Cursul 6.

Prbuirea comunismului i caracteristici ale restructurrii raporturilor

de putere la nivel global n perioada post rzboi rece
1. Impactul evenimentelor dramatice ale perioadei cuprinse ntre cderea
Cortinei de Fier i destrmarea Uniunii Sovietice 1!"! # 1!!1$ a
determinat trans%ormri ireversibile at&t la nivelul structurii politicii
mondiale c&t i la cel al actorilor sistemului' statele na(iune i organiza(iile
interna(ionale. Ca i n cazul atacurilor din 11 septembrie) nc*eierea
rzboiului rece i destrmarea Uniunii Sovietice au %ost percepute ca
ini(iatoare ale unei ere cu totul noi n istoria omenirii.
+. Pentru a ajunge la tema propriu-zisa este nevoie sa prezentam
principalele trasaturi ale bipolarismului si modul cum s-a prabusit
acesta:
a) Competitia/confruntarea dintre cele doua superputeri a fost o lupta
pentru putere impregnata ideologic. Fiecare dintre cele doua superputeri
avea o s%era de in%luenta nemi,locita (S! - "uropa occidentala si !merica
#atina$ %SS - "uropa rasariteana)& plus anumite zone de interes)
recunoscute tacit de cealalta parte (S! - 'rientul (ijlociu si !frica de
Sud$ %SS - sudul islamic). -estul lumii ramanea un teren desc*is
competitiei nelimitate dintre cele doua superputeri. Con%lictele - asa cum se
poate vedea foarte bine in cazul 'rientului (ijlociu - aveau loc acolo unde
sferele de influenta/interes ale celor doua superputeri se
intersectau.suprapuneau una peste alta.
b$ !ceasta competitie dintre S! si %SS a intrat in faza ei finala
incepand cu anii )*+ (momentul este arbitrar& deoarece competitia s-a dus
de la bun inceput pentru eliminarea adversarului& fiind& prin urmare& in
asteptarile fiecaruia dintre acestia& tot timpul intr-o asemenea faza).
Principalele ei momente in aceste ultime doua decenii au fost:
, Inceputul anilor /01: cand ambele superputeri ajung& pe de o
parte& la concluzia necesitatii regularizarii cursei inamarilor
dintre ele (direct& prin intermediul !cordurilor S!#- si indirect&
prin initierea negocierilor CSC" si (.F%)$ /n plan geostrategic&
confruntarea continua inregistrand& spre mijlocul anilor )*+ o
acutizare prin avansurile sovietice spre sudul !fricii.
, 1!02: razboiul 3om 4ipur (care aduce cele doua superputeri in
preajma confruntarii nucleare) si criza petroliera (care& desi& pe
termen scurt& reprezinta un soc pentru 5est& pe termen mediu si
lung ii permite ca& prin trecerea de la societatea industriala spre
cea informationala& sa se rupa in planul dezvoltarii de %SS si
tarile aliate acesteia& care raman vestigii ale epocii industriale intr-
o lume din ce in ce mai sc*imbata)
, 6%ganistan: /n lipsa unor reguli clare de impartire a s%erelor de
in%luenta& interventia sovietica in !fganistan - justificata de
acestia prin interesul lor fata de dezvoltarile din sudul islamic -
este interpretata de S! si aliatii lor ca parte a unor planuri de
ocupare a 7rientului 8i,lociu atat de important pentru functionarea
economiei capitaliste datorita uriaselor sale rezerve de petrol.
-eactia 5estului nu se lasa asteptata si se inregistreaza in
Polonia& marcand astfel o mutatie calitativa& deoarece deplaseaza
competitia dintre cele doua superputeri in interiorul s%erei de
in%luenta nemi,locita a adversarului. U-SS reactioneaza& la randul
ei& atat in planul cursei inarmarilor (vezi criza 0euro-rac1etelor0)&
cat si al interventiei in 9icaragua& considerata a fi in sfera de
influenta nemijlocita S!. !cestea din urma reactioneaza in
ambele planuri: in cursa inarmarilor& amplificand la ma:imum
competitia (vezi 0razboiul stelelor0)& precum si pe 0teren0&
sprijinind opozitia locala %ata de U-SS in toate zonele 0fierbinti0
(!fganistan& !merica Centrala& Polonia).
, 8omentul ;orbaciov: 2upa o succesiune la conducere care a
intarziat reactia sovietica (.rejnev& !ndropov& Cernen3o)&
conducerea este preluata de 4orbaciov& care initiaza& pe de o
parte& un proces curajos de dezarmare (urmarind astfel atat
iesirea din capcana intinsa de americani& cat si recastigarea
initiativei politice)& iar& pe de alta& un amplu proces de
restructurare interna a sistemului (perestroi3a si glasnost)& in
paralel cu inceperea discutiilor prevind stingerea focarelor
conflictuale pe glob. -aspunsul SU6 a fost in acceptarea
negocierilor de control al armamentelor& dezarmare si
reglementare a conflictelor (ceea ce a insemnat deblocarea
'5)& in paralel cu mentinerea presiunii asupra %SS pentru
e:tinderea re%ormarii sistemului si in tarile <uropei rasaritene.
2. Momentul istoric al prbuirii comunismului i magnitudinea procesului au
s%idat toate predictiile e:pertilor) luand prin surprindere atat liderii
occidentali cat si) in cele din urma) pe 8i*ail ;orbaciov) liderul sovietic
care a initiat procesul.
1
<:ist o diversitate de e:plica(ii asupra
parametrilor reali ai cderii comunismului. Castells 1!!"$ arat
incapacitatea economiei plani%icate i a statismului industrial bazat pe
creterea e:tensiv) de a se integra n era in%ormationala si sistemul
capitalist a%lat in proces de globalizare.
+
Un alt curent de analiz o%er
greutate preponderent politicii =imperiului rului> a administra(iei -eagan)
care a relansat =al doilea rzboi rece>. 8ulti autori considera ca Proiectul
Initiativei de 6parare Strategica S?I # =-azboiul stelelor>$ a determinat
slabirea puterii economice a imperiului sovietic) prin redirectionarea
accelerat a resurselor vitale ale unei economii slbite spre escaladarea
cursei inarmarilor. 7data cu venirea lui -eagan la putere) SU6 si lumea
occidentala in general au trecut la o politica dura) caracterizata) pe de o
parte) prin marirea tuturor costurilor competitionale ale U-SS Polonia)
1
Este relevant faptul ca documente de analiza si prognoza ale CIA realizate in perioada
1989-1991 si declasificate la doar 10 ani dupa prabusirea blocului comunist, prezentau
problemele economice si simptomele dezintegrarii dar nu au reusit sa realizeze o
predictie realista asupra momentului de realizare a acestora. iferenta intre momentul
prevazut in estimari si eveniment era de pana la ! ani. e fapt nici prognozele cele mai
pesimiste"optimiste nu prevedeau destramarea #niunii $ovietice.
%
&n conte't reamintim, c( la )nceputul anilor *80, comple'ul militaro-industrial sovietic
reprezenta doua treimi din productia industriala si primea, impreuna cu fortele armate,
intre 1! si %0 la suta din +I,-ul sovietic. -$teinberg, 1991.
6%ganistan) 6merica Centrala$) iar) pe de alta parte) prin diminuarea drastica
a resurselor acesteia accesul la te*nologie) diminuarea arti%iciala a pretului
mondial al energiei) metalelor pretioase si diamantelor) care constituiau
principalele articole de e:port ale U-SS$.
@. Aranzi(ia de la societatea industriala la cea in%ormationala) a constituit o
adevarata revolutie care nu putea sa ocoleasca sistemul comunist. Bn
1!"") cu un an inainte de =inceputul s%arsitului>) ;orbaciov recunostea in
discursul istoric de la 9atiunile Unite) ca =economia mondiala reprezinta
un singur organism) si nici un stat) indi%erent de sistemul social sau nivelul
su economic) nu se poate dezvolta normal in a%ara acestuia>.
C. Ca urmare) in conditiile globalizarii) re%orma era o necesitate vitala pentru
economia sovietica. PerestroiDa restructurarea$ a incercat sa raspunda
acestei necesitati) insa tarele ine%icientei acumulate de decenii se
dovedeau e:trem de di%icil daca nu c*iar imposibil de inlaturat doar prin
re%orma economica) sistemul plani%icat su%erind de o iner(ie endemic i
ine%icien( cresc&nd. Inevitabil) msurile luate au subminat interesele
nomenDlaturii si ale birocra(iei de stat. -e%orma economica trebuia deci
legitimata de spri,inul popular) iar ;orbaciov a %ost nevoit sa accepte o
desc*idere politica. ;lasnostEul
2
) desc*iderea politica) a reprezentat deci
/
+rincipiile de baza ale 0lasnost-ului erau 1 promovarea principiului libertatii criticii,
reducerea cenzurii, libertatea credintei.
reversul monedei care a declansat mecanismul care a dus) implacabil) la
s%arsitul sistemului.
6. Arans%ormrile interne nu ar %i %ost posibile %ara eliberarea resurselor
direc(ionate spre =imperiul e:terior>) ast%el ca 8oscova se anga,eaza in
cea mai important desc*idere ctre lumea e:terioar din istoria sovietic
i ruseasc. Fiderul sovietic 8i*ail ;orbaciov a %cut concesii ma,ore n
domeniul controlului armamentelor) a retras trupele sovietice din
6%g*anistan) a a%irmat c va reduce trupele sovietice cu ,umatate de
milion i a respins rzboiul n %avoarea valorilor =panEumane> ca baz a
politicii e:terne sovietice
@
.
2. Bn 1!"!) se prbuete) dup principiul dominoului) =imperiul e:terior> din
<st) ;orbaciov accept&nd i c*iar acceler&nd cderea regimurilor
comuniste. -evolu(iile au %ost panice) cu e:cep(ia -om&niei.
?ezintegrarea rapida a sistemului comunist sEa propagat dinspre peri%erie
spre centru) ca intrEun e%ect de bumerang. For(ele centri%uge din =imperiul
3
In 1982, 0orbaciov a semnat primul acord de reducere a armamentelor nucleare din
istorie, tratatul de eliminare a rac4etelor cu raz( medie 5i scurt( de ac6iune -I78.. &n
1988, a anun6at c(-5i va retrage trupele din Afg4anistan, )ntr-un an. Adres9ndu-se
Adun(rii 0enerale a 7a6iunilor #nite )n decembrie 1988, a anun6at reducerea cu !00.000
de militari a trupelor terestre sovietice, retragerea a !0.000 de trupe din Europa de Est ca
5i reducerea a 10.000 de tancuri, 8.!00 de piese de artilerie 5i 800 de avioane de lupt( )n
urm(torii doi ani. e asemenea a solicitat cooperarea cu $tatele #nite pentru a )nc4eia
r(zboiul rece. iscursul a avut un impact foarte puternic )n )ntreaga lume occidental(.
:eful analizei sovietice din cadrul CIA ouglas ;acEac4in, a recunoscut )n fa6a
Congresului c( a fost total luat prin suprindere de evolu6iile din #niunea $ovietic(1 <ac(
a5 fi anun6at cu o s(pt(m9n( )nainte c( 0orbaciov s-ar putea s( vin( )n fa6a 7a6iunilor
#nite 5i s( ofere o reducere de !00.000 de militari, s-ar fi crezut despre mine c( sunt
nebun. C4iar dac( am fi avut un astfel de studiu )n cadrul 0uvernului, nu l-am fi
publicat=. Estim(rile CIA din noiembrie 1988 -7IE 11-1>-88., concluzionau c( ;oscova
are suficiente motive pentru a-5i reduce for6ele conven6ionale, dar c( ar fi preferat
<reduceri mutuale= pentru a men6ine avanta?ul numeric al @ratatului de la Aar5ovia.
Bealizarea unui acord acceptabil pentru #niunea $ovietic( ar dura ani 5i <poate nici nu ar
fi posibil=. Beformele interne sunt foarte dificile nu se va vedea nici o )mbun(t(6ire
semnificativ( )n urm(torii ! ani. Conform estim(rii 7IE 11-%/-88, <;oscova este
4ot(r9t( s( nu lase Cccidentul s( afecteze natura sistemului sovietic sau statutul acesteia
de superputere.=
e:terior> leEau stimulat i accelerat pe cele din =imperiul interior> i
republicile sovietice iEau cutat independen(a i suveranitatea %a( de
8oscova.
C
Sistemul sovietic a scpat apoi de sub control. Fupta lui
;orbaciov cu elitele partidul comunist) %or(ele armate i comple:ul
militaroEindustrial a culminat cu puciul din august 1!!1) care a euat.
Uniunea Sovietic sEa des%iin(at n decembrie pun&nd capt rzboiului
rece.
". ?isparitia con%runtarii ideologice a inc*eiat relativ brusc peste patru
decenii de con%lict intre cele doua superputeri. Structura bipolar
postbelic a %cut loc unei noi ordini mondiale) care ncepea s se
impun) n care asimetriile de putere au plasat Statele Unite ntrEo pozi(ie
dominant n cadrul sistemului. Bn acelai timp) rivalitatea ntre cele dou
superputeri sEa bazat pe logica ec*ilibrului nuclear) a descura,rii i
distrugerii mutuale asigurate. Proiectul Ini(iativei de 6prare Strategic
S?I$ i negocierile de reducere a arsenalelor strategice sovietoE
americane din anii G"1 au dus la incetarea cursei narmrii nucleare.
7dat cu s%&ritul rzboiului rece) pe %undalul accelerrii dezvoltrilor
te*nologice) armele nucleare trec n %undal) permit&nd revenirea
accentului pe cele conven(ionale. 6cest %apt a %ost posibil datorit
ob(inerii superiorit(ii conven(ionale de ctre blocul vestic n ultima %az a
rzboiului rece dup o lung perioad de suprema(ie sovietic.$
9. S%&ritul rzboiului rece a impus o rede%inire a intereselor na(ionale ale
tuturor actorilor din sistem i) totodat) sc*imbri esen(iale pentru un
numr semni%icativ dintre acetia. ?estrmarea imperiului sovietic a
generat probleme serioase ale tranzi(iei n %ostele state comuniste)
oscil&nd de la colapsul economic p&n la dezintegrarea e%ectiv a
!
esc4iderea e'presiei politice pentru societatea sovietic( a eliberat presiunea, p9n(
atunci controlat(, a identit(6ilor na6ionale D distorsionate, reprimate 5i manipulate sub
stalinism.
na(iunilor.
6
Uniunea Sovietic) Ce*oslovacia) i) n e:emplul cel mai
e:ploziv) Iugoslavia$. ?ispari(ia Uniunii Sovietice a %ost precedat de
acceptarea de ctre 8oscova a uni%icrii ;ermaniei i a absorb(iei %ostului
aliat <st ;erman n alian(a vestic.
11. ?ezmembrarea violent a Iugoslaviei a trans%ormat Halcanii ntrEo zona de
con%lict prelungit) nt&rziind includerea ariei) in ansamblul ei) in arealul
trans%ormarilor pozitive. Procesul a stabilit) %r ec*ivoc) termenii
principalei dileme de securitate a <uropei' ori 5estul i va =e:porta>
stabilitatea i securitatea spre <st # realiz&nd un salt istoric spre secolul
III) ori instabilitatea =butoiului cu pulbere> va %i =e:portat> spre 5est) %apt
care ar %i reprezentat o nedorit proiectare napoi nspre o lume
neinstitu(ionalizat) bazat e:clusiv pe lupta pentru putere) similar
turbulen(ei de la nceputul secolului III$.
11. 8ecanismul decizional din cadrul Consiliului de Securitate al 9a(iunilor
Unite a %ost par(ial deblocat prin ncetarea rzboiului rece. ?iviziunea
membrilor permanen(i n perioada rivalit(ii dintre cele dou superputeri a
dus) inevitabil) la blocarea deciziilor ini(iate de Statele Unite sau Uniunea
Sovietic) prin %olosirea) aproape automat) a dreptului de veto. au
e:istat totodat i mecanisme de cooperare institu(ional n cadrul
competi(iei dintre cele dou superputeri$ <liberarea poten(ialului 79U de
a %unc(iona ca o organiza(ie real de decizie colectiv a devenit mani%est
n reac(ia la ocuparea 4uJeitului de ctre IraD) care a dus la primul rzboi
din ;ol%) n 1!!1) cu acordul Uniunii Sovietice.
0

>
CrocEatt, Bic4ard, <@4e End of t4e Cold Far=, )n The Globalization of World Politics,
C'ford #niversitG +ress, C'ford, 1991
2
esfiin6area @ratatului de la Aar5ovia 5i un nou tratat care a redus substan6ial
superioritatea conven6ional( a sovieticilor )n Europa, a rezultat )ntr-o alian6( vestic( mult
mai puternic(, astfel )nc9t, $tatele #nite au reu5it s(-5i disloce for6e din Europa )n 0olf
pentru a le folosi )mpotriva IraEului.
1+. Prin disparitia ec*ilibrului central stabilit ntre superputeri n timpul
rzboiului rece) ec*ilibrele regionale au primit o independenta relativa)
ceea ce a dus la creterea rolului puterilor regionale) pe %undalul unei
con%lictualitati sporite) tipice unei perioade de reasezare a raporturilor
internationale. Probabil cel mai relevant e:emplu lEa reprezentat
ncercarea IraDului de aEi consolida puterea regional prin ocuparea
4uJeitului) cu rezervele sale %oarte mari de petrol) prin evaluarea) ini(ial
corect) a permisivit(ii relative a sistemului i apoi reac(ia coali(iei
interna(ionale din ianuarie 1!!1.$ Bn acelai timp) asistam la
redobandirea suprematiei armelor conventionale asupra celor nucleare
(cu consecinte directe pentru sporirea statutului militar si politic al
unor tari ca ;ermania si Kaponia.
1/. Legemonia singurei superputeri rmase dup prbuirea U-SS a %ost
apreciat de o mare parte a analitilor perioadei ca %iind e:presia unei
structuri unipolare a distribu(iei interna(ionale de putere. 8odelul realist
tradi(ional al balan(ei de putere ar %i presupus o coagulare a intereselor
celorlal(i actori semni%icativi ai sistemului pentru a rspunde puterii
dominante. -ela(iile de cooperare ntre principalele democra(ii industriale
sEau ntrit ns datorit reconstruirii i e:tinderii de ctre SU6 a re(elei de
institu(ii de securitate i economice. 96A7) 96FA6) 78C) etc$.
"
1@. In <uropa) sistemul de securitate bazat pe ec*ilibrul dintre cele doua
blocuri militare) a%late sub arcul 7SC<) sEa sc*imbat prin disparitia
structurilor rasaritene si e:tinderea 96A7 si U< spre rasarit. 6st%el) 96A7
siEa adaugat treptat si dimensiunea de organizatie de securitate)
pastranduEsi caracterul de alianta militara) impartind # incipient # cu U<
rolul de mentinere a pacii) stabilitatii si securitatii pe continent. Bn
derularea istoric a momentelor lrgirii spre est) 96A7 a preluat ini(iativa
n 1!!0) n timp ce Uniunea <uropean continua nc integrarea pe
8
IEenberrG, 0. Ho4n, After Victory. Institutions, Strategic Restraint and the Rebuilding of
Order after a!or Wars, +rinceton #niversitG +ress1 +rinceton and C'ford, %001
vertical. Bn mod iner(ial) dup 8adrid) ini(iativa revine U<) n timp ce
96A7 asimileaz cei trei noi membri. Bn iunie +111) prin discursul
preedintelui Hus* de la 5arovia) 96A7 preia din nou ini(iativa) %inalizat
prin deciziile istorice de la Praga.
1C. Cea mai importanta mutatie geopolitica o constituie& insa& translarea
pivotului interesului strategic american din <uropa in 7rientul 8i,lociu E zona
;ol%ului - ceea ce semnifica pozitionarea SU6 pentru noua competitie in
care viitorii adversari vor %i actualii aliati (tinand seama si de
preponderenta tot mai marcata a competitiei asupra cooperarii in
interiorul lumii occidentale). /n acelasi conte6t se inscrie si efortul de
inc1eiere a pacii intre /srael si tarile arabe& ceea ce va canaliza
islamismul spre alte tinte (posibil "uropa& dinspre !frica de 5ord& sens
in care tarile " au avansat recent propunerea de creare a unei zone
economice si de securitate cu tarile din !frica de 5ord si 'rientul
(ijlociu)
16. /n domeniul economic& inregistram ciocnirea dintre caracterul
mondialist al sistemului (impus de SU6 dupa razboi) si tendinta de
%ragmentare comerciala a lumii in blocuri ("& 5!F-!& !P"C& !S"!5 si
7aponia). 2ata fiind separarea flu6urilor comerciale de cele %inanciare&
este de asteptat ca& daca o atare fragmentare va avea totusi loc (vezi
dezvolt8rile 9n runda rugua: a 4!--)& ea sa nu a%ecteze domeniul
%inanciar& care va continua& cu toata probabilitatea& sa ramana global
(interdependentele au ajuns prea mari pentru ca o ruptura sa poata fi
efectuata fara consecinte majore c1iar si pentru cel care o initiaza)
10. ' alta motivatie consta in modi%icarea modelului de putere: de la cea
care actioneaza individual si preponderent militar& spre cea care
utilizeaza o pozitie centrala in cadrul sistemului mondial in special in plan
economic si %inanciar (putere sistemica).
1". Concluzion&nd) perioada post rzboi rece a creat o structura de putere n
care Statele Unite reprezint principalul nod al unei re(ele institu(ionale
comple:e. Pe de alt parte) implozia U-SS i evolu(ia post rzboi rece a
artat c nici mcar superputerile nu se mai pot sustrage tendin(elor
globale.