacientul nu isi pierde echilibrul
II" E$%ilibrul inami$
*olul membrelor inferioare este:
) statul in doua picioare"
) mersul.
0ersul se realizeaza fiziologic prin miscarea celor doua membre inferioare astfel un picior impinge,
celalalt franeaza %propulsie retropulsie&.
'fe$tiuni $erebeloase:
) mersul ebrios %de betiv& se mai numeste si mers titubant"
) mers tabeti$ ) mers cu pasi inalti in care picioarele 3plesnesc3 pamantul"
) mers talonat pacientul ridica dezordonat picioarele azvarlindu)le inainte si calca pe calcai.
$a examinarea mersului in afe$tiunile &iramiale:
) in hemoragiile cerebrale apare mersul $osit"
) in sindromul par4insonian pozitia corpului este ca un semn de intrebare, pacientul face pasi mici si se
dezechilibreaza la pornire si la oprire.
!
III" (is$arile voluntare
) convulsiile"
) ticurile"
) tremuraturile.
5le sunt constiente si se pot termina datorita unei afectiuni a tractului piramidal care
duce fie la diminuarea miscarilor raspunzatoare de acest tract %&areze& fie la abolirea lor %plegii&.
Dupa felul cum este interesat corpul de aceasta paralizie avem:
) tetra&le)ie sunt afectate toate membrele:
) %emi&le)ie este afectat o jumatate de corp"
) &ara&le)ie sunt afectate numai membrele inferioare.
Tracturile cortico)spinale sau piramidale sunt !. 6oate fi interesat unul sau amandoua.
#tim ca '
.
este vertebra cervicala proeminenta.
La %emi&le)ie s)a intamplat din creier pana la nivelul '
-
si este leziune unilaterala a tractului"
La tetra&le)ie deasupra lui '
-
cu ambele tracturi lezate. 7u exista vindecare ci doar o posibila vaga
recuperare.
La &ara&le)ie leziunea este numai medulara sub D
!
.
0iscarile sunt abolite.
I*" Cooronarea mis$arilor
'oordonarea miscarilor nu se poate face decat cu un tonus muscular normal. De
coordonare si tonus raspunde cerebelul.
Sinromul $erebelos se manifesta prin:
,
) %i&ermetria proba indice)index:
) asiner)ia ) se ridica calcaiul in dreptul genunchiului"
) aiao$o+inezia proba moristii miscari rapide in sens contrar"
) asimetria proba barre ca atunci cand faci abdomene"
) vorbirea este discontinua"
) scrisul este numai cu litere de tipar, tremurate si inegale, cu linii
intrerupte %scrisul cerebelos&.
In sinromul tabeti$:
) %i&ermetria foarte bine dar cu ochii inchisi nu poate"
) asiner)ia foarte bine dar cu ochii inchisi nu poate.
) aiao$o+inezia foarte bine dar cu ochii inchisi nu poate"
) asimetria foarte bine dar cu ochii inchisi nu poate.
*" #onusul
Tonusul este starea de semicontractie a muschiului si este controlat de ! sisteme
piramidal si extrapiramidal. 8ceste doua controale duc la hipertonie spre deosebire de cerebel care duce la
hipotonie.
'fe$tiuni:
) hipertonie piramidala"
) hipertonie extrapiramidala.
Cara$tere ale &iramialei:
) este segmentara %pe o jumatate de corp& este diferita pentru membrul inferior si pentru membrul
superior. 0embrul inferior este in extensie cu varful inauntru mers cosit. 0embrul superior este in
flexie.
) hipertonia membrelor superioare este elastica. I se mai spune 1in lama de briceag2"
(
) miscarile voluntare accentueaza hipertonia pana la blocare"
) nu dispare in somn.
Cara$tere ale e,tra&iramialei %sindroame par4insoniene&:
) este totala atitudine de flexie generalizata. 6ozitia corpului este ca un semn de intrebare, pacientul face
pasi mici si se dezechilibreaza la pornire si la oprire"
) hipertonia membrelor superioare este plastica semnul rotii dintate"
) semnul lui 7oica hipertonia in timpul efortului dispare"
) dispare in timpul somnului
*I" #rofi$itate
Integritatea celor ! tracturi %piramidal si extrapiramidal& asigura nu numai miscarile
active si tonusul muscular ci prin descarcari la nivelul neuronului periferic apar impulsuri care asigura
troficitatea %hranirea& muschiului.
8fectiunile duc la sindroame amiotrofice si paralizie.
9oala cea mai intalnita care are ca simptome: paralizia bilaterala, flasca%hipotonie&, atrofica %atrofie& este
&oliomielita.
8lta boala mai rara care vine de la capusa este sinromul 'rran-.u$$enne se localizeaza in special pe
neuronii din '
-
)'
.
ducand la un sindrom amiotrofic care porneste de la nivelul degetelor si progreseaza dand
aspectul unor maini de copil si care se asociaza cu hemoragie masiva cerebrala. 8pare 1mana de maimuta2. 7u
are tratament.
Sistemul e,tra&iramial are trei fun$tii:
) controlul tonusului"
) miscarile automate initial constiente apoi trecute in memorie"
) miscarile involuntare.
*II" (is$arile involuntare
-
) convulsii"
) ticuri"
) tremuraturi.
#remuraturi s&e$ifi$e:
) debutul la sindroamele par4insoniene par4insonul debuteaza la nivelul extremitatilor mainilor cu un
semn tipc a lui 9abins4i %ca si cum ar numara monezi&. 'u timpul tremuratura incepe sa urce: antebrat,
brat. Tremuratura capului la par4insonieni este a aprobarii continue. 'oboara pe membrele inferioare si
apar miscari de pedalare. #pre final apare faciesul de statuie %nu mai are mimica, fata incremenita&"
) tremuratura cerebeloasa are un caracter se accentueaza in momentul atingerii tintei"
) tremuratura senila negarea continua"
) tremuratura alcoolica in special degetele si buzele si in special dimineata.
#ratamentul este unic:
) 'omplex 9 9
+
, 9
.
"
) Fosfobion
) 5ncephabol"
) 'erebrol:sin.
;n nerv creste + mm in !( de ore. Intr)un traumatism medular de '
-
)'
(
de la cerebel pana la '
-
)'
(
sunt (< de
cm, adica (<< mm, adica este nevoie de (<< de zile pentru refacere daca el se sudeaza corect.
.
/