Vindecarea la nivel interior: Bucuria pentru viata

S-au facut o serie de studii stiintifice care au demonstrat efectul deosebit de benefic al
emotiilor pozitive asupra sanatatii.
Starile de veselie, implinirea, bucurie pentru viata, recunostinta sunt un medicament
natural care imbunatateste starea generala de sanatate. Pe de alta parte emotiile negative
precum ura, mania, gelozia, frica si altele de acest tip au un efect devasatator asupra
sanatatii. Iata cateva dintre studiile facute in acest sens:
*Emotiile pozitive sunt cel mai bun medicament natural impotriva stress-ului(*).
* Atitudinea pesimista urca cu 42% riscul de a muri de orice boala conform unui
studiu pe !!! de persoane facut pe durata a "! de ani.(*)
* Optimismul intareste sistemul imunitar conforum unui studiu facut la #niversit$ of
%entuc&$ pe '() de studenti la drept.(*)
* lictiseala!apatia dubleaza riscul de deces din cauza bolilor de inima.(*)
* "tress-ul si in#ri$orarea %avorizeaza dezvoltarea &'(O)*+O).(*)
Iar studiile care dovedesc impactul crucial al emotiilor asupra sanataii se gasesc cu sutele.
Partea buna este ca starile emotionale pozitive au un efect vindecator asupra sanatatii
nosatre, insa din nefericire starile emotionale ne#ative au e*act efectul opus fiind
otrava curata pentru sanatate.
+sadar, vedem ca este esential sa avem o stare emotionala pozitiva, daca tinem la starea
noastra de sanatate.
,-iar daca .nu avem c-ef/ sau .nu vrem/ sa fim veseli, optimisti si sa ne bucuram de
viata0 ar fi bine sa incercam permanent sa a1ungem la aceste stari, daca vrem sa avem o
stare de sanatate buna. +sa cum am spus si in articolul precedent, unele boli nu pot fi
vindecate de niciun tratament, ele avandu-si originea in starea mental-emotionala. 2 o
anumita atitudine fata de viata care ne otraveste incontinuu, facand intutil orice tratament
la nivel fizic.
3in acest motiv, astazi ne vom ocupa emotiile pozitive si de modul in ne putem induce o
stare de bucurie cu efect vindecator asupra sanatatii noastre generale. 3intre toate
lucrurile cel mai simplu si mai eficient mod de a ne induce emotii pozitive este sa ne
bucuram de viata,
Bucuria pentru viata
+bsolut toti oamenii, fara e*ceptie, ar vrea sa se bucure de viata, sa simta acea implinire
interioara0 sa simta ceea ce ma1oritatea numesc -E)*.*)EA. 4iecare om isi a*eaza
viata in 1urul unui lucru care crede ca-i va aduce implinirea.
/ #nii vor sa faca multi bani, crezand ca siguranta financiara le vor aduce intr-o zi
fericirea.
/ +ltii cauta aceeasi fericire, in implinirea pro%esionala si in dobandirea unui statut
social.
/ +ltii cauta fericirea in relatii, crezand partenerul de cuplu per%ect va aduce in sfarsit
implinirea in viata lor.
/ Si nu in ultimul rand, apar cei care cauta fericirea in diferite teorii si %ilozo%ii (mai mult
sau mai putin spirituale).
3upa cum se poate observa suntem programati sa cautam in mod automat starea de
implinire interioara fericirea.
5 facem instinctiv si inconstient fie ca vrem sa recunostem sau nu, 656 ce facem in
viata este o cautare continua a starii de implinire interioara. +sadar putem afirma ca
scopul principal in viata a %iecarui om este sa #aseasca -E)*.*)EA,
-ericirea si lucrurile e0terioare
3in nefericire ma1oritatea dintre noi a1ungem sa cautam fericirea in lucrurile care le-am
mentionat mai sus . +vem convingerea ca mai multi bani, un statut mai ridicat in
societate, mai multa teorie, mai multe carti citite, mai multi musc1i,
mai multe petreceri etc etc etc0 ne va face mai fericiti decat suntem acum.
In mod parado*al insa, dupa ce a1ungem sa punem mana pe lucurile care ni le-am dorit
(care ar fi trebuit sa ne implineasca), constatam ca nu suntem deloc mai %ericiti ca la
inceput, motiv pentru care credem ca nu am %acut su%icient si trebuie sa fac mai mult,
sa adun mai mult, sa am si mai mult , sa caut un partener de cuplu mai bunetc.
Pe langa acestea, oamenii mai folosesc diferite scurtaturi pentru a a1unge la starea de
fericire precum: alcool, ti#ari si dro#uri. 6oate aceste aduc o stare de implinire de scurta
durata, insa acea stare 7# vine din interiorul nostru, ci ea este 2EE32E3&A de
scurtatura pe care am folosit-o ( fie ea alcool, tigara sau drog). 3in acest motiv
scurtaturile nu ar trebui sa fie niciodata o cale de a ne face mai fericiti decat suntem,
deoarece riscam sa devenim dependenti de acel lucru.
.e au in comun toate dorintele de mai sus4
&OA&E sunt lucruri din e0teriorul nostru 5
"i ce este rau in asta 4
Pai daca fericirea mea depinde de ceva din e0terior(fie bani,oameni,valori materiale)
inseamna eu 3' voi putea %i %ericit in absenta lor.
3aca implinirea mea interioara depinde de un lucru, insaeamna ca E' sunt
2EE32E3& de acel lucru.
.2u pot sa fiu fericit 35+8 3+,+0.
.035+8 3+,+ castig bani devin mare afacerist castig la loto/
.035+8 3+,+ am a1uns sa am un rang in societate/
.035+8 3+,+ ma iubeste persoana de care sunt 9indragostit: /
.035+8 3+,+ ma inteleg bine cu familia/
.035+8 3+,+ se sc-imba cei din 1ur: partenerul de cuplu, prietenii, parintii etc/
.035+8 3+,+ arat ca ;rad Pitt sau +ngelina/
.035+8 3+,+ am note bune la scoala/
.035+8 3+,+ termin de citit <ensp-e mii de carti/
.035+8 3+,+ am '!! de prieteni / etc etc
3ota: #neori inloc de 2OA) 2A.A6 oamenii folosesc 2OA) 2'A ce6
este e0act acelasi lucru, doar ca este formulat cu alte cuvinte.
In concluzie %ericirea mea este 2EE32E3&A de acel /2OA) 2A.A6 .
=estea proastea este 3' o sa e*iste permanent in 1urul tau lucruri, oameni sau situatii
care sa-ti intretina bucuria pentru viata.
=estea si mai proasta este ca si daca ar e*ista ceva ce sa ne tina fericiti permanent de la
un timp te-ai plictisi de acel lucru. >a fel cum se intampla cand ne cumparam lucruri noi,
evam e*periente noi, avem in prieten nou etc. noutatea aduce o emotie de bucurie de
scurta durata care va disparea odata ce ne obisnuim cu acel lucru. ;ineinteles ca soultia
in aceasta situatie nu este la cautam si mai multe .lucrui noi/, ci mai degraba sa gasim o
stare de fericire independenta de toate acele lucrui din e*terior.
+cestea fiind date, vine intrebarea0 cum putem sa ne bucuram permanent de viata4
8aspunsul este mai simplu decat iti imaginezi si anume:
-ii &' insuti propria sursa de bucurie permanenta 5
Poza de mai sus ilustreaza atitudinea fata de viata a 2 cate#orii de oameni:
7, .ate#oria "unt %ericit 2OA) 2A.A6 ! 2OA) 2'A .E6
2ste cea despre care am vorbit mai sus o atitudine dependenta de lucrurile din
e0terior.
+sa cum arata si cercul din partea stan#a, pentru oameni cu aceasta atitudine lucrurile
din e*terior influenteaza in proportie de ?!@ modul in care se simt.
Starea lor interioara este influentata mai mult de ceea ce se petrece in e0teriorul lor
decat de ceea ce simt ei.
Sunt tipul de oameni care:
* spun ca se vor bucura de viata 2oar daca6 sau 2oar dupa6 (e*: castiga la loto)
* au o stare interioara dependenta de ce se intampla in e0teriorul lorA
* sunt usor a%ectati de oamenii si situatiile din 1urul luiA
* sunt afectati de criticile si presiunile celor din 1ur (familie, prieteni)A
* sunt tipul de oameni care reactioneaza, mai degraba decat actioneza8
* nu au po%ta de viata decat atunci cand ei considera ca evenimentele din 1ur le da
motivul sa se bucureA
* 7# pot fi %ericiti!bucurosi!impliniti cand sunt singuri, ci nevoie ca cei din 1ur sa le dea
un motivpentru a se bucura de viataA
* au nevoie mereu de ceva din e0terior care sa-i faca sa se bucureA
* 3' sunt recunoscatori pentru viata, deoarece isi indrepata atentia pe ceea ce 3'
A'(pe lipsuri)A
* Spun deseori deseori:
N-am motive sa ma bucur de viata ca e vreme rea afara ca nu este nimic la tvca
n-am ce face azi ca n-am castigat bani azica n-am prieten/prietena ca n-am chef
etc. etc.
;ineinteles ca fiecare avem de-a face cu o astfel de atittudine la un moment dat, insa
depinde de noi cat mult ne lasam in%luentati de ea.
2, .ate#oria "unt %ericit acum .9*A) 2A.A6
+sa cum ilustreaza cercul din dreapta, acesti oameni se bazeaza in primul rand pe ceea
ce simt ei si 3' se lasa in%luentati de ceea ce se intampla in 1ur.
2i merg pe principiul: Sunt fericit/vesel / implinit si nimeni si nimic din exterior nu
ma poate convinge de altceva.
Sunt tipul de oameni care:
* nu se lasa influentati de nimic din e*terior, ci se bazeaza pe ce simt
* au po%ta de viata, in ciuda a tot ce se intampla in 1ur
* fericirea lor este independenta de tot, ei sunt propria lor sursa de %ericire
* nu se lasa a%ectati de criticile si mustrarile celor din 1ur
* se bucura de viata si atunci cand (aparent) nu e*ista niciun motiv.
* sunt recunoscatori pentru tot ce-i incon1oara si isi concentreaza atentia pe ceea ce A'.
* sunt tipul de oameni care se distreaza in cele mai banale situatii - deoarece la ei nimic
nu este banalB plictisitorB lipsit de importanta.
+sadar sunt tipul de oameni care indiferent daca au ceea ce-si doresc sau nu, se bucura de
viata din plin, ca si cum de1a ar avea tot ce e nevoie pentru a fi fericiti.
2i spun:
Vreau sa %iu mereu plin de %ericire si bucurie pentru viata6
.6.9*A) 2A.A sunt acum singur in camera mea.. tot pot fi bucuros pentru viata/
.6.9*A) 2A.A am o gramada de probleme0aleg sa ma ocupe de ele cu bucurie/
.6.9*A) 2A.A nu ma iubesc anumite persoane0 eu imi sunt sufiecient mie pentru a
fi fericit/
.6.9*A) 2A.A nu sunt cel mai frumos om din lume0 imi pun in valoare toate
celelate calitati/
.6.9*A) 2A.A nu sunt '!!@ sanatos0 ma bucur de sanatatea pe care o am/
.6.9*A) 2A.A celor din 1ur nu le convine ca eu sunt totimpul fericit si ma bucur din
plin de viata, eu tot vesel raman.
.6.9*A) 2A.A unii percep atitudinea mea ca fiind egoista0 eu ma voi bucura si mai
mult de viata.
'n e0emplu sugestiv in acest sens a fost parintele 3icolae "tein1ard un calugar care
a suferit c-inuri si umilinte inimaginabile in inc-isorile comuniste. In ciuda faptului ca
suferea bataie, foame si umilinte in fiecare zi, a reusit sa gaseasca %ericirea suprema
c-iar acolo in inc-isoare in mi1locul c-inurilor, ne mai lasand sa-l afecteze absolut nimic
din 1ur.
2l era %ericit prin trairea permanenta cu 3umnezeu si nimeni si nimic nu-l putea
convinge de altceva. 3rept urmare a scris o carte in care insumeaza intamplarile
cutremuratoare din inc-isoare pe care a intitulat-o0 cum altfel decat 0 :urnalul
-ericirii.
Asupra apropierii de Hristos,
proba care nu inseala, criteriul definitiv este buna dispozitie.
Numai starea de fericire dovedeste ca esti al Domnului.
- icolae !teinhardt -
Alte doua e0emple de oameni care reusesc sa se bucure din plin de viata,
mergand pe principiul Ma bucur de viata C!"# $"C"% sunt 3ic; Vu$cic si
Bet1an< 9amilton,
7ic& isi traieste viata bucurandu-se de fiecare moment si in prezent a1uns un spea&er
motivational de clasa mondiala, in ciuda faptului ca s-a nascut fara maini si fara
picioare0 iar ;et-an$ a reusit sa-si urmeze pasiunea pentru surfing in ciuda faptului ca
la varsta de '" ani un rec-in i-a smuls mana stanga ( in aprilie (!'' a aparut filmul "oul
"ur%er inspirat din povestea lui ;et-an$).
Nu toti sunt dispusi sa accepte bucuria pentru viata
+ceasta atitudine de bucurie poate fi deseori considerata de cei din 1ur (in mod eronat)
ca fiind E=O*"&A sau lipsita de bun simt. 8eplicile cele mai des auzite in aceste situatii
pot suna astfel:
"um adica tu esti rela#at si te bucuri de viata, cand eu $ sunt rela#at si nu pot sa ma
bucur%
&sti egoist ca te bucuri de viata in timp ce eu nu pot si nu stiu sa fac asta
Daca eu sunt suparat / stresat, la fel trebuie sa fie si cei din 'urul meu
"ine te crezi sa fii bucuros cand n-ai niciun motiv s-o faci% si asta mai departe.
+titudinea celor care fac astfel de afirmatii nu denota altceva decat imaturitate
emotionala si e#oism. In mod parado*al oamenii care folosesc astfel de e*presii, ii vad
e*act pe ceilalti ca fiind egoistii adica pe cei care nu au nevoie de 7ICI, din e*terior
pentru a se bucura de viata.
2 o atitutudine deseori intalnita in randul oamenilor care nu mai stiu sa se bucure de
viata, care inloc sa incerce sa invete sa se bucure din nou de viata, isi gasesc satisfactia
in a nu-i lasa nici pe cei din $ur sa se bucure de viata0 uneori c-iar fac o pasiune din a
strica linistea oamenilor din 1ur. ,iudata pasiune.
In aceste situatii trebuie sa ducem o lupta. 2 lupta cu noi insine in care vedem cat putem
sa ne lasam influentati de cei din 1ur. ,um crestinii din puscariile comuniste nu renuntau
la starea de fericire nici cand erau batuti pana la moarte, cum vom renunta noi din cauza
unui sef care striga la noi, parinti care pun presiune, pe noi prieteni care ne enerveaza si
alte situatii banale ca acestea. 2 o mandrie sa lupti pentru aceasta stare de fericire0 si
singura metoda de a duce aceasta lupta este prin e0emplul personal.
7icio teorie, nici nimic din ce am scris aici nu are nicio valoare atata timp cat starea de
bucurie pentru viata nu este e*perimentata la nivel )A.*&. in viata de zi cu zi.
+sadar principalele arme cu care pornim la lupta in dobandirea starii de bucurie pentru
viata este o VO*3&A puternica insotita de .)E2*3&A ca se poate sa ne bucuram din
plin de fiecare secunda din viata asta.
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
Alte metode pentru a stimula
B'.')*A E3&)' V*A&A
7, )ecunostinta pentru &O&
+ multumi lui 3umnezeu pentru toate lucrurile bune din viata noastra este cel mai bun
lucru pe care-l putem face cand simtim ca nu ne putem bucura de viata. 2 bine sa
multumim pentru fiecare lucru, fie si pentru cele banale, constientizand faptul ca unii nu
au nici macar acele lucrui pe care noi le consideram banale. +sadar vom incepe de la
lucrurile cele mai mici mergand catre cele care c-iar le consideram importante. #n model
ar fi:
Cultumesc pentru0
0ca am acoperis deasura capului0ca-mi dai sanatate si ma tii intreg
0ca am un pat in care sa ma odi-nesc
0ca ma satur cu mancare in fiecare zi
0ca imi descoperi lucrui noi in fiecare zi
0ca-mi dai prieteni si oameni buni in 1ur
0ca imi arati cum sa ma bucur de viata0 si asa mai departe.
3ota: 2ste important ca atunci cand multumim, sa nu ne gandim deloc la ceea ce 3'
AVE(. +sadar 7# ne gandim deloc la dorinte, ne detasam total de ele, focalizandu-ne
intreaga atentie pe ceea ce +=2C. ;ineinteles ca apoi putem sa ne gandim la ce avem
nevoie, insa este important sa nu ne ocupam mintea cu dorinte in momentul cand
multumim.
Practicand zilnic aceste multumiri ne vom obisnui sa vedem partea plina a pa1aruluiin
toate asepctele vietii noastre, astfel ca stress-ul si supararea generate de 3u am6 nu
ne va mai afecta starea de bucurie, deoarece mintea noastra este preocupata sa se bucure
de lucrurile pe care le AVE(.
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
2, &rairea in prezent
&ierderea unui singur moment este o mare pierdere
+rsenie Papacioc -
,lipa A.'( este intotdeauna cea mai frumoasa clipa de viata noastra. +cum in timp ce
citesti aceste cuvinte este cel mai frumos moment din viata ta.
Probabil nu vrei crezi o astfel de afirmatie insa, iti spun ca 65+62 amintirile despre
clipele frumoase din trecut, 65+62 planurile de viitor despre cum o sa fii cand o sa fii
fericit si 65+62 ima#inile din capul tau despre cum ar trebui sa fie starea de fericie0
toate acestea0 3' E>*"&A in momentul prezent0in momentul +,#C.
2le e*ista doar in realitatea virtuala din capul tau, insa in mod realBpalpabil ele
acum nu e0ista.
8emuscarile si regretele pentru ceea ce a trecut sunt un lucru total inutil cu care oamenii
isi pierd cel mai mult timpul si energia. ,u ce folos daca acele momente nici macar nu
mai e0ista acum.
>a fel se intampla cu lucrurile bune si frumoase din trecut, cu ce folos sa ne ocupam
mintea cu amintirile placute, cand acestea nici macar nu mai e0ista. Si asta e o pierdere
de vreme.
,and vine vorba de planurile de viitor, ele depind de ceea ce facem +,#C.
Viitorul este 7??% dependent de prezent, motiv pentru care nu are rost sa ne ocupam
mintea visand cu oc-ii desc-isi la cum o sa fie in viitor, ci mai degraba ar trebui sa ne
a*am '!!@ pe momentul prezent pentru a ne contrui viitorul. Singurul moment in care se
poate construi viitorul este prezentul.
+sadar daca vrem sa ne bucuram de viata 7# trebuie sa asteptam o oportunitate speicala,
nu trebuie sa asteptam sa avem bani, sa castigam la loto, sa avem multi prieteni, sa
locuim pe coasta de azur etc etc0. ci trebuie sa ne bucuram de A.E"& moment de
acum 7??%@ deoarece este singurul moment )EA+. Starea de bucurie pentru viata poate
avea loc doar acum, orice alta planuire pentru viitor nu va aduce bucuria permanenta
despre care vorbim.
#ita-te in 1ur, bucura-te de ce vezi. 8ela*eaza-ti mintea si nu mai sta incordat doar asa
vei putea sa iesi din capul tau pentru a te bucura fiecare secunda. 3etaseaza-te emotional
le lucrurile care-ti tin mintea prinzoniera si bucura-te de viata.
5rice as spune in acest sens nu are nici valoare in comparatie cu e0perienta practica a
trairii in prezent. In prezent totul se "*(&E, nu se gandeste si se teoretizeaza. Se simte
bucuria si pasiunea pentru viata.
S-au scris carti intregi despre acest domeniu, cea mai populara fiind uterea
rezentului de Ec;1art &olle - insa nicio carte sau teorie nu poate substitui trairea la
nivel de e0perienta a momentului +,#C. Pentru cine e interesat de mai mult in acest
sens, am pus un filmulet in care c-iar 2c&-art 6olle vorbeste mai pe larg despre ceea ce
inseamna trairea in prezent:
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
"restinul este cel ce nu traieste nici (n trecut, nici (n viitor, ci numai (n prezent.
)recutul nu-l apasa, viitorul nu-l (ngri'oreaza.
- icolae !teinhardt -
*n sens spiritual trairea in clipa prezent este cea mai inalta forma de ru#aciune.
2ste starea in care suntem in cone*iune permananta cu 3umnezeu, starea in care faci
totul impreuna cu divinitatea.
5ri de acte ori cadem in starea de visare si inconstienta pierdem contactul cu clipa
prezenta, implicit pierdem legatura cu 3umnezeu. ,and suntem prezenti ne putem bucura
de tot ce ne incon1oara, observam totul c-iar si un fir de iarba, iar starea noastra de
bucurie este o forma de recunostinta in fata lui 3umnezeu pentru toate lucrurile bune cu
care ne-a incon1urat.
3e aici vine si vorba Cine se roaga numai cand se roaga, acela nu se roaga - in
sensul ca cine este cu 3umnezeu doar cand se roaga acela nu are o cone*iune reala cu
,reatorul, ci doar cel care traieste permanent in prezent. Iata ce ne spune parintele
+rsenie Papacioc despre starea de prezenta:
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
A, A%irmatiile pozitive
+sa cum am spus in artiocolul precedent, mintea percepe ca %iind A2EVA)A& orice
lucru care-i este repetat.
3in acest motiv ne vom folosi de cateva afirmatii pozitive petntru a ne stimula starea de
bucurie pentru viata. Iata care sunt acestea:
7, rincipalul meu scop in viata este sa %iu %ericit in momentul A.'( si nimeni nu
ma poate convinge de altceva.
2, Bucuria mea vine din mine si este independeta de toate lucrurile si persoanele din
1ur.
A, Comentul +,#C este cel mai %rumos moment din viata mea.
4, -ac toate lucrurile cu bucurie deplina pentru viata.
B, 4iecare moment este interesant si imi da o multime de motive de bucurie.
C, "imt bucuria permanent in 656 ce ma incon1oara.
D, Cerit sa fiu mereu cel mai %ericit om de pe amant.
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
&ema de casa:
Bucura-te la ma0imum de %iecare clipa din viata ta 5
0aplicand metodele simple prezentate in articol.
ierderea imbolnaveste, .Esti#ul vindeca
Pe scurt:
,and pierzi te imbolnavesti,
,and cEsti#i te insanatosesti,
.e poti pierde 4
5rice.
3e la bani, femei, functii, statut in societate pana la meciul de fotbal 1ucat cu prietenii la
.sintetic/.
6ot la pierderi putem include pierderea atentiei si respectului celor din 1ur, pierderea
a%ectiunii celor dragi (parinti, copii, prieteni, parteneri), si nu in ultimul rand pierderea
persoanelor dragi. 2*ista situatii in care o persoana are nevoie de ani intregi pentru a
trece peste o pierdere, mai ales cand e vorba de pierderea unei persoane dragi, ba unii
c-iar nu mai reusesc sa-si revina niciodata.
Si nu cumva sa uit sa mentionez, suporter fanatic fiind, poti simti o pierdere imensa
cand pierde ec-ipa ta favorita Steaua de e*emplu, care profita de ocazie si sc-imba cel
de-al ')!-lea antrenor din acest sezon.
Iar pe langa aceste e*emple, se poate adauga tot ce ne imaginam in materie de pierdere,
absolut orice pierderea bi1uteriei preferate primita ca mostenire de la bunica
strabunicii, pierderea unui portofel din care nu lipsea nimic, a unui telefon de ultima
generatie placat cu aur, sau a unui bilet la loto poate tocmai cel castigator, ce g-inion.
6oate acestea le simtim ca pierderi, si inca unele le simtim din plin.

.e mai putem pierde 4
+aa da, celule, intre A? si 4? de mii pe ora, asa ca intr-o zi a1ungem sa pierdem aproape
7 milion de celule. (saracele celule :( )
Cai putem pierde pEr (daca avem), si pierdem cam B?-7?? de %ire pe zi. (doamne, ce
tragedie)
>a fel, si apa@ pierdem in 1ur de 2@B litrii pe zi prin sistemul e*cretor, prin piele, prin
respiratie si, de ce nu, o putem pierde printr-un e*ercitiu de buna crestere, si anume
scuipatul pe strada. :)
Si imposibil sa evit, pierdem timpul care ramane cu fiecare secunda mai putin, deci tot o
pierdere.
+sadar , dupa cum observi, este *(O"*B*+ sa nu pierzi niciodata nimic, mereu pierzi
ceva. Si asa cum am spus mai sus pierderea (daF cea care e inevitabila) ne imbolnaveste
(fizic). 6ragic nu-i asa G
Imi vin acum in minte oamenii care incearca sa faca .imposibilul/ pentru a evita
alimentele nocive, in favoarea alimentatiei santoase. Si ii incearca un sentiment profund
de pierdere cand observa ca, orice ar face, nu doar ca nu reusesc sa se fereasca de toate
.otravurile din alimente/, dar devin si pe zi ce trece mai bolnavi, in ciuda tuturor
eforturilor de alimentatie corecta. Ironic, nu-i asa G
2rau comediile cu Cr. ;ean, care reuseste sa faca din cele mai banale lucruri ceva
deosebit de comple* si complicat, si atat de multe le complica atat incat acel lucru, care
la inceput era simplu si banal, devine imposibil de realizat.
4aceti legatura cu eforturile supraomenesti de a a1unge intr-o zi la alimentatia ideala si
la stilul de viata perfect sanatos G ,omplicand lucrurile mai mult decat e cazul, riscam sa
intoarcem totul impotriva noastra.

Biolo#ia noastra nu suporta *E)2E)EA 5
Sub nicio forma.
.5mul/ din noi, firea noastra (2ul) e facut doar sa casti#e.
3aca nu e mereu in castig el se supara, si atat de tare se supara incat se imbolnaveste.
A pierde este pentru un om ne%iresc, impotriva naturii sale, impotriva a ceea ce a fost
facut sa fie. 5mul a fost creat sa fie mereu castigator. 5rice iesire din acest registru de
campion devine distructiv, inclusiv pentru sanatate. ierderea este la %el de nenaturala
ca boala,
In sc-imba casti#ul este ceva %iresc@ natural, este ceea pentru ce am fost creati. A
casti#a e la %el de %iresc ca si sanatatea,
.e ciudat@ nu-i asa 4
+i un iubit pe care-l iubesti, esti in castig. &e insanatosesti,
6e lasa, te imbolnavesti,
.asti#i bani, un 1ob nou, o functie in firma in care lucrezi, si te bucuri si sanatatea ta se
imbunatateste,
Il pierzi (locul de munca), te superi, atat de tare incat te imbolnavesti. +poi afirmi cu
mirare Hei de cand am pierdut 'obul ala, sau de cand m-a lasat iubitul, imi merge din
ce in ce mai rau, mai ales cu sanatatea
,astigi o imagine in fata oamenilor, de obicei prin mastile pe care le porti mai degraba
decat prin ceea ce esti tu cu adevarat, iar aceasta imagine te face sa te simti in casti#,
implicit sa devii mai sanatos.
,and pierzi imaginea, deoarece o persoana /fara suflet/ te-a umilit in fata celor care
aveau o parere pozitiva despre tine, te superi, uneori atat de tare incat a1ungi sa te
imbolnavesti. Pentru tine imaginea in fata celorlalti era unul din cele mai importante
lucruri din viata, acum nu mai poti iesi din casa si singurul lucru pe care iti vine sa faci e
sa fugi undeva depare, poate in alta tara (unde probabil o sa-ti construiesti din nou acea
imagina falsa de la zero, fara ca cei din 1ur sa aiba cea mai mica banuiala ca tu de fapt te
prefaci).
7u ar fi atat de grav daca aceste pierderi ne-ar supara si atat, mai grav este ca ne si
imbolnavesc %izic@ deoarece sunt impotriva naturii noastre de casti#atori!campioni.
2ra o vorba: ala daca nu castiga ceva de pe urma ta, nu e sanatos si reflecta cat se
poate de bine realitatea. 5amenii nu pot %i in pierdere, si c-iar daca nu sunt constienti de
asta, o simt puternic in interiorul lor. 7ici eu, si nici tu cel care citesti nu putem face
ceva care ne face sa ne simtim in pierdere. 2u n-as scrie acest articol daca nu as gasi un
castig in el. 6u nu l-ai citi daca nu ai spera la un castig din aceasta lectura. 6otul in
deciziile noastre se imparte in casti# si pierdere.
5&, cred ca e tot clar pana aici: pierdere H imbolnavire@ casti# F insanatosire
3ar nu pot trece mai departe, pana nu dau si alte e*emple de pierdere, nu atat de
spectaculoase ca cele de mai sus, insa esentiale pentru a intelege mesa1ul acestui articol.
ierderile mici
7, .elulele (de e*emplu)
+sa cum am spus mai sus, pierdem zilnic in 1ur de 7 milion de celule. 3a, si eu si tu, si
fiecare dintre noi nimeni nu este scutit.
Insa ceea ce este interesant este ca la aceasta pierdere 3*(E3* nu se supara, c-iar
deloc. Sau poate e*ista oameni tristi din cauza asta, insa eu cel putin n-am vazut in viata
mea un om care sa-si planga sarmanele celule decedate (poate am prea putina
e*perienta de viata).
+sadar te intreb: 2e ce nu te superi ca pierzi atat de multe celule@ insa te superi cand
te lasa iubitul!iubita,
Cda, ai putea sa-mi raspunzi : .*entru ca ea are mai multe celule.
Ideea care vreau s-o subliniez este ca prima situatie o E).EE( ca %iind o pierdere
(pierderea iubitei), in timp pe cealalta (pierderea celulelor) nu o percepem, adica nu
realizam ca in acest moment de fapt cad de pe noi cateva mii de celule.
Si c-iar daca devine constient de aceasta pieedere de celule o vedem!percepem ca pe un
mers natural al lucrurilor, ca pe un castig. Pe principiul, atata timp cat imi pierd celulele
zilnic, inseamna ca raman sanatos, deoarece celulele moarte cad si nu stau sa putrezeasca
pe mine. +sadar aceeasi pierdere de celule a devenit un casti# in momentul in care A(
A+E" s-o percep ca si un castig.
2, &impul
#n alt e*emplu sugestiv. Se pierde incet secunda dupa secunda, insa, la fel, n-am vazut
niciun om care sa planga dupa secunda care tocmai s-a dus, deoarece nu e constient de
aceasta pierdere. Secunda se duce se pierde, insa omu n-o percepe ca pierdere. In sc-imb
cand am pierdut secunda dupa secunda, si realizeaza cumva ca a pierdut (! de ani de
viata incepe sa simta din plin sentimentul pierderii.
2e ce se intampla asta4
3eoarece E).EE pierderea, .)E2E ca intradevar a pierdut ceva,
Pe de alta parte, alt om poate spune mi-am folosit ultimii (! de ani pentru a-mi construi
o cariera, pentru a invata lucruri noi, sau, la fel de bine, pentru a ma rela*a si a ma bucura
de viata nefacand nimic. Si sa vada ca un .A"&*= oricare din aceste situatii.
3iferenta este si aici de perceptie, un om poate vedea rela*area ca o pierdere de vreme in
timp ce altul o poate vedea ca un castig. (aceeasi rela*are)
+ltul poate percepe statutul de an#a$at ca o pierdere, deoarece visul sau de mic era sa
devina patron, in timp ce altii ar da orice pentru un serviciu stabil care sa-i ofere strictul
necesar pentru un trai decent. +celasi loc de munca, reprezina o pierdere pentru cel care
vrea sa devina patron, si un casti# pentru cel care isi cauta un loc de munca de tipul
acesta.
Intrebare:
A inteles toata lumea ca pierderea si casti#ul tin e0clusiv de perceptia (EA 4
E' 2E.*2 daca sunt in casti# sau in pierdere, eu aleg sa vad lucrurile din 1ur ca fiind
un castig sau, din contra, ca fiind o pierdere.

+a %el@ E' 2E.*2 daca a munci este o pierdere de vreme si singurul scop (casti#) in
viata este rela*area, asa cum tot E' 2E.*2 sa vad rela*area ca o pierdere de vreme si
munca ca pe un casti#.
In realitate niciuna din afirmatii nu este corecta cand vorbim de sanatate.
Pentru a ne insanatosi e nevoie sa vedem rela0area ca un casti# si munca tot un
casti#, Si orice alt lucru ca un castig (un dar de Sus, daca vrei).
3*(*. nu e pierdere@ si O)*.E e casti#. aceasta este %ormula sanatatii, gandirea
oamenilor sanatosi.
Societatea ne invata (prost) ca este mereu nevoie sa sacrifici (sa pierzi) ceva, pentru a
casti#a altceva.
2 nevoie sa fii la inceput ne%ericit pentru ca apoi sa poti fi %ericit.
2 nevoie sa traiesti in pierdere, sa-ti refuziBreprimi dorintele pentru a abia apoi sa poti
e*perimenta casti#ul.
7ormal ar fi fac e*act ce-mi place, adica sunt in castig, pentru ca si in viitor sa fiu tot in
castig, si nu e nevoie sa pierd 7ICI, pentru asta.
>a noi se spune peste tot:
Sacrific/&ierd distractia pentru cariera
Sacrific/&ierd timpul pentru munca
Sacrific/&ierd liberatea pentru scoala
Sacrific/&ierd libertatea sexuala pentru familie
&ierd/C'eltuiesc banii pe cresterea copiilor
7u, nu, nu.
3esi pentru lumea aceasta (intoarsa pe dos) in care traim lucrurile de mai sus ne suna
cumva normal si obisnuit, pentru ;I5>5II+ noastra pierderea este *3&O+E)AB*+A,
indiferent cat de mica e.
Sanatatea noastra nu suporta pierderea
+stfel pentru a satisface nevoia de castig a biologiei noastre e nevoie sa fim 7??% in
casti#, ,astigatori si in perioada in care muncim pentru a obitne un lucru, si la %el de
casti#atori in perioada in care cule#em roadele acelei munci.
2u sunt in castig cand scriu acest articol, si n-o sa fiu cu nimic mai in castig cand il voi
termina de scris, ci voi fi 7??% in casti# e*act cum sunt A.'( la momentul scrierii.
,and zic suta la suta in castig inseamna ca mai in castig de atat (cat sunt acum) 3'
se poate.
2 ca si cum ai spune:
Nimic nu ma poate face mai fericit decat sunt de(a
3aca acum cand lucrez sunt in ma0imul implinirii, adica in casti# total@ cum voi putea
fi si mai fericit dupa ce voi termina, daca sunt de1a la ma*imum G
+sadar la nivel de E).E&*E trebuie ca toate lucrurile pe care le facem, fara e*ceptie,
sa fie '3 .A"&*=:
.and muncesti esti la fel de in casti# ca si cand pirmesti salariul,
*nvatatul este la fel de implinitor ca si luarea e0amenelor,
Orice drum!calatorie este la fel de satisfacatoare ca si sosirea la destinatie,

Ga1lil =ibran face referire la aceste aspecte in capodopera .&rofetul, unde ne
sugereaza ca daca nu putem gasi placere in munca pe care o facem, ne este mai de folos
sa cersim de la cei care cu bucurie isi casti#a banii. 7u stiu pentru .omul modern/ cat
de o& suna asta, insa pentru Biolo#ia noastra este cu siguranta un indemna sanatos:

"+nd munci,i deveni,i un fluier, prin care murmurul orelor se sc'imb) *n c+ntece.
$ar ce *nseamn) s) munce,ti cu dragoste-
-nseamn. s. ,e/i stofa cu fire toarse din sufletul t.u,
ca /i c+nd iubita- .i ar trebui s) o poarte,
-nseamn. s. cl.de/ti o cas. cu tragere de inim.,
ca /i c+nd iubita-.i ar trebui s) o locuiasc),
-nseamn. s. semeni boabele cu duio/ie, iar spicele s. le seceri cu bucurie,
ca /i c+nd iubita- .i ar trebui s) m)n+nce p+inea cald),
-nseamn. s. pui (n toate lucrurile pe care le faci o f.r+m. din sufletul t.u.
0i, dac. nu po,i s. munce/ti cu dragoste ci cu sc+rb.,
atunci mai bine p)r)se,te lucrul t)u /i a/eaz.-te la poarta templului
spre a primi poman. de la cei care cu bucurie muncesc
1ar dac., cu nep.sare, vei face p+inea, va fi o p+ine amar.,
care nu va potoli dec+t pe 'um.tate foamea omului.
Deoarece dac., f.r. tragere de inim., vei stoarce mustul din struguri,
atunci nep.sarea ta ca o otrav. se va r.sp+ndi (n acel vin.
0i chiar dac. vei c+nta asemeni (ngerilor, dar nu vei iubi c+ntecul,
auzul oamenilor va r.m+ne surd la glasul zilei ca /i la acel al nop,ii.
-"itat din cartea &rofetul de 2ahlil 3ibran -


#n alt aspect important in ceea ce priveste perceptia casti#ului, este modul in care ne
raportam la timp.
&impul 3' il pierdem niciodata@ ci il trans%ormam,
Pur si simplu e*presia pierd timpul sau pierd vremea nu este adecvata, deoarece
ne autoinducem perceptia pierderii (care asa cum am stabilit, e impotriva naturii).
6impul putem doar sa-l trans%ormam.
6ransform timpul in munca, sau la fel de bine in rela0are, stat la soare, iesit in
oras, odi1na sau somn.
Pot transforma timpul in distractie, in ascultatul muzicii, in statul pe interenet si asa mai
departe0 insa niciodata nu-mi induc credinta ca A( *E)2'& timp, ci totul trebuie
perceput ca o forma de .A"&*=.. In orice e*ista un castig, c-iar daca este unul doar de
e*perienta, tot castig se numeste.
*E)2E)EA 3' E"&E "A3A&OA"A c-iar daca este de timp, bani, secunde, fire de
par din cap, ceule moarte sau orice altceva. Sau mai bine zis perceptia pierderii, ca nimic
nu este pierdere decat daca eu A+E= s-o percep astfel, refunzand in acelasi timp sa
observ si partea buna a lucrurilor, .A"&*='+.

3u e0ista neutralitate
#nii pot zice: /u nu sunt nici in castig, nici in pierdere
Si cand aud asta imi vin in cap vorbele lui Isus nu poti slu(i la doi stapani odata, sau
intr-o dimensiune mai practica: nu poti merge in fata si in spate in acelasi timp, asa
cum nu poti fi cald si rece in acelasi timp.
3u poti %i si in casti# si in pierdere in acelasi timp, dar nici sa nu fii in niciuna din ele
nu se poate. Ori in casti#@ ori in pierdere, nu e*ista cale de mi1loc.
2 absoluta nevoie (pentru biologia noastra) sa fim (E)E' *3 .A"&*= in tot ce facem
si niciodata pierdere. 5amenii recunoscatori, care sunt multumitori pentru e*act atat cat
primesc, gasesc foarte usor si natural sa traiasca in castig, deoarece recunostinta aduce
cu sine perceptia casti#ului.
"unt mereu casti#ator@ invin#ator@ campion
+ceasta este natura noastra@ asa am fost creati. 5mul nu poate fi pierzator, a fost creat
pentru a fi mereu un .A"&*=A&O) iar sanatatea noastra depinde de aceasta.
7u, nu zic ca este usor, insa este posibil,
6oti oamenii au diferite probleme pe care A+E= sa le perceapa ca fiind pierderi, si nu
vor nici un ruptul capului sa vada castigurile din ele.
* #nii au avut parinti care n-au stiu cum sa ii creasca sanatos si sa le ofere iubirea si
a1ung la batranete fara a reusi sa treaca peste aceste probleme.
* +ltii au suferit pierderi, au pierdut persoane dragi, le-au murit copii, parinti, frati, surori
facand rani adanci peste care nu au reusit sa treaca.
* +ltii simt ca au pierdut sanatatea prin bolile pe care le au, prin -andicapuri ori prin
organele care le-au fost e*tirpate.
0si cate alte e*emple ar fi in acest sens, insa A2EVA)'> este aceeasi indiferent cat de
greu e de acceptat:
*E)2E)EA nu este decat O E).E&*E
* Cor sute de milioane de oameni in fiecare an si asta nu ma afecteaza deloc, insa daca o
face vre-un apropiat de-al meu simt o pierdere irecuperabila.
* ,ancerul omoara anual peste )!! de mii de oameni si nu simt nicio pierder ein asta,
insa daca fac eu cancer, sau vre-un apropiat de-al meu, simt pierderea din plin.
In realitate insa, lucrurile sunt aceleasi, dar modul in care le E).E E' este
determinant pentru starea mea de sanatate (ca despre asta vorbim).
,and suferim o pierdere, oricat de dureroasa ar fi, cel mai bun lucru pe care-l putem face
este sa cautam .A"&*='+ din acea e*perienta.
* 6e-a dat afara de la serviciu, insa ai castigat timp pentru a te reorienta si a o lua de la
inceput intr-un alt loc. 3aca n-ai dispozitia sa vezi lucrurile la modul acestea, fa-o macar
de dragul sanatatii.
* 6e-a lasat iubitulBiubita si ti-a dat posibilitatea de a e*perimenta o relatie cu un alt
partener, cine stie, poate c-iar mai frumos, mai bogat si mai destept. Sau poate pentru a te
invata ca nu este ea singura fata din lume asa cum iti imaginai cea din urma este o
lectie foarte utila din care se trag o gramada de castiguri pe termen lung.
* ,unosc o gramada de oameni care au avut probleme, in special de sanatate, care afirma
cu convingere $aca n-as fi avut aceste probleme as fi pierdut multe lectii importante.
Sunt sigur ca cunosti si tu astfel de e*emple, si sunt si mai sigur ca poti spune asta doar
uitandu-te in trecutul tau.
5rice om are probleme, e inevitabil, insa atata timp cat A+E=E( sa vedem problemele
ca un castig, c-iar si unul de e0perienta daca nu de altceva, o facem spre binele
sanatatii noastre %izice,
+cestea fiind spuse probabil te intrebi:
.um pot %i casti#ator in relatie cu ceilalti 4
+dica trebuie sa e*iste mereu un invingator si un invins. 7u se poate ca intr-un meci de
tenis sa castige ambii 1ucatori, cum nu se poate nici intr-un meci de fotbal sa castige
ambele ec-ipe cate J puncte.
6oti am fost facuti sa fim campioni, insa ce facem cand si eu vreau sa fiu numarul unu si
si tu vrei sa fii numarul unu.
Iar raspunsul la aceasta intrebare l-a spus inca de acum (!!! de ani un tip deosebit de
intelept:
$ac) vrea cineva s) fie cel dint+i, trebuie s) fie cel mai de pe urm) din to.i ,i
slu(itorul tuturor0
+cuma sa ne imaginam un meci in care Steaua face tot posibilul ca 3inamo sa castige, in
timp ce dinamo nu se lasa deloc mai pre1os sa face tot ce-i sta in putina s-o faca pe Steaua
castigatoare. Si cel care ar reusi sa-l faca pe celalalt invingator, ar fi adevaratul castigator.
+firmatii care implica respectarea celorlalti, iubirea sau daruirea par absurde intr-o lume
a competitiei. 6otusi fa nu scurt e*ercitiu de imaginatie in care fiecare om isi stabileste
ca scop respectarea celorlalti si isi gaseste .A"&*='+ contribuind la dezvoltarea si
ascensiunea celorlalti.

'n e0emplu din viata de zi cu zi
=ine la mine veciu< de peste drum si ma roaga:
4una vecine, vii sa ma a'uti sa car niste lemne in gradina % (,and spune asta se refera
s-o faci fara bani).
Si eu imi spun in gand: Da ce, eu sunt mai prost %5%sa duc sa-l a'ut asa pe gratis, si
sa profite de mine ca de ultimul fraier % u ma duc5
Iar vecinului ii spun politicos ca am altceva in program, desi nu aveam nimic in afara de
uitatul la televizor.
+cum intrebarea intrebatoare:
2e ce am procedat ast%el 4
Pentru ca firea mea, si implicit ;iologia mea 3' "'O)&A *E)2E)EA 5
2u nu pot sa pierd, practic nu pot pierde si nici macar 3' E V*3A (EA, asa am fost
creat, asa e natura mea (si a oricarui om) intolerabila la pierdere.
+sadar nu pot lasa pe nimeni sa profite de mine, si daca o fac cel mai probabil ma voi si
imbolnavi %izic.

Si uite asa vecinul nostru decide sa ceara a1utorul altui vecin, =1eo#1e, cu care se
intelege foarte bine.
Si ii spune 4una 3heorghe, ma poti a'uta cu lemnele alea %
Iar I-eorg-e sta o secunda si se gandeste Hei eu tocmai imi propusesem sa fac mai
multa miscare in aer liber si pe langa asta imi face deosebita placere sa petrec timp cu
vecinul meu, deoarece ne gasim mereu subiecte interesante de discutat.
3upa aceasta scurta meditatie, raspunde politicos: Da
3in nou aceeasi intrebare:
2E .E a acceptat =1eor#1e sa-i o%ere a$utor4
+ acceptat deoarece socoteste ca E+ A)E '3 .A"&*= 2*3 A"&A,
Pentru el se merita sa lucrezi daca are si cu cine discuta, si in plus el prefera sa faca
miscare in natura decat sa mearga la sala de fitness.
3aca nu ar fi avut un castig *3 3*.*'3 .AH 3' A) -* A..E&A&, si daca cumva
ar fi, ar face-o din rusine sau obligatie, decizie care i-ar dauna sanatatii, deoarece el se va
afla in *E)2E)E - cineva profita de pe urma lui, iar asta e insuportabil pentru biologia
noastra.
2 o minciuna ca cineva poate sa piarda si sa fie bucuros cu asta. 3imanui nu-i place sa
piarda 5
Pe de alta parte oricine poate gasi casti#ul in orice %ace, indiferent cat este neplacut este
acel lucru, omul poate A+E=E sa gaseasca ceva de castigat in toate acestea.
Si aici imi vin in minte emisiunile de tip 6ear 6actor7 in care concurentii trebuie sa
manance toate scarboseniile, de la testicule crude pana la caracatite vii care ti se zbat in
gura. Si culmea, reusesc s-o faca cu bucurie c-iar , deoarece ei sunt concentrati pe
.A"&*='+ pus la bataie in concurs, si anume de B?,??? de dolari.
3aca ar considera probele din concurs ca fiind o pierdere, probabil ar face pe loc
1epatita, cum se face cand mananci ceva ce simti ca ti-e greata, implicit ai o pierdere.

Vindecarea prin altruism@
sau casti#ul din pierdere
5mul ramane sanatos atata timp cat este in casti# si cand E"&E ceea ce a fost facut sa
fie. +m scris .este/, nu .devine/. 7oi nu trebuie sa devenim altruisti, sau buni, sau
fericiti, sau iubitori, sau sanatosi toate acestea sunt in natura noastra. 2le apar de la
sine cand ne dam la o parte si le lasam sa se manifeste. 7u la fel stau lucrurile cu
egoismul, pierderea si celelalte lucruri pe care le facem impotriva naturii, impotriva firii.

>a fel cum marul face mere, pentru ca e in natura lui, e in mersul natural al lucrurilor, asa
si omul trebuie sa traiesca in altruism. 2l trebuie sa daruiasca pentru a ramane sanatos. Si
nu doar ca trebuie sa fie altruist, dar sa-si si gaseasca .A"&*='+ in asta. Si cu cat e mai
in castig cu atat ofera si mai mult.
.and omul e in casti#@ el O-E)A, .and e in pierdere .E)E,
5rice om care este in castig A)E, Si daca are ceva, poate O-E)* si altora din ce are .
Pe de alta parte orice om care este in pierdere 3' A)E, si drept urmare nu poate oferi
nimic celor din 1ur, ci poate doar sa .EA)A.
3ar am stabilit de1a mai sus ca pierderea si castigul tin de E).E&*A 3OA"&A,
adica de cum A+E=E( noi sa vedem lucrurile.
Sunt oameni care abia au ce manca in tErile sarace, insa isi gasesc casti#ul in lucrurile pe
care le au. Sunt recunoscatori pentru ceea ce au, fie ca e vorba de sanatate, de doua maini
si doua picioare si de macare si apa cat sa poata supravietui. 6otusi daca ei se afla in
castig, si sunt recunoscatori cu ce au, iti vor O-E)* /ceva/ cand mergi la ei. 'n
zambet, 3a, au o gura, si o folosesc pentru a-ti o%eri ceva un zambet.
>uand un e*emplu al omului modern, care are mult peste omul acela sarac, insa el
sufera o pierdere din cauza ca l-a lasat prietena, sau din cauza ca a fost dat afara de la
serviciu sau orice alt lucru de acest fel, si intra in depresie. Si nu doar ca 3' are ce o%eri
celorlalti, dar le .E)E mereu ceva celor din 1ur si 3*(*. din ceea ce i se ofera nu poate
sa-l multumeasca.
+sadar facem un update, scopul nostru nu este doar sa fim doar castigatori, ci si putrezi
de bogati.
,astigatori in tot, bogati in tot. ;ogati in iubire, in zambete, in bunatate, in binefaceri si
de ce nu bogati in bani, in averi materiale, in impiniri prfesionele. ,u cat mai bogati vom
fi in tot, cu atat mai mult vom avea de oferit. Insa pentru aceasta nu avem voie sa fim
nicicodata, nici macar o secunda in pierdere.
Si daca suntem bogati, ne si purtam cu un om bogat. Si vorbim ca un om bogat. Si
mergem ca un om bogat. Si tot ce facem, c-iar si cel mai mic lucru, il facem ca un
campion putred de bogat.
#itati-va la campionii din orice domeniu, uita-ti-va cum merg, cum se poarta, cum
vorbesc. 2i "*(& ca sunt bogati si au ceva de oferit. Insa adevarul este ca cu totii avem,
cu totii suntem campioni, daca nu in saritura cu pra1ina, macar in campionatul mondial de
oferit zambete celor din 1ur putem sa ne inscriem cu sanse serioase la podium. 2 usor sa
devii campion la o%erit zambete, oricine poate.
+poi uitati-va la oamenii bogati, cum se poarta, cum zic celor din 1ur: *a mI@ ia de aici
de am destul, *a si tu mI@ si tu @ si tu @ si toti care vor@ ca am de unde si am cu ce6
1a1a1a1a ,
+sa am fi si noi daca am fi bogati in dragoste, am o%eri-o tuturor fara sa ne fie frica ca ni
se termina, doar avem destula, c-iar mai multa decat putem c-eltui. Sau bogati in
zambete. Sau bo#ati in bucurie, pentru a o oferi celor din 1ur. Sau bo#ati in bani, de ce
nu, cate lucruri bune se pot face cu banii, mai ales cand sunt multi.
Insa dincolo de toate acestea scopul nostru, natura noastra este sa fim .A(*O3* *3
*'B*)E. (atentie, iar am scris sa fim si nu sa devenim)
Iubirea este sinonima cu daruirea, sau altruismul, sa sacrificiul facut cu bucurie, cu
sentimentul castigului.
In iubire nu e*ista pierdere. 3aca iti daruiesc ceva si scocotesc ca am pierdut ceva, nu
inseamna ca te iubesc. Pot spune ca am facut un sacrificiu pentru tine, insa niciodata ca te
iubesc.
,um sunea si 5ctavian Paler: &oti darui fara sa iubesti, insa nu poti iubi fara sa
daruiesti
,am asa stau lucrurile, daruirea@ sacri%iciul@ altruismul sunt sinonime cu iubirea cand
acestea sunt facute cu bucurie, ca si un castig, fara alte asteptari.
Pe de alta parte tot sacrificiul, tot daruirea, tot altruismul 7# +82 7ICI, de ca face cu
iubirea cand sunt 2*3 OB+*=A&*E@ 2*3 )'"*3E@ -A)A B'.')*E@ .A O
*E)2E)E sau impotriva propriei vointe.
"entimentul .A"&*='+'* face diferenta.

=andeste-te ca iubesti pe cineva: pe fiul tau de e*emplu, sau pe sora ta, sau pe sotia ta
sau pe iubita ta.
Si vine o zi cand trebuie sa faci un sacrificiu pentru cel iubit. 7u stiu orice, sa-i platesti
intrarea la film, sa-i cumperi un cadou, sa-i donezi un rinic-i, sa iei o bataie in locul ei, sa
renunti la tine pentru el sau orice alt lucru de acest tip.
,um o sa primesti vestea cand afli ca trebuie sa faci un sacrificu BG
,u B'.')*E. ,a un .A"&*=.
Sunt bucuros ca-mi pot manifesta iubirea oferindu-ti ceva, si nu socotesc acest lucru ca o
pierdere, ci doar ca si casti#. 5-o, si inca imi doresc sa am parte de cat mai multe
momente de acest fel, ca asta este .A"&*='+ (E', sa ma sacrific cu bucurie pentru
cel pe care-l iubesc.
Si daca am ocazie sa mor pentru el, cu atat mai bine, e un castig, un motiv de bucurie pe
care c-iar nu credeam c-o sa am ocazia sa-l traiesc, dar uite ce noroc pe mine ca-mi pot
manifesta iubirea la acest nivel.
,red ca e mult mai implinitor decat sa mori astfel decat s-o faci intr-un zbor turistic in
spatiu de cateva sute de mii de euro, deoarece simteai ca de1a planeta Pamant e
plictisitoare pentru tine.
Sau un e*emplu cu banii. Imagineaza-ti ca-i platesti un suc copilului tau, sau iubitei tale,
sau fratelui tau e care-l iubesti si te bucuri enorm ca si posibilitatea sa strici '! lei pentru
a oferi un suc. +sadar esti in .A"&*=, in iubire.
Pe de alta parte, aceeasi '! lei ii pierzi din portofel si te gandesti, of la naiba, am pierdut
'! lei. Percepi acel lucru ca o pierdere, insa aceeasi .pierdere/ cand este pusa in slu1ba
*'B*)** devine un casti#.
+cuma de dragul biologiei, si al sanatatii noastre ar fi indicat sa ne gandim ca si acei bani
pe care i-am pierdut din neatentie, vor fi gasiti la un moment dat de un om care are mare
nevoie si sa va bucura de ei, iar noi ne vom bucura alaturi de el, cum ne indeamna si
apostolul Pavel: 1ucurati-va cu cei ce se bucura%. 4acem asta pentru a ramane in
perceptia .A"&*='+'* si pentru a avea gri1a de sanatatea noastra.
.u niciun c1ip nu trebuie sa mai lasam pierderea sa-si mai faca loc in viata noastra, sub
nicio forma.

Adevarata bucurie si adevaratul .A"&*= se a%la in 2A)'*)E
7u mai credeti iluziile eu imi adun, eu imi fac, eu a'ung. "unt minciuni 5 Si
minciuna imbolnaveste. *ndividualismul imbolnaveste, 2 distrucitva convingerea ca
traiesc undeva separat de tot ce ma incon1ara, cand de fapt sunt intr-o legatura
permanenta cu tot ce e*ista (da, e vorba si de oameni).
Adevarul@ in sc-imb, aduce cu sine bucuria, dar si sanatatea,
Si adevarul inseamna -A. &O&'+ E3&)' A O-E)*,
3a tot, inclusiv )*(E".. Primesc tot ce ma a1uta sa devin un dar si mai mare pentru
lume. 7imic nu refuz, deoarece cu cat am mai mult cu atat pot oferi mai mult.
Primesc posibilitatea de a studia la o facultate, primesc posibilitatea de a munci, primesc
tot ce au cei din 1ur sa-mi ofere doar pentru a avea posibilitatea sa ofer si mai mult decat
o fac acum.
*ubirea in relatiile de cuplu
5amenii se imbolnavesc in relatiile de cuplu din cauza saraciei, Si ma refer la saracia in
iubire,
2u sunt sarac, deci .E) iubire de la tine iar tu, daca esti la fel de sarac ca mine (sau mai
rau) faci la fel.
;a mai mult, pentru a te %orta sa-mi oferi iubire, eu iti ofer primul, pentru ca ma gandesc
ca daca eu iti ofer cu o sa te simti OB+*=A& sa mi-o intorci.
Pana aici nimic grav.
Irav devine cand partenerul, din cauza ca este si mai sarac in iubire decat tine, )E-'HA
sa o ofere, ca vorba aia nici nu are de unde. In situatia aceasta avem doi oameni cu
rezervoarele goale, insa fiecare isi imagineaza ca celalalt este o benzinarie.
"i ce se intampla cand eu o%er si nu primesc nimic inapoi 4
Ca vad in *E)2E)E si imi spune Da8 ce, eu sunt mai prost% Ala ma ia de fraier, eu
sa-i ofer lui tot, si el mie nimic % N2 M"! 34/# N!C! /2 N!M!C
Si cand intra in acest tipar, in care refuza sa mai ofere omul se imbolnaveste. 3eoarece
iese din natura lui de om casti#ator@ bo#at si altruist.
Si uite asa relatia care ar fi trebuit sa aiba la baza iubirea, a1unge o sursa de epuizare
reciproca care duce incet dar sigur spre e*tenuare. 3in pacate pentru toate aceste greseli
in gandire primul care are de suferit este corpul %izic. 3ar e si acesta un .A"&*=, pentru
ca un corp bolnav este un semnal prin care ni se transmite ca facem o greseala in gandire
(cei drept, mesa1ul trebuie decodat).

2 dincolo de e*plicatii, e ceva ce trebuie trait, simtit, e*perimentat.
"*3=')'+ .A"&*= adevarat este reprezentat de ceea ce poti o%eri celui pe care-l
iubesti. Punct.
Cai departe, partea cu asteptarile nu mai face parte din castig, deoarece a astepta!a cere
spune despre mine ca sunt in PI283282, ca sunt sarac.
3aca poti sa iubesti mai mult de o persoana, cu atat mai bine.
Probabil te intrebi:
.e %ac cu oamenii care re%uza sa-mi primeasca a$utorul ! daruirea !iubirea 4
Pai ne putem uita in natura. 3aca merg la un pom, un prun de pilda, si ii rup toate
crengile in afara de una.
.e va %ace prunul 4
Se va supara pe mine si nu va mai face pruneG =a arunca cu crengile dupa mine G
In niciun caz. El imi va darui prune de pe crean#a pe care o mai are, deoarece "&*E
ca aceasta ii este menirea, sa daruiasca prune, iar daca nu-si indeplineste aceasta menire
isi pierde sensul, nu mai e prun.
+sa si noi oamenii, trebuie sa fim orbi si surzi sa orice critica. Insensibili la orice
agresiune si in special sa n-avem nicio asteptare de la ceilalti, mai ales in ceea ce
priveste iubirea. 7oi trebuie sa oferim, punct. 3e aici incolo nu mai e treaba noastra.
+steptarea iubirii din partea celorlalti 3' intra in fisa postului nostru, nici macar nu se
pomeneste ceva de ea, insa daruirea ! iubirea este indispensabila,
3aca paralizam si ne ramane un singur deget valid, acela trebuie sa-l punem in slub$a
iubirii, in folosul celorlalti.
7u prea crezi ca se poate iubi cu un singur deget, asa-i G
2i bine se poate, si a demonstrat-o in tip acu ceva ani cand s-a oferit sa faca traducerea
bibliei din greaca si ebraica in c-ineaza. Pe parcurs a paralizat de la gat in 1os si i-a
ramas un sin#ur de#et valid, si astfel si-a dus lucrarea la bun sfarsit. I-a luat 2D de ani.
+cum la cati c-inezi e*ista in lume, ce mare dar cultural si spiritual a face acest om
poporului c-inez (adica la peste ' miliard de oameni) cu '3 "*3=') 2E=E&. 7u stiu
de voi, dar a oferit sigur mult mai mult decat mine, om sanatos.
3espre asta e iubirea, despre daruire. Si acesta este marele .A"&*= din viata noastra.
+tentie, a nu avea asteptari de la ceilalti inseamna si a nu avea pretenitia ca ceilalti sa-ti
accepte iubire.
7oi tindem deseori sa zice, daca el nu vrea sa accepte ce am eu de oferit, 3' (A*
O-E) 3*(*.. Si apoi culme, ne imbolnavim.
Kei, ai uitat, scopul tau e sa o%eri 4
Sau te-ai gandit ca poate acel om nu are in acel moment nevoie de ce ai tu de oferit G
6e-ai gandit sa incerci si cu altceva, in afara de bani de e*emplu G
3aca un om nu-ti accepta iubirea iar tu te superi din cauza asta este 2L,>#SI=
problema 6+, deoarece tu esti in PI283282. 6u esti cel care cersesti acceptarea de la
el, iar asta nu e iubire, 2 orice altceva in afara de iubire, deoarece iubirea nu poate fi
suparata niciodata, nu are cum.
Ea O-E)A si este %ericita@,
3aca accepti este la fel de fericita. 3aca nu, este tot atat de fericita.
Si imi vine in minte primirea de care a avut parte Isus cand a venit sa ne iubeasca. 7u
doar nu ca am re%uzat sa-I primim iubirea, dar am l-am mai si rastignit si omorit, asa
inloc de multumesc pentru ca ne-a iubit neconditionat.
7u intamplator dau acest e*emplu, este unul foarte actual. Sa nu te miri daca oamenii te
vor .rastigni/ pentru ca iti manifesti iubire. 7u la propriu, ci in sens mai rafinat: lasa-l
ca-i nebun saracu, nu stie ce vorbeste, asa ceva nu se poate, e dus cu pluta etc. .
Ideea de retinut ar fi ca noi trebuie sa fim (E)E' *3 .A"&*=, iar castigul nostru sa fie
2A)'*)EA cu bucurie si fara asteptari. +stfel nu mai avem cum sa fim in pierdere, e
imposibil, decat daca avem asteptari ascunse de la ceilalti (inclusiv asteptarea ca celalalt
sa primeasca ce avem noi de oferit).
Cereu campioni cand vine vorba de respactarea celor din 1ur. Si inca campioni mondiali.
,ampioni la oferit bucurie si zambete celorlalti.
,ampioni cand trebuie sa daruim, si pe ultimul loc (acolo la retrogradare) in ceea ce
priveste asteptarile de la ceilalti
Spunea la un moment dat Isus: daca cineva iti ia 'aina, da-i si camasa 0 . Cai poti fi
in pierdere cand gandesti in acest mod G In niciun caz.
Si acelasi Isus ne da un citat sugestiv despre ce inseamna daruirea fara asteptari:

6ace,i bine /i da,i cu (mprumut, f)r) s) n)d)(dui.i ceva *n sc'imb.
0i r.splata voastr. va fi mare.
"+nd dai un pr+nz sau o cin., s. nu chemi pe prietenii t.i,
nici pe fra,ii t.i, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii boga,i,
ca N2 C2M5" s. te cheme /i ei la r+ndul lor pe tine,
/i s. iei astfel o r)splat) pentru ce ai f.cut.
"i, c+nd dai o mas., cheam. pe s.raci, pe schilozi, pe /chiopi, pe orbi.
0i va fi ferice de tine, pentru c. ei n-au cu ce s)-.i r)spl)teasc).
- 9uca :; -
2 interesant ca Isus ne indeamna c-iar sa fim atenti ca 3' .'(VA sa primim rasplata
pentru binele care-l face altora (sau pentru iubirea ce le-o oferim) pentru a dobandi
astfel adevaratul casti#, si anume cel al daruirii,
In final avem o conferinta cu 2r, 9orst (uller care vorbeste pe larg despre legatura
dintre sanatate si casti# respectiv pierdere.
-ttp:BBMMM.viddler.comBe*ploreBlucianmarinBvideosB)B

+lte conferinte ale lui Korst Culler pe aceasta tema le gasiti JJA*.*KK
Vindecarea la nivel interior: Eliberarea emotiilor
suprimate
+stazi vom incepe o serie de articole care vizeaza vindecarea la nivel emotional. In
acest prim articol ne vom ocupa in special de vindecarea emotiilor suprimate, urmand
ca in celelalte articole sa ne ocupam de celalte probleme de la nivel interior.

Emotiile ne in%luenteaza sanatatea
7u mai poate fi pus la indoiala faptul ca starea noastra mental-emotionala are un impact
crucial asupra starii de sanatate fizice.
Putem simti in viata de zi cu zi cum luptele noastre interioare, con%ictele care au loc in
capul nostru si starile de tensiune emotionala ne into*ica din punct de vedere emotinal
si in cele din urma ne fac sa neimbolnavim si la nivel fizic.
,um into*icarea la nivel emotional este un proces care incepe din copilarie, iar la
maturitate afecteaza zilnic in viata fiecaruia dintre noi, este necesar sa incepem un proces
de 2eto0i%iere la nivel emotional,
7e place sau nu, legatura dintre starea noastra mental-emotioanala si bolile fizice nu mai
poate fi sub nicio forma pusa la indoiala si iata de ce:
* In primul rand auzim tot mai des in viata de zi cu zi despre boli %acute pe baza de
stress, in special cand vorbim de diabet sau bolile cardiovasculare.
* In al doilea rand e*ista specialisti care au demonstrat legatura dintre starea mental-
emotionala si boli, e*emple in acest sens sunt 2r, )<;e 9amer cu 3oua (edicina
=ermana,2r, Lil1elm )eic1 , avem si un roman pe 9orst (uller si nu in ultimul rand
energo-terapeutul"er#1ei 3, +azarev care se ocupa de cauzele spirituale ale bolilor.
* In al treilea rand au aparut o serie de carti care sublineaza efectele modului nostru de a
gandi asupra sanatatii, printre care .oti sa-ti vindeci viata de +ouise +, 9a< . Cai
mult, e*ista teorii conform carora, c-iar si %orma corpului este influentata de modul in
care gandim si atitudinea pe care o avem fata de viata, asa cum se sublineaza in
cartea..ele B rIni care ne MmpiedicI sI %im noi MnNine de +ise Bourbeau,
* Si nu in ultimul rand, pentru sceptici, avem o gramada de studii stiintifice atestate
care evidentiaza efectele devastatoare ale stress-ului aspura sanatatii despre care nu mai e
nevoie de amintim (totusi cei interesati pot gasi informatii aici)
In articolul de astazi n-o sa pierdem timpul cu diferitele studii despre influenta stress-ului
asupra sistemul imunitar si alte argumente stiintifice, ci vom pune accentul pe ce putem
%ace noi la nivel practic pentru a ne vindeca la nivel emotional@ asadar metode de
vindecare,
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD-
Suntem ceea ce gandim
=rem sau nu sa acceptam, organismul nostru re%lecta la nivel %izic realitatea de la
nivelul #andurilor si sentimentelor noastre,
&O& ceea ce este in interior se manifesta mai devreme sau mai tarziu la nivel %izic.
,-iar 3r. Nil-em 8eic- a demonstrat ca fiecare emotie pe care o suprimam(o tinem in
noi) se solidifica intr-o contractie musculara undeva in organism, iar contractia
cronicizata poate duce la boala.
7u intamplator auzim in spiritualitate despre faptul ca 1oala apare mai intai suflet si
doar apoi in trup sau precum in Cer, asa si pe &amant < unde .,erul/ este universul
nostru interior, iar .Pamantul/ este lumea fizica(universul e*terior).
Ideea este ca toate lucrurile se propaga dinspre interior spre e0terior, c-iar daca in
.stiintele materialiste/ se incearca din rasputeri sa demonstreze contrariul.
+ceastea fiind date, nu putem vorbi de sanatate fizica fara sa luam in calcul si sanatatea
la nivel emotional.
,-iar daca alimentatia, sportul si diferitele obiceiuri sanatoase 1oaca un rol foarte
important in ceea ce priveste sanatatea organismului, sanatatea la nivel interior este
punctul de la care trebuie sa pornim in vindecarea orcarei boli.
5rice terapie sau dieta poate fi total ineficienta pe un fond emotional to*ic. Practicne
vindecam cu alimentatia insa ne into0icam cu emotiile - sau metaforic vorbind cu o
mana ne -ranim, cu cealalta ne otravim.
Sunt sigur ca ai vazut oameni care mananca sanataos si traiesc sanatos, insa tin in ei o
gramada de tensiune, incordare si con%licte interioare O motiv pentru nicio dieta sau
medicament sau terapie nu-i poate vindeca0 in timp ce altii care mananca total
nesanataos, ba c-iar beau si fumeaza, insa E>)*(A +*BE) tot ce simt0 si se simt
mereu liberi din punct de vedere emotional, motiv pentru care sunt sanatosi si la nivel
fizic.
5amenii se impart in ( categorii in acest sens: unii sunt liberi ca pasarea cerului din
punct de vedere emotional, in timp ce altii fac puscarie in propria minte O pedeapsa la
care ei insesi se autocondamna.
Intrebare: .are dintre cei doi se va imbolnavi 4 7u cred ca trebuie sa dau rapsuns.
*deea este ca cu cat suntem mai sanatosi la nivel de #anduri si sentimente cu atat
vom %i mai sanatosi la nivel %izic.
+sadar, tot ce avem in planul interior, a1unge sa se manifeste in planul sanatatii nostre
%izice.
+cestea fiind spuse, probabil te intrebi:
.e trebuie sa %ac ca sa ma vindec la nivel interior 4
Pentru vindecarea la nivel emotional trebuie sa avem in vedere 2 lucruri:
7, *denti%icarea problemelor interioare
Sau afla cu cine ai de luptat 0
7u poti rezolva o problema atat timp cat nu stii ca ea e*ista(o constientizezi). 4ara
constientizare este ca si cum ai lupta un adversar invizibil din start n-ai nicio sansa. 3in
acest motiv e nevoie sa afli cat mai multe date despre adevasar care in cazul nostru nu
este altcineva decat o simpla idee care cu timpul a devenit convingere.
2,Vindecarea ! &rans%ormarea ! Alc1imizarea
Ii poti spune cum vrei, mai pe romaneste e trans%ormarea raului in bine.
Intotdeauna cand lucram cu propria persoana incercam sa vindecam ! sa tras%ormam si
3' sa distru#em. Stim ca atunci cand simtim ca ne doare capul incercam sa-l vindecam,
in niciun caz nu incercam sa-l taiem. >a fel vom proceda si la nivel emotional.
+sadar vom incepe cu primul pas, si anume constientizarea problemelor noastre de la
nivel interior. +stzazi ne vom ocupa de o sin#ura problema si anume cea a suprimarii
emotiilor - sau incapaciatetea de a e0prima ceea ce simtim .
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD-
"uprimarea emotiilor: &ii totul in tine
3ee0primarea a ceea ce simtim este problema cea mai des intalnita in zilele noastre.
In societatea in care traim se pare ca e din ce mai greu sa %im noi insine.
5amenii nu mai stiu cum sa fie ei insesi(c-iar daca uneori ar vrea sa fie). Suntem
programati mental inca de mici sa nu %im noi insine, societatea incura1andu-ne sa
purtam o masca - sa 7# aratam cine suntem cu adevarat, deoarece s-ar putea ca ceilalti
sa se supere si sa nu ne accepte cand suntem noi isnine. 3e accea pentru a fi pe plac
celorlalti credem ca trebuie prefacem.
+stfel am a1uns ca aproape toti oamenii sa poarte o (A".A, care ascunde un univers
interior ascuns, o alta identitate fata de cea afisata zi de zi, care insa nu a fost niciodata
e*primata. 5 multime de ganduri, emotii si dialoguri interioare care nu au fost niciodata
e*primate, deoarece avem convingerea ca la suprafata trebuie sa afisam o imagine
placuta celorlalti 0 mare pacaleala.
2e ce nu e0primam ceea ce simtim4
Principala cauza este -)*.A de a fi &' *3"'&* O o %rica cu care 3' ne nastem6
6, ci ne este indusa de persoanele din 1ur inca de mici copii. Singurele frici naturale (cu
care ne nastem) sunt frica pentru sunete ascutite si frica de moarte care ne a1uta sa ne
ferim de situatiile care ne pun in pericol viata(e*. de ataca un tigru).
6oate celelate frici in afara de cele doua de mai sus, le invatam de-a lungul timpului, fie
ele frica e a e*prima ce simti, frica de a fi tu insuti, frica de parinti, frica de saracie, frica
de sefu, si nu in ultimul rand frica de a vorbi in public(care conform unui sonda1 recent a
a1uns mai mare ca frica de moarte adica o mare parte din oameni prefera sa se vada in
sicriu decat sa se vada vorbind in public)
-ormarea identitatii %alse
=edem deseori oameni care la birou sunt cineva, cu %amilia sunt altcineva, iar cand
sunt sin#uri sunt cu totul altcineva. ,and &' esti A sau mai multe persoane total
di%erite, te intreb:
.um mai stii care esti &' cel adevarat4
.um stii care e persoana din spatele mastii pe care o porti 4
.um mai stii cine esti 4 (ai stii4
5bisnuinta de a purta masca mereu poate duce la pierderea identitatii.
Pur si simplu uiti care esti tu cel adevarat, uiti de nevoile si dorintele tale, uiti de tot
ceea ce simti tu0 a1ungand in final sa devii ceea ce vor cei din 1ur sa devii si tu crezi ca e
dorinta ta. 4aci o confuzie crezand ca dorintele tale sunt definite de asteptarile celor din
1ur.
,el mai des vedem asta in relatia dintre parinti si copii, cand sufocati de presiunea
parintilor, copiii a1ung sa creada ca ceea ce isi doresc ei de la viata e ceea ce vor parintii
de la ei.
-ii tu insuti
+uzim deseori afirmata Cel mai important este sa fii tu insuti.
3aca stim cu totii ca e bine sa fii tu insuti, de ce nu reusim sa %im noi insine 4
Pentru ca 3' mai stim cum am uitat cum sa %im noi insine,
+tat de tare a fost implementata convingerea ca .eilalti nu ma vor accepta daca sunt
eu insumi incat a dus la un mod de viata pre%acut!%als.
= u sunt suficient de bun, n-am cu ce sa impresionez cand sunt eu insumi, motiv pentru
care trebuie sa ma prefac < sa port o masca < pentru ca ceilalti sa ma accepte.
= u am voie / nu am permisiunea sa fiu eu insumi, deoarece ii voi
supara/enerva/deran'a pe cei din 'ur.
+cest tip de convingeri negative ne-au fost implementate inca de mici copii celor mai
multi dintre noi. Parintii, rudele, scoala, grupul de prieteni, societatea au facut tot
posibilul, mai mult sau mai putin constient, pentru a ne face ca intelegem faptul ca Nu
ai voie sa fii tu insuti. Nu te va accepta nimeni astfel.
3aca ne uitam la copii mici, ei sunt mereu ei insesi si n-au nicio problema cu asta. Se
pot uita in oc-ii oricui oricand e*primand e*act ceea ce simt. &ot ceea ce ei #andesc@
vorbesc si %ac este acelasi lucru. 2i fac foarte cura1os tot ce simt fara sa se teama de
consecinte. 6oti am fost odata copii si am fost '!!@ sanatosi din punct de vedere
emotional.
Si tu ai fost la fel, pana cand a intervenit ceea ce ma1oritatea numim educatie a carei
scop principal este sa te invete tot ce nu ai voie,

3e la acel moment a inceput sa ni se spuna zi de zi, ani la randul cuvintele 3' A*
VO*E.
.u ai voie
sa spui ca simti
sa fii ce vrei
sa faci ce simti
.c-o sa-i superi pe ceilalti ca se supara mama pe tine ..c-o sa fii pedepsitprimesti
bataie , nu te mai iubesc daca faci aia, nu mai esti copilul meu daca etc.
"au alte mesa$e non-verbale(o privire incruntata, o atitudine agresiva) care
subcomunica aceleasi lucruri enumerate mai sus.
+tat de mult se repeta acest tipar in primii ani de viata, incat la maturitate adultul va trai
mereu cu -)*.A ca daca %ace e0act ce simte (este el insusi) va suferi prin faptul ca
nimeni nu-l va accepta astfel, deoarece i s-a repetat zilnic in copilarie copilarie ca nu e
acceptat daca sa comporta astfel( .daca faci aia ma supar pe tine0adica nu te accept
astfel/)
Mintea considera "$/5"#"6 orice lucru care ii este repetat
Pe langa toate acestea mintea nostra are ciudatul obicei de a considera A2EVA)A&
orice lucru care ii este repetat, ,u cat e repetata mai des o idee cu atat mai mult mintea
o percepe ca adevar.
3aca cineva iti repeta de multe ori esti un prost si nu esti bun de nimic mintea va
percepe acel lucru ca fiind 7??% adevarat drept urmare vei avea convingerea ca esti
e*act asa.
>a fel se intmpla si cu convingerea ca nu ai voie sa e0primi ceea ce simti O daca ti-a
fost atat de mult repetata incat c-iar ai convingerea ca nu ai voie sa faci asta.
Cai mult decat atat 2ialo#ul *nterior momentele cand vorbim cu noi insine se
muleaza e*act pe convingerile noastre si le intareste,
#n om care are convingerea ca nu e bun de nimic ca vorbi urat si aspru cu el insusi in
dialogul interior(e*. .sunt slab, nu sunt bun de nimic/), in timp ce unul cu imagine buna
despre sine va vorbi doar cuvinte frumoase cu el insusi (e* .sunt cel mai bun, pot orice/).
Prin acest dialog practic, ne repatam noua insine ceea ce credem despre noi pentru a intari
acea convingere.
2ste interesant ca oamenii care au o parere prosta despre sine isi repeta in cap doar
afirmatii care le intareste aceasta convin#ere, in timp ce oamenii cu stima de sine
crescuta isi vor spune doar cuvinte care le va da o si mai buna ima#ine despre sine. 2
efectul bulgarelui, insa depinde de noi in care sens.
&oate emotiile suprimate vor iesi oricum la supra%ata
In ciuda obisnuintei zilnice de a afisa o (A".A pentru e ne ascunde adevarata
identitate, toate sentimentele nee0primate asteapta a %ie mani%estate, sa iasa la
lumina. Interesant este ca *3&O&2EA'3A reusesc prin ( cai:
7, (omentele de criza: momente grele din viata cand tensiunea si stress-ul sunt la cote
ma*ime, noi oamenii renuntam in mod inconstient la orice masca si ne aratam adevarta
identitate, suntem noi insine cei din spatele mastii.
In acele momente 656 ce a fost suprimate in cativa ani sau zeci de ani va iesi la iveala
deodata. +cestea sunt cazurile cand .oamenii buni/ .oamenii linisiti/, .oamenii in toata
firea/ comit crime, violuri si alte acte de violenta.
6oate emotiile negative suprimate s-au descarcat intr-un moment de criza in care
inculpatii spun ca parca nu am fost eu insumi. 3in pacate adevarul este ca au fost ei
insesi cei de dupa masca de .om la locul lui/.
2, Bolile %izice: 6oata tensiunea interioara pe care o acumulam se va materializa
inevitabil intr-o boala. 4ie acele sentimente vor incerca sa iasa din noi prin boli de
piele, fie se vor manifesta printr-un dezec-ilibru -ormonal, fie se va solidifica intr-o
tumora cum afirma si 3r. Kamer ca se materializeaza socurile emotionale puternice.
=edem ca ascunderea in spatele mastilor si nee0primarea a ceea ce simtim ne va
afecta puternic atat pe plan emotional cat in plan %izic. Pe langa aceasta putem fi sigur
orice suprimam in noi va iesi mai devreme sau mai tarziu la lumina, insa in momentul
care ne aspteptam mai putin.
+cum ca stim cu totii cu cat de daunator este sa nu e*primam ceea ce simtim, vom
invata cum sa eliberam in mod armonios %iecare emotie nee0primata.
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
(etode de eliberare a emotiilor suprimate
"copul e*ercitiilor este sa lasam sa cur#a a%ara tot ce ce a ramans blocatBsuprimat in
noi.

+stfel vom reusi sa iesim de sub masca in spatele careia am fost invatati sa traim. +stfel
vom deveni persoane autentice0 vom fim noi insine.
Si cum facem astaG
&eoretic e simplu:
"i gri(a ca tot ceea ce gandesti, vorbesti si faci sa fie acelasi lucru - intotdeauna.
ractic: e nevoie sa ne antrenam zilnic cu cateva e0ercitii simple.
7, 2isciplinarea mintii:
* Alinierea =and O Vorba O -apta
=om face asta printr-un e*ercitu de atentie permanenta in care avem gri1a ca tot ceea
ce #andim, vorbim si %acem sa fie acelasi lucru.
,and e*primam liber tot ce avem in noi, dispare orice masca si orice #and ascuns,
devenim autentici.
6otul curge lin si armonios. 6ot ce trebuie sa facem este sa e0primam verbal sau prin
actiuni practice &O& ceea ce simtim. 2 nevoie doar sa ne straduim sa e*primam tot ceea
ce simtim, ca nu cumva sa ramana ceva nee*primat in noi.
Pentru a putea e*prima tot ceea ce simtim putem face un truc, si anume:
7andeste-te ca toti cei din (ur iti pot citi gandurile
In acest mod nu mai ai nimic de ascuns celor din 1ur deoarece te gandesti ca toti stiu de1a
e gandesti tu. +stfel te vei simti liber e*primi verbal tot ce gandesti va disparea orice
%rica in acest sens.
=or disparea si tensiunile interioare, insecuritatea, ura, invidia, frustrarea etc0 deoarece
fiind convins ca ceilalti pot sa-ti citeasca gandurile nu-ti vei mai permite sa ai astfel de
ganduri. Scopul este sa e*primi '!!@ liber tot ce simti, fara sa ramana ganduri si emotii
suprimate.
+ceasta o vei face nu doar intre oameni, ci si cand esti singur. ,and nu ne vede nimeni e
bine sa ne imaginam ca ne vad o multime de oameni, sau ne vede 3umnezeu iar asta ne
va a1uta sa %im aceeasi si cand suntem singuri si cand suntem intre oameni. Va disparea
(A".A.
* )enuntarea la #andurile inutile
Cintea este nu este decat un procesor de #anduri care face non-stop cone0iuni, care dau
nastere la alte cone*iuni0 si tot asa la infinit. Pentru a va putea imagina lucreaza e*act
ca si =oo#le. ,and scrii un cuvant ( de e*: .masina/) iti face instantaneu legatura cu o
multime de informatii despre masina - la fel face si mintea noastra.
Problemele apar cand sa lasam mintea sa-si faca de cap cu #andurile inutile, facand
legaturi fara rost. Stim cu totii cat de usor este sa stai si sa visezi, sa zbori dintr-un gand
in altu, sa sa lasi mintea s-o ia pe aratura dintr-o cone*iune face alte cateva zeci fara s-
o mai poti opri.
3esi multora le pare inofensiva aceasta stare de visare, ea este deosebit de periculoasa,
deoarece creaza o stare de tensiune interioara si o multime de #anduri si sentimente
nee0primate.
.um ne pastram curata mintea 4
+cceptand doar gandurile care pot fi e0primate imediat verbal sau practic. 5rice mic
gand nu poate fi e*primat ne poate baga in starea de visare care va genera o tensiune
interioara si probleme la nivel emotional.
+sadar secretul sta in e0primarea imediata a #andurilor O iar cele care nu pot fi
e*primate n-au ce cauta in mintea nostra nici macar ' secunda, ele trebuie oprite din
start,
#nii probabil va intreabati: ici macar gandurilor constructive sa nu le dam voie% ici
gandurilor care aduc idei bune % ici planurilor de viitor%
Si aici la fel ca si in celelte cazuri trebuie sa acceptam aceste ganduri doar daca au
aplicabilitate imediata. +cord un timp special pentru planurire. 3e e*emplu: urmatoarea
ora o dedic special planurilor de viitor. Imi iau un pi* si o foaie scriu tot ce trebuie scris.
+sadar vom folosi mintea pentru a face planuri doar in timpul acordat special pentru
aceasta activitate de planuire O in afara acelei ore nu ne pierdem in ganduri despre viitor
ci traim 7??% in prezent,
2, "crie &O& ce simti
4ie ca scrii intr-un $urnal, fie ca scrii pe o %oaie pe care o arunci apoi0 nu conteaza.
,eea ce conteaza sa eliberezi B sa lasi sa cur#a a%ara tot ceea ce a ramas nee0primat in
tine in acea zi.
Probabil c-iar ai lucruri pe care nu pe poti discuta cu nimeni si nu poti aplica principiul
alinierii gandurilor, faptelor si vorbelor. In acest caz scrisul se dovedeste a fi o unealta
deosebit de utila in eliberarea emotiilor suprimate,
2ste preferabil sa fie scris de mana decat la calculator.
A, =aseste-ti o persoana in care ai incredere
Poate fi:
* partenerul de cuplu
* cel mai bun prieten
* un psi-olog
* un preot
* parintii 0sau o orice persoana in care ai incredere.
,onteaza sa ai incredere 7??% in acea persoana si sa poti discuta total desc1is toate
problemele tale astfel inca sa nu ramana nimic nee0primat in tine.
In general oamenii fac acest e*ercitiu inconstient, ba c-iar abuzeaza de el, descarcandu-si
toate problemele pe capul celor din 1ur. 3in acest motiv ar fi bine sa-ti gasesti o persoana
apropiata care c-iar te iubeste si este interesata sa-ti dea a$utorul de care ai nevoie.
3aca nu ai o astfel de persoana poti apela la un psi-olog care te va a1uta contra-cost sau
poti gasi un preot la care sa te marturisesti. Ideal ar fi sa fie un preot care sa te a1ute in
sensul real al cuvantului, mai degraba decat sa te puna sa repeti o serie de cuvinte pe care
nici nu le intelegi.
4, -a-ti o relatie personala cu 2umnezeu
Stim cu totii ca 3umnezeu este -iinta care ne iubeste cel mai mult in tot #niversul,
asadar este si cel mai bun prieten la nostru.
2l ne iubeste pentru ca-i suntem copii, motiv pentru care putem avea o desc1idere totala
in dialog cu 2>.
4ac o paranteza in ceea ce priveste %rica de 2umnezeu: nu trebuie sa na gandim la
aceasta frica in sens negativ, ci mai degraba sa avem acea frica pe care o avem fata de
persoana pe care o iubim. ,and iubesti pe cineva foarte mult ti-e frica ca nu cumva sa-i
gresesti acelei persoane ti-e frica sa n-o superi pentru ca o o iubesti prea mult0. in
niciun caz nu ti-e frica c-o sa-ti dea in cap. +sta trebuie sa intelegem prin %rica de
3umnezeu.
+sadar inainte sa ne punem in pat putem sa-i spune lui 3umnezeu toate lucrurile care
ne apasa si le tinem nee0primate in noi, astfel incat sa nu ducem cu noi in somn
ganduri si emotii nee*primate, astfel vom merge in somn linistiti in eliberati de orice
tensiune interioara.
B, "portul si activitatea %izica
,orpul nostru a fost proiectat de asa natura incat sa aiba activitate %izica in %iecare zi,
Studiile arata ca sportul are un impact crucial asupra starii mental-emotionale, fiind
considerat de specialisti un medicament natural impotriva depresiei stimuland secretia de
.-ormoni ai fericirii/ : serotonina, dopania si endorifinele.
In ceea ce priveste e0primarea emotiilor sportul este un mod de a ne elibera tensiunile
emotionale acumulate. ,and facem sport eliberam o mare parte din emotiile pe care le
tinem suprimate in noi.
3esi este un mi1loc bun de eliberare emotionala, sportul nu va reusi sa ne a1ute pe termen
lung daca ne incarcam din nou cu tensiune emotionala imediat ce am terminat activitatea
fizica. 2senta este sa rezolvam problema de la nivel interior.
C, A%irmatiile pozitive
Autosu#estia pozitiva consta repetarea unor afirmatii cu scopul de a ne ne pro#rama
mintea in sens pozitiv.
+sa cum mai spus, mintea considera adevarat orice lucru care ii este repetat de
suficiente ori, In cazul nostru vom lucra la sc-imbarea convin#erilor ne#ative referitoare
la e*primarea a ceea ce simtim, si implementarea unor convingeri pozitive.
+r fi bine ca afirmatiile de mai sa fie scrise de mana pe o foaie de -artie si sa fie repetate
zilnic de minim 7? ori. ,u cat le vom repeta mai des cu atat mai mult mintea le va
percepe ca %iind adevarate. Iata ce vom spune:
7, ermit tuturor #andurile si sentimentelor mele sa %ie e0primate total,
2, (a simt in si#uranta cand e*prim ceea ce simt.
A, E0prim total fiecare gand si traire interioara prin vorbe, gesturi si actiuni.
4, 6ot ceea ce #andesc@ vorbesc si %ac este acelasi lucru.
B, Eliberez tot ce simt si #andesc O tot ce am in mine pana la cel mai mic gand sau
sentiment.
C, +m o multime de lucruri valoaroase in mine care abia asteapta sa fie e*primate.
D, "unt valoros si merit sa e*prim tot ce simt.
Atentie:
* 6otul se face la modul a%irmativ. Vom evita folosirea cuvantului 3u si a negatiilor.
* +firmatiile pot fi facute in functie de ceea ce simtim noi insine, nu trebuie sa folosim
e*act cele de mai sus.
DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDD
&E(A 2E .A"A: Antreneaza-te zilnic 5
,um problemele de e*primare s-au format in cativa ani sau c-iar zeci de ani este nevoie
in primul rand de perseverenta zilnica si in al doilea rand de rabdare pentru a vedea
rezultate palpabile.
Poate deveni %rustrant si descura$ator sa vezi ca intr-o zi reusesti sa e*primi liber tot ce
simti, si sa te simti vindecat din acest punct de vedere, iar in urmatoarea zi sate trezesti
ca iar ai o #ramada de tensiune ne#ativa in tine si nu esti capabil sa lasi sa cur#a
a%ara ceea ce simti.
5bisnuinta ultimilor ani va avea o influenta puternica mai ales la inceput, insa cu multa
ambitie@ vointa si perseverenta putem sa ne vinecam si de problemele de e0primare a
emotiilor. ,el mai important este sa nu te lasi descura1at de esec@ ci sa crezi neclintit in
vindecare.
(i$loacele de e0primare prezentate mai sus nu sunt scopul, ci sunt doar niste
mi1loace(asa cum o spune si numele). Scopul final pe care trebuie sa ne a*am este
vindecarea starii interioare de %iecare zi.
+dica trebuie sa a1ungem sa avem o stare interioara permanata care sa ne permita sa
e*primam intotdeauna ceea ce simtim O sa a1ungem e*primam ceea ce simtim in mod
natural fara a mai face efort si e*ercitii pentru asta.
In final vom a1unge sa nu mai acumulam tensiune interioara, si cel mai important vom %i
noi insine0 (A"&*+E nu vor mai face niciodata parte din viata noastra.
In concluzie, principaluil lucru pe care trebuie sa-l pentru e*primarea libera este "A -**
&' *3"'&*. SuccesF