Sunteți pe pagina 1din 149

EVALUARE NAŢIONALĂ

2009-2010

Lucrare în conformitate cu programa pentru examenul de Evaluare naţională 2009-2010.

Referent ştiinţific: Monica Halaszi

Editor: Alexandru Creangă

Persoane de contact:

(0751.08.05.15/0769.2216.81)

Alina Dobrin

Ioana Radu (0769.22.16.83) Valentin Radu (0746.15.45.96) Bogdan Dobrin (0746.15.45.97)

Marian Mârză cioiu (0744.42.95.12)

Pentru Bucureşti:

(0755.10.72.91/0769.22.16.82)

Că tă lin Cristescu (0769.22.16.80) Sediul central: 0348.43.94.17

Victor Anton

e-mail: comenzi.nomina@gmail.com CP 70, OP 5 Piteşti, Ghişeul 1 www.edituranomina.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Testare naţională : Limba şi literatura română / Vasile Goran - Piteşti : Nomina, 2009 ISBN 978-606-535-079-3

811.135.1 (075.33)(079.1)

821.135.1.09(075.33)(079.1)

Copyright © Editura Nomina, 2009 Toate drepturile aparţin Editurii Nomina

Loredana Bretfelean Lăcrimioara Cabai Adelina Damian- Fekete Ladislau Daradici

Vasile Goran Radu Mazilescu Cristian Miclean Dumitru Mihăilescu

Adela Militar Cristian Moldovan Lucia Popa Adriana Todoran

Limba şi literatura română Clasa a VIII-a

sugestii de subiecte proiectate în conformitate cu modelele propuse de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar la 30.11.2009

modele de rezolvare

Editura NOMINA

Anexa nr. 3 la Ordinul nr. 4846 / 31.VIII.2009, cu privire la organizarea şi desfăşurarea Evaluării Naţionale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2009-2010

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

PROGRAMA PENTRU DISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ANUL ŞCOLAR 2009-2010

I. PRECIZĂRI Limba şi literatura română are, în cadrul testării naţionale de la finalul clasei a VIII-a, statut de disciplină obligatorie. Prezenta programă pentru testarea naţională de la finalul clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română vizează evaluarea competenţelor elevilor de receptare a mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse şi de exprimare scrisă/ de utilizare corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Deoarece competenţele sunt definite ca ansambluri de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini formate în clasele a V-a – a VIII-a, subiectele pentru testarea naţională vor evalua atât competenţele specifice şi conţinuturile asociate acestora, conform programei şcolare actualizate pentru clasa a VIII-a (aprobată prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi inovării cu nr. 5097 din 2009), cât şi conţinuturile din programele şcolare actualizate pentru clasele a V-a – a VII-a, ce sunt valorificate în clasa a VIII-a. Prin testarea naţională la limba şi literatura română, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română (Elemente de construcţie a comunicării), se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea lor corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare. În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, eviden- ţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

5

Pentru competenţele de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a progresului elevilor. Tabelul de mai jos cuprinde competenţele generale care vizează receptarea şi producerea mesajelor scrise din programa şcolară pentru clasa a VIII-a (3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; 4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse), detalierile lor în competenţele specifice şi conţinuturile asociate, din programele şcolare pentru clasele a V-a - a VIII-a.

II. COMPETENTE GENERALE, COMPETENTE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI ASOCIATE

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

Competenţe specifice 3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date

3.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a

6

Conţinuturi asociate

- idei principale, idei secundare; ordinea logică şi cronologică a ideilor /a întâmplărilor dintr-un text;

- moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog);

- structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta; eul liric);

- subiectul operei literare, momentele subiectului;

- procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/ aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia, antiteză);

- sensul propriu şi sensul figurat al unor cuvinte într- un context dat;

- elemente de versificaţie (măsura, rima, piciorul metric, ritmul, versul, strofa);

- trăsăturile specifice genului epic i liric, în opere literare studiate sau în texte la prima vedere;

- trăsături ale speciilor literare: schiţa, basmul (popular/cult), pastelul, fabula, nuvela, balada*, în opere literare studiate;

- texte literare (populare şi culte – aparţinând diverselor genuri şi specii studiate); texte nonliterare (texte publicitare, articolul de ziar/ de revistă, anunţul, ştirea);

- arhaisme, regionalisme şi neologisme în texte date;

- cuvinte

compuse sau obţinute prin

derivate,

conversiune;

- categorii semantice studiate: sinonime, antonime,

categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi punctuaţiei

- omonime, cuvinte polisemantice; construcţii pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite;

- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale), familia de cuvinte; mijloacele externe de îmbogăţire a vocabularului;

- ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a vocalelor în hiat;

- despărţirea cuvintelor în silabe;

- rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie studiate, prezente într-un text dat;

- valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat; elemente de limbă şi de stil în textul literar; figurile de stil, versificaţia;

- categorii morfologice specifice părţilor de vorbire (conform programelor şcolare pentru clasele a V-a – a VlII-a): părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul/articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi funcţii sintactice;

- elemente de sintaxă a propoziţiei şi a frazei (probleme de acord; funcţii sintactice; tipuri de propoziţii regente şi subordonatele indicate de programa şcolară; relaţii sintactice; topică şi punctuaţie; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat);

3.3. identificarea

valorilor

etice

şi

- elemente etice şi culturale în texte literare şi

culturale

într-un

text,

nonliterare şi exprimarea propriei atitudini faţă de

exprimându-şi

impresiile

şi

acestea.

preferinţele

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice

Conţinuturi asociate

4.1. redactarea

diverselor

texte,

cu

- elemente de redactare a unor compuneri scurte pe o

scopuri

şi

destinaţii

diverse,

anumită temă/ urmărind un plan dat sau conceput de

adaptându-le

la

situaţia

de

elev; părţile componente ale unei compuneri;

comunicare concretă

 

organizarea planului unei compuneri pe o temă dată; structurarea detaliilor în jurul ideii principale; dispunerea în pagină a diverselor texte; scrierea îngrijită, lizibilă şi corectă;

- redactarea unor texte reflexive şi imaginative (compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal,

7

4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de lexic şi de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie

social sau cultural; evidenţierea unor trăsături ale unui obiect – peisaj, persoană – într-o descriere/ într-un portret;

- redactarea unor scurte naraţiuni; continuarea unor dialoguri etc.); redactarea unor compuneri având ca suport texte literare studiate sau la prima vedere – rezumat; caracterizare de personaj;

- motivarea apartenenţei unui text studiat la o specie literară sau la un gen literar: epic, liric*;

- prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenţe din texte la prima vedere, pe baza unor cerinţe date (de exemplu: elemente de structură a operei literare, figurile de stil studiate, elemente de versificaţie etc.) sau prin exprimarea argumentată a opiniei personale privind structura textului, semnifica ia titlului, procedeele de expresivitate artistică învă ate şi semnificaţiile mesajului din fragmentul dat;

- exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere; aprecieri personale referitoare la fragmente din textele studiate (moduri de expunere, figuri de stil,

- personaje etc.);

- elemente de lexic studiate în clasele V - VIII;

- aplicarea adecvată a cunoştinţelor de morfosintaxă în exprimarea scrisă corectă;

- folosirea corectă a semnelor de punctuaţie la nivelul propoziţiei şi al frazei (coordonare, subordonare, incidenţă);

- enunţul, fraza, părţi de propoziţie şi propoziţii studi- ate (predicatul şi propoziţia subordonată predicativă, subiectul şi propoziţia subordonată subiectivă; atri- butul şi propoziţia subordonată atributivă; comple- mentul direct şi propoziţia subordonată completivă directă; complementul indirect şi propoziţia subor- donată completivă indirectă; complementele cir- cumstanţiale şi propoziţiile subordonate circumstan- ţiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop ); dezvoltarea şi contragerea.

* Notă! Comparativ cu programa şcolară în vigoare pentru clasa a VIII-a, nu constituie conţinuturi obligatorii pentru testarea naţională: specia literară roman; genul dramatic; propoziţia subordonată circumstanţială condiţională; propoziţia subordonată circumstanţială concesivă; propoziţia subordonată circumstanţială consecutivă.

8

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

1
1

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Toate străzile din oraş, oricât de întortocheate şi de încâlcite ar fi fost, de oriunde ar fi pornit, se strecurau toate spre şoseaua principală şi se revărsau toate în ea, transform- ând-o astfel în singura cale de ieşire din târg spre munţii care se profilau în depărtări. Mai era şi o gârlă * prăpăstioasă care împiedica celelalte străzi să părăsească oraşul de capul lor, o gârlă care înconjura târgul ca un şanţ de cetate şi peste care nu se aruncase decât un singur pod, un pod mare, de piatră, la capătul dinspre nord. Locului unde se afla podul i se spunea: „la barieră”. În preajma podului se înjghebaseră, de-a lungul anilor, câteva căsuţe pipernicite şi nişte gherete de bârne, toate roase de oftica * vremurilor. Dacă în timpul nopţii bariera dormea somn greu, rareori tulburat de vreun scârţâit de care sau de claxonul vreunui camion, de cum se iveau zorii începea o forfotă care nu se mai termina până la asfinţit. Drumeţi, care cu boi, docare * , biciclete, mai rar camioane sau maşini de şosea, căruţe, mai ales căruţe cu coviltirul deasupra, se scurgeau, se scurgeau întruna spre oraş. Străini sau cunoscuţi, oamenii îşi dădeau bineţe într-un fel ciudat, care se împământenise în toată regiunea: întotdeauna îşi destăinuiau şi scopul colindei lor la oraş.

(Constantin Chiriţă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş)

*gârlă s.f. – apă curgătoare (mai mică); braţ al unei ape curgătoare. *oftică s.f. (pop.), tuberculoză pulmonară; ftizie. *docar s.n. – trăsurică uşoară cu două sau cu patru roţi.

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

6 puncte

9

2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: toate, barieră, roase,

dormea, rareori, vreun, camion, străini, dădeau.

6 puncte

3. Transcrie, din textul citat, o enumeraţie şi o personificare.

6 puncte

4. Notează, din textul dat, trei complemente circumstanţiale care să reprezinte elemente ale

6 puncte

cadrului descris.

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: o gârlă care înconjura târgul

ca un şanţ de cetate.

6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul fragmentului citat din romanul Cireşarii de Constantin Chiriţă.

În compunerea ta, trebuie:

12 puncte

a. să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

4 puncte

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

10

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Dacă zbori deasupra golurilor alpine din Carpaţii Meridionali, poţi privi munţii drept în ochi: sunt tăurile de un albastru mirat, lacurile suspendate între creste. În urmă cu 10.000 de ani, prin văile aflate la peste 1.500 de metri se scurgeau leneş, dar implacabil, gheţarii. În urma lor rămâneau jgheaburi largi, cu fundul plat, şi morene, grămezi de stânci împinse de fruntea gheţarului. Din loc în loc, fluviul de gheaţă făcea un popas, lărgind şi adâncind copaia de granit. După încălzirea climei şi topirea postglaciară, în căldări s-a acumulat apa din ploi, zăpezi şi izvoare. S-au format astfel cele mai frumoase, mai limpezi şi mai neîntinate lacuri din ţara noastră. Numeroase, dacă le luăm în considerare şi pe cele foarte mici. Cam 30, dacă le socotim pe cele mai însemnate. Parcul Naţional Retezat, care în iulie 2009 s-a calificat în semifinala Concursului Internaţional „Şapte minuni ale naturii lumii“, deţine cele mai multe lacuri glaciare. Aici se află Bucura, de 8,9 hectare, cel mai intins dintre ele; dar şi campionul adâncimii, Zănoaga, cu 29 de metri. Despre aceste superlative aţi aflat şi din manualele de geografie. Alături de prietenii mei scufundători şi cercetători din Clubul G.E.S.S., am avut curiozitatea de a vedea ce se află şi în adâncul oazelor albastre. Împovăraţi, am transportat, făcând mai multe drumuri, echipamentul greu, până în campingul de la Bucura, unde ne-am făcut baza. (Cristian Lascu, Oazele Retezatului, în revista National Geographic România)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

- revista din care a fost selectat fragmentul;

- regiunea montană evocată;

- cel mai adânc lac glaciar din Parcul Naţional Retezat.

6 puncte

2. Selectează două structuri/grupuri de cuvinte prin care se concretizează imaginea vizuală a

 

lacurilor.

6 puncte

3.

Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza Parcul Naţional Retezat, care în iulie 2009 s-a calificat în semifinala Concursului Internaţional „Şapte minuni ale naturii lumii“, deţine cele mai multe lacuri glaciare, este o propoziţie subordonată:

a.

atributivă;

11

b. completivă directă;

c. subiectivă.

4. Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor subliniate din enunţul: Dacă zbori deasupra golurilor alpine din Carpaţii Meridionali, poţi privi munţii drept în ochi. 6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu ocazia vizitării unui lac glaciar din România, valorificând fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:

a. să-ţi exprimi sentimentele faţă de vizita făcută;

4 puncte

b. să valorifici secvenţele din text care ilustrează imaginea lacurilor glaciare;

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

12

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

2
2

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Ardeau ca nişte facle vii, în vârf de firave tulpini. Îşi înălţau râzând zglobii obrazul roşu dintre spini.

I-am adunat cu mâini avare, am rătăcit în seara blândă, umplându-mi braţele de floare învăpăiată şi plăpândă.

Şi m-am întors într-un târziu, departe câmpul rămânea, atât de singur şi pustiu în urma mea.

Dar când acasă-am încercat să-i strâng într-un aprins buchet, toţi macii mei s-au scuturat ca nişte lacrimi pe parchet. (Magda Isanos, Macii)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate.

6 puncte

2. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: Dar când acasă-am încercat/

să-i strâng într-un aprins buchet, sunt, în ordine:

6 puncte

a. adverb, pronume personal, adjectiv;

b. adverb, pronume personal, substantiv;

c. substantiv, pronume personal, adjectiv.

13

3. Precizează rima şi ritmul versurilor citate.

6 puncte

4. Explică, într-un text de 3-5 rânduri, semnificaţia versurilor: toţi macii mei s-au scuturat/

6 puncte

ca nişte lacrimi pe parchet.

5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului liric/

6 puncte

unei opere lirice.

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau

despre mesajul poeziei Macii de Magda Isanos. În compunerea ta, trebuie:

12 puncte

a. să formulezi opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

4 puncte

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

14

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Nimeni nu ştie cum şi unde a apărut viaţa pe Terra. Cu fiecare an însă, oamenii de ştiinţă se apropie tot mai mult de descifrarea acestui mister. Două lucruri par totuşi certe:

viaţa a apărut cu mult timp în urmă şi primele organisme vii erau cu mult mai simple decât cele existente astăzi. Unii oameni cred că fiinţele vii au fost create în mod deliberat şi că viaţa pe Pământ datează de numai câteva mii de ani. Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt însă de altă părere. Ei consideră că viaţa a apărut acum aproape patru miliarde de ani, pe când planeta noastră era încă tânără. Ei cred că viaţa a luat naştere în urma unor reacţii chimice întâmplătoare, că la un moment dat au dat naştere fiinţelor vii. Este posibil ca acest proces să nu fi avut loc doar pe Terra; poate că şi în alte regiuni ale universului există planete vii. Organismele vii sunt extrem de variate, dar la baza existenţei lor se află aceleaşi structuri elementare. Toate sut formate din celule şi fiecare celulă conţine un set complet de instrucţiuni chimice, numite gene. Celulele sunt asemenea unor globuleţe microscopice, învelite într-o membrană specială, care le protejează de lumea exterioară. Celulele pot utiliza energia din mediu, se pot înmulţi şi pot creşte. Genele sunt chiar mai importante; ele cuprind toate informaţiile necesare pentru formarea şi funcţionarea celulelor.

(Cum a început viaţa, în volumul Natura – Enciclopedie pentru întrega familie, Editura Teora)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

- articolul din care a fost selectat fragmentul;

- cele două lucruri certe referitoare la apariţia vieţii;

- părerea majorităţii oamenilor de ştiinţă despre vechimea vieţii pe Terra.

6 puncte

2. Precizează ce cuprind genele, valorificând textul citat.

6 puncte

15

3. Precizează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte subliniate din enunţul: Unii oameni

cred că fiinţele vii au fost create în mod deliberat.

6 puncte

4.

Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: poate că şi în alte regiuni ale universului există planete vii, este o propoziţie subordonată:

a. atributivă;

b. completivă directă;

c. subiectivă.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti modul în care îţi imaginezi cum a apărut viaţa pe Terra. În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi o întâmplare imaginară despre apariţia vieţii pe Terra;

4 puncte

- să foloseşti naraţiunea, ca mod predominant de expunere;

4 puncte

- să ai conţinutul adecvat tipului de text şi cerinţei formulate.

2 puncte

- să te încadrezi în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

16

17

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

3
3

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (48 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Domnul pedagog terminase de făcut apelul şi numerotarea elevilor. Se proţăpi bine pe picioarele-i lungi ca de cocostârc şi ne spuse:

― Peste trei zile, toţi elevii sunt obligaţi să vină cu şapcă şi număr la mâna stângă.

Numărul puteţi să vi-l confecţionaţi la orice ceaprazărie * . Îl veţi face pe un petec pătrat de postav albastru ca cerul, cum e şi culoarea de la şapcă, de dimensiunea 5 centimetri pe 5. Nu este permis să fie mai mic!

― Dar mai mare?

Ochii tuturor se îndreptară încotro se auzise glasul. Era tot Ciufulitul, pe care-l chema Stoica Dan. Domnul pedagog se făcu feţe-feţe:

― 5 pe 5, aşa e reglementar!

Stoica Dan răspunse foarte politicos, dar nu fără o nuanţă de ironie:

― Vă mulţumesc! şi se aşeză.

― Pe acest petec pătrat se vor broda cu fir auriu următoarele: „L.Gh.L.”*, iniţialele

liceului, şi numărul fiecăruia dedesubt; iar la şapcă, în frunte, pe postavul negru, veţi

broda aceleaşi iniţiale

ca să se ştie

― Brodăm numărul şi la şapcă?

Tot Stoica Dan! Hotărât lucru că voia să-l scoată din sărite pe pedagog, care-i răcni sugrumat de iritare:

― Nu! Stai jos! Mai are cineva de cerut vreo explicaţie? Şi, fără să mai aştepte: Cred

c-a înţeles toată lumea! Cine vine peste trei zile fără şapcă şi număr este eliminat! Din nou Stoica:

― Dacă nu vă supăraţi, ce-nsemnează „eliminat”?

― „Adică că te dau afară!” îi răspunse ilustrul pedagog şi plecă încruntat. (Gheorghe Băjenaru, Cişmigiu&comp.)

18

*ceaprazărie s.f. (învechit) – atelier în care se confecţionează şireturile, panglicile sau ciucurii de mătase cu care se împodobesc hainele (militare), draperiile, tapiț eriile etc. * L.Gh.L. – abreviere pentru denumirea Liceului Gheorghe Lazăr.

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format cuvintele:

toţi (toţi elevii), de la şi auriu.

6 puncte

2. Motivează folosirea semnului exclamării în enunţul: Tot Stoica Dan!

6 puncte

3. Scrie prima idee principală a textului.

6 puncte

4. Transcrie un fragment care este folosită o modalitate directă/ un procedeu direct de carac-

6 puncte

terizare a unuia dintre personajele textului dat.

5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic/

6 puncte

unei opere epice.

B. Scrie un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre atitudinea elevului

Stoica Dan (personaj în fragmentul de mai sus), faţă de precizările pedagogului (formularea

clară/ logică a opiniei, motivarea acesteia). În compunerea ta, trebuie:

12 puncte

a.

4 puncte

să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

19

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

În perioada 31 aprilie – 3 mai 2009, s-a desfăşurat, la Iaşi, faza naţională a Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”, ediţia a IV-a, la care au participat aproximativ 200 de elevi de la clasele a V-a şi a VI-a, din întreaga ţară. Lotul judeţului Constanţa, format din patru elevi, a avut o participare de excepţie, în primul rând prin obţinerea locului I, la clasa a V-a, de către Oana Butunoiu, de la Şcoala cu clasele I-VIII „Gala Galaction” Mangalia, pregătită de profesoara Elena Petcu. Lucrarea Oanei a impresionat Comisia Centrală de Evaluare, care i-a acordat, în plus, şi un premiu special pentru creativitate şi imaginaţie. Succesul elevilor noştri a fost completat de menţiunile obţinute de Agnes Maria Morariu, elevă în clasa a V-a la Liceul Teoretic „Ovidius” Constanţa, profesor îndrumător Alina Trache, şi de Elif Memet, elevă în clasa a VI-a la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 12 „Bogdan Petriceicu Haşdeu” Constanţa, profesor îndrumător Elena Jiga, precum şi de premiul special acordat lui Andrei Creţu, elevul doamnei profesor Luiza Vişinescu, de la Liceul Teoretic „Ovidius” Constanţa. „Faptul că am câştigat unul dintre cele două premii I şi că toţi cei patru membri ai lotului nostru s-au întors de la Iaşi încununaţi de lauri este o recunoaştere a spiritului competitiv şi a valorii profesorilor de limba şi literatura română din judeţul Constanţa, care s-au implicat cu maxim de seriozitate în desfăşurarea tuturor etapelor Concursului Naţional „Ionel Teodoreanu”. Astfel, am avut posibilitatea de a-i selecta, pentru a ne reprezenta la faza naţională, pe cei mai valoroşi dintre copii, care şi-au dovedit, într-o competiţie cu cei mai buni dintre cei cei buni, talentul, inspiraţia şi, mai ales, pasiunea pentru studiul limbii şi literaturii române” a declarat Corina Cuşa. (Alina Cristea, Elevi constănţeni, laureaţi la un concurs naţional de literatura română, în ziarul Telegraf¸ din 5 mai 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

- articolul din care a fost selectat fragmentul;

- oraşul în care s-a desfăşurat ediţia a IV-a a Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”;

- numărul menţiunilor obţinute de elevii din Constanţa.

6 puncte

20

2. Transcrie, din textul dat, două grupuri de cuvinte/ fragmente, care ilustrează ce dovedesc

rezultatele bune ale elevilor din judeţul Constanţa participanţi la ediţia a IV-a a Concursului

6 puncte

Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”.

3. Precizează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: succes, a selecta şi

 

pasiunea.

6 puncte

4.

Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: Faptul că am câştigat unul dintre cele două premii I

este o recunoaştere a spiritului competitiv şi a valorii profesorilor de limba şi literatura română din judeţul Constanţa, este o propoziţie subordonată:

[

]

a. atributivă;

b. completivă directă;

c. subiectivă.

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi sentimentele/ reacţia cu ocazia obţinerii unui premiu la faza naţională a Concursului Naţional de Limba şi Literatura Română „Ionel Teodoreanu”. În compunerea ta, trebuie:

a.

4 puncte

să prezinţi, pe scurt, contextul obţinerii premiului;

b. să-ţi exprimi sentimentele faţă de premiul obţinut;

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

21

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

4
4

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Supt lumina trandafirie a unui blând apus de soare, pământul pare adâncit într-o odihnă neclintită: frunzele aţipesc, pregătindu-se pentru tihnitul somn al nopţii; în depărtări miriştele scânteează singuratice, ca nişte ţesături de fir; iazul îşi aşterne faţa umedă, sorbind, până în adânc, din lumina asfinţitului. Din jos din văi, răsună talanca; iar pe deal, în vii, doineşte fluierul. În aer un popor întreg de rândunele se pregăteşte de plecare; s-au adunat rând pe rând de prin părţile acestea, şi de bucurie, în zbor nebun, străbat văsduhul ca nişte săgeţi. Atrase de întinsul sclipitor al iazului ele se lasă deasupra lui, ca o perdea, apoi răzleţindu-se în ciripiri ascuţite, se avântă cu toatele înspre păduricea de sălcii; ascunzându-se rătăcesc prin frunzişul răcoros, apoi o iau de-a lungul miriştilor şi iar se întorc în bătaia lină a aripelor. De după deal vine în zbor rotat un uliu. Pasărea de pradă pare că nu ia în seamă mulţimea păsărelelor călătoare. Ele îl zăresc; un strigăt de îmbărbătare şi stolul întreg năvăleşte la luptă. Uliul ocoleşte iscusit prin aer şi piere cu repeziciunea fulgerului dincolo de deal. A scăpat! Rândunelele, vesele de această fugă, plutesc sus, crezând că l-or mai vedea; zarea rămâne însă limpede şi dânsele se întorc obosite de se înşiră pe vârful şurelor de paie Pe prispa casei, copilaşul, numai în cămăşuţă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de supt streşină. Îi căpătase doar de la mămuca lui. De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte dacă vrei să-ţi dau puii, când or creşte mari!” Şi el a fost cuminte, puii au crescut mari, dar în urmă au zburat! El îi văzuse cum au ieşit zilele trecute de s-au jucat prin aer, dar parcă niciodată nu zburase mai mult ca astăzi.

22

Şi-şi cunoaşte el destul de bine puii: sunt cei de la mijlocul şurei din dreapta, trei unul lângă altul, sau cei de lângă aceştia, dacă n-or fi chiar cei de la capăt. Toţi parcă samănă unii cu alţii, şi-s aşa de sus, aşa de sus! Păsărelele s-au odihnit puţin, apoi şi-au şoptit nu ştiu ce, au scos un strigăt vesel, şi s-au ridicat deodată cu toatele. Câteva din ele s-au despărţit pentru o clipă din stol, au atins uşor streşina casei, apoi s-au pierdut iarăşi în mulţimea celorlalte. Puişorii copilaşului îşi luau rămas bun de la el şi de la cuibul lor de humă. Stolul mai ocoli de vreo două ori iazul, apoi se înălţă, şi porni încet să lunece spre asfinţit. Copilaşul privi lung stolul care se pierdea, ca o fluturare, în adânc, apoi duse mănuşiţele la ochi şi începu să plângă. Maică-sa aruncă furca şi veni în fuga de-l luă în braţe: în cuvinte desmierdătoare îl întreabă ce are. Copilul nici nu poate vorbi de atâta năvală de lacrimi, întinde mâna spre cer, îi arată stolul care luneca în zbor necurmat, şi de abia îi poate şopti: „Puişorii”. Mama îl strânge la sân, şi-l sărută cu drag:

„Nu plânge puiul mamei, au să se-n-toarcă înapoi

la Primăvară.”

Copilaşul se linişteşte; punând mânuşiţa deasupra ochilor, ca mămucă-sa, împreună privesc stolul pe zarea depărtată a cerului. Şi lumina slabă a duiosului asfinţit de toamnă le înneacă ochii înrouraţi acum la amândoi.

(Emil Gârleanu, Puişorii)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Scrie forma actuală, corectă, a următoarelor cuvinte din text: supt, scânteează, văsduhul. 6 puncte

2. Precizează mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului prin care s-au format următoa-

rele cuvinte din ultimul paragraf al textului: copilaşul, deasupra şi înrouraţi.

6 puncte

3. Numeşte modul de expunere folosit în primul paragraf al textului.

6 puncte

4. Transcrie, din primul paragraf al textului, două imagini auditive.

6 puncte

5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului epic/

6 puncte

unei opere epice.

23

B. Scrie în maximum 10 rânduri rezumatul textului citat, respectând regulile de alcătuire a

unui asemenea tip de compunere În compunerea ta trebuie:

- să respecţi fidelitatea faţă de textul dat;

2 puncte

- să desprinzi ideile principale ale textului;

2 puncte

- să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele;

2 puncte

- să respecţi convenţiile specifice rezumatului;

2 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Fanii „Twilight” nu au ratat nicio secundă din noul film al seriei, „New Moon”. Ei au descoperit nu mai puţin de 17 greşeli, conform Femalefirst.co.uk. Erorile au fost postate pe site-ul Moviemistakes.com. Spre exemplu, Bella, interpretată de Kristen Stewart, zboară în film către Italia cu un avion pe care scrie „Virgin America”. Problema este că această companie are numai curse interne pe teritoriul Statelor Unite. Compania care are zboruri spre Europa se numeşte „Virgin Atlantic”. La un moment dat, într-una dintre scene apare un cameraman care se reflectă într-o oglindă aflată în spatele Bellei. Într-o altă scenă, mai mulţi membri ai echipei de filmare se văd în farurile din spate ale maşinii lui Edward. Tatuajul de pe braţul lui Jacob îşi schimbă locul de-a lungul filmului. Se mută câţiva centimetri mai jos pe mâna tânărului. Fanii au mai semnalat şi multe greşeli de continuitate legate de părul Bellei care de multe ori, în aceeaşi scenă, îşi tot schimbă poziţia. Cei de la Moviemistakes.com sunt convinşi că numărul greşelilor semnalate va creşte în următoarele zile. (Răzvan Boboc, Fanii „Twilight” au descoperit câteva greşeli în „New Moon”, în revista Cinemagia din 30 Noiembrie 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- numele ultimului film din seria „Twilight”;

24

- numele celor două personaje din film evocat în articolul citat; - persoanele care se văd în farurile din spate ale maşinii lui Edward.

6 puncte

2. Notează două dintre greşelile sesizate de fanii „Twilight” în ultimul film din serie, aşa

6 puncte

cum reiese din articolul citat.

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

numărul greşelilor semnalate va creşte în următoarele zile.

6 puncte

4.

Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: Problema este că această companie are numai curse interne pe teritoriul Statelor Unite, este o propoziţie subordonată:

a. atributivă;

b. completivă directă;

c. predicativă.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre ce sugerează greşelile ce apar în noul film din seria „Twilight”, pornind de la informaţiile din fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:

a.

4 puncte

să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

25

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

5
5

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul:

Uneori, când sunt fericită într-adevăr, Simt (sau poate numai mi se pare) Cum, în vârful fiecărui fir de păr, Îmi creşte câte o floare,

Şi ştiu că sunt grozav de frumoasă

Cu podoaba aceea împărătească, Dar nu-ndrăznesc să mişc fruntea prea tare, De teamă să nu se ofilească

Şi nici să mă privesc în vreo oglindă,

De teamă să nu se desprindă, Şi, mai ales, e destul să mă întristez numai un pic Ca să nu mai rămână din toată frumuseţea nimic.

Eu cred că puteţi încerca şi voi, binişor,

E uşor:

Nu trebuie decât să fiţi Foarte fericiţi.

(Ana Blandiana, Minune)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: podoaba, a se ofili şi destul.

26

6 puncte

2. Numeşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţurile: Îmi creşte câte o floare

şi Nu trebuie decât să fiţi/ Foarte fericiţi.

6 puncte

3. Menţionează cauza care are a dus la minunea prezentată în textul dat.

6 puncte

4. Explică, într-un text de 2-3 rânduri, rolul textului aflat în paranteza din versul al doilea. 6 puncte

5. Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat aparţine genului liric/

unei opere lirice.

6 puncte

B. Redactează o compunere reflexivă (jurnal, relatarea unor fapte şi întâmplări etc.) în care în care să-ţi exprimi bucuria pentru o realizare personală. Compunerea ta va începe cu enunţul: Uneori, când sunt fericit/ fericită într-adevăr, simt (sau poate numai mi se pare) cum, în vârful fiecărui fir de păr, îmi creşte câte o floare. Nu uita:

-să respecţi convenţiile unui text reflexiv;

4 puncte

-să valorifici informaţiile precizate în cerinţă;

4 puncte

-să ai un conţinut şi un stil adecvate tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 puncte

27

Subiectul aI II-lea Citeşte cu atenţie textul dat.

36 de puncte

Filmul „Planet 51“/ „Planeta 51“, care are premiera începând de vineri în cinematografele româneşti, este ultimul hit în materie de animaţie – unul dintre cele mai dinamice sectoare ale cinematografiei mondiale – al studiourilor americane şi încă un punct bifat pe o listă destul de lungă a filmelor excepţionale de gen din acest an. „Planet 51“, regizat de cuplul Javier Abad şi Jorge Blanco, este produs de un studio mai mic, nou intrat pe piaţa de profil, Illion Animation, şi are drept voci principale actori de calibru, precum Jessica Biel, Gary Oldman şi John Cleese (fost în geniala trupă Monty Python). Filmul, realizat în cheia unei comedii savuroase, cum se spune, „pentru întreaga familie“, este un SF căruia îi place să se joace puţin şi să răstoarne perspectiva încetăţenită şi clişeizată din filmele despre contactul intercivilizaţii şi interspecii: dacă în majoritatea peliculelor de gen Pământul este invadat de creaturi extraterestre mai mult sau mai puţin înspăimântătoare, iar specia umană trăieşte cu teama patologică de a fi supusă unui atac din spaţiul cosmic, de data aceasta, invadatorii suntem noi, oamenii. Planeta 51 este o planetă oarecare din spaţiul nesfârşit, locuită de o specie paşnică şi simpatică (asemănătoare, de fapt, cu viaţa din suburbiile americane postbelice), care are, însă, la rândul ei, frica paranoică de o invazie din „outer space“ (aluzie la perioada anilor ’50-’60, când acest gen de ficţiune şi-a trăit epoca de glorie). Coşmarul devine realitate atunci când Chuck Baker, un astronaut de pe Pământ, „aterizează“ pe suprafaţa planetei respective.

(Doinel Troinaru, „Planeta 51“, un alt fel de „contact“, în ziarul Cotidianul din 3 decembrie 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- numele autorului acestui articol;

- numele celor trei actori ale căror voci dau viaţă personajelor din film;

- în ce constă răsturnarea „perspectivei încetăţenite” în acest film.

6 puncte

2. Notează două secvenţe din text care ilustrează particularităţi ale planetei 51.

6 puncte

3. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

de pe Pământ, 6 puncte

„aterizează“ pe suprafaţa planetei respective.

Coşmarul

devine realitate atunci când Chuck Baker, un astronaut

28

4. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: îi place să se joace puţin, este o propoziţie subor-

donată:

a. completivă directă;

b. completivă indirectă;

c. subiectivă.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre filmul Planeta 51, valorificând informaţiile din articolul „Planeta 51“, un alt fel de „contact“ de Doinel Troinaru. În compunerea ta, trebuie:

a.

4 puncte

să formulezi opinia ta despre filmul prezentat;

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

29

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

6
6

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Din lada mirosind a molii şi-a parfum a scos o rochie din tinereţea ei bunica. Subţire-i şi uşoară ca un fum, de parcă-ar fi ţesută din nimica.

Ca trist foşneşte crinolina de mătase, volanele i se distramă şi se taie, şi-n loc de raze, siluete graţioase, din alte vremi, dansează prin odaie.

Revede balul cel dintâi bătrâna, îşi recunoaşte rochia de fată şi-i tremură pe-atlazul rece mâna de-nduioşare multă-nfiorată.

Şi cum îşi pleacă fruntea tot mai tare i-aşa de gârbovă bunica-n vechiul şal Ce s-a făcut frumoasa dansatoare care-a plutit în rochia de bal?

Picioarele uşoare şi micuţe, şi ochii, şi surâsul strălucit, în trupul gârbovitei bunicuţe cum, oare, pe vecie de-au murit?

Şi mi-au răspuns mătăsurile moarte, sau poate chiar batrâna-n vechiul şal; nu, n-au murit, dansează mai departe mereu în alte rochii, primul bal. (Magda Isanos, Rochia)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor tinereţe, trist şi îşi

6 puncte

pleacă.

2. Notează varianta corectă de despărţire în silabe a următoarelor cuvinte: fo-şne-şte/ foş- neş-te, graţ-i-oase/ gra-ţi-oa-se, mi-ro-sind/ mi-ros-ind, frum-oa-sa/ fru-moa-sa, bă-trâ-

na/ bă-trân, de-parte/ de-par-te

6 puncte

30

3. Transcrie, din text, două figuri de stil diferite, precizându-le felul.

6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, trei structuri specifice descrierii, care să conţină perechea

6 puncte

substantiv-adjectiv.

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor: Ce s-a făcut frumoasa dansa-

6 puncte

toare/ care-a plutit în rochia de bal?

B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Rochia de Ion Pillat, prin raportare la conţinutul textului citat. În compunerea ta trebuie:

4 puncte

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4 puncte

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric;

- să ai o structura adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

31

Subiectul al II-lea Citeşte cu atenţie textul dat.

36 de puncte

În numai 14 minute a câştigat 18 700 de euro de pe urma picturilor sale. Kieron Wiliamson este numele băiatului de numai 7 ani, o revelaţie a Angliei în materie de artă. Copilul s-a remarcat şi în rândul iubitorilor de artă din Japonia şi din Canada. Toate creaţiile sale relevă în culori de apă sau pe bază de ulei peisaje din regiunea britanică Norfolk. Kieron a devenit faimos în urma unei expoziţii desfăşurate anul acesta În galeria Picturecraft din Holt, oraşul său natal. Aici, băiatul şi-a vândut rapid toate cele 14 creaţii. Picturile sale se remarcă prin abilitatea cu care a îmbinat culorile excentrice cu nuanţele şi tonurile, în aşa fel încât ai zice că pensula a fost în mâna unei persoane cu mult mai în vârstă. Potenţialul lui Kieron a fost confirmat de mulţi critici de artă. Băiatul va fi lăsat în grija unui prieten de familie, care s-a oferit să-i cultive în continuare talentul cu ajutorul studiului aprofundat al tehnicii culorii. Următoarea expoziţie a lui Kieron va avea loc abia în august 2010. (Ecaterina Procopov, Micuţul Picasso englez, în ziarul Adevărul, din 1 decembrie 2009)

A. Scrie, în spaţiile libere, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- autorul;

- publicaţia din care a fost selectat fragmentul;

- localitatea unde s-a născut Kieron Wiliamson.

6 puncte

2. Menţionează tematica tablourilor şi caracteristicile picturii sale.

6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propozitia subordonată din fraza Picturile sale se remarcă prin abilitatea cu care a

îmbinat culorile excentrice cu nuanţele şi tonurile.este o propoziţie subordonată:

a) atributivă

b) completivă directă

c) completivă indirectă

6 puncte

4. Precizează funcţia sintactică şi modul următoarelor verbe din text: a fost confirmat, ai

zice, să cultive.

6 puncte

32

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să descrii portretul tânărului pictor englez, aşa cum ţi-l imaginezi tu. În compunerea ta, trebuie:

- să respecţi convenţiile specifice unei descrieri;

4 puncte

- să valorifici secvenţele din text care ilustrează trăsături ale pictorului;

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

33

Nota Observaţiile profesorului

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

TESTUL

7
7

[…] Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era supranumit, care ar fi putut adăposti, singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse rost de o hartă. Deşi aplecat deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată, şi, desigur, foarte suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era asemeni multor tineri de vârsta lui, la înfăţişare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături, în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un elev cu totul excepţional, şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de demonstraţie. E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală, şi că rareori profesorii îşi puseseră speranţe mai mari într-un alt elev. În ciuda precocităţii sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat după visuri, expediţii şi aventuri. Cufundat în cercetarea hărţii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului şi nici nu auzi, câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat, şi intrusul, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile iscoditoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu observase nimic, discuţia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranţe. (Constantin Chiriţă, Cireşarii, vol. I: Cavalerii florii de cireş)

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: lesne, nu observă,

iscoditoare.

34

6 puncte

2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: puterea, siluetă,

dormea, apropiau, ciuda, pasionat.

6 puncte

3. Transcrie, din textul citat, două figuri de stil diferite.

6 puncte

4. Precizează modurile de expunere utilizate în textul citat.

6 puncte

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: nici nu auzi, câteva secunde

mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi

tăcută ca o fantomă.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să caracterizezi personajul Victor, pornind de la fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:

- să numeşti patru trăsături ale personajului, ilustrându-le cu exemple din text;

4 puncte

-

evidenţiezi

două

mijloace/

procedee

de

caracterizare

utilizate

de

autor

în

conturarea personajului;

 

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

 

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

 

2 puncte

35

Subiectul aI II-lea Citeşte cu atenţie textul dat.

36 de puncte

Case părăsite, peste care timpul şi-a pus amprenta, bătrâni care stau singuri la poartă, privind în zare, şi multă linişte. Aceasta este atmosfera în satul Filaret din judeţil Dolj, un sat în care singurătatea a devenit deja o obişnuinţă. Să ajungi la Filaret e foarte uşor, pentru că satul se află situat de-a lungul drumului judeţean 561, însă, dacă nu cunoşti zona sau nu eşti îndrumat, ai toate „şansele” să ignori gruparea firavă de case, pentru că plăcuţele de la intrarea în sat au dispărut demult. Cele 24 de case, situate simetric de o parte şi de cealaltă a drumului, mai adăpostesc 23 de persoane. Ne-am oprit să vorbim cu unul dintre locuitori, care privea mâhnit cerul. Diaconu Constantin, Costel al lui Câncea, cum ni s-a recomandat, ne-a prezentat localitatea. În vârstă de 74 de ani, nea Costel se mândreşte, însă cu satul prosper de odinioară, construit în jurul unei case boiereşti: „După ce au venit comuniştii, Colectivul i-a distrus casa boierului, şi majoritatea a început să ia drumul oraşului. Acum, satul a îmbătrânit de tot”. Cel mai tânăr locuitor al satului Filaret are 34 de ani şi lucrează la Craiova. Face zilnic naveta, aşa că s-ar putea hotărî oricând să plece şi să se stabilească în oraş. „Noi, cei în vârstă, de aici, ne ducem direct la cimitir şi ştim că nu mai rămâne nimic în urma noastră. În cel mult 15 ani, când noi nu vom mai fi, satul Filaret va fi şters de pe harta României” ne mai spune nea Costel. (Laurenţiu Ungureanu, Satul muribund, în ziarul Adevărul din 1 decembrie 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- autorul;

- numele satului muribund;

- vârsta lui „nea Costel”.

6 puncte

2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care este evidenţiată imaginea satului. 6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propozitia subordonată din fraza În cel mult 15 ani, când noi nu vom mai fi, satul

6 puncte

Filaret va fi şters de pe harta României este o propoziţie subordonată:

a)

atributivă;

b)

completivă directă;

b)

circumstanţială de timp.

36

4. Precizează funcţia sintactică şi cazul substantivelor subliniate din enunţul: satul se află situat de-a lungul drumului judeţean 561, însă, dacă nu cunoşti zona sau nu eşti îndrumat. 6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre viitorul/ soarta satului Filaret, pe baza fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:

-

să-ţi exprimi opinia despre satul care apare în fragmentul citat;

4 puncte

- să valorifici secvenţele din text care ilustrează aspecte referitoare la acest sat;

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

37

Nota Observaţiile profesorului

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

TESTUL

8
8

— Lasă taică, nu te supăra! Nu fi mâhnit! Nu am să-l uit în viaţa mea, dar niciodată

n-am să vă vorbesc despre dânsul.[

tu, apoi mărită-mă după cine vei voi.

].

Nu cer să-l mai văd, dar doresc, taică, să-l vezi şi

— Draga mea copilă! răspunse Mihu mişcat. E mai bine să nu-l vezi nici tu şi nici eu

să nu-l văd. Mi s-ar sfărâma inima.( ) Mihu se lăsă pe un scaun de lângă masă, îşi rezemă capul pe cot şi rămase vreme înde- lungată pierdut în gânduri mistuitoare. Viaţa îi era ruptă în două, după toate câte a su- ferit în cele din urmă zile; acum se temea că nici în viitor nu-i mai rămâne nicio mân- gâiere. Nu se îndoia că Marta peste câtva timp se va alina şi va pierde gândul de dragoste pentru păstor; dar suferinţele ei mai erau grele pentru dânsul. Ar fi purtat şi aceste suferinţe, şi nu-l mâhnea decât un singur gând: ce va zice lumea? Toată viaţa a trăit astfel, ca lumea să poată vorbi numai bine despre dânsul; aşa învăţase de la părinţi, aşa

se obişnuise, aşa îşi găsea cea mai mare parte dintre mulţumirile vieţii, şi acum, deodată vedea risipindu-se partea cea mai scumpă din preţul bogăţiilor şi al bunelor sale fapte. Într-un târziu, el se ridică, îşi netezi fruntea, apoi grăi încet şi fricos:

— Dar ce-mi pasă mie de gura satului!

(Ioan Slavici, Gura satului)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Stabileşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: a

suferit, păstor, mistuitoare.

6 puncte

2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: pierdut, îndoia, grăi,

lumea, cea, viitor.

6 puncte

38

3. Selectează, din textul citat, două figuri de stil diferite.

6 puncte

4. Precizează modurile de expunere utilizate în textul citat.

6 puncte

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: Dar ce-mi pasă mie de gura

satului!

6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile sau despre mesajul fragmentului citat din nuvela Gura satului de Ioan Slavici (formularea clară/

logică a opiniei motivarea acesteia. În compunerea ta, trebuie:

să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

12 puncte

a.

4

puncte

b.

să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4

puncte

c.

să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2

puncte

d.

să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2

puncte

39

Subiectul aI II-lea Citeşte cu atenţie textul dat.

36 de puncte

„Cartea de vizită” a Balcicului îţi sugerează profilul celui care se odihnea odinioară în micul oraş. Pe aici au trecut cele mai sonore nume ale intelectualităţii interbelice româneşti. Descoperitorul Balcicului a fost pictorul Alexandru Satmari, care de aici îşi alegea peisaje pentru pânzele sale.[ ] Interiorul castelului impresionează prin simplitate, pereţii sunt văruiţi în alb, aerul aristocratic fiind conferit de uşile masive din lemn sculptat. Privirea vizitatorului se va opri, în mod cert, şi asupra dulapurilor sculptate şi pictate, precum şi a şemineului. Budoarul reginei cuprinde baia de marmură cu cada îngropată în piatră, chiuveta şi măsuţa de toaletă păstrate intacte. Reîntors în grădinile domeniului vei da, ici colo, peste alte construcţii, având destinaţii iniţiale dintre cele mai diverse – bucătărie, casă de oaspeţi etc. – în total în număr de nouă. Întregul ansamblu a găzduit prieteni apropiaţi ai reginei Maria, feţe luminate din Apus şi din Răsărit, ai căror paşi parcă se mai aud, uneori, pe lespezile de piatră, dimineţa devreme sau pe înserat, la ceasurile la care stăpâna domeniului oferea câte o petrecere în aer liber.

(George Rădulescu, Balcic, locul unde leneveşte timpul, în ziarul Adevărul din 14 octombrie 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- autorul;

- ziarul în care a fost publicat articolul;

- persoanele care au fost găzduite de castelul din Balcic.

6 puncte

2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte care evidenţiază aspecte din interiorul

castelului.

6 puncte

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propozitia subordonată din fraza: Întregul ansamblu a găzduit prieteni apropiaţi ai

reginei Maria, feţe luminate din Apus şi din Răsărit, ai căror paşi parcă se mai aud, uneori, pe lespezile de piatră, dimineţa devreme sau pe înserat, este o propoziţie

6 puncte

subordonată:

40

a) atributivă

b) completivă directă

c) completivă indirectă

4. Precizează funcţia sintactică şi cazul substantivelor subliniate din enunţul: Reîntors în

grădinile domeniului vei da, ici colo, peste alte construcţii, având destinaţii iniţiale dintre

cele mai diverse.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută în timpul unei vizite la un castel. În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi, pe scurt, întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat parte în această

vizită;

4 puncte

- să-ţi exprimi opinia despre cele văzute (imaginate) în această vizită;

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

41

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

9
9

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură, Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură, În curând şi el apare pe-orizontul aurit, Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară, Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi Ce răzbat prin frunze- uscate şi s-arată drăgălaşi.

Muncitorii pe-a lor prispe * dreg uneltele de muncă. Păsărelele-şi dreg glasul prin huceagul de sub luncă. În grădini, în câmpi, pe dealuri, prin poiene şi prin vii Ard movili buruienoase, scotând fumuri cenuşii.

Caii zburdă prin ceairuri * ; turma zbiară la păşune; Mieii sprinteni pe colnice fug grămadă-n repejune, Şi o blândă copiliţă, torcând lâna din fuior, Paşte bobocei de aur lâng-un limpede izvor. (Vasile Alecsandri, Dimineaţa)

prispă – terasă îngustă de-a lungul faţadei caselor ţărăneşti movilă – ridicătură de pământ mai mică decât dealul ceairuri – locuri de păşune

A. Scrie, pe spaţiile libere, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie, din text, un cuvânt care conţine un diftong şi un cuvânt care conţine vocale în

6 puncte

hiat.

42

2. Transcrie, din textul dat, trei cuvinte derivate cu sufix.

6 puncte

3. Selectează, din text, o personificare şi un epitet.

6 puncte

4. Transcrie, din textul dat, câte o structură care conţine o imagine vizuală şi o imagine

 

auditivă.

6 puncte

5.

Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Dimineaţa, prin raportare la conţinutul textului citat. În compunerea ta, trebuie:

4 puncte

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4 puncte

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric;

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

43

Subiectul aI II-lea

36 de puncte

În mod sigur ai aflat din diverse surse cât de importanţi sunt pentru sănătatea ta şi a celor dragi ţie antioxidanţii pe care îi conţin rodiile, dar clasicul măr e printre cele mai studiate fructe. Cercetările efectuate de-a lungul anilor arată că persoanele care îl consumă frecvent pot lupta împotriva unor afecţiuni grave. Experţii din Iowa au realizat investigaţii asupra stării de sănătate a 34 000 de femei, în decursul a 20 de ani. Aceştia au ajuns la concluzia că mărul reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente în diminuarea riscurilor de atac de cord. De altfel, persoanele care consumă cu regularitate mere au o memorie mai bună şi o capacitate crescută de a reţine informaţii. În plus, nutrienţii pe care îi conţin aceste fructe reuşesc să „repare” zonele afectate ale creierului, ce provoacă unele afecţiuni ca Alzheimer. O serie de studii, unele dintre ele efectuate pe un eşantion de 10 000 de femei, au arătat că mărul scade riscul de cancer de plămâni şi de diabet de tip 2 şi te ajută să scapi de kilogramele în plus. Pe lângă faptul că ajută la arderea grăsimilor, îţi va asigura şi energia necesară pe parcursul întregii zile. Mai mult decât atât, merele conţin o cantitate considerabilă de fibră solubilă. Rolul acesteia este de a diminua nivelul de colesterol din organism. Singurul lucru care ar putea face merele să devină contraindicate e amestecarea lor cu zahăr, făină sau unt şi consumarea lor sub formă de plăcintă. (Irina Mereacre, Mărul: cel mai sănătos fruct pe care trebuie să-l mănânci, în revista Prevention, octombrie, 2008)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- autorul;

- revista din care a fost selectat fragmentul;

- concluziile la care au ajuns experţii din Iowa.

6 puncte

2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care se concretizează beneficiile

6 puncte

consumului de mere.

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propozitia subordonată din fraza: Aceştia au ajuns la concluzia că mărul reprezintă unul dintre cele mai eficiente alimente în diminuarea riscurilor de atac de cord, se poate

6 puncte

contrage în următoarea parte de propoziţie corespunzătoare:

a) atribut

b) complement direct

c) complement indirect

44

4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

În mod sigur ai aflat din diverse surse cât de importanţi sunt pentru sănătatea ta şi a celor

6 puncte

dragi ţie antioxidanţii pe care îi conţin rodiile.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre consumul

de fructe, pornind de la informaţiile din fragmentului citat. În compunerea ta, trebuie:

- să-ţi exprimi opinia despre importanţa consumului de fructe;

- să valorifici secvenţele din text care ilustrează aspecte referitoare la aceast aspect;

4 puncte

 

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

45

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

10
10

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Cad grăbite pe aleea Parcului cu flori albastre Frunze moarte, vorba ceea, Ca iluziile noastre.

Prin lumina estompată * De mătasa unui nor, Visătoare trece-o fată C-un plutonier-major.

* estompat – pal, palid, pierdut, stins, şters, * discordanţă – nepotrivire, dezacord.

Rumen de timiditate El se uită-n jos posac. Ea striveşte foi uscate Sub pantofii mici de lac.

Şi-ntr-o fină discordanţă * Cu priveliştea sonoră, Merg aşa, cam la distanţă, El major şi ea minoră (George Topîrceanu, Toamna în parc)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie, din text, doi termeni aflaţi în relaţie de antonimie şi doi termeni aflaţi în relaţie

6 puncte

de omonimie

2. Scrie, pe foaia de examen, cuvintele care conţin diftong din seria: aleea, discordanţă,

priveliştea, foi, posac, iluziile.

46

6 puncte

3. Selectează, din text, două figuri de stil diferite şi precizează-le.

6 puncte

4. Precizează rima şi masura versurilor din prima strofă.

6 puncte

5. Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia versurilor din prima strofă

6 puncte

B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Toamna în parc, prin raportare la conţinutul textului citat. În compunerea ta trebuie:

4 puncte

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric;

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;

 

4 puncte

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

47

Subiectul aI II-lea Citeşte cu atenţie textul următor:

36 de puncte

Conform Organizaţiei Mondiale de Meteorologie, Bangkok este unul dintre cele mai călduroase oraşe din lume. Umiditatea aerului este ridicată, de aceea locurile ventilate sunt indicate, ca de altfel şi hidratarea din belşug, hainele decente din materiale naturale şi încălţămintea comodă. Clima Thailandei este tropicală. Sunt trei sezoane: cald (martie- mai), umed (iunie-septembrie) şi răcoros (octombrie-februarie, temperaturile sunt în jur de 25 de grade Celsius, deci este perfect pentru a respira). Majoritatea punctelor de atracţie ale Bangkokului sunt concentrate în zona Oraşului Vechi, pe insula Rattankousin. Din cele peste 400 de temple pe care le are capitala Thailandei, primele trei sunt următoarele: Grand Palace, Wat Pho şi Wat Arun. Templul lui Budha din Smarald este considerat sacru şi este cel mai venerat templu budist din Thailanda. Aproape de Wat Pho se află o faimoasă şcoală de masaj thailandez: tot Bangkok este un loc bun pentru a observa reşedinţele în stil Thai. Muzeele Siam, King Prajadhipok şi Siam Ocean World – cel mai mare acvariu din Asia de Sud-est reprezintă alte trei puncte de atracţie. La 175 de km de Bangkok se află Parcul Naţional Khao Yai şi are o întindere de 2 172 km 2 . Aici trăiesc 153 de specii de animale, printre care şi 200-300 de elefanţi sălbatici. Agenţiile de turism organizează excursii de o zi. Norocoşii turişti au ocazia să guste fructe exotice direct de la sursă şi să observe cum trăiesc în mediul lor natural tigrii, urşi negri sau leoparzii.(…) (Bangkok – Moşul vine şi în junglă, în revista Ce se întâmplă, doctore?, decembrie, 2009)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

- revista din care a fost selectat fragmentul;

- regiunea evocată;

- cel maivenerat templu budist.

6 puncte

2. Selectează două structuri/ grupuri de cuvinte prin care sunt evidenţiate caracteristicile

Parcului Naţional Khao Yai.

6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza Norocoşii turişti au ocazia să guste fructe exotice direct de la sursă, este o propoziţie subordonată:

a. atributivă;

b. completivă directă;

48

c. subiectivă.

4. Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:

Umiditatea aerului este ridicată, de aceea locurile ventilate sunt indicate.

6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare (reală sau

imaginară) petrecută cu ocazia vizitei în Thailanda, valorificând fragmentul citat. În compunerea ta, trebuie:

a. să-ţi exprimi sentimentele faţă de vizita făcută;

4 puncte

b. să valorifici secvenţele din text care ilustrează imaginea acestei ţări;

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

49

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

11
11

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Copilăria mea privea pe râul Rodit cu cerul toamnei argeşene, Copilăria mea privea pe grâul De aur greu din lanuri moldovene.

Copilăria mea era lăstunul Din cuibul prins sub streşini de colină, Copilăria mea era cătunul De pe câmpii cu unduire lină.

Acum sunt valul nesfârşit ce tună, Purtând pe spate ceruri schimbătoare, Sunt pasărea ce ţipă prin furtună Cu aripi arcuite peste mare.

(Ion Pillat, Împlinire)

*cătun = aşezare tărănească mai mică decât un sat

A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Rescrie din text un cuvânt cu diftong şi un cuvânt cu vocale în hiat.

6 puncte

2. Identifică în text două cuvinte derivate.

6 puncte

50

3. Scrie, din textul citat, o personificare şi un epitet.

6 puncte

4. Transcrie, din textul citat, un vers care conţine o imagine auditivă.

6 puncte

5. Precizează rima şi măsura versurilor din prima strofă.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei Împlinire prin raportare la conţinutul textului citat. În compunerea ta, trebuie:

4 puncte

- să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4 puncte

- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului liric;

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Zona Maramureşului are o atât de bogată ofertă turistică, încât singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia, e marea. În rest, regiunea acoperă totul, de la excursii pe munte şi sporturi extreme la turism cultural şi religios, după preferinţele fiecăruia şi în funcţie de anotimp. Maramureşul nu oferă numai o lecţie de geografie; cultura şi istoria sunt două dintre caracteristicile principale care definesc acest teritoriu. Există în această

51

zonă numeroase locuri istorice, muzee şi case memoriale. Faima regiunii se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale (peste 200), perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de zi cu zi: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul. Construite cu secole înainte şi decorate în interior cu fresce extraordinare, bisericile din lemn din această regiune nu reprezintă un simplu muzeu: ele sunt deschise pentru public, iar slujbele se fac regulat. (Turism în România, Internet)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

 

1.

Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:

-

titlul articolului;

-

singurul lucru care nu este disponibil în zona Maramureşului;

-

două caracteristici care definesc acest teritoriu. 6 puncte

 

2.

Precizează două dintre ofertele turistice propuse de această zonă.

6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Propoziţia subordonată din fraza: singurul lucru care nu este disponibil în limitele acesteia, e marea este o propoziţie subordonată:

a. atributivă

b. completivă indirectă

c. subiectivă

6 puncte

4. Precizează partea de vorbire şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte din text:

6 puncte

Maramureşul, regiunii, această (regiune).

B. Realizează o compunere narativă de 10-15 rânduri, în care să prezinţi o întâmplare deosebită, reală sau imaginară, petrecută în munţii Maramureşului, în timpul unei vacanţe de vară. În compunerea ta trebuie:

 

-

să dai naraţiunii tale un titlu potrivit;

2 puncte

-

să foloseşti naraţiunea, ca mod predominant de expunere;

4 puncte

-

să introduci un scurt pasaj descriptiv;

2 puncte

-

să ai o stuctură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

-

să te încadrezi în limitele de spaţiu cerute.

2 puncte

52

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie! Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p, coerenţa textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia-2 p; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

53

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

12
12

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Acum, vântul dimineţii îl deştepta încet încet. Îl deşteptau şi amintirile vechi. — Fraţilor, zise el cuprinzând mâinile tovarăşilor lui, acesta-i satul meu! — E un sat ca oricare altul… îi răspunse Cantemir.[…]

— Vă înşelaţi, prietinilor, răspunse el cu linişte

Iată biserica. Iată ţintirimul. Aicea

zac mulţi de-ai mei. Mai încolo e casa în care m-am născut Satul cu casele mari acoperite cu stuh, case curate, răzăşeşti, se-ntindea pe-o vâlcică, sub poală de pădure. Apa Răutului curgea pe vale, subţire şi limpede, scăzută de secetele verii. Nuci mari se ridicau din vii şi un grangur cânta în pacea satului, în lumina dimineţii. Era o zi de duminică şi toaca începu să sune în clopotniţa bisericii albe c-o duruire melodioasă. Şoimaru se opri, îşi descoperi capul cu plete scurte creţe, şi-şi făcu cruce. — De învăţătura aceasta veche a bunicului uitasem… zise el încet. (Mihail Sadoveanu, Neamul Şoimăreştilor)

A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

54

1. Transcrie din text trei cuvinte formate prin derivare.

6 puncte

2. Construieşte un enunţ cu omonimul substantivului vii din

6 puncte

fragmentul citat.

3. Numeşte două moduri de expunere prezente în textul dat. puncte

6

4. Selectează două figuri de stil diferite folosite în fragmentul

6 puncte

citat.

5. Explică semnificaţia adverbului încet din enunţul zise el încet,

care

bunicului uitasem.

urmează

replicii:

De

învăţătura

aceasta

veche

a

6 puncte

B. Scrie un text de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia/ mesajul fragmentului citat din romanul Neamul Şoimăreştilor de Mihail Sadoveanu.

Vei avea în vedere:

12 puncte

- să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile şi mesajul textului;

4 puncte

- să ai un conţinut şi un stil adecvat cerinţei;

4 puncte

- să valorifici secvenţe din textul dat;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte)

55

Citeşte cu atenţie textul următor:

[…] În mai 1936, cu ocazia Lunii Bucureştiului, a avut loc inaugurarea Muzeului Satului Românesc. Muzeul Satului Românesc este în ordine cronologică, al doilea muzeu în aer liber din ţară, după cel de Cluj-Napoca. În anii ’30, în Europa existau doar două muzee în aer liber, ambele în Peninsula Scandinavă. Muzeul a fost conceput ca un sat, cu gospodării ce au fost transferate de pe întreg teritoriul ţării, clădirile fiind reconstruite de meşterii din zona reprezentată. Gospodăriile au fost aduse pe calea ferată în 56 de vagoane, în greutate totală de 447 564 kilograme, pe şantier pentru ridicarea lor lucrând 1045 de oameni, dintre care 130 de săteni, din zonele de provenienţă a gospodăriilor. Criteriile ce au stat la baza selecţiei gospodăriilor din muzeu au fost autenticitatea şi originalitatea, casele datând din perioada secolelor al XVII-lea până în secolul al XX-lea. La deschiderea muzeului, gospodăriile erau locuite de oameni din zonele de origine, îmbrăcaţi în portul specific, având şi rol de ghizi pentru vizitatori. Astăzi, în muzeu pot fi vizitate 121 complexe distincte, ce reprezintă gospodării, instalaţii de tehnică populară (mori de vânt, mori de apă, teascuri, pive etc.), biserici, troiţe, toate întinse pe o suprafaţă de 12 ha. Muzeul este un loc în care vizitatorul poate respira aerul unui sat desprins parcă din povestirile lui Creangă, având parte de relaxare şi odihnă. Şi tot aici facem cunoştinţă cu datinile, meşteşugurile şi arta populară. (Cristian Vereş, Muzeul Satului, în revista National Geographic Junior)

A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

6 puncte

-

revista din care a fost selectat fragmentul;

- numărul de complexe distincte care pot fi vizitate astăzi în muzeul la care se face referire;

- rolul pe care l-au avut oamenii care au locuit în gospodăriile din muzeu la deschiderea acestuia.

2. Selectează structuri/ grupuri de cuvinte care conţin detalii referitoare la ceea ce conţin

complexele distincte, respectiv gospodăriile din Muzeul Satului.

6 puncte

3. Notează răspunsul correct pentru cerinţa:

6 puncte

Propoziţia subordonată din fraza: Criteriile ce au stat la baza selecţiei gospodăriilor din muzeu au fost autenticitatea şi originalitatea, casele datând din perioada secolelor al XVII-lea până în secolul al XX-lea, este:

a) atributivă;

56

b) completivă circumstanţială de timp; c) subiectivă.

4. Precizează valoarea morfologică a cuvinelor subliniate în enunţul: Şi tot aici facem

cunoştinţă cu datinile, meşteşugurile şi arta populară.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să relatezi o întâmplare imaginară petrecută într-un sat din România. În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi, pe scurt, întâmplarea imaginară la care ai luat parte;

4 puncte

- să-ţi exprimi opinia despre cele imaginate;

4 puncte

- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p.)

Se acordă 10 puncte din oficiu.

57

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

13
13

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

În lacul cel verde şi lin Resfrânge-se cerul senin, Cu norii cei albi de argint, Cu soarele nori sfâşiind. Dumbrava cea verde pe mal S-oglindă în umedul val, stâncă stârpită de ger, Înalţ-a ei frunte spre cer. Pe stânca sfărmată mă sui Gândirilor aripi le pui; De-acolo cu ochiul uimit Eu caut colo-n răsărit Şi caut cu sufletul dus La cerul pierdut în apus. Cobor apoi stânca în jos, Mă culc între flori cu miros, Ascult la a valului cânt, La geamătul dulce din vânt.

(M. Eminescu, Frumoasă-i)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Transcrie, din poezia dată, trei cuvinte/ structuri care au sens figurat.

58

6 puncte

2. Găseşte sinonime potrivite sensului din text al următoarele cuvinte: s-oglindă, caut,

apus.

6 puncte

3. Notează, din textul dat, două structuri care redau imagini auditive.

6 puncte

4. Numeşte modul de expunere prezent în textul dat.

6 puncte

5. Extrage din text două structuri care reprezintă figuri de stil diferite.

6 puncte

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile

sau despre mesajul poeziei Frumoasă-i de Mihai Eminescu. În compunerea ta, trebuie:

12 puncte

a.

4 puncte

să formuleze opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

b. să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4 puncte

c. să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2 puncte

d. să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

59

Subiectul al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Ţara Silvaniei (regiunea etnografică Sălaj) se află în zona de interferenţă dintre Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni, fiind străbătută de râurile Someş, Crasna şi Barcău, cu afluenţii lor. Numele îi vine de la pădurile (de stejar, gorun, cer, fag) care ocupau în trecut 80% din suprafaţă. Clima temperat continentală moderată a fost propice dezvoltării agriculturii. O parte însemnată a suprafeţelor cultivate a rezultat în urma defrişărilor. Până la 1900 cerealele predominante erau secara, porumbul, ovăzul, grâul, cultivate pe suprafeţe mici. După Primul Război Mondial, cartoful începe să devină un aliment de bază. Totodată, păşunile naturale întinse au dus la conturarea unei tradiţii a creşterii animalelor, în special a cornutelor mari. În pădurile de fag şi stejar se creşteau porci, în turme individuale de 20- 40 de animale, păzite de proprietari sau chiar lăsate libere. Începând cu secolul al XIX-lea, zona capătă şi un caracter pomicol, mai frecvent cultivându-se pruni, meri, nuci sau cireşi.[…] Cultura viţei-de-vie s-a făcut pe dealurile însorite, dar pe suprafeţe mai puţin întinse, producţia, iniţial destinată consumului local, ajungând apoi să fie exportată. (Cătălin Stoian, Ţara Silvaniei, Horea şi funia vieţii în revista Terra Magazin)

A. Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul

citat:

6 puncte

- revista din care a fost selectat fragmentul;

- suprafaţa ocupată de păduri în trecut;

- momentul când cartoful a început să devină un aliment de bază.

2. Selectează structuri/ grupuri de cuvinte care conţin detalii referitoare la soiurile de plante

cultivate în agricultură.

6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Ultima propoziţie subordonată din textul dat este:

6 puncte

a. completivă indirectă;

b. predicativă;

c. subiectivă.

4. Precizează funcţia sintactică a structurilor subliniate din enunţul: După Primul Război

Mondial, cartoful începe să devină un aliment de bază.

6 puncte

60

B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută în satul bunicilor în care să integrezi cel puţin două dintre informaţiile care te-au impresionat în fragmentul de text oferit ca suport la subiectul II.

 

12 puncte

- să oferi un titlu expresiv compunerii;

2 puncte

- să integrezi adecvat două dintre informaţiile cerute;

4 puncte

- să ai un stil şi un conţinut adecvat cerinţei;

4 puncte

- să te înscrii în limita de spaţiu cerută.

2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p.)

61

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

14
14

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare Şi-ascult ce straniu cântă tumultoasa mare.

Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele, Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele,

Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură, Ce vrea să spuie marea cu-nfricoşata-i gură.

Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare, Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare…

Ş-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete, Îşi părăseşte jocul, şi-n larmă de trompete

Îşi trâmbiţă mânia, iar miile-i de creste Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,

Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare Ce poate să surprindă din larga ei cântare. (Dimitrie Anghel, Cum cântă marea)

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Menţionează câte un sinonim şi câte un antonim potrivit pentru sensul din text al

6 puncte

cuvintelor: straniu, să mă deprind, ură.

62

2. Notează, din text, trei cuvinte obţinute prin mijloace diferite de îmbogăţire a vocabula-

rului, precizând modul lor de formare.

6 puncte

3. Transcrie, din textul dat, trei adjective care au valoare stilistică de epitet.

6 puncte

4. Motivează, în maximum 5 rânduri, preponderenţa imaginilor auditive în realizarea

textului, având în vedere şi titlul poeziei.

6 puncte

5. Comentează semnificaţia versurilor: Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,/

6 puncte

Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare…

B. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţiile

sau despre mesajul poeziei Cum cântă marea de Dimitrie Anghel. În compunerea ta, trebuie:

12 puncte

a.

să formulezi opinia ta despre semnificaţia/ mesajul textului;

4

puncte

b.

să formulezi două argumente (enunţate şi susţinute);

4

puncte

c.

să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate);

2

puncte

d.

să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2

puncte

63

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Astronomii antichităţii au denumit „zodiac” (cercul animalelor) acea fâşie de pe mijlocul bolţii cereşti pe care par a se mişca planetele, în cursul anului. Ei au împărţit acest brâu de cer în douăsprezece părţi egale, cărora le-au dat nume de vieţuitoare, începând cu animalele jugului şi ale ogrăzii, identificate de ei în grupajul aproximativ al stelelor pe boltă. Prima „zodie”, corespunzând celei dintâi luni de primăvară, a fost numită „a berbecului”. Era luna semănatului. A doua zodie, luna în care încolţesc seminţele în brazdă, a fost numită „a taurului”, căci stelele din respectiva constelaţie sugerau un cap de taur, prin geometria aşezării lor. Astfel, astronomia lega soarta pământenilor de rotirea stelelor pe cer. Cei vechi mai credeau că oamenii născuţi în „zodia taurului”, în prag de primăvară, au însuşirile acestui animal: un caracter statornic, voinţă masivă, sentimente puternice. Deşi se pare că iubesc bogăţia, bunăstarea şi confortul casei, ei ar fi cumpătaţi, înceţi la mânie, dar cu izbucniri furioase la răstimpuri. (Aristide N. Popescu, Taurul din zodiac, din vol. Zoocalomnii)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc fragmentul de text citat:

- autorul;

- titlul textului;

- semnificaţia termenului zodiac.

6 puncte

2. Motivează, cu argumente din textul citat, de ce a fost numită a doua zodie a taurului. 6 puncte

64

3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect:

Propoziţia subordonată din fraza Astronomii antichităţii au denumit „zodiac” (cercul animalelor) acea fâşie de pe mijlocul bolţii cereşti pe care par a se mişca planetele, în cursul anului este o propoziţie subordonată:

a. atributivă;

b. completivă indirectă;

c. subiectivă.

6 puncte

4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul:

6 puncte

Ei au împărţit acest brâu de cer în douăsprezece părţi egale

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi exprimi opinia despre astrologie şi zodii, în general, cu referiri la zodia în care te-ai născut. În compunerea ta, trebuie:

-

să-ţi prezinţi opinia despre problematica invocată;

4

puncte

-

să caracterizezi sumar zodia în care te-ai născut;

4

puncte

-

să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2

puncte

-

să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

65

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

15
15

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Zâmbind printre-ale primăverii ruguri, În taină, liliacul timpuriu Întredeschise buzele din muguri.

66

Dar cerul s-a schimbat în plumburiu. Zăpada, ploaia, uite, şi-au dat mâna, Alături bat cu paşii uzi ţărâna, De parcă primăvara n-a venit. Ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit A-ncremenit şi-a căpătat pe faţă Lucioase, triste pojghiţe de gheaţă. (

înecat lumina-n pâcle grele

Şi bezne reci au pâlpâit pe lut. Mi-am însoţit prietenul acasă Şi prin grădina-i tristă am trecut. În pâlcuri liliacul timpuriu

S-a

)

Se legăna scheletic şi pustiu, Cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi.

Muguri căzuţi se destrămau sub crengi M-a întrebat cu voce sugrumată:

— Tu ce zici? Mai înmugureşte-o dată? (Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu)

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: zâmbind, în taină,

plumburiu, ţărâna, bezne, am însoţit.

6 puncte

2. Selectează cuvintele care conţin diftong din seria: taină, liliacul, plumburiu, ploaia,

gheaţă, pâlpâit, prietenul, pustiu, muguri.

6 puncte

3. Transcrie, din strofa a doua şi a treia, trei construcţii care numesc/ surprind elemente

caracteristice iernii.

6 puncte

4. Numeşte figurile de stil din următoarele construcţii:

a. grădina-i tristă;

b. cu crengile-n cârlig, ca nişte căngi;

c. ţărâna s-a umflat, s-a-mbolnăvit/ a-ncremenit

6 puncte

5. Motivează, în maximum 5 rânduri, preponderenţa imaginilor vituale în realizarea poeziei,

având în vedere şi titlul poeziei

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să-ţi exprimi opinia privind mesajul/

semnificaţiile textului citat (Nicolae Labiş, Liliacul timpuriu).

67

În compunerea ta trebuie:

-să subliniezi o idee/ unele idei prezente în text şi mijloacele artistice folosite în

exprimarea acestora; -să-ţi susţii o opinie despre semnificaţiile textului sau despre mesajul transmis;

4 puncte

4 puncte

-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Localitatea Cozia, de pe valea Oltului, precum şi mănăstirea omonimă ridicată de

nuci! Ele se află şi azi într-o regiune bogată în

nuci şi numită iniţial Nucet. În limba turcă, nucii i se spune „coz”, ceea ce a condus la apariţia numelui de azi – Cozia. Horezu şi-a dobândit numele de la desele păduri împrejmuitoare care ocupau într-o vreme tot nordul judeţului Vâlcea şi prin care hălăduiau în voie ciuhurezii sau huhurezii – bufniţe cu urechi moţate (Ottus vulgaris). Numele faimoasei localităţi Novaci, din nordul Olteniei, vine de la denumirea novacilor – mitici uriaşi din legendele locale.

Mircea cel Bătrân îşi trag numele de la

(Mihai Ferăscu, din vol. Cine ştie răspunde!)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc fragmentul de text citat:

-

-

-

68

localităţile la care se face referire în fragmentul citat;

originea denumirii primei localităţi la care se face referire;

denumirea în limba latină a bufniţelor cu urechi moţate. 6 puncte

2. Formulează ideile principale ale celor trei paragrafe.

6 puncte

3.

Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Cele două propoziţii subordonate din al doilea paragraf al textului sunt:

a. atributive;

b. circumstanţială de loc şi atributivă;

c. subiectivă şi atributivă.

6 puncte

4. Transcrie, din primul paragraf, trei substantive în cazuri diferite, având funcţii sintactice

6 puncte

diferite; precizează cazul şi funcţia sintactică a fiecăruia.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să descrii o pădure din zona Horezului, aşa cum ţi-o imaginezi. În compunerea ta, trebuie:

- să prezinţi pădurea şi cel puţin trei elemente ale acesteia;

4 puncte

- să-i respecţi convenţiile descrierii;

4 puncte

- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

69

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

16
16

Toate subiectele sunt obligatorii.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

În februarie zăpezile sunt cuprinse de-o vagă nelinişte — Ca migratoarele păsări când toamna adoarme pe câmp – Tresar la trecerea ciutelor, se sperie de sunetele ciocănitorii Şi se-nfioară de linele-aripi ale vântului.

Chiar când ninsoarea mai vine şi pădurile încă vuiesc Şi vorbesc prin somn arborii – chiar atunci dacă asculţi şi-nchizi ochii, Dacă asculţi şi te prefaci că dormi, Vei auzi un foşnet de aripi uşoare.

Un foşnet de aripi uşoare e semn că zăpezile pleacă, Nevăzute de nimenea se ridică-n văzduh şi dispar:

Stoluri albe nevăzute de nimenea, Spre miazănoapte stoluri, stoluri albe.

(A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor)

A. Scrie, pe foaia de concurs, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

70

1. Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: nelinişte, -nchizi, se

ridică, dispar, nevăzute, miazănoapte.

6 puncte

2. Rescrie cuvintele din seria dată care conţin vocale în hiat şi marchează prin subliniere

aceste vocale: februarie, migratoarele, se sperie, nimenea, vuiesc.

6 puncte

3. Transcrie, din prima strofă, trei verbe care numesc posibile reacţii ale zăpezilor.

6 puncte

4. Precizează ce figuri de stil există din următoarele construcţii:

a. vagă nelinişte;

b. când toamna adoarme pe câmp;

c. un foşnet de aripi uşoare/ un foşnet de aripi uşoare

6 puncte

5. Comentează semnificaţia/ semnificaţiile metaforei stoluri albe din ultima strofă.

6 puncte

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei (A.E. Baconsky, Plecarea zăpezilor) prin raportare la conţinutul fragmentului citat. În compunerea ta trebuie:

4 puncte

-să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu; 4 puncte

-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric;

-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

71

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul dat.

Viteza cu care ştiuca atacă prada este pur şi simplu incredibilă. Zvâcnirea scurtă, precisă asupra victimei este singura metodă de vânătoare, pentru că – o să vă miraţi! – ştiuca este inaptă pentru urmăriri îndelungate. Pentru a prinde peştii, ştiuca pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se năpusti. Când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş, peştişorii se apropie fără teamă, pătrunzând adesea în zona de atac, pentru că „haina” ştiucii se schimbă după mediul în care trăieşte. În lacurile limpezi, pline de vegetaţie, şi în râurile molcome cu apă curată, ştiuca e verde aurie; în apele cu fundul mâlos, culoarea ştiucilor este mai închisă, deosebindu-se mult de auriu-verzuiul exemplarelor din ape cu fund nisipos sau pietros. Ştiucile bătrâne sunt întotdeauna mai închise la culoare, bătând spre cenuşiu, deosebindu-se de cele tinere, mai deschise şi în culori mai pastelate. (Victor Ţăruş, Ştiuca, din vol. Pescuit din Deltă în Carpaţi)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

- publicaţia în care a apărut fragmentul citat;

- metoda de vânătoare a ştiucii;

- culoarea ştiucii în apele cu fundul mâlos.

6 puncte

2. Comentează ultimele două paragrafe cu accent pe relaţia dintre condiţiile de mediu şi

6 puncte

coloritul ştiucii.

72

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa:

Propoziţiile subordonate: cu care ştiuca atacă prada; pentru că

ştiuca este inaptă

pentru urmăriri îndelungate; când stă nemişcată printre răgălii, papură şi brădiş

sunt,

în ordine:

a. atributivă, cauzală, circumstanţială de timp;

b. atributivă, circumstanţială de timp, cauzală;

c. atributivă, cauzală, atributivă.

6 puncte

4. Precizează funcţia sintactică a verbelor aflate la moduri nepersonale din următorul enunţ, făcând extensia lor în propoziţii subordonate corespunzătoare: Pentru a prinde peştii, ştiuca

6 puncte

pândeşte cumpănindu-şi bine şansa înainte de a se năpusti.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută vara, pe malul unui lac în care cresc ştiuci. În compunerea ta, trebuie:

-să prezinţi, pe scurt, întâmplarea;

4 puncte

-să-ţi prezinţi opinia despre cele petrecute;

4 puncte

-să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

Notă! Toate subiectele sunt obligatorii. Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie. Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.).

73

Se acordă 10 puncte din oficiu.

74

Nota Observaţiile profesorului

TESTUL

17
17

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de două ore.

Subiectul I (42 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

] [

Ştiţi, o faptă bună […], nu se plăteşte cu nimic, altfel nu mai e o faptă bună.

Toamna, primăvara şi vara, când nu se făcea focul, domnul Manoilă avea parcă ceva mai multă vreme şi, ca să nu şi-o irosească-n zadar, mergea în câte o staţie de tramvai mai aglomerată, ajuta oamenilor bătrâni să urce-n vagon, ajuta celor prea încărcaţi, le ridica sacoşele sau copiii. Pe urmă se plimba pe străzi şi dacă vedea copii alergând – neatenţi, cu şireturile desfăcute, gata să dea cu capul într-un zid sau într-un copac, îi

oprea, şi, cu blândeţe, le explica de ce nu e bine să facă aşa, care sunt pericolele, ce li se putea întâmpla, dar foarte repede, cu câteva vorbe, ca să nu-i plictisească. Mulţi erau atât de nedumeriţi, că rămâneau cu gura căscată. Pe urmă, se dumereau şi-ncepeau să râdă-n gura mare, fugind mai departe şi făcând semne cu degetele spre cap, cu gestul expresiv care vrea să zică «tra-la-la» sau «nebun». O fetiţă, pe care-o oprise odată fiindcă-şi târa ghiozdanul prin zăpadă, îl ascultase niţel, apoi se scotocise prin buzunare şi-i întinse 25 de bani. De data aceea fusese el uimit, încât nici n-avusese timp să refuze.

O singură dată, un singur băieţel, de vreo 9 ani, îi spusese „mulţumesc”, pentru că-l

pusese să-şi înnoade şireturile, şi chiar intrase cu el în vorbă.

— Dumneavoastră sunteţi pensionar, domnule?

— Da, de 18 ani sunt pensionar.

— Dumneavoastră aveţi timp; lumea care e la serviciu are foarte puţin timp, aşa e şi

cu părinţii mei şi cu toată lumea. Vă mulţumesc încă o dată. Seara, când cădea zdrobit de alergătură, îşi spunea uneori: „Ai făcut treabă bună astăzi, acum culcă-te, bătrânule bun din strada Speranţei”. Astăzi de dimineaţă era grozav de frig. Domnul Manoilă se-ntorcea de la grădiniţă, unde-i lăsase, până la 12, pe cei trei copii din curte. Se oprise şi el în faţa unei vitrine mari să se uite la aparatele de radio şi la televizoare. Când dădu să plece, ochii îi căzură

75

pe picioarele unei fete de 15-16 ani, încălţată în nişte pantofi cu o talpă cât foaia de ceapă, şi cu şosete. „Ce inconştienţă la copiii ăştia, aşa face omul reumatism şi nu mai scapă toată viaţa”.

(Ileana Vulpescu, Candidaţi la fericire – fragment)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Găseşte câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: uimit, irosi,

expresiv.

6 puncte

2. Indică rolul utilizării semnului întrebării/ interogării în structura: — Dumneavoastră

sunteţi pensionar, domnule?

6 puncte

3. Explică semnificaţia gestului fetiţei în contextul: O fetiţă… se scotocise prin buzunare

şi-i întinse 25 de bani.

6 puncte

4. Selectează, din textul suport, scurtul fragment care demonstrează/ subliniază, prin

autocaracterizare, bunătatea personajului.

6 puncte

5.

Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat.

6 puncte

B.

Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul fragmentului de text citat, respectând regulile

de alcătuire a unui asemenea tip de compunere. În compunerea ta trebuie:

– să respecţi fidelitatea faţă de textul dat;

2 puncte

– să desprinzi ideile principale ale textului;

2 puncte

– să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele;

2 puncte

– să respecţi convenţiile specifice rezumatului;

2 puncte

– să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;

2 puncte

– să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2 puncte

76

Subiectul al II-lea (36 de puncte) Citeşte cu atenţie textul următor:

Jiul face parte dintre acele râuri mai de seamă din ţara noastră – puţine la număr – în lungul cărora trebuie să urci în partea cea mai înaltă, alpină, a munţilor. [ ] Bazinul Jiului este mai mare decât bazinele Ialomiţei şi Bistriţei, dar de peste două ori mai mic decât acela al Oltului şi de peste patru ori mai mic decât al Siretului. Trebuie să ţinem seama că importantă nu este întinderea bazinului, cât marea varietate a reliefului pe care îl cuprinde şi mai ales modul de repartiţie mai mult sau mai puţin echilibrat al acestuia. Iar relieful din bazinul Jiului se caracterizează printr-un oarecare echilibru, fiindcă în limitele lui nu este nici mai mult munte nici prea multă câmpie netedă şi arsă de soare ca în bazinele Ialomiţei şi Argeşului…

(Lucian Badea, Valea Jiului)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc cartea de

mai sus:

– autorul şi cartea din care a fost selectat fragmentul de text de mai sus;

– zona geografică din care izvorăşte Jiul;

– principalele caracteristici ale bazinului Jiului.

6 puncte

2. Selectează structurile/ grupurile de cuvinte prin care se subliniază echilibrul reliefului din

bazinul Jiului.

6 puncte

3. Notează răspunsul corect pentru cerinţa: Propoziţia subordonată din fraza: …trebuie să

urci în partea cea mai înaltă, alpină, a munţilor… este:

a. completivă directă;

b. predicativă;

77

c. subiectivă.

6 puncte

4. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor din text: acele (acele râuri), cea mai înaltă (în partea cea mai înaltă), a reliefului (varietate a reliefului). 6 puncte

B. Redactează o compunere, de 10-15 rânduri, în care să relatezi o întâmplare (reală sau imaginară) petrecută în timpul acţiunii de diminuare a poluării râului Jiu în munţi, în zona izvoarelor. În compunerea ta trebuie:

– să-ţi prezinţi, pe scurt, care a fost întâmplarea (reală sau imaginară) la care ai luat

parte în cadrul acţiunii;