1

Academia de Studii Economice

Bucureti
Facultatea de Finane, Asigurri, Bnci i
Burse de valori


Evolutia Cheltuielilor Publice pentru
invatamant la nivelul UE 27








2

Cuprins:

Finante Publice
- Cheltuielile pentru invatamant pag. 3
Danemarca
- Structura invatamantului pag. 7
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 8
Cipru
- Structura invatamantului pag. 9
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 10
Suedia
- Structura invatamantului pag. 11
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 12
Slovacia
- Structura invatamantului pag. 13
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 14
Cehia
- Structura invatamantului pag. 15
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 16
Bulgaria
- Structura invatamantului pag. 17
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 18
Romania
- Structura invatamantului pag. 19
- Cheltuielie pentru invatamant pag. 20

Grafic evolutia cheltuielilor publice in ultimii 5 ani dintre primele 3 tari pag. 21
care aloca cel mai mult pentru invatamnat si ultimele 4







3

Finante publice
Cheltuielile pentru invatamant constituie o optiune de prima importanta a factorilor
politici si a autoritatilor unui stat, pentru ca aceasta categorie de cheltuieli reprezinta pentru orice
societate o investitie importanta pe termen mediu si lung intr-un esential factor de productie, cel
al fortei de munca. Guvernele care inteleg pe deplin aceasta necesitate investesc fonduri publice
foarte mari in acest important capital si, astfel o sa-si asigure, forta de munca de inalta calificare
si eficienta, pentru dezvoltarea ulterioara a societati.
1
Dezvoltarea nvmntului se realizeaz n
concordan cu cerinele diferitelor etape de dezvoltare economico-social i ale egalizarii
condiiilor de instruire i educare a tuturor membrilor societaii. nvmntul este chemat s
contribuie ntr-o msur din ce n ce mai mare la progresul de ansamblu al societii.
Dezvoltarea i modernizarea nvmntului au condus la creterea resurselor alocate
acestuia, n toate rile, att dezvoltate, ct i n curs de dezvoltare.
Cresterea cheltuielilor publice pentru invatamant se face pe baza actiunii a mai multor
factori, acestia sunt:
Factori demografici. Cresterea populatiei a dus in mod firesc la sporirea populatiei
scolare, astfel explozia demografica ce a dus la depasirea cifrei de 5 miliarde de locuitori
ai globului s-a reflectat in principal in cresterea contingentelor scolare, a gradului de
cuprindere in sistemul de invatamant si al obligativitatii anumitor grade de invatamant.
Creterea cheltuielilor mondiale pentru nvmnt a condus la reducerea
analfabetismului. n Uniunea European, media este de doar 17 procente.
Factori economici. Dezvoltarea economic, sporirea i diversificarea capitalului fix i
circulant, ca urmare a modernizrii i a perfecionrii proceselor tehnologice, au reclamat
o for de munc cu calificare medie i superioar. Aceasta s-a putut obine efectund un
volum sporit de cheltuieli pentru nvmnt, acestea fiind legate de organizarea
invatamantului , de structura interna a invatamantului de diferite grade, de cresterea
ponderii studentilor in numarul total al elevilor si studentilor. Posibilitile de finanare a
nvmntului, datorate dezvoltrii economice a rii respective i creterii produsului
intern brut, pot oferi resurse finaciare sprijinirii dezvoltrii i modernizrii
nvmntului.
Factori sociali si politici. Acetia se refer la politica colar, principiile avute n vedere
de guverne n stabilirea acesteia, la nivelul nvmntului obligatoriu, la resursele,
facilitile i ajutoarele ndreptate ctre instituiile de nvmnt sau chiar ctre elevi,
studeni i familiile acestora.
2


Finantarea invatamantului se realizeaza in functie de structura acestuia. Acestea fiind
diferite de la o tara la alta in functie de traditie, de necesitatile economice si sociale, conform
claisficarii UNESCO, nivelurile si tipurile de invatamant se grupeaza astfel: nvmnt
precolar; nvmnt primar (sau de gradul I); nvmnt secundar (sau de gradul II);
nvmnt superior ( sau de gradul III) i alte tipuri de nvmnt. n afara finanrii diferitelor
uniti de nvmnt, n cadrul acestor cheltuieli se cuprind i unele aciuni legate de nvmnt,
cum ar fi: doctoratul, aciuni pe linia educaiei permnente, concursuri colare, tabere i excursii.

1
Finane Publice, Iulian Vcrel, Editura Didactic i Pedagogic, ediia IV, Bucureti 2003
2
Finante Publice, Iulian Vacarel, Anghelache Gabriela, Editura Didactic i Pedagogic, ediia II, Bucureti 1999
4

Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

Dupa cum se poate observa si din grafic, tara care are cea mai mare pondere .. este
Danemarca cu 7,7% din PIB, pe locul secund situandu-se Suedia cu 6,7% iar la popul opus
Luxemburg cu 3,1% din PIB si Slovacia cu 3,6%
Finanarea cheltuielilor pentru nvmnt se realizeaz din diferite surse, i anume:
bugetul statului, surse ale populaiei, ale ntreprinderilor, donaii, resurse externe.
Principala sursa de finantare a invatamanului o reprezinta bugetul statului ceea ce arata
importanta deosebita acordata acestui domeniu al vietii sociale.


Exista 2 tipuri de invatamant in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de dezvoltare:
Publice (fintantate de la buget)
Particulare (private) care pot fi independete sau partial subventionate de stat
Unitatile de invatamant privat sunt infiintate in cele mai multe tari (Franta, Italia, Austria) pe
criterii confesionale, dar numarul elevilor care le frecventeaza nu este deosebit de mare, el
reprezinta 1,5%-5% din totalul elevilor.Sursele de finantare ale unitatilor de invatamant privare
sunt in principal taxele scolare datorate de elevi si studenti, alte venituri proprii, donatii etc.
3

Data unitatile de invatamant private nu isi acopera cheltuielile acestea primesc subventii de la
bugetul de stat: fie aloca fonduri numai pentru anumite categorii de cheltuieli ( cazul salarilor
cadrelor didactice), fie ca acorda subventii mai substantiale.
In anul 2008, tara care are cea mai mare pondere a cheltuielilor aferente invatamantului
privat din totalul cheltuielilor este Regatul Unit cu 65,5%, pe locul doi Portugalia cu 37,9%, iar
ponderea cea mai mica a cheltuielilor aferente invatamantului privat o are Luxemburg cu 3,1%,
urmata de Danemarca cu 4,5%.



3
Finane Publice, Iulian Vcrel, Editura Didactic i Pedagogic, ediia IV, Bucureti 2003
6
5.5
6.5
4.1
7.7
5.7
6.2
5.6
4.5
5.1
5.6
4.6
3.1
5.5
5.1
4.9
3.6
5.2
4.6
6.7
5.4
Ponderea cheltuielilor publice pentru invatamant din PIB, in anul 2008

% PIB
5

8.3
2.6
8.6
7
8
6
10
0.3
5.6
13.6
15 15.3
25
9.3
6
Cheltuielile populatiei privind invatamantul public si privat pe toate nivelurile
de invatamant din totalul cheltuielilor
anul 2008
%
Sursa: Education at a Glance OECD 2011

In anul 2008, tara care are cea mai mare pondere a cheltuielilor aferente invatamantului
privat din totalul cheltuielilor este Regatul Unit cu 65,5%, pe locul doi Portugalia cu 37,9%, iar
ponderea cea mai mica a cheltuielilor aferente invatamantului privat o are Luxemburg cu 3,1%,
urmata de Danemarca cu 4,5%.
















Sursa: Education at a Glance OECD 2011
8
15.3
10.2
20.9
4.5
21.2
4.6
18.3
14.6
17.4
29.3
3.1
27.4
30.4
37.9
26.9
16.2
21.1
10.9
65.5
Romania
Austria
Belgia
Cehia
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Irlanda
Italia
Luxemburg
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Ponderea cheltuielilor aferente invatamantului privat in anul 2008
% din totalul cheltuielilor
6

In Regatul Unit cheltuielile populatiei privind invatamantul public si cel privat pe toate
nivelurile de invatamant este de 25% din totalul cheltuielilor, in anul 2008 si pe locul doi se afla
Spania cu 15,3% din totalul cheltuielilor. In Luxemburg cheltuielile populatiei pridin
invatamantul public si privat pe toate nivelurile de invatamant este de doar 0,3% din totalul
cheltuielilor, urmata de Belgia cu 2,6% din totalul cheltuielilor.
Populatia participa la finantarea invatamantului in mod direct prin intermediul taxelor
scolare, dar mai efectueaza si alte cheltuieli pentru intretinerea extra scolara a elevilor si
studentilor, cum ar fi: cheltuielile elevilor cu cazarea, transportul, procuparea de rechizite.
O alta sursa de finantare a cheltuielilor pentru invatamant o reprezinta sponsorizarile,
donatiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unitatile de invatamant din partea unor
intreprinderi, fundatii, societati de binefacere.
O alt form de finanare o reprezint autofinanarea realizat pe baza resurselor proprii
concretizate prin diferite categorii de
venituri (taxe de colarizare, venituri din
nchirieri de cldiri sau terenuri, venituri
din cursuri de specializare efectuate de
ctre cadrele didactice ale respectivei
institiii ctre angajaii diferitelor societi
sau ntreprinderi).
In Cehia si Belgia roportia de elevi si
studenti pe toate nivelele de invatamant
reprezinta 26,6% din totalul populatiei, iar
in Bulgaria doar 17,4% din totalul
populatiei, urmata de Italia cu 18,6%.





















Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

21.1
20.4
26.6
26.6
25.6
22.5
26.1
23
20
21.4
24.2
18.6
18.9
23
23.4
22.9
21.7
21
20.6
26.1
22.6
21.4
24.1
21.7
17.4
20.1
Romania
Austria
Belgia
Cehia
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franta
Germania
Ungaria
Irlanda
Italia
Luxemburg
Olanda
Polonia
Portugalia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Regatul Unit
Letonia
Lituania
Cipru
Bulgaria
Malta
Proportia de elevi si studenti de la
invatamantul pre-primar pana la
invatamantul superior din totalul populatiei
%
7

Principalele
trasaturi ale
cheltuielilor de
invatamant
Produc cadre
calificate
Au caracterul unor
investiii pe termen
lung (10-18 ani
Produc efecte pe
tot parcursul vieii
Produc efecte
multiple cu caracter
economic, social i
uman
Nu se uzeaz
moral putnd fi
rennoite
Conduc la
adaptarea
individului n mediul
socio-economic
Ajutorul extern in domeniul finantarii se intalneste in special in cazul tarilor in curs de
dezvoltare si reprezinta circa 10% din volumul total al cheltuielilor de invatamnt ale acestor tari
si este destinat in special inlaturarii analfabetismului sau pentru finantarea invatamantului
elementar si a pregatirii de cadre didactice. Ajutorul extern imbraca forma subventiilor directe, a
imprumuturilor a finantarilor sau se refera la
trimiteri de experti, cadre didactice, tehnicieni sau
chiar unele resurse materiale necesare
invatamantului.
Cheltuielile bugetare pentru invatamant
sunt repartizate in primul rand Ministerului care
organizaeaza si conduce invatamantul (Ministerul
Invatamantului sau al Educatiei Nationale), dar
fonduri cu aceeasi destinatie apar si la alte
ministere cum ar fi Ministerul Apararii (pentru
invatamantul militar), Ministerul Marinei,
Ministerul de Interne (pentru
academii de politie), Ministerul
Agriculturii.




















Dupa continutul economic, cheltuielile economice se clasifica in doua mari grupe, si anume:
Cheltuieli curente aceasta se refera la intretinerea si functionarea unitatilor de
invatamant. Ele cuprind cheltuielile pentru acizitionarea de bunuri si servicii care se
consuma in anul curent si se impart in: cheltuieli de personal ( salarii si alte drepturi
de personal), cheltuieli materiale si servicii ( cheltuieli de intretinere si gospodarie,
manuale, transport, reparatii) si cheltuieli reprezentand subventii scolare si transferuri
( subventii pentru unitati de invatamant, burse)
90%
10%
Cheltuieli de invatamant
Cheltuieli curente Cheltuieli de capital
8

Cheltuieli de capital care se refera la constituirea de unitati de invatamant, dotarea
acestora cu aparatura necesare functionarii (inclusiv achizitionarea terenurilor pentru
constructii scolare). Aceste cheltuieli sunt destinate obtinerii unor bunuri durabile a
caror utilizare se intinde pe mai multi ani. Cheltuielile curente detin o pondere de
80%-90% din totalul cheltuielilor de invatamant.
Menionm c exist i ri n care nvmntul superior public este
gratuit,studeniinepltind taxe de studiu (Finlanda, Suedia, Anglia, Danemarca, Austria); n
Germania i Norvegia, studenii, de asemenea, nu pltesc taxe de studio, dar pltesc o contribuie
social sau contribuii la aciuni universitare.
Cheltuielile pentru nvmnt se caracterizeaz prin faptul c ele nu reprezint un
consum definitiv de PIB ci se regsesc n nivelul de pregtire profesional a membrilor societii.
O alta sursa de finantare este sistemul de la Bologna, incurajand privatizarea
invatamantului prin infiintarea a zeci de universitati particulare.
Declaraia de la Bologna din 19 iunie 1999 a fost semnat de 30 de ri europene, inclusiv
de cele 15 state membre ale UE la acea vreme (Austria, Belgia, Germania, Danemarca, Grecia,
Spania, Finlanda, Frana, Irlanda, Italia, Luxemburg, rile de Jos, Portugalia, Suedia, Regatul
Unit), precum i de cele 10 ri care au aderat la UE la 1 mai 2004 (Cipru, Republica Ceh,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia). Islanda, Norvegia i
Confederaia Elveian sunt, de asemenea, semnatare ale declaraiei, alturi de Bulgaria i
Romnia, care au devenit membre ale UE la 1 ianuarie 2007. Kazahstanul s-a alturat procesului
de la Bologna n martie 2010. n prezent, 47 de ri particip la procesul de la Bologna dup ce
au ndeplinit condiiile i procedurile de aderare.
Declaraia de la Bologna a iniiat procesul de la Bologna. Acesta este menit s introduc
un sistem de titluri academice care s poat fi uor recunoscute i comparate, s promoveze
mobilitatea studenilor, profesorilor i cercetrilor, s asigure o nalt calitate a predrii i s
integreze dimensiunea european n nvmntul superior.

Asigurarea comparabilitii titlurilor academice i promovarea mobilitii
Declaraia de la Bologna este articulat n jurul a ase aciuni referitoare la:
un sistem de titluri academice care s poat fi uor recunoscute i comparate, care include
introducerea unei anexe comune la diplom, n vederea mbuntirii transparenei;
un sistem bazat, n esen, pe dou cicluri: un prim ciclu orientat spre piaa muncii i cu durata de
cel puin trei ani i un al doilea ciclu (masterat) condiionat de finalizarea primului ciclu;
un sistem de credite acumulabile i transferabile similar sistemului ECTS utilizat n cadrul
schimburilor Erasmus;
mobilitatea studenilor, a profesorilor i a cercettorilor: eliminarea tuturor obstacolelor din calea
liberei circulaii;
cooperarea n asigurarea calitii;
dimensiunea european n nvmntul superior: creterea numrului de module, de materii i de
domenii de studiu cu un coninut, o orientare i o organizare care s integreze dimensiunea
european.
9

Reforma sistemelor de nvmnt superior din Europa
Declaraia de la Bologna este un angajament voluntar luat de fiecare ar semnatar pentru a-i
reforma sistemul de nvmnt; aceast reform nu este impus guvernelor naionale sau
universitilor. n ceea ce privete statele membre ale Uniunii Europene (UE), articolul 165 din
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene prevede c Uniunea contribuie la dezvoltarea
unei educaii de calitate, prin ncurajarea cooperrii dintre statele membre i, n cazul n care este
necesar, prin sprijinirea i completarea aciunii acestora.
Totui, statele membre rmn pe deplin responsabile de coninutul nvmntului i de
organizarea sistemului educaional, precum i de diversitatea lor cultural i lingvistic. Aciunea
Uniunii urmrete:
s dezvolte dimensiunea european a educaiei, n special prin nvarea i rspndirea limbilor
statelor membre;
s favorizeze mobilitatea studenilor i a profesorilor, inclusiv prin ncurajarea recunoaterii
universitare a diplomelor i a perioadelor de studiu;
s promoveze cooperarea dintre instituiile de nvmnt;
s dezvolte schimbul de informaii i de experien privind problemele comune ale sistemelor
educaionale din statele membre;
4


Primele 3 tari din Uniunea Europeana care investesc cel mai mult in invatamant
sunt:
Danemarca
Cipru
Suedia
Ultimele 4 tari din Uniunea Europeana care investesc cel mai putin in invatamant
sunt:
Slovacia
Cehia
Bulgaria
Romania











4
http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/c11088_ro.htm
10

gimnaziul sau liceul general: 17-20 ani, gratuit
obligatoriu: 7-16 ani, gratuit, finanat de comune
precolar: 3-7 ani, neobligatoriu
Danemarca

nvmntul danez este structurat n trei ciclcuri:
Dei liceele sunt finanate de
unitile departamentale i se afl n
coordonarea Ministerului Educaiei,
fiecare dintre ele este liber s decid
asupra corpului profesoral, a investiiilor
i a salariilor profesorilor. n ceea ce
privete liceele private, acestea sunt
subvenionate de stat cu o sum
reprezentnd 85% din cheltuiala medie
necesar pentru un elev n sectorul
public. Ca urmare a finanrii substaniale
a liceelor private de ctre stat, aceast
form de nvmnt este strict controlat
de stat, astfel nct nu exist diferene ntre liceele publice i cele private, n privina programelor
colare. Invatamantul din Danemarca este unul bazat pe practica, proiecte si experiente reale din
lumea afacerilor. In Danemarca se pune accentul pe interactiunea profesor-student, ei fiind foarte
deschisi si corecti, ajutand studentii chiar si dupa terminarea cursurilor.
( Profesorii scot elevii din mediul scolii, ducandu-i in diferite locuri unde isi tin cursurile de exp:
un profesor de Turism i-a dus pe studentii lui pe malul unui rau si le-a aratat locul spunand ca,
lucrand in grupuri, trebuie sa vina cu idei despre cum pot dezvolta acea locatie si transforma-o in
punct turistic.)
Sistemul de invatamant danez iti da ocazia sa lucrezi cu informatia, astfel asimiland-o
intr-un mod natural prin lucrul in grup cu cazuri reale, filtrandu-se totodata detaliile mai putin
semnificative din cadrul cursului. Se pune mare accent pe invatarea intuitiva, majoritatea
informatiilor primite fiind structurate foarte logic, imbinandu-se una in cealalta.
Sistemul danez de invatamant superior este impartit in urmatoarele categorii:
- 8 universitati ce ofera studii pentru diploma de Bachelor, Master, PhD
- 10 academii profesionale ce ofera studii in domeniul muzicii, design sau arhitectura
- 8 academii ce ofera training avasat pentru artisti sau alte profesii din domeniul artei si
al culturii
- 10 colegii universitare ce ofera studii pentru diplome profesionale sau Bachelor.
n ultimii 10-15 ani mecanismul de finanare al nvmntului superior danez a suferit
diverse.modificri. Prin reforma sistemului de finanare s-a urmrit n primul rnd
descentralizarea finanrii de la una planificat spre o finanare global sub form de
granturi, statul acordnd o mai mare prioritate programelor de studiu i implementrii unui
sistem de control al calitii.

11

Invatamant primar Invatamant secundar Invatamant superior
8,100 8,300
13,500
Cheltuieli per elevi si studenti pe an











Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

In general in Danemarca cele mai mari cheltuieli pe an se inregistreaza in invatamantul
superior totalizand 13,500 Euro per student.
Mecanismul curent de finanare are la baz numrul studenilor activi i a celor care i
promoveaz examenele, prin urmare, finanarea instituional este orientat spre ieiri. i n
Danemarca fondurile alocate pentru finanarea nvmntului sunt separate de cele alocate
finanrii cercetrii. Astfel, instituiile de nvmnt superior au bugete separate pentru
nvmnt i pentru cercetare. Sectorul nvmntului superior danez este finanat de Ministerul
Educaiei (finanarea cercetrii este sub auspiciul Ministerului Cercetrii i Tehnologiei
Informaiei). Pentru fiecare student care promoveaz un examen este alocat o anumit sum
universitii. Totalul acestor aa numii studeni activi determin bugetul disponibil.
Un dezavantaj adesea menionat al sistemului de finanare danez este caracterul nelimitat
(cel puin pe perioad scurt). Dac tot mai muli studeni promoveaz examenele sunt necesare
tot mai multe resurse la disponibilitatea universitilor. Nu este posibil s se calculeze n avans
exact ci studeni activi sunt, i, prin urmare, nu este posibil previziunea exact a alocaiilor
guvernamentale. Pentru a prentmpina surprizele neplcute n viitor au fost luate anumite
msuri. Una dintre
aceste msuri este de a stabili un grant maxim fix pentru anumite forme de nvmnt pentru
care este dificil s se estimeze numrul studenilor activi.
Danemarca cheltuieste cel mai mult pe educatie dintre tarile din Uniunea Europeana. De
asemenea ea aloca cel mai mare ajutor pentru studenti, pe locul secund aflandu-se Suedia.
5







5
http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/education/202428.stm

12

An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011
% din PIB 7.8 7.7 8.3 7.9 8.0
7.4
7.5
7.6
7.7
7.8
7.9
8.0
8.1
8.2
8.3
8.4
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
dureaza 9 ani (6-15 ani)
Scoala primara dureaza 6 ani
Scoala secundara dureaza 3 ani
Nivelul
primar
dureaza 3 ani
Ciclul general
Ciclul tehnic
Nivelul
secundar
Institutii de invatamant superior
Nivelul
Tertiar
Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/
Dupa cum ilustreaza si graficul cheltuielile publice privind invatamantul in Danemarca
au fost cele mai mari in anul 2009 cu 8,3% din PIB, iar cele mai mici in 2008 cu 7,7% din PIB.
Cipru
Invatamantul public in Cipru este organizat pe trei nivele, respectiv primar obligatoriu,
secundar superior si tertiar. In plus, fata de nivelurile mentionate mai sus exista un numar de
scoli particulare in invatamantul primar obligatoriu si secundar, dupa modelul sistemelor straine
de invatamant (cu precadere cel englez si francez).
Nivelul primar obligatoriu dureaza
9 ani si cuprinde copii de la 6 la 15 ani.
Acest nivel este alcatuit din (scoala
primara - 6 ani) si (scoala secundara
inferioara - 3 ani). Educatia obligatorie este
gratuita pentru toti elevii: cetateni ciprioti,
europeni sau din afara UE. Nivelul
secundar inferior dureaza 3 ani si este
impartit intr-un ciclu general, si un ciclu
tehnic si profesional (scoala tehnica si
profesionala). Nivelul tertiar cuprinde
cateva institutii de invatamant superior, iar
din 1992 (Universitatea din Cipru) este
singura universitate care a contribuit consistent la cercetarea in educatie si la viata culturala a
tarii. Principala preocupare a educaiei publice, este ca studenii s cunoasc i s iubeasc
patrimoniul lor naional i pentru a cunoaste identitatea lor naional: limba greac, religia
ortodoxa greaca , istoria, cultura i tradiile din ara lor. Sunt organizate tabere de invatamant
prin care se ofera copiilor din cipru, dar si din alte tari, oportunitatea sa cunoasta si sa iubeasca
mediul natural, de a dezvolata relatii si prietenii cu colegii lor, sa cunoasca limba greaca, istoria
si cultura Ciprului. Acestea serversc tendintele moderne de educatie prin educaia de mediu
13

7,600
10,900
23,100
-
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
Invatamant primar Invatamant secundar Invatamant superior
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
experimental i implicarea activ a copiilor n organizarea vieii sociale n tabra. In Cipru exista
12 scoli tehnice care functioneaza in Nicosia, Limassol, Larnaca, Paralimni, Avgorou, Paphos i
Polis Polis. Acestea ofera cunostinte atat teroretice cat si practice prin oferirea unui program
echilibrat de invatamant general, expertiza tehnologic i practica de laborator. Acestea oferta
locuri de munca foarte bune in industrie sau posibilitatea de continuare a studiilor in institutii de
invatamant superior. n ultimii ani de liceu, sistemul de nvmnt este mult mai flexibil i ofera
direcii diferite n funcie de nclinaiile, aptitudinile i interesele studenilor.
Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat
In Cipru cele mai mari cheltuieli pe an se inregistreaza in invatamantul superior
totalizand 23,100 Euro per student, de 3 ori mai mult decat pentru un elev din invatamntul
primar.
In prezent, n Cipru opereaz 3 universitati publice acestea sunt Universitatea din Cipru,
Universitatea online din Cipru i Universitatea Tehnologic din Cipru. Universitatile private sunt
in numar de 4 acestea fiind Universitatea Europeana din Cipru, Universitatea Frederick din
Cipru, Universitatea din Nicosia si Universitatea din Neapolis. Cheltuielile pentru educaie sunt
concentrate n principal pe continuarea informatizarii tuturor colilor primare i secundare,
construirea i extinderea cldirilor colare, crearea acordurilor pentru finanare ntre
Universitatea Harvard i Republica Cipru privind Sntatea Publica i mediu i modernizarea
noilor instituii academice i de cercetri (Universitatea din Cipru, Universitatea de Tehnologie
din Cipru, Universitatea online). Educatia la nivel superior respecta structura impusa de sistemul
Bologna si presupune costuri reduse, permitand, astfel, accesul unui numar cat mai ridicat
de studenti straini. Invatamantul superior in Cipru este impartit pe trei
niveluri: licenta, masterat si doctorat.
Datorita faptului ca absolventii romani sunt mai bine tratati si remunerati in alte tari
printre care se numara si Cipru. Cyprus College lanseaza o oferta tentanta, acordand reduceri de
50% la taxele de scolarizare pentru studentii romani, atat pentru cursurile universitare, cat si
pentru cele de master - insa numai pentru primul an.
6



6
http://www.smartfinancial.ro, Articol: "Invatamant universitar in Cipru - reduceri de 50% pentru romani", Anul 2006
14

Clasele pre-scolare
copiii de pana la 6 ani
Invatamant obligatoriu
pentru copii intre 7-16 ani
clasele 1-9
Clasele superioare de liceu
clasele 10-12
nu sunt obligatorii, decat pentru cei care vor sa
studieze la nivel universitar








Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/
In Cipru cheltuielile publice privind invatamantul au fost cele mai mari in 2011, cu 7,5%
din PIB, iar in cele mai mici in 2010 cu 7,1% din PIB.

Suedia

Sistemul de invatamant suedez este format din 9 ani de scoala primara, care este
obligatorie si 3 ani de gimnaziu, care sunt facultative. Ciclurile invatamantului primar si
gimnazial sunt finantate de municipalitati, dar urmeaza o programa guvernamentala si sunt
supervizate de minister. De asemenea exista scoli independente care sunt finantate mai mult sau
mai putin din fonduri publice. Educaia i toate materialele didactice sunt furnizate gratuit i se
ofer mese gratuite la coal.

Sistemul colar din Suedia este compus din:

















In Suedia bacalaureatul nu exista si notarea elevilor se face din cls a-8-a. Notele fiind:
deosebit de bine, foarte bine i bine.
An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011
7.2
7.4 7.4
7.1
7.5
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB
15

Dac elevul nu merit un astfel de calificativ, el nu primete not. Evaluarea elevilor se face
prin teste pe care acetia le primesc pe tot parcursul liceului. Cei care nu reuesc s strng prea
multe puncte n liceu, mai au totui o ans prin Testul National.
Finaarea cheltuielilor pentru nvmnt difer i n funcie de structura sistemului bugetar.
n Suedia, rolul principal n finanarea instituiilor de nvmnt (cu excepia nvmntului
superior) revine bugetelor statelor sau bugetelor locale, care folosesc resurselefiscale proprii, dar
primesc i subvenii de la bugetul central sau guvernamental.
De asemenea, educaia superioar este gratuit, iar cursurile universitare sunt disponibile n
multe limbi. Astfel, singurele cheltuieli care revin parintilor si copiilor sunt cele de intretinere.
Invatamantul la distanta are o traditie lunga in Suedia. Multe dintre universitati si alte institutii de
invatamant superior ofera aceasta forma de studiu.
n Suedia sunt 61 de instituii de educaie superioar.
- 14 universiti publice
- 22 colegii universitare publice
- 3 universiti independente
- 9 colegii universitare independente
- 13 organizaii independente care au dreptul de a acorda calificare in Psihoterapie.











Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat
In Suedia cele mai mari cheltuieli pe an se inregistreaza in invatamantul superior
totalizand 15,900 Euro per student, iar cheltuielile pentru un elev din invatamantul primar sunt
aproximativ 7000 Euro.

Invatamantul din aceasta tara respecta normele sistemului Bologna si, prin urmare, este
similar celui din Romania si alte tari din Uniunea Europeana. Ca si la noi, ai nevoie de un anumit
numar de credite pentru a trece dintr-un an universitar intr-altul. Intrucat o buna parte
dintre cursuri sunt sustinute in limba engleza, nu vei avea probleme in a-ti stabili materiile de
studiu din timpul facultatii.
Invatamant primar Invatamant secundar Invatamant superior
7,000
7,600
15,900
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
16

An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011
6.3
6.7
7.1
6.7
6.9
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB






Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/


In Suedia cheltuielile publice privind invatamantul au fost cele mai mari in 2009, cu 7,1%
din PIB, iar in cele mai mici in 2007 cu 6,3% din PIB.
Studentii din ciclurile licenta si master nu pot beneficia de burse din parte universitatilor
din Suedia. Pentru a obtine, totusi, o bursa, poti apela la Swedish Institute, desi sansele de a-ti fi
acordata una sunt foarte mici (bursele se acorda tarilor foarte sarace sau cu un nivel redus de
democratie).
Doctoranzii sunt in general angajati de universitate si platiti pe toata durata studiilor
doctorale (aprox. 1450-1600 euro pe luna net, dupa taxe).
Slovacia
Slovacia are 10 de ani de nvmnt
obligatoriu. colile primare sunt de obicei
precedate de grdinie, unde copiii pot petrece
pn la 4 ani. Sistemul de educaie primar
este oficial mprit n dou "etape". Scoala
incepe de la 6 ani Educatia este finanata de
stat i toate manualele i materiale de instruire
pana la universitate sunt libere (returnate de
la sfritul semestrului). Elevii din scolile
standard primesc note la aproape toate
materiile: nota 1 cea mai buna, nota 5 cea mai
slaba. n ciuda lipsei actuale de bani,
nvmntul primar i secundar este la un
nivel destul de ridicat n comparaie cu multe
ri ale lumii. Dezavantajele sistemului de
invatamant din Slovacia sunt promovarea
insuficienta a gandirii independente si a
intiativei studentilor, o absenta completa a
invatarii creative, material didactic
Prima etapa de invatamant primar
6-10 ani
A doua etapa de invatamant primar
intr-o scoala primara 9 ani
intr-un gimnaziu 8 ani
Examen de admitere
Invatamant secundar
Invatamantul general (Gimnaziul sau Liceul,
de la 16-19 ani sau de la 10 la 18 ani)
Scoali profesionale ( Scoala profesionala
secundata de la 16-19 ani sau Liceu
profesionale de obicei de la 16-19 ani.
17

3,200
3,100
5,100
Invatamant primar
Invatamant secundar
Invatamant superior
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
nereformat si depasit, metode si programe scolare mostenite de la fostul sistem de invatamant
comunist si remunerarea relativ scazuta a cadrelor didactice, ceea ce duce la o scadere a
numarului de personal calificat. Scoala incepe de la 6 ani.
Sistemul de educaie primar este oficial mprit n dou "etape"
- prima etap de nvmnt primar - 6 ani la 10
- a doua etapa de invatamant primar incepe la varsta de 10 ani pana la 15, aceasta
"etapa" poate fi facuta ntr-o coal primar 9 ani sau ntr-un gimnaziu 8 ani.
nainte de a intra orice coal din nvmntulsecundar pentru care exist mai muli
solicitani dect locuri oferite, solicitanii trebuie s treac examenele de admitere.
Exist 2 tipuri de coli secundare:
nvmntul general (non-profesional):
> Gimnaziul, de asemenea, tradus ca liceu - 4 sau 8 ani, adic de la 16 la 19 sau de la 10 ani
pn la 18; pregtete studenii pentru nvmntul superior; se nva cel puin 2 limbi strine.
coli profesionale (pentru studeni interesai n arte, meserii):
> Scoal profesionala secundara - de obicei de la 16 la 19; de asemenea,pregtete elevul pentru
nvmntul superior
> Liceu profesional - de obicei 16 la 19; centrul de instruire.










Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

In Slovacia cele mai mari cheltuieli pe an se inregistreaza in invatamantul superior
totalizand 5,100 Euro per student, iar cheltuielile pentru un elev din invatamantul primar si cel
secundar sunt aproximativ egale.
Slovacia a semnat si a adoptat procesul de invatamant de la Bologna, care asigura un
cadru comun pentru invatamantul superior din Europa.
Procesul Bologna nu presupune uniformizarea nvmntului superior din diverse ri, ci
armonizarea sa, dup urmtoarele principii:
o structur n dou trepte:
treapta de studii universitare de licen, de 3 4 ani;
treapta de studii universitare de masterat, de 1 2 ani, urmat simultan sau ulterior
de doctorat;
un sistem comun de credite de studiu transferabile (ECTS) de echivalare a studiilor, care s
permit o ct mai larg mobilitate a studenilor;
18

4.0
3.6
3.9
3.6
3.7
3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 4.0 4.1
An 2007
An 2008
An 2009
An 2010
An 2011
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB
un supliment de diplom care s permit compararea diplomelor pentru a favoriza integrarea
cetenilor europeni pe piaa muncii i de a mbunti competitivitatea nvmntului
superior european pe plan mondial.
















Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/
In anul 2007, cheltuielile publice privind invatamantul au fost cele mai mari de 4,0% din
PIB, iar cele mai mici s-au inregistrat in anii 2008 si 2010 cu 3,6% din PIB.
Toti cetatenii din tarile membre ale UE sunt scutiti de plata taxei de scolarizare. Poti
beneficia de bursa de studiu din partea guvernului Republicii Slovace sau poti obtine una direct
din Romania, prin intermediul, de pilda, a Agentiei de Credite si Burse de Studii. Institutiile de
invatamant superior din Republica Slovaca sunt de trei tipuri: publice, de stat (academia de
politie, militara si scoli medicale) si private.

Cehia

Cehia este considerata una dintre tarile cu un sistem de invatamant performant, ce ofera
programe de studiu atat in limba engleza, cat si alte limbi straine, in functie de nevoile
studentilor straini.
Organismul care guverneaza intregul sistem educational este Ministerul Educatiei,
Tineretului si Sportulu), care elaboreaza de asemenea documente de strategie si proiecte de legi
relevante. Invatamantul prescolar (uzual pentru copii cu varsta intre 3-6 ani) se desfasoara in
gradinite. Prin intermediul activitatilor desfasurate individual sau in grup, copiii invata reguli
elementare de comportament si isi dezvolta deprinderile de comunicare. Educatia de baza este
realizata prin finalizarea cu succes a scolii primare sau al ciclului inferior de 6 sau 8 ani al
gimnaziului (scoala generala secundara).
19

Invatamantul
general are o perioada de
9 ani si este impartit in
doua cicluri. Primul ciclu
(5 ani) se desfasoara in
scolile primare, al doilea
ciclu (4 ani) se poate
desfasura in cadrul
gimnaziului de 6 si 8 ani
si in conservatoare de 8
ani. In cadrul scolilor
secundare elevii sunt
pregatiti fie pentru o
profesie, fie pentru
continuarea studiilor.
Aceste scoli asigura
educatia generala sau educatia profesionala. Varsta de admitere in scolile secundare (cu exceptia
gimnaziului de 6 si 8 ani si sectia de dans de la conservator) este de 15 ani. Durata normala a
programului de invatamant secundar este de 2 - 4 ani, in functie de tipul scolii. Tipurile
principale de scoli din invatamantul secundar sunt gimnaziul, scoala secundara tehnica si scoala
secundara profesionala. Prin natura sa invatamantul profesional superior apartine de
invatamantul tertiar.
Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

In general cheltuieile pentru studenti din invatamantul superior sunt cele mai mari
totalizand 7,100 Euro, in timp in invatamantul primar aproximativ la jumatate, 2,900 Euro
Scoala superioara profesionala dezvolta si aprofundeaza cunostintele si aptitudinile
acumulate pe parcursul nivelului secundar, si ofera pregatire practica in vederea obtinerii unei
bune performante in cadrul activitatilor solicitante. Institutiile de invatamant superior sunt cele
Invatamantul primar
Dureaza 9 ani
Ciclul primar - 5 ani - scoli
primare
Ciclul secundar - 4 ani
Invatamantul secundar
Varsta de admitere 15 ani
Durata normala 2-4 ani in
functie de tipul scolii
Tipurile de scoli secundare:
Gimnaziul, scoala secundara
tehnica si scoala secundara
profesionala
Invatamant primar
Invatamant secundar
Invatamant superior
2,900
4,800
7,100
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
20

4.6
4.1
4.5
4.4
4.6
An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB
care asigura educatia pentru programele de licenta si master. Absolventii programului de master
pot continua studiile in cadrul programului de obtinere a doctoratului si pregatirea pentru
cercetare si activitati creative. Exista institutii de invatamant superior publice, de stat si private.
Sistemul de invatamant include de asemenea invatamantul artistic primar, educatia lingvistica si
educatia ca parte a activitatilor din timpul liber.
Cetateni ai altor state UE sau din afara spatiului UE (care au rezidenta legala pe teritoriul
Republicii Cehe) au acces la educatie si servicii scolare in aceleasi conditii cu cetatenii cehi.
nvmntul superior din Republica Ceh se bucur de o reputaie bun n ntreaga lume
datorit nivelului nalt al calitii, care este protejat de un sistem naional de reglementare i
garanie a calitii. Invatamantul superior a ramas, in esenta, nereformat. Republica Ceha are cel
mai mic procent de studenti inscrisi in invatamantul universitar si cel mai mare procent de
absolventi ai invatamantului liceal din tarile membre ale OCDE (Organizatia de Cooperare si
Dezvoltare Economica). Invatamantul superior fiind finantat de stat si gratuit, ofera locuri
insuficiente pentru cererea de absolventi de invatamant superior in crestere, iar procesul de
admitere este foarte competitiv.
Datorita punctelor slabe inregistrare din sistemul de invatamant ceh, cum ar fi, sistemul
de invatamant secundar foarte diversificat fata de cel tertiar, acest lucru contrastand cu tarile care
au un sistem de invatamant dinamic. Un mediu institutional slab.
7












Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/
In 2007 si 2011 s-au inregistrat cele mai mari cheltuieli publice privind invatamantul ele
reprezentand 4,6% din PIB, iar cele mai mici in anul 2008 cu 4,1% din PIB.




7
http://www.publicserviceeurope.com, Articol: Czech education system 'needs reforms', Anul 2011
21


Bulgaria

Reeaua instituional a sistemului de
nvmnt general din Bulgaria cuprinde 11
tipuri de coli, n funcie de nivelul de
nvmnt i de profilul instituiilor: coli
primare, coli de nvmnt secundar
inferior, coli generale (nvmnt primar i
secundar inferior), licee, licee specializate,
coli de nvmnt secundar superior
general, licee profesionale, coli
profesionale, colegii profesionale, coli de
sport, coli de arte i coli speciale. Exist 7
forme de nvmnt: de zi (principala form
de nvmnt i cea mai rspndit), seral,
cu frecven redus, prin coresponden,
individual, independent i la distan.
Scolarizarea obligatorie este de 10 ani. Copiii
incep scoala la 6 sau 7 ani, iar la varsta de 16
sau 17 ani ei pot opri studiile daca doresc sau daca o doresc parintii.
nvmntul general / de baz (primar i secundar inferior) cuprinde dou cicluri:
primul ciclu, cu durata de patru ani (clasele I - IV);
al doilea ciclu, cu durata de patru ani (clasele V - VIII).
nvmntul secundar superior (clasele IX - XII) cuprinde: nvmntul general,
nvmntul de profil i nvmntul profesional. nvmntul secundar superior general este
organizat n licee generale/ teoretice i are durata de patru ani. nvmntul secundar superior de
profil se desfoar n licee specializate (limbi, arte, matematic etc.) i are durata de cinci ani,
ncepnd cu clasa a VIII-a.
Liceele profesionale i colegiile profesionale ofer educaie i formare profesional.
Durata colarizrii la liceele profesionale este de patru ani, dup terminarea nvmntului de
baz, iar durata studiilor la colegiile profesionale este de doi ani, dup finalizarea nvmntului
secundar superior.
nvmntul secundar superior se finalizeaz dup ce elevii au promovat clasa a XII-a i
examenele de absolvire la disciplinele studiate. Absolvenii primesc o diplom de nvmnt
secundar superior, care le d dreptul s-i continue studiile sau formarea profesional la un nivel
superior.
nvmntul superior se desfoar n trei tipuri de instituii: colegii, instituii de
nvmnt superior specializate i universiti. Educaia la colegii are o orientare practic i se
Invatamantul general
(primar si secundar inferior)
Invatamant secundar
superior (cls 9-12)
Invatamant superior (colegii,
instituii de nvmnt superior
specializate i universiti)
Primul ciclu ( cls 1-
4)
Al doilea ciclu (cls 5-
8)
22

An 2007
An 2008
An 2009
An 2010
An 2011
4.1
4.6
4.5
4.1
4.2
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB
finalizeaz cu dobndirea unei calificri i cu acordarea titlului de Specialist n. Durata
studiilor este de trei ani.

Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat
Bulgaria cheltuiesc cel mai mult in invatamantul superior circa 3,600 Euro per student pe
an si cel mai putin in invatamantul primar aproximativ 2,500 Euro pe an.
Universitile i instituiile de nvmnt superior specializate ofer programe de studii
care se finalizeaz cu dobndirea unei calificri i cu acordarea titlurilor de Liceniat i de
Master i programe care se finalizeaz cu acordarea titlului tiinific de Doctor. Durata
studiilor este de 4+1,5+3 ani. Studenii care promoveaz un ciclu de nvmnt superior i pot
continua studiile n urmtorul ciclu. La acest nivel, exist trei forme de nvmnt: de zi, cu
frecven redus i la distan. Bulgaria are 20 de institute de nvmnt superior, o universitate
la Sofia.
Parlamentul bulgar a adoptat un proiect de lege care prevede introducerea unor ore de
educatie militara in scoli. ncepnd din anul 2012, elevii din clasele a IX-a i a X-a vor avea cte
5 ore pe an de educaie militar. Studenii de la universitile civile vor avea posibilitatea s se
nscrie la cursuri militare.
8












8
www.agerpres.ro, Articol: Bulgaria introduce educaia militar n coli, Anul 2012
Invatamant primar
Invatamant secundar
Invatamant superior
2,500
3,300
3,600
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
23

Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/
In anul 2008, Bulgaria a inregistrat cele mai mari cheltuieli publice privind invatamantul
ele reprezentand 4,6% din PIB, iar in 2007 si 2010 cele mai mici cheltuieli publice fiind de 4,1%
din PIB.
Romania

In tara noastra finantarea cheltuielilor pentru educatie se asigura printr-un complex intreg
de planuri financiare si bugete:
Bugetul de stat si bugetele locale pentru finantarea invatamanului de stat
Mijloace extra bugetare consitituite in special din taxele de scolarizare si alte taxe
colaterale atat pentru finantarea invatamantului superior de stat, cat si al cel
preuniversitar privat.
Cheltuielile agentilor economici determinate de organizarea de cursuri privind
pregatirea profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsorizari si
donatii catre institutile publice de invatamant etc.

Sistemul educativ romnesc este structurat pe mai multe nivele. Fiecare nivel are propria
sa form de organizare i este subiectul legislaiei n vigoare. Grdinia este opional ntre 3 i 6
ani.

colarizarea ncepe la vrsta de 7 ani (cteodat la 6 ani) i este obligatorie pn n clasa
a zecea (de obicei, care corespunde cu vrsta de 16 sau 17 ani). nvmntul primar i secundar
este mprit n 12 sau 13 clase. nvmntul superior este aliniat la Spaiul european al
nvmntului superior.
In Romania invatamantul prescolar, primar, gimnazial si cel liceal este un invatamant de
stat. Este asigurat prin finantare din fonduri publice, iar invatamantul superior cu activitatile sale
adiacente, are o importanta componenta de natura privata. La finantarea invatamantului superior
participa aproape deopotriva atat statul, prin intermediul bugetului de stat precum si sectorul
privat, prin contributii sub forma taxelor scolare, datorate de cei care acced la aceasta forma de
invatamant. n sistemul de nvmnt din Romnia, ca i n alte ri, exist forme de nvmnt
cu caracter tehnic (ucenici,profesional) reclamate de necesitatea pregtirii unor cadre pentru
nevoile directe ale ntreprinderilor.
In Romania invatamantul prescolar, primar, gimnazial si cel liceal este un invatamant de
stat. Este asigurat prin finantare din fonduri publice, iar invatamantul superior cu activitatile sale
adiacente, are o importanta componenta de natura privata. La finantarea invatamantului superior
participa aproape deopotriva atat statul, prin intermediul bugetului de stat precum si sectorul
Gradinita
intre 3-6 ani
optionala
Invatamantul
primar
obligatoriu
cls 1-8 (intre 7-
14 ani )
Invatamantul
secundar
cls 9-12 sau 9-
13
obligatoriu
pana in cls 10
(16-17 ani)
Invatamantul
superior
Universitati
24

Invatamant primar
Invatamant secundar
Invatamant superior
2,500
3,300
3,600
Cheltuieli per elevi si studenti pe an
privat, prin contributii sub forma taxelor scolare, datorate de cei care acced la aceasta forma de
invatamant. n sistemul de nvmnt din Romnia, ca i n alte ri, exist forme de nvmnt
cu caracter tehnic (ucenici,profesional) reclamate de necesitatea pregtirii unor cadre pentru
nevoile directe ale ntreprinderilor.


Specificul diverselor niveluri de organizare ale invatamantului este urmatorul:
nivelul invatamantului primar este axat pe dobandirea culturii generale de factura
instrumentala (dobandirea deprinderilor de scriere, citire, de calcul, initierea in limbaje
specifice);
nivelul invatamantului secundar inferior / gimnazial urmareste dobandirea culturii
generale de baza (cunostinte fundamentale din principalele domenii ale cunoasterii);
nivelul invatamantului secundar superior / liceal vizeaza orientarea culturii generale
spre anumite domenii de cunoastere (stiinta, socio-uman, tehnologie, economie), cu deschidere
spre cultura optionala de specialitate;
nivelul invatamantului profesional inglobeaza orientarea inspre dobandirea culturii de
specialitate necesare practicarii unei anumite profesii;
nivelul invatamantului superior / universitar este axat pe aprofundarea teoretico-
practica specializata a unui anumit domeniu de cunoastere.
Conform Legii nr. 05/01/2011, art. 8 Pentru finanarea educaiei naionale se aloc anual
din bugetul de stat i din bugetele autoritilor publice locale minimum 6% din produsul intern
brut al anului respectiv. Suplimentar, unitile i instituiile de nvmnt pot obine i utiliza
autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare tiinific se aloc anual, de la bugetul
de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Sistemului educaional romnesc nu va beneficia de o finanare de 6% din PIB pn n
2014, aa cum prevedea noua Lege a educaiei naionale (nr.1/201), se arat n Strategia Fiscal
Bugetar pentru 2012-2014.
9















Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

9
http://www.realitatea.net, Articol: Funeriu: Vom avea 6% din PIB pentru educaie atunci cnd economia i va permite, Anul
2011


25

In Romania cheltuielile per elevi si studenti din invatamantul superior sunt cele mai mari
ele reprezetand 3,600 de Euro pe an, in timp ce pentru elevii din invatamantul primar, Romania
cheltuieste 2,500 de Euro pe an
Finantarea insitutilor de invatamant superior se face baza unui contract incheiat intre
Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si institutia respectiva de invatamant.
Aceste sume se aloca prin doua modalitati:
Finantare de baza se asigur n funcie de numrul de studeni i doctoranzi admii
la studii fr tax precum i n funcie de ali indicatori specifici activitii de
nvmnt,n special de cei referitori la calitatea prestaiei n nvmnt
Finantare complementara - se realizeaz prin subvenii pentru cazare i mas,fonduri
alocate pe baz de prioriti i norme specifice pentru dotri i alte cheltuieli de
investiii i reparaii capitale, precum i fonduri allocate pe baze competiionale
pentru cercetare tiinific universitar.
n prezent, n Romnia exist:
- 56 de instituii de nvmnt superior de stat acreditate (49 de instituii de
- nvmnt superior de stat civile state i 7 universiti militare);
- 29 de instituii de nvmnt superior particular acreditate;
- 28 de instituii de nvmnt superior particular acreditate autorizate s funcioneze provizoriu;
- 6 coli postuniversitare.
Tipurile de instituii de nvmnt superior din Romnia sunt:
- Academiile, instituii de nvmnt superior care i pregtesc absolvenii pentru un anumit
domeniu (economie, muzic etc).
- Universitile Politehnice, care pregtesc studenii pentru domeniile de studii tehnice.
Sumele alocate invatamantului au scazut foarte mult in ultimii ani. Chiar daca salariile au
fost reduse cu 25% in mediul bugetar, inclusiv in invatamant, sumele alocate de la bugetul de stat
pentru educatia scolara au scazut si mai mult. In 2010, a fost alocata de la bugetul de stat suma
de 4,31 miliarde de lei pentru invatamant. Cu doi inainte, in 2008, suma alocata de stat pentru
invatamant se ridica la 7,36 miliarde de lei.
Nici o universitate din spatiul romanesc nu intra in topul Shanghai al celor mai
performante 500 universitati din lume. Cehia, Polonia si Ungaria sunt prezente in clasament, in
vreme ce Romania ramane complet exclusa.
Iata doar cateva dintre exemplele care evidentiaza decalajele ce ne despart de Uniunea
Europeana. Ele se traduc, evident, in performante economice mai scazute. Nu trebuie sa ne
surprinda, asadar, ca:
- capacitatea de inovare a economiei romanesti se situeaza la putin peste o treime din nivelul
mediu european (conform Raportului anual al Comisiei Europene: European Innovation
Scoreboard, 2005);
- angajatii nostri in servicii high-tech reprezinta 1,4% din totalul fortei de munca angajate, fata
de 3,3% media UE;
- exportam produse high-tech in proportie de doar 3% din totalul exporturilor, fata de 18%
media UE;
- capacitatea noastra de inovare se situeaza la o treime din media europeana;
26

An 2007
An 2008
An 2009
An 2010
An 2011
4.0
3.8
3.5
4.0
2.7
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul
% din PIB
- suntem incapabili sa ne capitalizam proprietatea intelectuala - numarul de brevete, marci noi
sau desene si modele industriale noi inregistrate la nivel comunitar in ultimii ani este infima.
Anul 2012 aduce schimbri importante n nvmnt: grupa pregtitoare obligatorie,
concurs la coal n loc de titularizare i bani mai puini pentru universitile slabe.
n septembrie 2012 vor exista dou tipuri de nscriere n nvmntul primar:
nmatricularea direct n clasa I, pentru copiii nscui n 2005 i nscrierea n clasa pregtitoare,
pentru cei nscui n anul 2006.
n Parlament a fost pregtit chiar un proiect prin care obligativitatea parcurgerii grupei
pregtitoare s fie amnat cu minimum un an , astfel nct colile s aib timpul necesar pentru
a face rost de spaii adecvate noilor cerine.
Pe lng schimbrile de structur, nvmntul preuniversitar va avea parte i de o nou
schem de finanare. Sistemul ce are la baz alocarea fondurilor n funcie de corpul profesoral
va fi nlocuit cu finanarea per elev. Astfel, fondurile vor fi alocate innd cont n primul rnd de
numrul elevilor colii n fiecare unitate de nvmnt, existnd i posibilitatea alocrii unor
sume suplimentare n funcie de performana colii.
Bani mai puini pentru universitile slabe i posibilitatea reintroducerii examenului de admitere
n faculti.
10

Practic, MECTS (Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului) intenioneaz
s sporeasc finanarea celor 12 rectoratele aflate n prima grup valoric i s reduc n mod
considerabil cheltuielile cu instituiile de nvmnt superior aflate la coada clasamentului.


Sursa: http://cia-world-fact-book.findthedata.org/


10
http://www.gandul.info/news/anul-nou-2012-aduce-schimbari-importante-in-invatamant-grupa-pregatitoare-obligatorie-
concurs-la-scoala-in-loc-de-titularizare-si-bani-mai-putini-pentru-universitatile-slabe-9118544
27

7.8
7.7
8.3
7.9
8.0
7.2
7.4 7.4
7.1
7.5
6.3
6.7
7.1
6.7
6.9
4.0
3.6
3.9
3.6
3.7
4.0
3.8
3.5
4.0
2.7
4.1
4.6
4.5
4.1
4.2
4.6
4.1
4.5
4.4
4.6
An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011
Evolutia cheltuielilor publice privind invatamantul (grafic comparativ 2007-2011)
% din PIB
Danemarca Cipru Suedia Slovacia Romania Bulgaria Cehia
Cheltuielile publice privind invatamantul au fost inregistrate in anul 2007 si 2010, ele
reprezentand 4,0% din PIB, iar cele mai mici cheltuili publice privind invatamntul au fost in
2011, reprezentand doar 2,7% din PIB.






Sursa: Key Data on Education in Europe 2012, Eurydice, Eurostat

Dupa cum se observa in grafic tarile care cheltuiesc cel mai mult privind invatamantul
sunt Danemarca, Cipru si Suedia, iar tarile care cheltuiesc cel mai putin sunt Slovacia, Romania,
Bulgaria si Cehia.













28






Bibliografie:

1. Key data on Education in Europe 2012, European Comision
2. Education at a Glance - 2011, OECD Indicators
3. https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/498
4. http://www.stiriong.ro/library/files/stare_invatamant_2009.pdf
5. Finane Publice, Iulian Vcrel, Editura Didactic i Pedagogic, ediia IV, Bucureti
2003
6. Finante Publice, Iulian Vacarel, Anghelache Gabriela, Editura Didactic i
Pedagogic, ediia II, Bucureti 1999
7. http://europa.eu/legislation_summaries/education_training_youth/lifelong_learning/
c11088_ro.htm
8. www.edu.ro/index.php/articles/10913