Partea I.

Perioada postbelic
Cursul 2. In pragul secolului XXI: un sistem international
in schimbare
Trasaturile ordinii internationale postbelice.
1. Lumea "postbelica", respectiv asa cum am cunoscut-o intre 1!"-1#, a
repre$entat un moment aparte in istoria omenirii% niciodata inainte si,
probabil, mult timp de acum incolo, sistemul international nu a a&uns si nu va
mai a&unge la un grad de concentrare a puterii atat de mare' (ractic, in plan
politico-militar, toate $onele importante ale lumii - caracteri$ate de echilibre
locale - erau conectate la echilibrul "central" dintre cele doua superputeri. Iar
aceasta avea loc pe )undalul unui sistem economic cu caracter global.
2. Inainte de a ajunge la tema propriu-zisa, se impune sa trecem in revista
pe scurt, preliminariile bipolarismului. Sistemul international s-a creat -
fiind cristalizat catre sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului
nostru - prin expansiunea coloniala a *uropei. In perioada respectiva,
raportul de forte dintre principalele puteri se modifica in favoarea
+ermaniei, ceea ce impune crearea aliantelor ,ntanta si cea a (uterilor
Centrale, care vor fi si principalii protagonisti ai primului razboi
mondial.
-. (rimul ra$boi mondial a avut o importanta aparte, care este mai putin
pusa lumina. Astfel, el a fost:
primul ra$boi european care devine ra$boi mondial !ceea ce ilustreaza
caracterul global al sistemului international, precum si rolul central
ocupat de "uropa#$
primul ra$boi mondial industrial !cele %& milioane de morti au constituit
un adevarat soc - vezi si istoria aparitiei relatiilor internationale ca
domeniu distinct de analiza stiintifica#$
initiatorul prabusirii imperiilor in *uropa, producand acreditarea
criteriului national, ca baza a statalitatii !status-.uo-ul teritorial european
s-a nascut acum#$
dovada ca +ermania, devenita prea puternica pentru *uropa, nu mai
putea fi invinsa decat prin contributia puterilor e/tra-europene.
!. ,l doilea ra$boi mondial s-a datorat, in linii mari:
idealismului prevalentei dreptului international asupra politicii de putere
!vezi socul produs de primul razboi mondial#$
anga&amentelor de pace de dupa terminarea primului razboi mondial$
retragerii, din motive diferite, a puterilor e/tra-europene de pe continent
si incredintarea sarcinii supraveg'erii +ermaniei ,ngliei si 0rantei, prea
slabe sa o faca. !12, s-au (suparat( pe europeni, iar 3usia a fost
ostraci$ata din cauza revolutiei, ceea ce a apropiat-o de +ermania,
ostraci$ata si ea in urma in)rangerii#.
". )onsecin*ele celui de al doilea rzboi mondial au conturat 4n)56i7area
sistemului interna6ional postbelic.% Intre acestea enumeram:
8 +easezari majore in ec'ilibrul mondial de putere: puterile invinse
9+ermania, :aponia si Italia; au iesit pur si simplu din &oc, iar altele - chiar
invingatoare 9<area =ritanie, 0ranta, sau China;, desi au ramas in &oc, nu au
mai contat% disparitia imperiilor coloniale 9prima )a$a a disparitiei imperiilor s-
a petrecut in *uropa, dupa primul ra$boi mondial; a )ost, in egala masura,
atat o ilustrare, cat si o cau$a a caderii su)erite de <area =ritanie si 0ranta
dupa ra$boi.
8 ,enirea in prim plan a S-A si -+SS - puteri e/tra-europene, )ara aportul
carora in)rangerea +ermaniei nu ar )i )ost posibila - a marcat aparitia
=I(>L,3I1<2L2I. Con)runtarea lor a )ost, in acelasi timp,
- o lupta clasica, desi gigantica, pentru putere%
- o lupta ideologica 9ideologia ca instrument al puterii% pentru
ce 2311 a dorit ca tarile est-europene sa devina comuniste ?;
8 In plan te'nico-militar, aparitia armei nucleare si a rac'etelor a
schimbat destinul omenirii% ra$boiul este substituit de cursa inarmarilor 9al
carei scop era mentinerea "echilibrului terorii";, deoarece i$bucnirea lui ar )i
insemnat distrugerea civili$atiei umane. La )el a )ost si cu "ra$boiul prin terti".
8 In plan economic, lumea a ajuns sa fie dominata de Statele -nite,
care, pe ba$a uriaselor resurse de care a a&uns sa dispuna in urma
mobili$arii lor pentru ra$boi, au ocupat po$itiile cheie in economia mondiala,
ale carei institutii cu caracter global le-au creat dupa cum au vrut 9acordurile
de la =retton @oods;%
A. Institutiile ordinii mondiale postbelice au aparut in urmatoarea succesiune:
1!! - ,cordurile de la =retton @oods
1!" - >rgani$atia Batiunilor 2nite 9Consiliul de 1ecuritate;
1!C - Tratatul de la Dun.uer.ue 9intre 0ranta si <area =ritanie pentru a
preveni, 4n principal, o poten6ial5 revenire a +ermaniei;
1!# - Tratatul de la =ru/elles 9care a creat 2*>;
1! - Crearea B,T> 9ca o e/presie a cooperarii politico-militare a
americanilor cu vest-europenii in )ata pericolului sovietic;
1! - Crearea C,*3
1"" - Crearea Tratatului de la Earsovia 9ca raspuns la includerea
+ermaniei in B,T>;
1"C - Tratatul de la 3oma de in)iintare a (ietei Comune 9ca o e/presie a
competitiei economice a vest-europenilor cu americanii; - pre)atata de o
serie de acorduri si institutii anterioare.
1C2-1C" - Con)erinta pentru 1ecuritate si Cooperare in *uropa 9ca o
incercare de a uni cele doua &umatati ale continentului a)late in con)runtare
una cu alta;
C. Liniile de )orta ale sistemului international postbelic erau urmatoarele:
8 (e plan politico-militar
- Con)runtare *st-Eest
- Colaborare Eest-Eest si *st-*st 9blocurileFe/presie a
dominatiei superputerilor asupra propriilor aliati;
8 (e plan economic
- competitie Eest-Eest
- 3elatia *st-Eest era de )apt o relatie Bord-1ud
#. 1istemul de securitate postbelic din *uropa se baza pe cateva elemente
definitorii:
permanenti$area pre$entei militare pe continent a celor doua
superputeri e/tra-europene, care isi asigura dominatia prin
institutionalizarea sferelor de influenta nemijlocita$
permanenti$area aliantelor militare si dupa terminarea ra$boiului, in
timp de pace, care devin astfel blocuri politico-militare$
militari$area pacii prin transformarea mentinerii ec'ilibrului intre
blocuri exclusiv prin intermediul competitiei in domeniul
inarmarilor$ ele - blocurile - ajung astfel cele doua jumatati ale
(masei critice(.
Pe acest fundal, inregistram momentul de la inceputul anilor GCH,
caracterizat prin extinderea efectului pozitiv al (destinderii( dintre
superputeri !vezi acordurile SA./# si la nivelul raporturilor dintre cele
doua blocuri !vezi negocierile )S)" si 012+#.
. (rincipalele amenintari in cadrul sistemului erau preponderent EIII=IL* si
*XT*3B* 9pericolul unei agresiuni din partea blocului opus;. Concret, cele
doua $one de amenintare proveneau din:
8 posibilitatea unei erori 9pe )undalul mecanismului descura&arii reciproce;
8 posibilitatea unei escaladari necontrolate a unui con)lict local
1H. In ce priveste <*C,BI1<*L* D* 3*+L*<*BT,3* , C><(*TITI*I,
necesare ca urmare a reali$arii reciproce ca, necontrolata, ea poate duce la
de$astru, )iind, in acelasi timp e/presia con)lictului in conditiile adancirii
interdependentelor, acestea erau:
8 In plan politico-militar - negocierile de control al armamentelor si
de$armare:
1A-: Limited Test =an TreatJ 9Buclear;
1A#: Buclear Bon-(roli)eration TreatJ
1C1-C2: 1,LT
1C2: ,=< TreatJ
1#C: Intermediate Buclear 0orces TreatJ
11: Conventional 0orces in *urope
12: 1T,3T
8 In plan economic - +rupul +C 9si cu tenta de coordonare politica; pentru
evitarea consecintelor negative ale unilateralismului intr-o lume
interdependenta, precum si pentru impiedicarea translarii competitiei
economice in planul politico-militar.