Cursul 8.

DOMINATIA SPATIULUI DE LUPTA

1. Devine tot mai evident pentru tot mai multa lume ca traim intr-o epoca in
care rapiditatea acumularilor din toate domeniile de activitate determina ca
schimbarile sa capete un caracter exponential. Acest lucru este evident,
desigur, si in domeniul militar, unde, pentru ca societatea este deja una
informationala, inregistram un impact deosebit al informatiei. Specialistii
considera ca, in acest moment, isi fac simtita prezenta trei revolutii:
* in domeniul politiii mon!iale, o data cu implozia niunii Sovietice
si terminarea razboiului rece, respectiv cu transformarea sistemului
post 11 septembrie !""1#
* in domeniul "u#etului pentru aparare, care cunoaste reduceri
corespunzatoare semnificative# si
* in domeniul militar propriu-zis.
Din punct de vedere militar, aceste trei revolutii creaza, la randul lor, un
numar de erinte care vizeaza urmatoarele trei !omenii:
* informatii, supraveghere si recunoastere# respectiv, a sti ce se
intampla in orice moment pe campul de lupta#
* comanda, control, comunicatii, computere si procesarea informatiei
$%&'(# respectiv, a intele#e ce se petrece#
* precizia utilizarii fortei# respectiv transformarea cunostintelor
generate de primele doua domenii in atiune.
) Se intampla ca ... asistam la crearea 'sistemului sistemelor'. Impletirea
capacitatii noastre crescande de a obtine informatii in mod instantaneu si continuu,
indiferent de conditiile climaterice, cu capacitatea de a le prelucra si intelege
defineste 'dominatia cunoasterii spatiului de lupta'... Rezultatul il va constitui o
prapastie crescanda dintre fortele americane si cele ale oricarui oponent, in ceea
ce priveste constientizarea si intelegerea a tot ce poate avea o semnificatie militara
in orice domeniu in care am putea fi angajati).
)Daca ne hotaram sa acceleram tranzitia, ea poate fi incheiata la inceputul
secolului urmator. Am putea fi atunci de cealalta parte a actualei revolutii in
domeniul militar, cu un avantaj de, poate, cateva decenii, fata de oricare alta
natiune. Acest lucru este important pentru o multitudine de ratiuni; una dintre cele
mai importante este ca, realizand revolutia, ni se ofera posibilitatea, mai degraba,
de a modela mediul international, decat de a reactiona la stimulii sai.) $Amiral
*illiam +,ens, -icepresedinte al %omitetului .i/t al Sefilor de Stat .ajor(.
$A%&OIUL IN'O$MATIONAL
!. Societatea informationala are la baza, desigur, informatia si te(nolo#ia
informatiilor. 0ste, deci, firesc ca si ra)"oiul sa penetreze acest domeniu.
Drept urmare, conflictul modern va fi caracterizat de lupta vizand sistemele
informationale. 1oate formele de lupta pentru control si dominatie in
domeniul informatiilor sunt considerate, esentialmente, o singura lupta, iar
tehnicile de lupta in domeniul informatiilor, ca aspecte ale unei singure
discipline.
)Razboiul informational, ca o tehnica separata de purtare a razboiului, nu eista.
!ista, in schimb, cateva forme distincte de razboi informational, fiecare pretinzand
ca sta la baza conceptului mai larg. "ot fi distinse sapte forme de razboi
informational # respectiv, conflicte care implica protejarea, manipularea,
degradarea si interzicerea accesului la informatie$
%i& razboiul privind comanda si controlul %care loveste capul si gatul inamicului&, %ii&
razboiul bazat pe informatii %care consta in proiectarea, protectia sau interdictia
accesului la sisteme ce cauta sa obtina un grad suficient de cunostinte pentru a
domina spatiul de lupta&, %iii& razboiul electronic %tehnici radio#electronice sau
criptografice&, %iv& razboiul psihologic %in care informatia este utilizata pentru a
modifica hotararile prietenilor, neutrilor si inamicului&, %v& razboiul pirateriei in
domeiul calculatoarelor %in care sunt atacate sistemele de computere&, %vi& razboiul
informational economic %blocarea informatiei sau canalizarea ei pentru obtinerea
dominatiei economice, si %vii& razboiul spatiului cibernetic ... 'oate aceste forme
sunt slab legate intre ele.) $.artin %. 2ibic3i, 'nstitute for 4ational Strategic Studies,
4ational Defense niversit5, *ashington, D%, S(
6. %a sa intelegem mi bine ce inseamna progresul realizat in ultimii ani in
domeniul obtinerii, prelucrarii, comunicarii si utilizarii informatiei, se cuvine sa
aratam ca, daca el ar putea fi tradus in domeniul transportului aerian, atunci
o calatorie cu avionul de la 1o3io la *ashington ar trebui sa dureze mai
putin de ... 7 minute, la un cost de ... ! dolari si cu un consum de ... cca. ! l
de combustibil 89
)Drept rezultat al fenomenalei revolutii din domeniul electronicii solide %solid state
electronics& si a cataclismului corespunzator petrecut in domeniul procesarii si
transmiterii informatiei, cateva institutii nationale cheie si#au modificat drastic modul
de operare. (ateva eemple de asemenea institutii sunt bancile, bursele de valori,
retelele telefonice, nodurile energetice si sistemele de control al traficului aerian.
!le depind din ce in ce mai mult de informatie, pentru a#si spori semnificativ
eficienta, in scopul de a supravietui pe piete agresiv#competitive. (ealalta parte a
medaliei respectivei eficiente este ca aceste zone au devenit pantecele moale al
natiunii, cu implicatii serioase in domeniul securitatii nationale. (hiar si un atac
partial incununat de succes asupra oricareia din aceste tinte poate avea consecinte
economice devastatoare. Aceasta face ca distinctia dintre domeniile civil si
combatant sa se estompeze si mai mult.) $Abe Singer si Scott :o,ell, 'nstitute for
4ational Strategic Studies, 4ational Defense niversit5, *ashington D%, S(
)*I%IUNE COMUNA +,-,. / 0*I%IUNE COMUN1 +,+,)
Net2or3 Centri 4arfare 5NC46
&. 1oate aceste dezvoltari au fost conceptualizate deja intr-un document de
lucru al ;ortelor Armate Americane intitulat 7*i)iune Comuna +,-,7
578oint *ision +,-,76. <remisa politica de la care se pleaca este ca, in
secolul urmator, Statele nite vor trebui sa adopte o politia !e mentinere
a e(ili"rului intre marile puteri, asemanatoare celei practicate de .area
=ritanie in secolul >'>. Drept urmare, SA nu vor fi confruntate cu o alta
superputere de tipul :SS-ului, ci, mai degraba, de puteri regionale
nucleare $cum ar fi %hina si :usia(, care se pot opune realizarii intereselor
lor in zona respectiva. 'n general, spectrul amenintarilor care vor confrunta
Statele unite se reduce la doua tipuri: amenintari transnationale $derivate din
porozitatea granitelor, cuplata cu incapacitatea guvernelor de a controla
evolutiile negative din interiorul granitelor lor( si amenintari din partea unor
state care se supun mai putin regulilor internationale $%oreea de 4ord, 'ra?,
2ibia etc(.
7. Documentul )-iziune %omuna !"1") - bazat pe o superioritate militara
americana de cca. 17 ani fata de oricare alt stat din lume - presupune o
viziune integrata a actiunii tuturor serviciilor $fortele terestre, aeriene, navale,
puscasii marini si paza de coasta(, care , la randul lor, sunt libere sa faca tot
ce cred necesar pentru a-si ma/imiza eficienta in lupta.
))iecare Serviciu este responsabil pentru punerea la punct a scenariilor de urgenta
posibile, in scopul de a obtine dominatia in mediul sau, de a se antrena dupa
standarde comune si de a#si prezenta propriul sau rol in fata *atiunii. (onducatorul
fortelor reunite potriveste toate aceste active intr#o singura echipa coesiva de lupta,
motivata de mandria profesionala, operand dupa o doctrina comuna si antrenata
pentru un scop comun. +( ,-.- pune la dispozitie cadrul conceptual pentru
reunirea competentelor serviciilor de a duce actiuni de lupta comune.)
)+( ,-.- recunoaste faptul ca toate capacitatile utilizate in cadrul operatiunilor
comune sunt puse la punct de servicii. In indeplinirea raspunderilor ce le revin,
fiecare serviciu urmareste sa obtina un nivel de ecelenta in sase domenii$ oameni,
conducere, doctrina, materiale, structuri organizatorice si antrenament si educatie.
Serviciile pregatesc forte componente pentru performante superioare in
indeplinirea misiunilor in cadrul unor operatiuni combinate) $@eneral maior %harles
D. 2in3, ;ortele Aeriene ale SA(
Documentul precizeaza patru misiuni operationale9 avan! la "a)a
superioritatea informationala:
* superioritatea informationala, respectiv )capacitatea de a colecta,
prelucra si disemina un flu/ informational neintrerupt, negand, in
acelasi timp, adversarului acest lucru)#
* manevra dominanta, respectiv )tentativa de a obtine controlul
asupra adancimii, largimii si inaltimii spatiului de lupta, precum si a
ritmului operatiilor, prin pozitionarea capacitatilor in vederea obtinerii
unui avantaj decisiv)#
* angajarea de precizie, respectiv )ma/imizarea fortei proprii,
reducerea vulnerabilitatilor si indeplinirea misiunilor)#
* protetie in toate !omeniile si !in toate !iretiile, respectiv
)controlul spatiului de lupta, astfel incat fortele proprii $informatiile,
manevra, fortele propriu-zise si logistica( sa fie nu numai protejate,
dar sa se obtina si controlul mediului si initiativa in toate operatiile ...
in asa fel incat sa se obtina nu numai apararea, ci si libertatea de a
ataca inamicul)#
* foali)area lo#istiii, respectiv )crearea mediului in care logistica
sa nu se termine niciodata)
A. Documentul *i)iune omun: +,+,, $Boint -ision !"!"(, continuC Di
adEnceDte cadrul conceptual pentru transformarea forFelor armate americane, din
-iziunea comunC !"1". Documentul apCrut Gn iunie !""", GDi pCstreazC viabilitatea
Di Gn noul mediul de securitate, post 11 septembrie !""1, Di pentru realizarea noilor
prioritCFi ale strategiei naFionale de securitate a Statelor nite, prezentatC de
preDedintele =ush Gn septembrie !""!. +biectivul central al tranformCrii descrise Gn
-iziunea comunC !"!" este crearea unei forFe care va fi asigura dominaFia
americanC Gn Gntregul spectru de operaFiuni militare: convingCtoare Gn timpul pCcii,
decisivC Gn rCzboi Di superioarC Gn orice formC de conflict. -iziunea comunC !"!"
menFine aceleaDi misiuni operaFionale: manevra dominantC, angajarea de precizie,
focalizarea logisticii Di protecFia multidimensionalC, Di aceleaDi prioritCFi pentru
realizarea forFei Gntrunite. -% !"!" accentueazC GnsC nevoia realizCrii Gntrunirii
totale a tuturor serviciilor din punct de vedere intelectual, operaFional,
organizaFional, doctrinar Di tehnic.
1ransformarea capabilitCFilor militare ale forFelor americane pentru orizontul
anilor !"!" va fi realizatC Di prin implementarea unui nou concept militar
H4et,or3 %entric *arfareI $4%*(. 4%* va permite forFelor Gntrunite sC obFinC un
avantaj informaFional decisiv, printr-o nouC concepFie asupra diseminCrii
informaFiei, bazatC pe idea de reFea Gn care nu e/istC centre ci doar noduri de
transmitere. Jntr-un raport pentru %ongres din iunie !""6, 4%* este descris ca
fiind Himplementarea revoluFiei 0rei 'nformaFionale Gn transformarea
departamentului apCrCriiI. Se estimeazC cC noul concept va permite o creDtere
e/ponenFialC a eficienFei folosirii capacitCFilor militare, Di cC va reprezenta cea
mai mare revoluFie militarC din ultimii !"" de ani. Jntr-o prezentare sinteticC 4%*
presupune cC forFele vor deveni elemente ale unei reFele comple/e, Gn care vor
schimba permanent informaFii.
Sunt descrise trei domenii ale purtCrii luptei: fizic, informaFional, cognitiv precum
Di interacFiunile dintre ele.
4%* presupune stabilirea de reFele Knet,or3ingI Gntre aceste domenii. Jn
varianta sa finalC, care va fi realizatC, probabil, dupC cEteva decade 4%* va
realiza:
1( Gn domeniul fizic - toate elementele forFei Gntrunite vor fi conectate sigur Di
fCrC Gntreruperi Gn reFea.
!( Jn domeniul informaFional L forFa are capacitatea sC colecteze,schimbe,
acceseze Di protejeje informaFia# forFa are capacitatea sC coopereze
pentru prelucrarea informaFiei# forFa va obFine un avantaj informaFional
faFC de adversari aflaFi Gn domeniul informaFional.
6( Jn domeniul cognitiv L forFa are capacitatea sC dezvolte Di sC schimbe
$share( avertizCri operaFionale de GnaltC calitate# forFa va avea capacitatea
sC cunoascC, simultan, inteFiile comandantului# forFa are capacitatea sC
se auto-sincronizeze Gn operaFiune.
@2+=A2 '4;+:.A1'+4 @:'D
"reluat din *et/or0 (entric 1arfare, Raport al Departamentului Ap2r2rii c2tre
(ongres, iulie ,--.
M. Dupa cum vedem, domeniul politico-militar sufera transformari de mare
anvergura, care pun conceperea securitatii noastre nationale intr-o lumina
cu totul noua, in care elementele de concepere traditionala sunt tot mai
estompate.