Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE
Procesul evolutiei spirituale este un proces de extindere a
constiintei. Arborii sunt mai constienti decat stancile, animalele
suni mai constiente decat arborii, oamenii sunt mai constienti
decat animalele, un udd!a este mai constient decat omul
obisnuit. "tarea de udd!a, constiinta c!risiica, iluminarea sunt
expresii care desemnea#a $ toate $ nasterea constiintei per%ecie.
&ateria este in intre'ime inconstienta( un udd!a este total
constient, iar omul se a%la intr$un stadiu intermediar) nu este
nici una, nici alta. El nu mai este un animal, dar nici nu a devenit
inca #eu. El nu mai este ceea ce a %ost si nici nu este ceea ce ar
putea sa devina.
'Evolutia inconstienta se sfarseste odaia cu aparitia omului, ne
spune Os!o( odata cu el incepe evolutia constienta. Dar evolutia
constienta nu incepe de la sine; acest lucru nu se realizeaza decat
daca exista o decizie a voastra.'
Deoarece viata implica existenta miscarii, sta'narea este
imposibila. *ie evoluam, indreptandu$nc spre un plan superior de
constiinta, %ie re'resam( depinde de noi. Deci#ia este inevitabila.
C!iar si in$deci$#ia este o deci#ie subtila$ &a+oritatea oamenilor
cauta uitarea) intoarcerea ta inconstienta. O reali#ea#a prin
intermediul alcoolului si al dro'urilor, prin munca, activitate
sexuala sau stimulare sen#oriala. Numai unii dintre ei se
!otarasc sa reali#e#e calatoria spre constiinta superioara$
Tocmai acestei minoritati i se adresea#a con%erintele lui Os!o,
reunite in pre#enta lucrare.
Os!o incepe acolo unde se opreste psi!olo'ia occidentala.
El mer'e mai departe decat *reud, ,un' si dccal descoperirile
recente despre potentialul uman. Daca psi!olo'ia %reudiana
este de ordin patolo'ic, iar aceea a lui &aslo- se re%era la omul
sanatos din punct de vedere mental,
aceea a lui Os!o se re%era la iluminare. Ia starea de udd!a.
Os!o nu este doar un maestru iluminai ci si un expert in
psi!olo'ie. El ne %ace sa strabatem straturile %iintei, revelandu$
nc treptat pro%un#imile intime si ascunse din noi. Plecand de la
psi!ic, el avansea#a $ pas cu pas $ spre transcendent. Plecand
de la domeniul cunoscut, el avansea#a spre ceea ce este
inco'niscibi. Plecand din punctul in care suntem, el ne duce
acolo unde putem a+un'e) "in Orient nu vorim despre psiholo!ie
ci despre fiinta; nu vorim despre sanatate mentala ci despre
pro!res spiritual; nu vorim despre ceea ce faceti ci despre
ceea ce sunteti/
Problemele abordate de Os!o in con%erintele din aceasta
carte nu se re%era la nimic altceva decat Ia %ormarea omului
nou. "in'ura sa preocupare este aceea de a crea atmos%era in
care sa %ie posibila reali#area slarii$$de$udd!a. Pentru ca
aceasta reali#are sa aiba loc, spune el, trebuie s%l ne acceptam
tn totalitate. Nu trebuie sa ne'am nici irationalul nici
rationalul, nici intelectul nici a%ectivitatea, nici stiinta, nici
reli'ia. Omul trebuie sa pro'rese#e in mod liber, mer'and de
la un pol la celalalt. ""piritul treuie sa fie educat in mod lo!ic
si rational, spune el, dar in acelasi timp si prin meditatie #non$
rationala%; treuie sa educam ratiunea dar$in acelasi timp $ si
partea afectiva. indoiala treuie sa existe dar $ de asemenea $ st
credinta... &u poate pro!resa nici cel care nea!a irationalul, nici
cel care nea!a rationalul &u puteti protpesa daca acest lucru nu
se realizeaza in totalitate,/
Os!o nu este un %ilo#o%$ .imba+ul sau nu este %acut pentru
a ne umple mintea de cunoastere( ci ne incita sa experimentam
direct ceea ce se a%la dincolo de cuvinte( ne incita la evolutie
interioara, la reali#area ultima a potentiali tatilor noastre, a
semintei pe care o avem in interiorul nostru.
1
Ma "at'a (harti
1. RE0O.UTIA INTERIOARA
Este capail omul, din punctul de vedere al speciei, sa atin!a
iluminarea )n viitor* )n ce punct al evolutiei se !aseste el )n
prezent*
Procesul natural si automat al evolutiei se s%arseste odata cu
omul. Omul este ultimul produs al evolutiei inconstiente. Odata
cu el incepe evolutia constienta.
Trebuie sa luam in considerare mai multe aspecte. Primul)
evolutia inconstienta este mecanica si naturala. Ea se reali#ea#a
de la sine. Pe parcursul ei, constiinta se de#volta. Iar la aparitia
constiintei, evolutia inconstienta se opreste, obiectivul ci %iind
atins. Evolutia inconstienta nu isi +usti%ica existenta decat pana
in punctul aparitiei constiintei.
Omul este constient. intr$un %el, el a reali#at iranscenderca
naturii. Natura a devenit neputincioasa In ceea ce$1 priveste(
ultimul produs posibil al evolutiei naturale s$a actuali#ai.
Omul este liber sa decida daca doreste sau nu sa evolue#e.
Al doilea aspect) evolutia inconstienta este un %enomen
colectiv, in timp ce evolutia constienta este individuala. Ea
mer'e dincolo de specie. De acum inainte, evolutia va %i un
proces individual. Constiinta crea#a individualitatea. inainte
de de#voltarea constiintei, individualitatea era inexistenta) nu
exista decat specia. Atata timp cat evolutia este inconstienta,
procesul este automat, %ara nici o incertitudine. Totul se
petrece pe ba#a le'ii cau#ei si e%ectului. Existenta este
mecanica si si'ura. insa odata cu aparitia omului, odata cu
constiinta, apare incertitudinea. Nimic nu mai este si'ur.
Evolutia arc loc sau nu. Potentialitatea exista, dar deci#ia
depinde de %iecare individ in parte.
Acest %apt explica starea de anxietate. "peci%ic in%erioare
omului nu cunosc anxietatea, deoarece ele nu cunosc deci#ia.
Totul se intampla prin necesitate. Nu exista deci#ie, deci nici
entitate care decide si, %n
absenta acesteia din urma, anxietatea nu poate exista. Cui sa$i
%ie %rica2 Cine sa %ie intr$o stare tensionata2
Cand deci#ia devine posibila, anxietatea o urmea#a, la %el ca o
umbra. Totul devine deci#ie, e%ort constient. Responsabilitatea va
apartine in intre'ime. Daca este un esec, asta este.
Responsabilitatea esecului va revine voua. Daca reusiti, reusiti.
Responsabilitatea reusitei va revine, de asemenea.
"i, dintr$un anumit punct de vedere, orice deci#ie este
ireversibila. Nu puteti sa o evitati, nici sa o uitati, nici sa o
depasiti. Deci#ia voastra va determina destinul. Ea ramane cu
voi, este parte inte'ranta din voi( nu puteti ne'a acest %apt.
Numai ca deci#ia voastra este intotdeauna un +oc. Orice
deci#ie se ia in intuneric, in sensul ca nimic nu mai este si'ur.
Tocmai aici 'asim cau#a anxietatii umane. Anxietatea o
patrunde pana la radacinile sale. Ceea ce il %ramanta in primul
rand pe om este intrebarea) a %i sau a nu %i, a %ace sau a nu
%ace. A %ace aceasta sau a %ace cealalta.
In$deci#ia este imposibila. Cand nu decideti, atunci de %apt
decideti sa nu luati nici o deci#ie( aceasta este tot o deci#ie. in
consecinta, deci#ia este o necesitate $ nu puteti sa va abtineti
de la a decide. A nu decide are acelasi e%ect ca oricare alta
2
deci#ie.
*rumusetea, demnitatea si 'loria omului provin din constiinta
sa, c!iar daca ea este $ in acelasi timp $ si o povara. 3loria si
povara isi %ac aparitia odata cu constiinta. Orice pas determina o
oscilatie intre cele doua. Odata cu omul, apare deci#ia si
constienta. Omul poate evolua, dar numai prin e%ortul individual.
Puteti evolua sau nu pana la starea$de$ud!!a. Depinde de voi.
Evolutia este deci %ie colectiva inconstienta, %ie individuala $ si
deci constienta. De %apt, termenul de evolutie subintele'e
pro'resia inconstienta si colectiva, ast%el incat in ca#ul omului ar
%i pre%erabil sa se %oloseasca termenul de /revolutie/. Odata cu
omul apare posibilitatea revolutiei. Acest cuvant asa cum il
intele' eu, implica un e%ort constient si individual in sensul
evolutiei. Alt%el spus, este un proces care trebuie sa duca
notiunea de responsabilitate pana in punctul ei extrem 4c!iar
daca nu sunteti raspun#atori decat de propria voastra evolutie5.
De obicei, omul tinde sa scape de responsabilitatea evolutiei
sale, de responsabilitatea libertatii de deci#ie. ii este %oarte %rica
de libertate. "clavul nu este responsabil pentru propria sa viata(
responsabilitatea o poarta altii in locul lui. Dintr$un anumit
punct de vedere conditia de
sclavie este %oarte con%ortabila( ea nu are nici o 'reutate.
"clavul este liber in sensul ca scapa de contradictia deci#iei
constiente.
insa, din momentul in care sunteti liberi sa ale'eti, trebuie
sa luati propriile voastre deci#ii. Nimeni nu va obli'a sa %aceti
ceva) toate solutiile va sunt desc!ise. "i atunci incepe tensiunea
mentala, iar omul incepe sa se teama de libertatea sa.
Atractia pe care o exercita ideolo'ii ca %ascismul sau
comunismul provine din %aptul ca ele o%era o solutie problemei
libertatii si il eliberea#a pe om de responsabilitatea sa
individuala. Ele il eliberea#a de povara pe care i$o impune
responsabilitatea, in acest ca# devine responsabila societatea.
Cand lucrurile mer' prost, mai ramane posibilitatea de a acu#a
statul) or'ani#atia. in aceste %orme sociale omul nu este decat
un element de structura colectiva. Numai ca, asa cum aceste
%orme nea'a libertatea individuala, tot ast%el ele nea'a si
posibilitatea evolutiei umane. Ele re%u#a extraordinara
posibilitate o%erita de revolutie, inclusiv totala trans%ormare a
%iintei umane. Odata cu ele, posibilitatea de implinire ultima este
distrusa( are loc o re'resie, o intoarcere spre animalitate.
Pentru mine, evolutia nu este posibila decat daca este ba#ata
pe responsabilitatea individuala. 0oi sin'uri sunteti
raspun#atori. Aceasta responsabilitate este de %apt o mare
binecuvantare ascunsa. Odata cu ea apare lupta care, in %inal,
conduce la atentia eliberata de deci#ie.
0ec!ea sc!ema a evolutiei inconstiente a luat s%arsit odata
cu omul. Puteti sa recadeti in ea, insa este imposibil sa ramaneti
acolo. *iinta voastra s$ar revolta. Omul are constiinta( el trebuie
s$o pastre#e. Nu are de ales.
*ilo#o%ii cum ar %i Aurobindo atra' mai ales %iintele care
cauta escapismul. Ei a%irma existenta evolutiei colective. Divinul
va cobora asupra oamenilor si vor primi, cu totii, iluminarea.
Pentru mine acest proces este de neconceput. "i c!iar daca
posibilitatea ar exista, ea ar %i inutila. Daca atin'eti iluminarea
%ara sa %aceti e%orturi personale, ea nu are nici o valoare. Ea
nu va aduce exta#ul ce incoronea#a e%ortul. O considerati
normala, la %el cum va considerati normali oc!ii, mainile, siste$
mul respirator. Acestea sunt binecuvantari si'ure, dar pe care
nu le apreciea#a nimeni, care nu sunt dra'i nimanui.
intr$o #i va veti naste in starea de iluminare, asa cum
promite Aurobindo. Acest lucru va %i insa inutil. O multime de
lucruri va vor %i accesibile, dar pentru ca au %ost dobandite %ara
tensiune, %ara durere, ele nu vor mai avea pentru voi nici un
sens) sensul lor va va scapa. E%ortul constient este
indispensabil. implinirea este mai putin semni%icativa
decat e%ortul in sine. Tocmai e%ortul ii con%era o semni%icatie(
tocmai lupta o pune in valoare.
Dupa parerea mea, iluminarea de ori'ine colectiva,
inconstienta $care vine asupra voastra ca un dar Divin $ este nu
numai imposibila ci si lipsita de sens. Trebuie sa luptati pentru
obtinerea iluminarii. .upta este ceea care crea#a posibilitatea
de a vedea exta#ul ce vine asupra voastra, a$6 trai si a$6
mentine.
* * *
Evolutia inconstienta se s%arseste odata cu aparitia omului(
si atunci evolutia constienta 4revolutia5 ii ia locul. Totusi,
evolutia constienta nu se naste din ea $ insasi. Ea nu apare
decat odata cu deci#ia. Daca nu va decideti in directia ei 4si
acest lucru il %ac ma+oritatea oamenilor5, traiti intr$o tensiune
extrema."cena lumii contemporane se pre#inta alt%el) oamenii
3
nu stiu unde sa mear'a, nici ce sa %aca. Nu se poate %ace nimic
%ara e%ort constient. Nu putem sa ne reintoarcem la inconstienta.
Poarta s$a inc!is( podul s$a prabusit inapoia noastra.
A evolua in mod constient insemna a ale'e o nobila aventura.
De %apt, sin'ura aventura ce poate exista pentru %iinta umana.
Drumul este 'reu, el nici nu poate %i alt%el. Eroarea si esecul exista
$ cu si'uranta $pentru ca nimic nu mai este si'ur. Iar aceasta
situatie crea#a tensiunea mentala. Nu stiti unde sunteti si nu
stiti nici unde sa mer'eti. "unteti %ara identitate.
Aceasta situatie va poate aduce c!iar pana in pra'ul
sinuciderii. "inuciderea este un act speci%ic omului. Animalele sunt
incapabile sa se sinucida deoarece ele nu pot ale'e, in mod
constient, moartea. Natura este un %enomen inconstient, 6 as%el ca
si moartea. Totusi, odata cu aparitia omului $ omul i'norant si
neevoluat $ deci#ia mortii devine o posibilitate.
Nu va puteti ale'e nasterea. Din acest punct de vedere, va
a%lati in mainile evolutiei inconstiente. De %apt, nasterea nu tine
nicidecum de vointa omului( ea este $ prin natura sa $ animala,
ne%iind re#ultata din deci#ie. Natura umana se naste odata cu
deci#ia. Puteti decide sa muriti $ puteti ale'e moartea. Ast%el,
sinuciderea este un act speci%ic omului.
Daca nu decideti sa evoluati in mod constient, aveti toate
sansele sa ale'eti sinuciderea. Poate va va lipsi cura+ul de a
actuali#at aceasta deci$
#ie, dar veti trece printr$un proces %oarte incet si lun', similar cu
sinuciderea, sau veti ve'eta asteptand moartea.
* *
Nimeni nu este raspun#ator de evolutia voastra personala.
insasi acceptarea acestui %apt va da putere. Iata$va pe drumul
pro'resului, al evolutiei.
insa noi cream #ei, sau ne re%u'iem pe lan'a vreun 'uru,
pentru a scapa de responsabilitatea pe care o implica viata si
evolutia. incercam sa plasam raspunderea noastra unei alte
%iinte. in ca#ul in care nu credem in #ei sau in 'uru, avem
tendinta sa %u'im de raspundere prin intermediul dro'ului, a
intoxicatiei, prin tot ceea ce crea#a inconstienta, in acelasi timp,
%aptul de a arunca raspunderea intr$un asemenea mod este
absurd, pueril, copilaresc. Acest %apt nu %ace decat sa intar#ie
clipa in care va trebui sa %acem %ata problemei, acest %apt nu o
re#olva. Putem actiona ast%el pana la moarte. Problema va
continua sa existe si, in urmatoarea noastra renastere, totul va
%i la %el.
Din momentul in care deveniti constienti de
responsabilitatea voastra, toate iesirile care duc spre
inconstienta se inc!id. Dorinta de a %u'i este o nebunie,
responsabilitatea repre#entand o extraordinara sansa de
evolutie. .upta pe care ea o intretine permite de#voltarea
unui nou clement. A deveni constienti insemna a intele'e ca
totul depinde de voi. C!iar si #eii vostri, care sunt un produs
direct al ima'inatiei voastre, in de%initiv, totul este in voi, si voi
purtati raspunderea. Nu este nimeni acolo pentru a va asculta
+usti%icarile $ nu exista o curte de apel. "unteti pe deplin
responsabili.
in plus, sunteti sin'uri, absolut sin'uri. Acest lucru trebuie
sa$6 Intele'eti cu claritate. Odata cu constiinta se naste
solitudinea. Cu cat constiinta voastra se lar'este, cu atat mai
mult creste sentimentul solitudinii. Nu incercati sa %u'iti de
aceasta realitate intorcandu$va spre societate, prieteni,
asociati, multime. Nu %u'iti1 "olitudinea este un %enomen
semni%icativ) intre'ul proces de evolutie conver'e catre ea.
Constiinta voastra s$a lar'it atat de mult, incat ea va revelea#a
realitatea solitudinii voastre. De alt%el, tocmai prin intermediul
ei atin'eti iluminarea.
"olitudine nu inseamna i#olare. "entimentul i#olarii apare
atunci cand incercam sa scapam de solitudine ca nu suntem
dispusi s$o ac$ceptam. Daca incercati sa va sustra'eti realitatii
solitudinii, veti avea impresia de i#olare. "i atunci va intoarceti
spre multime sau spre vreun mi+loc oarecare de intoxicare ce
va va %ace sa uitati aceasta impresie. I#olarea isi va crea
propriile sale mi+loace ma'ice care duc la uitare.
Daca puteti sa ramaneti sin'uri, absolut sin'uri, %ie si doar o
sin'ura clipa, e'o$ul va muri, eul va muri. Explodati... nu mai
sunteti... E'o$ul nu exista in sine( el este intotdeauna in relatie
cu cineva. De %iecare data cand sunteti sin'uri, se produce un
miracol) e'o$ul se subtia#a. Deci daca aveti cura+ul sa ramaneti
sin'uri, treptat e'o$ul se va di#olva. El nu va mai putea exista
mult timp. A ale'e sa ramai sin'ur, este un act cu totul
constient si deliberat, mult mai deliberat decat sinuciderea.
De %apt, in sin'uratate e'o$ul nu poate exista( dimpotriva, el
este pre#ent in ca#ul sinuciderii. Persoanele e'otice sunt mai
inclinate spre sinucidere. "inuciderea nu releva, in nici un ca#,
4
starea de solitudine( ea nu poate avea loc decat in relatie cu
cineva. Prin ea, e'o$ul nu su%era. Dimpotriva, el creste. El se
indreapta spre o noua nastere avand mai multa %orta ca
niciodata.
"olitudinea slabeste eul. Nu mai exista nimic cu care am
putea %i in relatie, si $ datorita acestui %apt $ e'o$ul nu poate
exista. in consecinta, daca sunteti 'ata sa acceptati solitudinea,
%ara cea mai mica e#itare $ %ara dorinta de a %u'i $ sau de a va
intoarce daca acceptati realitatea solitudinii voastre asa cum
este ea, aceasta devine o oca#ie extraordinara. "unteti ca o
samanta, care contine o multime de posibilitati. Amintiti$va insa
ca samanta trebuie sa explode#e, ast%el incat planta sa poata
creste. E'o$ul este la %el ca o samanta, el este o posibilitate.
Cand el se desc!ide, in voi se naste Divinul. Divinul nu este nici
eu, nici tu) el este unul. "i tocmai solitudinea va conduce la
aceasta unitate.
Este posibil $ de asemenea $ sa creati ceva care sa
inlocuiasca aceasta unitate. 7indusii se considera un 'rup, la %el
crestinii, la %el musulmanii( India se pretinde unitara, la %el ca si
C!ina) acestea sint moduri de a substitui unitatea. Unitatea in
sine nu poate %i decat re#ultatul unei solitudini per%ecte.
O multime se poate pretinde unita, dar ea se opune $ in mod
invariabil $ unui alt lucru. Datorita %aptului ca ii impartasiti opinii$
le, va simtiti in armonie. in multime responsabilitatea individuala
dispare. Ideea de a da %oc unei mosc!ei sau unui templu nu va
va veni atunci cind santeti sin'uri( in sc!imb nu veti e#ita sa o
%aceti in
calitate de element al unui 'rup, deoarece $ in acest ca# $
raspunderea voastra individuala nu va mai %i an'a+ata. intr$un
'rup sunt responsabili toti si niciunul. Nu exista o constiinta
inividuala, ci o constiinta de 'rup. Ast%el re'resati, redevenind
asemenea animalului.
&ultimea nu este decat un substituit al sentimentului de
solitudine. Cei care intele' acest lucru, cei care sunt constienti
de responsabilitatea lor in calitate de %iinte umane, care sunt
constienti de proba di%icila, 'rea, prin care trebuie sa treaca
omenirea, nu vor ale'e substituirea. Ei vor accepta %aptele asa
cum sunt ele si nu vor crea %ictiuni. Ideolo'iile reli'ioase si
politice nu sunt decat %ictiuni care 'enerea#a un ilu#oriu
sentiment de unitate.
Unitatea nu exista decat atunci cand sunteti %ara e'o, iar
e'o$ul nu poate muri decat daca exista o completa
solitudine. Cand sunteti absolut sin'uri, nu mai sunteti. Clipa
de solitudine va %ace sa explodati. 0a raspanditi in in%init.
Iata ce trebuie inteles prin evolutie( ea nu este nimic altceva.
"i daca am adoptat denumirea de revolutie, aceasta am %acut$
o datorita %aptului ca des%asurarea acestui proces nu este
inconstienta. Puteti %i %ara e'o sau puteti ramane cu e'o$ul
vostru. Depinde de voi.
A a+un'e la solitudine $ iata sin'ura revolutie autentica. "i
aceasta necesita mult cura+. Doar un udd!a, un Iisus, un
&a!avira sunt in intre'ime sin'uri. Nu pentru ca si$au parasit
%amilia, lumea $ aceasta nu este decat o aparenta.
Renuntarea lor nu este un act ne'ativ ci unul po#itiv) o
miscare catre solitudine. in realitate, aceasta nu repre#inta
nici macar o renuntare, ci o cautare a per%ectei solitudini.
Cautarea spirituala conver'e in intre'ime spre clipa de
explo#ie, clipa in care ne re'asim absolut sin'uri. "olitudinea
aduce cu sine exta#ul. Numai ea permite obtinerea iluminarii.
Nimeni nu poate ramane sin'ur, se crea#a 'rupul, %amilia,
societatea, natiunea. Toate natiunile, toate %amiliile, toate
'rupurile sunt compuse din lasi, din oameni care nu au cura+ul
sa ramana sin'uri.
Adevaratul cura+ consta in a avea taria de a ramane sin'ur,
si aceasta insemna ca intele'eti intr$un mod per%ect constient
%aptul ca sunteti sin'ur, si ca nu poate %i alt%el. Ori va ama'iti,
ori traiti acest %apt. "i va puteti ama'i timp de numeroase vieti
dar $ %acand acest lucru $ va invartiti mereu in cerc, intr$un cerc
vicios. Cercul nu se rupe decat daca experimentati realitatea
solitudinii voastre. Atunci atin'eti centrul) centrul naturii divine,
al totalitatii, al s%intenieiNu$mi pot ima'ina un viitor in care
%iecare %iinta umana sa %ie capabila de acest lucru, in virtutea
dreptului de a se naste. Este imposibil, deoarece constiinta
este un %enomen individual. Doar inconstienta este colectiva.
Constiinta apare odata cu individualitatea. "pecia umana ca
atare nu a a+uns inca in acest punct, care a %ost insa atins de
%iintele umane individuale. *iecare om trebuie sa$si reali#e#e
*
propria individualitate si sa$si asume responsabilitatea pe care
aceasta o implica.
Primul lucru care trebuie %acut este sa acceptam solitudinea
ca %apt primordial si sa invatam sa traim cu ea. Nu sa cream
5
situatii ima'inare. Daca o %aceti nu veti putea cunoaste
adevarul. Deoarece in acest ca# sunt proiectate, create, stari
%ictive( sunt cultivate pseudo$ade$varuri ce va impiedica sa
cunoasteti ceea ce este. Traiti realitatea solitudinii. Daca reusiti,
daca intre voi si aceasta realitate nu se interpune nimic, va este
revelat adevarul. *iecare %apt revelea#a adevarul, cu conditia de a
%i va#ut in pro%un#ime.
in consecinta, traiti realitatea responsabilitatii voastre,
realitatea solitudinii voastre. Daca reusiti, va avea loc explo#ia.
Drumul este anevoios, dar altul nu exista. Tocmai di%icultatea,
tocmai acceptarea adevarului sunt cele care va duc in punctul de
explo#ie. Numai atunci exta#ul se mani%esta, nu inainte. Daca ar %i
venit din intamplare, el nu ar %i avut nici o valoare, deoarece nu l$
ati %i meritat. Nu ati %i avut capacitatea de a$6 sesi#a, aceasta
capacitate %iind produsul disciplinei.
Daca a+un'eti sa reali#ati %aptul ca sunteti responsabili de
propria persoana, disciplina urmea#a ca o consecinta %ireasca.
Nu poate %i alt%el. Dar disciplina la care ne re%erim nu provine
dintr$o constran'ere exterioara. Ea provine din propria voastra
persoana, toate actele voastre se derulea#a in ordine. Nu veti
mai spune nici macar un sin'ur cuvant super%icial.
*iind constienti de solitudinea voastra, incepeti sa simtiti $ de
asemenea $ an'oasa celorlalti. "imtind$o, nu va mai comportati
super%icial niciodata, deoarece sunteti raspun#atori nu numai
pentru voi insiva, ci si pentru altii. *aptul de a trai propria
voastra solitudine va %ace capabili sa o intele'eti pe aceea a
tuturor %iintelor umane. *iul stie ca tatal lui este sin'ur( sotia stie
ca sotul ei este sin'ur( sotul stie ca sotia sa este sin'ura. "i,
imediat ce cunoasteti acest lucru, nu puteti sa nu %iti plini de
compasiune.
* *
A accepta realitatea este sin'urul %el de 8o'a care poate
exista, sin'ura disciplina care exista. Datorita per%ectei intele'eri
a conditiei umane, veti dobandi un spirit reli'ios si deveniti ast%el
propriul vostru maestru. Dar austeritatea care urmea#a nu este
aceea a unui ascet( ea nu provine din constran'ere, ea nu este
urata. Ea este estetica. Ea vine din sen#atia interioara ca este
sin'urul drum posibil $ ca nu aveti de ales. Atunci renuntati la
lucruri( deveniti ne$posesivi.
Dorinta de a poseda provine din teama de solitudine.
Neputand sa suportam solitudinea, cautam compania cuiva.
Dar cum pre#enta oamenilor este instabila, ne intoarcem catre
obiecte. *aptul de a trai cu o %emeie nu este usor, acela de a trai
cu o masina este insa mai simplu. Deci, pana la urma, nevoia de
posesie se ras%ran'e asupra obiectelor.
Poate veti incerca c!iar o trans%ormarea persoanelor in
obiecte, mo$delandu$le ast%el incat ele sa$si piarda
personalitatea, individualitatea. "otia devine un obiect $ ea nu
mai este o %iinta umana( sotul devine un obiect $ el nu mai este
o %iinta umana.
Daca deveniti constienti de solitudinea voastra, deveniti
constienti si de aceea a altora, ca# in care recunoasteti %aptul
ca dorinta de posesie este ne%ireasca. Iar renuntarea voastra nu
mai este po#itiva, ea este umbra ne'ativa a solitudinii voastre.
Deveniti ast%el ne$posesivi. Puteti ast%el sa iubiti, sa nu mai %iti
doar un sot sau doar o sotie.
Odata cu ne$posesiunea se naste compasiunea si
austeritatea( si $de asemenea $ inocenta. *aptul de a ne'a
realitatile vietii nu este inocenta, ci viclenie. 0a ilu#ionati pe voi
insiva si pe altii. Dar cand aveti cura+ul sa traiti cu %aptele asa
cum sunt, dobanditi inocenta $ o inocenta necautata. 0oi
sunteti inocenta.
Dupa parerea mea, inocenta este sin'urul scop ce trebuie
atins. Daca sunteti inocenti, beatitudinea divina nu va intar#ia
nici o clipa sa vina asupra voastra. A %i inocent insemna a putea
primi Divinul, a %ace parte inte'ranta din Divin. Cand sunteti in
stare de inocenta, oaspetele tocmai bate la usa voastra)
'a#duiti$6.
Inocenta nu este o stare cultivabila, in masura in care a
cultiva implica o constran'ere. Constran'erea este un calcul.
Iar inocenta este in a%ara oricarui calcul. in domeniul ei orice
calcul devine imposibil.
A %i inocent insemna a avea un spirit reli'ios. Odata cu
inocenta se atin'e culmea adevaratei reali#ari. Numai ca
adevarata inocenta este, in mod obli'atoriu, produsul unei
revolutii constiente si nu acela al evolutiei colective $
inconstiente. Omul este sin'ur. El este liber sa alea'a cerul
sau in%ernul, viata sau moartea, exta#ul reali#arii sau mi#eria a
ceea ce numim in mod obisnuit viata.
"artre scria undeva) "Omul este condamnat sa fie lier." 0oi
6
puteti ale'e intre cer si in%ern. .ibertatea implica %aptul ca putem
ale'e unul din ele. Daca nu puteti ale'e decat in%ernul nu va mai
exista ale'ere, nici libertate. Iar cerul, %ara posibilitatea de
ale'ere a in%ernului, va repre#enta el insusi in%ernul. Deci#ia
indica intotdeauna o alternativa. Ea nu insemna ca nu puteti
ale'e decat binele. Ca# in care nu ar putea %i vorba de libertate.
Daca %aceti o ale'ere 'resita, libertatea este o condamnare.
Pe cand daca luati o deci#ie buna, ea se mani%esta prin bucurie.
"unteti in intre'ime raspun#atori de deci#iile voastre.
Daca sunteti pre'atiti, din interiorul %iintei voastre va iesi la
supra%ata o noua dimensiune) dimensiunea revolutiei. Evolutia s$
a s%arsit. De acum incolo aveti nevoie de altceva, de o revolutie
care va va desc!ide noi ori#onturi. Iar aceasta revolutie este
individuala( ea este interioara.
9. "A.TU. IN 3O. "AU &I"TERU.
&EDITATIEI
+e este meditatia*
&editatia nu este nici o metoda indiana, nici o simpla
te!nica. Nu puteti sa invatati sa o practicati. Ea implica o
crestere) cresterea vietii voastre in totalitate, dincolo de ceea
ce considerati ca este viata voastra in totalitate. &editatia nu
este ceva care vine sa se adau'e personalitatii voastre, asa
cum este ea. Ea nu vine spre voi decat datorita unei
trans%ormari %undamentale, a unei mutatii. Este o implinire, o
crestere. Cresterea se %ace intotdeauna in intre'ime( ea nu
este o adau'are. Este o crestere spre meditatie.
Procesul de in%lorire a personalitatii in totalitate trebuie
inteles in mod corect. in ca# contrar +ucam doar un +oc cu noi
insine, ne ocupam spiritul cu ilu#ii mentale. Iar subtilitatile
exista intr$un numar atat de mare1 Nu numai ca ele sunt
capabile sa va ama'easca, nu numai ca nu veti casti'a nimic,
dar ele va vor dauna in mod real. insasi atitudinea de a crede
ca meditatia poate %i practicata datorita unei subtilitati, insusi
%aptul de a concepe meditatia in termeni de metoda, sunt $ in
mod %undamental $ %alse. "i cand incepem sa ne +ucam cu
subtilitatile mentale, mentalul insusi su%era o deteriorare.
&entalul, asa cum exista el, nu este meditativ. Pentru ca
meditatia sa se poata naste, mentalul trebuie sa se sc!imbe in
intre'ime. Dar sa vedem mai intai care este situatia actuala
a mentalului2 Cum
I
%unctionea#a el2
&entalul traduce intotdeauna totul in cuvinte. Puteti
cunoaste cuvintele, puteti sti ce este limba+ul, structura
conceptuala a 'andirii, dar toate acestea nu va spun nimic
despre 'andire. Dimpotriva, este un subter%u'iu. Imediat ce
vedeti o %loare, o transpu$
neti in cuvinte( imediat ce vedeti un om traversand o strada,
transpuneti actiunea in cuvinte. &entalul traduce orice %apt
existential in cuvinte, iar cuvintele devin o bariera, o
inc!isoare. Acest obicei de a trans%orma intotdeauna lucrurile in
cuvinte este obstacolul ce impiedica nasterea starii de spirit
7
meditative.
in consecinta, daca doriti sa va indreptati spre o stare de
spirit meditativa, trebuie mai intai sa deveniti constienti de
obiceiul vostru de a traduce totul in cuvinte si de imposibilitatea
voastra de a opri acest proces. ,edeti lucrurile, dar %ara sa le
transpuneti in cuvinte. *iti constienti de pre#enta lor dar nu le
traduceti in cuvinte. .asati lucrurile sa %ie, %ara sa recur'eti la
limba+( lasati %iintele sa %ie, situatiile sa %ie, %ara sa recur'eti la
limba+. Nu este imposibil( este natural. Tocmai situatia voastra
pre#enta este arti%iciala, dar sunteti atat de obisnuiti cu ea,
procesul a devenit atat de automat, incat nici macar nu mai
sunteti constient de %aptul ca transpuneti %ara incetare trairile
voastre in cuvinte.
Priviti un rasarit de soare. 0oi nu sunteti constienti de spatiul
care separa perceptia voastra de punerea in cuvinte. 0edeti
soarele, ii simtiti ra#ele calde, si $ imediat $ transpuneti aceasta
traire in cuvinte. "unteti inconstienti de spatiul care exista intre
perceptie si punerea ei in cuvinte. Este vorba de %aptul de a %i
constienti ca rasaritul soarelui nu este un cuvant, ci un %apt, o
pre#enta. &entalul traduce automat orice experienta in cuvinte,
iar aceste cuvinte se interpun intre voi si trairile voastre.
A medita insemna a trai %ara cuvinte, a trai la un nivel extra$
lin'vistic. Uneori acest lucru se intampla in mod spontan. Cand
iubiti o persoana, ceea ce simtiti in primul rand este pre#enta ei
si nu pre#enta cuvintelor. Cand doi indra'ostiti sunt in intimitate
unul cu celalalt, raman in tacere. "i nu pentru ca nu au nimic de
exprimat. Dimpotriva. Cuvintele insa lipsesc( e imposibil sa %ie
pre#ente. Ele nu apar decat odata cu disparitia iubirii.
Cand doi indra'ostiti nu tac niciodata, inseamna ca iubirea
lor e moarta. Ei umplu 'olul lasat, prin cuvinte. Cand iubirea
este pre#enta atunci ele, cuvintele, lipsesc. insasi existenta
iubirii este atat de coplesitoare, atat de penetranta, incat
bariera limba+ului si a cuvintelor cade. "i, de obicei, ea nu cade
decat in experienta iubirii.
&editatia este punctul culminant al iubirii, si nu a iubirii
pentru o persoana determinata, ci pentru existenta, in
totalitatea ei. Pentru
mine, a medita insemna a intretine o relatie vie cu intrea'a
existenta care ne incon+oara. Daca a+un'eti sa iubiti orice
situatie din viata voastra, sunteti in stare meditativa.
>
Nu ma re%er aici la o subtilitate mentala, nici o metoda de a
linisti mintea. Dimpotriva( meditatia necesita o pro%unda
intele'ere a mecanismelor mentale. Imediat ce intele'eti
obiceiiul automat de a transpune trairile in cuvinte, se crea#a
un vid $ in mod spontan. 0idul urmea#a intele'erea, la %el ca o
umbra.
Adevarata problema nu este %aptul de a intele'e cum
a+un'em sa meditam, ci aceea de a intele'e de ce nu suntem
in meditatie, insusi procesul meditatiei este de ordin ne'ativ.
Nu este vorba de a adau'a ceva %iintei voastre, ci de a ne'a
un lucru care i$a %ost de+a adau'at.
"ocietatea nu poate exista %ara limba+ $ acesta ii este
indispensabil. Existenta, dimpotriva, se poate lipsi de el. Prin
aceasta nu intele' %aptul ca trebuie sa %acem abstractie in
intre'ime de limba+) uneori este necesar sa recur'em la el.
Ceea ce trebuie %acut este %aptul de a putea pune in miscare
si intrerupe mecanismul transpunerii in cuvinte. In calitate de
%iinta inte'rata social, mecanismul limba+ului va este
indispensabil, insa atunci cand va a%lati in %ata existentei el
trebuie intrerupt. Daca nu puteti sa o %aceti, daca el se
produce %ara incetare si sunteti incapabili sa il opriti, in acest
ca# sunteti sclavii lui. &entalul trebuie sa %ie un instrument,
nu stapanul.
Cand mentalul este stapan, voi va a%lati intr$o stare ne$
meditativa. Cand sunteti stapani voi insiva $ cand constiinta
este stapana $ sunteti in stare meditativa. A medita insemna deci
a %i stapanul mecanismelor mentale.
&entalul $ si %unctia sa lin'vistica $ nu este ultima posibilitate
a%lata in interiorul vostru. Existenta voastra se 'aseste dincolo
de ea( existenta trece dincolo. Constiinta transcende planul
limba+ului, existenta de asemenea. Cand constiinta si existenta
nu mai %ormea#a decat o sin'ura entitate, se produce o
comuniune. Aceasta comuniune este meditatia.
Trebuie renuntat la limba+. Nu prin suprimare sau
eliminare, ci ast%el incat el sa nu mai %ie un obicei care sa
ocupe intre'ul timp al existentei voastre. Cand mer'eti,
picioarele voastre trebuie sa se miste. Dar daca ele continua
sa o %aca si atunci cand sunteti ase#at, insemna ca sunteti
anormal. Trebuie sa stiti sa le imobili#ati. Tot ast%el, cand nu
vorbiti nimanui, limba+ul trebuie sa dispara. Daca sunteti in
masura sa intrerupeti procesul limba+ului, sunteti pre'atiti
pentru meditatie. &editatia este un proces de crestere, nu o
8
te!nica. Nici o te!nica nu este vie, ast%el incat sa v$o puteti
insusi. insa un proces, dimpotriva, este intotdeauna viu) el creste,
se mareste.
.imba+ul este indispensabil, dar nu trebuie sa$i %im pri#onieri,
in anumite momente este mai bine sa existam, %ara cuvinte. "i
aceasta nu insemna a ve'eta) constiinta este pre#enta. De %apt
ea este mult mai intensa, mult mai vie, cuvintele nemai%iind
pre#ente pentru a o su%oca. .imba+ul este le'at de repetare, de
unde si aparitia plictiselii. Cu cat limba+ul vi se va parea mai
important, cu atat mai mult veti experimenta plictiseala.
Existenta nu este repetitiva. *iecare tranda%ir este un nou
tranda%ir, un tranda%ir absolut nou. El nu a mai %ost niciodata si nu
va mai %i niciodata. Cand pronuntati cuvantul /tranda%ir/, exista o
repetitie) a %ost dintotdeauna si va %i mereu. Ast%el voi ucideti
noutatea, %olosind un cuvant vec!i.
Existenta este intotdeauna tanara( limba+ul este intotdeauna
batran. Prin intermediul limba+ului %u'iti de existenta, de viata,
deoarece limba+ul este un lucru mort. Cu cat sunteti mai mult
prinsi in tesatura lui, cu atat mai mult va ucide %iinta. Un pandit
este complet lipsit de viata, in masura in care el nu este decat
limba+, decat cuvinte.
"artre si$a intitulat autobio'ra%ia "+uvintele". Traim prin
cuvinte, alt%el spus) nu traim deloc. in cele din urma nu mai
suntem decat o in'ramadire de cuvinte, nimic mai mult.
Cuvintele sunt comparabile cu %oto'ra%iile. Aveti in %ata oc!ilor
un lucru viu pe care il %oto'ra%iati, trans%ormandu$6 ast%el in
ceva lipsit de viata. Apoi il puneti intr$un album care este $ la
rindul lui $ mort si el. O persoana care nu a trait starea de
meditatie este ca un album mort) o serie de ima'ini verbale. Ea
nu a trait nimic $ a transpus, totul in cuvinte.
A medita insemna a trai in totalitate, si acest lucru nu se
poate %ace decat in tacere. Tacere nu insemna inconstienta. Cele
doua pot coexista dar, in acest ca#, tacerea nu este vie. Ati
trecut, ast%el, pe lin'a ceea ce este esential.
lata cum se pre#inta cele sapte corpuri. *iecare din ele are
propriile sale vise. Dar cele sapte dimensiuni ale visului se pot
trans%orma in obstacole in cunoasterea celor sapte tipuri de
41
realitate.
Corpul %i#iolo'ic isi are propriul sau %el de a percepe
realul si de a visa. Cand mancati, este un lucru real, dar cand
visati ca mancati, aceasta nu mai este o realitate. 0isul
despre mancare Inlocuieste actul dea manca. in consecinta,
corpul %i#iolo'ic isi are propria sa realitate si propriul sau mod
de a visa. Acestea sunt doua moduri de %unctionare di%erite,
si suni %oarte indepartate unul de celalalt.
Cu cat va apropiati mai mult de centru 4cu cat corpul In
care va situati este superior5, cu atat realitatea si visul sunt
mai apropiate una de alta. .a %el cum liniile trasate de la
peri%erie spre centrul cercului se apropie unele de altele in
masura in care sunt mai apropiate de centru si, dimpotriva,
se indepartea#a unele de altele in masura in care sunt mai
aproape de peri%erie, tot ast%el visul si realitatea conver' in
masura in care mer'eti spre centrul %iintei voastre si,
dimpotriva, sunt diver'ente atunci cand va indepartati spre
peri%erie. Deci, din punctul de vedere al corpului %i#ic, visul
este %oarte indepartat de realitate. Distanta care le separa
este mare. 0isele nu sunt decat %antasme.
AceasU distanta este de+a redusa In corpul eteric Realul
si visul sunt mai aproape unul de altul, ast%el incat a %ace
distinctie Intre ele devine di%icil, dar Inca posibil, tn ca#ul
incarc calatoria voastra eterica este autentica, ea va apare
atunci cand sunteti In stare de ve'!e. Daca nu este decat un
vis, ea se va reali#a tn timp ce dormiti. Pentru a cunoaste
di%erenta, trebuie sa %iti constienti de corpul vostru eteric
Exista o seric de mi+loace pentru a reali#a aceasta
constienta. Toate metodele de antrenament interior cum ar %i
japa 4repetarea unei matura%, va deconectea#a de lumea
exterioara. Daca adormiti, repetarea constanta a unei mantra
poate induce un somn !ipnotic. Atunci incepeti sa visati. To$
tusi, daca a+un'eti sa ramaneti constienti dejapa, daca ea nu are
asupra voastra un e%ect !ipnotic, veti cunoaste realitatea
corespun#atoare planului eteric.
in al treilea corp, in corpul astral, este si mai di%icil sa
deosebim visul de realitate, in masura In care di%erenta intre
cele doua s$a micsorat si mai mult. Cand stiti cu adevarat ce
este corpul astral, %ata de ca#ul in care cunoasteti doar visul
astral, depasiti teama de moarte. incepand cu acest nivel,
sunteti si'uri de propria voastra nemurire. Pe cand, in ca#ul in
care cunoasterea voastra astrala este doar de domeniul visului
si nu reala, ramaneti parali#ati de teama de moarte.
&odalitatea de distin'ere, criteriul, sunt repre#entate de teama
de moarte.
Cei care cred ca su%letul este nemuritor si isi repeta
neincetat acest lucru, pentru a se convin'e de el, nu sunt in
masura sa %aca di%erenta intre realitatea corpului astral si visul
astral. Nu este vorba aici de %aptul de a crede In nemurire, ci
de a sti ce este nemurirea. Numai ca, inainte de reali#area
acestei cunoasteri, trebuie sa ne indoim in privinta ei, sa ne
mentinem in incertitudine. Este sin'urul mod de a sti daca este
vorba de o cunoastere a nemuririi, sau este vorba doar despre
o proiectie Daca voi credeti ca su%letul este nemuritor, credinta
voastra poate patrunde in lumea astrala. In acest ca# visati, dar
nu va %i nimic mai mult decat un vis. Pe cand, daca nu aveti nici
o parere re%eritoare la acest subiect, daca nu exista in voi
decat o sete de a cunoaste, de a descoperi $ %ara sa stiti ce
cautati, nici cea ce veti 'asi, lara sa cultivati idei preconcepute
sau pre+udecati $ daca intreprindeti cautarea voastra cu o
minte libera, veti sti sa %aceti di%erenta. Deci, cei care cred in
nemurirea su%letului, in vietile anterioare, cei care le accepta pe
ba#a de credinta, risca sa nu o cunoasca decat visul din planul
astral si nu realitatea sa.
in al patrulea corp, corpul mental, visul si realitatea devin
vecine. Asemanarea lor este atat de mare, incat aveti toate
sansele sa le con$
%undati. 0isele din corpul mental pot %i la %el de reale ca si
realitatea. Exista c!iar metode care %ac posibila crearea lor)
metode 8o'!ine, tanlri$cc si altele. Cei care postesc, care
traiesc in sin'uratate sau in intuneric, experimentea#a acest
tip de vis, visul mental. El va %i la %el de real ca si realitatea
care ii incon+oara.
In al patrulea corp, mentalul este total creator( el nu mai
este delimitat de lumea obiectiva, nici de limitele materiei. El
poate crea in deplina libertate. Poetii, pictorii traiesc $ cu totii
$ In al patrulea tip de vis( orice reali#are artistica isi are
ori'inea in acest tip de vis. Cei care isi extra' visele din
re'iunea a patra pot deveni mari artisti, %apt care nu se
42
intampla cu cei care o cunosc.
ir. al patrulea corp este necesar sa %im constienti de
toate tipurile de creatie mentala( nu trebuie %acuta nici o
proiectie deoarece, 2n ca# contrar, proiectia se va reali#a(
nu trebuie cultivata nici o dorinta, in ca# contrar, exista o
mare posibilitate ca aceasta sa se reali#e#e. "i nu doar in
mod interior( ea se poate implini si in mod exterior. in al
patrulea corp mentalul este atat de puternic, atat de
transparent( acest corp %iind ultimul spatiu al mentalului.
Dincolo de el incepe non$mentalul.
Al patrulea corp este sursa ori'inara a mentalului( din el
se pol reali#a toate creatiile. Trebuie sa ve'!eati neincetat
pentru a nu intretine in mintea voastra dorinte, ima'inatii,
ima'ini 4inclusiv cele ale unui #eu sau ale unui 'uru5, in ca#
contrar ele se vor reali#a. Iar voi veti %i creatorul lor1
0i#iunile sunt atat de %rumoase incat dorim sa le cream.
Pentru sadha1a, pentru cel care cauta, ele repre#inta
ultimul mare obstacol ce trebuie trecut.
Daca sunteti constienti in interiorul celui de al patrulea
corp, daca nu sunteti decat martor, veti cunoaste realul.
Daca nu, ramaneti in vis( iar realitatea nu este deloc
comparabila cu visele pe care le teseti. Ele va vor da
exta#ul, dar un exta# de vis. Trebuie sa %iti constienti de
exta#, de beatitudine si c!iar de ima'ini, oricare ar %i %elul
lor. Imediat ce apare o ima'ine, al patrulea corp se
abandonea#a visului. O ima'ine c!eama alta ima'ine, iar
voi ramaneti pri#onierii visului.
"in'ura modalitate de a evita al patrulea tip de vis este
aceea de a %i martor. Po#itia de martor di%erentia#a starile,
deoarece In vis are loc o identi%icare, tn ceea ce priveste
corpul al patrulea, identi%icarea este o %orma de vis. Calea
care va duce spre realitate in acest corp se ba#ea#a pe %aptul
de a %i constient si pe aceia de a %i martor. in al cincilea corp,
visul si realitatea %ormea#a un intre'. Orice %el de dualiiatc a
disparut. Nu se mai pune problema constientei) daca nu sun$
teti constienti, alunei sunteti constienti de ne$constienta
voastra. in acest stadiu, visul nu este altceva decat o
o'lindire a realului$ Exista di%erenta, dar nu deosebire. Daca
ma privesc intr$o o'linda, nu exista nici a deosebire intre mine
si ima'inea re%lectata( exista insa o di%erenta. Eu suni real, In
limp ce ima'inea re%lectata nu este.
Daca se %oloseste de concepte, al cincilea corp va avea
ilu#ia ca se cunoaste, in masura in care ci se vede re%lectat in
o'linda. Ei se cunoaste ca efect, nu in calitatea sa proprie ci in
aceea de ima'ine re%lectata. Di%erenta este pre#enta,
di%erenta care$dimr$un anumit punct de vedere $ este
periculoasa. Riscati sa va multumiti cu o ima'ine re%lectata si,
ca urmare, sa con%undati ima'inea din o'linda cu realitatea.
Daca se intampla asa, pericolul nu se situea#a la nivelul celui
de al cincilea corp, ci la nivelul celui de al saselea corp. Daca nu
va cunoasteti decat ca o ima'ine re%lectata in o'linda, va este
imposibil sa treceti %rontiera ce separa al cincilea corp de al
saselea corp. De %apt, nici o %rontiera nu poate %i trecuta prin
traversarea unei o'lin#i Ast%el, se intampla sa nu transcendem
cel de al cincilea corp. Este ca#ul celor care pretind ca exista un
numar in%init de su%lete, %iecare avand o personalitate proprie. Ei
se cunosc pe ei insisi, dar aceasta cunoastere a %ost dobandita
prin intermediul unei o'lin#i( ea nu este imediata, ea nu este
directa.
Care este ori'inea acestei o'lin#i2 Ea provine din concepte
cum ar %i) /"unt "inele. Etern, nemuritor. Dincolo de atin'erea
mortii, dincolo de atin'erea nasterii./ *apiul de a se concepe in
calitate de sine %ara a cunoaste acest "ine insemna a crea
o'linda. in acest ca#, in loc sa va cunoasteti asa cum sunteti,
va cunoasteti ca o re%lectarea prin intermediul conceptelor
voastre. Ceea ce distin'e cele doua stari este acest %apt) in
ca#ul in care cunoasterea isi are drept sursa o'linda, ea
provine din vis( daca ea este directa, imediata, ea este reala.
Este sin'ura di%erenta, dar ea este importanta $ nu in raport cu
corpurile pe care le$ati traversai, ci in raport cu cele care va
raman de traversat.
Cum sa disiin'em daca visam in al cincilea corp sau Ii traim
realitatea2 "in'ura modalitate este de a renunta la toate
tipurile de scripturi si %ilo#o%ii. Nu trebuie sa mai avem un
'uru, pentru ca $ in ca# contrar $acesta va +uca rolul unei
o'lin#i. De acum trebuie sa ramaneti cu totul sin'uri. Nimeni nu
va mai poate '!ida( daca exista un '!id, el va +uca rolul unei
o'lin#i.
De acum inainte solitudinea este completa si totali Nu va
43
simtiti i#olat, ci sin'ur. I#olarea exista in raport cu altii, in
timp ce solitudinea exista In raport cu sine. Am un
sentiment de i#olare in absenta le'aturilor cu altii( ma simt
sin'ur cand mm.
De acum inainte solitudinea seR mani%esta %ata de toate
lucrurile $%ata de cuvinte, de concepte, de teorii, de %ilo#o%ii,
de doctrine( %ata de 'uru, %ata de scripturi, %ata de
crestinism, %ata de !induism( %ata de udd$!a, de C!ristos,
de >ris!na, de &a!avira. in clipa de %ata trebuie sa %iti
sin'uri, deoarece orice pre#enta va deveni o o'linda.
udd!a ar putea deveni( el ar %i o o'linda de pret, dar
%oarte periculoasa.
*iind absolut sin'uri, nimic nu va mai poate re%lecta. in al
cincilea corp, cuvantul care ar putea descrie situatia este
acela de meditatie. El insemna a %i per%ect sin'ur, liber de
orice proces mental. insemna a %i %ara mental. in pre#enta
oricarui tip de mental, acesta devine o o'linda care va
rcOecla. Trebuie sa %iti un non$mental, in a%ara oricarui
proces de 'andire si contemplare.
in al saselea corp nu mai exista o'linda. Nu mai ramane
decat cosmicul. 0oi insiva ati disparut 0oi nu mai sunteti,
entitatea de vis nu mai este. Dar visul poate persista si in
absenta entitatii care visea#a. in acest ca#, visul seamana cu
realul autentic. Nu mai exista mental, nu mai exista entitate
care 'andeste si tot ceea este cunoscut, exista e%ectiv. Ceea
ce este devine propria voastra cunoastere. intalniti miturile
creatiei) ele trec pe lan'a voi. 0oi nu mai sunteti) lucrurile
nu %ac altceva decat sa treaca pe lan'a voi. Entitatea care
'andeste a disparut, entitatea care visea#a a disparut.
Numai ca, un mental care nu mai este, inca este. Un
mental distrus continua sa %ie, nu sub o %orma individuala ci
in calitate de totalitate cosmica. 0oi nu mai sunteti, dar
ra!ma este. De aceea se spune ca intre'ul univers nu este
decat un vis al Iui ra!ma. intre'ul nostru univers este un
vis, este ma'a. Nu un vis individual, ci un vis provenit din
totalitate, din intre'. 0oi nu mai sunteti, dar totalitatea,
intre'ul visea#a.
"in'urul lucru pe care trebuie sa$I stim Ia acest nivel
este daca visul este po#itiv sau ne'ativ. Daca este po#itiv,
este o ilu#ie, un vis, in sensul in care$in ultima instanta$
numai ne'ativul poate exista. Cand toate lucrurile %ac parte
din domeniul nc$%ormal, cand toate lucrurile s$au intors la
sursa lor ori'inara, totul este si nu este, simultan. Po#itivul este
sin'urul clement care ramane. Trebuie reali#ata transcenderea
lut. Deci daca po#itivul dispare S In al saselea corp, a+un'eti in
ai sapielea. Realitatea celui de al saselea corp va aduce in
pra'ul celui de al saptelea. Daca nu mai ramane oimic po#itiv
4nici mit, nici ima'ine5, aceasta insemna ca visul a incetat sil
mai existe$ in acest ca#, nu mai exista decat ceea ce este; mai
este numai existenta. .umea obiectiva a disparut( nu mai
ramane decat sursa. Arborele nu mai este, dar samanta
ramane.
Cei care au cunoscut aceasta stare au numit$o samadhi cu
samanta 5samadhi saeef%. Nu mai este nimic) totul s$a intors
in sursa ori'inara, in samanta cosmica. Arborele nu mai este,
dar samanta ramane, %n acest stadiu visul este inca posibil, in
sensul ca trebuie sa distru'em $ de asemenea $ si samanta.
In al saptelea corp nu mai exista nici vis nici realitate.
Realitatea nu se poate discerne decat atata timp cat visul
exista. Cand visul devine imposibil, nu mai exista nici real (iid
ilu#ie. in consecinta, al saptelea corp repre#inta centrul, in
care realitatea si visul se con%unda. Nimic nu le di%erentia#a.
*ie ca visati despre vacuitate, %ie o cunoasteti. in ambele
ca#uri insa, este vorba de aceeasi vacuitate.
Daca va vise#, este o ilu#ie. Daca v8 vad, este o realitate.
Dar Intre %aptul de a visa despre absenta voastra sau acela de
a constata absenta voastra, nu este nici o di%erenta. Un vis
despre absenta este identic cu absenta in sine. Nu exista o
di%erenta reala decat In termeni po#itivi. Ast%el, de la primul
corp pana Ii) al saselea exista o di%erenta. Cum in al saptelea
corp nu ramane decat vacuitatea, c!iar si samanta a disparut
Este samadhi %ara samanta #nireej samadhi%.
N I : N i
Exista deci sapte tipuri de vise si sapte tipuri de realitate,
care se intrepatrund, %apt care crea#a o serie de con%u#ii. Daca
a+un'eti sa le distin'eti intre ele, daca le vedeti cu claritate,
acest lucru va %i %oarte uti. Psi!olo'ia este departe de a
cunoaste iotul despre vise. Cunostintele ei se opresc Ia corpul
%i#iolo'ic si uneori mer' pana la corpul eteric 4c!iar daca acesta
44
este Interpretat din punct de vedere %i#iolo'ic5.
,un' a mers mai in pro%un#ime decat *rcud, insa anali#a
sa despre mentalul uman este reali#ata pe ba#a miturilor, a
reli'iilor. A ramas in stadiu de samanta. Daca psi!olo'ia
occidentala doreste sa se de#volte, o va %ace plecand de la
,un', nu de la *rcud. *reud era un desc!i#ator dH(
drum. "i orice desc!i#ator de drum devine un obstacol in
de#voltarea ulterioara daca ramane le'at In mod obsesiv de
descoperirile sale. Cu toate ca *reud a %ost depasit in #ilele
noastre, psi!olo'ia occidentala ramane obsedata de
ori'inile ei%reudiene. *reud este de domeniul istorici.
Psi!olo'ia trebuie sa pro'rese#e.
in "tatele Unite se %ac unele tentative pentru
intele'erea viselor %olosindu$se metode de laborator.
.aboruoarclc sunt numeroase numai ca metodele %olosite nu
se ocupa decat de aspectul %i#iolo'ic. Daca vrem sa
cunoastem in pro%un#ime lumea viselor, trebuie luate in
considerare $ de asemenea $ 8o'a, tantra si alte practici
esoterice. *iecare tip de vis este dublat de un tip de
realitate. Or, daca ma'a nu poate %i inteleasa in totalitatea
ei, daca lumea ilu#iilor nu poate %i inteleasa in totalitatea ei,
atunci nu putem cunoaste realul. Acesta nu poate %i cu$
noscut decat dincolo de lumea ilu#iei.
Totusi, nu trebuie sa acceptati cuvintele mele ca
%ormand o teorie, un sistem. *aceti din ele un punct de
plecare si incepeti sa visati in mod constient$ Realul nu se
poate cunoaste decat in masura in care deveniti constienti
in visele voastre.
Dar iata) nu sunteti constienti nici macar de propriul
vostru corp %i#ic. Nu deveniti constienti de el decat in ca# de
boala. Trebuie sa %iti constienti si atunci cand este per%ect
sanatos. Constienta corpului in ca# de boala nu este decat o
masura de ur'enta. Este un proces natural, pro'ramat.
Cand corpul vostru este bolnav, trebuie sa o stiti pentru a
avea 'ri+a de el, dar imediat ce s$a vindecat redeveniti
insensibili.
Este neaparata nevoie sa deveniti constienti de corpul
vostru) de %unctionarea lui, de sen#atiile lui subtile, de
mu#ica sa, de tacerile sale. Uneori corpul vostru este tacut,
alteori este #'omotos, alteori destins. "en#atia de a avea un
corp este atat de di%erita in %iecare din aceste stari incat este
pacat ca nu constienti#am acest lucru. in momentul in care
adormiti, in voi se produc o serie de sc!imbari subtile. "i cand
va tre#iti, dimineata, exista se+mbari. Trebuie sa %iti constienti
de ele.
Cand va tre#iti, nu desc!ideti imediat oc!ii. Cand aveti impresia
ca ati dormit destul, deveniti constienti de propriul vostru
corp. Ramaneti cu oc!ii inc!isi Ce se intampla2 "e petrece o
sc!imbare impor$tanta. "omnul s$a indepartat, si va tre#iti. 0i
s$a intamplat sa vedeti rasaritul soarelui, nu insa si pe acela al
propriul corp. *enomenul are o %rumusete ce ii este speci%ica.
Exista, in corpul vostru, o dimineata/ si o seara. Aceste
momente suni numite sandh'a: momentul trans%ormarii,
momentul sc!imbarii,
inainte de a adormi, observati in tacere ce se intampla.
"omnul nu va intar#ia, cu si'uranta, sa apara, %% ti atenti1 Este
sin'ura modalitate de a deveni cu adevarat constienti de
corpul vostru %i#ic Constiinta %iind pre#enta, intele'eti ce este
visul %i#iolo'ic. Dimineata va veti aminti care din viselel voastre
erau %i#iolo'ice si care nu erau. Daca percepeti sen#atiile,
nevoile, ritmurile intime ale corpului vostru care se re%lecta in
visele voastre, veti intele'e limba+ul lor.
Noi nu intele'em limba+ul propriului nostru corp. Corpul iTi
are intelepciunea lui proprie) are in urma mii st mii de ani de
experienta, %n celulele mele este inscrisa experienta tatalui
meu si a mamei mele, a parintilor lor, si asa mai departe( timp
de sute si de sute de ani samanta corpului meu s$a de#voltat
pana in clipa din %ata. EI arc propriul sau limba+, pe care
trebuie sa a+un'em sa$6 intele'em. Odata reali#at acest lucru,
veti intele'e ce este un vis %i#iolo'ic. Ast%el, dimineata puteti
imparti visele voastre in %i#iolo'ice si ne$%i#iolo'ice.
Alunei, si nu inainte, se desc!ide aceasta noua posibilitate
de a deveni constienti de corpul vostru eteric "en#atiile
voastre devin mai subtile. 0eti a+un'e sa percepeti sunete,
par%umuri, lumini mai subtile. Cand mer'eti, va dati seama ca
numai corpul %i#ic mer'e, nu si corpul eteric. Este %oarte clar.
&ancati. Corpul %i#ic %ace acest lucru. Exista sen#atii de sete,
de %oame si alte dorinte care provin din corpul cleric dar
acestea nu devin sesi#abile decat odata ce va cunoasteti
45
per%ect corpul %i#ic Atunci, periodic, perceperi si celelalte
corpuri.
0isul este unul din cele mai extraordinare subiecte. Dar
totul trebuie descoperit, totul este necunoscut, ascuns. El
%ace parte din cunostintele secreie. Totusi, a sosit momentul
ca toi ceea a %ost secret sa %ie revelat Tot ceea ce a %ost
ascuns trebuie sa %ie relevat, pentru a nu deveni $ in ca#
contrar $ un pericol.
%n trecut, anumite lucruri trebuiau pastrate secrete, in
masura in care este periculos sa dai cunoasterea pe mainile
i'norantilor. Este exact ceea ce s$a intamplat in Occident.
Oamneii de stiinta sunt per%ect constienti de cri#a si doresc
reintoarcerea Ia stiintele secrete. Armele nucleare nu ar
trebui sa %ie in mainile politicienilor. Anumite descoperiri
viitoare vor trebui sa ramana secrete. Trebuie sa stim sa
asteptam momentul cand omul va %i devenit atat de
competent, incat cunoasterea sa poata %i revelata %ara nici
un perico.
Tot ast%el, pe plan spiritual. Orientul cunostea multe
lucruri. Daca se intampla ca o parte din ele sa cada in
mainile unor persoane i'norante, pericolul era iminent, %n
consecinta, c!eia a %ost ascunsa. Cunoasterea a devenit
secreta, esoterica. Ea circula de la o persoana la alta cu
multa 'ri+a.
Totusi, inca din #ilele noastre, din cau#a pro'resului
stiinti%ic, a venit timpul ca ea sa %ie %acuta publica. "tiinta
seva dovedi periculoasa in ca#ul in care adevarurile
spirituale, esoterice, raman secrete. Este neaparata nevoie
ca ele sa %ie cunoscute, ast%el incat cunoasterea stiinti%ica sa
avanse#e in acelasi ritm ca st cunoasterea spirituala.
0isul apartine unuia din cele mai mari taramuri esoterice.
Am vorbit putin despre el tocmai pentru a va %ace constienti
de el( nu v$am revelat aceasta stiinta in totalitate. De alt%el,
acest lucru nu este nici necesar, nici ui ii. Raman spatii
'oale, dar daca studiati subiectul, ele se umplu automat.
Cuvintele mele nu acopera decat limita acestui taram. Nu
am spus su%icient de mult ca sa puteti elabora o teorie, insa
destul pentru a va permite sa incepeti sa cautati.
A. TRAN"CENDEREA CE.OR "APTE CORPURI
-fi spus ca exista saple corpuri: un corp eteric, un corp
mental etc. 9neori este dificil ca limajul utilizat in )ndia sa
coincida cu termenii folositi in psihoh!ia occidentala. 6a noi, )n
Occident, nu exista o teorie similara, astfel incat ma intre cum
am putea transpune aceste sapte corpuri in propriul nostru
limaj. +orpul spiritual nu ridica nici o d4%i$cultale, dar corpul
eteric* +orpul astral* +orpul mental* sunt termeni pe care noi nu$i
putem folosi. +e sa facem*
Cuvintele exista, dar in i#voarele pe care inca nu le$ati
explorat. ,un' ii este superior lui *reud din punctul de vedere
al muncii de cercetare in alte domenii decat constiinta
super%iciala( dar descoperirile Iui ,un' nu sunt decat un
inceput. 0eti intele'e mai bine ceea ce intele' prin corpuri
citindu$6 pe Rudol% "teincr sau scrierile teo#o%ice) "6a Doctrine
"ecrite", ')sis divoi9e", sau alte lucrari scrise de d$na lavats?8
sau operele lui Annie esant, ale lui .eadbeater, ale
colonelului Alcotu Unele idei pot %i luate si din doctrinele ro#a$
crucccne. tn Occident exista de asemenea o mare traditie
nermet?a, exista apoi scrierile Esenienilor 4%raternitate
!ermetica in care a %ost initiat C!ristos5. &ai aproape in timp ii
aveti pe 3urd+ie%%si Ouspcns?8 careva pot %i de a+utor. Ast%el
46
puteti 'asi unele %ra'mente, %ra'mente pe care le puteti
reuni.
Iar re%eririle mele asupra corpurilor lc$am %acut %olosind
terminolo'ia voastra 4terminolo'ia occidentala5, cu exceptia
unui sin'ur cuvant) nirvanic. Toate celelalte denumiri) %i#ic,
eteric, astral, mental, spiritual si cosmic nu %ac parte din
terminolo'ia Indiei. Ele apartin si Occidentului. "in'urul corp
despre care nu s$a vorbit niciodata in Occident este al
saptelea( .si aceasta nu datorita %aptului ca nimeni nu l$a
experimentat, ci pentru ca este imposibil sa %ie descris.
Daca 'asiti ca %olosirea acestor termeni este di%icila,
re%eriti$va Ia corpuri %olosind numarul lor de ordine 4primul, al
doilea etc5. Nu %olositi un cuvant determinat, ci descrieti$le.
Descrierea va %i su%icienta, terminolo'ia %iind lipsita de
importanta.
Corpurile pol %i abordate din multe puncte de vedere
di%erite. Daca ne re%erim la vise, exista parerile lui *reud, ale
lui ,un' si ale lui Adler. Ceea ce ei numesc constient este
primul corp. Inconstientul este al doilea 4nu per%ect identic,
dar destul de aproape5. Ceea ce ,un' numeste inconstient
colectiv cslc ec!ivalent cu al treilea corp 4nid acesta nu este
per%ect identic dar $ cu toate acestea $ destul de aproape5.
Iar daca nu suni %olositi termeni comuni, putem la %el de
bine sa$i inventam. De %apt, este Intotdeauna mai bine sa
inventam termeni noi, ta masura in care cuvintele noi sun1
libere de semni%icatiile lor anterioare, n ca#ul unui cuvant
nou nu se pot %ace asocieri, ast%el incat el devine mai
semni%icativ si intele'eti mai bine sensul sau pro%und.
Etericul este ceea ce se a%la In le'atura cu cerut si
spatiul. Astralul este ceea ce poate %i mai mic) su1shma,
ultimul, atomicul, dincolo de care nu mai exista materie, n
ceea ce priveste mentalul, spiritualul si cosmicul, ele nu
pre#inta nici o di%icultate.
n s%arsit, al saptelea corp) nirvanic, insemna oprire totala,
vacuitate absoluta. Toiul a disparut, inclusiv samanta.
Cuvantul insemna) stin'erea %lacarii. *lacara s$a consumat)
lumina s$a stins. Nu puieti sa va intrebati unde este( ea a
incetat $ pur si simplu $ sa existe.
Nirvana insemna %lacara ce s$a stins. Nu o mai re'asim
niciunde. Pentru ea numai exista nici un punct determinat de
existenta, niciun timp, nici o clipa de existenta. Ea este spatiu, timp
in sine. Ea este existenta sau non$exis$tenta, aceasta nu are
importanti Datorita %aptului ca ea este peste tot, nictunul din cei doi
termeni nu cslc adecvat. Daca ea ar 3 %ost undeva, nu ar %i putut sa
%ie peste toi( si daca ea este peste tot, nu poate %i intr$un
lcLdcienninat Prin urmare, /niciunde/ si /undeva/ inseamna
acelasi lucru. AI saptelea corp se numeste deci nirvanic, acesta
%iind cuvantul cel mai convenabil.
Cuvintele nu au nici o semni%icatie in sine) numai
experientele sunt semni%icative. Cele sapte corpuri nu au nici un
sens pentru voi decat daca le experimentati. Pentru a va a+uta
in acest sens, au %ost concepute di%erite metode pentru %iecare
plan.
N
"a incepem cu %i#icul. Celelalte etape se vor desc!ide de la
sine, deoarece atunci cand lucrati asupra primului corp
incepeti sa %iti constienti de la doilea. *iti atenti, clipa de clipa,
la corpul vostru %i#ic Nu numai exterior ci interior. Ast%el, pot %i
constienl de mana mea atat datorita aparentei el, cat si in
calitate de sen#atie intima. Daca oc!ii imi sunt inc!isi, nu imi
vad mana.imi ram%inc insa sen#atia intima ca exista ceva in
locul ocupat de mana mea. Nu esie vorba deci de a %i
constienti de corpul vostru pe ba#a marturiei oc!ilor vostri
Acest lucru nu va conduce spre interior( sen#atia intima este
cu totul di%erita.
Daca va percepeti corpul din interiorul %iintei voastre, veti
sti pentru prima data ce insemna %aptul de a %i in propriul corp.
0a#andu$I din exterior, nu ii puteti intele'e secretele, ci doar
limitele sale exterioare) nu ii percepeti decat aparenta.
0a#andu$mi propriul corp din exterior, vad cum le apare altora,
dar nu stiu cum este pentru mine insumi. 0oi imi puieti vedea
mana din exterior, si eu la %el. Este o observare obiectiva.
Putem sa comparam ceea ce cunoastem despre ea. Numai ca,
pri$vindu$mi in acest %el mana, nu o cunosc in mod interior. Ea
este o proprietate publica, voi o puteti cunoaste la %el ca si
mine.
Ea nu incepe sa$mi apartina decat din momentul in care o
vad dinauntrul meu, si acest lucru inir$o maniera
incomunicabila. 0oi nu puteti sa o cunoasteti ast%el( voi nu
47
puteti sa siiti cum o percep in interiorul meu. Numar eu
sin'ur pot. Corpul pe care noi il cunoastem nu este corpul
nostru) este corpul pe care oricine il cunoaste in mod
obiectiv, corpul pe care un %i#ician II poate cunoaste in
laboratorul sau. Nu este corpul care este. Numai
cunoasterea intima, personala, va conduce in interiorul
vostru. Este motivul pentru care %i#iolo'ia sau psi!olo'ia
4care se ocupa de observarea exterioara5 nu a+un' la
cunoasterea corpurilor mai subtile.
De aici re#ulta o seric de dileme. O persoana se poate
simti %oarte %rumoasa in inieriorul ei, dar noi o putem
convin'e ca este urata. Daca exista o conver'enta de opinii
in acest sens, ea insasi se va lasa in cele din urma convinsa,
n rcaliiate, nici un om nu se simte urat In interiorul sau.
"entimentul interior esie intotdeauna unul de %rumusete.
Acest sentiment exterior nu este propriu #is un sentiment, ci o
moda, un criteriu ce provine din lumea incon+uratoare. O
anumita persoana poate %i consideraia %oarte %rumoasa aici
si urata altundeva( o anumita persoana poate %i considerata
%rumoasa intr$un anumit moment al istoriei dar nu si in viitor.
"en#atia interioara este insa intotdeauna de%rumusele, ast%el
incat daca nu ar %i existai criteriile exterioare, nu ar %i existat
nici uratenie Noi impartasim, impreuna cu toata lumea, o
ima'ine i.xii a %rumusetii. De aceea exista uratenia. Daca am
deveni cu totii orbi, nimeni nu ar mai %i urat.
Trebuie deci sa incepem prin a simti corpul din interiorul
sau. Aceasta sen#atie se poate modi%ica. Daca iubiti pe
cineva, sen#atia nu va %i aceeasi ca in ca#ui in care sunteti
incercati de ura. Daca am putea sa a%lam parerea lui uddba,
acesta ar spune) ')uirea este frumusete", deoarece
sentimentul sau interior ii spune ca iubirea il %ace mai
%rumos, n pre#enta urii, a %uriei, a 'elo#iei, se intampla ceva
in interiorul vostru, ceva care va da sen#atia urateniei, n
consecinta, va percepeti pe voi insiva in mod di%erit in %unctie
de situatii, de momente, de starea voastra de spirit.
Perceptia corpului vostru nu este aceeasi atunci cand
sunteti lenes si cand sunteti activ. Ea se modi%ica si atunci
cand sunteti in stare de som$nolenta. Trebuie sa a+un'eti sa
percepeti cu claritate aceste di%erente. Este sin'ura
modalitate de a va %amiliari#a cu viata interioara a corpului
vostru. Ea va permite sa cunoasteti istoria interna, 'eo'ra%ia
interna a acestuia In di%erite stadii ale vietii voastre 4copilarie,
adolescenta ctc5. Din clipa in care sunteti total constienti de
corpul vostru printr$o perceptie ce provine din interiorul
propriei voastre %iinte, vi se revelea#a al doilea corp. Dar
numai in mod exterior. Odata ce va cunoasteti primul corp din
propriul sau interior, deveniti constienti de al doilea corp, insa
numai de peri%eria sa.
Avand o cunoastere super%iciala a primului vostru corp, nu
va puteti cunoaste al doilea corp, pe cand, in ca#ul in care il
cunoasteti pe acesta in mod interior, il puteti cunoaste si pe
acela din exterior. *iecare corp are doua dimensiuni) externa si
interna. .a %el cum un perete arc doua dimensiuni) una
intoarsa spre exterior, cealalta spre interior, tot ast%el si
corpurile au limite, sunt ca un #id.
n momentul respectiv va a%lati intr$o stare de tran#itie) in
interiorul primului corp si in exteriorul celui de al doilea. Acest
al doilea corp, cel eteric, seamana cu aburul condensat. Puteti
trece prin el %ara nici o problema, insa nu este transparent) nu
vedeti in el din exterior. Primul corp este solid. Al doilea este
identic cu primul in ce priveste %orma, dar nu este solid.
.a moartea primului corp, al doilea ramane in viata timp de
treispre#ece #ile. El nu va paraseste. Dupa treispre#ece
#ile, moare la randul lui. "e dispersea#a, se evapora. Daca
a+un'eti sa cunoasteti al doilea corp cat timp sunteti in viata,
puteti constienti#a acest %enomen.
Al doilea corp poate iesi din corpul vostru %i#ic, n timpul
meditatiei se poate Intampla ca acesta sa urce si sa coboare,
ca# in care veti avea impresia ca 'ravitatia nu mai are e%ect
asupra voastra, ca ati parasit pamantul Dar, in momentul in
care desc!ideti oc!ii, va vedeti ase#ati $cu 'enunc!ii pe sol $
si stiti ca nu v$ati miscat de acolo. "en#atia de ridicare pe
care ati simtit$o provine din al doilea corp. Acesta nu se a%la
sub incidenta le'ilor 'ravitatiei, ast%el incat daca il
cunoasteti, simtiti un %el de libertate, necunoscuta primului
corp. Acum aveti posibilitatea sa parasiti corpul vostru %i#ic,
apoi sa reveniti la el.
Aceasta este a doua etapa de cunoastere a celui de al
doilea corp. "i nu este 'reu de a+uns la ea. "in'urul lucru
care trebuie %acut este acela de a dori sa parasesti propriul
48
corp. Dorinta in sine este su%icienta pentru implinirea ei.
Ne%iind supus le'ilor 'ravitatieiU corpul eteric nu trebuie
sa %aca nici un e%ort. E%ortul nu se aplica decat corpului
%i#ic Daca vreau sa ma intorc acasa, trebuie sa ma opun
%ortei 'ravitationale n absenta acestei %orte, este su%icienta
dorinta) ea se reali#ea#a.
Corpul eteric este corpul implicat in !ipno#a. Corpul
%i#ic nu arc nici un rol. Acest %apt explica de ce o persoana
avand o vedere excelenta poate deveni oarba. Daca
!ipnoti#atorul va spune ca v$ati pierdut vederea, aceasta se
reali#ea#a prin simplul %apt al su'estiei. Este in%luentat
corpul cleric( su'estia i se adresea#a lui. Corpul vosiru
eteric este in%luentabil in ca# de transa !ipnotica pro%unda.
Dar !ipnoti#atorul nu trebuie sa %oloseasca un limba+ care ar
puica crea con%u#ii. Daca el spune) /&i se pare ca v$ati
pierdut vederea/, nu se intampla nimic. El trebuie sa %ie
si'ur de ceea ce spune, in. ca# contrar su'estia ramanand
Iara e%ect
Deci, atunci cand sunteti in al doilea corp, spuneti$va)
/am parasit corpul %i#ic/. Pronuntati$va dorinta) ea se
indeplineste imediat
"omnul obisnuit provine din primul corp. Este
destinderea corpului %i#ic, epui#at de munca, de lucru, de
tensiunea #ilei, n procesul !ipnotic somnul provine din
al doilea corp. "i, cand acesta doarme,
puteti sa lucrati asupra lui.
"apte#eci si cinci Ia suta din boli provin din al doilea
corp, si apoi trec asupra primului. Corpul eteric este atat
de in%luentabil incat studentii a%lati in primul an la
medicina contactea#a aproape intotdeauna bolile pe care
le studia#a. Au simptomclc acestora. Daca obiectul de
studiu se re%era la durerile de cap, studentii se retra' In ei
insisi, la randul
lor, pentru a se Intreba) /Oare eu nu su%ar de o durere de
cap2 Oare nu am simptomelti descrise2/ n masura in care
interiori#area a%ectea#a corpul eteric, su'estia isi produce
e%ectele) se proiectea#a, se crea#a o durere de cap.
Durerile Ia nastere nu provin din corpul %i#ic, ci din corpul
eteric. De aceea, datorita !ipno#ei, nasterea se poate
reali#a %ara absolut nici o durere, n anumite societati
primitive, %emeile nu su%era la nastere) motivul este acela ca
posibilitatea de a su%eri nu le$a trecut niciodata prin minte.
*iecare tip de civili#atie initia#a su'estii de masa, care apoi se
amesteca cu sperantele %iecarui membru al ei,
n stare de !ipno#a nu exista durere. "e poate practica
orice %el de operatie sub !ipno#a si aceasta %ara durere,
deoarece daca ii su'eram celui de al doilea corp ca nu va
su%eri, se va intampla exact acest lucru. Dupa parerea mea,
orice su%erinta si orice placere isi au sediul in cel de al doilea
corp, apoi il in%luentea#a pe primul. Ca urmare, un lucru
dureros poate deveni a'reabil si invers( este su%identsa
inversam su'estia.
&odi%icati su'estia, modi%icati mentalul eteric si
trans%ormarea se va produce. Daca dorinta voaslra este totala,
ea se reali#ea#a. Ceea ce di%erentia#a dorinta de vointa este
notiunea de totalitate. O dorinta totala, completa, reali#ata in
mod 'lobal, se trans%orma in putere a vointei.
Daca doriti intr$o maniera totala sa va parasiti corpul, acest
lucru se produce. "i este sin'ura modalitate pe care o aveti la
dispo#itie pentru a va cunoaste aR doilea corp din interior.
Iesind din corpul vostru %i#ic, parasiti aceasta po#itie de
tran#itie. In careva a%lati pe teritoriul primului corp dar in
exteriorul celui de al doilea, n acest moment, va a%lati in
interiorul celui de al doilea corp, iar primul corp nu mai este.
$ De acum puteti %i constienti de cel de al doilea corp al
vostru din interior 4la %el cum ati reali#at acest lucru cu primul
corp5. *iti atenti la %unctionarea sa interioara si la
mecanismele sale interioare, la viata sa interioara. .a inceput
acest lucru vi se va parea 'reu, dar apoi veti %i intotdeauna in
interiorul a doua corpuri) primul si al doilea. Atentia voasta va %i
indreptata de acum spre doua re'iuni, spre doua dimeasiuni.
A%iandu$va ast%el in teritoriul celui de al doilea corp, sunteti
$ de asemenea $ si in exteriorul celui de al treilea, cel astral, n
ceea ce$6 priveste pe acesta din urma, c!iar si vointa a
devenit inutila. Dorinta de a %i In interiorul sau este su%icienta.
Nu se mai pune problema totalitatii. Daca doriti sa intrati in
acest corp, puteti sa o %aceti. Astralul este %ormat din aburi, la
%el ca si corpul eteric, dar din aburi transparenti. A%tandu$va
deci in exteriorul lui, sunteti $ de asemenea $ in interior. De
%apt, nici macar nu stiti daca sunteti in exterior sau interior,
49
deoarece acest corp este transparent.
Corpul astral este de aceeasi marime ca si cele doua
corpuri precedente 4aceasta marime este dealt%el invariabila
pentru primele cinci corpuri5. Continutul se modi%ica, nu insa
si marimea. Al saselea corp va avea o dimensiune cosmica, in
timp ce al saptelea nu va avea o dimensiune, nici macar
cosmica.
:
.
Al patrulea corp nu este incon+urat de absolut nici un #id,
nici macar transparent. El nu are decat limite, ast%el incat
%aptul de a intra in el nu pune nici o probelma, nu necesita
nici o metoda. O persoana care a atins cel de al treilea corp il
poate deci atin'e %oarte usor si pe al patrulea.
*aptul de a trece dincolo de al patrulea corp pre#inta,
dimpotriva, o di%icultate la %el de mare ca in ca#ul primului
corp, deoarece in acest stadiu, mentalul incetea#a sa existe.
Al cincilea corp este corpul spiritual nainte de a$6 atin'e exista
un alt #id care trebuie traversat, c!iar daca acesta nu este
asemanator cu cel care exista intre primul si al doilea corp.
Este un #id care separa doua dimensiuni, care este dimr$un
plan di%erit.
Cele patru corpuri in%erioare se situea#a toate pe
acelasi plan, impartirea lor era ori#ontala. Acum ea este
verticala, ast%el incat #idul care separa al patrulea si al
cincilea corp este mai mare decat acela care separa oricare
alta perec!e de corpuri precedente, aceasta datorita %aptului
ca privirea noastra %unctionea#a de obicei pe ori#ontala si
nu pe verticala. Noi privim de o parte si de alta si nu de +os in
sus. Dar miscarea ce trebuie %acuta intre al patrulea si al
cincilea corp este aceea de trecere dintr$un plan in%erior inir$
unul superior. Nu mai este vorba de o trecere din exicior in
interior ci de +os in sus. Numai daca priviti in sus puteti intra
in al cincilea corp.
&entalul priveste intotdeauna in +os. Este motivul
datorita caruia 8o'a se ridica impotriva mentalului Cursul
sau este descendent, la %el ca acela al apei. Apa nu a
repre#entat niciodata un simbol pentru un sistem spiritual
datorita %aptului ca propria ci natura o obli'a sa cur'a de sus in
+os. Dimpotriva, %ocul repre#inta un simbol pentru numeroase
sisteme. *ocul are intotdeauna o miscare ascensionala. Deci, el
simboli$
#ea#a miscarea %acuta pentru a irccc de la al patrulea la al
cincilea corp. Este vorba de a privi m sus( de a inceta sa privim
in +os.
Cum se reali#ea#a acest lucru2 Care este metoda2 Ati au#it
cu si'uranta despre %aptul ca In meditatie oc!ii trebuie sa
%ietndreptati in sus, spre ajna cha1ra:. Privirea trebuie sa se
concentre#e in sus, ca si cum v$ati piimba oc!ii in interiorul
cutiei craniene. Oc!ii nu sunt decat un simbol. Adevarata
problema care se pune este vederea. 0ederea noastra,
capacitatea noastra de a vedea, se a%la in le'atura cu oc!ii,
ast%el incat oc!ii repre#inta modalitatea prin care reali#am
vederea interioara. Daca oc!ii vostri privesc in sus, vederea
vostra urmea#a aceeasi miscare.
;aja 'o!a incepe sa lucre#e asupra corpului al patrulea, in
timp ce hatha'o!a incepe sa lucre#e asupra primului, iar alte
metode incep altundeva 4tco#olia asupra celui de al doilea corp,
alte sisteme asupra celui de al treilea corp5. Pe masura ce
civili#atia va pro'resa, din ce in ce mai multe persoane vor D
capabile sa lucre#e asupra corpului al patrulea, cu conditia ca ele
sa %i atins cele txci corpuri in%erioare In existente anterioare. Cei
care practica raja 'o!a pe ba#a scrierilor, cu maestri s-ami sau
'utu, tara a %i asi'urati in aceasta privinta, risca sa obtina re#ultate
mai slabe. De %apt nu se poate lucra de la inceput asupra celui de
al patrulea corp.
Al patrulea corp este ultimul cu care am putea sa incepem.
Exista patru tipuri de 8o'a) hatha 'o!a $ care se ocupa cu
corpul rine, mantra 'o!a $ care se interesea#a de corpul eteric,
ha1ii'o!a $ care se in'ri+Vte de corpul astral si raja 'o!a $ care
se ocupa de corpul mental, n trecui, toata lumea trebuia sa
inceapa cu primul corp, dar acum oamenii sunt la nivele di%erite
de evolutie) unii au atins cel de al doilea corp intr$o existenta
trecuta, altii al treilea, st asa mai departe. Dar, din punctul de
vedere al visului, este indispensabil sa incepem cu primul
corp, pentru a putea cunoaste toate tipurile, intre'ul evantai.
Deci, in al patrulea corp, constiinta voastra trebuie sa ia
%orma %ocului, adica sa se indrepte spre re'iunile superioare.
50
&i+loacele de veri%icare sunt numeroase. De exemplu, daca
mintea voastra este supusa atractiei sexuale, atunci ea este
asemenea apei. &iscarea apei este descendenta, iar centrul
sexual este situat in partea in%erioara a corpului n al
patrulea corp, oc!ii trebuie diri+ati in sus si nu in +os.
Pentru a %i posibila tre#irea constiintei, ca trebuie sa
provina de la un centru situat deasupra oc!ilor, si nu exista
decat unul sin'ur ajna cha1ra. Cei doi oc!i al vostri trebuie sa
priveasca in sus, spre al treilea oc!i.
Existenta celui de al treilea oc!i este amintita in multe
%eluri, n India se stie daca o %emeie este maritata prin %optul
ca ea poarta un semn colorat in locul celui de al treilea oc!i.
O %emeie tanara, vir'ina, priveste obli'atoriu spre centrul
sexual, dar imediat ce s$a casatorit ea trebuie sa inceapa sa
priveasca IW sus. "$a produs o trans%ormare sexuala) va
deveni mama. Din acest moment ea se va indrepta spre
domeniul non$sexual, spre acela ce transcendc
sexualitatea. Pentru a$i reaminti sa priveasca in sus, i se
marc!ea#a locul celui de al treilea oc!i cu o pata de culoare)
un tita1.
Punctele tiia1 marc!ea#a si %runtea altor persoane
di%erite) sann'asin$n, adeptii anumitor culte, iar culorile
%olosite sunt numeroase. "au se %oloseste chandan 4pasta
din lemn de santal5.
Cand privirea voastra conver'e spre al treilea oc!i, se
aprinde un %oc intens) simtiti o sen#atie de caldura in locul in
care se situea#a cha1ra. Al treilea oc!i se desc!ide si
trebuie sa$i pastram prospetimea. De aceea se si %oloseste
pasta din lemn santal, care nu numai ca da o sen#atie de
prospetime, dar al carei par%um speci%ic este in le'atura cu
al treilea oc!i si transcenderea acestuia. Prospetimea
par%umului, locul unde este plasat acest cfiandan, va atra'
spre ceea ce este superior, activea#a al treilea oc!i.
Daca inc!ideti oc!ii si va pun de'etul pe al treilea oc!i,
nu atin' in realitate acest oc!i, dar acest %apt nu va
impiedica sa il puteti percepe. O presiune a de'etului este
su%icienta, o usoara presiune. De aceea par%umul, sen#atia
delicata si prospetimea sunt su%iciente pentru a diri+a
atentia voastra de la oc!ii %i#ici la al treilea oc!i.
:-%m cha1ra. care ne 'a:etie ta spaliul aWn tatre Lprancenc mai caic
cunoscula si sub ou melc de 7I 4reilea oc!i.
Deci pentru a iesi din cel de al patrulea corp nu exista
decat o sin'ura te!nica, o sin'ura metoda, care consta in a
privi in sus, "hirs$hasan 4statul in cap5, postura inversa, a %ost
practicata in acest scop. "t%lnd in cap, oc!ii vostri, cu toate ca
privesc In +os, sunt $ in acelasi timp $ indreptati in sus.
Curentul descendent de ener'ie se trans%orma in curent
ascendent
Acest %apt explica de ce anumite persoane care meditea#a
adopta, in mod spontan, posturi inversate. Ele %olosesc po#itia
shirshasan deoarece curentul lor ener'ic si$a modi%icat
directia. &entalul lor este atili de conditionat de curentul de
ener'ie descendent, incat ta ca#ulsc!imbarii de directie ele se
simt +enate. "i nu isi re'asesc linistea decat daca stau In cap,
deoarece, in aceasta po#itie, miscarea ener'iei este din nou
descendenta, cu toate ca tn realitate nu este c!iar asa. De
%apt, In raport cu centrii vostri, cu cha1ras, ener'ia circula de +os
tn sus.
Deci shirshasan este practicata in scopul de a va %ace sa
treceti de la al patrulea la al cincilea corp. Problema principala
ce trebuie mereu reamintita este privirea tn sus. "i aceasta se
poate reali#a prin tratate 4contemplarea unui obiect Ox5, prin
concentrarea asupra soarelui sau altor obiecte. Cu toate ca
este mai bine sa se reali#e#e in mod interior, pur si simplu
inc!i#and oc!ii.
Aminiiii$va insa ca trebuie sa %i strabatut cele patru corpuri
precedente, in ca# contrar %iind posibila aparitia di%eritelor
de#ordini mentale, dearece distru'eti intre'ul ec!ilibru al
sistemului vostru. Atentia celor patru corpuri in%erioare se
indreapta in +os, in timp ce oc!iul vostru interior priveste in
sus. n aceste conditii exista o mare probabilitate ca sin'urul
re#ultat TD %ie sc!i#o%renia.
Dupa parerea mea, sc!i#o%renia este re#ultatul unor
asemenea exercitii. De aceea psi!olo'ia obisnuita nu poate
cerceta pro%un#imile acestei boli &entalul sc!i#o%ren
%unctionea#a simultan in sensuri opuse) %iind in exterior, vrea sa
priveasca in interior, %iind in interior, vrea sa priveasca in sus.
ntre'ul vostru sistem trebuie sa %ie in armonie. Daca nu va
51
cunoasteti corpul %i#ic interior, constiinta voastra trebuie sa
se indrepte de sus in +os. Asa este normal( modalitatea este
convenabila. O minte a carei atentie se indreapta spre
exterior nu trebuie niciodata sa incerce sa se indrepte in
sus, alt%el apare pericolul sc!i#o%renici, al divi#arii.
Civili#atiile noastre, reli'iile noastre se a%la la ori'inea
personalitatii divi#ate a omului. Ele au ne'li+at problema
armoniei totale Anumiti invatatori transmit metode de ridicare
spre spirit unor adepti care nu locuiesc nici macar propriul lor
corp %i#ic. &etoda isi %ace e%ectul si, in acest ca#, ei raman
partial in a%ara corpului si se ridica partial spre re'iunile
superioare. De unde si o divi#are. Personalitatea se divi#ea#a)
ei se identi%ica cand cu o parte a personalitatii, cand cu cealalta.
Ca in povestea cu Dr. ,e?8ll si &r. 78de.
Exista o %oarte mare probabilitate ca o asemenea
persoana sa aiba sapte personalitati di%erite. Ast%el, divi#area
este totala. Persoana are in interior sapte tipuri de ener'ie
di%erite. O parte din ca este trasa In +os, atasand u$se de
primul corp( o alta parte se atasea#a de al doilea corp, o alta
de al treilea. O parte este trasa in sus, alta in alta parte. O
asemenea persoana nu are absolut nici un centru.
3urd+ic%% avea obiceiul sa spuna ca, in acest ca#, omul ar
< comparabil cu o casa %ara stapan, in care %iecare din
servitori isi revendica acest iiilu. "tapanul %iind absent, cine
sa$i contra#ica2 Cand cineva bate la usa0atunci servitorul
a%lat cel mai aproape de aceasta se trans%orma in stapan. "i
aceasta nu este niciodata acelasi.
"c!i#o%renul este lipsii de centru. "i noi suntem $ cu totii $
in aceasta situatie1 Nu am %acui nimic altceva decat sa ne
con%ormam normelor societatii. Di%erenta este doar una de
nivel. "tapanul este absent sau adormit si %iecare parte din
noi insine revendica titlul de proprietar. Cand sunteti
invadati de dorinta sexuala, atunci sexul devine stapan. Ui$
tati totul) %atalitatea mortii, %amilia, reli'ia. Apoi, dupa
trecerea actului sexual, se instalea#a %rustrarea. Ratiunea
preia sta%eta si a%irma) /Eu sunt stapana/. "i atunci ea este
cea care tine %ranele casei, re%u#and orice loc sexului.
*iecare %ra'ment din voi pretinde casa doar pentru el
insusi, n ca# de %urie, ea devine stapana, si nu mai conte#a
nici ratiunea nici constienta. *uria nu suporta nici un
amestec. Din cau#a ei orice intele'ere devine imposibila. Daca
o persoana care va iubeste i#bucneste intr$o cri#a de %urie,
iubirea sa dispare imediat Ramaneti perplecsi, nestiind exact
daca va iubeste sau nu. n realitate, iubirea ci nu era decat
unul din servitori, la %el ca si ura. "tapanul lipseste. Din cau#a
acestei absente este imposibil sa mai avem incredere in ceva.
Nimeni nu este stapan in locul lui, si oricare servitor poate sa
preia oricand comanda. Nici o %iinta nu mai este intrea'a(
toata lumea este lipsita de unitate.
Ceea ce vreau sa spun prin toate acestea este ca
practicarea te!nicilor de constiinta superioara, inainte de
cunoasterea primelor patru corpuri, este cu totul
contraindicata, in ca# contrar existand pericolul aparitiei unei
divi#iuni iremediabile. Ca# in care va trebui sa asteptati
existenta urmatoare. &ai bine practicati te!nici care incep cu
inceputul. Daca in vietile anterioare ati trecut prin primele trei
corpuri, veti trece prin ele %oarte repede si %ara sa intampinati
di%icultati. "unteti %amiliari#ati cu teritoriul, cu metoda.
Corpurile va sunt accesibile intr$un timp %oarte scurt .e
recunoasteti, si de+a le$ati si traversat1 Apoi puteti sa le
trnnsccndeti. De aceea insist) intotdeauna trebuie inceput cu
primul corp. Nimeni nu %ace exceptie de la re'uli
N*aptul de a intra in al cincilea corp este un eveniment
%oarte semni%icativ. Primele patru corpuri sunt caracteristice
omului n al cincilea corp, transcendeti omenirea, n primul corp
nu sunteti nimic mai mult decat un animal. Ceea ce
caracteri#ea#a omul se natie odata cu al doilea corp, iar
de#voltarea a ceea ce este uman se inc!eie in al patrulea. Nici
o civili#atie nu a trecui dincolo. Dincolo este iranscendcrca a
ceea ce este umani. C!ristos nu mai este o %iinta umana(
udd!a, &a!avira, >ris!na au transcens ceea ce este uman. Ei
sunt, toti, supraoameni.
Privirea in sus corespunde unul salt tn a%ara celui de al
patrulea corp. Cand imi privesc primul corp din a%ara, nu suni
decai un animal care arc posibilitatea sa %ie om. Ceea ce ma
di%erentia#a de animal este %aptul ca eu pot deveni om, pe
cand el nu poate, n situatia actuala, animalul si cu mine
suntem sub$oameni, %iinte a%late pe o treapta in%erioara
umanitatii. Numai ca eu am posibilitatea de a iranscende ace$
asta conditie. De#voltarea %iintei umane are Ioc incepand cu al
52
doilea corp.
C!iar si cei care traiesc in al patrulea corp al lor par, in
oc!ii nostri, supraoameni. Un Einstein, un 0oltairc de
exemplu.
n realitate ei nu sunt supraoameni. Ei repre#inta per%ecta
de#voltare a ceea ce este uman, in limp ce noi suntem su
acest nivelul. Ne sunt superiori, dar nu sunt supraoameni.
Doar un udd!a, un C!ristos sau un Xarat!ustra sunt
supraoameni. Prin privirea in sus, prin ridicarea constiintei
lor dincolo de cel de al patrulea corp, ei au depasit limitele
mintii, au transcens corpul mental.
Exista parabole care trebuie bine intelese. &a!omed,
privind In sus, a spus ca a primii ceva de acolo, i$a %ost
revelat ceva. Acestei notiuni de sus noi ti dam o interpreiare
'eo'ra%ica, trans%ormand cerul in lacas al #eilor. Pentru noi,
sus insemna cerul, jos insemna re'iunile subterane, n
realitate, aceasta interpretare ne %ace sa trecem pe lan'a
simbol. Cand &a!omed priveste in sus, privirea lui nu este
indreptata spre cer, d spre ajna cha1ra. Deci spunand ca i$a
venit ceva de sus, sen#atia lui este corecta) noi suntem cei
care ii interpretam In mod 'resit termenii.
n intrea'a icono'ra%ie, Xarat!ustra este repre#entat
privind in sus( oc!ii sai nu privesc niciodata in +os. El privea in
sus in momentul in care i$a aparut pentru prima data Divinu.
Era sub %orma %ocului. Ast%el, persii au %ost adoratori ai
%ocului. "en#atia de %oc care arde provine din ajna cha1ra.
Cand priviti in sus, locul acestei cha1ra vi se pare ar#ator, ca
si cum ar %i un %oc. Acest %oc, 'aia sa se aprinda, este cel care
reali#ea#a
trans%ormarea. *iinta in%erioara se consuma, dispare, si se
naste %iinta/ superioara, lata cum trebuie inteleasa
expresia) a trece prin %oc.
: N K
Dupa al cincilea corp a+un'eti in re'iuni si mai di%erite,
intr$o dimensiune si mai di%erita. De la primul la al patrulea
corp miscarea se reali#ea#a din exterior spre ulterior( de la
al patrulea la al cincilea se reali#ea#a de +os in sus, si
incepand cu al cincilea se %ace de Ia e'o la non$e'o.
Dimensiunea se modi%ica. Nu se mai pune problema de in a%ara,
de inauntru, de sus sau de +os, ci de eu sau non$eu. Alt%el
spus, este problema de a sti daca exista sau nu un centru.
Pana la al cincilea corp omul nu are centru( el este
impartit tn %ra'mente. Centrul, unitatea, nu apare decat
odata cu al cincilea corp. Dar acest centru este e'o$ul, care
devine un obstacol in de#voltare. *iecare pas %acut se
trans%orma intr$un obstacol in calea pro'resului. Trebuie sa
uitati puntile de le'atura, trebuie sa uitati podurile iraedial ce
le traversati( ele repre#entau pentru voi un a+utor, dar $ daca
va atasati de ele $ se trans%orma in obstacole.
Pana in al cincilea corp centrul trebuie creat. 3urd+ie%%
spune ca al cincilea centru repre#inta cristali#area. "ervitorii
au disparut( conducerea a %ost luata de stapan. "tapanul este
cel autentic El este trea#( a revenit acasa, n pre#enta
stapanului, servitorii se inclina, %ac liniste.
Deci cristali#area are loc in momentul in care patrundeti
in al cincilea corp. Toiusi, pentru a pro'resa In continuare,
acesta cristali#are trebuie $ la randul ei $ sa dispara. Ea
trebuie sa dispara in vid, In cosmic. Nu isi poate pierde e'o$u5
decat cel care are unul, ast%el incat a vorbi despre o stare %ara
e'o inainte de al cincilea corp este un lucru complet lipsii de
sens. Ncavand e'o, cum l$ati putea pierde2 Poate vreti sa
spuneti ca aveti mai multe e'o$uri, ca %iecare servitor isi are
e'o$ul sau. "unteti multi$e'oist, aveti personalitat i di%erite,
%ra'mente psi!ice diverse, insa nu sunteti un e'o uni%icat.
Nu va puteti pierde e'o$ul daca sunteti lipsit de el. Un om
bo'at poate renunta la bunurile sale, nu insa si un om sarac.
Acesta din urma nu are nimic Ia care ar putea sa renunte, nu
are nimic de pierdut. Exista insa oameni saraci care vorbesc
despre renuntare. Oamenilor bo'ati Ie este %rica de
renuntare, deoarece au bunuri de pierdut, oamenii saraci
insa sunt intotdeauna 'ata pentru ca. "unt pre'atiti, dar nu au
nimic la care ar putea renunta.
Al cincilea corp este cel mai bo'at. Este punctul culminant al
tuturor posibilitatilor) culmea individualitatii, a dra'ostei, a
compasiunii, a tot ceea ce este pretios. "pinii au disparut(
acum este randul %lorilor. Nu trebuie sa ramana decat
par%umul.
Al saselea corp este taramul par%umului, al par%umului
53
cosmic Nu mai exista nici %loare, nici centru. Exista o
circum%erinta %ara centru. Putem spune ca totul este centru
sau ca nimic nu este centru. Ceea ce ramane este un
sentiment di%u#. Toate sci#iunile, toate divi#arile au disparut,
a disparut pana si separarea intre eu si non$cu, intre mine si
celalalt.
Individualitatea poate deci sa dispara in doua %eluri) %ie
ca#and in sc!i#o%renie $ ca# In care se imparte in mai multe
subpersonalitati, %ie reunindu$se cu cosmicul $ ca# in care se
pierde in ceea ce este ultim, in vastitate, in ra!ma. *loarea
a disparut, insa par%umul ramane.
*loarea mai este $ inca $ un %actor de perturbare, dar
cand ramane doar par%umul, este per%ect. Ncmaiavand
punct de ori'ine, el nu mai poate inceta. Este nemuritor. Tot
ceea ce are o sursa este condamnat sa moar%l( dar pentru
ca %loarea a disparut, sursa a secat la randul ei. Par%umul
este %ara cau#a( in consecinta ci este nemuritor si nelimitat.
O %loare arc limite, par%umul este liber de ele. El nu
intalneste nici un obstacol si se extinde mereu si mereu,
trecand in transcendent.
Deci, incepand cu al cincilea corp, nu se mai pune
problema de sus, de +os, de lateral, de inauntru sau de
ina%ara. Este problema de a sti daca exista sau nu e'o. Iar
e'o$ul este cel mai 'reu de pierdut. Pana aici c'o$ul nu
repre#enta o problema, pentru ca era vorba de un pro'res in
de#voltarea lui. Nimeni nu doreste sa %ie sc!i#o%ren, toata
lumea pre%era sa aiba o personalitate cristali#ata, n
consecinta, orice sadha1a' orice cautator poate a+un'e la al
cincilea corp.
*aptul ca nu exista metoda pentru a trece dincolo de al
cincilea corp provine din aceea ca toate metodele sunt
le'ate de e'o. Utili#area unei metode aduce imediat dupa
sine intarirea c'o$ului. De aceea cei care se preocupa de
transcenderca acestui corp vorbesc de non$metoda, de non$
le!nlca. Nu mai exista un cum. ncepand cu acest nivel, nici o
metoda nu mai este aplicabila, in masura in care tocmai cel
care o va aplica trebuie sa dispara. Daca %aceti apel la o
metoda, cel care o utili#ea#a va %i intarit E'o$ul sau continua
sa se cristali#e#e( el devine un nucleu de
cristali#are. Este motivul pentru care cei care raman in al
cincilea corp vorbesc de un numar in%init de su%lete, de spirite
in numar nelimitat. Ei cred ca %iecare spirit este un atom.
Atomii nu se pot intalni) ei nu au nici usa nici %ereastra, ei sunt
impermeabili la tot ceea ce vine din a%ara.
E'o$ul nu are %erestre. Puteti %olosi cuvantul lui .eibni#)
monade. Cei care nu parasesc cel de al cincilea corp sunt
monade, atomi %ara %erestre. "unteti sin'uri, sin'uri pentru
totdeauna.
E'o$ul cristali#at trebuie sa dispara. Dar cum trebuie
procedai, %iindca nu exista nici o metoda2 Cum sa trecem
dincolo, deoarece nu exista nici o cale2 Cum sa %acem pentru a
scapa2 Nu exista nici o poarta. Calu'arii #en vorbesc despre
poarta %ara poarta. Nu exista poarta. Cu toaie acestea, ea
trebuie trecuta.
Ce este de %acut in acest ca#2 n primul rand) nu va
identi%icati deloc cu e'o$ul cristali#at. A %i constient pur si
simplu de %ortareata cului. Nimic altceva. Explo#ia se produce
si... iata$va dincolo.
Exista in acest sens o parabola #en) un ou de 'asca este
introdus intr$o sticla. Oul se spar'e si 'asca incepe sa creasca.
Dar 'atul sticlei %iind stramt, 'asca nu poate iesi. Ea creste atat
de mult incat sticla devine prea mica pentru ea. Avem
urmatoarea alternativa) %ie distru'em sticla pentru a pastra
'asca, %ie lasam sticla intacta si 'asea moare. Ce sa %acem2
Pentru ca atat sticla cai si 'asea trebuie pastrate. Este exact
problema care se pune cu al cincilea corp. Deoarece nu exista
nici o cale de iesire iar 'asca creste tot mai mare deoarece
cristali#area s$a produs, ce sa %acem2
Cautatorul se inc!ide intr$o camera, inc!ide usa si incepe
sa$si bata capul cu problema. Ce c de %acut2 "e pare ca nu
exista decat doua solutii) sau sa spar'a sticla si sa salve#e
'asca, sau sa lase 'asca sa moara si sa pastre#e sticla.
Discipolul se 'andeste %ara incetare, i vine o idee, dar trebuie
so inlature imediat, lipsind posibilitatile de reali#are. &aestrul
il trimite sa isi continue re%lectiile.
Cautatorul 'andeste si 'andeste nopti intre'i, dar solutia
nu i se revelea#a, n cele din urma, 'andirea se opreste(
discipolul se napusteste a%ara stri'and) /Evri?al 3asca a iesit
din sticla./ &aestrul nu il va intreba niciodata cum a procedai,
deoarece intrea'a poveste nu este decat o tesatura de
54
absurditati.
Deci iesirea din al cincilea corp constituie un 1oan #en.
Este vorba de %aptul de a constienti#a cristali#area, dupa
care 'asca iese din sticla. 0ine si momentul in care nu mai
sunteti in e'o, in care nu mai exista eu.
55
Cristali#area a avut loc, apoi a disparut. Pentru al cincilea
corp acesta cristali#are 4centrul, e'o$ul5 era vitala. Ea era
indispensabila tn calitaie de pasa+, In calitate de pod, %ara de
care ar %i %ost imposibil sa treceti. Dar vine si clipa In care ea
nu mai e necesara.
Anumite persoane atin' al cinetica corp %ara sa %i trecut
prin al patrulea. Este ca#ul persoanelor %oarte bo'ate, care s$
au cristali#at intr$o directie. Ast%el, un presedinte al republicii,
un 7itlcr, un &ussolini, s$au cristali#at intr$o directie, insa In
corpul al cincilea, n ca#ul in care cele patru corpuri in%erioare
nu sunt in armonie, cristali#area este distructiva. &a!avira si
udd!a au cunoscut $ la randul lor $ stadiul cristali#arii, dar
nu in acelasi %el.
*iecare din noi aspira la de#voltarea c'o$ului sau din
cau#a dorintei intime care exista in noi, de a atin'e al
cincilea corp. Numai ca, daca ale'em o scurtatura, mai
devreme sau mai tar#iu ne vom rataci. Aceasta scurtatura
consta in abundenta bunurilor materiale, putere, politica.
E'o$ul se poate reali#a printr$o %alsa cristali#are, care nu
este in acord cu personalitatea voastra totala. Este ca un
corn care se %ormea#a si se cristali#ea#a. Are loc o cristali#are
'resita, o crestere anormala, o boala.
N
3asea %iind iesita din sticla, sunteti proiectati spre al
saselea corp. ntre al cincilea si al saselea corp se intinde
taramul misterului. Pana la al cincilea, metodele stiinti%ice
repre#inta un a+utor 4de exemplu 8o'a5. Apoi ele isi pierd
orice valoare.
Pentru al cincilea corp un mare a+utor il repre#inta #en$ul.
Acesta constituie o metoda pentru a trece de la al cincilea
corp la al saselea. Xen$ul s$a de#voltat in ,aponia, dar
i#voarele sale sunt indiene( ele provin din 8o'a. Co'a a a+uns
Ia #en.
*aptul ca #en$ul atra'e atat de mult Occidentul, provine
din %aptul ca e'o$ul occidentalilor este $ dintr$un anumit punct
de vedere $ cristali#at. Occidentul 'uvernea#a lumea( nu ii
lipseste nimic E'o$ul este insa cristali#at prin metode
improprii. El nu s$a de#voltat datorita transcenderii primelor
patru corpuri. Este motivul pentru care #en$ul are un ecou in
aceste tari, dar care nu va da nici un rod, din cau#a acestei
cristali#ari incorecte. 3urd+ie%% este mult mai e%icient pentru
occidentali, intru ca invataturile sale se aplica primelor cinci
corpuri. Dincolo de aceste cor$
puri, ele nu mai au nici o putere. Te!nicile sale permit
reali#area unei
cristali#ari corecte.
Neavand radacini in Occident, #en$ul nu repre#inta pentru
acesta decat o idee asimilata mecanic n Orient, de#voltarea lui
a avut loc primi $un proces %oarte lun', care a inceput cu hatha
'o!a, si care a atins punctul sau culminant odata cu udd!a. A
%ost nevoie de mii de ani de smerenie, de pasivitate si de
receptivitate( de mii de ani in care spiritul %eminin a %ost
predominant. Orientul a %ost intotdeauna %eminin, iar
Occidentul masculin) a'resiv, po#itiv. Daca #cn:u1 a putut %i util
in Orient, aceasta se datorea#a %aptului ca existasera alte
metode, alte te!nici, care avusesera o actiune asupra celor
patru corpuri in%erioare. Ele au %ormal radacinile din care #en$
ul si$a extras ceva pentru a in%lori.
n ,aponia #ilelor noastre #en$ul si$a pierdut aproape
intrea'a %orta. Aceasta se explica prin %aptul ca in pre#ent
,aponia este o tara in intre'ime occidentala, n trecut +apone#ii
erau %oarte smeriti, dar acum smerenia lor nu mai este decat o
masca. Ea nu mai vine din pro%un#imile %iintei lor. Deci #en$ul
a %ost de#radacinat din ,aponia, pentru a deveni popular in
Occident, nsa aceasta popularitate nu se datorea#a decat
%alsei cristali#ari a e'o$ului Occidental.
Xen$ul repre#inta un mare a+utor in vederea trecerii de la
al cincilea corp Ia al saselea. El nu este insa util nici inainte,
nici dupa. Este absolut neputincios in privinta celorlalte
corpuri, si c!iar periculos. Este ca si cum am preda un curs de
nivel universitar in scolile primare) este inutil si uneori
periculos.
Daca recur'eti la metode #en inainte de a atin'e al
cincilea corp, veti %ace poate experienta lui sarori,"atori nu
este insa samadhi:; este un pJcudo$sY-LadGi%. Este o sclipire
de samadhi, nimic altceva, n ceea ce priveste cel de al
patrulea corp 4corpul mental5, satori va in#estrea#a cu simt
artistic cu simt estetic El crea#a in voi un simt al %rumosului,
56
o sen#atie de buna$starc, el nu a+uta insa la cristali#area
e'o$ului. El nu va va a+uta sa intrati in al cincilea corp.
Xen$ul nu este e%icient decat dupa cristali#are. 3asca
iese din sticla %ara sa stie cum. Numai in acest punct se
poale practica #en$ul, ca urmare a numeroase alte metode.
Un pictor poate picta cu oc!ii inc!isi, o poate %ace ca si
cum pictura ar %i pentru el un +oc. Un actor se
: Pentru o descriere mai exacla s di%erentei tnite salon ti &mad!i,
ve#i capitolul ce iralea#%t acesi subiect tn /&editatia
Dinamica/ de Os!o.
poate pre%ace ca +oaca. De alt%el +ocul actorului nu este
per%ect Uecat daca da impresia ca nu +oaca. Dar pentru a
a+un'e aici, sunt necesari ani de munca si de practica. &arca
lui usurinta nu se casti'a tnir$o sin'ura #i. ,ocul teatral isi
are metodele lui speci%ice.
Noi mer'em, dar nu stim cum reali#am aceasta actiune
simpla. Daca va intreaba cineva cum mer'eti, li raspundeti)
/&er'( atata tot. Nu exista nici un cum." Totusi, acest cum
exista atunci cand un copil invata sa mear'a. El trebuie sa
invete. Daca ii veti spune ca nu exista nici o metoda, %aptul ii
va parea absurd. Nu va intele'e. Este ceea ce %ace
>ris!namurti( se adresea#a unor adulti care au o minte de
copil si le spune) /"titi sa mer'eti. &er'eti, asta e tot1/
Oamenii 66 asculta... sunt sedusi. Cat de usor este sa mer'i
%ara metoda1 "i %iecare stie sa o %aca.
>ris!namurti la randul lui $ atra'e Occidentul, tocmai din
acelasi motiv. Daca va ocupati cu hatha 'o!a, mantra 'o!a,
hha1ti 'o!a, raja 'o!a sau tantra 'o!a, drumul vi se va parea
atat de lun', atat de 'reu... 0a vor trebui sute de ani de
munca, vieti intre'i de munca. Nu puteti astepta atat de
mult timp( va trebuie o scurtatura, o solutie imediata. Iata$I pe
>ris!namurti, care spune) /&er'eti, asta e tot. &er'eti spre
Dumne#eu. Nu exista metoda./ Numai ca aceasta calc, a non$
metodei, este cel mai di%icil de parcurs. Deoarece a actiona ca si
cum nu actione#i, a vorbi ca si cum nu vorbesti, a mer'e %ara
e%ort, ca si cum nu ai mer'e, toate acestea necesita de %apt
multi ani de e%ort
&unca si e%ortul sunt indispensabile, dar pana la un anumit
punct. Ele sunt inutile pentru trecerea de la al cincilea corp la al
saselea. Ele nu va duc niciunde $ 'asca nu va iesi din sticla.
Cu aceeasi problema se con%runta 8o'!inii indieni .e csie
'reu sa treaca de la al cincilea corp, in masura in care sunt
sub+u'ati de %armecul, de !ipno#a exercitata de metode. Ei nu
au lucrat niciodata alt%el decat prin intermediul metodelor. Ei
au la dispo#itie un sistem bine preci#at, care i$a adus cu bine
pana la al cincilea corp. Era de domeniul e%ortului, si acest lucru
66 puteau %ace. Oricare ar %i %ost nivelul de concentrare cerut,
nu era$o problema. Oricat de intens ar %i trebuit sa %ie e%ortul,
nu era o problema. Dar, in al cincilea corp, au %ost nevoiti sa
treaca de la domeniul metodei la acela al non$metodei. "i sunt
descumpaniti "e asea#a, se opresc Numarul cautatorilor care
se opresc la acest nivel este destul de mare.
Este motivul pentru care au#im vorbindu$se de cinci corpuri
in loc de sapte. Al cincilea corp nu este cel %inal, ci un nou
inceput n acest
punct trebuie trecut de la individual la non$individua. Xen$
ul sau alte metode similare $ care implica non$e%ortul $, pol
repre#enta un a+utor.
<azen insemna a %i ase#at %ara nimic altceva, %ara a %ace
nimic Cei care sunt %oarte activi nu pot concepe asa ceva.
*aptul de a ramane ase#at, ra a %ace nimic, este pentru ei
de neconceput O persoana ca 3and!i nu poate intele'e. Ea
va spune) /O sa torc niste lana. Trebuie sa %ac ceva, este
%elul meu de a ma ru'a, de a medita./ Pentru 3and!i, non$
actiunea insemna a nu actiona, a nu %ace nimic o realitate,
non$acti$unea isi are taramul ei propriu, beatitudinea ei
proprie, re'ulile ei proprii. Ele raman insa de neinteles atata
timp cat nu am trecut de corpul al cincilea.
57
Pentru a trece de la corpul al saselea la al saptelea, nu
se mai pune nici macar problema non$metodei. &etodele
se pierd in al cincilea corp, iar non$metoda in al saselea.
Ceea ce se intampla este %aptul ca intr$o #i va dati seama
ca sunteti in interiorul celui de al saptelea corp. C!iar si
notiunea de cosmos a disparut( nu ramane decat
vacuitatea. Trecerea de ia corpul al saselea la al saptelea
se %ace %ara sa va dati seama si nu
are nici o cau#a.
Tocmai absenta cau#ei este ceea care crea#a
intreruperea
continuitatii, n pre#enta unei cau#e, continuitatea ramane
sl %iinta nu
poate sa se stin'a 4nici c!iar In al saptelea corp5. Al
saptelea corp este
per%ecta ne$%iinta) nirvana, vacuitate, non$existenta. $
Trebuie sa existe o intrerupere a continuitatii pentru a
trece
de la existenta la non$existenta. Aceasta repre#inta un
salt, %ara nici o cau#a. Daca ar exista o cau#a, atunci ar
exista o continuitate, si totul ar %i ca in al saselea corp.
Deci trecerea de Ia al saselea corp la al saptelea nu poate
%i nici macar %ormulata. Esie o discontinuitate, un 'ol.
nainte exista un lucru, iar acum un altul, si nu exista intre
ele nici o relatie. Un lucru s$a stins, un altul s$a nascut E ca
si cum un invitat a iesit pe o usa si un altul a intrai pe alia)
nu exista nici o le'alura Intre iesirea unuia si intrarea
celuilalt Cele doua lucruri nu sunt le'ate.
Al saptelea corp este ultimul, deoarece iesiti din lumea
cau#alitatii. Ati urcat pana la surea ori'inara, ceea care era
inaintea creatiei si care va
ramane dupa neanti#are. Deci, pentru a trece de la corpul al
saselea la al saptelea nu se mai pune nici macar problema
non$meiodci. Nimic nu mai este de nici un a+utor, orice poate
Insa deveni un obstacol. "altul din cosmic in neant are loc
datorita unei intamplari. Este un eveniment %ara cau#a, care
vine %ara sa$6 %i cerut si care nu presupune nici o pre'atire.
"e intampla instantaneu. Nu trebuie tinut minte decat un
sin'ur lucru) sa nu ne atasam de al saselea corp.
Atasamentul impiedica trecerea spre al saptelea. Nu exista
obstacole de ordin ne'ativ. 0a puteai atasa de ra!ma, de
cosmos( va puteti spune) /Am a+unsi/ Cei care actionea#a
ast%el isi re%u#a intrarea in al saptelea corp.
Cei care isi spun) /"tiu/, raman in al saselea corp. Ast%el s$
a intamplat cu cei care au scris 0edele. Numai %iinte ca
udd!a pol iesi din al saselea corp( cele care spun) /Nu stiu/.
Ele re%u#a sa raspunda la intrebarile ultime( ele spun) /Nimeni
nu stie, nimeni n$a stiut vreodata./ udd!a nu putea %i inteles.
Cei care 1$au ascultat vorbind spuneau) /Nu se poate,
invatatorii nostri stiau. Ei au spus ca ra!ma este./ Desi'ur,
dar udd!a vorbea despre al saptelea corp. Nici un invatator
nu poate a%irma ca el cunoaste al saptelea corp, deoarece
imediat pierde contactul cu el. Pentru primele sase corpuri se
pot %olosi simboluri, dar nu putem avea un simbol pentru al
saptelea) ci nu este decat vacuitate.
n C!ina exista un templu care este absolut 'o. Nu contine
absolut nimic) nici ima'ini, nici picturi( nimic Este complet 'ol)
peretii sai sunt 'oi. Preotul insusi locuieste in a%ara IU. EI spune)
/Un preot nu poate %i decat in a%ara unui templu, niciodata in
interior./ Daca il intrebati unde este divinitatea din templul lut,
va va raspunde) /ncercatt sa o vedeti/, si nu este nimic decat
'olul, nu este nimeni. 0a va raspunde) /0edeti1 Aici1 Acum1: "i
tot ceea ce vedeti in +urul vostru este un templu 'ol...
Daca sunteti in cautarea obiectelor, nu puteti trece din al
saselea in al saptelea corp. De aceea, pentru pre'atirea
trecerii, s$a %olosit ne'ativul. Este necesar un spirit ne'ativ, o
minte %ara nici o aspiratie 4care nu cauta nici macar mo1sha,
eliberarea, nirvana, adevarul5, o minte care nu asteapta
venirea nimanui 4nici macar a lui Dumne#eu, a lui ra!ma5.
Este necesar un spirit care este %ara dorinta, %ara aspiratie,
lara na#uinta. Un spirit in stare de a %i. Atunci are loc trecerea...
si cosmosul insusi a disparut.
Ast%el, cateodata puteti a+un'e pana in al saptelea corp.
ncepeti sa lucrati asupra corpului %i#ic pentru a a+un'e in
eteric Apoi din eteric veti mer'e In astral, mental, spiritual.
E%ortul este necesar pentru primele patru corpuri, apoi este
su%icient sa %iti constienti. *aptul de a actiona isi pierde orice
interes) importanta devine constienta. Pentru a trece Insa din
corpul al saselea in al saptelea, insasi constienta isi pierde
importanta. Nu mai exista decat a %i, surea de a %i. Aici se
'aseste potentialitatea semintei noastre, posibilitatea
58
noastra.
B. A DE0ENI "I A *I
,reti sa ne voriti despre tensiunile care straat cele sapte
corpuri si despre starea de relaxare*
"ursa prima a oricarei tensiuni este continuta in
devenire. intotdeauna vrem sa %im intr$un %el sau altul(
nimeni nu se multumeste sa %ie ceea ce este. Ceea ce
suntem nu este acceptai, este re%u#at, si ne construim un
ideal pe care dorim sa$6 atin'em. Ca urmare, tensiunea de
ba#a se exercita intotdeauna intre ceea ce sunteti si ceea ce
vreti sa deveniti.
0oi doriti sa deveniti ceva anume. Tensiunea insemna ca
nu sunteti satis%acuti cu ceea ce sunteti si aspirati sa %iti ceea
ce nu sunteti. Tensiunea se crea#a intre aceste doua stari. Nu
contea#a ceea ce vreti sa deveniti. Indi%erent daca vreti sa
deveniti bo'ati, celebri, puternici, sau daca vreti libertatea,
divinitatea, nemurirea sau daca aspirati la mantuire, la
mo1sha; tensiunea este oricum creata.
Toate dorintele voastre menite sa se indeplineasca In
viitor, in contrast cu ceea ce sunteti, repre#inta un %actor de
tensiune. Cu cat idealul vostru este mai 'reu de atins, cu atat
tensiunea este mai mare. Ca urmare, materialistul nu este de
obicei atat de incordat ca persoana ce tinde spre spirit, in
masura in care aceasta din urma aspira la imposibil, la lucruri
indepartate. Distanta este atat de mare incat numai o tensiune
enorma o poate acoperi.
Tensiunea insemna distanta care separa ceea ce sunteti
de ceea ce vreti sa %iti. Daca distanta este mart2, tensiunea va
%i puternica( daca este minima, tensiunea va %i slaba. Iar daca
nu exista nici o distanta, Insemna ca sunteti satis%acuti cu ceea
ce sunteti, ca nu aveti nici o dorinta de sc!imbare. In acest
ca#, mintea voastra traieste clipa de %ata, in pre#ent, iar
tensiunea nu arc cu ce sa se intretina) va simtiti bine cu voi
insiva.
"unteti in Tao. Pentru mine, absenta distantei dovedeste ca
aveti un spirit reli'ios, ca traiti in con%ormitate cu d!arma.:
Distanta despre care este vorba poate %i de mai multe
%eluri. Daca dorinta voastra este %i#ica, tensiunea va %i %i#ica.
Daca doriti sa aveti un corp ta acesta, o %orma speci%ica 4daca
vreti sa %in di%erit de ceea ce sunteti pe plan %iGic5, tensiunea se
naste in corpul vostru %i#ic Imediat te doriti $ de exemplu $ sa
deveniti mai %rumosi, apare o tensiune in corpul vostru. &ai
Intai in primul vostru corp, in corpul %i#iolo'ic. Dar daca dorinta
este de durata, daca ea persista, va intra In pro%un#imi si se va
extinde si in celelalte straturi ale %iintei voastre.
Daca va a%lati in cautarea puterilor psi!ice, tensiunea va
apare in plan psi!ic, apoi se va raspandi. Aceasta raspandire se
%ace in acelasi %el ca si cum ati arunca o piatra in apa. Ea cade
intr$un punct determinat, dar vibratiile create datorita caderii
se raspandesc %oarte departe. Tensiunea, se poate naste in
oricare din corpurile voastre, c!iar daca sursa ci primara
ramane intotdeauna aceeasi, si anume distanta care separa o
59
stare e%ectiva de o stare la care aspiram.
Daca doriti o trans%ormare a mintii $ trebuie sa deveniti
mai abil, mai inteli'ent $ exista o stare de tensiune.
Tensiunea nu este absenta decat in ca#ul In care ne
acceptam pe noi insine in intre'ime. Acceptarea totala este
miracolul, sin'urul miracol. A intalni o persoana care se
accepta in intre'ime repre#inta sin'urul lucru surprin#ator.
*aptul de a exista este liber de tensiuni. Tensiunile au
intotdeauna drept cau#a posibilitati ipotetice, non$
cxistentiale. Pre#entul este liber de tensiuni( tensiunile apar
doar odata cu preocuparile le'ate de viitor. Ele sunt rodul
ima'inatiei. 0a puteti ima'ina ca sunteti di%erit %ata de ceea
ce sunteti. "i tocmai acest potential ima'inar este cel care
crea#a tensiunea. Cu cat o persoana este mai ima'inativa,
cu atat mai mult ea crea#a posibilitatea tensiunii. in acest
ca#, ima'inatia este distructiva.
Totusi, ima'inatia poate %i si constructiva, creativa. Daca
va concentrati intrea'a voastra capacitate de ima'inatie in
pre#ent, in clipa de %ata, In loc sa o indreptati spre viitor, veti
putea percepe existenta voastra ca poetica. Iar ima'inatia
voastra nu crea#a $ in acest ca# $ o aspiratie( o %olositi numai
pentru a trai. Iar aceasta traire in pre#ent se situea#a
dincolo de orice tensiune, animalele si nici arborii nu sunt
tensionate, deoarece le lipseste ima'inatia. Existenta lor se
situea#a sub limita tensiunii. Aceasta nu repre#inta pentru ei
decat o potentialitate. Ele sunt in curs de evolutie. 0a veni
momentul in care tensiunea va i#bucni in ele, moment in
care vor incepe sa proiecte#e dorinte in viitor. Acest lucru se
va intampla cu si'uranta. Ima'inatia va deveni activa. Cand
ima'inatia devine activa, ea se intoarce mai intai catre viitor.
"e reali#ea#a crearea unor ima'ini si $ cum realitatea
corespun#atoare nu exista $ veti crea din ce in ce mai multe.
Ori, in ceea ce priveste pre#entul, este de obicei imposibil sa
se conceapa o ima'inatie care sa %ie in relatie cu el. Cum ati
putea sa %iti ima'inativ in pre#ent2 "e pare ca nu exista
: .e'ea naiurii, le'ea spirituala, universala.
nici o nevoie in acest sens. Trebuie sa intele'eti acest
lucru.
Daca veti putea exista in prezent ta modul constient, nu veti
mai trai %n ima'inatia voastra. in acest ca#, ima'inatia este
libera sa cree#e c!iar in interiorul pre#entului. Pentru aceasta
este necesara o corecta concentrare. Daca ima'inatia voastra
se concentrea#a asupra realului, ea este creatoare. Iar creatia
voastra se poate imbraca orice %orma. Daca sunteti poet, va %i
aparitia poe#iei. Poe#ia nu va %i in acest ca# o aspiratie proiec$
tata in viitor ci o expresie a pre#entului. Daca sunteti pictor,
aparitia se va traduce prin pictura. Aceasta nu va %i un produs
al ima'inatiei voastre, ci va exprima ceea ce simtiti si traiti.
Cand nu traiti in ima'inatie, clipa pre#enta vi se o%era.
Puteti, %ie s$o exprimati, %ie sa va cu%undati in tacere. Tacerea
voastra nu va %i $ cu toate acestea $ o tacere lipsita de viata( ea
va %i o expresie a momentului pre#ent. &omentul este trait
atat de pro%und incat nu mai poate %i exprimat decat prin
tacere. C!iar st poe#ia, c!iar si pictura vor %i neadecvate. Nu
mai este posibila nici o exprimare, ramane numai tacerea,
aceasta tacere nu este ne'ativa, ca este po#itiva, ea este o
in%lorire. *loarea tacerii s$a desc!is in voi, iar tacerea voastra
exprima totalitatea trairilor voastre.
&ai este si un al doilea lucru care trebuie inteles.
Exprimarea pre#entului prin ima'inatie nu este nici ima'inarea
viitorului, nici o reactie contra trecutului. "i nici expresia
vreunei experiente determinate. Ea se re%era la %aptul de a
experimenta) experienta asa cum o traiti, experienta asa cum
se petrece in voi. Nu este o experienta traita, ci procesul viu
al unei experiente 'ata sa se des%asoare.
in acest ca#, experienta si %aptul de a experimenta nu
sunt doua lucruri separate, ci unul si acelasi lucru. Piciorul nu
mai este acolo. *ap$
iul de a experimenta devine pictura, tocmai %aptul de a
experimenta este cel care se exprima. 0oi nu sunteti creator, ci
creativitate) o ener'ie vie. 0oi nu sunteti poet, ci poe#ie.
Experienta nu este destinata nici viitorului nici trecutului( ea nu
provine nici din viitor nici din trecut. Clipa se con%unda cu
eternitatea, si totul vine din ea. Este o in%lorire.
Aceasta in%lorire se mani%esta pe sapte planuri di%erite, la
%el ca si tensiunea. Ea va atin'e %lecare corp. De exemplu) daca
ca are loc pe plan %i#ic, va veti insenina intr$un sens cu totul
60
nou. *rumusetea voastra nu va proveni din %orma ci din ne$
%orma, ea nu va %i de domeniul vi#ibilului ci al invi#ibilului.
Daca simtiti clipa de ne$tensiunc in corpul vostru, veti trai o
destindere care va era necunoscuta, o destindere po#itiva.
Noi am cunoscut pana acum stari de destindere, dar care
erau ne'ative( ne'ative in sensul ca, nesu%erind de nici o
boala, va spuneti ca sunteti sanatosi Acest %el de sanatate
nu este decat ne'area bolii si nu are nici un sens po#itiv, ea
insemna pur si simplu absenta bolii. Dupa parerea medicinii,
a nu %i bolnav insemna a %i sanatos. insa sanatatea pre#inta $
de asemenea $ si o dimensiune po#itiva( ea nu este doar
absenta bolii ci si pre#enta sanatatii
Corpul vostru nu este destins decat in ca#ul in care traiti
din clipa in clipa. Daca mancati, si aceste clipe se con%unda
cu eternitatea, nu mai exista nici trecut nici viitor. Nu mai
exista nimic in a%ara de actul de a manca. Nu sunteti pe calc
de a %ace ceva, ati devenit c!iar actiunea. Nu exista nici o
tensiune, Corpul vostru traieste total. "au daca experimen$
tati comuniunea sexuala, iar actul sexual nu mai este doar
un mi+loc de a va elibera de tensiuni sexuale, ci mai de'raba
o expresie po#itiva a iubirii 4daca momentul este totalitate,
inte'ritate, si il traiti din plin5, atunci veti resimti o
destindere po#itiva in corpul vostru.
Daca aler'ati, si %aptul de a aler'a %ormea#a totalitatea
existentei voastre( daca sunteti sen#atiile care va invadea#a,
nu separat dcclc ci una cu ele( daca aler'ati %ara ideea de
viitor si de scop, ast%el incat actul de a %u'i este un act in
sine, atunci veti resimti o destindere po#itiva. Corpul vostru
este relaxat. Pe plan %i#iolo'ic, experimentati un moment de
ne$tensiune.
Acelasi principiu se aplica si celorlalte sase corpuri.
*aptul de a intele'e ce este de %apt ne$tensiunea in primul
corp nu este di%icil, in masura in care stim ca pentru corp
sunt posibile doua stari) boala 4boala po#itiva5 si o destindere
de%inita in mod ne'ativ 4o absenta a bolii5. Aici se plasea#a
experienta noastra, prin %aptul ca putem concepe o a treia
posibilitate( starea de destindere po#itiva 4sanatatea5. A
intele'e Insa ce este absenta tensiunii in al doilea corp $ cel
eteric $ este de+a mai 'reu, deoarece aici totul va este
necunoscut. Cu toate acestea, exista puncte pe care Ie
puteti intele'e.
0isele se re%era in principal la cel de al doilea corp. in
consecinta, atunci cand ne re%erim in 'eneral Ia vise, acestea
sunt vise ale corpului eteric Dar, in ca#ul in care corpul vostru
%i#ic a %ost intr$o stare de tensiune, acest lucru va provoca
multe vise. De exemplu, daca nu aveti ce sa mancati sau daca
postiti, starea voastra provoaca un tip speci%ic de vis. Acestea
sunt vise %i#iolo'ice si care nu au nici o le'atura cu corpul eteric
Corpul eteric isi crea#a propriile sale tensiuni. 0oi nu
cunoasteti acest corp decat prin intermediul viselor. Daca este
supus unor tensiuni, visele voastre vor deveni cosmaruri.
"tarea voastra de tensiune va a%ecta c!iar si visele voastre( va
va urma.
Tensiunea corpului eteric provine in primul rand din
dorintele voastre Ati experimentat $ cu totii $ vise ale iubirii.
Nevoia sexuala este %i#iolo'ica, ea nu este iubire. Iubirea este
cu totul straina pentru corpul %i#ic( ea provine din$corpul eteric
Numai ca, daca nevoia voastra de iubire ramane nesatis%acuta,
corpul vostru %i#ic va su%eri la randul sau. Nu numai corpul %i#ic
arc dorinte, si corpul eteric arc, la randul lui. El arc propriile
sale sen#atii de %oame, el are nevoie $ Ia randul lui $de !rana.
Iar aceasta !rana este iubirea.
Toata lumea visea#a despre iubire, insa nimeni nu iubeste.
Toata lumea isi %ace vise despre iubire, ima'inand u$si cum ar
trebui sa %ie, care ar %i partenerul ideal, si din aceasta re#ulta
apoi %rustrarea. *ie visam, proiectandu$nc in viitor, %ie $ ca in
ca#ul %rustrarii $ revenim asupra trecutului. insa nu iubim
niciodata.
Exista si alte tensiuni speci%ice corpului eteric Insa cele
produse de absenta iubirii sunt cel mai simplu de inteles. Daca
a+un'eti sa iubiti ir. clipa prezenta, cor=/u= acrie se acsiin8c-n
ca# contrar, adica atunci cand aveti pretentii, sperante, conditii
pentru a iubi, va proiectati in viitor si deveniti incapabili sa
iubiti in clipa pre#enta.
Pre#entul este dincolo de dorintele noastre) el este asa
cum este. "perantele sunt posibile pentru ceea ce este de
domeniul viitorului) iubirea treuie sa %ie ast%el Iubirea insasi
exista prin contradictie( ea exista intotdeauna in %unctie de
ceea ce ar trebui sa %ie. Nu puteti iubi in pre#ent decat daca
iubirea voastra este libera de orice asteptare, de orice
pretentie, daca este neconditionata.
61
De asemenea, daca iubiti o persoana determinata si nu
o alta, nu iubiti In pre#ent Daca iubirea voastra provine
dintr$o relatie, in loc sa tic o stare de spirit, nu puteti iubi in
pre#ent, deoarece si iubirea voastra se supune unei conditii,
c!iar daca acesta este %oarte subtila. Daca spun ca nu te pot
iubi decat pe tine, voi Inceta sa iubesc imediat ce nu vei mai
& aproape de mine. Timp de doua#eci si trei de ore voi < intr$
o stare de ne$iubirc, si nu voi iubi decat in timpul orei pe
care o voi petrece cu tine. "i acest lucru este imposibil. Nu
putem %i in stare de iubire intr$o anumita clipa, apoi sa
Incetam sa iubim in clipa urmatoare.
Daca sunt sanatos, sunt tot timpul. Nu pot %i sanatos
numai o ora, iar restul timpului sa %iu bolnav. "anatatea nu
este o relatie( ca este o stare existentiala.
Iubirea nu este o relatie existenta intre doua persoane, ea
este o stare de spirit care va este proprie. Daca iubiti, iubiti
totul. Nu numai %iintele, ci st lucrurile. Iubirea se exprima si
in privinta obiectelor. Iubiti c!iar si atunci cand sunteti
sin'ur, cand nimeni nu se 'aseste in apropierea voastra.
Este ca si respiratia. Daca %ac un +uramant sa nu respir
numai daca sunt cu tine, voi muri. Respiratia este
independenta de orice relatie( ca nu este atasata nici unei
relatii, oricare ar %i aceasta. Or, pentru corpul cleric, iubirea
este comparabila cu respiratia. De %apt, ca este respiratia lui.
Deci) iubim sau nu iubim. *elul de iubire inventat de
oameni este %oarte periculos. Nici c!iar bolile nu au creat
atatea absurditati ca aceasta pretinsa iubire. intrea'a
omenire este bolnava din cau#a acestei %alse notiuni a
iubirii.
Daca puteti iubi orice, corpul vostru al doilea va avea o
sen#atie de destindere, de destindere po#itiva. Nu veti mai
avea cosmaruri. 0isele voastre vor %i pentru voi poe#ie pura.
in al doilea corp se intampla ceva, iar par%umul va impre'na
$ de asemenea $ si celelalte corpuri. Oriunde veti %i, veti
raspandi acest par%um. "i, bineinteles, el va produce un
raspuns pe masura sa, un ecou speci%ic
Adevarata iubire este straina c'o$ului. Preocuparea
eterna a e'o$ului este puterea, ast%el incat c!iar si iubirea
voastra va %i impre'nata de violenta $ pentru ca ca nu este
reala, pentru ca ea apartine e'o$ului. Pentru noi iubirea este
intotdeauna violenta, ca este un %el de ra#boi. Tata si %iu,
mama si %iica, sot si sotie nu se iubesc unii cu altii, ci isi sunt
dusmani. Ei sunt aproape intotdeauna in con%lict, iar atunci
cand nu sunt in con%lict, spunem ca este iubire. De%initia este
de ordin ne'ativ, un spatiu care separa doua ra#boaie, o
perioada de pace.
Dar, in realitate, nu exista pace intre doua dispute. Ceea ce
numim pace nu este decat pre'atirea unei viitoare dispute.
intre doi soti nu exista pace, nici iubire. Absenta disputei, pe
care o numim iubire, nu este nici ca decat pre'atirea unei
dispute viitoare. in perioada dintre doua boli credem ca
suntem sanatosi, iar in acel interval dintre doua dispute
credem ca iubim. Dar aceasta nu este iubire, nu este decat
absenta a disputei. Cum este imposibil sa va certati
doua#eeisipatru de ore din doua#ecisipatru, vine si clipa in care
incepeti sa va iubiti dusmanul.
Iubirea nu exista in calitate de relatie( ea este o stare de
spirit. Daca veti cunoaste iubirea ca pe o stare de spirit,
corpul vostru al doilea 4corpul eteric5 se destinde. E relaxat.
Exista si tensiuni de ori'ine di%erita care a%ectea#a al doilea
corp, dar ma voi limita sa vorbesc doar despre cele care se pol
intele'e cel mai usor. Cum va ima'inati ca iubirea este
cunoscuta, am vorbit despre ea.
: N
Al treilea corp, corpul astral, isi are propriile sale tensiuni.
Acestea nu se re%era doar la existenta voastra actuala ci la
existentele precedente. Tensiunea din acest corp provine din
acumularea a tot ceea ce ati %ost si tot ceea ce ati dorit sa %iti
Totalitatea dorintelor voastre, care s$au repetat de$a lun'ul a
mii de existente, este 'a#duita in corpul vostru astral. Iar voi
nu ati incetat niciodata sa doriti1 Toate dorintele voastre sunt
acolo, oricare ar %i %ost obiectul lor.
Corpul astral contine aspiratiie voastre, ansamblul
dorintelor voastre. De asemenea, el este corpul cel mai
tensionat al intre'ii voastre %iinte. Cand incepeti sa meditati,
deveniti constienti de aceste tensiuni, deoarece meditatia
incepe cu al treilea corp. Cei care sunt in aceasta situatie vin
sa ma consulte, spunandu$mi) /De cand am inceput sa medite#,
62
ma simt mai incordat ca niciodata./ in realitate, tensiunile nu
au crescut, numai ca ati devenit constienti de ele. Ati
constienti#at un lucru care pana acum va ramasese ascuns.
Este vortia de tensiuni astrale. Repre#entand esenta
existentelor atat de multiple, ele nu pot %i de%inite printr$un
cuvant speci%ic Nu pot spune despre ele nimic care sa %ie
inteli'ibil. Nu putem decat sa le traim, sa le simtim.
Dorinta este tensiunea ca atare. Dorim intotdeauna un
lucru sau altul Exista c!iar oameni care doresc starea de ne$
dorinta. Este cel mai
absurd lucru1 in al treilea corp, cel asi nii , puteti c!iar dori sa
4iti %ara dorinta. in realitate %aptul de a dori "a iii lipsit de
dorinte se numara printre dorintele cele mai puternice,
capabile sa cree#e o prapastie %oarte mare intre ceea ce
sunteti si ceea ce doriti sa %iti.
Ca urmare, acceptati$va dorintele ata cum sunt si
constienti#ati %aptul ca ati avut nenumarate dorinte timp de
nenumarate vieti. Toate aceste dorinte s$au acumulat. Deci,
in ceea ce priveste corpul astral, acceptati$va in intre'ime
dorintele. Nu incercati sa le combateti, nu inventati o
dorinta care sa se opuna dorintelor voastre. Acceptati$le pe
toate. Constienti#ati %aptul ca sunteti plini de dorinte si nu
va in'ri+orati in le'atura cu acest %apt Ast%el, veti cunoaste
imediat starea de ne$tensiune in corpul astral.
Daca a+un'eti sa acceptati multimea in%inita de dorinte din
voi %ara a crea o dorinta care sa li se impotriveasca:: daca
puteti trai in mi+locul acestei multimi de dorinte 4care
pre#inta acumularea intre'ului vostru trecut5 si le puteti
accepta asa cum sunt( daca aceasta acceptare este totala(
va veni si momentul in care $ deodata $ intrea'a aceasta
multime va dispare. Ea nu mai este, deoarece ca nu se poate
mentine decat pe un %ond de dorinta, o dorinta constanta, a
ceea ce nu este.
Obiectul dorintei nu pre#inta nici o importanta( el este in
a%ara discutiei. C!iar daca sin'ura voastra dorinta este ne$
dorinta, ecranul este pre#ent, toata multimea de dorinte este
pre#ent. Dimpotriva, daca va acceptati dorinta, momentul de
ne$dorinta isi %ace aparitia. Daca o acceptati asa cum este,
nu mai este nimic de dorit( starea de dorinta a disparut
Cand acceptati totul sub %orma in care se pre#inta, inclusiv
dorintele voastre, acestea dispar %ara ca voi sa %aceti ceva.
Corpul astral se relaxea#a( el a+un'e la o destindere po#itiva.
Atunci va puteti ocupa de al patrulea corp.
: N :
Al patrulea corp este corpul mental. .a %el cum corpul
astral are dorinte, corpul mental arc 'anduri) o multime de
'anduri contradictorii, %iecare din ele a%irmandu$sc ca %iind
totalitatea, %iecare dinele dominandu$va ca si cum ar %i, el
sin'ur, totalitatea. Ca urmare, tensiunile celui de ai patrulea
corp repre#inta o consecinta a 'andurilor. A %i %ara cel mai mic
'and 4nu in stare de somnolenta sau inconstienta, ci cu o
constiinta libera de 'andire5, repre#inta starea de sanatate si
destindere a celui de al patrulea corp. Cum sa %acem Insa
pentru a %i constienti si %ara 'andire2
in %iecare clipa se %ormearA 'anduri. in %iecare clipa un
%ra'ment din trecutul vostru intra in con%lict cu un %ra'ment al
vietii voastre pre#ente, inainte erati comunist, iar acum ati
%ost convertit la catolicism) cre#ul vostru s$a sc!imbat, /nsa
trecutul nu este sters In intre'ime. Cu toate ca sunteti catolic,
nu puteti renunta la ideolo'ia comunista( aceasta are radacini
in voi. Cu toate ca va veti sc!imba ideile( ideile re%u#ate
raman in voi in stare latenta. Nu va puteti /de#vata/ de ele.
Ele isi au radacinile in pro%un#imile %iintei voastre) in
constientul vostru. Ele nu se vor mani%esta, pentru ca le$ati
aruncat. Insa ele sunt acolo, asteptand o oca#ie. "i aceasta va
apare. Intr$o sin'ura #i, vi seva intampla sa redeveniti
comunist, apoi veti %i din nou catolic. Aceasta alternanta se va
produce %ara incetare, iar re#ultatul ei va %i con%u#ia.
Ast%el, pentru corpul mental tensiunea insemna con%u#ie)
'anduri contradictorii, experiente contradictorii, sperante
contradictorii care incetosea#a mintea. "i daca o minte
con%u#a incearca sa$si depaseasca propria con%u#ie, ea nu va
%i decat si mai con%u#a. De %apt, este imposibil sa se obtina o
stare de limpe#ire atunci cand ne ba#am pe
con%u#ie.
0oi traiti in con%u#ie. Cautarea spirituala va ampli%ica
aceasta stare. intrea'a incurcatura a trecutului continua sa
existe, iar acum $ in plus $ mai sunt si alte probclme) intalniti
un 'ura E, apoi C, apoi altul X( %iecare din ei sporeste con%u#ia
63
voastra. 0a %i ca intr$o casa de nebuni. Ast%el se petrec
lucrurile in al patrulea corp, in corpul mental. in acest corp,
tensiunea a devenit con%u#ie.
Cum sa %acem pentru a obtine claritatea mentala2
Acest lucru nu este posibil decat daca incetati sa re%u#ati
un 'and in %avoarea altuia, daca nu respin'eti nimic
4comunismul in %avoarea reli'iei, pe Dumne#eu in %avoarea
unei %ilo#o%ii sau a ateismului5. Daca va acceptati toate 'an$
durile, nu mai trebuie %acuta nici o ale'ere si tensiunile
dispar. Daca ale'eti in continuare, nu veti %ace altceva
decat sa adau'ati noi tensiuni peste cete vec!i.
Constiinta voastra trebuie sa %ie %ara ale'ere. *iti
constient de procesul 'andirii in ansamblul lui, de con%u#ie
in totalitatea ei. in acest ca# veti intele'e ca intre'ul mental
este con%u#ie. Nu este nimic de ales( intre'ul sistem trebuie
re%u#at in bloc. Din momentul in care stiti ca
menlalul nu este decat con%u#ie, il puteti parasi in orice
clipa $ %ara nici un re'ret.
%n consecinta, %iti constienti de mental In totalitatea sa.
Nu spuneti) H"unt ateu/, nici /"unt teist/. Nu spuneti) H"unt
crestin/, nici /"unt !indus/. Nu mai ale'eti *iti constienti
ca uneori sunteti ateu, alteori teist( ca uneori sunteti
comunist, alteori crestin( ca uneori sunteti un s%anl, alteori
un pacatos. Uneori va atra'e o ideolo'ie, alteori o alta. Dar
acestea nu sunt de %apt decat idei %ixe.
*iti constienti de toate aceste lucruri. &omentul speci%ic
de $ constienti#are deplina a mentalului $ ca atare $ este
ec!ivalent cuone$idenli%ieare. Nu mai sunteti identi%icati cu
mentalul vostru. Pentru prima dala va cunoasteti pe voi
insiva in calitate de constiinta si nu in calitate de mental. Iar
mentalul in sine devine pentru voi un obiect. Asa cum sunteti
constienti de oamenii care va incon+oara, de mobilele din
camera voastra, tot ast%el luati constienta de mentalul vostru,
de procesul mental. 0oi sunteti aceasta constiinta,
neidenli%icata cu mentalul.
Problema care se pune in al patrulea corp este aceea
ca a avut loc o identi%icare cu mentalul$ %n ca#ul in care
corpul vostru este bolnav si cineva va spune) /"unteti
bolnav/, nu va suparati, nici nu va simtiti +i'niti. Dar daca
mintea voastra este bolnava si cineva va spune) /&intea va
este bolnava( se pare ca deveniti nebun/, va suparati, va
simtiti +i'niti. De ce2
Daca o persoana va spune) /Corpul vostru nu parc prea
sanatos/, vi se pare ca ea va compatimeste. Dar daca o
persoana vorbeste de maladie mentala, spunand ca din
punct de vedere mental pareti deran+at, nevro#at, va
suparati. Aceasia provine din %aptul ca va identi%icati mai
mult cu mentalul decat cu corpul vostru.
Este posibil sa va simtiti independeni de corpul vostru.
Puteti spune) /Aceasia este mana mea/, dar nu puteti
spune) /Acesta este mentalul meu/, pentru ca $ in sinea
vostra $ va spuneti) /&entalul meu sunt eu/. Daca va spun ca
va voi opera de apendicita, rna lasati sa o %ac, dar daca spun
ca va voi opera creierul, imi veti raspunde) /A, nu1 E prea de
tot. Unde e libertatea mea2/ "unteti identi%icati mult mai
pro%und cu mentalul vostru( voi si el %ormati acelasi intre'.
Nu cunoasteti re'iunile care il depasesc si $in consecinta $va
identi%icati cu el.
Cunoasteti %aptul ca exisla altceva, care este superior
corpului) mentalul. Ca urmare, sunteti capabili sa nu va
identi%icati cu corpul. Dar nu cunoasteti nimic care sa %ie
dincolo de mental ul . Numai devenind constienti de
'andurile voastre va dati seama ca mentalul nu este decat
i un proces, o acumulare) este un mecanism, o ma'a#ie,
este ccS care inre'istrea#a experientele vostre trecute,
obisnuintele voastre trecute, cunostintele voastre trecute.
0oi nu sunteti mentalul, va puteti lipsi de e. il puteti
trans%orma, n puteti inlatura in intre'ime. Dcasemenea, este
posibil sa %ie operai creierul, care este suportul sau.
Iar acest lucru desc!ide noi ori#onturi. 0a veni si #iua in
care c!iar si mentalul vostru va putea %i transplantat. .a %el ca
si inima, memoria va putea %i $ mai devreme sau mai tar#iu $
transplantata. Ast%el, o persoana pe cale de a muri, nu va
muri de tot. &emoria ei va %i salvata si transplantata intr$un
copil. Acesta va dobandi deci totalitatea 'andurilor, intrea'a
memorie a donatorului. 0a vorbi de experiente pe care nu Ie$
a %acut, dar va putea spune) /"tiu/. Tot ceea ce stia persoana
care a murit, va sti si copilul, deoarece el va %i mostenit
intre'ul mental al persoanei
64
moarte.
Aceasta posibilitate pare a %i periculoasa, si este
probabil ca nu o vom accepta, in masura in care ne vom
pierde ast%el intrea'a noastra identitate. &entalul, suntem
noi1 Dar, dupa parerea mea, ea repre#inta ceva
promitator. Pe ba#a ei se poate naste o noua omenire.
Noi putem %i constienti de mental, deoarece noi suntem
o entitate distincta de el( mentalul nu este /eu/. El %ace
parte din corpul meu la %el ca si rinic!ii. Asa cum, daca mi
se %ace o operatie de rinic!i nu se va sc!imba nimic, voi
ramane aceeasi persoana, tot ast%el, daca mi se %ace o
operatie Uc creier, nu se va sc!imba nimic pentru mine. 0oi
continua sa %iu vec!iul eu de dinainte, doar cu un mental
nou in plus. &enlalul este $ la randul sau $ un mecanism.
Dar cum noi ne identi%icam cu el, producem o tensiune.
Ast%el, in al patrulea corp, constienta Insemna sanatate
si inconstienta boala, constienta insemna relaxare iar
inconstienta tensiune. Din cau#a 'andurilor voastre, din
cau#a identi%icarii voastre cu ele, voi traiti in ele, si creati
ast%el o bariera care va separa de %iinta voastra
existentiala.
C!iar aici, lan'a voi, se 'aseste o %loare, pe care nu o
veti cunoaste
din cau#a 'andurilor voastre. Ea va muri, iar 'andurile
voastre vor %i tot acolo. 3andirea crea#a o pelicula intre voi
si experienta) transparenta, desi'ur, dar nu suficient de
transparenta( ea nu este decat ilu#orie. De exemplu,
ascultati celespuse de mine. Dar poate nu ascultati cu
adevarat. Daca re%lectati la cele spuse de mine, atunci nu
mai este vorba de ascultare. *ie imi devansati cuvintele, %ie
sunteti in urma, oricum nu
sunteti impreuna cu mine &intea voastra %ie revine asupra
trecutului, %ie $ plecand de Ia trecut $ incepe sa proiecte#e
ceva in viitor( in orice ca#, 'andurile voastre nu coincid cu
discursul ir eu.
Poate sunteti c!iar capabili sa repets$.ti $ cuvant cu
cuvant $ ceea ce am spus. Este o inre'istrare. &entalul
poate repeta cuvintele pe care eu le$am spus, poale sa le
reproduca. "i atunci exclamati) /Daca nu v$as %i ascultai,
cum as putea reproduce cuvintele pe care le$ati rostit2/ Un
ma'neto%on poate %ace acelasi lucru, si $ cu toate acestea $
el nu ma intele'e. &entalul vostru poate %unctiona eMact ca o
masina, indi%erent daca sunteti sau nu sunteti pre#enti, acest
lucru conte#a mai putin. Puteti %i pierduti In propriile voastre
'anduri si $ - acelasi timp $ puteti continua sa ma ascultati.
&intea, al patrulea corpK corpul mental, s$a trans%ormat in
bariera.
intre voi si ceea ce este se ridica o bariera. Deci, daca
atin'eti ceva, voi experimentati direct. .a %el daca priviti ceva.
Daca iau mana voastra si o pun in mana mea, aceasta este un
%apt existential. Dar este posibil ca voi sa nu %iti pre#enti si $ in
acest ca# $ nu va veti da seama. A avut loc un contact, o
experienta, dar voi erati pierduti in 'andurile voastre.
Prin urmare, in al patrulea corp este necesara
constienti#area procesului 'andirii in totalitatea lui. A nu
ale'e, a nu decide, a nu +udeca( ci a %i $ pur si simplu $
constient. Odata cu constiinta apare si nc$identi%i$carea. larne$
identi%icarca cu mecanismul mental insemna destindere.
N K N
Al cincilea corp esic corpul spiritual. In ceea ce:1 priveste,
tensiunea provine din i'noranta de sine. %n timp ce sunteti,
stiti %oarte bine %aptul ca nu va cunoasteti. Traiti, %acand una
sau alta, indeplinind un lucru sau altul, dar sen#atia de
i'noranta de sine nu va va pararsi. Ea ramane 4intuita In voi,
va %i intotdeauna cu voi, oricat de mult ati incerca s$o uitati
sau s$o alun'ati. Nu puteti scapa de i'noranta, stiti ca nu stiti
I'noranta este boala celui de al cincilea plan.
Cei care au reali#at, la Delp!i, inscriptiile de pe templu)
/Cu$noaste$te pe tine insuti:, se ocupau de al cincilea corp,
lucrau asupra Iul "ocratc nu inceta nici o clipa sa repete)
/Cunoaste$ie pe tine insuti/. El avea acelasi obiectiv, pentru al
cincilea corp sin'ura cunoastere este atma !'ana
4cunoasterea de sine5.
&a!avira spune( /Daca te cunosti pe tine insuti, cunosti
tot./ E incorect. Dar antite#a este exacta) necunoscandu$te
pe tine, nu poti cunoaste absolut deloc Deci, dintr$o nevoie
de ec!ilibru, &a!avira a spus) /Daca te cunosti pe tine insuti,
cunosti tot/. C!iar daca vot cunoaste tot, tara sa ma cunosc
pe mine insumi, ce nevoie as putea avea de cunostintele
mele2 Cum as putea cunoaste ceea ce este %undamental,
ceea ce este ultim, daca nu ma cunosc nici macar pe mine
65
insumi2 Acest lucru nu
este posibil.
In consecinta, in al cincilea corp, tensiunea exista intte
cunoastere "i i'noranta. Dar amintiu$va acest lucru) am
spus /cunoastere si i'noranta/, si nu /cunostinte si
i'noranta/. Cunostintele le puteti lua din scripturi, dar
cunoasterea nu va este data de nimic. *oarte multi oame:
ni actionea#a 'resit ba#andu$se pe aceasta eroare, pe
aceasta contu#ie intre cunostinte si cunoastere.
Cunoasterea este proprietatea voastra. Nu va pot da
cunoasterea mea( nu va pot da decat cunostintele mele.
"cripturile transmit cunostintele si nu cunoasterea. Ele va
invata ca sunteti de ori'ine divina, ca sunteti atman:
"inele( dar aceasta nu este cunoastere.
Daca sunt atasat de aceasta stiinta, ea devine un %actor
de mare tensiune. I'noranta in'aduie pseudo$stiinta,
stiinta dobandita, stiinta luata cu imprumut. "unteti
i'noranti, dar credeti ca sunteti in posesia cunoasterii.
Acest lucru ctea#a o mare tensiune. Este mai bine sa se
recunoasca) /sunt i'norant:. "i in acest ca# exista o
tensiune, insa aceasta este mai mica. Daca nu sunteti
sedusi de cunostintele dobandite, atunci sunteti liber sa
cautati prin voi Insiva si sa a+un'eti la cunoastere.
Din %aptul ca sunteti, cel putin un lucru este si'ur)
oricine ati %i, existati. Nu se poate ne'a. Poate li cunoasteti
pe altii, poate nu cunoasteti decat ilu#ii, poate ca lucrurile
pe care le cunoasteti sunt %alse, nu contea#a) %apt este ca
sunteti capabil sa cunoasteti. Pe aceasta ba#a sunt
acceptate doua lucruri) experienta voastra si constiinta
voastra.
.ipseste insa un al treilea element. Personalitatea
esentiala a omului Je poate concepe datorita unui numar
de tre dimensiuni care sunt) existenta, constiinta,
beatitudine) sat 5 chit f anand. "tim ca suntem Insasi
existenta( stim ca suntem o entitate co'nitiva $ insasi
constiinta. .ipseste insa beatitudinea. Daca incepeti sa
cautati in voi insiva, veti a+un'e la a treia dimensiune. Ea
este acolo. eatitudinea, exta#ul existential, este pre#ent.
Odata ce il cunoasteti, cunoasterea de sine va %i completa(
cunoasteti existenta voastra, constiinta voastra, beatitudinea
voastra.
Es%e imposibil s(i va cunoasteti atata timp cat nu ati intalnit
inca beatitudinea. De %apl, orice %iinta care este ne%ericita va
dori intotdeauna sa %u'a de ea insami. intrea'a noastra
existenta este o %u'a de noi insine. Ceilalti sunt importanti
pentru noi in masura in care ne usurea#a aceasta %u'a. Acesta
este motivul pentru caresuntem 're'ari. Nici macar cei care isi
intorc %ala spre reli'ie nu sunt sin'uri( ei il erea#a pe
Dumne#eu pentru a le tine de urat. Ei repeta aceeasi
'reseala.
Deci, ia al cincilea nivel, trebuie sa intele'em cine
suntem, in interiorul nostru. Nu este o cautare, este %aptul de
/a %i in cautare/.
N N :
Colaborarea voastra nu este necesara decat pentru
primele cinci corpuri. Dincolo de ele totul devine usor si
spontan.
Al saselea corp este corpul cosmic Tensiunea care exista
ta acest nivel) este intre voi, intre sentimentul individualitatii,
al limitarii, si cosmosul %ara limite. C!iar si in al cincilea plan
ramaneti incordat in corpul vostru spiritual. "unteti $ inca$o
persoana. Aceasta /persoana/ repre$#inia tensiunea pe planul
al saselea. Ast%el incat, pentru a va destinde in cosmos, pentru
a va acorda cu el, trebuie sa incetati sa tiu un individ.
Iisus a spus) /Cel care se pierde, se 'aseste./ Aceasta
a%irmatie se re%era la cel de al saselea corp. Ea nu poate %i
inteleasa decat daca aii atins acest corp, deoarece a%irmatia
in sine este lipsita de lo'ica. Totusi, incepand cu acest corp,
sin'ura lo'ica ce poate exista, sin'urele posibilitati rationale
care exista, se 'asesc in aceasta expresie) a se pierde pe sine.
Pana acum ne$ara pus in valoare, ne$am cristali#at. Pana la
al cincilea corp cristali#area, eul, individualitatea, ne pot urma,
si oricine vrea sa ramana o entitate separata ramane acolo.
Exista numeroase sisteme spirituale care nu trec dincolo de
corpul al cincilea. in special cele care pretind ca sinele isi are
propria individualitate, si ca individualitatea se va mentine
c!iar si in starea de eliberare, alt%el spus ca veti ramane un
individ incarnat intr$un e'o. In ast%el de sisteme, conceptul de
66
Dumne#eu nu exista, deoarece este inutil.
Conceptul de Dumne#eu isi %ace aparitia odata cu al
saselea corp. /Dumne#eu/ este individualitatea cosmica
sau $ mal exact $ ne$indivi$dualitatea cosmica. Nu /eu/ sunt
cel care exista( ci tocmai totalitatea din mine este care
%ace posibila existenta mea. Eu nu sunt decat un punct, o
veri'a In lantul in%init al existentei. Daca "oarele nu va
rasari maine dimineata, voi inceta sa exist, %lacara se va
stin'e. Daca exist, datore# acest %apt "oarelui. Ea este
atat de departe de mine, si totusi o le'atura ne uneste.
Daca Pamantul moare, la %el ca atatea alte planete care
au %acut$o, viata mea devine imposibila, deoarece ea este
una cu viata Pamantului. Orice lucru este o veri'a din lantul
existentei. Noi nu suntem
insule, suntem oceanul.
"entimentul individualitatii este $ In al saselea corp $
sin'ura tensiune care se opune sentimentului oceanic
4sentimentul de a %i %ara limite, sentimentul in%initului5,
sentimentului ca eu nu sunt, dar noi suntem. Iar acest
/noi/ include lotul( nu numai %iintele or'anice, ei tot ceea
ce exista. El insemna insasi existenta.
%n consecinta, tensiunea din al saselea corp C&C
cau#ata de sentimentul /oului/. Cum sa %acem pentru a
scapa de acest /eu/, de acest /e'o/2 .a nivelul la care
sunteti, nu puteti intele'e, dar cand veti %i atins al cincilea
corp lotul se va simpli%ica. Este ca in ca#ul unui copil
atasat %oarte mult de o +ucarie si care nu poate concepe
sa se lipseasca de ea. Dar va %ace acest lucru odata ce va
%i crescut 0a renunta la ea pentru totdeauna. Pana la al
cincilea corp c'o$ul este important, dar dincolo de acesta
el devine ca o +ucarie cu care copilul sa +ucat. 0a veti
separa, %ara
nici o problema.
Nu exista di%icultati decat in ca#ul in care ati atins cel
de al cincilea corp datorita unui proces 'radat, si nu prin
iluminare subita. In acest ca#, stin'erea completa a /eului/
in al saselea corp devine problematica, in consecinta,
dincolo de al cincilea corp, toate procesele cu caracter
instantaneu repre#inta un a+utor. Pana la acest nivel,
procesele 'radate par mai putin di%icile, de acum inainte
Insa, ele vor deveni un obstacol.
Deci in al saselea corp tensiunea se exercita intre
individualitate si constiinta oceanica. Picatura trebuie sa
dispara in ocean. Nu este c!iar o disparitie decat din punctul
de vedere al picaturii. Este mai de'raba %aptul ca, disparand
picatura, casti'am oceanul Picatura nu este de %apt.
pierduta( ea s$a unit cu oceanul.
,H,
H AI saptelea corp este corpul nirvanic. Tensiunea care
exista in acesta se exercita intre existenta si non$existenta.
in corpul precedent, cel care
invesli'a a disparui ca atare, dar nu a disparut si existenta. EI
este, nu tn caiilalc de individ, ci de %iinta cosmica. *iinta
ramane. Exista %ilo#o%i si sisteme care se opresc tn acest stadiu,
adica la Dumne#eu sau mo1sha 4eliberarea5. A atin'e al
saptelea corp inseamna a pierde existenta in %avoarea non$
existentei. Nu insemna a se pierde pe sine, insemna a pierde
orice limitare. Existentialul devine non$existential. in acest
punct a+un'eti Ia sursa ori'inara a intre'ii existente, care este $
de asemenea $ punctul ei de intoarcere. Existenta iese din el,
non$existenta se intoarce la el.
Existenta insati este doar o %a#a. Trebuie sa$i reinte'ram
non$existenta. .a %el cum #iua alternea#a cu noaptea, tot ast%el
existenta alternea#a cu non$existenta. Pentru a a+un'e la
per%ecta cunoastere nu trebuie sa existe dorinta de a scapa de
non$exisicnta. Pentru a cunoaste cercul in totalitatea sa,
trebuie acceptata ne$%iintarea.
Nici c!iar cosmicul nu repre#inta totalitatea, datorita %aptului
ca nu include non$existenta. in consecinta, Dumne#eu insusi
nu este totalitatea. El nu este decat o parte a lui ra!man, el
nu este ra!man in sine. ra!man insemna lumina si
intunericul luate impreuna, viata si moartea luate impreuna,
existenta si non$existenta luate impreuna. Dumne#eu nu este
moartea( El nu este decat viata. Dumne#eu nu este non$
existenta( El nu este decat existenta. Dumne#eu nu este decat
lumina, el nu este decat o parte din %iinta totala, dar nu
totalitatea.
67
A cunoaste totalitatea insemna a %i nimic Numai neantul
poate cunoaste totalitatea. Totalitatea este $ de asemenea $
neantul, iar neantul este sin'ura totalitate $ aceea a celui de
al saptelea corp.
Iata de ce %el suni tensiunile celor sapte corpuri. Daca
intele'eti ce insemna tensiunea %i#iolo'ica, relaxarea si
destinderea %i#iolo'ica, este %oarte usor sa va continuati
cercetarea prin celelalte sase corpuri. "iarca de destindere
pe care o cunoasteti in primul corp devine o trambulina
pentru a a+un'e la al doilea corp. "i daca obtineti un re#ultat
in acesta din urma( daca experimentati o sen#atie de dest$
indere eterica, %aceti un pas in directia celui de al treilea
corp. Imediat ce simtiti o sen#atie de relaxare intr$un corp
determinat, poarta ce duce spre corpul urmator se desc!ide
automat. Dar daca aveti un esec cu primul corp, este
%oarte di%icil, c!iar imposibil, sa desc!ideti portile urmatoare.
In consecinta, incepeti cu corpul %i#ic si nu va 'anditi
absolut deloc la celelalte. Traiti$l din plin. Deodata veti avea
impresia ca s$a desc!is o noua poarta. In acel moment veti
putea mer'e maL departe. Dar nu va 'anditi niciodata la
celelalte corpuri( acest lucru va va distra'e atentia si
va crea tensiuni.
Deci, uitati tot ceea ce am spus1
@. CUNO"TINTE.E $ O I.UXIE
(ha!2an, care este invatatura dumneavoastra, care este
doctrina dumneavoastra*
Eu nu am o doclrina. A invata o doclrina csie un %apt care
pre#inta un interes %oarte mic. Eu nu sunt un %ilo#o%( am un
spirit anti$%ilo$#olic *ilo#o%ia nu nc$a dus nicaieri si ca nu poate
duce undeva. &intea care 'andeste, care pune intrebari, nu
poate cunoaste.
Doctrinele exista intr$un numar %oarte mare. Orice
doctrina este insa o %ictiune, provenita din ima'inatia omului.
Ea nu este o descoperire ci o inventie. &intea omului este
capabila sa cree#e sisteme si docirine in numar in%init, insa
nici o teorie nu va %ace sa cunoasteti adevarul. O minte
umpluta pana la re%u# cu cunostintele este o minte
predestinata i'norantei.
Revelatia arc loc in momentul in care invatatura incete#a.
Exista doua posibilitati) %ie sa se re%lecte#e asupra unui lucru,
%ie sa se mear'a in pro%un#imea lui, existential. Cu cat o
persoana re%lectea#a mai mult, cu atal ea se indepartea#a de
ceea ce este aici$si$acum. A re%lecta asupra unui lucru
insemna a pierde contactul cu e.
Ca urmare, invatatura mea consta intr$o experienta antt$
doctri$nara, anti$%ilo#o%ica, anti$speculativa. Eu va invat $ pur
si simplu $ cura sa %iti. Cum sa %iti in pre#ent aici$si$acum. A %i
receptiv, a %i vulnerabili in pre#ent, uniti cu pre#entul. Este
ceea ce numesc eu meditatie.
Cunostintele au intotdeauna drept punct %inal %ictiunea,
proiectia. Ele nu sunt un ve!eiui de reali#area adevarului. Insa,
odata ce ati cunoscut adevarul, cunostintele devin un ve!icul
pentru a comunica, pentru a impartasi experienta voastra cu
cei care nu au cunoasterea. in acest ca#, limba+ul, doctrinele,
teoriile devin un mi+loc. Dar, c!iar ast%el, exista o
68
neadecvare, o %alsi%icare.
Ceea ce cunoastem intr$un mod existential nu se poate
exprima in intre'ime. Aceasta cunoastere poate %i doar
su'erata. Daca va vorbesc despre ceea ce am cunoscut. Ia
voi a+un'e cuvantul, sensul insa se pierde. Ceea ce a+un'e la
voi este un cuvant lipsii de viata, intr$o anumita masura,
cuvintele mele sunt lipsite de sens, deoarece semni%icatia
lor era cuprinsa in insasi experienta Iraita.
Ast%el, cunostintele sunt un mi+loc de comunicare, nu un
mi+loc pentru a atin'e reali#area. &intea care cunoaste este
un obstacol, deoarece acela care stie nu este smerit. Daca
sunteti plini pana Ia re%u# cu cunostinte, in voi nu mai este
Ioc pentru a primi necunoscutul. &intea trebuie sa devina
vacanta, 'oala $ o matrice, receptivitate per%ecta.
Cunostintele apartin trecutului. Ele se re%era Ia ceea ce
ati cunoscut. Cunostintele repre#inta ceea ce ati memorat,
acumulat, ceea ce posedati Acumularea este un obstacol( ea
se interpune intre voi si ceea ce este nou, intre voi si
necunoscut.
Nu puteti sa aveti o receptivitate pentru necunoscut
decat daca sunteti smerit. Trebuie sa ve'!eati sa nu pierdeti
niciodata din vedere propria vostra i'noranta) exista inca
lucruri ce pot %i descoperite. O minte care se ba#ea#a pe
amintiri, pe in%ormatii, pe scripturi, pe teorii, pe doctrine, pe
do'me, este e'ocentrica si lipsita de smerenie, invatatura
nu va da smerenie. Numai vastitatea necunoscutului va %ace
smeriti.
&emoria trebuie deci sa se stin'a. Aceasta nu insemna
ca trebuie sa ramaneti %ara memorie, ci %aptul ca in clipa
cunoasterii $ in clipa experientei $ memoria nu trebuie sa
intervina, in acea clipa, mintea trebuie sa "e receptiva,
vulnerabila. Aceasta clipa de absenta, de vid este meditatia
#dh'ana%.
: :