Arhimandrit Sofian Boghiu

staretul Mnstirii Antim din Bucuresti

Smerenia si dragostea,
nsusirile tririi ortodoxe
Carte tiprit cu binecuvntarea
Prea Fericitului Printe Teoctist,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne
Editia a IIa revi!uit si adu"it
Fundatia Traditia Romneasc
#sociatia $tudentilor Crestini Ortodocsi Romni
Bucuresti, %&&%



Cuvnt nainte
Cule"ere de povtuiri duhovnicesti, contemporan nou asadar o dovad c "ndirea si
trirea crestin sunt nu numai cu putint, ci vii si lucrtoare 'n aceast epoc pe care Cuviosul
Paisie, $taretul (nstirii )eamt, o numea, 'nc de acum trei veacuri, *vremile cumplite de
acum+ , cartea de ,at este, deopotriv, un document al vietii reli"ioase romnesti de la
cumpna dintre al doilea mileniu si cel deal treilea- .ntele"erea deplin a acestor s,aturi ctre
tineri, rostite de Printele #rhimandrit $o,ian, sar cuveni lr"it cndva prin re,eriri la ,iliatia
spiritual a Prea Cuviosiei sale, la ucenicia sa 'n vetre vestite ale monahismului nostru de
dincolo si dincoace de Prut, prin mrturii despre Printii de un "nd si o vietuire cu dnsul din
mnstirile Cernica, $,ntul #ntim sau Plumbuita, ca Ioan cel $trin, /aniil 0$andu Tudor1,
Petroniu, Benedict 2hius, Felix /ubneac, /amian $to"u si altii-
.n anii imediat urmtori celui deal doilea r!boi mondial, 'n special pn la 'ntetirea
pri"oanei comuniste 0dar si dup aceea1, se a,lau 'n Bucuresti s,inte lcasuri cu viat litur"ic
intens, cu slu3itori de mare vrednicie4 erau duhovnici 'mbunttiti care au 'mplinit 'mpreun
misiunea providential de 'mbrbtare si 'ndrumare crestin a credinciosilor Bisericii noastre-
Cursul vietii duhovnicesti 'ntro comunitate crestin se aseamn adesea ,irelor de ap,
numite ponoare, cnd se strecoar pe sub pmnt si i!bucuri, cnd ies din nou la supra,at-
Traditia ru"ciunii ne'ncetate si a cutrii cilor desvrsirii prea s ,i intrat la noi 'ntro
perioad de secet 'n secolul al 5I5lea, dup 'n,lorirea 'nvtturilor ,ilocalice si a vietuirii
monahale din deceniile de aur ale re'nnoirii isihaste de sub povata Cuviosului Paisie si a
ucenicilor lui- /ar undele cristaline si dttoare de viat ale Traditiei au iesit din nou la
lumin, curate si puternice, 'n anii dintre cele dou r!boaie4 ele au rodit 'n o"orul credintei
romnesti atunci cnd rvna tre!vitoare a Printelui /umitru $tniloae si a duhovnicilor din
sihstriile Carpatilor lea deschis matc nou ctre cei 'nsetati de *ap slttoare 'ntru viat
vesnic+, din care cel ce va bea *nu va mai 'nseta 'n veac+ 0Ioan 6, 761- .n ponoare, sub cele
patru decenii de suspiciune si represiune o,icial ,at de orice mani,estare de *misticism+,
aceste i!voare de ap vie au ,ost pstrate limpe!i 'n taina relatiei dintre duhovnici si ucenici,
artndusi din nou puterea re"eneratoare 'n Biserica Ortodox Romn umilit, nedrepttit,
dar nebiruit-
Care au ,ost resursele de #devr si Trire ce au 'ntrit crestintatea romneasc 'n anii ei de
'ncercare sa v!ut dup decembrie 7898 din ridicolul o,ensivei sectelor trimise pentru o
*misiune+ inutil si absurd 'ntro tar 'n care Cuvntul ,usese predicat cu dou milenii 'n
urm de $,ntul #postol #ndrei, 'ntemeinduse ast,el una dintre cele mai vechi si mai
puternice Biserici- $a v!ut, de asemenea, din cererea si rspndirea 'mbelsu"at a crtilor
mult timp inter!ise de cen!ura ateist, a acestor i!voare de 'nvttur si vietuire crestin pe
care se 'ntemeiase cu cinci veacuri 'n urm 'nssi cultura romneasc- $a v!ut, mai ales, din
'ntoarcerea ctre Cuvntul dumne!eiesc a celor lipsiti de puterea :ui !iditoare; cum ar ,i
tinerii studiosi ai acestei tri, nu numai teolo"i, ci din toate ramurile cunoasterii, dornici,
pentru viata lor, de temei si"ur si orientare nertcit, cuttori ai :uminii care risipeste
'ntunericul si con,u!ia *veacului cumplit de acum+-
Rostul providential al 'ntlnirii dintre povetele iscusite ale Printelui $o,ian si setea de adevr
a tinerilor din #sociatia $tudentilor Crestini Ortodocsi Romni 0#$COR1 apare din
mrturisirea care 'ncheie cartea de ,at- .n numele celor de un "nd si o inim cu el, care iau
'ncredintat, pentru anii "rei de 'nceput, problemele asociatiei, cu intuitie si"ur si ascultare de
ucenic, Tudor Popescu a cerut rspunsuri si solutii iscusitului dascl si chip de viat
duhovniceasc din (nstirea $,ntului #ntim, Printelui ale crui cuvinte !iditoare de su,let
'mpletesc ,irul traditiei paisiene cu experienta "rupului de ru"ciune si re,lectie crestin
*Ru"ul #prins+-
Prin aceast carte, o parte dintre studentii bucuresteni preocupati de viata 'ntru <ristos au ales
si cear cuvnt de mntuire Printelui $o,ian, 'ntrit 'n lucrarea lui de 'nvttura Printilor
,ilocalici 0'mprosptat de Printele $tniloae si de pilda unui isihast al vremurilor noastre,
venit chiar din in,ernul totalitar sovietic1 si sporit prin 'ncercrile proprii din temnitele
comuniste-
.n s,aturile Printelui #rhimandrit, tinerii din #$COR au a,lat arme de aprare 'n lupta cu cel
putin patru capcane cu care se con,runt a!i cuttorii #devrului- Cartea de ,at se adresea!
'ns nu numai tinerilor, ci oricui 'si 'ncepe urcusul duhovnicesc, pentru c, 'n acest domeniu,
cei mai multi suntem abia la 'nceputul drumului, indi,erent de vrst-
Citind, si multumim Printelui $taret pentru povetele sale, cunoscnd c recunostinta
noastr io putem arta 'ntrun sin"ur chip; 'mplinind cele pe care cu 'ntelepciune si cu
dra"oste ni le spune-
#cademician =ir"il Cndea


Scurte repere biografice
$a nscut la > octombrie 787% 'n Basarabia, comuna Cuconestii=echi, 3udetul Blti4
la vrsta de 76 ani, 'n toamna anului 78%?, intr ca ,rate la schitul Ru"hi$oroca4
'ntre anii 78%978@% a urmat scoala de cntreti bisericesti de la mnstirea /obrusa$oroca4
seminarul monahal de la mnstirea Cernica, 'ntre anii 78@%786&4
la %A decembrie 78@>, ca elev 'n seminar, primeste tunderea 'n monahism, schimbndusi
numele din $er"hie 'n $o,ian4
la ? au"ust 78@8 este hirotonit diacon, 'n catedrala din orasul Blti de ctre .nalt Prea
$,intitul (itropolit Tit $imedrea, pe atunci episcop de Blti4
urmea! #cademia de #rte Frumoase din Bucuresti, 'ntre anii 786&786A4
Facultatea de Teolo"ie din Bucuresti 'ntre anii 786%786?4 licentiat 'n teolo"ie 'n octombrie
786?, cu lucrarea *Chipul (ntuitorului 'n icono"ra,ie+4
'n 786A este hirotonit preot pe seama mnstirii #ntim din Bucuresti4
'ntre anii 786A78A& particip la 'ntlnirile Ru"ului #prins de la mnstirea #ntim4
la 7A iunie 78A& este numit staret al mnstirii #ntim4
'ntre anii 78A678A9 este staret la mnstirea Plumbuita din Bucuresti4
'n anul 78A9 este arestat si 'nchis sub acu!atia *de uneltire contra ordinii sociale prin
activitate mistic dusmnoas 'n cadrul or"ani!atiei Ru"ul #prinsBB4 este condamnat la 7? ani
de munc silnic, dar este eliberat 'n urma decretului "eneral de "ratiere din 78?64
'n anul 78?> revine la mnstirea #ntim4 pn 'n anul 7889, cnd "rave probleme de
sntate nu iau mai permis, printele arhimandrit sia ,ormat cu rbdare, 'n scaunul
spovedaniei, sute de ucenici, ,iind numit, pe drept cuvnt, *apostolul Bucurestiului+-


''oi cine !iceti c sunt "u#''

Cnd unii oameni nu "sesc rspuns la 'ntrebarea Ta; BB=oi cine !iceti c sunt EuCBB, atunci eu,
/oamne, sunt ,ericit c pot s Te vd pe Tine, /umne!euOm si Om/umne!eu-
.n scutecele srace, pe paiele din ieslea "ra3dului 'ntunecos din Bethleem, Te vd omD .n
"lasul 'n"erilor, 'n lumina care .ti 'nvluie locuinta srac, Te recunosc /umne!euD
Cnd ,u"i 'n E"ipt de ,rica lui Irod, Te vd om slab- Cnd, 'n E"ipt, vd idolii din temple
striviti la pmnt prin sosirea Ta, Te vd /umne!eu atotputernic-
Cnd 'n )a!aret, 'naintea lui /umne!eu si a oamenilor, cresti cu anii si cu 'ntelepciunea, Te
vd om Care nai a3uns 'nc la vrsta desvrsit-
Iar cnd la doispre!ece ani stai 'n mi3locul 'nvtatilor din Templu, ascultndui si 'ntrebndu
i, pe ln" uimirea crturarilor m uimesc si eu si mrturisesc 'ntelepciunea vesnic, ascuns
'n omenirea Ta-
Om esti cnd Tie ,oame, om esti cnd dormi 'n corabie- /ar cnd Te plimbi pe valuri, cnd
poruncesti ,urtunii si vnturilor, cnd saturi cinci mii de oameni cu cinci pini Te vd
/umne!eu-
Cnd Te cobori 'n ru si Te bote!i, cnd Te pln"i c nu ai nici o piatr unde sTi odihnesti
capul, cnd Te lasi prins si le"at, Te vd om, 'ncon3urat de slbiciuni omenesti-
Cnd 'ns cerul se deschide si de sus /umne!eu Tatl "lsuieste BB#cesta este Fiul (eu cel
iubit 'ntru Care am binevoitBB, cnd asterni la pmnt pe clii Ti, cnd sub picioarele Tale
pmntul se cutremur, cnd soarele se 'ntunec, nesu,erind s vad rsti"nirea Ta, atunci Te
vd /umne!eu-
Cnd Te vd mort pe cruce, vd pe omul durerilor-
Om esti 'n mormntul pecetluit-
Cnd iesi din mormnt, nestricnd pecetile, esti /umne!eu-
Cu acesti ochi, cu aceast inim, cu aceast credint, m apropii si eu de ieslea srac din
Bethleem, care a ,ost lea"nul Tu, /oamne- .mi plec "enunchii cu pstorii cei simpli si cu
ma"ii cei 'ntelepti si m 'nchin /umne!eului meu, ,cut Om pentru mine si pentru noi toti-
Bethleem, 78>&


$espre ceasul neasteptat al mortii
$e multe ori moartea i prinde pe oameni nepregtiti% $e ce $umne!eu nu ngduie s
ne cunoastem momentul mortii# Ce este bine s facem#
Frati crestini,
:a portile cettii )ainului asa cum ne spune $,ntul Evan"helist :uca 0>, 777?1 se
'ntlnesc dou convoaie de oameni; din cetate iesea un convoi de 'n"ropare, 'n care o mam
vduv, cu inima s,siat de durere, petrecea la cimitir pe unicul su ,iu, iar din a,ara cettii
venea Iisus <ristos, urmat de ucenicii $i si de o multime de credinciosi-
/omnul Iisus, 'nduiosat de marea durere a srmanei vduve, se apropie de ea si 'i spune
cuvintele; BB)u pln"eDBB- #poi, apropiinduse de sicriul tnrului si unicului ei ,iu, rosteste
dumne!eiestile $ale cuvinte; BBTinere, tie 'ti !ic, scoalteDBB- Iar cel mort pn 'n clipa aceea s
a ridicat si a 'nceput a "ri- .n marea tcere care sa asternut atunci peste cele dou convoaie,
(ntuitorul la redat pe tnr, viu, mamei sale- Biata mam, poate, a mai plns si dup aceea,
dar plnsul ei era plns de bucurie, pentru c durerea 'ncetase4 iar multimea a ,ost cuprins de
,ric si toti preamreau pe /umne!eu pentru aceast 'nviere din morti, svrsit 'n v!ul
tuturor-
Frati crestini,
Tnrul din )ain, mort cnd nu se astepta, ne dovedeste ,iecruia dintre noi c moartea ,r
de veste 'i poate surprinde nu numai pe btrni si btrne, ci chiar si pe tineri-
/e obicei tnrul, si nu numai el, se "ndeste la toate, numai la moarte nu vrea s se
"ndeasc- /ac 'i aminteste cineva despre aceasta, el rde cu dispret sau cu nepsare, ca si
cum nu va muri niciodat si deci nu se cuvine si 'ntuneci viata cu asemenea "nduri- Ca si
cum moartea este numai pentru altii, nu si pentru el-
Totusi moartea vine pe neasteptate si pentru copilul din lea"n, si pentru tnrul nepstor, si
pentru btrnul 'nlbit de ani-
Cartea $,nt ne spune c ceasul mortii, la ,el ca si BB!iua /omnului vine asa, ca un ,ur
noapteaBB 0I Tesaloniceni A, %1- $titi c tlharul niciodat nu se anunt cnd vine la ,urat- El
apare cnd nu te astepti, cnd toti dorm ,r nici o "ri3- #sa ,ace de multe ori si moarteaD
Cnd omul crede c viata nui mai este amenintat de nici o prime3die, cnd se scu,und 'n
treburile obsnuite ca 'ntrun somn adnc, tocmai atunci se apropie moartea, ca si curme
rtcirea vietii-
$e multe ori moartea i prinde pe oameni nepregtiti%
.n cartea pro,etului /aniel din Biblie, ni se aminteste visul re"elui )abucodonosor din
Babilon- .ntro noapte, acel ,alnic re"e din Babilon a visat un copac urias, cu vr,ul pn la
cer si cu ramurile pn la mar"inile pmntului4 ,run!ele copacului erau ,rumoase, iar roadele
sale erau mari si "ustoase si din ele se hrneau semintiile oamenilor si toate vietuitoarelor-
/ar, pe cnd copacul se 'nlta tot mai ,alnic, un "las din cer sa au!it !icnd; BB/oborti
copacul si tiatii cren"ile, scuturati ,run!ele lui si 'mprstiati roadele luiBB 0/aniel 6, 771-
Re"ele )abucodonosor sa 'n"ro!it- :a cererea lui, pro,etul /aniel 'i tlmceste visul, care
'nsemna s,rsitul nprasnic al vietii lui )abucodonosor, ca pedeaps pentru nedrepttile sale-
/ar visul, cu porunca de a BBdobor' copaculBB, mai 'nseamn si s,rsitul 3alnic al ,iecrui om-
Cci ce altceva este omul dect un pom sdit pe pmnt care, la porunca lui /umne!eu, cade
ca si lovit de trsnet ori un ,ir de iarb cosit sau smuls din rdcinC
$e 'ntmpl uneori ca, 'n vecintatea noastr, s cunoastem un om 'ndestulat cu de toate, bine
v!ut de cei din 3ur, care 'l privesc si 'l laud ca pe un pom ,rumos si plin de road- Ramurile
neamului su se 'ntind 'n lun" si 'n lat, 'n rubedenii numeroase- Este sntos si tnr, toti din
3urul lui 'i urea! s triasc multi ani-
/ar, tocmai 'n clipa cnd parc nici o umbr nui tulbur ,ericirea, deodat, rsun si pentru el
cumplitul "las; BB/oborti copaculDBB- $i porunca se 'mplineste, iar moartea 'l loveste pe
neasteptate; su"rumat de cancer sau de o boal de inim, !drobit de un accident nedorit de
nimeni sau lovit, sub o alt ,orm, de o moarte nprasnic- Cei din 3ur a,l cu uimire c cel
plin de viat pn acum cteva ore sa stins din lumea de aici, pentru totdeauna-
Cte 'ntmplri din acestea nu va ,ost dat s vedeti 'n 3urul dumneavoastr, 'n ,amiliile
dumneavoastr sau 'ntre cunoscutiCD
Ceea ce este mai dureros nu este numai ,aptul c moartea vine ,r de veste, ci mai ales c ea
'i surprinde pe oameni nepre"titi pentru acest pas decisiv-
)u putem sti ct de pre"tit sau ct de nepre"tit de moarte a ,ost tnrul din )ain- Fiind 'ns
unicul ,iu al unei vduve, lipsit de 'ndrumarea si autoritatea tatlui su, poate 'si va ,i adunat
si el destule pcate ale tineretilor sale pn 'n ceasul neasteptat al mortii-
#cel tnr 'ns a avut atunci oca!ia unic de a se 'ntlni pe drumul ctre cimitir cu .nsusi
$tpnul vietii si al mortii, cu Iisus (ntuitorul Care, 'nduiosat de lacrimile mamei, 'l cheam
pe tnr iarsi la viata aceasta pmnteasc-
Fr 'ndoial c acel tnr a v!ut dincolo un peisa3 de neuitat, 'nct tot restul vietii si la trit
cu mai mult luareaminte dect toti ceilalti tineri de vrsta lui- /ar cti tineri pot avea
experienta uluitoare a tnrului vduvei din )ainC #proape nici unulD
Totusi, cti tineri, si nu numai tineri, din vremea noastr, nepre"titi de moarte, 'si continu
viata 'n de!ordine, cu nepsare, ca si cum nar muri niciodatC
$i, dac sar putea le"a un dialo" cu un ast,el de tnr dup ce a trecut pra"ul celeilalte lumi,
lai putea 'ntreba;
Ceai ,cut, tinereC Teai nenorocit pentru totdeaunaD Pentru c su,letul tu era plin de pcate;
de printi nai ascultat, de /umne!eu nu teai temut, ci adeseori :ai 'n3urat si :ai t"duit,
de ru"ciune nu teai 'n"ri3it, de des,tri nu teai ,erit, la urmrile ,aptelor tale celor rele nu
teai "ndit, la su,let si la 3udecata lui /umne!eu nai cu"etat-
Teai nenorocit pentru vesnicie, pentru c pomul vietii tale nu numai c sa tiat ,r de veste,
dar se va si arunca 'n ,oc-
/rept rspuns, tnrul, dup ce a "ustat putin din moarte si a v!ut ce este dincolo, nu va mai
rde cu dispret, ci se va ci cumplit pentru lipsa lui de serio!itate si de 'ntelepciune, dar atunci
va ,i prea tr!iu-
#semenea surpri!e cumplite se pot 'ntmpla oricui, oriunde si la orice vrst-
$e ce $umne!eu nu ngduie s ne cunoastem momentul mortii#
Poate ,iecruia dintre dumneavoastr ia venit cndva 'n "nd 'ntrebarea aceasta; de ce oare
/umne!eu na lsat vreun semn anumit dup care s putem cunoaste sosirea mortii si s ne
putem pre"ti 'n acest ,el din vremeC
:a aceast 'ntrebare ne rspunde un $,nt Printe; BB/umne!eu na voit s cunoastem ceasul
cel din urm al vietii noastre pentru ca ,iecare ceas sl socotim ca ,iind cel din urm si deci
oricnd s ,im pre"titiDBB-
.nsusi (ntuitorul ne s,tuieste ast,el 'n pilda celor !ece ,ecioare atunci cnd spune;
BBprive"heati, c nu stiti !iua, nici ceasul cnd vine Fiul OmuluiBB 0(atei %A, 7@1-
Totusi, s ne 'nchipuim c am sti dinainte !iua si ceasul cnd vom muri- #r ,i oare stiinta
aceasta spre binele su,letelor noastreC )icidecum- O asemenea descoperire nu near ,i de
,olos si cred c o "roa! cumplit ar cuprinde su,letele oamenilor-
/e ,ric, unii siar pierde mintile- #ltii, dintro pornire de de!nde3de, stiind c numai att de
putin mai au de trit, siar cheltui viata 'n cele mai urte plceri-
)u se poate sti cti dintro sut sar mai "ndi atunci la su,let si la 3udecata din urm-
/e aceea, mai bine este asa cum a rnduit /umne!eu, s nu ne cunoastem ceasul s,rsitului
nostru, dar s ,im "ata oricnd a da socoteal de ,aptele noastre ,r s ne ,ie rusine de ,elul 'n
care neam trit viata-

Ce este bine s facem#
Frati crestini,
/e moarte nimeni nu poate scpa- Toti suntem datori s pltim acest tribut obstesc, atunci
cnd va rndui /umne!eu pentru ,iecare dintre noi-
/ac ceasul mortii ne este necunoscut si suntem 'ndemnati s prive"hem si s ne pre"tim ca
pentru cel mai mare si ultimul examen din viata noastr pmnteasc, atunci aceast asteptare
a clipei din urm nu trebuie s ,ie o stare pasiv, de nelucrare, plin de "roa!, ci, dimpotriv,
trebuie s ,ie o asteptare senin, 'nsotit de munc statornic, plin de hrnicie si de voie
bun- $ avem 'ns, 'n acelasi timp, o "ri3 ne'ncetat pentru a ne pstra pe ct se poate
su,letul cinstit, inima curat si trupul ne'ntinat de patimi, stiind c trupul 'mpreun cu su,letul
nostru sunt locasul /uhului $,nt din noi-
$ meditm asupra ,aptului c toate trec, toate cur", iar noi odat cu ele strbatem drumurile
vietii- #sa precum toamna se despoaie copacii de ,run!e si seva lor 'ncepe s se 'mputine!e,
asa si viata noastr scade 'n ,iecare an, 'n ,iecare lun si 'n ,iecare or-
Floarea tineretii se veste3este, lumina bucuriilor pmntesti se stin"e, btrnetea cea "rea se
apropie, prietenii mor, cei de aproape se deprtea! si ne prsesc---
(ormintele celor dra"i !ac ,r de "las, doar su,letele unora dintre mortii nostri au a3uns 'n
mna lui /umne!eu-
#sa trece viata noastr, asa trecem ,iecare dintre noi, ca niste umbre pe ,ata pmntului, pn
cnd nu ne mai vede nimeni, pn cnd aproape toti ne uit, a3un"nd niste morti uitati de
orice inim---
/rept aceea;
s ne s,intim viata prin $,intele Taine, lsate de /umne!eu oamenilor4
s trim 'n bun 'ntele"ere unii cu altii4
s nu ne br,im 'ntre noi, s nu ne 'nselm unii pe altii, s nu ne invidiem si s nu ne urm
unii pe altii, ci dimpotriv s ne sr"uim a tri ca ,ratii, ,iind cu totii ,ii ai aceluiasi Printe
Ceresc pe Care .l numim Tatl nostru4
s ne ostenim a ne tri vremelnica noastr viat asa dup cum ne 'ndeamn $,ntul #postol
Pavel; BB.n"duinduv unii pe altii si iertnd unii altora, dac are cineva vreo pln"ere
'mpotriva cuiva4 dup cum si <ristos va iertat vou, asa s iertati si voi-
Iar peste toate acestea, 'mbrcativ 'ntru dra"oste, care este le"tura desvrsirii-
$i pacea lui <ristos, 'ntru care ati ,ost chemati, ca s ,iti un sin"ur trup, s stpneasc 'n
inimile voastreBB 'n veci- #min 0Coloseni @, 7@7A1-
/uminica a 55a dup Rusalii, 78 5 789A

aloarea sufletului
$u,letul rmne o mare Tain Chipul lui /umne!eu 'n om
BBPutem pierde orice, a,ar de su,let, cci dac ne rmne acesta 'nc nam pierdut nimicBB
$untem atenti cu adevrat la dorurile su,letuluiC
BBCei ,oloseste omului s csti"e lumea 'ntrea", dacsi pierde su,letulC
$au ce ar putea s dea omul, 'n schimb, pentru su,letul suCBB 0(arcu 9, @?@>1
Frati crestini,
.n aceste cuvinte putine si simple, dar pline de 'nteles adnc, (ntuitorul ne aduce aminte de
pretul si valoarea ,r seamn a su,letului nostru-
Ce este oare su,letul omenesc si de ce este el asa de scump 'naintea lui /umne!eu, 'nct nimic
din lumea aceasta nui vrednic de elC
Ce este acest su,let al nostru, dac 'nsusi Cerul se bucur cnd un su,let rtcit se 'ntoarce la
/umne!eu 0:uca 7A, >1 si dac .nsusi /umne!eu a luat trup omenesc si $a 3ert,it pentru
mntuirea si ,ericirea luiC
Sufletul rmne o mare &ain
Ca s ne putem da seama ce este su,letul si ce 'nsemntate are el pentru viata noastr
pmnteasc, cel mai simplu este s comparm cadavrul unui om mort de curnd cu trupul
unui om viu- $i cadavrul are oase, muschi, nervi si sn"e4 dar nu se misc, nu simte, nu
vorbeste si nu "ndeste ca omul viu-
Cei lipseste oareC
.i lipseste puterea aceasta tainic si nev!ut insu,lat de .nsusi /umne!eu 'n ,ptura primului
om, putere care pune 'n miscare trupul si pe care o numim su,let-
$u,letul este si va rmne pentru viata de aici o mare tain, ascuns vremelnic 'n trupul
omenesc- El a ,ost comparat cu un diamant ceresc de mare pret-
/ac privim prin el ,pturile si lucrurile lumii, toate strlucesc cu o ,rumusete care 'ntrece
toate ,rumusetile acestei lumi- /ac privim prin el mormintele, ele se deschid si mortii se vd
ca si viii- /ac privim prin el Cerul, cu lumea duhurilor 'ntele"toare, toate se luminea! si
vedem plintatea .mprtiei vietii-
Toti oamenii ar dori s descopere aceast mare tain si s pipie acest diamant ceresc- /ar
su,letul nu se poate vedea si nu se poate pipi- Eadarnic 'l vom cuta 'n muschi, 'n sn"e, 'n
oase, 'n nervi, 'n creier, 'n inim sau 'n orice alt prticic de materie-
Cci, desi el exist si 'n corp si 'n a,ar de corp asa cum exist un cntec 'n disc sau un "nd
'n minte , su,letul ,iind imaterial nu se poate vedea si nici pipi-
El este duh ase!at de /umne!eu 'n om si este partea prin care ,iinta noastr se 'nrudeste cu
.nsusi Creatorul 'ntre"ului univers- Cci su,letul este duh, asa cum /uh este si /umne!eu
0Ioan 6, %61-
Chipul lui $umne!eu n om
Cnd a ,ost plsmuit omul cel dinti a !is /umne!eu 'n s,atul $,intei Treimi; BB$ ,acem om
dup chipul si dup asemnarea )oastrBB 0Facere 7, %?1, iar mai apoi citim c BBa ,cut
/umne!eu pe om dup chipul $uBB 0Facere 7, %>1- Tot la 'nceputul $cripturii a,lm c BBlund
/omnul /umne!eu trn din pmnt, a ,cut pe om si a su,lat 'n ,ata lui su,lare de viat si s
a ,cut omul cu su,let viuBB 0Facere %, >1-
$u,letul este deci chipul lui /umne!eu 'n noi dup ,ire, dup har si dup slav-
/up ,ire, su,letul omenesc este asemenea Tatlui 'n ceea ce priveste mintea, care este i!vorul
cunostintei4 este asemenea Fiului 'n ceea ce priveste Cuvntul luntric ase!at 'n noi de la
Bote! si Care este 'nceputul 'ntelepciunii4 si este asemenea /uhului $,nt 'n ceea ce priveste
libertatea vointei, care este rdcina tuturor bunttilor-
/up har, su,letul poate ,i asemenea Fiului lui /umne!eu, pentru c prin taina $,ntului
Bote! su,letul primeste darul 'n,ierii, devenind si el ,iul lui /umne!eu dup har-
/up slav, su,letul este asemenea cu .nsusi /umne!eu prin puterea luminii dumne!eiesti
revrsat asupra sa, asa cum spune $,ntul Evan"helist Ioan; BBIubitilor, acum suntem ,ii ai lui
/umne!eu si ce vom ,i nu sa artat pn acum- $tim c dac El se va arta, noi vom ,i
asemnea :ui, ,iindc .l vom vedea cum esteBB 0I Ioan @, %1-
/eci cel care vrea s a,le ce este su,letul, s stie c este marea oper a $,atului lui /umne!eu-
Este 'ntiprirea vie a $,intei Treimi 'n ,iinta omeneasc-
.n .mprtia lui /umne!eu nu este altceva mai ,rumos, mai scump si mai plcut dect vederea
Fetei lui /umne!eu, BBspre care si 'n"erii doresc s priveascBB 0I Petru 7, 7%1- Ei nu se mai
satur uitnduse la dumne!eiescul chip, ca la un i!vor nes,rsit de ,rumusete si de lumin-
Cineva spunea; dac Chipul sau Fata lui /umne!eu sar arta o sin"ur clip 'n iad, iadul ar
a3un"e Rai4 iar dac o sin"ur clip Fata lui /umne!eu nu sar mai arta 'n Rai, acesta sar
pre,ace 'n iad- $ nu uitm c su,letul omenesc este dup chipul acestei ,ete dumne!eiesti- /e
aceea su,letul este odorul cel mai scump 'naintea lui /umne!eu-
.n su,let st toat puterea, toat valoarea ,iintei omenesti, tocmai pentru c el este ,cut dup
chipul lui /umne!eu si 'n vederea unei nes,rsite asemnri cu El-
'''utem pierde orice, afar de suflet,
cci dac ne rmne acesta
nc n(am pierdut nimic''
.n su,let st toat superioritatea ,iintei umane ,at de restul vietuitoarelor, 'n el se a,l tot ceea
ce ,ace din om stpnul universului- .n su,let stau ratiunea sau mintea, priceperea si 3udecata,
cu a3utorul crora omul ptrunde tainele naturii si o cucereste spre ,olosul su- Prin darul
vorbirii oamenii se 'ntele" si se apropie unii de altii, iar prin darul crerii valorilor de art si
prin celelalte daruri spirituale, omul se ridic deasupra tuturor celorlalte ,pturi de pe pmnt-
Obrsia su,letului este /umne!eu, iar locasul lui este omul- (retia, valoarea si nobletea
su,letului stau deci 'n ori"inea sa dumne!eiasc-
Pentru mntuirea acestui su,let a trimis /umne!eu pe .nsusi Fiul $u 'n lume-
Pentru su,letul omului a ptimit (ntuitorul pe 2ol"ota si $ia vrsat scump $n"ele $u pe
cruce-
Pentru el a 'ntemeiat /omnul Biserica $a pe pmnt-
Pentru el au ,ost ,cute toate ,rumusetile lumii acesteia-
Pentru el exist .mprtia Cerurilor si toate bunttile vietii vesnice, pe care ochiul nu lea
v!ut, urechea nu lea au!it BBsi la inima omului nu sau suitBB
0I Corinteni %, 81-
)u exist deci pe pmnt vreun lucru mai valoros dect su,letul- /ac am pune 'ntro balant,
de o parte, lumea 'ntrea" cu toate bo"tiile, ,rumusetile si plcerile ei, iar de cealalt parte un
sin"ur su,let omenesc, balanta va 'nclina spre partea acestuia din urm- (ntuitorul .nsusi ne
spune ,oarte clar; BBCei ,oloseste omului s csti"e lumea 'ntrea", dacsi pierde su,letulCBB
Putem a"onisi toate bo"tiile pmntului, putem dobndi toat slava si admiratia lumii 'ntre"i,
putem s ne 'nsusim 'ntelepciunea si stiinta tuturor neamurilor si a tuturor 'nteleptilor, dar
dac neam vndut su,letul diavolului sau lam lsat s se pn"reasc prin pcat si s mear"
'n iad, am pierdut totul- Cci toate celelalte nu au nici o valoare 'naintea lui /umne!eu, dac
nu dobndim mntuirea-
$au alt,el spus, putem pierde orice, a,ar de su,let, cci dac ne rmne acesta 'nc nam
pierdut nimic- Toate se pot re,ace, se pot dobndi la loc, a,ar de su,let-
/ar cum putem pierde su,letulC Piere el, oare, prin moarteC
)u, pentru c su,letul este nemuritor si trieste vesnic chiar dup moartea trupeasc- Ceea ce
omoar su,letul este pcatul, iar prime3dia carel amenint pe lumea cealalt este iadul-

Suntem atenti cu adevrat la dorurile sufletului#
Frati crestini,
/ac su,letul este lucrul cel mai de pret al ,iintei noastre, cea dinti si cea mai mare "ri3 a
noastr trebuie s ,ie "ri3a ,at de su,let si ,at de mntuirea lui- $u,letul trebuie s ,ie centrul
de "reutate al tuturor preocuprilor si strduintelor noastre-
Bine si ,iresc este s ne 'n"ri3im si de cele ale trupului; de mncare, de 'mbrcminte, de
adpost si de celelalte-
/ar 'n primul rnd $,nta Evan"helie ne 'ndeamn s ne ocupm de su,let, de hrana si de
mntuirea lui; BB#u nu este su,letul mai mult dect hrana si trupul dect 'mbrcminteaC 0---1
Cutati mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si dreptatea :ui si toate acestea se vor adu"a
vouBB, ne 'nvat (ntuitorul 0(atei ?4 %A, @@1- Iar atunci cnd a ,ost ispitit de diavol, /omnul
<ristos a spus; BB)u numai cu pine va tri omul, ci cu tot cuvntul care iese din "ura lui
/umne!euBB 0(atei 6, 61- #dic pinea este 'ntradevr trebuincioas pentru hrana trupului,
dar ea nu 'ndestulea!, nu satur 'ntrea"a ,iint a omului- Cci omul are si un su,let, iar
su,letul acesta are si el nevoie de hrana si de butura lui, pe care dac nu io dai, tn3este si
slbeste, ca si trupul lipsit de pine si ap-
.ntruna din Fericiri, (ntuitorul ,ericeste pe BBcei ce ,lmn!esc si 'nsetosea! de dreptateBB4
deci exist si o alt ,oame dect cea de dup pine si o alt sete dect cea dup ap- $u,letul
,lmn!este si 'nsetea! ca cerbul dup i!voarele apelor4 el 'nsetea! dup adevr, bine si
,rumos, ca planta dup lumina si cldura soarelui- El nu poate creste si nu se poate de!volta
dect sub ra!ele bine,ctoare ale iubirii si ale bunei 'ntele"eri 'ntre oameni- $u,letul nu se
adap dect cu apa limpede a lacrimilor pocintei si ru"ciunii, nu se simte bine dect 'n aerul
curat al ,aptelor bune si al harului dumne!eiesc a,ltor 'n Biseric-
Pentru curtirea lui su,letul are apa Bote!ului si a pocintei4 pentru hran si 'ntrire are masa
dumne!eiasc a $,intei .mprtsanii4 pentru s,intire si desvrsire are 'n aceast viat Biserica
si pe slu3itorii ei s,intiti, iar pentru plata ostenelilor lui de pe pmnt, /umne!eu ia pre"tit 'n
cealalt lume ,ericirea Raiului-
/ar, ,rati crestini, oare cum ne purtm noi cu su,letul nostruC
)u cumva lam detronat din locul de mare cinste 'n care la ase!at /umne!eu 'nluntrul
,iintei noastreC )u cumva lam i!"onit la mar"inea preocuprilor, a "ri3ilor si a ,rmntrilor
noastre de toate !ileleC $untem noi atenti cu adevrat la 'ntrebrile, la nelinistile, la nevoile si
la dorurile lui ctre lumin, ctre curtie, ctre ,rumusete si adevrC
Rmne s rspund ,iecare, 'n chip cinstit, cum se poart cu propriul su su,let, de care s
stie bineD va da seama 'naintea lui /umne!eu Care i la 'ncredintatD /e obicei nu ne oboseste
niciodat necontenita trud si aler"are dup cele de trebuint pentru 'ndestularea trupului4
pentru asemenea preocupri "sim si timp, si bani, si ener"ie, si bun dispo!itie-
Cnd 'ns este vorba de cele necesare pentru su,let, ne apar 'n cale mii de piedici- )u avem
timp s mer"em la biseric si nici mcar s ne aplecm ochii asupra unei pa"ini din Cartea
$,nt- )u avem bani ca s a3utm pe sracii care au nevoie de spri3inul nostru si nu avem nici
ener"ie, nici voint pentru a ne 'mpotrivi ispitelor si patimilor care ne asaltea!-
)e alarmm la cel mai mic semn de boal a trupului si aler"m 'ndat dup doctori, dup
leacuri, dar suntem nepstori la tremurul si la su,erinta su,letului slbno"it de nehran si
lsat 'n para"in- )e 'ntristm ,oarte mult cnd pierdem o sum de bani, un petic de pmnt, o
hain sau un prieten bun, dar nu ne sinchisim de,el cnd pierdem su,letul, 'ntinndul cu
noroiul minciunii, al ruttii si al des,rnrii, al betiei si al celorlalte patimi-
Cu ct 'ns vom ne"li3a, vom uita sau vom dispretui mai tare su,letul si nevoile lui, cu att
viata noastr va ,i mai !buciumat si mai ne,ericit-
Ca s nu a3un"em asa, s ne re!ervm mcar o parte din ener"ia si puterea de munc, din
a"onisita si din timpul nostru pentru srmanul su,let, pentru aceast comoar tinuit, ascuns
de /umne!eu 'nluntrul ,iintei noastre- $ ne aducem aminte de el ct mai des- $l eliberm
pe ct se poate din robia nedreapt si apstoare a trupului, a "ri3ilor ptimase-
$i dm 'napoi dreptul de 'ntietate, ran"ul de crmaci si centru al ,iintei, al vietii si al
preocuprilor noastre- $l ,erim mai ales de tina pcatelor, cci su,letul este chipul lui
/umne!eu 'n noi-
Purtm 'n noi icoana :ui- Iar cnd pctuim e ca si cnd aruncm 'n noroi icoana lui
/umne!eu-
$l curtim de pcate prin baia lacrimilor luntrice ale pocintei si ale mrturisirii adevrate4
sl hrnim cu lumina cunostintelor ,olositoare, cu simtmintele curate de mil, de dreptate si
iubire, ce 'nnobilea! inima4 sl 'mbrbtm cu vointa dr! de a ,ace numai binele, care
oteleste caracterul4 sl 'ntrim cu ru"ciunea, care ne pune 'n le"tur cu /umne!eu4 sl
hrnim cu hrana cereasc a $,intei .mprtsanii, ce ne uneste pe deplin cu <ristos,
(ntuitorul nostru-
$ ne apropiem, asadar, ct mai mult de noi 'nsine, de su,letul nostru si sl 'ndemnm la
tre!vie si la svrsirea tuturor ,aptelor bune, soptindui 'n tain aceste cuvinte de s,nt
'mbrbtare;
BB$u,lete al meu, su,lete al meu, scoal, pentru ce dormiC
$,rsitul se apropie si te vei tulbura, ci te desteapt, ca s se milostiveasc spre tine <ristos
/umne!eu, Care pretutindenea este si toate le plinesteBB- #min-
%7 septembrie 78?8


)nvtturi despre smerenie
#rma cea mai puternic 'mpotriva diavolului
Ce este smereniaC $merenia s,intilor Exemplul
(ntuitorului Falsa smerenie Cumptarea
BB)u d!nd3duiDBB BBTrim 'ntro epoc ,oarte prime3duit si de aceea trebuie s ,im tari, s
,im smeritiB
B Cea mai smerit ,ptur uman
Bun seara- )e bucurm c 'n aceast ,rumoas !i, 'n care srbtorim Buna=estire, 'l avem
'n mi3locul nostru pe printele arhimandrit $o,ian Bo"hiu, staretul mnstirii #ntim- Tinerii
din #$COR si :i"a Tineretului lau ru"at mult pe Prea Cuviosia sa s ne vorbeasc 'n acest
post al .nvierii si 'i multumim Printelui $o,ian pentru c a acceptat invitatia noastr-
Printele staret a ales s vorbeasc 'n seara aceasta despre smerenie- Printe, v ascultm-
( bucur c ceea ce am s v spun 'n seara aceasta este sub patrona3ul (ntuitorului si al
(aicii /omnului, 'n aceast !i de Bun =estire a .ntruprii lui /umne!eu 'n lume- $i
(ntuitorul, si (aica /omnului au ,ost si sunt mereu smeriti- /umne!eirea lui Iisus <ristos e
slav dumne!eiasc4 ea se coboar pe pmnt 'ntrun trup omenesc, aleas ,iind pentru
aceast lucrare cea mai smerit ,iint de pe "lobul pmntesc4 ast,el are loc 'nceputul
'mpcrii lumii cu /umne!eu, prin .ntruparea /omnului Iisus <ristos-
#sa cum sa anuntat, doresc s vorbesc, cu a3utorul lui /umne!eu, despre cea mai 'nalt
virtute crestineasc; smerenia- $merenia este ,oarte bun si ,oarte necesar si pentru societatea
'n care trim, dar mai ales pentru ,iecare persoan 'n parte ca s putem ,i primiti 'n .mprtia
lui /umne!eu- Fr smerenie, spun $,intii Printi, nu se poate intra 'n Cer, 'n .mprtia vietii
vesnice-
Pentru acest subiect iam consultat pe $,ntul Ioan $crarul, 'n volumul I5 al Filocaliei si pe
$,ntul /orotei al 2a!ei 02a!a e un oras din Tara $,nt, 'n sud, ctre (area (editeran1-
Arma cea mai puternic mpotriva diavolului
Eisa avva #ntonie cel (are; BB#m v!ut toate cursele vr3masului 'ntinse pe pmnt si
suspinnd am !is; Oare cine poate s le treac pe acesteaC $iam au!it "las !icndumi;
smereniaDBB- #st,el de curse semnate pe pmnt, pe care lea v!ut $,ntul #ntonie cel (are,
sunt si ast!i mereu 'ntinse de vr3masul diavol 'mpotriva oamenilor ca si 'ncurce 'n calea
lor ctre /umne!eu, ctre mntuire-
$i la 'ntrebarea $,ntului #ntonie; BBCine poate s treac nevtmat prin aceste curseCBB, oare
de ce nu nea recomandat (ntuitorul <ristos ru"ciunea, postul, milostenia, credinta sau alte
,apte bune, ci a recomandat smereniaC Pentru c toate celelalte ,apte bune sunt scumpe si de
,olos nou, crestinilor, dar cea mai puternic arm 'mpotriva curselor diavolesti este smerenia-
#sa cum cea mai viclean arm a diavolului 'mpotriva noastr este mndria- $i, /oamne, ct
mndrie este ast!i pe "lobul pmntescD
Foarte rare sunt ,iintele care s ,ie smerite cu adevrat- $merenia autentic, spun $,intii
Printi, este sin"ura virtute care nu poate ,i in,ectat sau umilit de diavol- /e ceC Pentru c
este plin de har dumne!eiesc-
=r3masul diavol, tatl minciunii si al mndriei, se amestec 'n toate ,aptele bune si le
de,ormea!- =rea cineva s posteascC I se sopteste de ctre vr3masul diavol c, dac
posteste, va slbi, nu va putea munci si nu va putea 'nvta- $i 'i ,ur postul- =rea cineva s se
roa"eC /iavolul 'i risipeste mintea, 'i aduce ima"ini spurcate sau 'i aduce somn si oboseal si
ast,el 'i ,ur ru"ciunea- =rea cineva s ,ac milostenieC /iavolul 'i aduce ,ric de srcie, 'i
aduce !"rcenia si ura de sraci si asa este 'nselat de diavol, acest tat al minciunii, rpindui
,aptele bune-
Ce este smerenia#
$merenia 'ns, cu a3utorul Bunului /umne!eu, stric toate cursele satanei- $merenia 'mpreun
cu dra"ostea sunt puternice pentru c i!vorsc din 'nssi persoana (ntuitorului <ristos, Care
ne 'ndeamn; BB.nvtativ de la (ine c sunt blnd si smerit cu inima si veti "si odihn
su,letelor voastreF- /umne!eu, pacea noastr, este 'nssi dra"ostea plin de smerenie, care
ocroteste creatura $a ,at de dusmanul diavol, dusman de moarte al omului asa cum este
numit de .nsusi (ntuitorul , diavolul ,iind uci"as de oameni dintru 'nceput- Fericit este,
,ratilor, cel ce are smerenie4 smerenia nu se mnie, nici nu poate s mnie pe cineva-
$merenia nu br,este, nu osndeste pe nimeni, nu dispretuieste- Omul smerit nici 'n "nd nu
dispretuieste pe cole"ul su- $i dacl vede pe acesta "resind, ori c are vreun de,ect sau mai
multe, cuviincios, 'ntre patru ochi, 'i atra"e atentia cu "ri3 ca s nul 3i"neasc, s nul
rusine!e4 'n acest ,el caut sl 'ndrepte, sl a3ute cu adevrat- #ceasta este smerenia-
Cte tulburri nu sunt 'n lume din cau!a lipsei acestei smerenii, a acestei virtuti dumne!eiestiD
$i ct pace, ct linistire ne aduce cu sine smerenia atunci cnd corabia vietii noastre este
cuprins de ,urtuna neca!urilor si a durerilorD )imic nu poate birui o asemenea virtute pentru
c orice lucru suprtor i sar 'ntmpla celui smerit el se 3udec 'ndat pe sine si se
'nvinovteste-
)u rabd s ,ie 'nvinovtit cineva din pricina sa, nu rabd s ,ie aruncat vina asupra altcuiva-
El 'si ia rspunderea 'n ca!ul respectiv- $i asa trece prin viat netulburat, ,r suprare si cu
toat odihna-
Exist dou smerenii, precum si dou mndrii-
Cea dinti mndrie este cnd cineva dispretuieste pe aproapele su, socotindul ca ,iind un om
de nimic, iar pe sine ca ,iind mai presus dect el- .n ca!ul 'n care va continua cu acest dispret
si, dac nu se va tre!i repede si nu se va sr"ui s scape de o asemenea patim, va veni 'ncetul
cu 'ncetul si a doua mndrie prin care omul se tru,este si se 'mpotriveste lui /umne!eu si
pune pe seama sa isprvile svrsite, nu pe seama lui /umne!eu Care ne spune; BBFr (ine
nu puteti ,ace nimicF-
$unt, de asemenea, si dou smerenii- $merenia cea dinti const 'n a socoti pe aproapele su
mai 'ntelept dect sine si 'ntrecndul pe el 'n toate4 a se socoti pe sine mai pre3os dect toti-
Ce "reu este acest lucru; a renunta la or"oliul nostru, la mndria noastr si a ne umili din toat
inimaD E ,oarte "reu, dar ,oarte pretios 'naintea lui /umne!eu- Iar a doua smerenie const 'n a
pune pe seama lui /umne!eu toate ,aptele noastre bune- #ceasta este smerenia desvrsit a
s,intilor- #ceasta se naste 'n chip ,iresc 'n su,let prin 'mplinirea poruncilor dumne!eiesti-
Smerenia sfintilor
.n volumul I din Filocalie este urmtorul cuvnt; *'n 'mplinirea poruncilor se ascunde
/umne!eu+- Citim, de asemenea, 'n cele nou Fericiri Fericirea a sasea si acest cuvnt;
BBFericiti cei curati cu inima c aceia .l vor vedea pe /umne!euF- $e 'ntmpl cu cel smerit ca
si cu pomul- Cnd pomii poart rod mult, rodul 'ncovoaie ramurile si le tra"e 'n 3os, iar cel ce
nu poate s ,ac rod se 'nalt si st drept- #sa este si cu su,letul; cnd se smereste, aduce rod-
Cu ct aduce rod mai mult, cu att se smereste mai mult-
/e aceea s,intii, cu ct se apropiau mai mult de /umne!eu, cu att se vedeau pe ei 'nsisi mai
pctosi- #sa 'l au!im pe #vraam- Cnd :a v!ut pe /omnul, sa numit pe sine pmnt si
cenus- Proorocul Isaia, cnd a ,ost chemat 'n misiunea sa de prooroc, a exclamat; BB=ai mie,
sunt necuratF- Cnd pro,etul /aniel era 'n "roapa cu lei, a mers #vacum proorocul la el cu
mncare, din partea lui /umne!eu, !icndui; BBPrimeste mncarea aceasta, pe care tia trimis
o /umne!euF- Cea spus atunci /anielC *$ia adus aminte /umne!eu de mineC+ El, care era
un s,nt mare al =echiului Testament, BBbrbatul doririlorBB, cum 'l numeste $criptura- =e!i
ct smerenie a avut 'n inima lui cnd era 'n "roapa cu leiC /e aceea ,iarele nu lau vtmat-
$i nu numai o dat, ci si a doua oar cnd a venit proorocul cu mncare de la /umne!eu, sa
minunat si a !is din nou; BB$ia adus aminte /umne!eu de mineCBB-
Priviti smerenia s,intilor, 'n ce s,intire se a,lau inimile lorD )ici cnd erau trimisi de
/umne!eu 'n a3utorul oamenilor, cei cu adevrat smeriti nu primeau, ,u"ind de prile3ul de a ,i
slviti- #st,el, (oise ia !is lui /umne!eu, cnd a ,ost chemat s scoat poporul din robia
E"iptului; BB( ro" Tie, /oamne, trimite pe altul 'n locul meu, mai puternic, c eu sunt slab la
"las si !bavnic cu limbaBB 0(oise era "n"av1- Pro,etul Ieremia a !is; BB$unt prea tnr pentru
misiunea pe care mio dai, /oamneF- $i, simplu spunnd, ,iecare dintre s,inti avea aceast
smerenie dobndit 'n urma 'mplinirii poruncilor lui /umne!eu-
)imeni nu poate s spun prin cuvnt cum se naste 'n su,let aceast smerenie, dac nu o a,l
omul prin 'ncercare, prin ,apt- Ea trebuie trit- $ te smeresti cu adevrat, la momentul
potrivit si, ast,el, capeti aceast virtute- )umai din au!ite sau din pa"ini de literatur
bisericeasc nu poti dobndi smerenia- Citind numai, se scutur de pe noi ce am reusit s
adunm cu destul trud si rmnem tot "oi, si tot sraci, si tot mndri, si tot nestiutori-
Cnd avva #"aton din Pateric era s se s,rseasc, a,lnduse pe patul de moarte, lau 'ntrebat
pe el ,ratii; BBPrinte, te temi si tu de 3udecata lui /umne!euCBB4 iar el a !is; BB#m ,cut tot ce am
putut ca s p!esc poruncile, dar om sunt si eu- /e unde s stiu dac lucrul meu a plcut lui
/umne!euC Cci alta este 3udecata lui /umne!eu si alta cea a oamenilorF- Iat cum $,ntul
#"aton nea deschis ochii ca s pricepem cte ceva din taina smereniei-
Cu alt prile3, un ,rate a 'ntrebat pe un btrn; BBCe este smerenia, printeCBB $i a !is btrnul;
BB$merenia este un lucru mare si dumne!eiesc, iar la smerire se a3un"e prin ostenelile trupesti
'n cunostint si prin a se socoti cineva mai pre3os dect toti si a se ru"a totdeauna lui
/umne!eu-BB Cine 'mplineste aceste trei povete dobndeste aceast mare tain, taina
smereniei, care este o virtute dumne!eiasc si de ne'nteles-
"xemplul Mntuitorului
.n 'ncheiere, adau" si aceast preci!are; $,intii Printi sunt unanim de acord c, prin
.ntruparea $a 0,apt unic 'n tot Gniversul1, Fiul lui /umne!eu este cu adevrat modelul
smereniei- Prin .ntrupare, trind viata $a pmnteasc plin de umilint, plin de smerenie si
s,rsind prin moartea pe cruce, prin toate aceste ,apte, (ntuitorul rmne, pentru vesnicie,
adevratul model al smereniei-
#cum, dup %&&& de ani de la .ntruparea $a, /omnul Iisus, pre!ent 'n Cer si pe pmnt,
continu s ,ie iubit, dar si hulit, 'n3urat si t"duit- (aica $a, $,nta Fecioar (aria, de
asemenea, continu s ,ie hulit si t"duit- 2nditiv la sectanti, ct o smeresc, ct o
umilesc pe (aica /omnului, aceast s,nt a s,intelor, aceast $,nt Fecioar care a 'ntrecut
'n curtie pe 'n"eri, dup cum se spune; cea *mai cinstit dect heruvimii si mai mrit, ,r
de asemnare, dect sera,imii+ asa 'i cntm (aicii /omnului- Pe aceasta dusmanii ei o
nea" si aduc ,el de ,el de hule 'mpotriva ei- Iar (aica /omnului, bun ,iind, smerit ,iind, 'i
iart si 'i asteapt s se 'ntoarc la calea cea bunD
.n s,nta $a smerenie, smerenie plin de dra"oste, /omnul nostru Iisus <ristos ne iart, ne
rabd si continu s ne iubeasc4 asa cum a iertat pe uci"asii $i de pe cruce- Pe El s:
ru"m, din adncul inimilor, ca s stin" rutatea si mndria din su,letele noastre si s aprind
'n noi candela s,intei $ale smerenii plin de dumne!eiasc dra"oste- #tt--- .n rest, urmea! ca
,iecare dintre noi si dumneavoastr brbati si ,emei, studenti si studente s punem 'n
aplicare aceast dumne!eiasc virtute a smereniei- #ceasta 'i place lui /umne!eu mai mult
dect orice- /umne!eu si (aica $,nt s ne a3uteD
HHH
(ultumim printelui $o,ian- .n continuare, 'n a doua parte a acestei 'ntlniri, v ru"m s 'i
adresati 'ntrebri printelui staret-
Pentru 'nceput, o prim 'ntrebare; ,aptul c ast!i, 'n Romnia, aproape toate mer" ru, se
datorea! si lipsei noastre de smerenieC
$unt convinsD
/ac cei de care depinde starea ,ericit a trii noastre ar "ndi mai sincer si cu mai mult
buncuviint, sar putea schimba multe lucruri 'n Romnia- /ar nu depinde numai de ei
'ndreptarea lucrurilor- Trebuie o colaborare 'n aceast munc obsteasc, chiar dac, de obicei,
celor care conduc le este bine, iar celorlalti le este ru- .n clipa cnd ieseam de la mnstirea
#ntim mau 'ntmpinat poate !ece sraci, si mai 'n vrst, si copii, cerndumi bani pentru
pine- #sa am a3uns, cu acest Br"an plin de "rne si (oldova la ,el; s navem pineD
/ac nu avem pine, s avem credint si smerenie 'naintea lui /umne!eu si s cerem pinea
noastr cea de toate !ilele- #ceasta este, 'n primul rnd, pe 'ntelesul nostru, al tuturor, pinea
de ,iecare !i, dar este mai presus de toate pinea 'mprtsaniei, pinea $,intei Euharistii-
#ceasta este pinea cea spre ,iint, spre existent-
Cti din cei care sunt aici sau spovedit sau se spovedesc si cti se 'mprtsescC Gnii nu se pot
'mprtsi dect mai rar, din cau!a unor crime ascunse, din cau!a unor pcate tinuite, care
pn la urm tip; avorturile- Cine este uci"as de ,iinte nevinovate si ,r aprare nu se poate
'mprtsi imediat, pentru c 'si spurc trupul, acest templu al /uhului $,nt din noi, 'l spurc-
#colo locuieste /umne!eu de la $,ntul Bote! si, alun"nd pe /umne!eu din noi, rmnem
"oi, numai cu diavolul, din cau!a pcatelor noastre-
$i de aceea, rspunsul la prima 'ntrebare este c smerenia, dra"ostea si sinceritatea ne sunt de
,oarte mare ,olos, pentru a se putea 'ndrepta viata noastr si a societtii romnesti 'n "eneral-
*alsa smerenie
= ru"m s ne vorbiti despre ,alsa smerenie-
:a noi 'n mnstire este cineva care ,ace cteva plecciuni asa, cnd este 'ntro toan ,oarte
bun si, dacl mai !"ndri putin, spune; BBIartm, printe, c am ,cut un "est de smerenie
bi!antinBB, adic un "est de smerenie ,als- $unt unii care mimea! smerenia; sunt tcuti,
cuviinciosi, respectuosi, dar te lucrea! pe ascuns4 te vorbesc de ru, te hulesc si rutatea
ascuns din inima lor alun" acest duh al (ntuitorului Care !ice; BB.nvtativ de la (ine, c
sunt blnd si smerit cu inima+- E vorba aici de o smerenie interioar, plin de sinceritate, de
curtie- $merenia aceasta, numai a "urii, nu are nici o valoare, dimpotriv, 'n3oseste virtutea
smereniei- $unt ,alsuri dintracestea s m ierte cine m aude si nui convine si 'n politic;
politicianul promite ,oarte "eneros, dar dup aceea ,ace tot ce stie el- /ar acesta este un
domeniu pe carel cunoasteti ,oarte bine si nui nevoie sl mai discutm-
.n !ilele noastre, a ,i smerit nu echivalea! cu a te lsa clcat 'n picioareC Cum rmne
atunci cu demnitatea noastr de crestiniC Cum trebuie procedat pentru a nu ,ace con,u!ie 'ntre
aceste lucruriC
$tiu c este un "nd rspndit 'ntre crestini dup care smerenia este umilint netrebnic- )u
trebuie s uitm 'ns c, pe Cel care $a smerit pe cruce, cu minile si picioarele "urite de
cuie si cu sulita 'mpuns 'n coast, 'n =inerea (are, smerirea cea adevrat, dumne!eiasc,
:a a3utat s 'nvie!e din morti-
$merenia este o mare demnitate su,leteasc- /umneavoastr stiti, ,r s v mai spun
amnunte, c un om mndru, plin de sine, or"olios, se bate cu pumnul 'n piept, iar ceilalti nu
mai exist pentru el- O prere pe care io spui nu o primeste4 eu sunt un prost, el e ,oarte
destept- Pe asemenea oameni nu prea 'i aveti la inim, asa cred- $unt si 'n ,amilii, sunt si 'n
universitti si 'n toate institutiile omenesti asemenea persoane, care se supraevaluea!- /ar
exist si persoane care rspund cuviincios, smerit, 'n orice 'mpre3urare- $i pe cine ale"etiC Eu
cred c ale"eti pe un om cu buncuviint- #i 'ncredere 'n el, e serios si tot ce produce el e
valoros- $unt popoare, de pild poporul "erman, care ,ac niste lucruri plcute, totdeauna
ludate, pentru c pun 'n ele cinste si constiincio!itate, nu usurtate4 si 'i pretuim, pentru c
sunt niste oameni seriosi si niste oameni cinstiti su,leteste-
Gn act de smerenie mrunt asa cum mrunti suntem si noi , de buncuviint si de
serio!itate este sinceritatea-
#sa este omul; cnd este smerit, este si sincer, este si constiincios, iar ceea ce ,ace el
dinuieste- Pe cnd la oamenii mndri si lucrul lor e super,icial, ,cut 'n "rab si cu lips de
vrednicie, de serio!itate- Ei nu cred 'n nimic, nu cred 'n /umne!eu sau, chiar dac mai cred,
se 'nchin de ,orm- Gn om smerit e un om care tine le"tura cu /umne!eu prin ru"ciune- $i
/umne!eu, ,iindc este smerit si plin de dra"oste, 'l inspir pe cel smerit ca 'n toate s ,ie pe
ct se poate de 'mplinit- #ceasta 'ns rmne pentru ,iecare s experimente!e 'n propria sa
viat-
$,nta $criptur si $,intii Printi spun c, atunci cnd ne ru"m, /uhul $,nt se roa" 'n noi-
Cum s 'ntele"em acest lucruC
$ 'ntele"em cum scrie- .n ,iecare dintre noi, de la Bote!, este .mprtia lui /umne!eu
slsluit 'n inima noastr duhovniceasc- .n capitolul al treilea de la I Corinteni, $,ntul
#postol Pavel ne 'ntreab, ca si cum e un lucru pe care trebuie s 'l cunoastem ,iecare ,oarte
bine; BB)u stiti, oare, c voi sunteti templu al lui /umne!eu si c /uhul lui /umne!eu
locuieste 'n voiCBB- #dic /uhul $,nt este 'n noi- )u numai El, ci si $,nta Treime, toat
.mprtia lui /umne!eu este 'n noi- (area litur"hie luntric acolo se svrseste- :itur"hia
din a,ar este imitatia celei dinluntru si a celei dumne!eiesti din ceruri- #sa c /uhul $,nt
din noi se roa" si ne 'ndeamn la ru"ciune-
O, deam 'ntele"e noi acest stri"t si acest impuls, acest 'ndemn al /uhului $,nt din noi- Ct
ne cheam, ct ne 'ndeamn, ct ne 'ntresteD $ ne ru"m si s tinem le"tura cu /umne!eul
printilor nostriD #sadar, /uhul $,nt se roa" 'n noi, dup cum spune ,ericitul $,nt #postol
Pavel-
Teoretic stim ct este de ,olositor s ,im smeriti- Cum s ,acem s si simtim acest lucruC
E o problem ,oarte "rea si ,oarte necesar- .n Pateric un ,rate la 'ntrebat pe un avv;
BBPrinte, ce este smereniaCBB $i printele btrn ia rspuns; BB$merenia este dumne!eiasc si nu
se poate dobndi dect prin lucrare, prin lucrarea poruncilor, plinirea poruncilorF-
/ac vrem s ,im smeriti, s tinem rnduielile crestine- Cnd v 'ntlniti acas cu )oul
Testament, cititi predica de pe munte a (ntuitorului care se a,l 'n capitolele =, =I si =II de
la Evan"helia dup (atei- #colo este vorba despre smerenie, e vorba despre post, e vorba
despre "enero!itate, druire, e vorba despre p!irea 'n curtie a trupului, a acestui templu al
/uhului $,nt- (ulti, 'ncepnd din tinerete, 'si pervertesc trupul, dra"i tineri si vrstnici, 'si
pervertesc trupul si au acest rspuns pentru printii sau prietenii lor; BB:asm smi triesc
viataF- Cei viata pentru eiC Petrecere, des,ru, lux si necredint- )u au nevoie de /umne!eu-
Ca s ,ii smerit, vam spus ce conditii ni se cer, dar depinde de ,iecare dintre noi s le
'mplinim- $pune printele din Pateric; ostenelile trupului contea! ,oarte mult pentru
dobndirea smereniei- #dic postul, metaniile, asce!a aceasta trupeasc si su,leteasc, p!irea
ochilor s nu vad desertciunile vietii, p!irea "urii s nu spun vorbe rele BBpune, /oamne,
pa! "urii mele si us de 'n"rdire 'mpre3urul bu!elor mele+, asa cum se cnt la slu3ba de
sear-
= ru"m s comentati un citat din $,ntul $iluan #thonitul; BB)oi nu suntem smeriti si de
aceea ne chinuim pe noi 'nsine si pe cei care triesc 'mpreun cu noiF-
$,ntul $iluan a scris o carte care circul mult 'n lumea crestin- Cnd am citito, am simtit
cum m lumine!- $e "seste 'n aceast carte 'nssi esenta scopului vietii; a tri 'n /uhul lui
/umne!eu- #sa cum spune el, dac trim aceast smerenie si aceast dra"oste si buntate la
care ne 'ndeamn (ntuitorul, noi 'nsine, ,iecare dintre noi suntem multumiti, plini de viat,
plini de doriri bune, de munc si avem relatii personale autentice cu ceilalti oameni, relatii
'ntemeiate pe o dra"oste adevrat-
/ac nu urmm calea lui /umne!eu ne purtm ca niste dusmani unii ,at de altii- $unt 'n
,amiliile noastre persoane care, de dou!eci sau trei!eci de ani, nusi vorbesc, desi provin din
aceeasi mam si din acelasi tat- $unt persoane care de dou!ecitrei!eci de ani nu sau
spovedit si nu sau 'mprtsit- )u se poate ca 'n asemenea vase de lut, mn3ite de toate
pcatele, s rodeasc smerenia sau ,apta cea bun- Trebuie 'nti curtit acest vas de lut 0asa
este numit trupul de ctre $,ntul Pavel; vas de lut1-
#sta suntem noi- Pentru trupul nostru ,acem totul 'n viat, chiar si sacrile"ii- Facem totul ca s
,ie 'ntretinut acest vas de lut din care, 'ntro bun !i, cedea! ceva4 iar acest aparat
extraordinar de mestesu"it, alctuit de /umne!eu, aceast masin unic mai presus de orice
masin so,isticat din lume, se stin"e, se topeste si alear" la ea sobolanii si serpii si toate
3ivinele pmntului ca s se hrneasc cu ceea ce noi, cu pretul vietii noastre, am adunat si am
pus 'n acest cort de lut, 'n acest trup omenesc-
/e aceea, ,rati crestini, nu sunt pentru de,imarea trupului, pentru c acesta poart 'ntru el
harul lui /umne!eu, poart $,nta Treime- Trupul acesta pe carel purtm toat viata, pe toate
str!ile, va 'nvia 'mpreun cu su,letul nostru- #st,el 'nct trupul nu trebuie ur"isit, el are
nevoie si de asce!, dar trebuie s ,ie si 'n"ri3it-
#sa s strbatem aceast viat pmnteasc, tinnd seama si de trup, si de su,let, 'ns trupul
s ,ie pe al doilea plan, deoarece atunci cnd vom muri, trupul va rmne trnei- $u,letul va
avea prioritate, el va ,i 3udecat 'nti de /umne!eu, pentru ca la s,rsitul istoriei, 'n Eiua de
#poi, s ,ie 3udecat si trupul 'mpreun cu su,letul, primind atunci rspuns si rsplat pentru
toat viata noastr-
Risipirea "ndurilor este un semn al mndrieiC Cel smerit are vreodat "ndurile risipiteC
Cel smerit are si el "nduri risipite, dup cum spune si $,ntul #"aton; BB$unt omF- #sa si
noi, suntem oameni si "ndul ne !boar- :a acest !bor contribuie ,oarte mult si diavolul-
/iavolul are un sin"ur "nd, extraordinar de important; s nu ne lase s ne ru"m- .ntrea"a lui
osteneal este pentru a tia aceast le"tur dintre noi si /umne!eu- #tunci e satis,cut si
atunci ne 'mpin"e 'n risipirea "ndurilor-
Cel smerit, care are permanent 'n el /uhul lui /umne!eu, ,r 'ndoial c, atunci cnd se
simte 'nstrinat de /umne!eu, 'si d seama 'ndat, se mustr imediat 'n constiint, oriunde se
a,l si cere de la /umne!eu si de la (aica /omnului a3utor ca s deprte!e din inima si din
viata lui acest nor de "nduri- #re si el "nduri, ca orice om, dar ia repede msuri pentru a se
elibera de ele- Pe cnd, 'n ca!ul celui mndru, astai pinea lui; "nduri ptimase, ,el de ,el de
amintiri, ,el de ,el de ima"ini si mai ales 'n viata pe care o trim acum ,ilmele de la
televi!or, acele ,ilme de dup mie!ul noptii-
Eu nu am televi!or si nici nu o s am vreodat- )u vreau asa ceva si nam timp s m uit- /ar
se pln" multi, nu numai vrstnici, dar si tinerii se revolt 'mpotriva acestor "nduri,
'mpotriva acestor ima"ini ticloase, pctoase, pe care le aduce televi!orul 'n viata lor
su,leteasc- )u le uit- :i se lipeste de minte cte o ima"ine spurcat si nu mai pot scpa de
ea- Parc a uitato, dar cnd ,ace ru"ciune, chiar cnd e 'n biseric, 'n centrul $,intei
:itur"hii, 'i vine aceast plcint iertatimi cuvntul , aceast ima"ine urt, 'l murdreste si
'l spurc pe dinuntru-
#sa 'nct smeritul se roa" sl scape /umne!eu de aceste risipiri, de aceast 'nstrinare de
/umne!eu- Cel mndru se complace 'n ast,el de lucruri4 s,atul meu este s nu se mai
complac 'n asemenea "nduri rusinoase- Eu le spun; BBdra" tinere student care ai asemenea
ima"ini spurcate si te des,tea! aceste ,ilme erotice si parc ai sta numai ln" ele, aceasta
este o irealitate, este o 'nselare, este o ima"ine mincinoas acolo, undeva, pe ecran- 2ndeste
teD $unt tineri cstoriti, ,oarte multi, care 'si atin" acest scop pe care biatul sau ,ata 'l
urmresc, acest lucru murdar, 'ntrun ,elBB- Este bine s deprte!e asemenea nluciri carel
mn3esc si s se "ndeasc la ,aptul c, dup cstorie, care este ,cut cu binecuvntarea lui
/umne!eu, vor tri toat viata 'mpreun, brbat si ,emeie-
Totusi, dac ,ericirea omeneasc ar consta numai 'n aceast le"tur trupeasc, nu sar
'ntmpla attea divorturi 'n lume, attea desprtiri si chiar crime 'ntre tinerii care sau
cstorit- Gndei BB,ericireaBB dup care ai aler"at toat viata, pn la cstorieC Gndei ceea ce
ti sa spus 'n ,ilm, artnduti numai lucruri ,oarte plcute si 'n,loritoare pe dina,arC Erau
niste minciuni- #devrata viat este atunci cnd te cstoresti, cnd ai copii, cnd te ro"i, cnd
'ti 'nveti copiii s se roa"e, s posteasc si ei, s ,ie cuviinciosi, sinceri si prietenosi cu cei din
3ur- /e asta are nevoie lumea de ast!i, de aceast prietenie sincer, de aceast dra"oste
sincer, pe ln" minciuna si tru,ia care ne coplesesc-
Cumptarea
Cum se poate practica smerenia 'n cstorieC
Foarte usor- .n primul rnd, sotul si sotia s ,ie cuviinciosi unul ,at de altul, s nu se
3i"neasc unii pe altii, s ,ie de acord 'n cresterea copiilor- $e 'ntmpl 'n ,amilii ca tata ssi
iubeasc copiii 'ntrun anumit ,el, respectndule toate "usturile si si ,ac ast,el obra!nici-
(ama caut si 'nvete s se roa"e, s posteasc, s nu spun vorbe de rusine- Or, copilul
ascult, e ,oarte inteli"ent si ,oarte atent, primeste si priveste 'n 3urul lui, iar acest de!acord
'ntre mam si tat este un de!astru pentru el-
#sa 'nct smerenia 'nseamn 'n primul rnd buncuviint si respect reciproc 'ntre sot si sotie4
'nseamn lupta 'mpotriva mndriei- #cest lucru trebuie transmis 'n ,amilie si, dac se poate,
nu numai copiilor- Copiii sunt in,luentati; ceea ce vd 'n cas, aceea ,ac 'n viata lor-
(ai sunt 'ns si nepoti, strnepoti, cumnati si cumnate care au nevoie de aceast virtute
dumne!eiasc, de aceast smerenie, care 'nseamn, 'ntre altele, si bunacuviint ,at de
cellalt- $ nu spui ceva prin care sl umilesti pe cellalt, sl rusine!i, ci s 'ncerci sl a3uti
cu adevrat- /ac 'i spui sincer niste lucruri, el simte, te aude si te respect- /ac 'i spui cu un
aer de 'nvttor, atunci te 'n"hite, dar nu respect ceea cei spui- /e aceea, sinceritatea si
bunacuviint sunt primele virtuti care 'ntresc si sustin virtutea smereniei 'ntro csnicie-
Gnii $,inti Printi consider c vr,ul virtutilor ar ,i dreapta socoteal- #ceasta si pentru c o
smerenie 'nteleas "resit se poate trans,orma 'ntro lips total de atitudine- Ce ne puteti
spuneC
$,ntul $iluan #thonitul ne 'ndeamn s ne apropiem de aceast idee a $,intilor Printi, care
se "seste si 'n Filocalie; aceea a dreptei socoteli- /reapta socoteal sau echilibrul 'n viata
noastr 'nseamn a mer"e pe o cale dumne!eiasc, pe calea de mi3loc- #cest echilibru al vietii
sl avem totdeauna 'n ,ata noastr- Pentru c se 'ntmpl s ,ie abateri la stn"a sau la
dreapta- Cineva care este evlavios si doreste s ,ac voia lui /umne!eu si s plineasc
poruncile se an"a3ea! 'n post, 'n ru"ciune, 'n milostenie, 'n asprimea vietii si este ,oarte
bine- /ar s mear" pe o cale echilibrat-
Pentru c sunt unii care postesc, postesc ,oarte aspru, chiar post ne"ru4 si el lucrea! 'ntrun
mediu toxic si mnnc, de pild, ,r ulei, acuma 'n Postul (are- (asina aceasta omeneasc
are 'ns nevoie de material pentru 'ntretinerea ei- /ac asuprim trupul prea tare, ne
'mbolnvim, cerem a3utorul doctorului si el ne d re"im de spital- /in cau!a unei asemenea
boli pe care o are un postitor exa"erat, el trebuie s mnnce mncruri 'n a,ara postului,
mncruri de carne si celelalte- #sta ,iindc, 'n loc s posteasc dou !ile pe sptmn,
miercurea si vinerea post mai aspru si 'n cellalt timp al sptmnii s posteasc normal,
cumptat, el a exa"erat- $i atunci 'n loc s tin asa 'ntre"ul post, mnnc de dulce 'n =inerea
(are- #ceasta repre!int nedreapta socoteal, 'ntele"erea strmb a acestei vieti duhovnicesti-
$au 'n ceea ce priveste ru"ciunea- $unt persoane care se roa" ,oarte mult- )u stiu cte
acatiste dea lun"ul unei !ile, 'ns uneori uit si ce acatist au citit- $i spune BBTatl nostruBB si, la
un moment dat, 'l mai spune 'nc o dat- Git c la spus- #sa de risipit este mintea lui-
#ceasta nu mai este dreapt socoteal- /reapt socoteal este acest echilibru, aceast
observare permanent a su,letului nostru4 'nseamn a ne stpni, a avea 'n mn toat ,iinta
noastr- Cnd rtcim, cutm 'ndat s ne 'ntoarcem pe calea cea bun- #ceasta ar ,i dreapta
socoteal la care ne 'ndeamn $,intii Printi-
#cestia spuneau dup cum practicau si ei 'n viata lor particular- $,ntul #ntonie, care era un
maestru duhovnicesc, spunea; Fratilor, am cunoscut mari postitori care, neavnd cunostint de
pilde duhovnicesti, au postit pn cnd nau mai putut s triasc din cau!a 'mbolnvirii- #m
v!ut ru"tori cu minte risipit, care nau avut nici un ,olos din ru"ciunile lor- #m v!ut
oameni milostivi, care siau risipit toat averea lor dnduo la sraci si mai pe urm sau
mndrit siau pierdut tot- $i tot el adau" c cea mai mare virtute este dreapta socoteal,
echilibrul 'n viata noastr, 'n ,iecare !i din viata noastr-
$ dm tuturor ceea ce li se cuvine si, 'n primul rnd, nou, acestui om luntric, care are
nevoie si el de hran si hrana noastr, asa cum spune (ntuitorul, nu este numai pinea, ci
este cuvntul lui /umne!eu- #dic un om are nevoie si de pinea aceasta pentru viata lui
,i!ic, dar are nevoie si de pinea cea spre ,iint, pe care o cerem 'n BBTatl nostruBB ca s putem
continua o viat cumptat, 'n vederea mntuirii-
)ationalismul crestin poate ,i acu!at de lips de smerenieC
/ac esti sincer, nu- Pentru c suntem datori s iubim pe aproapele nostru- #proapele nostru,
spune (ntuitorul, este oricine, chiar un dusman4 dar aproapele nostru este, 'n primul rnd,
,ratele meu, sora mea de sn"e- Iubind pe acesti apropiati ai mei, iubesc si neamul meu,
poporul meu- $i atunci, dac iubesc 0'n sensul pro,und crestin1 poporul meu, m numesc
nationalist- /ac este sincer aceast a,irmatie, atunci smerenia nu ar trebui s ne lipseasc-
:a =oronet cred c ati ,ost ,iecare pe acolo un perete 'ntre" de sus pn 3os 'n,tisea!
Iudecata =iitoare- $i acolo, 'ntre altele, sub toate elementele acestei Iudecti, este si 'nvierea
neamurilor, venirea neamurilor la Iudecata lui /umne!eu- =in "rupati; evreii, turcii, romnii,
vin toti la Iudecat, pe neamuri-
#tunci ne vom 'ntreba; dac un conational deal meu, ,iind clu"r, meserias sau politician, a
,cut niste ,apte bune, eu de ce nam putut s ,acC #celeasi conditii au ,ost si pentru mine-
Prin urmare, la Iudecata viitoare se va avea 'n vedere si aceast "rupare pe neamuri- .n cadrul
acesta al neamului dea lun"ul istoriei vom ,i ,iecare 3udecati- )eamul romnesc are si s,inti
,oarte multi, avem si oameni de buncredint, ,oarte cuviinciosi, avem 'ns si criminali-
Fiecare 'si va primi rspuns si rsplat dup cum sia dus viata pmnteasc-
Papa de la Roma, cre!nduse in,ailibil, are smerenieC
Eu nu m "ndesc la actualul pap, m "ndesc istoric- Istoric, papalitatea a avut si s,inti-
$,ntul 2ri"ore, de pild, 2ri"ore /ialo"ul, care a ,cut o litur"hie ce se slu3este numai 'n
Postul (are- $i a ,ost s,nt si pap-
#sa c eu nu acord important acestei calitti politice sau omenesti c este in,ailibil, c el nu
"reseste niciodat- #sta numai /umne!eu o poate spune4 totusi a nu "resi niciodat, omeneste
vorbind, este o minciun- #sta nu o spun eu, o spune $,ntul Ioan Evan"helistul 'n prima sa
epistol; BBdac !icem c pcat nu avem, ne am"im pe noi 'nsine si adevrul nu este 'ntru
noiBB- $untem pctosi, "resim, dar avem si aceast posibilitate de 'ndreptare-
/ac $,ntul Printe cum i se spune nu "reseste, /umne!eu sl binecuvnte!e si sl a3ute
s nu "reseasc, s ,ie cu adevrat in,ailibil, adic ,r "reseal- .ns din cte stim, numai
(ntuitorul a ,ost ,r "reseal, ,r pcat- # avut toate cele omenesti ca si ,iecare dintre noi,
'ns nu a avut pcate- *Cine dintre voi m vdeste de pcatC+ spune /omnul <ristos- Foarte
multi dusmani a avut (ntuitorul si puteau s: arate cu de"etul, dar nu "seau nici un pcat
la El- Era ,r pcat- El era in,ailibil- /e pap nu rspundem-
+,u de!nd-dui%.
Printe arhimandrit, v ru"m mult s comentati cuvintele pe care lea au!it $,ntul $iluan;
BBTineti mintea 'n iad si nu de!nd3duiBB-
)u prea stiu s rspund--- Ce 'nseamn a tine mintea 'n iad si a nu de!nd3duiC #ceast
expresie nam mai 'ntlnito la $,intii Printi, dect la $,ntul $iluan #thonitul- Pentru mine,
miam explicato asa; 'n aceast viat, adeseori iadul este 'n inima ,iecruia cnd avem
scandaluri 'n ,amilie sau la serviciu, viata noastr seamn atunci cu iadul- /ac esti 'ntro
asemenea atmos,er, 'ntro asemenea situatie, s nu de!nd3duiestiD /umne!eu este si acolo,
/umne!eu te poate scoate si dintrun asemenea iad- /ac nu de!nd3duim, dac nu ne
descura3m 'n aceste neputinte omenesti si dac avem prin ru"ciune aceast le"tur
trainic si permanent cu /umne!eu, ne putem mntui-
/ar v puteti mntui si prin nede!le"area acestei probleme, a acestei 'ntrebri- = puteti
mntui- Fiti smeriti cu adevrat si veti dobndi dra"oste4 dra"oste smerit s aveti si v asi"ur
c v veti mntui- #sta cred eu acum si pentru mine-
Cum ati 'nvtat si cum ati exersat smerenia 'n iadul 'nchisorilor comunisteC
.n 'nchisorile comuniste, unde am stat ctiva ani, toti cei care erau 'n celul cu mine se
ru"au, se pociau, 'si depnau pcatele, re"retau4 erau niste oameni a,lati pe calea aceasta, a
pocintei- Erau smeriti, cuviinciosi si duceau o viat crestin- = spun cinstit c adeseori m
am simtit mai bine 'n 'nchisoare dect a,ar- /e mic sunt 'n mnstire si aici am avut tot ce
mia trebuit pentru viata trupeasc si su,leteasc-
.n 'nchisoare era cam aceeasi situatie4 aveam strictul necesar ca s putem trece de la o !i la
alta- Era acolo o viat cu preocupri duhovnicesti- $e 'nvtau pe de rost texte din $,nta
$criptur, atunci cnd 'n 'nchisoare nu era voie s intre o ,ituic de hrtie sau un vr, de
creion- Pe talpa bocancului, uns cu spum de spun, se scria cu o "ri, 0care era ,urat de
a,ar, o dat pe cnd ,usesem scosi la aer curat1- $i asa se scria un text din Evan"helia lui
(atei, un text din Evan"helia $,ntului Ioan, din epistola $,ntului Iacob- $i cum se a,lau
aceste texteC Cioc, cioc, cioc, cu al,abetul (orse, prin perete- Erau puscriasi mai vechi, care
apucaser vremurile cnd 'n 'nchisoare intra si Biblia si acestia au 'nvtat atunci texte din ea4
au 'nvtat aceste lucruri s,inte si le transmiteau pe calea au!ului, prin al,abetul (orse 'n
perete si asa se puteau 'nvta- $criau cte un text scurt 'nvtat pe de rost dup ce 'l scriau
,iecare mai 'nti pe tabla inimii si a memoriei- #ceste texte s,inte, cu aceste mi3loace ,oarte
srace-
Era o atmos,er crestin 'n 'nchisoare- Toate insultele de la anchete erau bobrnace pentru a
ne curti de mndrie- Erai smerit de nevoie, dar ni se cere s ,im smeriti de bun voie4 dac nu
suntem smeriti de bun voie, ne smeresc altii din a,ar, ne insult si ne spun ,el de ,el de
cuvinte "rele- #sa 'nct era o atmos,er smerit 'n 'nchisoare- $merit de nevoie, dar si de
voie, pentru c, 'n neca!urile de acolo, aproape ,iecare simtea vie 'n inima sa pacea lui Iisus-
Re,eritor la situatia din 'nchisoare si nu numai, care ar ,i di,erenta 'ntre a ,i smerit si a ,i
umilitC
$e a3ut una pe alta- /ac, din cau!a mndriei, nu ne convine s ,im umiliti, e una4 si e o
su,erint, pentru c nu acceptm, nu acceptm umilinta- $ m ,ac cineva prost si toate
celelalte--- si eu s nu reactione!, s nu m apr- .ns numai 'n momentul 'n care acceptm
aceste umilinte din a,ar am a3uns la smerenie- /ac nu le accepti, e o su,erint pentru tine-
.ntre umilint si smerenie este o apropiere, pentru c prin umilint vine smerenia, dac
umilinta este acceptat din interior- (ntuitorul a ,ost umilit, a ,ost umilit de oameni4 dar a
,ost si smerit prin dumne!eirea :ui, i!vorul smereniei si al dra"ostei :ui- /ac nu este
acceptat umilinta, apare o revolt 'n noi- /ac este acceptat umilinta, devine smerenie si
atunci e unit si cu ru"ciunea si te ro"i pentru dusmanul tu care tea umilit- /ac a3un"i la
aceast stare, ai smerenia si o porti 'naintea lui /umne!eu-
Printe, cum putem renunta la or"oliul intelectualC
Or"oliul intelectual este un ,el de nebunie- Pentru c ti se pare c toti se 'nvrtesc 'n 3urul
tu, c tu esti stlpul de lumin pentru toat omenirea, si trecut, si viitoare- #cesta e or"oliul
cu "radul cel mai 'nalt- E o mare prostie, pentru c totdeauna au ,ost oameni mai 'nvtati
dect mine, mai priceputi dect mine, mai ,rumosi dect mine, mai 'ntelepti dect mine4 multi
altii, dintre contemporani si din istorie, au ,ost 'n trecut si apar 'n viitor- .nct a m ,ace pe
mine centrul inteli"entei, centrul centrelor, asta este o lips de buncuviint 'n primul rnd-
$i e bine ssi revin o ast,el de persoan- Poate c nu de doctor are nevoie, ci este bine s
mai posteasc, s se mai roa"e lui /umne!eu, s mai citeasc niste lucruri duhovnicesti, ssi
dea seama pe ce lume este- $i, dac e sincer 'n acelasi timp, se vindec4 dar, dac nu urmea!
calea lui /umne!eu, moare nebun-
Poate "resesc, dar mi se pare c unii oameni au o predispo!itie mai mare spre smerenie- Ce
prere avetiC
$unt de acord cu idea si 'i ,elicit pe oamenii acestia, numai s ,ie cu adevrat smeriti-
#ceast virtute apropie desvrsirea s,inteniei- $,intii au ,ost cu adevrat mari nevoitori, nu
puneau nimic pe seama lor, ci pe seama lui /umne!eu-
(ie 'mi este ,ric de oamenii care socotesc smerenia lasitate- E o mare demnitate smerenia, o
demnitate la care ne 'ndeamn si (ntuitorul- (aica /omnului, aceast ,iint pmntean,
care este mai presus dect toate ,emeile si dect toate ,etele din lume, este cea mai smerit
,ptur a lui /umne!eu- (aica /omnuluiD Iar ea a ,ost preabinecuvntat de /umne!eu s
nasc pe Iisus <ristos, ca s ne aduc adevrata 'nvttur, adevrata pine a vietii, prin care
s existm- /eci smerenia aceasta ct de putin este, numai s ,ie corect, e ,oarte bine venit,
ea ne apropie de smerenia si desvrsirea s,intilor-
Pentru ai 'nvta pe ucenici smerenia, unii btrni ,olosesc asprimea- Este corect aceast
metodC
$unt niste exceptii- $unt, de pild, pctosi, 'n Pateric si 'n viata de toate !ilele, care vor s
se pociasc si nui las cineva dinluntru- $i atunci 'si mai dau niste palme- Cnd esti acas
sin"ur cu tine, 'ti aduci aminte de pcatele tale si, ca s nu te pedepseasc /umne!eu, te
pedepsesti tu-
.n Pateric sunt cteva ca!uri dintracestea; se pedepsesc btnduse, autobtnduse- $pre
exemplu, un tnr voia s se poat ru"a cu lacrimi- $i le cerea si nu veneau era 'mpietrit- $i
atunci a lsat cmasa si, cu un servet ud, ,cut ,rn"hie, se lovea peste spinare; BB)u vrei s
pln"iC .ti dau eu tie lacrimi ca s pln"iBB, vorbea el cu sine 'nsusi- #sa c sunt asemenea
ca!uri, asprimi ale smereniei-
/ac 'ti d /umne!eu lacrimi, dac 'ti d aceast cint pentru pcatele tale, ai cptat
smerenia- .ns trebuie mentinut dup aceea- E "reu si de 'ntretinut smerenia- /ac nu o
cultivi, se stin"e- Cine stie ce ispite dau peste tine si rmi cum ai ,ost mai 'nainteD Ca si cu
ru"ciunea lui Iisus4 dac este spus continuu, cu smerenie si cu asce!, cu stpnire de sine,
se prinde de inima, de viata noastr, dar dac nu o mai practicm, se stin"e, 'ncetea!-
''&rim ntr(o epoc foarte prime-duit si de aceea trebuie s fim tari, s fim smeriti''
/ac puteti s dati o de,initie a smereniei pentru un tnr--- $i care sunt metodele pentru a
a3un"e la smerenieC
/e,initia smereniei este aceeasi si pentru un tnr, si pentru ceilalti crestini- /in tot ceea ce
am spus pn acum se poate extra"e de,initia smereniei- Gn tnr, ca s poat s se
smereasc, ar trebui ssi ,ac mai des examen de constiint, cum ,ceau crestinii din trecut-
.n ,iecare sear crestinul se "ndea, 'ncepnd de dimineat si pn atunci, cea ,cut bine si
cea ,cut ru si constata c a ,cut mai mult ru dect bine- #!i asa, mine asa, si atunci
'ncepea s se cunoasc pe sine, s cunoasc c 'n el domin mai mult pcatul si rul dect
binele si virtutea- $i atunci, daci om serios acest tnr, se an"a3ea! pe o cale sincer a
binelui-
Pentru c binele, dra"i asculttori, binele este necesar si 'n viata aceasta si e de ,olos
societtii, dar si 'n viata de dincolo- $,ntul Pavel spune c 'n .mprtia lui /umne!eu nu
intr nimic necurat- Trebuie s ne puri,icm, s aruncm tot noroiul de pe noi, tot balastul
acesta al pcatelor, s ne curtim !i de !i ca s a3un"em niste oameni, 'n primul rnd- $cris cu
O mare; Oameni- #sta vrea s ne ,ac $criptura, /umne!eu; s ,im oameni cu adevrat, s
avem 'n noi omenia- $merenia se poate asemna cu omenia-
/in pcate, 'n lumea de ast!i este ,oarte putin omenie- Fiecare e hrpret, tra"e la sine s ,ie
plin de ct mai multe milioane si altul nu are nici de pine-
#sa 'nct, acest tnr s se "ndeasc si la toate lucrurile pe care leam spus- # tri viata
!adarnic, a o tri 'n patimi, 'n des,ruri, 'n betii, 'n petreceri ,r rost este o pierdere de timp si
pierderea vesniciei, vesnicia ,ericirii pentru care suntem creati- /omnul nu nea ,cut pentru
iad, nea ,cut pentru Rai, dar pentru Raiul unde nimic necurat nu intr- Grmea! ca 'n aceast
viat s trim 'n asa ,el 'nct s ne pre"tim !i de !i pentru !orii vietii vesnice, care e plin de
lumin, de bucurie, de s,intenie si de pacea lui /umne!eu-
Printe, credeti c sunt exa"erate a,irmatiile care sustin c ast!i sunt destul de evidente
semnele vremurilor de pe urmC
Poate sunt exa"erate 'ntrun ,el- E vorba de #ntihrist, de numrul lui, de anumite lucruri care
vor veni- (ai 'nti anul %&&&- # trecut un mileniu si vine acum cestlalt, al doilea, iar lumea
se asteapt la un cataclism, la ceva asemntor iadului- Gn ast,el de cataclism a 'nceput ast
noapte 'n $erbia-
)oi nu stim ce "nduri are /umne!eu cu acest s,rsit al lumii- Chiar apostolii lau 'ntrebat pe
/omnul Iisus <ristos; *$punene nou cnd vor ,i acestea si care este semnul venirii Tale si
al s,rsitului veaculuiC+4 (ntuitorul lea rspuns; *de !iua aceea si de ceasul acela nimeni
nu stie, nici 'n"erii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatl+- El ca om, Iisus <ristos ca om, nu stia
cnd va ,i s,rsitul lumii- .n a doua sa epistol, $,ntul #postol Petru scrie c, dac se amn
acest timp al s,rsitului lumii este pentru c /umne!eu vrea s poat csti"a mai multi
credinciosi pentru .mprtia $a- Printre cei care se !mislesc si care nu sunt ucisi prin avort
sau alte mi3loace, cine stie ce s,inti ne va rndui /umne!eu- #sa 'nct, dac (ntuitorul nusi
permite s le rspund apostolilor, cum pot smi permit euC #ceasta este o tain a lui
/umne!eu-
.ns s,rsitul lumii pentru mine si pentru ,iecare dintre dumneavoastr este atunci cnd mor
eu si cnd muriti dumneavoastr- #tunci totul este s,rsit- /up moarte nu putem ,ace nici o
,apt bun- (urim pentru totdeauna- Cred c acesta este rspunsul- $,rsitul lumii, de ,apt, e
s,rsitul nostru- Pn atunci 'ns trebuie s ne pre"tim ca s ne ,acem vrednici ct de ct
pentru ce ne asteapt 'n vesnicie-
:e"at de 'ntrebarea anterioar, din experienta dumneavoastr ca duhovnic, cum puteti
aprecia 'n momentul de ,at starea spiritual a romnilor sau 'n "eneral a umanittii,
comparativ cu alte perioadeC Gnele a,irmatii re,eritoare la s,rsitul lumii pleac de ,apt si de
la ,elul cum este perceput atmos,era spiritual din !ilele noastre-
/espre #ntihrist, de pild, vorbesc $,ntul Pavel si $,ntul Ioan Evan"helistul- .ns, dea
lun"ul istoriei, ,r 'ndoial c au ,ost vremuri mai evlavioase, cu mai mult credint- (
"ndesc la Evul (ediu4 'ntre cei de atunci, 'n mi3locul lor, cresteau multi s,inti, dar erau si
multi oameni ri- Proportia 'ns a celor buni parc era mai mare dect a celor ri- /iavolul 'i
vna si atunci pe crestini, 'ndemnndui spre pieire- /ar parc acum, 'n vremea noastr,
diavolul a cptat ,oarte mult putere 'n constiintele oamenilor lipsite de evlavie si de
/umne!eu-
#m a,lat, nu de mult, c 'n #merica de pild, 'ntrun oras, e un templu al diavolului cu sase
eta3e- Gn templu al diavoluluiD $unt satanisti 'i stim 'n societatea noastr de ast!i, satanisti
care au niste 3urminte, un 'nvtmnt si un cre! al lor cu totul potrivnic crestinismului-
.n vechime erau p"nii si aveau temple, cum sunt acum, de pild, templele masonice- Cine a
,ost 'n #merica a v!ut c 'n orice oras e o biseric a Bunei=estiri, apoi un templu masonic,
o biseric a .nltrii, apoi un templu masonic4 exist multe temple masonice pe str!ile sau pe
marile bulevarde ale #mericii- (asonii nu sunt prietenii crestinilor, sunt dusmanii lor- #cum
sute si sute de ani erau templele p"ne, dar venea crestinismul nval peste aceste temple-
Ori le drmau, ori le pustiau de credinciosii lor, care treceau la crestinism- #cum sunt aceste
institutii care vor rul total al crestinilor4 si 'n primul rnd este diavolul cu templele lui-
#sa c trim 'ntro epoc ,oarte prime3duit si, de aceea, mai ales acum trebuie s ,im tari,
este ,oarte necesar s ,im smeriti- /iavolul este mndru, pe cnd /umne!eu este smerit- $i 'n
numele mndriei diavolul cucereste, pentru c omului 'i place s ,ie mndru, nu s ,ie smerit-
$i atunci trec ,oarte multi cu duiumul trec de partea diavolului si se 'ntreste 'mprtia lui-
/e aceea trebuie s ne p!im pe noi 'nsine, dar si pe cel de ln" tine sl p!esti, sl a3uti s
mear" pe calea lui /umne!eu, care este calea vietii- Cealalt este calea mortii, a
'ntunericului, a nimicniciei- #tt pot s v spun-
.n massmedia romneasc ni se spune c masoneria este totusi o or"ani!atie ,ilantropic
care doreste binele umanittii- Pe cine s credemC
Ei ,ac si bine, dar nu stim ce ru se ascunde 'n acest bine- /e pild--- tot la biata #meric m
"ndesc- #m ,ost acolo pentru ochi sunt bolnav de ochi si, desi ochii erau bolnavi, am
v!ut ma"a!ine ,oarte bo"ate, de cte o sut de metri lun"ime sau mai lun"i, cu de toate; de la
ac pn la elicopter4 'ntrun ma"a!in american "sesti si bunuri, bucate, ,ructe, toate bunurile
materiale- Tot acolo este 'ns si templul diavolului, acolo sunt si demoni!ati sau satanisti,
acolo sunt si templele acestor masoni- #sa 'nct sunt amestecate lucrurile- Bietul peste,
sracul, din ape, din ocean, se a"at si el de o buctic de pine sau de ceea ce e acolo 'n
undit sio mnnc cu lcomie, ,iindc este ,lmnd4 si 'i rmne undita 'n "t si 'l tra"e
pescarul a,ar si 'l pune la ,ri"are-
Cam asa sunt aceste bunuri pmntesti care ne 'mbie- Cine ni le o,er vrea s ne 'nchid
mintea, iar ochii s ne rmn numai la ele- $i su,letul, care este de o valoare extraordinar
BBce ar putea s dea omul, 'n schimb, pentru su,letul suC, 'ntreab (ntuitorul , asteapt ca
un cersetor, nu se ocup nimeni de el, st ca 'ntro temnit 'n acest trup al nostru- )u e bine ce
,acem- $ nu ne mr"inim numai la bunurile materiale, pentru c acestea hrnesc doar trupul
care dup aceea devine mncarea viermilor- Iar su,letul care va rmne 'n vesnicie si se va
uni cu trupul 'nviat este "ol de ,apte bune, "ol de virtuti, "ol de /umne!eu- /e aceea, s nu
ne am"im ca pestele care, pentru o buctic de hran, 'si pierde viata-
Cea mai smerit fptur uman
.ntruct ast!i este srbtoarea BBBunei=estiriBB v ru"m s ne vorbiti despre smerenia pe
care a artato (aica /omnului, atunci cnd a rspuns #rhan"helului 2avriil; BBFie mie dup
cuvntul tuBB-
= rspund, dar vd c vin mereu transporturi de 'ntrebri din sal si ln" mine e o coal
'ntrea" cu alte 'ntrebri- ( "ndesc dac nu cumva aveti si alt pro"ram-
Este aici un printe din Basarabia care vrea s plece la Iasi si trenul este pe la 8-&&4 dar, pentru
c e vorba de /umne!eu, de $,nta Fecioar si de mntuirea noastr, de smerenie, aceast
mare virtute, am s 'ncerc s rspund-
(aica /omnului, cum am mai spus, este ,ptura uman care a avut s,intenia vietii si
smerenia, 'n cel mai 'nalt "rad- $,nta Fecioar a 'nvtat smerenia 'n templu- Pn la vrsta de
76 ani, (aica /omnului a stat 'n templul din Ierusalim, sub 'ndrumarea btrnilor preoti de
acolo si a btrnelor- #sa a dobndit smerenia, teoretic, 'n primul rnd, dar dup aceea sa
con,ormat tuturor rnduielilor si a dobndit smerenia inimii, smerenia cea adevrat-
Cnd #rhan"helul 2avriil 'i spune (aicii /omnului c va naste un ,iu, 'n smerenia ei, spune;
BB/ar cum se poate astaC Eu nu stiu de brbatBB- Iar #rhan"helul 'i rspunde; BB/uhul $,nt se va
po"or' peste tine si puterea Celui Prea'nalt te va umbriBB- $i atunci ea, 'n umilinta ei, desi avea
acest impediment 'n inima ei s,nt si curat, 'i spune acel accept, acel da; BBFie mie dup
cuvntul tuDBB- # acceptat acest lucru care era imposibil dup toat lo"ica omeneasc; ca o
,emeie s nasc ,r de brbat- #ici e smerenia ei-
(ai t'r!iu (aica /omnului 'si d seama c slu3este lui /umne!eu si mntuirii oamenilor si
rosteste acea cntare de multumire; BB(reste su,lete al meu pe /omnulBB, si cu toate celelalte
stihuri care se cnt 'n Biseric- $tia ce rod va aduce aceast smerenie a ei, acest accept al ei4
stia ct bucurie va ,i pentru lume si ct smerire va ,i pentru ea- # ,ost si ea huiduit si
nec3it toat viata, 'ns primeste cu modestie =estea cea Bun si aduce pe lume, ca rod al
smereniei sale, pe Iisus <ristos, Fiul Tatlui ceresc- #ici este marea smerenie a (aicii
/omnului-
Oare dac ne "ndim vreodat c neam smerit, nu ne mndrim atunciC
Cel care este cu adevrat smerit nu se "ndeste la aceasta; BB=ai, ce smerit suntDBB rd si
curcile de noi- /ac esti smerit cu adevrat, nuti vine acest "nd, pur si simplu nuti vine-
$,intii 'ntotdeauna 'si vd cele mai mici pcate- O btrn de la tar, la spovedanie, spunea;
BBPrinte, am un pcat; venea un pui de la closc ln" mine si am dat asa cu mna si lam
lovit pe 'n"er si tare m mustr constiintaBB- Fiindc a 'ndeprtat un pui de la closc i sa prut
c a ,cut un pcat- #ceast ,emeie era o ,iint curat la su,let, smerit cu adevrat- #sa sunt
s,intii- Cele mai mici pete de pe constiinta lor sunt pentru ei mari pcate, 'nct atunci cnd
vine acest "nd BBsunt smeritBB, numai smerit nu esti- $au sunt ,rumoas, sau sunt desteapt,
sau ce haine am eu si se uit 'n o"lind toat !iua- #stea sunt semnele mndriei acesteia
prostesti-
Printe, v ro" smi spuneti cum s m port cu o persoan care respin"e s,aturile pentru
credint cu mult a"resivitate verbalC E bine s insist sau s tac si s m ro"C
$ v ru"ati pentru el-
Ce se 'ntmpl cu cei care spun; BBEu stiu c /omnul m iubeste si m a3ut, cci ori de cte
ori am avut nevoie mia a3utat+ si nu ,ac totusi nimic pentru a se apropia de /umne!euC Ei
cum pot ,i a3utati s 'ntelea" c drumul ctre /umne!eu trece prin smerenieC
/ac triesc o viat corect 'n constiinta lor, se 'ntlnesc cu smerenia-
#cum cteva sute de ani, 'n vremuri "rele ca cele de acum, se cerea poporului un plus de
pocint, care ducea la smerenie- /e ce nu se mai ,ace asa ceva si ast!iC
Pentru srcia smereniei-
.n anul 786> tara noastr a ,ost bntuit de o ,oamete, ,oamete de 3os pn sus- Pe atunci era
un biet muncitor, chiar la noi la mnstire se ,ceau niste turle acolo la biserica mare , mos
Iacob i se spunea- Cra cu roaba material de constructie- $il 'ntreb; BB(os Iacob, ce mai ,aciCBB
$i el pln"ea; BBGite, nu mai pot de ,oame- Primesc salariu 6&&-&&& de lei 'n B6> si numi
a3un"e dect pentru un Jilo"ram de mlai- /aB nam cu cel mnca- $i nu pot smi ,ac
serviciul meuBB- #sa srcie este si ast!i ca atunci, dar 'n smerenie- /e aceea nu se poate
'mplini ceea ce doreste 'ntrebtorul-
Printe, ce 'nseamn smerenia dinluntru si smerenia din a,arC
/a, e o mare deosebire4 ca 'ntre trup si su,let- $merenia dinluntru e smerenia (ntuitorului,
smerenia inimii4 smerenia din a,ar sunt plecciunile acestea ,alse si cuvintele de ,elicitri
,alse te ,elicit 'n ,at si pe la spate te 'n3ur; BBce prost e staDBB $i cnd a spus asa, sa
deosebit de smerenia aceasta a inimii, care este statornic- $merenia inimii e smerenia de
totdeauna- Cealalt, din a,ar, este ,oarte ,als, mincinoas-
Printe, v ru"m s ne spuneti dac "reutatea de a mrturisi pcatele la spovedanie se
datorea! mndriei sau mai sunt si alte cau!e si cum se poate lupta cu aceast di,icultateC
Cum se poate luptaC /ac, de pild, vine un bolnav la doctor si pe el desi 'l doare ,icatul, 'i
spune doar; BB/omnule doctor, am niste simple ameteliBB4 iar doctorul 'i d aspirin- /ar dac
spune; */omnule doctor, sunt nenorocit de pild, este epileptic cad ,r smi dau seama,
m !vrcolesc, m lovesc, m doare dup aceea4 ce s ,acCBB, atunci doctorul 'i aplic
tratamentul unui epileptic si 'l a3ut- /ar, dac este nesincer ,at de doctor, e nesincer ,at de
propria lui constiint si nu poate ,i a3utat-
:a ,el se 'ntmpl si cu cel care mer"e cu nesinceritate la doctorul de boli su,letesti, adic la
preotul duhovnic- Faptul c se spovedeste este pierdere de timp- :a spovedanie trebuie s vii
cu lacrimi, sti asculti constiinta care este 'ncrcat cu ,el de ,el de lucruri nedemne de om;
,apte urte, prime3dioase pentru aproapele meu, pentru ,amilie, pentru mine 'nsumi, pentru
su,letul meu4 m duc la spovedanie 'ncrcat de aceast cint si m mrturisesc lui /umne!eu
care e martor atunci ln" duhovnic- #poi /umne!eu 'l inspir pe preot ca s spun ce trebuie
celui care se spovedeste si 'n acest ,el 'l a3ut pe credincios s se poat vindeca, primind
rspunsul potrivit pentru starea lui de moarte-
Cum s scpm de "ndurile releC
Cu e,ort personal, adic s le alun"i- Cum le alun"iC /eschi!i o carte, un album, te uiti la un
obiect, 'ncepi s te "ndesti la el, s rupi "ndul cel pctos- )u poti asa usor, atunci trebuie
s te ciesti mai mult; BB/oamne, sunt 'naintea Ta Care le stii pe toate si m ve!i asa cum sunt-
#3utm, /oamne, s alun" acest nor de "nduri din viata meaBB- $i se 'ntmpl ceva atunci-
/ar trebuie s ,ii plin de cint si de voint ca s te scuturi, s te cureti de aceste "nduri
nemernice-
/ac ru"ciunea inimii nu reuseste, este bine s continum, adic s o spunem mecanicC
)u este bine s o spunem mecanic ,iindc asta 'nseamn c suntem nesinceri cu noi 'nsine-
.n ru"ciunea inimii este an"a3at Iisus <ristos ,at de noi- $i atunci, deci, este ,oarte ,olositor
s ne ru"m cu atentie la ,iecare cuvnt pe care 'l spunem 'naintea lui /umne!eu- $i chiar
dac nu avem rspunsul imediat, trebuie s avem rbdare si trebuie s stim c rspunsul la
ru"ciunea inimii este acela clasic de coborre a mintii 'n inim- #dic ceea ce "ndesti aceea
s si simti-
/ac spui cu atentie ru"ciunea, ,aptul c chemi numele lui Iisus <ristos 'n viata ta, aceasta te
a3ut mult4 'ti d spor de credint, spor de evlavie, spor de omenie, spor de 'ntoarcere ctre
tine, umilit, cu cint- Pentru c e vorba de )umele lui Iisus care este un nume plin de putere-
Chemat 'n noi, lucrea!- Pn s se coboare mintea 'n inim este un drum mai lun", dar,
chemndul totusi cu atentie, cu luareaminte si cu smerenie, acest nume lucrea! 'n noi si ne
a3ut s sporim duhovniceste-
Con,erint tinut 'n
#ula Gniversittii din Bucuresti,
%A III 7888


/ scurt meditatie
BB)u m voi teme de mii de popoare,
care 'mpre3ur m 'mpresoarBB-
0Psalmi @, ?1
)u m voi teme !ice psalmistul de !eci de mii de noroade, avnd, /oamne, spri3inul si
a3utorul Tu4 'mpresurtori, numeste /avid literal pe #besalom si pe a3uttorii lui care 'l
dusmneau, iar ana"o"ic pe diavoli, cci, dup $,ntul (axim (rturisitorul, diavolii ne
'ncon3oar 'n vr3msia lor si ne dau r!boi 'n patru ,eluri;
71 din ,at, cnd ne dau nde3di de norociri si de buntti desarte4
%1 din spate, cnd vor s ne spurce su,letele cu aducereaaminte a pcatelor noastre trecute,
mai ales a celor trupesti4
@1 din dreapta, cnd ne a3ut pe ascuns a ,ace ,apt bun peste msur cu scopul de a ne
arunca 'n slava desart4
61 din stn"a, cnd ne silesc s ,acem vreun pcat "reu 'ntru cunostint-

/rbirea sufleteasc
Cum apare orbirea su,leteascC )u trebuie s uitm
de ochii su,letestiD BB$r"uieste dar si te pociesteBB
Frati crestini,
(ulte boli si multe su,erinte chinuiesc viata oamenilor- /ar cea mai "rea su,erint pare a ,i
orbirea- )eputnd munci ca s poat tri, de obicei, orbii cersesc- /intre toate cate"oriile de
cersetori din lumea aceasta, orbii impresionea! 'n chip deosebit pe cei care trec pe ln" ei-
Orict de !"rcit sau orict de pornit ar ,i cineva 'mpotriva cersetorilor, este cu neputint s
nul 'nduiose!e ct de putin mna 'ntins a unui orb-
Ceva asemntor sa petrecut cu orbul din Ierihon al crui nume era Bartimeu, dup cum
a,lm din Evan"helia scris de $,ntul (arcu- El sedea 3os, la mar"inea drumului si cerea
milostenie- $edea ln" drumul care venea din Ierihon si mer"ea spre Ierusalim- Pe aceast
cale trecea mult lume si cred c erau destui care 'l a3utau- $i totusi el continua s rmn un
nenorocit, orict milostenie ar ,i adunat-
)enorocirea lui consta 'n ,aptul c el nul vedea nici pe cel care 'i ddea milostenia, nu vedea
nici ceea cei ddea, nusi vedea nici propria mn 'n care i se punea milostenia, nu se vedea
nici pe sine 'nsusi- (car pentru asemenea pricini putem spune c orbirea trupeasc este o
stare dintre cele mai nenorocite din viata unui om-
Omul are ochi nu numai trupesti, ci si ochi su,letesti- Cei trupesti sunt asemntori cu ochii
altor vietti de pe pmnt; cai, lupi si multe altele- Ochii cei su,letesti 'ns se aseamn cu
ochii 'n"erilor si cu ochii lui /umne!eu-
/eci, pentru c omul are dou ,eluri de ochi, trupesti si su,letesti, apoi si orbirea omului poate
,i tot de dou ,eluri; trupeasc si su,leteasc- Orbirea trupeasc poate ,i din nastere, din
pricina unui accident sau din pricina unei boli- /in pricina orbirii trupesti nu putem vedea
lumea aceasta material si nici pe noi 'nsine, nu putem mer"e ,r clu! si nu ne putem
bucura de lumina, de culorile si de toate ,rumusetile lumii v!ute-
Orbirea su,leteasc este 'ns cu mult mai prime3dioas dect cea trupeasc si un asemenea orb
este mai nenorocit dect orbul Bartimeu din $,nta Evan"helie de ast!i- /ac orbul trupesc
nu vede soarele cel ,i!ic, lumina lui, orbul su,letesc nu: vede pe $oarele drepttii si Printele
luminilor, cu strlucirea harului $u- )u recunoaste pe Cel care 'i d buntti nepieritoare;
viat, su,let, nemurire si nu se vede nici pe sine 'nsusi asa cum este cu adevrat-
Cum apare orbirea sufleteasc#
)e putem 'ntreba; de unde vine aceast orbire su,leteascC
)e va prea, poate, neplcut rspunsul, dar acesta este adevrul; orbirea su,leteasc ne vine,
,ratilor, prin ochii trupului- Ochii sunt cei doi lumintori ai ,etei, dar si dou punti prin care
pcatul este adus din a,ar 'nluntrul su,letului-
/up $,ntul =asile cel (are BBochii sunt cele dou mini netrupesti 'ntinse 'nainte, cu care
su,letul atin"nduse de departe de acelea pe care nu le poate atin"e cu minile trupului, le
cuprinde cu ochii si le aduce la sineBB- /ac privirile ochilor sunt nestpnite, ele 'ndeamn
su,letul la "nduri urte si la ,apte necuviincioase-
Privind cu patim la ,rumusete strin, chipul acelei ,rumuseti coboar din minte 'n inim si
acolo, 'n cmara inimii duhovnicesti, unde trebuie s ,ie necontenit locasul lui /umne!eu si
.mprtia :ui, acolo coboar 'ntunericul si se svrseste pcatul- .n aceast privint
(ntuitorul ne 'nvat; BB:umintorul trupului este ochiul4 de va ,i ochiul tu curat, tot trupul
tu va ,i luminat- Iar de va ,i ochiul tu ru, tot trupul tu va ,i 'ntunecatBB 0(atei ?, %%%@1- Iar
'n alt loc ne spune asa; BBoricine se uit la ,emeie, po,tindo, a si svrsit adulter cu ea 'n inima
luiBB 0(atei A, %91- $au invers, ,emeia care se uit cu po,t la brbat a si svrsit pcatul 'n
inima ei- $i pcatul 'ntunec ochii cei dinluntru, iar omul devine 'nne"urat si orb-
Biblia, aceast carte de cpti a omenirii, ne o,er multe pilde de orbire su,leteasc 'nc de la
'nceputul lumii- =oi aminti cteva exemple-
#st,el, 'n cartea 2ene!ei a,lm c ,emeia prima ,emeie din lume a v!ut c rodul pomului
cunostintei binelui si rului era plcut la vedere si bun la mncare4 si a luat, a mncat si a dat
si brbatului su 0Facere @, ?1- $i cu adevrat li sau deschis ochii, 'ns nu ca la 'n"eri sau ca
la /umne!eu, cum 'i am"ise sarpele, ci li sau deschis ochii ca la cei pctosi si au v!ut c
sunt "oi 0Facere @, A1- :i sau deschis ochii, dar li sa 'nchis Raiul 0Facere A, >1-
(ai departe, tot 'n cartea 2ene!ei, citim c BB,iii lui /umne!eu, v!nd c ,iicele oamenilor
sunt ,rumoase, siau ales dintre ele sotii, care pe cine a voit- 0K1 =!nd 'ns /omnul
/umne!eu c rutatea oamenilor sa mrit pe pmnt si c toate cu"etele si dorintele inimii
lor sunt 'ndreptate la ru 'n toate !ilele, Ia prut ru si $a cit /umne!eu c a ,cut pe om pe
pmntBB 0Facere ?4 %, A?1-
Pentru orbirea su,leteasc si pentru pcate cumplite, au ,ost nimicite cu ,oc cettile $odoma si
2omora si acoperite de apa (rii (oarte 0Facere 78, 7?%?1-
/in pricina ochilor trupului a ,ost orbit $amson care, v!nd pe /alila, a po,tito si ast,el,
orbind cu su,letul, a ,ost biruit de o ,emeie tocmai el, acela pe care nul puteau 'nvin"e mii de
oameni 0Iudectori 7?1-
Orbit a ,ost Olo,ern de Iudita, care, cu "telile ei, ia luat ochii, cu ,rumusetea ei ia robit
inima, iar cu sabia ia tiat capul 0Iudita 7@1-
Orbit de po,ta ochilor a ,ost 'mpratul /avid v!nd pe Batseba, sotia lui Grie si, tot asa, cei
doi btrni din Babilon, v!nd pe $u!ana la baie- Orbit a ,ost Irod privind pe $alomeea, ,iica
Irodiadei, 3ucnd si chiar 'nteleptul $olomon a ,ost orbit su,leteste de ,emeile strine si a
"resit si el 'naintea lui /umne!eu 0III Re"i 77, @61-
#semenea exemple sunt ,oarte multe 'n $,nta $criptur si, ,r 'ndoial, cu mult mai multe
'n viata oamenilor, dea lun"ul istoriei-
Prin aceste ,erestre deschise ale ochilor nostri, odat cu ispitele citate din Biblie, intr 'n noi
valuri 'ntre"i de alte am"iri si po,te ca; mndria, lcomia dup avere si lux, invidia, mnia,
betia, spectacole ce tulbur 'nchipuirea s-a- Pe rnd sau toate laolalt, 'ntunec lumina cea
dinluntru a su,letului si !"uduie 'ntrea"a viat a omului-
,u trebuie s uitm de ochii sufletesti%
Omul nu este ,cut de /umne!eu numai pentru aceast lume a pmntului- Ci aceast lume
este pentru noi numai un cmp de lupt, un stadion de 'ncercare a puterilor su,letesti si
trupesti, din care crestinul ,cnd bine si rspndind lumin 'n 3urul lui 'ncearc s ias
biruitor pentru ca s merite premiul, adic ,ericirea vietii viitoare si nes,rsite-
Pentru a ne descurca 'n aceast lume, ne sunt dati si ochii acestia trupesti, ca s vedem pe
unde mer"em, s ne in,ormm si s cunoastem realittile de aici si s ne bucurm 'n chip
nevinovat de toate lucrurile bune si ,rumoase care ne 'ncon3oar-
/ar nu numai att- #cesti ochi trupesti ne sunt dati si ca si tinem mereu 'n le"tur cu ochii
cei luminosi ai su,letului nostru, prin care putem 'ntele"e rostul cel adevrat al existentei si 'n
acest ,el s putem cunoaste pe .nsusi $tpnul vietii, pe Cel care a !is; BBEu sunt Calea,
#devrul si =iataBB-
/e aceea, pe ln" multele "ri3i ale vietii noastre pmntesti, s nu uitm niciodat de v!ul
cel dinluntru, de ochii cei su,letesti, ca nu cumva s ,ie umbriti sau 'ntunecati de patimi, ci s
,ie curati si luminosi ca ochii pruncilor sau chiar ca ochii 'n"erilor- $i dac se spune despre
unele lucruri sau ,iinte c ne sunt dra"i ca lumina ochilor, apoi cu att mai mult trebuie s ne
,ie dra" lumina su,letului nostru, partea aceasta din noi care d sensul si esentialul ,iintei
omenesti-
''Srguieste dar si te pocieste''
(are prime3die este pentru ,iecare dintre noi atunci cnd suntem cu su,letul bolnav, cnd
suntem orbiti de patimi si nu ne dm seama c suntem bolnavi-
BB/ac ati ,i orbi nati avea pcat- /ar acum !iceti; )oi vedem- /e aceea pcatul rmne
asupra voastrBB, le !ice (ntuitorul ,ariseilor 0Ioan 8, 671- Cu alte cuvinte, Iisus le spune;
BB/ac vati recunoaste orbi, nati avea pcat, pentru c (ati ru"a s v vindec- /ar voi
pretindeti c vedeti adevrul, cnd de ,apt sunteti orbi si nu voiti s ,iti vindecati de (ineBB-
Cnd omul 'si d seama c este bolnav cere un s,at de la cineva, alear" la doctor, se roa" lui
/umne!eu ,ace ceva ca s scape de boala care 'i amenint sntatea- /ar dac rmne
nepstor, boala pro"resea! si 'ntro bun !i cade la pat si moare- Tot asa se 'ntmpl si cu
boala cea dinluntru, cu orbirea sau chiar cu moartea su,letului-
Pentru multi dintre noi se 'mplineste cuvntul din #pocalips, 'n care /umne!eu ne spune
asa; BB$tiu ,aptele tale, c ai nume, c triesti, dar esti mort- Prive"hea! si 'ntreste ce a mai
rmas si era s moarBB 0#pocalips @, 7%1-
Care sunt aceste ,apte uci"toare pe care le avem si le purtm cu noi, care ne 'ntunec su,letul
'nct a3un"em s murim, desi suntem 'nc 'n viatC :eam amintit de curnd; tru,ia, invidia,
mnia, betia, des,rul, lcomia, lenea, super,icialitatea, necredinta, lipsa de dra"oste,
osndirea pe nedrept a semenilor nostri etc-
Cte ,amilii nu se destram din pricina patimilor si a 'ncurcturilor ne'n"duite pe care le are
unul sau altul dintre sotiCD
Cte sotii nusi pln" amarul csniciei cnd sotul vine acas tr!iu si beat, ,ace scandal, 'i
sperie si 'i bate pe ea si pe copii, iar mai apoi 'si prseste ,amilia si se 'ncurc cu altaCD
Cti crestini nu se roa" lui /umne!eu numai cnd d peste ei cte un neca!, iar cnd le
mer"e bine uit si de /umne!eu, si de su,let si duc o viat urt si strin de orice bineCD
#semenea ,apte, ,rati crestini, sunt ca niste umbre ne"re, umbre "rele, care 'nvluie su,letul si
constiinta noastr, 'mbolnvindune de moarte-
.n 'ncheiere am s cite! tot din cartea #pocalipsei cuvintele lui /umne!eu care ni se
potrivesc, 'n msuri di,erite, ,iecruia dintre noi;
BB$tiu ,aptele tale4 c nu esti nici rece, nici ,ierbinte- O, de ai ,i rece sau ,ierbinteD #st,el,
,iindc esti cldicel nici ,ierbinte, nici rece am s te vrs din "ura (ea- Fiindc tu !ici;
$unt bo"at si mam 'mbo"tit si de nimic nu am nevoieD $i nu stii c tu esti cel ticlos si
vrednic de plns, si srac si orb si "olD
Te s,tuiesc s cumperi de la (ine aur lmurit 'n ,oc, ca s te 'mbo"testi, si vesminte albe ca
s te 'mbraci si s nu se dea pe ,at rusinea "oliciunii tale, si ali,ie de ochi, ca sti un"i ochii
si s ve!i-
Eu pe cti 'i iubesc 'i mustru si 'i pedepsesc4 sr"uieste dar si te pocieste-
Iat, stau la us si bat4 de va au!i cineva "lasul (eu si va deschide usa, voi intra la el si voi
cina cu el si el cu (ineBB 0#pocalips @, 7A%&1-
$ ne a3ute Bunul /umne!eu ca s ne vedem propriile pcate, s ne eliberm si s scpm de
ele4 s: ru"m s ne druiasc lacrimi de pocint si BBali,iaBB cea duhovniceasc a harului
$u, ca s vindece deplin boala ochilor nostri su,letesti si s lumine!e cu lumina $a luntrul
nostru 'ntunecat de patimi4 (ntuitorul nostru Cel mult dorit s ne druiasc vesmintele cele
albe ale nevinovtiei trupesti si su,letesti, ca s: putem cunoaste cu adevrat pe /umne!eu si
s: putem primi pe marele doctor si tainicul si cerescul oaspete Iisus <ristos- El asteapt la
usa inimii ,iecruia dintre noi si este "ata s ne a3ute si s ne vindece de toate neputintele
noastre-
$: po,tim s vin la noi, 'n viata noastr, 'n inima noastr, 'n ,amilia si societatea noastr-
$: po,tim cu smerenie si dra"oste, !icnd; =ino, /oamne Iisuse, vino si la noiD #minD
%% I 7896


'uterea rugciunii
Ru"ciunea curat .mplinirea si ,oloasele ru"ciunii n Esenta vietuirii crestine Ru"ciunea
inimii este de mare actualitate 'n viata modern
.mprtia lui /umne!eu este 'n noi BBGnde este comoara voastr, acolo este si inima voastrBB
$rbtorim 'n chip deosebit !iua de ast!i4 pstorul nostru su,letesc, Prea Fericitul Printe
Patriarh, 'mplineste acum !ece ani de patriarhat- /e dimineat, dup ce sa slu3it $,nta
:itur"hie la Catedrala Patriarhal 0precum si la Biserica $,ntul 2ri"orie Palama din
Politehnic1, sau tinut mai multe cuvntri importante care au artat toat truda, tot amarul si
toate roadele ,rumoase aprute 'n acesti !ece ani, prin "ri3a, prin echilibrul, prin 'ntelepciunea
Printelui Patriarh Teoctist- Cu acest prile3, v ro" s 'nchinati un "nd si o ru"ciune 'n seara
aceasta pentru anii ce vin- /umne!eu sl ocroteasc si sl tin 'n ,runtea Bisericii, pentru c
este un bun si adevrat printe su,letesc- $i urm cu adevrat, din toat inima, s triasc
'ntru multi si ,ericiti, rodnici ani-
Prea Fericitul Printe Patriarh 'ncon3urat de tineri
de la ,ilialele #$COR si ale :i"ii Tinerilor Crestini Ortodocsi Romni, noiembrie %&&7
.n a,ara acestei srbtoriri a Printelui Patriarh, !iua de 76 noiembrie ne prile3uieste si un alt
motiv de bucurie; pr!nuirea $,ntului 2ri"orie Palama, teolo"ul ru"ciunii- .ntro vreme
,oarte "rea pentru practicarea ru"ciunii lui Iisus cnd erau multe nedumeriri si multe critici
nedrepte re,eritoare la o asemenea lucrare apare acest mare teolo" din partea lui /umne!eu,
care, prin 'ntelepciunea sa, prin harul $,ntului /uh mai ales, a lmurit ,oarte bine ce
repre!int aceast ru"ciune care duce la unirea omului cu /umne!eu-
/e ce este ase!at aceast pomenire a $,ntului 2ri"orie Palama la 'nceput de postC /up
cum stiti, de mine dimineat intrm 'n postul dinaintea )asterii (ntuitorului- $i 'n post
avem nevoie de mult ru"ciune, la ,el cum si ru"ciunea este a3utat mult de post- Fr o
comuniune 'ntre aceste dou practici, viata noastr duhovniceasc schioapt-
#sadar ast!i, la invitatia ,ratilor studenti din #$COR mis ,rati su,letesti , iatm aici, 'n
,ata dumneavoastr, 'ncercnd s spun cteva cuvinte despre ru"ciune-
Onorat asistent, $,ntul #postol Pavel vorbind despre importanta ru"ciunii ne d acest
s,at; BBRu"ativ ne'ncetatBB- /up cum stiti, /umne!eu este duh si este pre!ent; BBEu sunt Cel
ce suntBB, spune /umne!eu proorocului (oise 'n ,ata ru"ului din $inai- $i nu exist o bucurie
mai mare dect aceast comuniune a noastr cu /umne!eu Cel =iu, prin ru"ciune-
0ugciunea curat
Ce este ru"ciuneaC $tim cu totii- Cnd am 'nceput cuvntul de aici, eram de3a 'n ru"ciune-
$e cnta Paraclisul (aicii /omnului de la mnstirea Putna- .n BBFilocalieBB citim c ru"ciune
'nseamn vorbirea mintii noastre cu /umne!eu-
Cnd ne ru"m, cnd .i spunem psurile noastre lui /umne!eu si .i cerem s ne a3ute 'n
neca!uri, se cuvine s deprtm din minte toat "ri3a cea lumeasc asa cum se cnt 'n
timpul :itur"hiei, la <eruvic si s cu"etm numai la El- =orbim cu .nsusi /umne!euD )u
este bine s ne ru"m doar cu bu!ele, iar mintea s ,ie departe de cuvintele ru"ciunii- #sta
'nseamn necuviint si pcat- BBCum puteti pretinde lui /umne!eu s ia aminte la ru"ciunile
voastre ne 'ntreab un $,nt Printe dac voi 'nsiv nu luati aminte la ru"ciunile voastreC
)u stiti ce spunetiDBB
Ru"ciunea ,cut cu evlavie, cu inim curat, cere o anumit pre"tire, ,rati studenti, cere
suprave"herea simturilor noastre- (oise proorocul na putut s se apropie de ru"ul aprins din
$inai dect dup ce sia deprtat toat 'ncltmintea din picioarele sale- BB/e!lea" toat
'ncltmintea din picioarele tale spunea /umne!eu din ru" pentru c locul pe care te a,li
este s,nt-BB #proape orice loc unde ne ru"m este s,nt, deoarece /umne!eu e de ,at 'ntrun
chip tainic- /e aceea suntem si noi "ata ca acest re,lector luntric al vietii noastre s ,ie
deschis pentru convorbirea mintii cu /umne!eu- )e strduim ca, 'nainte de a 'ncepe
ru"ciunea, s i!"onim din inima noastr orice "nd ptimas, cci inima noastr este templu
al /uhului $,nt, cum ne spune marele #postol Pavel-
Este ,olositor si acordm ru"ciunii cinstea cuvenit si ast,el s ascultm pe (ntuitorul
care ne 'ndeamn; BBIar tu cnd te ro"i, intr 'n cmara ta, 'nchide usa si roa": pe Tatl tu,
care este 'n ascunsBB- Totdeauna este /umne!eu de ,at, 'ns este ascuns de ochii trupesti-
Cmara este inima, simturile sunt poarta- /e aceea ele trebuie bine !vorte, cci prin acestea
vine sminteala 'n timpul ru"ciunilor-
Ru"ciunea trebuie ,cut cu struint, dup cum avem multe exemple 'n $,nta Evan"helie-
$ ne aducem aminte de acea ,emeie p"n, acea canaaneanc care stri"a disperat 'n urma
(ntuitorului ca si vindece ,iica 'ndrcit- /esi (ntuitorul pare c nu o aude, pn la urm
'i vindec ,iica si 'nc de la distant- $ ne aducem aminte de Bartimeu, acel orb din Ierihon-
:umea 'i cerea s tac, dar el, dimpotriv, stri"a si mai tare- $i Iisus, Care la au!it, ia
tmduit orbirea lui-
)e putem 'ntreba; cnd 'mplineste /umne!eu mai repede ru"ciunile noastreC Rspunsul
poate ,i dat 'n mai multe chipuri- O cale si"ur este atunci cnd ru"ciunea noastr este
'nsotit de post, de milostenie si viat ,r prihan- (ilostenia si postul sunt aripi care 'nalt
ru"ciunea, asa cum am spus la 'nceputul 'ntlnirii- #ceste trei ,apte bune ru"ciunea, postul
si milostenia se 'ntreptrund si se a3ut 'ntre ele pentru ,olosul nostru-
/e asemenea ru"ciunile noastre sunt ,oarte repede ascultate cnd chemm 'n a3utor pe (aica
/omnului si pe s,intii 0prietenii1 lui /umne!eu si cnd aceste ru"ciuni sunt ,cute de mai
multi credinciosi 'mpreun- $,ntul #postol Petru a ,ost 'nchis de Irod 'n temnit, cu
picioarele 'n butuci, iar ru"ciunile ne'ncetate, ,cute de multi credinciosi pentru dnsul
'naintea lui /umne!eu, au ,ost att de puternice 'nct /umne!eu a trimis un 'n"er din Cer si
'n chip minunat la eliberat pe $,ntul Petru din temnit- #sa se 'ntmpl adeseori ca
/umne!eu s rspund ru"ciunilor noastre-
)mplinirea si foloasele rugciunii
$unt 'ns destul de multe ca!uri cnd /umne!eu nu 'mplineste ru"ciunile noastre- /in ce
motivC Pentru c multi, asa cum am spus, se roa" numai cu bu!ele, iar mintea lor colind
pretutindeni- )e !boar atentia de la cuvintele ru"ciunii- (ntuitorul nostru 'i mustr pe cei
care au o ast,el de ru"ciune, !icnd; BBpoporul acesta ( cinsteste numai cu bu!ele, iar inima
lui e departe de (ine-BB
/e asemenea, /umne!eu nu ne ascult ru"ciunile atunci cnd, ,r s constienti!m, cerem
ceva care ar putea ,i ne,olositor pentru propria noastr viat- #st,el, o persoan pe care o
cunosc, ,iind 'n 'nchisoare, cerea mereu s ,ie scoas la munc4 tot 'n 'nchisoare, 'ns la
munc, a,ar, sub cerul liber- Pentru c viata 'n celul devenise ,oarte "rea si insuportabil-
/umne!eu amna mereu rspunsul la cererea lui- (ai tr!iu sa convins 'ns de ce nui era
ascultat ru"mintea; unii dintre cei care plecaser la munca cmpului sub presiunile
'nchisorii, la munca silnic au murit acolo, 'n balt sau la cmp, sau 'n delt- Iar multi,
aproape toti, sau 'ntors bolnavi la celulele lor din temnit- #sa 'nct /umne!eu nu ia
ascultat cererea atunci cnd se ru"a, pentru c putea s moar acolo-
#sa se 'ntmpl 'n unele ca!uri atunci cnd 'i cerem un lucru lui /umne!eu si nul primim-
/umne!eu, Care stie precis tot cursul vietii noastre de cnd ne nastem si pn murim, stie ce
ne trebuie si ce nu ne trebuie, ce ne este de ,olos si ce nu ne este ,olositor- /e aceea, prin
atotstiinta si atot'ntelepciunea :ui, ,ace asa cum este mai bine pentru viata noastr- Chiar
pctosi cum suntem, /umne!eu tot ne iubeste si ne vrea binele- $i 'n anumite 'mpre3urri
/umne!eu vrea s ne a3ute, neascultnd ru"ciunile noastre care sunt p"ubitoare pentru
su,let-
Ce trebuie sI cerem lui /umne!eu 'n ru"ciunile noastreC Pentru c multi cer lucruri
netrebnice- $I cerem sntate trupeasc si su,leteasc, s cerem luminarea mintii si
'ntelepciune, pentru a nu "resi calea ctre /umne!eu, sI cerem buntate su,leteasc si
smerenia inimii- $I cerem dreapt socoteal 'n tot ce ,acem si convin"erea c atunci cnd
vom muri, vom da seam 'naintea Iudectii lui /umne!eu de ,elul cum ne rnduim viata pe
pmnt- $ cerem rvn pentru citirea $,intelor $cripturi, 'ntele"erea lor si 'mplinirea
poruncilor lui /umne!eu- $I cerem lui /umne!eu ceea ce vine din El si ceea ce El si numai
El ne poate da4 adic sI cerem harul /uhului $,nt si mntuirea su,letelor noastre- $I
cerem marele dar de a ne vedea pcatele- $I cerem a3utor ca 'n toat viata noastr s cutm
mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si dreptatea :ui si toate celelalte s ni le adau"e nou-
#cestea toate s I le cerem lui /umne!eu 'n ru"ciunile noastre-
Ce se 'ntmpl cu cel care nu se roa"C /in pcate sunt multi oameni care nu se roa", ei
socotesc netrebnic aceast practic- Cel care nu se roa" se poticneste 'ns ,oarte usor si cade
'n pcat- Cel care nu se roa" nu este puternic 'n lupta cu stihiile vietii- El este ca un ostas ,r
arm, ca o pasre ,r aripi sau ca o trestie care se pleac 'ncotro bate vntul, numai ctre
/umne!eu nu se pleac s: 'ntrebe si sI slu3easc- BBEste ca un peste pe uscatBB, ne spune
$,ntul Ioan 2ur de #ur-
Iar $,ntul #mbro!ie al (ediolanului adau"; BBCel care nu se roa" !ace 'n 'mprtia
materiei, nu este scris 'n cartea vietii din ceruri si nu are loc 'n .mprtia lui /umne!eu- :a
Iudecata lui /umne!eu, de care nu scap nimeni, lui i se va spune; )u te cunosc pe tineD si e
vai de cel ce va primi acest rspuns-+
Care sunt ,oloasele ru"ciuniiC Prin ru"ciune se poate dobndi de la /umne!eu orice .i
cerem- )umai s ,ie vrednice de /umne!eu ru"ciunile noastre- Trebuie ca ru"ciunea s ,ie
,cut cu inim curat, cu struint si cu smerenie- .nsusi (ntuitorul Iisus <ristos ne
,"duieste 'mplinirea ru"mintilor noastre, atunci cnd !ice; BBToate cte veti cere, ru"ndu
v cu credint, veti primiBB- $i iarsi; BBCereti si vi se va daBB-
Cine se roa" din toat inima, adncind cuvintele ru"ciunii, pe ln" 'mplinirea cererilor
sale, dobndeste pacea luntric, pe care nu o poate drui lumea acea pace ,"duit de
/omnul Iisus (ntuitorul Care spune; BBPace v las vou, pacea (ea o dau vou, nu precum
d lumea v dau Eu+- $i 'n acest ,el simtim o si"urant, simtim c nu suntem sin"uri pe lume
numai cu oamenii, ci cu noi este /umne!eul printilor nostri Care ne ocroteste si ne apr 'n
viata pmnteasc-
$e 'ntmpl cteodat ca /umne!eu s nu 'mplineasc numaidect ru"ciunile noastre, dup
cum am spus- $,nta (onica mama Fericitului #u"ustin 79 ani sa ru"at lui /umne!eu ca
s se 'ntoarc ,iul su la credint- $truinta ei 'n ru"ciune Ia plcut lui /umne!eu- $i El a
ascultato cu adevrat, 'ntorcnd pe ,iul ei la calea mntuirii, dar nu oricum, ci 'n!estrat cu
toat ,rumusetea tririi crestine mldiate de harul dumne!eiesc- .ntruct nu stim dac toate
cererile noastre ne sunt de ,olos, totdeauna este bine s 'ncheiem ru"ciunea cu aceste
cuvinte; K/oamne, Care stii toate, a3utne ca ru"ciunea pe care o ,acem 'naintea Ta s se
'mplineasc dup voia Ta cea s,nt- /oamne, ,acse voia Ta 'n viata noastr-
"senta vietuirii crestine
Onorat asistent, pe ln" toate aceste probleme despre care am vorbit pn acum, mai exist
un ,el de ru"ciune de chemare a numelui /omnului, numit ru"ciunea lui Iisus, ru"ciunea
mintii sau ru"ciunea inimii- Trirea pro,und a acestei ru"ciuni este 'nssi esenta vietuirii
crestine-
Este o ru"ciune plin de putere care vine de la (ntuitorul nostru si de la $,intii #postoli
si este cuprins 'n aceste cuvinte; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem
pe mine, pctosul- #ceast ru"ciune este scurt si de aceea poate ,i spus oriunde si
oricnd, stnd sau mer"nd-
Chipul ne,cut de mn al (ntuitorului
.n lumea modern 0'n aceast "rab a vietii cnd nu avem timp de ru"ciune 'ndelun" 'n
camera noastr, 'n ,ata icoanei si a candelei aprinse1 putem spune aceast ru"ciune, 'n orice
loc si 'n orice timp din viata noastr; si la scoal, si 'n ma"a!in, 'n ,abrici, 'n atelier, putem
rosti aceast ru"ciune 'n taina inimii noastre- Iar Iisus <ristos, Care este pre!ent 'n viata
noastr totdeauna, ne ascult aceast ru"ciune care este 'nchinat numelui :ui, plin de
putere- #m au!it pe multi spunnd c ru"ciunea lui Iisus le este cunoscut- $tiu multe
persoane, tineri si mai 'n vrst, care spun aceast ru"ciune, chiar sunt avansati 'n aceast
ru"ciune- (am bucurat ,oarte mult ori de cte ori am a,lat c exist asemenea credinciosi-
.n $,nta $criptur 'ntlnim urmtoarele cuvinte ale (ntuitorului; BBOrice veti cere de la
Tatl 'n numele (eu voi ,ace, ca s se mreasc Tatl 'n FiulBB- $i iarsi; BB/e veti cere ceva 'n
numele (eu, Eu voi ,aceBB- #ceast ru"ciune se numeste Ru"ciunea lui Iisus, pentru c 'n
mi3locul ei este numele /omnului nostru Iisus <ristos, nume plin de putere, asa cum am spus-
$e numeste ru"ciunea mintii deoarece, 'n prima ei ,a!, se rosteste cu mintea4 si a inimii,
pentru c, dup mult vreme de rostire atent, ru"ciunea se coboar 'n inim, 'n centrul
,iintei noastre-
Ru"ciunea lui Iisus se poate rosti 'n dou ,eluri; asa cum vorbim 0cum vorbesc eu acum1 sau
'n "nd4 ori 'n ritmul respiratiei cnd stm pe un scunel, avem capul putin aplecat spre
stn"a si cu dou de"ete de la mna dreapt tinute usor peste hain deasupra locului inimii,
rostim ru"ciunea aceasta, tare, soptit sau 'n "nd-
Ru"ciunea de chemare a numelui /omnului se cere a ,i rostit ne'ncetat, !iua si noaptea, 'n
orice loc si 'n orice lucrare neam a,la- Practic 'ns, mai ales pentru 'nceptori, este "reu a ,i
rostit ne'ncetat si de aceea ea poate ,i rostit alternativ cu alte ru"ciuni din Ceaslov-
#tt pentru clu"ri, ct si pentru mireni este bine ca ru"ciunea mintii s ,ie rostit de cel
putin treipatru ori pe !i, cte cincispre!ece minute de ,iecare dat-
.nc un lucru trebuie s avem 'n vedere; cnd rostim ru"ciunea s ,im atenti ca ,iecare
cuvnt al ru"ciunii s cad pe locul inimii duhovnicesti aici, unde vam artat cu cele dou
de"ete, deasupra inimii de carne, deasupra inimii ,i!iolo"ice- #cest loc 0BBdescoperitBB de $,intii
Printi care erau mari ru"tori si aveau ru"ciunea ne'ncetat1 este centrul duhovnicesc al
,iintei noastre si se a,l putin deasupra inimii carnale-
Ru"ciunea lui Iisus se cuvine s ,ie ,cut cu binecuvntarea si sub suprave"herea
duhovnicului, care, de obicei, o si practic- Ea are menirea s ne a3ute s ne curtim mintea si
inima de "nduri si de po,te netrebnice4 chemarea deas a numelui /omnului arde ca un ,oc
ceresc toate necurtiile noastre interioare-
$copul ultim al acestei s,inte ru"ciuni este de a cobor' mintea 'n inim, de a uni,ica aceste
dou centre ale ,iintei omenesti mintea si inima reali!nd un acord desvrsit 'ntre ele- /e
obicei omul "ndeste ceva, dar simte altceva- Cnd vorbeste de bine pe cellalt care st 'n ,ata
lui, 'n mintea, 'n inima lui, 'n adncurile lui 'l huleste- Cnd unim aceste centre mintea si
inima ele devin o unitate duhovniceasc si atunci omul este 'ntre", asa cum la ,cut
/umne!eu; om deplin- Prin ru"ciunea inimii se reali!ea! acest ideal s,nt al vietii noastre
omenesti-
Pn s atin"em 'ns acest ultim scop de 'nnobilare, de s,intire a noastr luntric, de ridicare
a ,iintei noastre omenesti s,siate de patimi, avem nevoie de o sever lucrare de desptimire,
de lupt cu noi 'nsine care nu este deloc usoar de i!"onire a rului din minte si din inim
si de adunare a mintii care se risipeste mereu 'n timpul ru"ciunii, cum am mai spus- /ac nu
am ,i a3utati de sus 'n aceste e,orturi, lupta noastr cu noi 'nsine ar ,i aproape !adarnic- /ar,
spre mn"ierea si 'ntrirea noastr, avem 'n a3utor experienta si s,aturile $,intilor Printi,
a,late 'n =ietile $,intilor si 'n toat aceast literatur patristic-
/ac vrem s mer"em pe calea desptimirii, vom avea a3utorul (ntuitorului nostru Iisus
<ristos, prin chemarea s,ntului $u nume, rostind ct mai des, pe drumul vietii noastre,
ru"ciunea care am spuso; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe
mine, pctosul-
$i chiar dac marea bucurie a coborrii mintii 'n inim 'ntr!ie aceasta se produce numai cu
a3utorul lui /umne!eu si cnd vrea /umne!eu , strdania noastr sincer si statornic prin
chemarea deas a numelui /omnului ne este de mare ,olos4 prin aceast ru"ciune
slbnoa" asa cum este ea dobndim simtul pre!entei lui /umne!eu 'n viata noastr-
$imtim c nu suntem sin"uri, numai cu oamenii, simtim c El este de ,at, simtim a3utorul :ui
real 'n viata noastr- .n rbdarea ispitelor si a neca!urilor simtim cum aceast ru"ciune ne
'ntreste 'n credint, ne sporeste dra"ostea ,at de /umne!eu si ,at de aproapele- )e
luminea! mintea s 'ntele"em, s adncim, s ne plac $,intele $cripturi- )e a3ut s simtim
c bucuriile ceresti sunt in,init mai mari si mai ,rumoase dect bucuriile pmntesti-
Toate aceste bine,aceri ceresti sunt ca o arvun pentru intrarea noastr 'n comuniune cu
(ntuitorul <ristos, cu harul lui /umne!eu, "ustnd cte putin 'n aceast lume din bucuriile
si viata ,ericit de dincolo, pe ct este cu putint nou, oamenilor-
$ ne a3ute Bunul /umne!eu s atin"em si acest s,nt ideal de unire a mintii cu inima, de ,apt
de unire a noastr cu /umne!eu- #tunci lupta cu noi 'nsine se usurea!, s,nta ru"ciune se
rosteste ne'ncetat 'n inim, !iua si noaptea, dup cuvntul din Cntarea Cntrilor; BBEu dorm,
dar inima mea ve"hea!BB4 iar bucuriile duhovnicesti 'ntrec orice bucurii pmntesti si
dra"ostea lui /umne!eu ,at de cine pstrea! poruncile si cheam ne'ncetat numele su este
cu adevrat mare, cu "reu de tlmcit prin cuvinte omenesti- Pn atunci 'ns s rostim cu
smerenie, cu struint si cu dra"oste, cu timp si ,r timp, cu 'ncredere 'n /umne!eu si cu dor,
aceast s,nt ru"ciune; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem, pe
mine, pctosul- #min-
0ugciunea mintii este de mare actualitate n viata modern
(ultumim printelui $o,ian pentru aceste cuvinte att de ,olositoare- #steptm 'ntrebrile
dumneavoastr- Pn atunci, o prim 'ntrebare; 'n BBIurnalul ,ericiriiBB, printele )icolae
$teinhardt spune c multi oameni cred c, atunci cnd se roa", se roa" pentru ai asculta
/umne!eu, dar 'n realitate este exact invers- Omul cnd se roa", 'ncepe el s: asculte pe
/umne!eu- Ce ne puteti spune despre aceste a,irmatiiC
E adevrat c oamenii atunci cnd se roa" asteapt ceva de la /umne!eu, un a3utor pe care
nul poate da dect El- /e multe ori ru"mintile, cererile noastre ctre oameni sunt !adarnice-
.ns, dac 'ncepem s ne ru"m, 'ncepem si s 'ntele"em mai bine s,aturile lui /umne!eu 'n
viata noastr, ceea ce este un mare ,olos, un adevrat csti" pentru noi- C /umne!eu
niciodat nu ne 'nvat de ru, ci totdeauna spre ,olosul nostru-
Ce ne puteti spune despre puterea de ru"ciune pe care au avuto unii oameni 'n 'nchisoriC
.n 'nchisori eram asa de bine p!iti, asa de constrnsi, c nu ne puteam "ndi dect 'n sus, pe
vertical, la /umne!eu- /e obicei omul se roa" cu putere cnd este 'n neca!uri- $i
'nchisorile erau cu adevrat niste mari neca!uri- Ru"ciunile celor din temnitele comunistilor
erau primite de /umne!eu4 cu toat mi!eria, cu toat rutatea comandat 'mpotriva
srmanilor detinuti, aveau toti o senintate si o bucurie care nu puteau s vin dect de sus, de
la /umne!eu-
Ru"ciunile din 'nchisori erau niste ru"ciuni asemntoare cu ale $,intilor Printi din pustiu
sau cu ale attor martiri arsi pe ru", care, atunci cnd ,ocul clocotea sub ei, erau veseli si
multumeau lui /umne!eu pentru aceast 3ert, pe care o aduceau 'naintea s,inteniei $ale-
Cam asa erau si aceste ru"ciuni din 'nchisori, pentru ,oarte multi dintre detinutii politici-
Pentru noi, cei de acum, !buciumul lor, modul lor de viat ne su"erea! "ndul c este bine s
ne smerim, s ne ostenim, s ducem o viat ascetic pe ct e posibil prin post, prin
ru"ciune, prin metanii, prin iertarea insultelor pe care le primim 'n viat, prin rbdare ,r
crtire si atunci ru"ciunile noastre sunt primite 'naintea lui /umne!eu, asa cum au ,ost cele
din 'nchisorile comuniste-
.n conditiile actuale de viat, cum putem primi darul ru"ciunii inimii, stiut ,iind c
'mprstierea mintii la crestinii de ast!i este mult mai mare dect a celor de odinioarC
Este adevrat ce spuneti, asa este4 viata de ast!i e !buciumat, ,r astmpr, o viat plin
de miscare- Ru"ciunile pustnicilor erau niste ru"ciuni de toat !iua si noaptea- $pune un
s,nt din Filocalie c se ru"a de dimineat pn seara si cnd obosea ru"nduse, citea toat
$,nta $criptur- =iata lui era o viat an"a3at permanent 'n le"tura cu /umne!eu4 el avea o
ru"ciune static, o ru"ciune care 'l obli"a s stea pe loc-
Pentru viata modern, parc /umne!eu a rnduit aceast ru"ciune scurt; BB/oamne Iisuse
<ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine pctosulBB, cum am spuso si cum o stiti4
sau mcar limita re!umatului acesteia; BBIisuse, miluiestemBB- Orict de "rbiti am ,i 'n viata
aceasta de toate !ilele poate suntem la lectii, ascultm un curs la universitate, sau suntem la
atelier, ori 'n ,abric, sau pe drum, sau comunicm cu cineva putem spune totusi din cnd 'n
cnd BBIisuse, miluiestemBB- Pe de o parte *Iisuse+ care luminea! planul acesta al vietii
noastre crestine, /umne!eu cu toat .mprtia :ui si, pe de alt parte, BBmiluiestemBB starea
noastr de 3os, starea de mi!erie, de nevoie 'n care ne a,lm adeseori- (car aceste cuvinte s
le rostim dea lun"ul vietii-
.n conclu!ie, putem spune c 'n viata modern, cu toat "raba ei si cu tot neastmprul nostru,
ne putem hrni din aceast ru"ciune 'ntrun chip cu adevrat multumitor-
= ru"m s ne spuneti cteva cuvinte despre "ruparea duhovniceasc de la mnstirea
#ntim care sa numit *Ru"ul #prins+ si despre rolul pe care la avut ru"ciunea inimii pentru
cei care au ,ost acolo-
#ceast miscare duhovniceasc a BBRu"ului #prins+ a luat nastere 'n timpul stpnirii
comuniste- Pe strad si 'n viata de toate !ilele era un !bucium si un e,ort din partea unor puteri
vr3mase pentru a schimba tot ce era vechi, ase!at, ,rumos, statornic, cu o mod nou, pe care
o stim siam trito-
.n acest !bucium, la (nstirea #ntim, 'n bibliotec, se vorbea despre ru"ciunea lui Iisus,
despre aceast lucrare luntric ba!at pe Traditia $,nt, pe practica $,intilor Printi, pe toat
experienta ascetic de dou mii de ani- Timp de vreo sase ani, 'ncepnd din 786A, sau
or"ani!at con,erinte 'n ,iecare duminic-
#ceast lucrare obsteasc era ,oarte plcut- /in pcate 'ns, ea se des,sura 'ntrun cerc
restrns, 'ntruct nu se putea extinde prea mult din cau!a !arvei din a,ara vietii noastre
mnstiresti-
Erau mari personalitti care ne ocroteau precum printele $tniloae, printele Benedict 2hius,
pro,esorul #lexandru (ironescu, medicul =asile =oiculescu, scriitorul Ion (arin $adoveanu-
Participa mult tineret, multi studenti care dup aceea, sracii, au su,erit 'n 'nchisoare- =eneau
setosi s a,le si ei ceva despre aceast viat luntric-
$i plecau ,oarte bine hrniti su,leteste- /up ce con,erentiarul 'si termina cuvntul, erau
'ntrebri din public4 ,el de ,el de 'ntrebri, cum sunt 'ntrebat eu acum- $i rspundeau cei care
voiau si puteau s rspund- Era un dialo", o testur de idei, de "nduri si de dorinte
duhovnicesti care 'i hrneau ,oarte mult pe asculttori-
Este adevrat c toti cei care au participat la *Ru"ul #prins+ au ,ost 'nchisiC Care a ,ost
motivul ce sa invocat pentru a ,i b"ati la 'nchisoareC
Exist un dicton; BBCine nu este cu noi este 'mpotriva noastrBB- Cei care ne stpneau ne
cereau tuturor s ,im cu ei- /ar noi, ,r si contra!icem, nu eram de acord cu marxistii- Erau
inteli"enti pentru c diavolul este ,oarte inteli"ent si erau condusi de acest duh al ruttii-
$iau dat seama c nu suntem cu ei, c suntem 'mpotriva lor si atunci neau adunat de pe unde
neau "sit si neau p!it cu strsnicie mai multi ani- )u cumva s ,im 'mpotriva lor- #cesta a
,ost re!ultatul acelor seri de lucru-
Printe arhimandrit, care ar trebui s ,ie rnduiala !ilnic de ru"ciune 'n ca!ul unui studentC
/up cum $,ntul =asile cel (are si $,ntul 2ri"orie Teolo"ul nu cunosteau 'n anii
studentiei dect drumurile care duceau la scoal si la biseric, tot asa ar trebui ssi
'mpleteasc viata si studentii de ast!i; 'ntre studii si ru"ciune- )u stiu cum 'si pot ,ace
pro"ramul, 'ns, pe ln" hrana trupeasc pe care, vrndnevrnd, cutm s neo 'nsusim,
avem nevoie si de hran su,leteasc, ,r de care murim4 murim, desi trim- (urim su,leteste,
devenim sterpi, 'mpietriti, uscati, nesimtitori, ri, "elosi, mndri si asa mai departe-
Ru"ciunea aceast le"tur cu s,intenia, cu i!vorul vietii si al 'ntelepciunii ne a3ut s
'nvtm bine, s s,siem 'ntunecimile de pe mintea noastr, pentru ca ea s devin luminoas4
ne a3ut s s,siem 'nvelisurile de pe inima noastr, 'nvelisuri care ne ,ac nesimtitori 'n ,ata
lui /umne!eu- #sa 'nct s punem accentul pe aceast apropiere de /umne!eu si celelalte vin
aproape automat- #dic s nu ,ie "oluri 'n viata noastr, ru"ciuni la cte o !i sau cte o clip
si restul vietii petrecut cu celalalte preocupri- Fiecare !i s ,ie marcat de ru"ciune si de
celelalte ascultri omenesti, studentesti- Fr aceast alternant, viata noastr schioapt, este
o viat bolnav, o viat insu,icient, o viat stirbit-
Cum ne dm seama care este calea pe care trebuie s mer"em; cstorie sau clu"rieC
Cstoria este calea normal a vietii- /e la 'nceputurile lumii a ,ost o pereche de oameni;
strmosii nostri, #dam si Eva- Chiar /umne!eu lea dat porunca s creasc si s se
'nmulteasc- /eci ,amilia este 'n primul rnd la temelia societtii omenesti- Prin cstorie,
brbatul si ,emeia devin creatori, 'nmultind neamul omenesc- Este o chemare "eneral pentru
acest mod de viat, o chemare adresat tuturor oamenilor-
(onahismul este s,at evan"helic si se cere o chemare vie la acest mod de viat- Trebuie o
chemare, trebuie 'ndemn din mie!ul ,iintei tnrului pentru a veni la clu"rie- $i de aceea
este o mare deosebire 'ntre un mod si altul de viat4 alt misiune are clu"rul si alt misiune
are ,amilia-
Pe ,amilie se pune accentul 'ntro viat social- =iata ,amiliei cu "ri3ile ei, cu problemele ei
de ,iecare !i, adeseori priveste numai 'n 3os sau pe ori!ontal, nu are prea mult timp s se uite
si 'n sus- Fratele din mnstire care are chemare pentru acest tel special apropierea de
/umne!eu poate interveni s atra" atentia, s lumine!e mintea si tendintele oamenilor,
spunndule c mai exist si o alt viat, o viat nes,rsit dincolo de lumea pmnteasc-
#ceasta cred c este misiunea pe care o are 'n special clu"rul, ,at de cel care duce o viat
de ,amilie- Cci a"onisim si muncim din !ori si pn 'n noapte pentru pinea de toate !ilele si
pentru adpost si petreceri, dar uitm c vom muri 'ntro bun !i si c vom da seama de orice
timp desert ,olosit 'n viat, dup cum ne spune .nsusi (ntuitorul-
)mprtia lui $umne!eu este n noi
=orbitine de lacrimile la ru"ciune- :a ru"ciune pot veni lacrimi si de la diavolC
Foarte multe- /e la diavol, dar si de la ,ire- /urerile mari pe care le avem 'n viata noastr
cea de toate !ilele se linistesc prin plns, prin lacrimi- $unt 'ns si lacrimi ale isteriei, sau
lacrimi de bucurie pentru un succes pmntesc- $unt si lacrimi duhovnicesti care mai "reu vin
'n viata noastr, lacrimi de pocint4 ele sunt ,oarte bine primite de /umne!eu si apar atunci
cnd ne pare ru de unele ,apte urte ,cute 'n viat, cnd ne cim din toat inima pentru ceea
ce am ,cut- $unt si lacrimile ru"ciunii noastre de credint- :acrimile duhovnicesti sunt
aduse de /umne!eu- :acrimile celelalte, omenesti, ne scap oarecum de aceast apsare
su,leteasc, dar sunt doar de ,olos imediat, nu a3ut la ru"ciune-
Ce este ru"ciunea ,r cuvinteC /ar ru"ciunea ca ,ocul, de care vorbeste $,ntul Ioan
CasianC
Ru"ciunea ca ,ocul sau ru"ciunea ,r cuvinte este ru"ciunea inimii, de care am amintit-
Ea apare atunci cnd inima noastr se roa" ,r cuvinte, !iua si noaptea4 atunci cnd harul lui
/umne!eu lucrea! asupra noastr 'n asa msur 'nct tot interiorul nostru arde cu un ,oc
asemntor cu $,nta :umin de la Ierusalim- $titi c de sute de ani apare 'n mod miraculos o
lumin s,nt la Ierusalim 'n timpul .nvierii- #ceast lumin la 'nceput nu te arde4 poti umbla
cu mna prin ea, poti sti dai cu ea pe ,at si tot nu te arde- .ns este lumin, este ,lacr, la
,el ca ,lacra ru"ului aprins din $inai care nu mistuia ru"ul, pomul de acolo- Cam asa este si
acest ,oc al inimii ru"toare despre care vorbeste $,ntul Ioan Casian; un ,oc care nu mistuie,
ci arde si luminea! asa cum luminea! /umne!eu mintea si inima noastr cnd dorim ceva
dumne!eiesc-
Ru"ciunea poate suplini $,nta .mprtsanie, asa cum citim 'n viata unor sihastriC
)u poate suplini $,nta .mprtsanie4 aceasta are rolul ei, iar ru"ciunea are un rol
pre"titor pentru primirea $,ntului Trup si $,ntului $n"e ale lui Iisus <ristos-
$,nta (aria E"ipteanca numai prin ru"ciune, ,r $,nta .mprtsanie, dup 6> de ani de
sihstrie 'n pustiul Iordanului, a3unsese ca 'n timpul ru"ciunii s se 'nalte la un cot mai sus de
pmnt- .ns cu totii avem nevoie de $,nta .mprtsanie- $,ntul Eosima care a venit la ea
'n pustiu si a 'mprtsito a pus si"iliu si con,irmare pe aceast vrednicie adus prin
ru"ciune, pn la acest stadiu de 'nltare a trupului4 asa de usoar a devenit materia din ea c
se ridica prin ru"ciune- .ns avea nevoie numaidect si de $,nta Euharistie4 ea a venit si
dup aceea s,nta sa svrsit- # doua oar cnd a sosit $,ntul Eosima cu $,ntul Trup si
$n"e, nu a mai "sito 'n viat- .si luase portia ei de s,intenie prin prima si ultima
cuminecare, dup 6> de ani de viat pustniceasc- #sa 'nct ru"ciunea are rostul ei, iar
$,nta .mprtsanie este desvrsirea acestui rost-
/e ce este neaprat nevoie de un duhovnic cnd se practic ru"ciunea inimiiC
Este nevoie de un duhovnic pentru c aceast ru"ciune spus ne'ncetat spus ,oarte des,
dea lun"ul mai multor ani aduce niste stri speciale pentru cel care o practic- /e pild,
apare o cldur aici, 'n dreptul inimii, mai sus de inima aceasta carnal- #pare un semn si cel
care se roa" si nu stie ce rost are aceast ru"ciune, se poate mndri, cine stie ce poate crede
despre el 'nsusi- $i duhovnicul 'i poate spune c aceast stare de 'ncl!ire este o stare ,ireasc;
*Fii linistit, mer"i mai departeD+- #dic pot aprea, pe calea aceasta a ru"ciunii inimii, niste
probleme noi pentru ru"tor- El nu le cunoaste, nu stie cum s le re!olve si duhovnicul care
practic aceast ru"ciune 'i poate rspunde precis la ,rmntrile lui-
Ce rol are 'n deprinderea ru"ciunii inimii, ru"ciunea rostit cu "uraC
Omul 'mbrcat 'n rostiri si psalmi, si acatiste, si canoane, 'si poate rosti cu "ura aceast
ru"ciune scurt de care am amintit- .ns cnd rostesti cu "ura, adeseori mintea colind pe alte
coclauri, dup cum am mai spus- $i de aceea este bine s ,acem un e,ort pentru a ne concentra
mai mult- /ac nu reusim dintro dat, putem repeta ru"ciunea- $o repetm si s ne cim
pentru aceast rtcire a mintii si s: ru"m pe /umne!eu s ne a3ute s ne adunm mintea
'n noi 'nsine- #sta pentru orice ru"ciune am ,ace; cititul psalmilor 0psalmii sunt ,oarte
,rumosi, ,oarte puternici1, Paraclisul (aicii /omnului, Canonul .n"erului P!itor, Canonul de
Pocint, Canoanele (aicii /omnului, ,oarte ,rumoase lucruriK /ac am avea mintea
concentrat asupra ,iecrui cuvnt de acolo, ,olosul ar ,i ,oarte mare pentru noi-
/ar pentru c mintea rtceste, dup ce ne ru"m suntem aceiasi oameni ca si 'nainte de
ru"ciune4 nu se 'ntmpl nimic 'nluntrul nostruD ( uit 'n Biseric la noi; se ,ac ru"ciuni
'n Biseric, se slu3esc litur"hii 0s,nta litur"hie este cea mai mare ru"ciune dintre toate
ru"ciunile Bisericii1- #poi se tine un cuvnt de ,olos- /up ce a 'ncetat slu3ba si predica, e o
hrmlaie, ,iecare vorbeste cu totul altceva dect ce a au!it pn atunci 'n Biseric- /ovad c
na rmas aproape nimic 'n mintea si 'n inima celor care au ascultat, ,iindc au ,ost mereu
distrati, au ,ost risipiti-
/e aceea este nevoie ca 'n ru"ciunile noastre spuse cu "las tare, sau 'n tain, sau 'n soapt, s
,ie aceast concentrare la ,iecare cuvnt- /ac nu reusim s ,im atenti, repetm ru"ciunea o
dat, de dou, de trei, de patru ori, pentru c ru"ciunea spus ,r s ,im atenti este nul, nu
are rspuns din partea lui /umne!eu, deoarece ea este ,cut numai cu bu!ele, iar cu inima
este BBdeparte de (ineBB, dup cum spune (ntuitorul- Concentrarea asupra cuvintelor
ru"ciunii trebuie s ,ie 'n asa ,el 'nct s ne conduc spre noi 'nsine, spre acest centru unde
/umne!eu este ascuns 'n noi-
(ntuitorul ne spune c 'n noi este .mprtia lui /umne!eu4 iar $,ntul Pavel ne
atentionea!; BBvoi sunteti temple ale /uhului $,ntBB-
.n noi locuieste /uhul $,ntD .mprtia lui /umne!eu e 'n noiD #ici trebuie s tinem
ru"ciunile si toate invocrile cnd le rostim ctre /umne!eu, ctre (aica /omnului si ctre
ceilalti s,inti- $i dac mintea este 'n alt parte, aceste s,aturi si 'ndemnuri nu se 'ntorc ctre
noi, ci rmn plutind 'n v!duh, nu ne ,olosim deloc de ele- Este asa cum neam uita 'ntro
vitrin 'ncrcat cu toate bunttile, dar 'ntre noi si vitrin este un "eam, nu putem pune mna
pe ele- #sa se 'ntmpl si cu neatentia acest "eam care se interpune 'ntre noi si ru"ciunea
noastr- #cest obstacol s nu ,ieD
Ce este de ,cut cnd duhovnicul meu, care nu practic ru"ciunea mintii, consider c nu
este necesar ca tinerii s o practice, 'ndemnndui spre un crestinism social, nu spre un
crestinism misticC
Pentru mine nu exist o viat crestin ,r s ,ie 'n acelasi timp si mistic, adic tainic,
adic le"at de /umne!eu- )u stiu vreun crestin adevrat care s nu ,ie 'n acelasi timp mistic-
( re,er la un crestin care este 'mprtsit cu Tainele Bisericii si care se spovedeste, care 'si
s,inteste viata sa luntric-
Exist o stare mistic, tainic, ascuns; BBTu 'ns, cnd te ro"i ne spune (ntuitorul , intr 'n
cmara ta si, 'nchi!nd usa, roa"te Tatlui tu, Care este 'n ascunsBB- Cum poti s te ro"i ,r
s te "ndesti la acest Tat ceresc c e ascuns undeva si vede starea ta luntricC Cum poti ,i
laic, lumesc, numai pmntesc, ,r acest duh, ,r su,let care, dac nu este 'n noi, atunci
aceast masin ,oarte per,ectionat trupul nostru nui nimic, se topeste si o mnnc
3ivineleC
#sa 'nct 'n ,iecare dintre noi este un centru tainic, mistic- /in acest centru i!vorsc toate
relatiile noastre personale; dra"ostea, buntatea, mila, smerenia noastr, buncuviinta, toate
sunt le"ate de acest centru mistic din noi, unde locuieste /umne!eu si .mprtia $a-
#sa 'nct nu stiu cum ar putea arta o viat crestin ,r ru"ciune, ,r acest centru mistic,
,r acest loc al lui /umne!eu din noi-
=iat socialCD $i p"nii aveau o viat social, se ocupau numai de aceast ori!ontal a
existentei- Iisus <ristos ne spune 'ns si acel cuvnt 'n predica de pe munte; BBCutati mai 'nti
.mprtia lui /umne!eu si dreptatea :ui si toate acestea se vor adu"a vouBB- #sa 'nct nu
cred c este o piedic pentru a lucra 'n viata social dac ai 'nluntrul tu un i!vor nesecat,
datorat pre!entei lui /umne!eu-
Ru"ciunile oamenilor care nu sau spovedit de ani de !ile sunt ascultate de /umne!euC /e
asemenea, celor care triesc 'n pcate mari li se ascult ru"ciunileC
/ac ru"ciunile sunt ,cute la ,el ca ale vamesului din Evan"helie cu umilint, 'n durerile
inimii, neosndind pe altul, cerndusi iertare pentru ticlosiile de pn atunci /umne!eu 'l
ascult pe oricare dintre oameni- Pentru pctosi $a 'ntrupat /umne!eu- Tlharul de pe cruce
a !is numai cteva cuvinte si sa mntuit, a ,ost iertat- $pune Fericitul #u"ustin despre el si
acel cuvnt, pe care poatel stiti unii dintre dumneavoastr; *Fericit tlharD Toat viata a ,urat,
iar la urm a prdat si RaiulBB-
#sa c /umne!eu ascult ru"ciunea oricruia ,cut cu umilint, cu cint, cu re"ret pentru
tot cea ,ost ru 'n viata lui de pn atunci, pn 'n clipa cnd sa "ndit c exist un
/umne!eu si c are o rspundere pentru tot ce a ,cut 'n viata pmnteasc-
Exist 'n ru"ciune ispite dea stn"a si ispite dea dreaptaC Ce 'nseamn acest lucruC
/a, sunt ispite dea stn"a si dea dreapta- /ea stn"a sunt ,oarte cunoscute; betia, lenevia,
des,rul, ,urtul, r!bunarea, mnia, toate sunt ispite dea stn"a- /ea dreapta poate ,i un post
exa"erat, adic obsedat de amnunte sau cu mult peste puterile trupesti-
/e aceea este bun 'ntelepciunea pe care trebuie s o cerem de la /umne!eu, ca s ne
lumine!e drumul vietii pentru a putea ,i echilibrati, pentru a nu "resi si pentru a putea s
mer"em pe calea 'mprteasc, cum o numesc $,intii Printi, pe aceast cale de aur via
aurea- Postul s ,ie post, cu 'ntelepciune ,cut, abstinenta s ,ie abstinent cu adevrat, pa!a
aceasta a simturilor s ,ie cu adevrat pa! sincer, cinta s ,ie sincer, ru"ciunile s ,ie ct
de multe, dar s ,ie atente, cu umilint si cu smerenie, si atunci toate mer" bine-
Orict ar ,i de lun"i ru"ciunile, dac sunt ,cute numai cu bu!ele, nu sunt primite de
/umne!eu- $unt unii bieti crestini care ,ac acatiste si psalmi multi psalmi si multe acatiste
'ns 'si dau seama tr!iu de tot c leau ,cut numai cu "ura- #u ,ost absenti cu inima si cu
mintea de la ceea ce au spus- #ceste ru"ciuni a3ut ,oarte putin- /umne!eu este pre!ent
continu, El ne stie si ne vede, si ne aude 'n orice clip am ,i 'n viata noastr si de aceea si noi
trebuie s ,im la ,el de pre!enti si de atenti cnd vorbim cu El-
/e ce se spune c ru"ciunea este un dialo" cu /umne!eu, cnd 'n realitate vorbim numai
noiC
Totusi este un dialo" 'ntruct /umne!eu e Cel care ascult ru"ciunile noastre- Cnd vorbim
cu cineva suntem doi, exist si cellalt care ascult, consimte, aprob ceea ce spunem noi- Tot
asa este si la ru"ciune, cnd (ntuitorul ne ascult- Poate s ,ie si un rspuns din partea lui
/umne!eu, sau /umne!eu ne ascult ru"ciunea si atunci e totusi un dialo", o comunicare, o
comuniune cu El-
''1nde este comoara voastr, acolo este si inima voastr''
Este bine ca un "rup de credinciosi, de prieteni, s ,ac ru"ciunile de sear si de dimineat
'mpreun sau un acatist, un paraclisC
Ru"ciunea aceasta ,cut 'n "rup este ,oarte bine primit de /umne!eu- = spuneam c, 'n
momentul cnd $,ntul Petru a ,ost 'ntemnitat, undeva 'n cas se ,ceau niste ru"ciuni de
ctre mai multi credinciosi- Toti erau 'ndreptati cu mintile ca niste s"eti, 'n sus dac am
putea spune asa ctre /umne!eu- Toti cereau acelasi a3utor, toti se ru"au pentru aceeasi
n!uint; ca $,ntul Petru s ,ie scpat de la moarte, 'ntruct a doua !i trebuia s ,ie scos din
temnit si s ,ie executat 'n v!ul celor din Ierusalim- $e ru"au toti cu acelasi dor, cu aceeasi
intentie si /umne!eu lea ascultat ru"ciunea- Cnd se roa" mai multi laolalt, este un lucru
,rumos4 dar cu aceast conditie; s ,ie toti atenti la cuvntul ru"ciunii-
Ru"ciunea particular e mai bun, mi se pare mie, pentru c, atunci cnd rtcesc cu mintea,
m 'ntorc, repet ru"ciunea, sunt atent si m ciesc, si !bovesc asupra unor pa"ini- /ac sunt
mai multi, nu pot si opresc pe toti si s iau de la capt ru"ciunea de unde miau !burat
"ndurile- /e aceea !ic, ru"ciunea 'n "rup este ,oarte bun, cnd toti sunt cu acelasi "nd de
ru"ciune si atenti la ceea ce se spune, iar dac se 'ntmpl ca!uri de neatentie, de rtcire a
mintii cum am spus despre mine e mai bun ru"ciunea particular, ,iecare s se roa"e 'n
parte, 'n taina vietii lui-
Gnii printi ne spun c sin"ura ru"ciune 'n comun acceptat de Biseric este cea din timpul
slu3belor, alt,el riscm s devenim pietisti- Ce ne puteti spune despre acest lucru si, le"at de
aceast problem, ce este pietismulC
Pietismul este ru"ciunea ,ormal- Ru"ciunea 'n public e ,oarte necesar 'n Biseric
slu3ba =ecerniei, slu3ba Gtreniei, slu3ba $,intei :itur"hii, nu pot ,i ,cute de ,iecare persoan
'n parte- Trebuie ,cute undeva, 'ntrun lcas anume, 'n casa lui /umne!eu, 'n public- Gnul
slu3este, iar ceilalti sunt atenti la ceea ce se spune la altar sau la stran- $i atunci e nevoie de
aceast atentie, pentru c si 'n timpul slu3belor unii credinciosi sunt deran3ati de altii- Chiar si
atunci se "seste cineva s pun o 'ntrebare, cnd la $,ntul #ltar se cnt BBPe Tine te
ludmF cel mai s,nt moment de ru"ciune din $,nta :itur"hie- Pun o 'ntrebare despre
stiu eu cum se pre"teste ma"iunul sau alt 'ntrebare din viata comun- $i, 'n acest ,el, 'l
'ntrerupe pe cel de ln" el4 acesta, la rndul lui, e atent la ce i se spune, 'ns pierde harul
ru"ciunii-
$incer, eu m poticnesc la ru"ciunile ctre (aica /omnului, la expresii precum BBsin"ura
"rabnic ,olositoareF- Cum s 'ntele"C
(aica /omnului este (aica (ntuitorului nostru Iisus <ristos- (ama 'ntotdeauna este
,oarte sensibil ,at de ,iul su, de copilul su- Orice i se 'ntmpl copilului, maica este ,oarte
usor sensibili!at- /ac este 'ntro cumpn "rea ,iul ei, chiar dac sa purtat mai ru pn
atunci cu ea, ea este ,oarte "rabnic plin de "ri3i si nu stie cum lar putea a3uta ca s scape din
acel impas- (ama pmnteascD #m 'ntlnit multe ca!uri de acestea 'n viata mea de preot-
(ama (ntuitorului este o mare exceptie, este mama lui /umne!eu 'ntrupatD Fiind Iisus pe
cruce, El a dat pe (aica /omnului 'n "ri3a $,ntului Ioan, spunndui; BBaceasta este mama
taBB- Prin 'ncredintarea aceasta din timpul celui mai "reu moment al vietii pmntesti a
/omnului Iisus <ristos, (aica /omnului devine mama noastr, a pmntenilor- Ea se roa"
cu adevrat pentru noi si e mare mi3locitoare a noastr ctre /umne!eu-
(aica /omnului si $,ntul Ioan Bote!torul, acesti doi martori ai lui Iisus <ristos, au ,oarte
mult trecere 'naintea (ntuitorului- #dresndune (aicii /omnului neavnd cura3ul, din
pricina ,aptelor noastre rele, ca s ne adresm direct (ntuitorului , ea atunci mi3loceste
pentru noi; BB/oamne, eu care Team purtat 'n bratele mele, care Team crescut 'n viata Ta
pmnteasc, a3utm 'n ru"ciunea mea si a3ut pe acest om care se roa" mieF- .n #catistul
#copermntului (aicii /omnului $,nta Fecioar spune; BB.mprate ceresc primeste pe tot
omul ce se roa" Tie si cheam numele meu 'ntru a3utor, ca s nu plece nimeni de la ,ata mea
nea3utat si neascultatBB- /ac te ro"i cu adevrat, ru"ciunea (aicii este primit de Fiul su,
cci Fiul su e /umne!eu plin de dra"oste-
(ai stiu o scurt 'ntmplare de la cineva care a stat %& de ani 'n 'nchisoare- .ntro anchet
extraordinar de "rea, i sa terminat rbdarea si el sia pus 'n "nd s "seasc un mi3loc ca s
si curme viata- $ia adus 'ns aminte c, atunci cnd era liber, bunica 'i spunea; Cnd dai de
un neca! mare, s te ro"i (aicii /omnului4 si el nu 'ntele"ea acest lucru- $i spunea el; *Ctre
(ntuitorul nu aveam cura3ul s m ro" ,iindc nu stiam dac 'ntele"ea "reselile mele- Pe
cnd la (aica /omnului, care a ,ost si ea pmntean ca si noi, mam ru"at- $curt, ru"ciune
la disperare; BB(aica /omnului, nu mai pot suporta durerile si presiunile care mi se ,ac aici-
#3utmBBD $e ru"a 'n celul- $i, peste cteva clipe, a v!ut intrnd pe usa 'nalt a celulei o
,ptur 'n alb, cu un prunc 'n brate care ia spus cu dra"oste; BB(ai chemat- O s tea3ut- Fii pe
paceDBB- $i a plecat mai departe- /up aceea, el nu a mai ,ost chemat la anchet4 a ,ost mutat 'n
alt parte, la Polul )ord, undeva- #poi toat viata lui a trit 'nc ,oarte multi ani 'n
'nchisoare a avut o liniste 'n su,let, desi conditiile din a,ar erau destul de "rele, din cnd 'n
cnd- (aica /omnului la a3utat 'n momentul urmtor dup ru"ciunea sa- #ceast
'ntmplare o stiu de la cel carea ptito, el mia spuso- $i 'n 'nchisoare nu se minte- .n
'nchisoare spune ,iecare ce are curat 'n inima lui- (ia spus bietul om cea ptit si cum i sa
re!olvat problema lui-
#sa ,ace (aica /omnului, e "rabnic a3uttoare- .ns ru"ciunea s ,ie cu tot dorul, cu toat
,iinta, cu toat puterea, cu toat 'ncrederea, la disperare ,cut si ru"ciunea se 'mplineste 'n
momentul urmtor- )u trebuie timp si ru"ciuni prea lun"i- Gneori e nevoie de ru"ciuni
lun"i ca s ne potolim noi, s ne adunm ca s ne putem concentra- #lteori, 'n ast,el de
momente ,oarte "rele, pe loc, atunci 'ti rspunde $,nta Fecioar-
Printe arhimandrit, credeti c ar ,i necesar ca 'n calendarul Bisericii Ortodoxe Romne s
,ie trecut o !i pentru pomenirea celor care au murit pentru <ristos 'n 'nchisorile comunisteC
$i le"at de aceasta, dac ati cunoscut 'n 'nchisori oameni care au trit ru"ciunea, au mers cu
adevrat pe calea s,inteniei si dac puteti s ne descrieti cteva din aceste personalitti
duhovnicesti-
(ai "reu de spus- (ulti dintre cei care au trit o viat duhovniceasc 'n 'nchisori nu mai
sunt printre noi, sunt acolo sus, undeva, 'n .mprtia lui /umne!eu- /ar la cealalt 'ntrebare,
dac e bine s avem o ru"ciune 'n calendar sau o ru"ciune 'n su,letul nostru pentru cei care
au murit 'n 'nchisori, aceasta este o ,oarte bun ,apt crestin- Pentru c nu toti cei care au
murit 'n 'nchisori nau nevoie de ru"ciuni- )umai s,intii nau nevoie de ru"ciunile noastre-
)oi ne ru"m ca s mi3loceasc ei pentru noi 'n ,ata lui /umne!eu- /ar ceilalti, care au trecut
prin viata aceasta si sunt acum dincolo, poate 'ncrcati de niste pcate "rele si neiertate,
ru"ciunile Bisericii si ale noastre, personale, sunt ,oarte bune pentru ei-
Cum s ,acem ca, 'n timpul ru"ciunii, s ne scoatem din minte toat "ri3a cea lumeascC Ce
s ,ac dac am inima 'mpietrit si nu simt nimic cnd spun ru"ciuneaC
$ ne cim pentru acest pustiu 'n care ne a,lm4 acolo ,iind, 'n ru"ciune- $ ne cim
'naintea lui /umne!eu; /oamne, sunt ca un pmnt ,r de ap, pustiu si nelucrat- #3utm,
coboar harul Tu peste inima mea 'nsetat de Tine- O ru"ciune particular, personal, se
poate ,ace atunci, pe loc, 'n taina inimii tale- Este necesar si un examen de constiint4 sunt
anumite neca!uri, avem anumite motive pentru care suntem 'mpietriti-
/e obicei, pcatele noastre ne 'mpietresc- #m ,cut niste lucruri rele, avem niste oameni pe
care nui putem ierta si ast,el peste inima noastr este un 'nvelis "ros de 'mpietrire, din cau!a
acestei uri 'mpotriva aproapelui nostru- $ ne ru"m s s,sie /umne!eu aceste vluri, s ne
deschid iarsi inima pentru tot ceea ce este ,olositor 'n 3urul nostru- #tunci vom putea s
lepdm toat "ri3a cea lumeasc- #ceast cint pentru pcatele noastre si aceast ru"ciune
tainic ctre /umne!eu pot s s,sie vlul de 'mpietrire si de nesimtire de care suntem
cuprinsi-
:a un moment dat spun ru"ciunea mecanic, ,r s a3un" la su,letul meu- Parc ar avea loc
o tocire a ru"ciunii- Exist rutin 'n ru"ciuneC
E bine so repetm, atunci4 s repetm ru"ciunea si s ,acem un e,ort ca s ne "ndim la
ceea ce spunem- $ cerem de la /umne!eu aceast "rabnic prospetime a ru"ciunii atunci,
pe loc- $i se va 'ntmpla ceva cu noi-
Printe, ce spuneti despre cei care practic ru"ciunea inimii, dar 'mprtsesc o 'nvttur
strin de cea ortodox, de pild Lo"a sau parapsiholo"ieC
Cred c /umne!eu nu ascult ru"ciunile lor- #ceste practici sunt strine de neamul nostru,
de mentalitatea noastr si nu sunt nscute prin <ristos si pentru <ristos- E un ,el de ,trnicie
a ru"ciunii sau o 'nselare- #mestec lucrurile ca s ne par c Lo"a, de pild, e cu stirea lui
Iisus- Ca de la cer la pmnt este deosebirea dintre acestea-
Exist de asemenea vr3itoare care "hicesc ,olosinduse de anumite icoane- Este o 'nselare a
noastr dac cerem vreo consultatie de la vr3itoare- )u se poate 'mpca /uhul lui /umne!eu
cu minciuna, cu aceast ,trnicie- /up ,apta lor 'i veti cunoaste pe acesti oameni care
amestec ru"ciunea lui Iisus cu Lo"a- /ac ne uitm bine si atent la viata lor, vedem c, de
obicei, calc pe alturea4 viata lor e alta dect cea crestin- Chiar 'n Lo"a se 'ntmpl niste
lucruri ,oarte discutabile, multe necuviinte- Cei care ,ac Lo"a stiu la ce m re,er-
Cstoria poate constitui 'n vreun ,el o piedic 'n calea ru"ciunii inimiiC
Poate constitui o piedic, dar eu cunosc persoane cstorite care se roa" ,oarte rodnic cu
aceast ru"ciune- #dic eu cred c totusi este posibil ca o persoan s se poat ru"a chiar
dac este cstorit, dac are ,amilie- /ac reuseste ssi convin" si restul ,amiliei s mear"
pe aceast cale, atunci viata lor va ,i mult mai usoar si mai ,rumoas-
$i o ultim 'ntrebare; v ru"m s comentati versetul biblic BBGnde este comoara voastr,
acolo este si inima voastrF-
Cred c nui nevoie de un comentariu complicat 'n aceast privint, dac ne "ndim c, 'ntr
adevr, ce ne pasionea! mai mult aceea ne atra"e si atentia noastr-
Comoara presupune 'n primul rnd bnutul sau dolarul- $unt oameni care nau alt "ri3 dect
de a se 'mbo"ti- .n vremea noastr sunt vreo trei cate"orii de oameni; oameni sraci, mi3locii
si ,oarte bo"ati- Cei ,oarte bo"ati cred c adeseori 'si au inima acolo unde le sunt banii4 se
"ndesc cum si adune si si pun unul peste altul, ca ssi creasc tot mai mult acest venit,
aceast comoar- .n timpul ru"ciunii, 'n timpul citirii $,intei $cripturi, a Filocaliei si a altor
texte binecuvntate, atentia lor se 'mparte 'ntre locul comorii si mi3loacele de a o spori si ceea
ce se spune 'n textele s,inte4 iar adeseori mintea ,u"e mai mult acolo undei comoara
material, dect la locul undei comoara spiritual, adic ceea ce citesc pentru su,letul si
pentru mntuirea lor- /e aceea se spune; *unde este comoara voastr, acolo este si inima
voastr+- #sta cred c o poate recunoaste ,iecare 'n propria sa viat-
$,intii au avut 'ns o alt "ndire; $,ntul #ntonie, de pild, sa de"a3at, sa desprins total de
averea aceasta pmnteasc dup moartea printilor si4 a 'mprtit averea la sraci si sin"ur,
doar cu o desa", a plecat la pustnicie- #vea un om carei aducea din cnd 'n cnd niste
pesmeti si putin ap4 iar de la toat cealalt avere cci era bo"at, de pe urma printilor si
sia desprins inima- $i atunci nu avea cum s se mai "ndeasc la aceast avere, la aceast
comoar- Fiindc nu mai exista, ,usese 'mprtit la sraci, iar el avea alta 'n .mprtia lui
/umne!eu- /e aceea, unde era adevrata lui comoar, la /umne!eu pentru care vnduse tot
acolo era si inima lui-
#sa au ,cut toti acesti lepdati de averi, oamenii lui /umne!eu care tot timpul triau 'n
ru"ciune si 'n meditatie, cu mintea lipit de aceast realitate, dincolo de viata pmnteasc,
'n vesnicie- #veau inima unde era comoara, unde era /umne!eu, unde era harul, unde erau
Tainele, unde era bucuria pentru vesnicia de dup moarte-
Con,erint tinut 'n
#ula Gniversittii din Bucuresti,
76 5I 788?


Cuvinte la nceput de post
Postul, 'n "eneral, este 'n,rnare si cumptare- Cumptare la mncare, la butur, la vorba
desart si de prisos4 stpnire de sine si 'n,rnare de la orice lucru vtmtor-
#tt =echiul, ct si )oul Testament, pro,etii, apostolii si toti $,intii Printi pun ,oarte mare
pret pe practicarea postului trupesc si su,letesc, urmrind ast,el stpnirea ruttilor din noi-
Practic, nu este deloc usor a te suprave"hea mereu, a re!ista ispitelor dinluntru si din a,ar, a
ti tia voia, ati smeri trupul si su,letul, 'n dorinta sincer de a birui rul din tine si de a te
modela dup voia lui /umne!eu-
/e aceea, truda postului este socotit ca o 3ert, a su,letului si a trupului adus lui /umne!eu
si 'n acelasi timp este o dovad c iubim pe /umne!eu cu adevrat, 'mplininduI si aceast
strveche porunc dat strmosilor nostri 'nc de la 'nceputurile lumii-
Postul deplin, postul crestin bine plcut lui /umne!eu este 'nsotit 'ntotdeauna de ru"ciune si
de milostenie, acestea ,iind socotite de $,intii Printi ca aripi ale postului-
#ccentul trebuie s cad mai ales pe postul su,letesc- /ac ne lsm robiti de po,te urte, de
patimi, cu toate c postim cu trupul, alun"m de la noi harul lui /umne!eu si pierdem rsplata
postului-
Cci iat;
Gnul posteste, dar se ceart si se 3udec cu ,ratele su, ca si rpeasc pe nedrept bunurile-
#ltul posteste cu trupul, dar se mnie, vorbeste de ru, ocrste si de,aim pe aproapele su-
Cellalt are stomacul "ol de hran, dar inima 'i este plin de rutate, de e"oism, de invidie si
de "nduri spurcate- El nu mnc nici carne, nici lapte, dar ucide cinstea si numele bun al
con,ratelui su, prin calomnii, prin minciuni si prin osndiri viclene-
'',u stiti voi postul care )mi place#''
BB)u stiti voi postul care .mi placeCBB, 'ntreab /omnul prin prorocul Isaia- BBRupeti lanturile
nedrepttii, de!le"ati le"turile 3u"ului, dati drumul celor asupriti si s,rmati 3u"ul lor-
.mparte pinea ta cu cel ,lmnd, adposteste 'n cas pe cel srman, pe cel "ol 'mbracl si nu
te ascunde de cel de un neam cu tine-
#tunci lumina ta va rsri ca !orile si tmduirea ta se va "rbi- /reptatea ta va mer"e
'naintea ta, iar 'n urma ta slava lui /umne!eu- #tunci vei stri"a si /omnul te va au!i4 la
stri"tul tu El va !ice; Iat(DBB 0Isaia A9, ?81-
/eci, dac postesti cu adevrat, deschide inima ta e"oist ctre cel nevoias si, precum
'n,rne!i "ura ta de la bucate, tot asa 'n,rnea! "ura ta de la minciun, de la npstuire, de la
osndire, de la clevetire si de la tot pcatul care intr prin cuvnt-
$,intii Printi, marii 'nvttori si asceti ai lumii laud ,oarte mult postul sil recomand cu
struint-
Iat cteva din cuvintele lor;
BBPostul este sntate si pace a su,letului si a trupului-BB
BBPostul este stin"erea aprinderilor trupesti, eliberarea de vise urte, curtia ru"ciunii, pa!a
mintii, usa umilintei, smerita suspinare pentru pcate, 'nceputul si temeiul a toat lucrarea cea
duhovniceasc, bineplcut lui /umne!eu-BB
Iar $,ntul =asile cel (are adau";
BB/ac oamenii ar lua postul ca s,tuitor al ,aptelor lor, o pace adnc ar domni 'n toat lumea-
)u sar mai rscula popoarele unele 'mpotriva altora, nu sar mai ,uri arme, nar mai ,i
tribunale si nici 'nchisori-
Pdurile si pustiurile nar mai avea tlhari si viata oamenilor nar mai ,i att de plin de
tristete si de lacrimi, pentru c postul iar 'nvta pe oameni s se 'n,rne!e nu numai de la
anumite mncruri si buturi, ci iar 'nvta s i!"oneasc din viata lor; lcomia, e"oismul,
destrblarea, viclenia, lenea si orice patim-BB
#cestea sunt numai o parte din bine,acerile si din roadele postului, roade pe care le putem
dobndi si noi cu a3utorul harului dumne!eiesc si cu strdania noastr statornic-
Fericiti sunt crestinii care respect cu sr"uint rnduiala celor patru posturi de peste an,
'mpreun cu miercurile si vinerile, cum ,ceau printii si bunicii nostri, spre 'nnoirea trupului,
luminarea su,letului si schimbarea 'n bine a 'ntre"ii noastre vieti- /oamne a3utD
#rticol publicat 'n nr- % al revistei BB$chimbarea la FatBB,
editat de #$COR Bucuresti, 'n noiembrie 788>


$reapta socoteal
Experienta ru"ciunii inimii
Printele Ioan Mul'"hin 'n Romnia- .ntlnirile de la Ru"ul #prins
Capcanele ,alsei credinte .nsusirile tririi ortodoxe
/iscernmntul- Cum va ,i sub domnia #ntihristuluiC
Importanta duhovnicului Credinta tinerilor Esentialul
= ru"m s ne povestiti cteva lucruri importante despre una sau dou mari personalitti
duhovnicesti pe care leati cunoscut-
(as re,eri pe scurt la printele rus Ioan Mul'"hin, despre care am mai vorbit cu alt oca!ie-
:am cunoscut pe vremea cnd se retr"ea din Rusia, 'ndat dup r!boi, cnd rusii a3utati
de americani au obli"at armatele "ermane s se 'ntoarc din victoria lor- Printele Ioan era 'n
acea vreme duhovnicul mitropolitului )icolae al Rostovului- #vea pe atunci aproximativ ?&
de ani-
Printele a intrat de mic 'n mnstirea Optina din nordul (oscovei- Ca ,rate dup cum
spunea el a trit mai mult 'n schitul Optina, care era aproape de mnstire, lipit de ea-
/up Revolutie am avut dorinta s vd unde a crescut printele Ioan Mul'"hin si am ,ost pn
la mnstirea Optina- Este la mar"inea unei pduri- Biserica mare este ast!i restaurat, dup
ce comunistii au tinut 'n ea tractoare- :eam povestit clu"rilor de acolo despre printele
Ioan- Ei nu stiau nimic despre el, deoarece printele a ,ost luat la canal de comunisti cnd era
doar ,rate de mnstire- :eam istorisit despre el, iar ei lau scris 'n dipticele lor si acum
printele este din nou acolo, la locul lui-
"xperienta rugciunii inimii
:a schitul Optina erau doispre!ece ,rati mai tineri si patru duhovnici- .n ,iecare !i acesti ,rati
se spovedeau, iar duhovnicii 'i a3utau ssi simt viata ,oarte luminoas- Ca niste psri
!burtoare se simteau dup spovedania !ilnic, ca niste psrele usoare- #colo ei practicau si
ru"ciunea lui Iisus4 dup un timp nu mai erau niste 'nceptori, erau tritoriD
.n privinta ru"ciunii ne'ncetate dup cum se stie o problem ,oarte important este
coborrea mintii 'n inim- #cesti tineri, printre care era si printele Ioan Mul'"hin, 'si
'nsusiser pentru 'nceput doar prima parte a ru"ciunii- $e ru"au !ilnic- $truind, pn la
urm printele Ioan sia 'nsusit aceast ru"ciune cu tot ce are ea mai pretios; unirea mintii cu
inima-
Pentru c, pn cnd mintea nu coboar 'n inim, omul este dublu; una "ndeste si alta simte-
)iciodat omul nu poate reali!a 'n su,letul su o unitate adevrat- Cnd a3un"e mintea 'n
inim, atunci omul ce "ndeste, aceea simte, aceea spune si aceea ,ace- #bia atunci se poate
numi omul sincerD Pn s a3un" la aceast 'nalt stare duhovniceasc, el te poate luda cu
cuvinte ,oarte ,rumoase, pe care le au!i, dar 'n acelasi timp, pe la spate, te poate 'n3ura sau te
poate vorbi de ru- Cnd a intrat mintea 'n inim, atunci omul devine cu adevrat unitar si
sincer- #tunci inima devine curat- Cei curati cu inima spune Fericirea a sasea vor vedea
pe /umne!eu-
/umne!eu 'si are locasul 'n inima de tain a omului- #colo, 'n aceast inim duhovniceasc,
este templul /uhului $,nt din noi- #colo st (ntuitorul dup bote!ul nostru- .n acest lcas
coboar si mintea ru"torului, care pn atunci este de obicei ,oarte umblreat si
nestatornic-
Printele Ioan avea aceast experient care este "reu de a"onisit4 el sio 'nsusise de3a si asa la
apucat revolutia ruseasc, pe cnd avea 7>79 ani- #tunci comunistii iau 'mpuscat sau iau
tiat cu sabia pe toti btrnii din mnstire, iar tineretul a ,ost arestat si trimis la munc
,ortat-
Cu aceast oca!ie, printele Ioan a ,ost scos din linistea si din bucuria !ilnic pe care o tria la
Optina si a ,ost dus 'ntrun santier revolutionar bolsevic la un ,luviu unde se ,ceau ,el de
,el de lucrri, cum sau ,cut si pe la noi- #colo erau ,oarte multi tineri, lume obisnuit, care
'n3urau si blestemau toat aceast miscare revolutionar care era 'n Rusia- Printele lucra att
de linistit, 'nct a atras atentia; BB/e ce esti asa de vesel, ceai ptitC Esti un om cu o viat
,oarte chinuit aiciBB- Iar el rspundea simplu; BB.l am pe <ristos, am totul- )am nici un ,el de
tulburareBB- <ristos era 'n inima lui si: simtea pre!ent acolo- $i"ur c multi nau 'nteles, bietii
oameni, ,iindc erau oameni tineri pe vremea aceea, cu preocupri ca si cele ale multor tineri
de ast!i- #sa a trit printele Ioan 'n acea viat ,oarte crunt, ,oarte "rea pn cnd a ,ost
b"at la 'nchisoare-
/e la cei 'ntemnitati comunistii aveau prile3ul s a,le multe lucruri, pentru c omul constrns
'n 'nchisoare este silit s spun ce stie si ce nu vrea s spun- Optina ,usese un centru
duhovnicesc ,oarte puternic4 acolo veneau multi scriitori rusi si, ,r 'ndoial, acestia
deveniser 'ntre timp dusmanii revolutiei- /e aceea comunistii voiau s a,le ct mai multe
lucruri de la tinerii care au trit 'n Optina- #sa c printele Ioan a ,ost stors de tot ce stia el, la
vrsta aceea, despre alte persoane care interesau securitatea ruseasc- /up aceea a ,ost scos
a,ar la munc, apoi iar b"at 'n temnit, asa 'nct a cunoscut ,oarte bine 'nchisoarea
comunist din acea perioad-
Cnd sa mai slbit aceast pri"oan bolsevic si sau ,olosit alte metode de suprave"here, sa
lsat libertate mai mult si Bisericii, ast,el c si mitropolitul Rostovului 0de care se va le"a
destinul printelui Ioan1 a 'nceput s duc o viat mai activ- .ntre timp nu mai erau preoti,
deoarece ma3oritatea ,useser executati4 rmseser cei care mai ieseau din 'nchisoare- $i, ,r
'ndoial, c printele Ioan era unul dintre ei- El sia pstrat aceast inte"ritate pentru c,
datorit ru"ciunii lui Iisus, nu sa consumat prea mult, cu toate pri"oanele si su,erintele pe
care lea 'ndurat ct a ,ost 'nchis-
Printele Mul'"hin era un om ,oarte inte"ru si avea o memorie ,oarte bun- /eoarece era
,oarte "reu ca cineva s scrie si s mai citeasc pe undeva cteva pa"ini crestine masinile de
scris si tipriturile ,useser cen!urate si strnse, 'nct nu se "seau crti duhovnicesti
printele a ,ost obli"at s 'nma"a!ine!e, s tin minte unele scrieri ale $,intilor Printi- Cum
avea o minte ,oarte limpede, a reusit s 'nvete multe lucruri pe de rost- Cita cum am au!it si
pe printele Cleopa de la noi cu ,oarte mult preci!ie scrieri din $,intii Printi ,ilocalici- $i,
'n acelasi timp, stiti de ce era puternic cuvntul luiC Pentru c el tria ce scriau $,intii Printi-
Iar cuvntul lui era un cuvnt care impresiona si atr"ea si asta la convins si pe Prea $,intitul
mitropolit )icolae ca sl ia ca protopop al lui, desi era necstorit- Printele Ioan era ast,el si
duhovnic, si protoiereu al mitropolitului-
'rintele 2oan n 0omnia3
)ntlnirile de la 0ugul Aprins
/up un timp, balanta r!boiului prea s se 'ncline spre partea 2ermaniei care 'nainta cu
rapiditate pe teritoriile Gniunii $ovietice- .ns pn la urm nemtii au ,ost obli"ati s se
retra", iar mitropolitul )icolae a ,u"it din Rusia cnd a a,lat c bolsevicii sunt din nou
aproape de Rostov- Erau cu el printele Ioan, un diacon, sora mitropolitului care era maic
si o prieten a acesteia- /up ce au a3uns 'n Bucuresti, mitropolitul a mers la Patriarhie, cum
era si normal- Pe vremea aceea era patriarh Prea Fericitul )icodim (unteanul, care 'n tinerete
'si ,cuse studiile la Miev, deci stia ,oarte bine ruseste4 si sa 'nteles cu mitropolitul
Rostovului ca tot acest "rup s ,ie ca!at la mnstirea Cernica, 'n casa )i,on-
.ntre timp, printele Ioan care era un om duhovnicesc autentic sa interesat unde ar putea s
mai "seasc un loc ca ssi 'mprospte!e viata su,leteasc- Cineva la 'ndrumat ctre
mnstirea #ntim 0pe vremea aceea 'ncepuse de3a Ru"ul #prins1-
.ntro bun !i a plecat sin"ur de la Cernica spre Bucuresti- .n oras a 'ntrebat, 'n tramvai, unde
e mnstirea #ntim, iar un tnr ia rspuns 'n ruseste; BB$tiu eu, v conduc dac aveti nevoie,
m numesc :eontie, sunt basarabean, stiu si ruseste, si romneste, asa 'nct pot s v a3utBB-
#cel tnr era un ,ost soldat din armata sovietic 0era 'mbrcat civil atunci, armata ,iind 'n
descompunere1- .n acest ,el a aprut printele Ioan 'n mnstirea #ntim, pe cnd eram si eu
acolo, 'n anul 786A-
# venit la #ntim 'ntro duminic sear, 'nainte de vecernie4 si atunci, dup slu3ba vecerniei, se
cnta ca si ast!i Paraclisul (aicii /omnului- :am invitat mai 'nti la slu3b 'n biseric, iar
dup aceea am 'nceput s ne cunoastem- Era pre!ent si printele Benedict 2hius, era si ,ratele
#ndrei $crima, ucenicul lui #nton /umitriu pro,esor de lo"ic si ,iloso,ie la ,acultate4 era
pre!ent si $andu Tudor, care, mai tr!iu, va deveni printele /aniil Teodorescu 0el a ,ost de
,apt initiatorul Ru"ului #prins1- #sadar printele Ioan, 'ntro duminic sear din octombrie, a
,cut cunostint cu acele persoane- # rmas noaptea la noi si dup aceea, timp de doi ani, a
venit 'n ,iecare smbt seara, ca s ,ie si la prive"here- $lu3ea cu noi 'mpreun si, dup
$,nta :itur"hie de a doua !i, rmnea, iar seara participa la aceast sedint a Ru"ului #prins-
:a aceste 'ntlniri era de obicei mai 'nti o con,erint despre Ru"ul #prins care este un
simbol att al (aicii /omnului, ct si al ru"ciunii ne'ncetate , iar dup aceea, sub ,orm de
seminar, erau 'ntrebri si desi"ur rspunsuri- Printele Ioan era si el pre!ent-
Con,erintele se tineau 'n biblioteca mnstirii 0'n partea dreapt a incintei14 'ntotdeauna sala si
scrile erau ocupate cu auditoriu-
Odat, cnd a 'nceput partea a doua cu 'ntrebrile, printele Ioan a completat un rspuns cu
cteva s,aturi re,eritoare la ru"ciunea lui Iisus- /up aceea a devenit o persoan ,oarte
important si aproape la ,iecare sedint din duminicile care au urmat era si el 'ntrebat 'n chip
deosebit- $tia ,oarte multe lucruri, povestea ,rumos, 'n limba rus bine'nteles, iar ,ratele
:eontie traducea-
#st!i unii scriu despre Ru"ul #prins 'nchipuindusi ,iecare cam ce am discutat, ce probleme
au ,ost abordate la acele con,erinte-
#devrul este c principalele probleme despre care se vorbea din punct de vedere practic,
istoric si mistic au ,ost $,nta :itur"hie si viata litur"ic din $,ntul #ltar, precum si
ru"ciunea lui Iisus- #sadar, de la $,ntul #ltar la altarul inimii- Pentru c, asa cum se spune
si 'n imnulacatist al Ru"ului #prins, BBinima este litur"hisitorul cel adevratBB- #dic 'n ,iecare
din noi exist si se svrseste continuu o litur"hie luntric- #cesta este idealul-
Gn ideal usor de 'mplinit dac 'n inim exist rvn pentru ru"ciunea lui Iisus- (ie!ul
'ntlnirilor Ru"ului #prins a ,ost, de ,apt, apro,undarea si explicitarea ru"ciunii inimii-
/espre Ru"ul #prins, dup cum stim ,oarte bine, se istoriseste 'n $,nta $criptur- (oise
proorocul, ,u"it din E"ipt, a a3uns la muntele $inai si a v!ut acolo, chiar 'n ,ata sa, un ru" ca
un pom, care ardea 'ncontinuu, ,r s se mistuie- #cest ru" este simbolul (aicii /omnului-
/esi ,oc ceresc era Iisus <ristos, (aica /omnului a rmas nears, 'ns 'ndumne!eit prin
Pruncul $,nt- Pentru noi, cei care dup 786A neam ales acest simbol drept patron s,nt al
'ntlnirilor de la (nstirea #ntim, Ru"ul #prins era si simbolul ru"ciunii ne'ncetate- Cine
se roa" ne'ncetat se aseamn cu acel ru" care ardea si nu se mistuia- Crestinii care practic
cu adevrat ru"ciunea inimii 'si pstrea! propria identitate, desi sunt uniti cu /umne!eu,
sunt mereu uniti cu El prin harul, prin ,ocul :ui, prin acea nes,rsit vlvtaie de lumin si
putere- Cu ct acesti ru"tori ard mai mult pentru ru"ciunea lui Iisus, cu att devin mai
luminosi si mai apropiati de /umne!eu-
.n ianuarie 786> printele Ioan a ,ost arestat de armata sovietic la mnstirea Cernica
'mpreun cu ,ratele :eontie si dus 'n Bucuresti la tribunal, 3udecat si b"at 'n 'nchisoare- Cu
el erau 'ntemnitati si romni- Prin acestia printele tinea le"tura cu noi- Gnii se eliberau,
veneau pe la noi si ne aduceau vesti sau anumite lucruri de la printele Mul'"hin- #tunci
'nchisorile erau mai putin severe dect 'n perioada ce a urmat4 mai tr!iu, cnd am ,ost si noi
anchetati si 'nchisi, viata la puscrie si la securitate a devenit ,oarte aspr-
Printele Ioan a ,ost condamnat s alea" 'ntre 'nchisoarea pe viat si pedeapsa cu moartea-
Printele a ales 'nchisoarea pe viat- $punea c 'n temnitele comuniste sunt ,oarte multi
oameni descura3ati care cred c totul se termin acolo, 'n puscrie, iar el poate si a3ute, s le
ridice moralul- $i a pre,erat 'nchisoarea pe viat- .ns a ,ost trans,erat de la Bucuresti la
Odessa, iar acolo, la un moment dat, pentru cumintenia, btrnetea si trecutul lui, a ,ost scos
din celul 'n curtea 'nchisorii, la aer 0aerul a contat ,oarte mult pentru cei care au ,ost 'nchisi1-
Era un ,el de parc 'n acea curte si el se ocupa cu 'n"ri3itul ,lorilor- Printele Ioan a murit 'n
cele din urm 'n temnita de la Odessa- /umne!eu stie unde este 'nmormntat acolo, dac mai
exist ceva din trupul lui- #ceasta este pe scurt viata unui mare duhovnic pe care lam
cunoscut, printele Ioan Mul'"hin-
Puteti s mai adu"ati si alte lucruri re,eritoare la portretul interior al printelui IoanC
Era un om ,oarte luminos la minte- Cnd 'l vedeai, ti se prea c nu dai nici un ban pe el, nu
ti ddeai seama ce valoare duhovniceasc are- Era micut, blond, cu ochii albastri, purta o
'mbrcminte simpl4 era ,oarte modest- /ar cnd te apropiai de el sil 'ntrebai niste lucruri,
rspundea ma"istral, 'ntruct era plin de acest mare har al ru"ciunii ne'ncetate-
/e mai multi ani la printele Ioan chemarea /omnului coborse din minte 'n inim4 el se ru"a
si cnd vorbea, si cnd mnca, si cnd mer"ea- Ru"ciunea era pentru el ca si respiratia- $i 'n
somn se ru"a--- O stiu chiar de la el4 eu 'l "!duiam 'n chilia mea de smbt pn luni si
vorbeam cu el multe lucruri care miau ,ost cu adevrat de mare ,olos-
Odat lam ispitit; printele vorbea ,oarte aprins cu cineva despre "ro!viile pe care le
'ntlnise 'n temnitele comuniste din Rusia, iar eu iam pus mna pe umr si lam 'ntrebat;
BBPrinte Ioan, acum te ro"iCBB- $i mia rspuns simplu; BB/a, printe, m ro"BB- Pn atunci nu
'ntlnisem un preot sau un mirean care s spun aceast ru"ciune cu adevrat ne'ncetat-
Cunostea toate volumele din Filocalie, cita texte lun"i din ele si, mai ales, era un ru"tor
adevrat4 avea aceast ru"ciune ne'ncetat care se ,ixase 'n inima lui- $i nu exist o bucurie
mai mare pentru o persoan dect aceea pe care o simte atunci cnd ru"ciunea lucrea! 'n
inima ei-
Printe $o,ian, vati nscut si ati trit mai multi ani 'n Basarabia si de aceea poate ne
lmuriti mai bine o problem; din mi3locul poporului rus au iesit mari personalitti
duhovnicesti, cum ar ,i printele Ioan Mul'"hin pe care lati cunoscut- )u mai vorbim de
s,intii apreciati ast!i 'n 'ntrea"a lume, precum $,ntul $era,im de $arov, $,intii de la :avra
PecersJa sau $,ntul $iluan #thonitul- .n acelasi timp 'ns tot rusi au ,ost si cei care neau
,urat Basarabia, nordul Bucovinei, te!aurul 0iar acum nu vor s ni le mai dea 'napoi14 tot rusi
au ,ost si cei care au deportat sau au omort mii de romni- Cum se explic ,aptul c 'n
mi3locul aceluiasi popor exist simultan aceste dou extreme, oameni radical deosebitiC
Poporul rus este un popor mare, un popor urias, asa 'nct au loc laolalt si s,intii, si oamenii
,r su,let-
Puteti s ne mai spuneti cteva cuvinte si despre alti mari duhovnici pe care iati cunoscutC
#s mai spune cteva cuvinte despre printele 2heor"he Rosca, la care mam spovedit
aproximativ !ece ani- $i domnul pro,esor =ir"il Cndea sa spovedit la Prea Cucernicia sa-
Printele Rosca a ,ost un preot de mir ,oarte cult- $tia bine ruseste si a tradus 'n limba romn
mai multe scrieri cu adevrat ,olositoare, printre care as aminti 'n primul rnd $bornicul- Era
tot basarabean- Cunostea ,oarte multe lucruri practice si duhovnicesti- $i mai ales era un
duhovnic ,oarte priceput, un bun 'ndrumtor al ru"ciunii inimii-
(ai amintesc pe printele 2helasie 0care era un ,el de pustnic1 si pe printele Teodosie4 la ei
mam spovedit ct timp am ,cut seminarul la mnstirea Cernica 0'ntre anii 78@%786&1-
.nainte de 786A la mnstirea $,ntului Calinic a ,ost o viat duhovniceasc 'nalt, datorat 'n
special monahilor btrni, printre care erau si acesti doi s,tuitori ,oarte buni- Pentru noi,
elevii de atunci, acesti printi erau niste oameni deosebiti-
Gn alt mare duhovnic si un om cu un su,let ,oarte bun a ,ost printele Benedict 2hius-
Printele Benedict a primit de la printele Ioan Mul'"hin o binecuvntare special, e"al cu o
initiere 'n ru"ciunea lui Iisus-
.ntre cei 7? arestati 0din noaptea de 7@76 iunie 78A91 si condamnati la ani "rei de temnit
0pentru BBactivitti de uneltireBB 'n cadrul or"ani!atiei Ru"ul #prins1, au ,ost, 'n primul rnd,
printele /aniil Teodorescu si printele Benedict 2hius initiatorii acestei miscri crestine,
care 'ntretineau ,lacra Ru"ului #prins, ce ardea si nu se mistuia-
Cu oca!ia acestor sase ani de 'nchisoare am reusit s 'ntele" mai bine su,erinta 'ntre"ului
popor romnesc, deoarece 'n viata de temnit am 'ntlnit oameni din toate cate"oriile sociale-
Cei care am participat la con,erintele de la #ntim neam rev!ut cu totii pentru prima dat de
la arestare la proces, 'n sala de 3udecat a Tribunalului (ilitar Bucuresti, apoi la Iilava- :a
#iud nu neam v!ut dect partial- Tot partial neam re'ntlnit peste patru ani, 'n colonia de
munc silnic de la $alcia, aproape de Brila-
Ct am stat la Iilava 'n"hesuiti 'ntro celul mare, cu peretii 'nne"riti de pcur , unde, 'n
a,ar de noi, mai erau multi alti oropsiti, printele Benedict, luminos la chip, sa impus de la
'nceput, prin cuvntul su blnd, convin"tor si 'ntelept, ca o mare mn"iere pentru toti cei
de ,at civili, o,iteri, preoti, medici, monahi, tineri si vrstnici 'nct uitam cu totul de
mi!eria 'n care ne a,lam-
/up cei patru ani de viat aspr si "rea de la #iud, viat static, de celul, 'n conditii de
mi!erie si de exterminare, am ,ost scosi la munc silnic- .n re"imul de la #iud era inter!is
orice activitate, ct de ne'nsemnat- Trebuia s stai ,r s ,aci nimic- $i era ,oarte "reu s nu
ai voie s lucre!i- .n re"imul de munc silnic, dimpotriv, trebuia s muncesti ,r pic de
odihn-
.n colonia de munc silnic de la $alcia neam rev!ut cu printele Benedict si cu alti cole"i
de la Ru"ul #prins, timp de mai bine de doi ani- (ai ales duminicile, se ,ormau "rupuri 'n
curtea 'nchisorii si 'n ,iecare "rup se a,la mcar un preot 0la $alcia eram 'n 3ur de o mie de
detinuti, dintre care o sut eram preoti ortodocsi1- 2rupul cel mai mare dintre toate era cel din
3urul printelui Benedict-
$e ru"a pentru toti, apoi ne vorbea din $,nta $criptur, din $,intii Printi, din istorie si din
propria sa viat- )e vorbea din bo"tia inepui!abil a cunostintelor sale si din plintatea
inimii sale stpnite de har- Cuvintele printelui pline de lumin si de 'mbrbtare mer"eau
direct la inim, ca o adevrat hran duhovniceasc, bucurndune si 'ntrindune, 'nct
su,erintele 'nchisorii le suportam mult mai usor, sporindune 'n acelasi timp si 'ncrederea 'n
/umne!eul printilor nostri-
Ce ne puteti spune despre $andu Tudor, cel care a ,ost principalul initiator al miscrii
duhovnicesti a BBRu"ului #prinsBBC
Era un om cu un su,let ,rumos si ,oarte dinamic, "ndea mereu lucruri noi- Era curios, 'n
sensul bun al cuvntului, adic era un vesnic cuttor- $andu Tudor avea un stil direct si nu
prea puteai s ,aci compromisuri cu el- Tio spunea direct 'n ,at, ,r vreun ascun!is- /up
ce sa clu"rit a devenit si mai direct-
#m ,ost la el acas 'nainte de a se clu"ri- #vea o bibliotec impresionant pe care iau
risipito comunistii si era ,oarte cult- Foarte cultD /ac aveai vreo 'ndoial, dup ce discutai
cu el tio lmureai- Citea ultimele crti aprute 'n special din literatur, chiar si dup ce a
a3uns la mnstirea #ntim-
#lexandru (ironescu 'i spunea odat; BB(, $andule erau prieteni vechi , tu esti un om de
nesu,erit, dar esti extraordinarDBB- #sa era- Trebuia si 'nduri mai multe accente prin care 'ti
spunea c esti un prost si alte asemenea, dar, 'n acelasi timp, avea un ,el de a ,i care te ,cea
s treci peste tot ceti spusese si a3un"eai 'n cele din urm sl 'ndr"esti-
/up ce sa clu"rit a devenit ,oarte simplu, 'n mncare, 'n toate- .n 'nchisoarea de la #iud
neam 'ntlnit o sin"ur dat4 neam !mbit unul altuia, dar nam putut s vorbim nimic- .n
cele din urm, printele /aniil nume pe care si la luat atunci cnd a 'mbrcat schima cea
mare a devenit martir si sa dus cu ru"ciunea inimii 'n .mprtia lui /umne!eu- El a ,ost
a3utat si s,tuit ,oarte mult 'n aceast lucrare a ru"ciunii ne'ncetate de ctre printele Ioan-
#tt $andu Tudor, ct si =asile =oiculescu au cptat 'n mod autentic ru"ciunea lui Iisus,
pentru c au cutato si siau 'nsusito din toat inima-
Capcanele falsei credinte
Printe arhimandrit, cum s 'ntele"em cuvntul $,ntului $iluan #thonitul; BBTine mintea 'n
iad si nu de!nd3duiBBC
$,ntul $iluan a scris o carte care i sa comandat de sus4 i sa poruncit s scrie ceva despre
viata duhovniceasc- .n ea vorbeste despre har, despre ru"ciune, despre smerenie, despre
(aica /omnului--- $unt niste lucruri extraordinar de ,rumoase- (i se pare c este o carte cu
adevrat inspirat, de o 'nltime spiritual aproape e"al cu $,nta $criptur-
#ici "sim si acest cuvnt despre care ati 'ntrebat- E un cuvnt mai "reu-
Eu am a,lat si nu e deloc o noutate c iadul nu este undeva 'n a,ar de pmnt, ci este
undeva chiar 'n pmnt- $i aceasta am a,lato din catavasia a sasea a .nvierii care spune asa;
BBPo"ortuTeai 'n cele mai de 3os ale pmntuluiBB-
(ntuitorul, dup ce trupul $u a ,ost rsti"nit pe cruce, a cobort su,letul $u 'n iad si ia
scos pe toti dreptii care erau acolo, undeva 'n pmnt- Trupul $u a ,ost prohodit si 'n"ropat,
pus sub peceti, iar su,letul :ui a cobort 'n iad- Exist o ru"ciune care explic ,oarte ,rumos
ce sa 'ntmplat atunci; BB.n mormnt cu trupul, 'n iad cu su,letul, ca un /umne!eu, 'n Rai cu
tlharul si pe scaun 'mpreun cu Tatl si cu /uhul ai ,ost, <ristoase, toate umplndule, Cel
ce esti necuprinsBB- #dic (ntuitorul este pre!ent 'n aceste locuri dup moartea $a de pe
cruce-
Iadul este 'ns si pe pmnt- /eci, exist 'n pmnt dar si pe pmnt, 'nct noi suntem
obisnuiti cu el- Iadul sil ,ac multi dintre tritorii acestei lumi atunci cnd duc o viat ,r
,ric de /umne!eu, el devine ast,el descura3ant, devine nimicitor- /ar a suporta iadul pe
pmnt cu aceast 'ncredere 'n /umne!eu este un lucru ,oarte necesar pentru viata noastr-
Trim cu aceast 'ncredere c iadul va avea un s,rsit 0si ast,el vom ,i cu adevrat liberi si
vom putea cu adevrat s ne ocupm de viata noastr luntric1, 'n ciuda descura3rii pe care
neo aduce diavolul pentru c el este 'n iad, dar este si 'n lume- Este printul lumii care a
csti"at ,oarte multi pmnteni pentru ,rtia lui-
Pe toti cei care suntem 'nc 'n lume, diavolul ne vnea! si 'ncearc s ne acapare!e si s ne
atra" 'n 'mprtia lui, 'mprtia 'ntunericului si a mortii, pentru a se distra cu noi chinuindu
ne- .ns, cernd a3utorul lui /umne!eu, re!istm si 'nvin"em aceast tendint lacom a
diavolului de a cuceri ,ptura lui /umne!eu-
Printe $o,ian, pentru un tnr care doreste s se apropie de Biseric pot aprea di,erite
capcane spirituale si am dori s ne spuneti cteva cuvinte despre trei dintre acestea- Prima ar ,i
pietismul- Gnii de,inesc pietismul ca un amestec sentimentalist de superstitii si de exa"erri
ale unor lucruri neimportante- Ce ne puteti spune despre pietism si cum s ne ,erim de elC
)oi urmrim 'n viat s ne mentinem pe calea ortodoxiei care este lumina credintei noastre,
lumina lui <ristos si care stim si"ur c ne conduce ctre .mprtia lui /umne!eu- Celelalte
suro"ate ale ortodoxiei nu le lum 'n seam si de aceea le recomand tinerilor s nu alunece 'n
superstitii si 'n ast,el de miscri cum este pietismul- Pietate, evlavie adevrat, aceasta e cu
totul altceva, este calea pe care trebuie s o urme!e un tnr cesi doreste mntuirea- )u ne
interesea! pietismul, de aceea nici nu vorbesc despre el-
O alt ispit ar ,i intelectualismul 'n care credinta apare mai mult ca o problem interesant
de cultur si nu, 'n primul rnd, ca un act de trire-
$i cultura aceasta, orict ar ,i ea de 'nalt, este amestecat cu mndrie4 iar mndria este
aruncat 'n lume de duhul minciunii, adic de diavol- El este ,oarte savant- /iavolul stie
,oarte mult ,iloso,ie, ,oarte mult teolo"ie si impresionea! cu stiinta lui, 'ns aceast stiint
'l tine mereu rece ,at de /umne!eu- (intea lui este 'ncremenit 'n cunoasterea pe care o are4
tot la ,el se 'ntmpl si cu prietenii si, intelectualii or"oliosi, mai ales ateii- $tiu de toate si
rmn mai departe 'nchisi 'n stiinta lor, ,r nici o deschidere ctre /umne!eul cel adevrat,
cel viu- $unt morti pentru /umne!eu si pentru ei 'nsisi- Rmn 'nchisi 'n aceast stiint si
impresionea! pe cei care au aceleasi preocupri-
Cu toat aceast ,iloso,ie a lor si cu toat aceast intelectualitate 'nalt, sunt ca o trmbit care
sun puternic, dar lumea nu este atras de asemenea sunete- )u este o melodie anume, ceva
care s plac, este un stri"t adeseori uscat, 'nct, de multe ori, acest intelectualism chiar
cnd vine 'n contact direct cu credinta si trirea crestin nu se 'mpac cu 'nvttura lui
<ristos, 'n "eneral, si cu trirea crestin, 'n special4 le re,u!- .i convine s rmn 'ntro
uscciune intelectual4 cei care sunt obisnuiti cu ea sunt multumiti s asculte aceast depnare
de cunostinte si de probleme ale intelectului, ale mintii, dar rmn mereu uscati 'n aceast
,orm de cunoastere seac pentru su,let si pentru viata 'ntru <ristos-
Intelectualismul nu are valoare duhovniceasc, pentru c cei care su,er de o asemenea
insu,icient sunt mereu 'n a,ara comuniunii cu /umne!eu, ca si diavolul, care este ,oarte
savant, 'ns nu poate ,ace niciodat parte dintre prietenii lui <ristos- Prietenii lui <ristos sunt
s,intii care aveau ,oarte multe cunostinte duhovnicesti, dar 'n acelasi timp le triau si pstrau
'n su,let bucuria dumne!eiasc a harului, care 'i ,cea ,ericiti cu adevrat-
O alt capcan pentru tinerii care doresc s se apropie de Biseric, o capcan mai nou, este
criticismul- Gnii sustin c trebuie s criticm ct mai mult pentru ca lucrurile s ,ie mai
dinamice, alt,el ele pot s 'nlemneasc4 dac vom critica, va aprea ceva nou, ceva viu- Cum
vedeti $,intia voastr aceast problemC
#ceast problem o vd mai simplu- Pentru mine aceast critic repetat se con,und
adeseori cu 3udecarea aproapelui- #dic, criticismul este o pornire 'mpotriva poruncii
evan"helice de nu a 3udeca pe aproapele meu-
.ntre anumite limite poate ,i necesar si aceast critic, 'ns ea trebuie s ,ie obiectiv, s ,ie
cinstit- /e obicei, 3udecarea aproapelui se ,ace 'n lipsa celui 3udecat si de multe ori este
"resit, ,als- $e 3udec si se condamn 'n lips si pentru asta este un pcat- Pentru c, ni se
spune 'n $criptur; BBa (ea este 3udecataBB4 adic numai /umne!eu are aceast putere si aceast
calitate de a 3udeca pe ,iecare dintre noi, iar 3udecat :ui este corect cu adevrat- /umne!eu
este ,r "reseal si este sin"urul care stie tot ce se 'ntmpl cu ,iecare persoan si cu toti
laolalt-
Cnd cineva critic pe altul care nui de ,at, 'i spune pcatele lui pe care le stie4 dar cel care e
socotit vinovat si pctos are si el constiint si ast,el se poate reabilita 'naintea lui /umne!eu
prin pocint- Cel care 3udec nu poate ptrunde mai mult dect ceea ce vede sau aude si de
aceea el poate s rmn 'n "reseala aceasta c la osndit, iar cel vinovat se poate 'ndrepta-
/umne!eu 'l primeste pe acesta din urm, iar cel care a 3udecat este osndit pentru clcarea
poruncii de a nu 3udeca pentru a nu ,i 3udecati 0(atei >, 71-
.ns critica de care ati pomenit la 'nceput este si necesar, pentru c un om nu poate mereu s
vad totul 'n 3urul lui- /e aceea cteodat sunt necesare mai multe minti pentru a re!olva o
problem, iar o critic cinstit, ,cut cu dra"oste si sinceritate, poate aduce ceva ,olositor-
Poti critica ce nui bun, dar trebuie s aduci 'n locul acestui element "resit ceva po!itiv- $i
atunci se poate colabora pentru a se a3un"e la un adevr 'ntre", nu un adevr stirbit sau un
adevr insu,icient-
)nsusirile tririi ortodoxe
Printe, cum 'i convin"em pe tineri s vin la BisericC
:e propunem s ,ac o experient, dac tinerii sunt sinceri si caut cu adevrat ceva- Pentru
c viata obisnuit, viata de plcere pe care o are un tnr 'n 3urul lui nu 'i este su,icient si
simte deseori un "ol 'nluntrul lui4 asta o simte si ,r si spun eu- Cum 'si poate umple acest
vid luntricC Trebuie s caute ceva- /aci usuratic, va rmne cu "olul acesta pn 'n "olul
mormntului- /ar dac este serios 'n ceea ce caut, va "si ceva care si vindece aceast
neputint su,leteasc- /eci sinceritatea 'i trebuie 'n constienti!area si re!olvarea acestei
insu,iciente personale-
/e obicei, pe noi ne interesea! constient sau nu multumirea su,leteasc, dar nu
multumirea aceasta pe care o ai dup ce mnnci si bei si petreci si te des,te!i 'n alte pcate,
nu aceast multumire4 tn3im dup acea multumire su,leteasc care s ne 'nsoteasc
permanent 'n viat- Cutm ceva care s ne a3ute s crestem su,leteste- $pre exemplu, poti s
cunosti toat stiinta care exist 'n lume si nu esti totusi multumit si atunci cauti altceva-
Gn loc unde se "seste aceast 'mplinire su,leteasc este Biserica, pentru c acolo se spun si
se cnt niste adevruri lsate special 'n lume pentru a umple "olul nostru luntric- /e la altar
sau de la stran nu se spun niste idei oarecare, ci vorbesc aici tritori crestini care au a,lat
aceast surs, acest i!vor de cunoastere ce 'i 'mplineste, ,iindc le rspunde la problemele lor-
/up aceea, bine'nteles c Biserica te 'ndeamn s citesti cel putin )oul Testament- Citesti
Evan"heliile, scrierile $,intilor #postoli- Citesti c $,ntul Pavel a ,ost un rtcit, a ,ost
dusmanul lui <ristos si sa 'ntlnit cu <ristos pe drumul /amascului- /ar anumite persoane
care: caut cu sinceritate pe /umne!eu se pot 'ntlni cu El nu numai 'n )oul Testament, ci
si pe un alt drum al /amascului-
$au tnrul se poate 'ntlni cu un duhovnic si poate 'l 'ndeamn /umne!eu s se spovedeasc
si atunci tot 'n Biseric "seste calea cea mai pro,und prin care poate a,la pacea
su,leteasc-
Cum s 'ntele"em cuvintele (ntuitorului BBmil voiesc, iar nu 3ert,+C
Iert,a este un act prin care druiesti din ceea ce ai- Pe vremea aceea, la temple, erau 3ert,ele
de animale- Omul avea oricnd o pasre sau un animal pentru 3ert,- (ntuitorul ne spune
'ns c mai scump este 'naintea lui /umne!eu dra"ostea-
Este si ,oarte "reu s dobndesti aceast dra"oste, care este de ,apt mila- /umne!eu caut
totdeauna ceva viu, ceva personal 'n 3ert,, iar 3ert,a de animale era un lucru ,oarte cunoscut,
u!at- .n multe ca!uri aceste 3ert,e a3unseser s se ,ac nu din dra"oste, ci din rutin4 nu era
ceva viu, nu era ceva din inim, din su,letul credinciosilor- Iert,a 'n sine este ceva uscat, nu
are mare valoare- /ac 3ert,a 'ns este unit cu mila, atunci ea este bine primit de /umne!eu-
/ac ar ,i s enumerati principalele 'nsusiri ale ortodoxiei, pe care dintre ele leati pune
primeleC
$merenia si dra"osteaD Cele pe care le recomand (ntuitorul; BB'nvtativ de la (ine, c
sunt blnd si smerit cu inima si veti "si odihn su,letelor voastreBB- /omnul nostru Iisus
<ristos ne 'ndeamn aici s 'ncercm s dobndim smerenia si dra"ostea, care sunt atributele
lui /umne!eu- /e aceea cred c cu aceste dou virtuti se poate 'ncepe descrierea ortodoxiei-
$iscernmntul3
Cum va fi sub domnia Antihristului#
.ntruct trebuie s ne lmurim si si lmurim pe cei din 3urul nostru asupra anumitor
,enomene care au tan"ent cu viata Bisericii, v ru"m s ne s,tuiti cum s ne raportm la
unele din acestea- /e exemplu, cum s ne raportm la miscarea le"ionarC
(iscarea le"ionar a aprut 'n perioada interbelic- :e"ionarii au artat o msur pe care
puteau s o arate atunci, cre!nd 'n /umne!eu si aprnd credinta crestin- $i ,cnd si ,apte
crestine- .ns aveau niste "reseli; aceast "rab de a s,inti pe oameni si, dac unii nu ascultau
de acest imperativ al lor, atunci le curmau viata- Cam asa erau si asta a ,ost o "reseal
capital-
Pentru 'ntoarcerea omului la o viat crestin trebuie si timp, si exemplu- /ac acestea dou nu
exist, e ,oarte "reu s convertesti pe un ateu sau pe un om indi,erent- $i de aceea le"ionarii
nau putut schimba 'n bine prea mult lume- #u convertit niste ,iinte adeseori cu inimi curate
si iau atras la miscarea le"ionar4 'ns prea mult lume cum ar ,i o parte din oamenii cu
spirit critic, care se "ndeau la mai multe aspecte si la anumite adevruri nu au putut s
convin"-
/e aceea trebuie s ai 'n aceast problem o capacitate deosebit care 'n limba3ul nostru
bisericesc se cheam dreapta socoteal- /ac nu avem acest echilibru 'n "ndirea si 'n viata
noastr, ,acem lucrurile imper,ect, adic nu vedem o anumit latur a problemei care poate s
,ie chiar cea esential- /ar dac avem aceast dreapt socoteal, vedem lucrurile 'n ansamblul
lor- $i atunci mer"em pe o linie pe care pot s mear" si altii cu succes, pentru c e o linie
deplin, care multumeste pe om din toate punctele de vedere sau din ma3oritatea acestor
puncte de vedere- #lt,el, lucrurile "rbite nu prind-
/esi Cpitanul a ,ost un om echilibrat, dup moartea sa au rmas 'n lume niste principii
nede,inite si netlmcite- #poi le"ionarii au a3uns pentru un timp ,oarte scurt la conducerea
trii4 'ns atunci au intrat 'n aceast "rupare niste elemente ne"ative, ,r sinceritate, chiar
elemente care au vrut s compromit miscarea- :e"ionarismul a esuat 'n cele din urm si a
a3uns la ceea ce se stie c a a3uns; o miscare terorist si periculoas-
#ti ,cut parte din miscarea le"ionarC
)uD Erau lucruri di,erite- .n "eneral, le"ionarii aveau un stil repe!it si voiau s schimbe
societatea din temelii, iar noi eram 'ntrun cadru duhovnicesc si voiam, 'n primul rnd, s ne
schimbm pe noi 'nsine- )u se potrivea duhul nostru cu duhul lor-
(iscarea le"ionar a avut si prti bune, dar si prti discutabile- /in punct de vedere crestin,
principala "reseal a le"ionarilor au ,ost, din pcate, cele cteva crime pe care leau comis- Eu
cred c spre s,rsitul vietii chiar Codreanu sia dat seama de acest lucru- El devenise tot mai
'n"ndurat si tot mai spirituali!at- /ac nu ar ,i ,ost omort, Cpitanul ar ,i 'ncercat s
reoriente!e miscarea pe o directie mai smerit, mai crestineasc- Cei care au venit dup el nu
au 'nteles 'ns cu adevrat necesitatea unor asemenea schimbri4 dimpotriv, ei au mers cu
violentele mai departe si leau ampli,icat-
Printe, unii spun c si voievodul $te,an cel (are, vrnd s apere credinta si neamul, a
comis violente- $i totusi a ,ost canoni!at de Biserica Ortodox Romn-
.n primul rnd $,ntul $te,an a avut o cint ,oarte puternic pentru pcatele pe care lea
,cut- O asemenea cint 'l poate conduce pe orice om la s,intenie- )u trebuie uitat c
voievodul a avut un duhovnic s,nt 0pe Cuviosul /aniil $ihastrul1 la care se spovedea cu ,ric
de /umne!eu si cu care se s,tuia tot timpul- /e asemenea, $,ntul $te,an a ridicat multe
biserici si mnstiri care au rmas pn ast!i- Gn lucru ,oarte important este c el a reusit s
apere crestintatea de pericolul musulman, cu smerenie, cu 'ncredere si cu multe 3ert,e-
Cum s ne raportm la ecumenism, miscarea
ecumenicC
)u prea sunt eu convins de aceast problem---
(ult lume credincioas nu este multumit de ,aptul c la noi 'n tar se recomand s se ,ac
slu3be reli"ioase 'n comun cu neortodocsii, mai ales cu sectantii- $i se 'ntreab credinciosii
nostri cum se poate s se ,ac o $,nt :itur"hie sau o alt slu3b alturi de sectanti care
exclud pe (aica /omnului din cultul crestinD Ei respin" $,nta Cruce, icoanele, s,intii,
martirii toti cei care au murit pentru <ristos, toti cei care :au slu3it pe <ristos 'n viata
aceasta si pe carei numim prietenii lui <ristos, cum 'i numeste .nsusi (ntuitorul- Cum se
poate ,ace o $,nt :itur"hie ,r (aica /omnului, sau ,r $,nta Cruce, sau ,r s,inti, sau
,r Taine, sau ,r $,nta EuharistieC #cesta este un aspect ne"ativ- $untem obli"ati s
participm la asemenea slu3be-
Pe de alt parte, ni se spune c ecumenismul este de ,olos 'ntrun ,el pentru cunoasterea
ortodoxiei de ctre celelalte culte-
Ortodoxia este viata inte"ral a crestinismului- )oi am pstrat si 'ncercm s respectm de la
'nceput tot ceea ce recomand (ntuitorul, $,intii #postoli si $,intii Printi-
$e poate 'ns si pe alte ci s ,ie cunoscut credinta ortodox; prin con,erinte sau lucrri
scrise- /ar asa, ca s slu3esti cu sinceritate lui /umne!eu si s ve!i 'n acelasi timp c cellalt
se scarpin 'n cap sau c 'i este dor de o ti"ar---
/e aceea 'n privinta ecumenismului si a miscrilor ecumenice sunt 'n aceast stare de
nedumerire si astept cu timpul s m lmuresc---
Cum s ne raportm la asa!isa intrare 'n Europa, mai ales c acum ni se impune, ca o
conditie la aceast inte"rare, s le"ali!m homosexualitateaC
/a, aceasta este o problem ,oarte spinoas pentru mine- $i pentru 'ntrea"a Europ- /esi"ur,
de la Europa Occidental avem de 'nvtat si niste lucruri ,rumoase cu adevrat, dar nu atunci
cnd este vorba s acceptm niste pcate- (ai ales cnd sunt 'n discutie niste patimi despre
care Biblia de la 'nceput ne spune c sunt att de periculoase 'nct, pentru a se pedepsi
asemenea spurcciuni, se coboar 'n"eri din cer ca s ard, s des,iinte!e niste orase 'mpreun
cu locuitorii lor si s se alea" de ele numai ,um de pucioas--- #m ,ost pn la (area
(oart, am b"at de"etul 'n ap si lam pus pe limb4 e o ap "roas, amar si pe acolo
miroase a sul,- #tt a mai rmas din civili!atia celor dou orase 0$odoma si 2omora1, despre
care ni se povesteste 'n =echiul Testament- =edem ast,el ct dispret arat /umne!eu pentru
asemenea pcate-
Pentru nici o alt patim nu se coboar cineva din cer ca s aduc pedepse- $i tocmai cu ast,el
de pcate ne cere Europa BBcivili!atBB si mndr ca s ne spurcm neamul nostru- #u mai ,cut
oamenii asemenea "reseli 0c homosexuali au ,ost si sunt la noi, ,r s ,ie le"i,erati de
Parlament1, dar ele sunt probleme de spovedanie, de canon- /ac 'ns sunt le"ali!ate aceste
patimi, le ,aci ,r "ri3, sub acoperirea *$,ntului Parlament+- Politicienii nostri sunt liberi
s ,ac ce vor4 iar ei, netinnd seama de credinta si spiritualitatea acestui neam, aprob tot
,elul de ,rdele"i, pentru a putea s ,ie prieteni cu asa!isa Europ-
.n conclu!ie, nu sunt de acord ca pentru niste bunuri pmntesti s primim o pedeaps
dumne!eiasc- /ac atunci sau cobort 'n"eri din cer siau ars $odoma si 2omora, acum
/umne!eu va trimite din cer niste pedepse asupra trii noastre, prin care s ,ie sanctionate
asemenea pcate le"i,erate- /ar ai nostri nu sunt convinsi4 ei spun; BBastea sunt popestiBB-
Pe de alt parte, trebuie spus c crestinul este o personalitate bivalent, care ,ace parte dintr
un stat pmntean, dar ,ace parte si dintrun stat ceresc, este si cetteanul lui /umne!eu- El
trebuie s pun accentul pe esential4 trebuie s stie c este alctuit din dou componente; omul
material, pe carel mnnc viermii 'n mormnt si su,letul care mer"e la 3udecat dup ce se
termin viata pmnteasc- /ac omul cade 'n acest pcat calc o porunc veche, de la creatia
lumii si va da socoteal 'n ,ata lui /umne!eu- Cnd 'l ,ace pe om, /umne!eu 'i spune;
BBCresteti si v 'nmultiti+- Cu aprobarea homosexualittii aceast porunc ,undamental este
'nclcat, pentru c brbatul nu poate naste copii si nu se poate continua neamul omenesc asa
cum a hotrt /umne!eu de la 'nceput- Cnd omul se deprinde cu aceast patim, ea nui d
copii, dar 'i d probleme-
Ce atitudine ar trebui s avem ,at de masonerieC
$ ne ,acem datoria crestin pn la captD (asoneria este o miscare universal care are
mi3loace de a te obli"a s taci- $i 'ntruct nu se mai pot lua msuri 'mpotriva ei, nu avem
altceva de ,cut dect s ne pstrm credinta si s: mrturisim pe /umne!eu pn 'n ultima
clip a vietii noastre-
Cci va veni #ntihrist si desi"ur c el va avea libertatea aceasta de a ,ace ,el de ,el de minuni,
de scamatorii ca si 'nsele pe oameni- (ult lume va ,i de acord cu el, 'nct ma3oritatea celor
care vor lua msuri 'mpotriva acestei miscri vor ,i suprimati- =or rmne mai departe doar
cei care triesc pentru viata aceasta- Cci nu toti vor ,i 'mpotriva masoneriei, cnd va intra ea
'n actiune-
#sa 'nct eu nu m pot lupta cu lumea ca s ,ie de acord cu mine- Eu 'mi ,ac datoria de
crestin- C toat lumea stie cum s ,ac un bine, dar nui convine totdeauna acest lucru pentru
c asta obli" la niste sacri,icii, iar omul este dispus s re!olve ct mai simplu problemele
vietii- /ac masoneria 'ti va da un numr cu care vei putea cumpra orice, vei putea s
mnnci, vei putea s te 'mbraci, s petreci, s cltoresti unde vrei, ,oarte mult lume va ,i de
acord; BB2ata, dra", multumescDBB-
#tunci lumea va ,i 'mprtit; ,iecare 'si va ale"e ceea cel va interesa- Cei care vor ale"e s
su,ere orice numai s ,ie alturi de <ristos vor ,i o turm mic, asa cum spune $criptura- Este
un cuvnt 'n Evan"helie 'n care (ntuitorul se 'ntreab dac va mai ,i credint pe pmnt---
*Cnd va veni Fiul Omului, va mai "si credint pe pmnt+C
/a, da--- Toate aceste probleme vor ,i, dar mntuirea, credinta si atasamentul ,at de
(ntuitorul vor rmne la ale"erea ,iecruia-
/up 788& au aprut 'n limba romn dou crti scrise de monahi atoniti; BB:a apusul
liberttiiBB si BB#pocalipsa 7@BB- .n esent 'n ele se sustine c toate aceste procese de creare a
)oii Ordini (ondiale sunt de ,apt semnele evidente ale instalrii treptate a unei dictaturi
"lobale4 iar aceast dictatur va culmina 'n cele din urm cu 'ntronarea #ntihristului- Cei doi
monahi atoniti ne atentionea! pe ba!a unor ar"umente 'n "eneral pertinente c lucrurile
evoluea! spre un control deplin al 'ntre"ii populatii prin tehnicile moderne si so,isticate
retele de suprave"here- #dic ne 'ndreptm spre cea mai cumplit si subtil 'nrobire a
oamenilor care a existat pn acum 'n istorie- =i se par exa"erate asemenea a,irmatiiC
)uD )u mi se par exa"erateD
Omenirea, prin ,elul cum "ndeste si se comport ast!i, mer"e ctre un s,rsit- /e!ordinea
care exist acum 'n lume .l supr pe Bunul /umne!eu- ( "ndesc 'n primul rnd la
necredinta, la lepdarea de /umne!eu 'n care ne a,lm, ca si la ,aptele noastre, pcatele
noastre 'nnoite, pcate pe care Biblia le condamn total si pe care 2uvernul le aprob-
Facem ceea ce nuI place, sunt si"ur c nuI place lui /umne!eu- /e pild, si spun pe nume
unui pcat care acum este ,oarte 'ntins 0si prote3at de le"i1 'n mai multe tri;
homosexualitatea- #m amintit 'nainte de cele dou cetti din =echiul Testament unde acest
"roa!nic pcat era la mare cinste4 au ,ost arse, nu a mai rmas nimic din ele- /e aceea,
"ndindum si la un asemenea ,apt istoric, cred c lumea se 'ndreapt ctre acest s,rsit,
poate inevitabil-
$ar mai putea amna s,rsitul dac ar 'ncepe o mare pocint si 'ndreptare, ceea ce 'ns este
mai "reu, nu se vede asa ceva-
Eu nu cunosc prea bine toate dedesubturile politice, dar ,r 'ndoial c 'n lumea de acum,
care mer"e pe calea cea lar" a plcerilor si a patimilor, trebuie s existe cineva, un ,el de
conductor, care 'i antrenea! pe oameni la aceast "rab spre autodistru"ere- Exist institutii
care nu spun pe ,at c politica lor este distru"erea umanittii, ,iindc atunci nu ar mai asculta
nimeni de ele- #ceste institutii conduc popoarele ctre de!astru, dar spun c le conduc spre
libertate 0o libertate asa cum o 'ntele" unii oameni, nu asa cum este ea 'n realitate1-
.nc o dat spun; lumea sar putea re'nviora dac am ,ace un e,ort s ne par ru cu adevrat
pentru pcatele noastre4 dac neam poci cu totii, de la re"e pn la ultima slu", asa cum sa
'ntmplat cu cetatea )inive din =echiul Testament-
$unt si alte semne care s arate c vremurile de ast!i ar putea ,i cele de pe urmC
)u mai este nevoie de alte semne din moment ce exist 'n !ilele noastre acest mars ctre ru-
/e aceea cred c au dreptate cei care au scris crtile despre care ati 'ntrebat-
Cu alte oca!ii, la aceleasi 'ntrebri ati dat niste rspunsuri mai re!ervate---
.ntre timp sau schimbat mai multe lucruri-
Eu cred c, cu ct vom 'nainta spre s,rsitul lumii, cu att /umne!eu va interveni mai mult 'n
partea aceasta, unde vor rmne putini cu El- :a 'nceput or s ,ie multi habotnici si multi
tineri care se vor apropia de El, dar pn la urm vor rmne ,oarte putini de partea /omnului
<ristos- Cei care vor rmne crestini pn la capt vor ,i putini, dar vor ,i mai hotrti si mai
statornici 'n credint- =a ,i mult disput, mult 'ndoial, mult nesi"urant si lepdare de
/umne!eu- (ulti vor da toate pentru una, adic vor renunta la averi, la masini pentru asi
pstra credinta- Ei nu vor mai avea dect att ct le va trebui ca s supravietuiasc, ca s nu
moar de ,oame4 iar altii vor tri 'n hu!ur- Crestinii vor ,i scormoniti, iscoditi, ca s se stie
totul despre ei- O s ,ie mult intimidare si mult ,ric, dar 'n rndurile celor care: vor
mrturisi pe <ristos pn la s,rsit va ,i si optimism si mult cura3-
2mportanta duhovnicului
O problem ,oarte important de care depinde schimbarea vietii noastre luntrice este relatia
cu duhovnicul- Care sunt criteriile pentru ale"erea unui preot la care s ne mrturisimC
)as putea s v spun- #ceasta este o problem care revine celui cesi caut duhovnic-
$ !icem c este la 'nceput si vrea ssi "seasc un preot la care s se spovedeasc---
.ntreab pe un cunoscut; *Ce duhovnic aiC+, BBCutareBB- *Esti multumitC+- .ntreab pe altul
care 'i recomand pe altcineva- $e duce la duhovnic- )u este chiar att de usor s "sesti
dintro dat un duhovnic care s corespund cu starea ta, cu problemele tale- $i de aceea
rmnem la recomandarea Evan"heliei; BBcaut si vei a,laBB- .ntrebnd din om 'n om4
bine'nteles c nu 'ntrebi pe ,iecare om de pe strad, ci numai pe cel care este preocupat de
viata 'n Biseric- #tunci cnd esti la 'nceput te poti spovedi o dat sau de dou ori la ctiva
printi pentru a putea s te hotrsti asupra unuia sin"ur-
#m cutat si eu un duhovnic, dar nu am "sit pe unul de care s m le" pentru toat viata-
Printele Ioan era insu,icient pentru mine 'ntruct eu nu stiam atta limb rus 'nct s 'ntele"
s,atul unui duhovnic rus- #m cutat alt duhovnic pe vremea lui, ,olosindum de toate
mi3loacele care pot s duc la "sirea acestuia- /e aceea v s,tuiesc s 'ntrebati din om 'n om
si pn la urm o sl "siti-
.n ce conditii ne putem schimba duhovniculC
Exist situatiile acestea cunoscute careti permit s schimbi duhovnicul; cnd el este eretic
sau te 'ndeamn la pcat, cnd este ,oarte bolnav si nu mai poate spovedi sau cnd te muti
'ntro alt localitate, ori este un duhovnic ,oarte a"lomerat si tu din cau!a serviciului nu
mai a3un"i s te spovedesti dect ,oarte rar-
(ai exist 'ns si niste ca!uri de exceptie; se poate 'ntmpla s sporeasc o persoan si
duhovnicul s nui mai ,ie su,icient- $i atunci caut altul- #cestea sunt 'ns ca!uri rare care
apar la cei care vor s aib un 'ndrumtor pentru ru"ciunea inimii- (ai ales 'n le"tur cu
problema aceasta a ru"ciunii lui Iisus, este "reu s ai un povtuitor, este "reu s "sesti un
duhovnic care s ,ie si tritor al acestei ru"ciuni si s spun ceva adevrat si multumitor-
.ns mai 'nti trebuie s ,im atenti ca nu cumva s existe 'n noi niste probleme mari de or"oliu
sau de 3udecare a aproapelui, si atunci, 'n loc s ne cim, noi s dm vina pe duhovnic- /e
aceea este bine s stri"m la /umne!eu cu sinceritate si insistent, din tot su,letul, si atunci
/umne!eu ne va rndui duhovnicul de care avem nevoie-
Trebuie, de asemenea, s constienti!m ,oarte limpede c toti preotii au harul, venit de la
(ntuitorul, pentru a ierta pcatele-
Oricum, dup ce teai mrturisit de cel putin treipatru ori consecutiv la acelasi duhovnic,
trebuie si ceri binecuvntare dac te duci 'n alt parte la spovedit-
)u trebuie s ,im prea pretentiosi cu preotul la care ne mrturisim- /ac el este sincer si cu
,ric de /umne!eu, ne putem spovedi la el cu toat deschiderea- Este de mult ,olos pentru noi
s avem prere de ru pentru pcatele pe care leam ,cut si le mrturisim- )u este deloc bine
s ne spovedim ,ormalD
Este de asemenea ,oarte ,olositor ca toat viata s avem cint pentru pcatele pe care leam
svrsit, chiar dac ele au ,ost iertate la spovedanie si chiar dac nu leam mai repetat- Este
bine tot timpul s ne pstrm cinta 'nluntrul nostru ,r a cdea 'n de!nde3de, ci,
dimpotriv, trebuie s ne pstrm si 'ncrederea 'n buntatea lui /umne!eu-
Gnii intelectuali sunt ,oarte pretentiosi atunci cnd 'si caut un duhovnic---
$unt si oameni pretentiosi- Pe duhovnic 'l 'ntrebi sau 'i spui problema ta si el 'ti rspunde
deplin sau ct poate s rspund si te multumeste- # doua oar iarsi 'l 'ntrebi alte probleme
care apar prin mintea ta- $au 'i mrturisesti "reselile tale- El se poate ru"a pentru tine, te poate
a3uta 'n ,elul acesta-
/ac este un intelectual pretentios care caut un duhovnic deosebit, mai "reu o sl "seasc4
,iindc el vrea s vorbeasc cu un preot care s ,ie ,iloso, ca si el- #steapt rspuns pe limba
lui si atunci se poate s 'ntlneasc un duhovnic care nui 'ntele"e 'ntrebrile lui, vorbele lui,
dar stie ,oarte mult viat duhovniceasc de care are nevoie ,iloso,ul sau intelectualul- Ei nu
se pot 'ntele"e pentru c acesta din urm e prea pretentios si, adeseori, 'mbtat de mndrie
datorit stiintei lui- Gn asemenea om pretentios e "reu s "seasc un duhovnic
BBduhovnicescBB- $i rmne s caute toat viata si 'n multe ca!uri nici nul "seste pn la urm-
Rmne cu ,iloso,ia lui si cu 3umtate de msur duhovniceasc-
Ct de aspru trebuie s ,ie duhovnicul 'n aplicarea unor canoane, tinnd cont c 'n vremurile
de ast!i exist multi oameni care cad 'n pcate mari din i"norantC
/ac preotul duhovnic recomand un canon cu autoritate sau cu nervi, trebuie s ,ie si"ur de
la 'nceput c nimeni nul va respecta- Este bine ca duhovnicul s ,ie blnd, s ,ie linistit si s
'ncerce sl convin" pe credincios, cu dra"oste, c 'i este de mult ,olos canonul pe care vrea
s il dea-
.nainte de toate, penitentul trebuie pre"tit pentru asi da seama c nravul care este 'ndtinat
'n el este cel mai mare ru- Procednd ast,el, credinciosul se va deprinde mai usor s
'mplineasc orice canon, orict de "reu- /ac impunem direct canonul, oamenii nul vor
respecta, pentru c de obicei acestia nu constienti!ea! prime3dia unui pcat si ,aptul csi pot
pierde vesnicia din cau!a patimilor- )ici nu au o idee ,oarte clar despre ce 'nseamn
vesnicia- $unt strini de asemenea lucruri- #sa c este ,oarte necesar si pre"tim su,leteste
pentru a 'ntele"e c patima lor e asa de mare 'nct trebuie s scape de ea cu orice pret, cu
orice pret trebuie alun"at-
Este bine s ne purtm ,rumos cu credinciosii care vin la spovedit- /ac le poruncim si dac
este "reu canonul si 'i surprinde, nul vor ,ace- Pleac de la tine si 'si vd de treburile lor4 se
'ntmpl si asa ceva- /e aceea am spus c nu trebuie impus canonul4 cci poate e un canon pe
care nul poate ,ace- #tunci penitentul va dori s scape de el si chiar dac 'i mai spunem noi
niste lucruri ,olositoare, el le va re,u!a interior-
.n conclu!ie, lucrul cel mai important este ca duhovnicul s se "ndeasc ,oarte bine la
penitent si sl s,tuiasc 'n asa ,el 'nct acesta din urm dac vrea cu adevrat s se
schimbe s constienti!e!e "ravitatea pcatului 'n care a c!ut si ssi doreasc sincer s
scape de orice patim-
Pn unde mer"e ascultarea ,at de duhovnicC Fiindc pot exista dou extreme; una prin
care duhovnicul este v!ut ca un ,el de ,unctionar care iart la nes,rsit pcatele, iar alta 'n
care duhovnicul este idolatri!at de ctre ,iii si duhovnicesti si nu mai 'ncape 'n mintea lor
nimic altceva 'n a,ar de ceea ce spune acesta 'n "eneral, nu neaprat 'n timpul tainei
$povedaniei-
#ici, cred c si 'ntro parte, si 'n alta, sunt niste "reseli- Ce nu stie duhovnicul stie
/umne!eu4 un om care este duhovnic nu poate s stie tot- /e aceea, pentru ce nu stim, 'i
trimitem pe credinciosi s citeasc din $,ntul Ioan $crarul, $,ntul Ioan 2ur de #ur 0care a
,ost un mare duhovnic1, $,ntul =asile cel (are si ,iecare 'si poate cule"e ceea ce are nevoie
de la acesti $,inti Printi-
Oamenii nu pot s cunoasc 'n 'ntre"ime toate problemele vietii duhovnicesti4 asa 'nct
duhovnicul nu poate s spun ceva de,initiv, nu poate spune totul- $unt 'ns anumite lucruri
pe care le poate !ice; cum s te p!esti de patimi, ce s ,aci ca s scapi de ele4 s scapi, de
pild, de des,rnare, care este o patim des 'ntlnit 'n rndul tinerilor- $au cum s scapi de
patima ,umatului 0c si asta este o patim si aduce multe neplceri si scandaluri 'n ,amilie1-
/uhovnicul poate sti dea niste s,aturi pe care, dac le pui 'n aplicare, scapi de aceste pcate-
/ar prea departe nu mer"em si atunci 'i trimitem pe asemenea credinciosi la anumite crti, s
citeasc si s se documente!e si s 'ntelea" mai mult dect se poate 'ntele"e de la un om care
este de obicei mr"init-
Gn printe contemporan spunea la un moment dat c vor veni vremuri de pri"oan 'mpotriva
Bisericii si atunci mirenii vor avea un rol ,oarte important, iar preotii nu vor mai putea ,ace
mare lucru- Cum apreciati aceast ideeC
$e va 'ntmpla, probabil, cum sa 'ntmplat 'n timpul revolutiei sovietice, chiar de la
'nceputul ei, cnd clerul si mai ales duhovnicii erau trecuti prin ascutisul sabiei- $i atunci nu
se mai "seau duhovnici4 pur si simplu nu mai existau preoti la care s te spovedesti-
$ ne "ndim la ce se 'ntmpl ast!i 'n #merica- #colo nu exist dect ,oarte putini
duhovnici, 'n rest sunt psihiatri- $i un mare pctos mer"e la psihiatru ca s ,ie a3utat-
Psihiatrul de acolo, din #merica ca si psihiatrii din vremea pri"oanei care va veni 'i poate
da s,aturi cu duiumul, dar nul poate ierta, cci nu are harul acesta- )u noi, preotii, iertm
pcatele, ci, la spovedanie, 'ntotdeauna, 'n orice 'mpre3urare, este si <ristos de ,at si ascult
spovedania si El iart4 eu, ca preot, rostesc numai ,ormula de de!le"are-
Cnd se va a3un"e s nu mai existe duhovnici si s ,ie numai laici care vor avea o ,oarte mare
important cum ati spus dumneavoastr atunci oamenii se vor linisti, se vor multumi cu
niste s,aturi de la acesti medici 0priceputi oarecum 'n cele su,letesti1, dar vor rmne 'ncrcati
de aceleasi patimi pe care leau avut pn atunci-
Pcatele mrturisite sunt iertate deplin dac se respect canonul pe care 'l d duhovnicul-
Canonul este un ,el de medicament, asemntor celui pe care 'l d doctorul unui bolnav- /ac
respecti cu smerenie canonul si cu aceast convin"ere c ti se iart pcatele, ele chiar se iart
si te vindeci treptat de bolile su,letului- /ar dac, 'n timpul canonului, ,aci alte prostii, atunci
pcatele vechi si cele noi nu sunt iertate si te 'ncarci mereu-
Prin urmare, duhovnicul, cu a3utorul harului preotiei pe care la primit prin succesiunea
apostolic, are aceast calitate de a ierta pcatele 'n numele lui Iisus <ristos- Iar un psihiatru
'ti d numai ceea ce are el personal, din stiint-
(edicul psihiatru care nu este un crestin practicant 0prin asta 'ntele" si ,aptul c nu d
prioritate 'nvtturilor inspirate ale $cripturii si ale $,intilor Printi, 'n ,ata oricror altor
scrieri1 'ti poate o,eri niste 'ndrumri ne'ndestultoare pentru su,let pe care le poti lua 'n
serios atunci cnd 'ti lipsesc s,aturile venite de la /umne!eu prin duhovnic- (ai tr!iu, 'ns,
uiti aceste 'ndrumri si 'ti duci viata ta amrt mai departe-
Credinta tinerilor
Care credeti c a ,ost rolul pe care la avut #$CORul dup 788& pn acum si ce leati
recomanda s ,ac 'n continuare tinerilor care ,ac parte din aceast or"ani!atieC
#$CORul a 'ncercat dup 788& s 'mplineasc o lucrare ,oarte necesar; s rspndeasc
'nvttura lui /umne!eu 'n ,acultti, printre studenti- $au ,cut lucruri ,rumoase, 'ns
insu,iciente 'n comparatie cu nevoile su,letesti ale studentilor- Poate c ascoristii ar trebui
a3utati mai mult pentru asi putea 'mbo"ti activittile- Eu sunt tare bucuros c, 'n timpurile
acestea att de tulburi pe care le trim, exist si tineri cu preocupri crestinesti care sau
"rupat 'ntro asemenea asociatie-
Este bine c tinerii din #$COR au ,ost uniti si porniti s reali!e!e ceva atunci cnd Biserica a
,ost con,runtat cu niste probleme- #$CORul a ,ost de prerea Bisericii si a aprat po!itia ei-
.n timp sa mai maturi!at aceast or"ani!atie- #scoristii capt experient unii de la altii4 pe
de o parte sunt cei care termin studiile si se retra" 'n viata lor, la posturile lor, iar pe de alt
parte sunt ceilalti, care vin si 'ncep aceeasi cale- Totusi cei tineri bene,icia! de experienta
celor mai vechi si pot ast,el s ,ac si altceva mai 'ndr!net-
$,atul meu este ca membrii #$COR s se asocie!e ct mai mult cu viata Bisericii, s
colabore!e cu Biserica 'n problemele ei-
/e asemenea, trebuie s ne dm seama c sunt o sumedenie de lucruri pe care poporul nu le
stie, iar ascoristii sunt niste tineri 'nvtati, abia iesiti de pe bncile universittilor- /ac un
tnr absolvent de ,acultate ar sta de vorb, de pild, cu un tran, iar putea transmite acestuia
din urm multe cunostinte- C #$CORistii nu sunt numai teolo"i, sunt si de la alte ,acultti-
#r trebui s existe aceste dialo"uri 'ntre un tnr si unul sau mai multi cetteni simpli, 'ntruct
este destul nestiint 'n popor, nu numai 'n ceea ce priveste reli"ia-
#poi, acesti studenti care ,ac parte din or"ani!atie, ,iecare dintre ei, bine'nteles c trebuie s
aib cura3 si s ,ie putin mai or"ani!ati- $unt probleme sociale "rave ,at de care este bine s
se ia atitudine, ca de pild aceste noutti urte 'ncercarea de a le"ali!a homosexualitatea si
prostitutia- #scoristii nu trebuie s ,ie numaidect teolo"i, ci oameni cu bun simt, tineri de la
diverse ,acultti psiholo"ie de pild care ar putea s aib un cuvnt 'mpotriva acestor
hotrri, artnd c nui necesar s se le"ali!e!e asemenea pcate- Exist un imperiu al rului
si un print al rului care se cheam si diavol4 el oricum le"i,erea! rul prin practica la care te
'ndeamn cu ,oarte multe viclesu"uri, asa 'nct nui nevoie s se mai asocie!e si autoritatea de
stat la aceast lucrare male,ic-
Cum ar trebui s ,ie relatiile dintre tinerii care ,ac parte din #$CORC Cum ar trebui s ,ie
atmos,era 'n aceast asociatieC
#r trebui s ,ie o atmos,er crestin, o atmos,er de ,amilie, de ,amilie ideal- O ,amilie 'n
care toti membri se respect si triesc sub acest har al /uhului $,nt- Chiar dac sunt unii care
se mai abat de la aceast cale dumne!eiasc, ma3oritatea 'ns asa trebuie s ,ie- $ se a3ute
unul pe altul, s ,ie modesti, s colabore!e 'n bine si pe ct se poate s ,ie uniti 'n
'ndeprtarea rului, s nul 'ncura3e!e si s nul practice-
Cum trebuie s se poarte un student care este interesat de viata crestin, atunci cnd se a,l
'n mi3locul cole"ilor lui care nu sunt aproape deloc atrasi de BisericC
Te oriente!i dup bunul simt4 adic s nu se ,ac numaidect ca! de crestinism, de post si de
alte practici reli"ioase, care de obicei displac tinerilor si 'i descura3ea!- Este bine ca studentul
crestin s ,ie smerit, s ,ie un adevrat model4 iar crestinismul s nul a,irme ostentativ, ci el
s apar de la sine prin tot ceea ce ,ace si "ndeste tnrul respectiv-
/eci 'i trebuie bunul simt care 'l 'ndeamn s ,ie un om cuminte, constiincios si cinstit
su,leteste-
O problem actual pentru tineri este cea a liberttii- $untem educati de mici c trebuie s
,im liberi, c trebuie s ne cerem drepturi- .n acest context, v ru"m s ne 'nvtati cum si
convin"em pe cole"ii nostri de adevrul cuvintelor $cripturii; BB/ac Fiul v va ,ace liberi,
liberi veti ,i 'ntradevr+C
Rspunsul este "reu de dat- E mai usor s 'ntrebi, cum 'ntreab copiii niste lucruri la care se
rspunde ,oarte "reu- <ai s lum tot de la (ntuitorul rspunsul; pcatul este cel care ne ,ace
robi si trebuie s luptm 'mpotriva lui ca s ,im cu adevrat liberi- Cci omul a ,ost creat liber
la 'nceput-
Pe tineri 'i putem s,tui s duc o viat curat- .n ce ,elC /e pild, sunt multi tineri care,
'nainte de cstorie, calc o porunc, porunca aceea ,oarte delicat4 vor s ,ac niste cstorii
de prob- $ triasc el viata respectiv cu ,ata cu care se va cstori4 ssi triasc propria lui
dorint, ssi satis,ac dorinta trupeasc prin acest pcat al des,rnrii- /ac ,ace asa, de la
'nceputul vietii lui mature devine rob, devine neliber, devine prietenul patimii si prietenul
diavolului- $i apoi este ,oarte "reu de convins cineva, carei 'mptimit, s triasc o viat
curat-
O viat curat 'nseamn o viat luminoas mintea lui este luminoas, cu"etarea lui este
corect, adeseori si viata lui 'n totalitate este 'ntrea"- Gn ,lcu sau o ,at 'n adevratul
'nteles al cuvntului sunt niste oameni 'ntre"i, oameni de omenie4 un s,at, un cuvnt al lor
poate s aib putere- Gn om care este ticlosit 'n viata aceasta trupeasc are timiditate,
nesi"urant 'n ceea ce spune, iar cu /umne!eu 0Care este i!vorul 'ntelepciunii si al s,inteniei1
este certat- /e aceea, un tnr care vrea s a3un" cineva trebuie ssi pstre!e aceast curtie
trupeasc, s sio p!easc-
Ca s vorbesti ast!i despre propunerea mea, cred c multi ar rde, ar ,ace semne cu ochii si
ar spune; BBNstai un prostnacDBB- #semenea s,aturi s dai ast!i, cnd printele 'ndeamn pe
copil; BB/ute, cautti o ,at si , asa---DBBC /in pcate cunosc ast,el de ca!uri- /e la pcat este
,oarte "reu sl opresti pe tnr ast!i- #sa 'nct eu rmn la aceast metod de al 'ndruma pe
tnr care este 'nc abia a3uns 'n pra"ul vietii de ma3orat ssi pstre!e aceast stare
trupeasc si su,leteasc, asa cum recomand /umne!eu-
$unt 'ns si multi tineri ast!i care vor s asculte acest s,at, chiar ,r voia sau acordul
printilor- Printele 'l 'ndeamn ssi caute drum deschis, cum a trit si el la vremea lui- $unt
persoane, oameni 'naintati 'n vrst, care 'nc nu sau cununat si nu sau spovedit de %& sau
@& de ani- $i mor asa- $i atunci ce educatie d el tnrului care vrea s duc o viat crestinC
Tnrul 0sau tnra1 se retra"e 'ntro camer si citeste niste ru"ciuni de sear sau psalmii-
(ama se uit pe "aura cheii si, cnd vede c citeste o ru"ciune, atunci deschide usa cu
brutalitate si 'i spune; BB)u mai citi, nu te mai ru"a asa, c ai s 'nnebunestiDBB- Ce s alea"
tnrul sau tnra, care simte niste bucurii cnd se roa" si 'i spune mama asa cevaC (ama nu
se roa", trieste 'n pcat, necununat si cu ,el de ,el de avorturi si ,el de ,el de pcate care o
covrsesc si o 'ntunec si este de acord cu diavolul, ,r ssi dea seama- $i 'ndeamn pe ,iica
sau pe ,iul ei s ,ie la ,el ca si ea- #tunci tnrul 'si ia libertatea ssi triasc viata cum a
'nteleso el acum, la vrsta lui- $e 'ntmpl ast!i multe ca!uri de acestea, pe care le a,lu si eu
la spovedanie-
/in pcate multi dintre btrnii si adultii de ast!i au un ,el de 'mpietrire 'n necredint- .n
schimb, exist acum si multi tineri care se orientea! dup calea luminoas a credintei- Este
re"retabil c printii nu pot s s,tuiasc pe copiii lor care pot s a3un" s,inti , asa cum ne
'ndeamn /umne!eu-
=iata este lsat pentru ,iecare dintre noi ca s ne strduim s adunm un capital de ,apte
bune si de viat crestin care va ,i ,oarte ,olositor pentru vesnicie, la lumin- Toti trebuie s
trim 'n aceast perspectiv a vietii viitoare4 s nu trim ca animalele doar pentru viata aceasta
pmnteasc- (nnci, bei, te 'nmultesti si te distre!i cum se distrea! animalele, 'n ,elul lorD
=iata noastr omeneasc are un alt ideal si un alt scop mult mai 'nalt- /e la (ntuitorul stim
c viata omeneasc are 'n viitor aceast perspectiv a vesniciei si a liberttii totale 'ntru
<ristos4 pentru ea trim-
.n conclu!ie, pe linia aceasta, a neascultrii de /umne!eu, se poate spune c pcatul este o
piedic 'mpotriva liberttii ,iecrui om-
Pentru multi dintre tinerii credinciosi care triesc sau studia! 'n marile orase, o problem
important este c nusi pot "si pacea interioar, 'ntruct sunt risipiti 'n prea multe probleme-
Cei s,tuiti s ,acC
$si ,ac un pro"ram pentru su,let- 2olul si aceast nemultumire a lor este 'n ei 'nsisi- $si
,ac deci pro"ram si s umpl acest "ol su,letesc cu ru"ciunea si cu viata 'n /umne!eu-
Care sunt principalele motive pentru care se a3un"e la certuri 'n cuplurile tinerilor si cum pot
,i depsite acesteaC
Foarte "reu pot ,i depsite, pentru c, de obicei, atractiile 'ntre un tnr si o tnr se
mr"inesc la ,ormele anatomice si la plcerile trupesti- Rari sunt tinerii care se "ndesc s
discute 'nainte de cstorie despre cum 'ntele"e unul sau altul viata, scopul vietii- Este
important s se stie dac au amndoi un scop crestin 'n viat, adic s nu aib 'n vedere numai
'mbo"tirea- /ac el sau ea au masin, "ata li se pare unora e un avanta3 si un motiv de
cstorie4 dac are niste bani pusi 'n banc, atunci "ata, sa aran3at 'ntele"erea si cstoria-
/ac 'ns tinerii se mr"inesc numai la acest aspect material, atunci de le 'nceput este
compromis cstoria-
.n a,ar de aceste probleme materiale, pmntesti masin, pmnt, avere mai sunt si niste
conditii de ordin su,letesc- /e pild, dac acestor tineri care vor s se asocie!e 'ntro ,amilie
le place credinta, dac "sesc satis,actie 'n credint, 'n problemele reli"ioase- Cci, dac
unul este crestin si altul este ateu sau 'i e scrb de credint, recomand cu toat ener"ia s nu
'ndr!neasc s se cstoreasc, pentru c el sau ea este ,rumos sau ,rumoas si nu stiu ce alte
lucruri omenesti4 toate acestea la un moment dat se deteriorea! si tinerii rmn 'ntro situatie
destul de trist si 'si continu viata 'n probleme, 'n durere- #sa 'nct credinta si acordul 'n
credint sunt conditii ,oarte importante pentru 'ntemeierea unei ,amilii-
/ac printii sunt credinciosi, atunci 'si cresc copiii 'n credint si 'n cumintenie, 'n aceast
viat de respect si comuniune cu ceilalti oameni- /ac numai unul dintre printi este
credincios, pentru el viata este un adevrat chin- Ea mer"e la biseric si el la petrecere, sau la
teatru, sau la cinemato"ra,, sau la alte distractii- El a3un"e beat acas, iar ea vine de la
Biseric- $i atunci ce asociere, ce comuniune, ce discutii s aib ei 'mpreunC /e aceea am
spus c credinta este un element esential 'ntro ,amilie- (car aceste dou lucruri s ,ie; un
acord 'n sinceritate si credint- Pentru c unii promit la 'nceput ca s se vad cstoriti, iar
dup aceea schimb placa si 'ncep o viat sincer 'n ru, care duce la ne,ericirea si
nenorocirea ambilor soti pentru 'ntrea"a viat- #m cunoscut ,el de ,el de ,amilii si de aceea o
spun cu mult convin"ere-
(ai sunt si alte aspecte- /e pild, se cstoreste un tnr ortodox cu o catolic- #m 'ntlnit
niste ca!uri de acestea- Ea, de pild, 'si are cercul ei catolic, prietenele ei, cole"ii, cole"ele ei,
srbtorile lor, Pastele lor4 cealalt parte, brbatul care este ortodox are si el prietenii lui,
slu3bele la biseric si celelalte- Ea mer"e la Biseric pentru a srbtori Pastele catolic 0atunci
cnd noi pr!nuim Floriile1 si mnnc ou rosii- El mnnc de post si a doua !i 'ncepe
$ptmna Patimilor- El posteste mai aspru, iar ea mnnc de dulce- Parc nar ,i asa de
important, dar este destul de trist si o asemenea asociere- /e la 'nceput e bine ca tinerii s ,ie
prudenti si ssi aran3e!e un climat care s le ,ie de ,olos pentru toat viata-
"sentialul
.n ce msur monahismul este o chemare de la /umne!eu si 'n ce msur este un act al
ale"erii personaleC
Bine'nteles cnd este o lucrare de la /umne!eu, atunci este o chemare; cutare este chemat de
/umne!eu 'n monahism ca, prin acest mod de existent, ssi pre"teasc o viat plcut lui
/umne!eu-
Exist si ca!uri cnd cineva pleac la mnstire asa, de la sine, ,r s aib o chemare de la
/umne!eu, spunnd c 'i place viata monahal- Cu multi ani 'n urm, am cunoscut un ast,el
de ca!, 'n viata ,emeilor- Gnei tinere 'i plcea s a3un" clu"rit, dar eu 'i spuneam;
*/omnisoar, terminti mai 'nti studiile era student la medicin si dup aceea ai s ve!i
ce mai "ndesti+- Ea m asculta, iar apoi ,cea tot cei dicta inima ei- $tiu c se 'mbrca 'n
haine de clu"rit, se uita 'n o"lind s vad cum 'i st- Pn la urm eu am plecat din tar
pentru un timp si cnd am revenit, am a,lat c ,ata a ,ost pe la niste mnstiri si nu ia plcut
acolo si sa 'ntors din nou 'n viata obisnuit- (edicina nu a ,cuto mai departe 'ntruct nui
plcea marxismul la care era obli"at s asiste si s rspund, bine'nteles-
(ai tr!iu am a,lat c a plecat undeva, prin #,rica- $a 'ncurcat cu cineva de acolo si sa
cstorit- /up un alt timp am a,lat c sa 'ntors 'n tar pentru printi- Tatl ei era avocat si
mama sa casnic- # plecat apoi 'ntro tar nordic, $uedia sau )orve"ia, cu acest tnr si
aveau si o ,etit- #sta mia dovedit c pentru viata clu"reasc trebuie s ai ct de ct o
chemare de la /umne!eu, alt,el te 'ncurci pe parcurs, cum sa 'ncurcat si ea, srmana- $i,
culmea culmilor, 'ntro bun !i vine ea cu sotul la mine, la mnstirea #ntim- Cea ,ost si cea
a3uns ideala clu"ritD
/ac nu este chemare de la /umne!eu, s nu intri 'n aceast viat clu"reasc- /esi pcatele
sunt comune tuturor oamenilor, dac esti chemat de /umne!eu 'n mnstire, chiar dac
"resesti cumva, ai aceast posibilitate de a te poci- #vnd biserica 'n curtea mnstirii, avnd
toaca, avnd clopotele care te tre!esc 'n orice !i pentru ati 'ntri dorul ctre /umne!eu, dac
ai rbdare, cu toate patimile care te cercetea!, la un moment dat reusesti s le biruiesti- Cci
/umne!eu ne a3ut 'n mod si"ur, mai ales atunci cnd ne ru"m-
Cine 'ns nu are nici un ,el de chemare su,leteasc pentru viata monahal si colcie 'n el
sn"ele patima aceasta trupeasc sub di,eritele ei ,orme , acela trebuie s asculte "lasul
sn"elui si s urme!e calea traditional a ,amiliei4 si 'si ,ace o viat de ,amilie- Cine are 'ns o
'nclinatie ctre ru"ciune, ctre niste idealuri duhovnicesti mai 'nalte, ctre $,intii Printi,
cine se simte impresionat de un cuvnt al $,ntului Ioan /amaschin sau al $,ntului 2ri"orie
Palama sau al $,ntului =asile, al $,ntului Ioan si suspin dup niste "nduri bune,
/umne!eu 'l a3ut si el pro"resea! 'n viata monahal-
Chiar cnd un "nd de viat monahal apare ,r s existe si o chemare special, dac ,ratele
are ct de ct 'nceput bun, intr 'n problemele clu"resti, d de i!vor, din cnd 'n cnd scade,
d 'n niste patimi, /umne!eu nul las, 'n"erul p!itor 'l a3ut si el sporeste si se adnceste 'n
viata mnstireasc si poate s a3un" un om ,oarte util pentru ceilalti-
/ar, dac este 'ndeosebi chemat, atunci are si mai mult succes, mai mult har- Pentru c
harului 'i place s "seasc un teren curat- #colo se adposteste harul lui /umne!eu- $,intenia
e ceva ,oarte ,in, ,oarte delicat, ,oarte albstriu, ,oarte "reu de obtinut asa, 'ntro viat
obisnuit- $,intenia are ceva dumne!eiesc 'n ea- Cnd harul cuprinde un asemenea trup
omenesc, 'l salt, 'l a3ut s creasc uimitor de ,rumos ,at de ceilalti oameni-
Care credeti c este principalul lucru care ar trebui 'ndreptat 'n monahismul romnesc de
ast!iC
$ trim clu"reste, asa cum triau tinerii si btrnii din trecut- .nvtturi sunt tare multe-
)oi s trim mai bine !is cele trei voturi; srcia neconditionat, curtia 0,ecioria1 su,leteasc
si trupeasc, precum si ascultarea-
Este bine ca monahul s asculte de conductorul mnstirii- Pentru c tuturor staretilor le
place s ,ie ordine 'n mnstire4 ei vor ca monahii s triasc o adevrat viat clu"reasc si
s ,ie de ,olos att lor 'nsilor, ct si credinciosilor care vin la mnstire ca s se 'nviore!e
su,leteste-
Pelerinii, atunci cnd poposesc 'ntro atmos,er clu"reasc, cnd particip la slu3be, cnd se
spovedesc sau cnd prind putere de la exemplul monahului, atunci ei se 'ndreapt su,leteste si
mer" acas mai 'ntriti- #cesta este rolul mnstirii; mntuirea vietuitorilor ei si a celor care o
vi!itea!-
)e apropiem de s,rsitul acestui ,oarte ,olositor interviu- Printe staret, din ce cau! cei mai
multi dintre noi nu reusim s practicm ru"ciunea inimiiC
/e ceC Pentru c ru"ciunea inimii presupune struint 'n chemarea numelui /omnului-
$truint cu mult luareaminte si 'ntrun duh smerit- Cei care se an"a3ea! la aceast
ru"ciune, au!ind multe lucruri despre ea, vor s sio 'nsuseasc, dar nu au cu ei si mi3loacele
a3uttoare-
#dic, 'n primul rnd nu au rbdare s o !ic continuu- $e cheam ru"ciunea ne'ncetat, asa
'i spune $,ntul #postol Pavel- .n viata noastr obisnuit sunt ,el de ,el de preocupri care ne
atra"4 suntem risipiti si aceast ru"ciune se 'ntrerupe ,oarte des- )u avem continuitate
duhovniceasc, nu putem s ne pstrm 'n duh de ru"ciune cnd chemm numele /omnului-
(intea noastr !boar chiar 'n momentul cnd spunem; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui
/umne!eu, miluiestem pe mine pctosul- (intea noastr deseori rtceste, se 'ntlneste cu
,el de ,el de alte probleme strine de ru"ciune- $i, de ,apt, nu ne ru"m 'ncontinuu, iar asta
dunea! ,oarte mult-
Pe urm, atunci cnd ne ru"m avem de obicei 'nluntrul nostru niste rmsite de ur- $untem
certati cu cineva, dar nu b"m de seam- .ns, cnd suntem certati cu cineva, nu prinde
ru"ciunea4 nu se prinde, ne ru"m ca la un obiect- E o trncneal din "ur- $i desi"ur c 'n
asemenea conditii nici ru"ciunea inimii nu o putem dobndi-
(ai este aceast smerenie 'n care trebuie s ,ie rostit ru"ciunea- $mereniaD $untem strini
de eaD /ac prinde putin ru"ciunea 'n noi, avem un ,el de ,elicitare proprie; *iat unde am
a3uns euD+- $i atunci o lum din nou de la 'nceput si batem pasul pe loc- /ar 'n ru"ciunea
inimii, chiar dac nu a3un"em la punctul ei culminant, ,aptul c chemm numele /omnului ne
este de mare ,olos- Gnde este /umne!eu toate lucrurile se linistesc si devin ,avorabile pentru
interiorul nostru- $e stric mndria si toate relele se 'ndeprtea!-
Foarte importante sunt si raporturile noastre cu (aica /omnului- $,nta Fecioar este cea mai
mare mi3locitoare pentru ru"ciunea aceasta si 'i a3ut pe cei care au cultul 'ntre" si cinstirea
'ntrea" pentru ea- $,ntul $iluan a dobndit ru"ciunea inimii dup nu stiu cte sptmni de
cerere si mi3lociri ctre (aica /omnului- (ntuitorul si Prea $,nta )sctoare de /umne!eu
cunosc exact starea noastr luntric si rspund exact la aceast cerere- Gnde stie /umne!eu
c smerenia va continua si cultul ctre (aica /omnului va ,i pstrat 'n continuare, iar
cinstirea ctre (ntuitorul, ctre /umne!eu c El este cel chemat va dura, 'i druieste
ru"ciunea inimii mai repede- #ltora ,oarte "reu sau niciodat nu li se d acest dar4 c,
oricum, acest ru"ciune este un dar- Oamenii caut ssi 'nsuseasc ru"ciunea inimii si sunt
multisori care o spun cu bucurie si cu ,olos, 'ns nu att de multi ct ar trebui, din cau!a
nestatorniciei noastre-
Printe $o,ian, ati cunoscut dea lun"ul timpului diversi credinciosi care practicau
ru"ciunea inimii- Gnii sau ,ormat 'n linistea schiturilor, altii triau 'n a"lomeratia marilor
orase- /e aceea v 'ntrebm care este le"tura 'ntre mediul 'n care trim si practica ru"ciunii
ne'ncetateC
(ediul pentru ru"ciunea inimii este struinta cu care ne an"a3m 'ntro asemenea lucrare-
#cesta este BBmediulBB cel mai prielnic- Trebuie s struim 'n a rosti ru"ciunea lui Iisus cu
serio!itate, adic cu atentie si cu mult pocint-
.n 'ncheiere, v ru"m s ne explicati a,irmatia $,ntului #postol Pavel; BB$i acum rmn
acestea trei; credinta, nde3dea, dra"ostea- Iar mai mare dintre acestea este dra"osteaBB-
/ra"ostea este mai mare pentru c /umne!eu este 'nssi dra"ostea- /e aceea iubirea
adevrat e mai mare si de aceea rmne 'n vesnicie-
/e o anume credint si o anume nde3de este nevoie si pentru a re!olva niste lucruri practice-
Pentru o asemenea credint trebuie numaidect ca s te a"ti de ceva aici, pe pmnt- /ac
vrei, spre exemplu, sti construiesti un bloc si s ,aci acolo un "ara3, niste ma"a!ine, trebuie
s ai credinta c asa cum esti tu cu averile si puterile pe care le ai poti s duci la bun s,rsit
aceast lucrare- Trebuie s ai si nde3de, adic statornicie 'n credint si 'ncredere 'n ce te
asteapt-
/ra"ostea 'ns este nevoie s o ai 'n special pentru ca s te poti apropia de /umne!eu- Trind
'n dra"oste, triesti 'n /umne!eu- #tunci le ai pe toate, cu a3utorul lui /umne!eu- /ar dac
nu ai dra"oste, nici credinta si nici nde3dea nu au statornicie 'n tine- Cci le lipseste esenta;
.nsusi /umne!eu- $ ne strduim s avem aceast dra"oste si dup aceea o s mai vorbim-
= multumim ,oarte mult si s v dea /umne!eu putere si sntate 'n continuare-
:a 'ntrebrile care mi sau pus, eu am rspuns 'n ,elul meu- .ns, dac vreti s v 'nsusiti
mai multe daruri dect vati ima"inat, ostenitiv, ,aceti propria experientD )umai din
ascultarea unor vorbe nu iese nimic- Cci noi stim de3a ,oarte multe lucruri pentru viata
noastr-
/e aceea v 'ndemn, pe cei care cititi aceste cuvinte 0spuse cu neputintele care sunt si se vd
'n ele1; dac vreti s aveti ,olos dintrun cuvnt duhovnicesc, tritil- Fr al tri, nu puteti
"usta cu adevrat din mie!ul lui si nu puteti aduce rod- Ca s rodeasc, trebuie s ,ie trit-
/omnul nostru Iisus <ristos spune si aceste cuvinte; BBCel ce va ,ace si va 'nvta, acesta mare
se va chema 'n .mprtia CerurilorBB- Faceti si /umne!eu v va a3uta s creasc 'n su,letul
vostru toate 'nvtturile mntuitoare- #min-
Interviul a ,ost reali!at 'n primvara anului %&&&
si a ,ost revi!uit si completat 'n perioada martieaprilie %&&%
're!enta Sfntului $uh
.n capitolul doi din Faptele #postolilor ni se istoriseste c Po"orrea /uhului $,nt a ,ost
precedat de un BBvuietBB si de aparitia unor BBlimbi ca de ,ocBB care au se!ut pe ,iecare dintre
apostoli- #ceste semne nu constituie 'ns Coborrea /uhului $,nt, ci ele sunt numai niste
simboluri- (omentul Cinci!ecimii este un mister, ca tot ceea ce este divin- /umne!eu este
cea mai mare Tain si actiunile :ui sunt tot tainice-
/up ,elul cum se raportea! la acest ,apt biblic, credinciosii se pot 'mprti 'n trei cate"orii;
71 Gnii crestini se 'ndoiesc de asemenea evenimente istorice si le socotesc inventii sau mituri-
%1 #ltii sunt ,ormalistii reli"iosi, care reduc 'ntrea"a credint la ,orme si care a,irm c 'n
viata lor nau simtit vreodat cum se po"oar /uhul $,nt-
@1 #ltii cred si a,irm cu putere adevrul relatat 'n $,nta $criptur, 'ns nu toti cunosc si
'nvttura $,intilor Printi care ne a3ut ,oarte mult la 'ntele"erea Bibliei-
/e la 'nceput trebuie s spunem un mare adevr; nu este posibil o viat crestin complet
lipsit de /uhul $,nt- Fiecare crestin a primit mcar o dat /uhul $,nt, la Bote!-
Trebuie de asemenea spus c o bun parte din minunile si semnele v!ute de la 'nceputurile
crestinismului sau produs atunci si au ,ost necesare pentru acele vremuri- Gnii sectanti
0penticostalii1 'ncearc si a!i s reproduc exact ca atunci anumite mani,estri materiale-
Felul cum actionea! este o blas,emie, denaturnduse adevrul, cci o sin"ur dat 'n istorie
sau produs semnele materiale de la Rusalii-
$ubstanta evenimentului Cinci!ecimii adic Po"orrea $,ntului /uh 'n ,iinta uman
exist dintotdeauna 'n Biseric, iar crestinii au datoria de a ,i cuttori si pstrtori ai /uhului
$,nt, 'ns nu toti reusesc acest lucru-
.n istoria Bisericii exist perioade cnd /uhul $,nt se revars 'n viata oamenilor mai mult
sau mai putin- .n !ilele noastre, se resimte o cri! a /uhului $,nt 'n viata crestinilor- # avea
/uh $,nt 'nseamn a tri 'n /umne!eu, a ,i unit cu /umne!eu, a avea dra"ostea lui
/umne!eu- .n Biserica v!ut, 'n comunitatea social, se resimte lipsa /uhului $,nt-
Mrturia pentru 4ristos
Problema este urmtoarea; ce atitudine avem ,at de /uhul $,ntC $untem plini sau nu de
puterea :uiC
Ca s putem rspunde corect la aceste 'ntrebri, este bine s cercetm cu atentie ce sa
'ntmplat cu $,ntul #postol Petru la !ece !ile dup .nltarea /omnului-
/up Coborrea /uhului $,nt #postolul Petru a tinut prima predic- .l cunoastem pe $,ntul
Petru 'n di,erite iposta!e; cura3os, uneori iluminat ,cnd mrturisiri ,undamentale, alteori
sovitor, plin de "nduri omenesti, 'n,ricosnduse si lepdnduse de <ristos 'n curtea
arhiereului-
/up Po"orrea $,ntului /uh, #postolul Petru este un om cu totul nou, cu un cura3 in,init,
este ca un monolit de "ranit, cu o puternic lumin interioar- El predic Evan"helia simplu,
,r talent oratoric, ,ace numai unele mustrri cu scopul de a 'ndrepta pe cei pctosi- Predica
lui 'ns are un e,ect ,ormidabil, cci se convertesc @&&& de su,lete-
/atorit /uhului $,nt, #postolul Petru este dispus la orice sacri,iciu- :a ,el au ,ost toti
s,intii, cci pre!enta /uhului $,nt se vdeste 'n roade- Predica $,ntului Petru a tre!it
constiintele si a tre!it credinta puternic 0ce se naste din pocint1- .n ,ond nu este o predic,
ci o mrturie pentru /omnul Iisus <ristos-
/e %&&& de ani 'n lume se de!bate procesul deschis de satana 'mpotriva (ntuitorului Iisus-
$tpnitorul acestei lumi 0Ioan 7%, @71 nu vrea s se lipseasc de supusii si-
/e %&&& de ani Biserica este pri"onit pe pmnt, adeseori chiar de cei dinluntrul ei- Fiecare
"eneratie si ,iecare membru al Bisericii trebuie s depun mrturie 'n acest proces care
depseste orice timp si orice spatiu- Pe cei care .l mrturisesc pe <ristos, /omnul Iisus 'i va
recunoaste 'n ,ata Tatlui $u-
:a captul acestui proces se va 'nvedera tuturor cum :am cunoscut pe /omnul si ct de mult
am simtit puterea /uhului $,nt 'n viata noastr, ct de mult neam cit de pcate, ct de mult
/uhul $,nt a strpuns inimile noastre- #sadar, ne sunt de neaprat trebuint pocinta,
spovedania si apoi ca re!ultat viata nou 'n aceast lume, viat trit 'n /umne!eu-
#devrul c /umne!eu exist, c /umne!eu este Iubire, nu trebuie mrturisit prin tomuri de
predici, ci prin viata celor care cred- Credinta este viat-
)u de ru s ne pln"em, ci de lipsa binelui- :ipsesc martorii lui <ristos 'n lumeD :ipseste
/uhul $,nt 'n viata noastr- )u bomba atomic trebuie s ne 'nspimnte, ci bomba mniei
lui /umne!eu care apare pentru pcatele noastre "rele si pentru lipsa noastr de pocintD
$ ne 'ntoarcem la viata 'n /umne!eu, ceea ce depinde numai de noi- $ chemm /uhul $,nt
'n toate 'mpre3urrile, 'n orice "nd sau ,apt, si atunci cnd El va ,i pre!ent 'n viata noastr
vom merita s ne chemm crestini-
78A9, 'nainte de arestare


SC42MBA0"A
(ai poate ,i schimbat societateaC Treptele ru"ciunii inimii
)e puteti spune un cuvnt de ,olosC
$unteti lacomi s strn"eti de la mine ceva ,oarte pretios, dar eu asa cum sunt acum,
bolnav sunt mai putin darnic cu asemenea s,aturi- = arunc cte o vorb, cte un 'ndemn
care nu sunt att pretioase, dar ,cetile mcar pe acestea-
$ v ru"atiD $ nu rmneti ,r ru"ciuneD /umne!eu este pre!ent 'n ,iecare clip, la
'ndemna noastr, e pre!ent pretutindeni- Oricnd, 'n orice !i, mcar ct de putin, ru"ativ cu
mare atentie, nu asa, cu super,icialitate- Ru"ativ de pild cu un Tatl nostru, spus 'ncet,
concentrat, mcar o dat, de dou ori pe !i-
Chiar dac sunteti studenti si aveti de 'nvtat, este totusi bine s ,iti activi, s ,aceti ceva
pentru aproapele vostru- )e putem mntui si ne putem valori,ica numai prin ceea ce lucrm
pentru cel de ln" noi- .n ,iecare !i este bine s ,acem mcar o ,apt de milostenie-
$,ntul Ierarh (ucenic #ntim Ivireanul,
icoan pe lemn de la $,nta (nstire #ntim 07887788%1
Gitativ la $,ntul #ntim Ivireanul care luda ,oarte mult ,apta bun4 desi era un strin
pentru noi, a ,cut multe lucruri bune 'n cei peste dou!eci si cinci de ani ct a trit 'n Tara
Romneasc-
Pe ln" alte 'ndatoriri pe care le 'mpliniti, nu uitati s cercetati si bolnavii4 a3utatii cum si ct
puteti- Gn bolnav are nevoie 'ntotdeauna de un ban sau de un medicament-
.n conclu!ie, s 'ncercm s ,acem 'n ,iecare !i o ,apt bun, ct de mic- (ntuitorul ne
spune c si pentru un pahar de ap pe care lam dat unui 'nsetat, nu ne vom pierde plata-
Mai poate fi schimbat societatea#
/up 788& pn ast!i cum vi se pare c a evoluat la romni raportul dintre situatia
material si starea spiritualC
Omul pro"resea! din punctul de vedere al credintei atunci cnd este mai strmtorat
material-
/up Revolutie ,oarte multi au sperat c o s ,ie mult mai bine, cel putin din punct de vedere
material- .ns, 'n "eneral, cei care au avut posibilitti sau 'mbo"tit 'n continuare, iar cei care
au ,ost mai putin smecheri si poate mai cinstiti au rmas 'n starea lor de mai 'nainte si au
continuat s ,ie sraci mai departe-
Gnii sraci sau apropiat de /umne!eu, altii 'n3ur si blestem pe cei bo"ati-
Observm cu totii c exist mai mult libertate exterioar dect 'n comunism4 dar din pcate
exist si chemrile sectante care vin tot de la cei bo"ati si care 'i nenorocesc, le stric credinta
crestinilor nostri-
/up 788& era de asteptat s ,ie o 'ntoarcere la credint, la o viat bun, armonioas si,
dimpotriv, vedem c este un ,el de viat amar- Gnii hu!uresc, nu au ce ,ace cu banii, iar
altii, sracii, aproape c mor de ,oame- =in la poart aici si cer o pine- #ceast cerseal nu
este normal pentru c tara este bo"at, pmntul produce ca si pn acum, numai c
"ospodarii nu sunt cinstiti- Cei care au parte de avere nu sunt mai deschisi, mai darnici, mai
credinciosi cu adevrat-
.n privinta aceasta, (ntuitorul, Care este $tpnul universului si este pre!ent 'n viata
noastr, a ,iecruia, coboar pn acolo 'nct apare 'n persoana unui srac si 'ti cere s: a3uti-
Iar tu, dacl ve!i mai tnr, 'i stri"i; BB:a muncDBB4 nuti dai seama c de ,apt nu :ai a3utat pe
<ristos- $unt oameni care termin totul si nu mai au ce s mnnce- Este ,oarte "reu de
re!istat 'n asemenea conditii, mai ales cnd trebuie s aib "ri3 si de niste copii- #tunci, dac
noi 'i a3utm, ei ne rmn recunosctori si ne a3ut apoi chiar ei cnd devin mai avuti4 si ast,el
viata mer"e normal-
Este bine ca cel srac s se spovedeasc cu maxim sinceritate si s ierte din inim pe toti cei
cu care este 'n suprare, de multe ori din cau!a unor simple mo,turi 0sau mcar s se roa"e
!ilnic pentru ei14 iar dac el nu crteste si nu se revolt 'mpotriva celor care au si nu vor si
dea, la timpul critic, cnd nu mai poate cu adevrat, este a3utat de /umne!eu- /ac 'n loc s
se roa"e lui /umne!eu, el 'n3ur si blestem pe cei care au, atunci pe ln" srcia material,
o are si pe cea duhovniceasc si este pierdut si el pentru /umne!eu- )u toti sracii se
mntuiesc, ci doar cei care au buntate, care au o trire duhovniceasc-
Exist de asemenea milionari si miliardari- #cestia trebuie s ,ie constienti de ,aptul c, dac
nu sunt milostivi 'n aceast viat, se vor duce acolo unde nu vor avea nimic- Iar cei care nu au
nimic aici, dar respect rnduiala crestin, vor avea dincolo totul- /ac eu strn" bani si nui
dau la nimeni, asta arat c triesc 'ntro minciun continu- Cnd 'ns 'l a3ut pe aproapele
meu s duc o viat decent, ne putem mntui mai usor cu totii-
Printe, unii ne spun c, 'ntruct suntem o asociatie studenteasc, trebuie s luptm pentru
schimbarea societtii- Ce s le rspundemC
= s,tuiesc s nu luati niciodat 'n serios asemenea 'ndemnuri; c voi, tinerii din #$COR,
sunteti chemati s schimbati societatea- O s ,iti des,iintati cu totul- Trebuie doar ca noi s ne
,acem niste crestini buni, niste oameni sociabili- /eclamatori si or"ani!atori de parad sunt
sectantii-
Este ,oarte "reu acum s schimbi societatea- Ea mer"e 'nainte pe drumul pe care a apucato-
Ceea ce putem ,ace ast!i este s ne schimbm pe noi 'nsine si s devenim o lumin pentru
cei din 3ur, ,ie c suntem acas, ,ie c suntem la serviciu-
#poi "nditiv si la ,aptul c exista securitate chiar pe vremea (ntuitorului, ca si ast!i- $i
atunci ca si acum erau unii care notau ,iecare cuvnt pe care 'l spunea /omnul Iisus
<ristos pentru ca s: poat prinde cu ceva- Iar bietii credinciosi ca 'n toate vremurile ce au
urmat pn acum aler"au dup Cuvntul lui /umne!eu, dup #devr---
#sa 'nct #$CORul ssi propun s ,ie 'n pace cu /umne!eu, iar ,iecare membru din
asociatie s ,ie un ,iu al lui /umne!eu4 acestea sunt lucrurile plcute cu adevrat lui
/umne!eu- Pentru asta $a 'ntrupat Fiul Cel =esnic, pentru asta a murit pe cruce, ca s ne
apropie, s ne 'mpace cu /umne!eu-
Foarte important pentru voi este s nu v mndriti- /ac v tru,iti, nu aveti nici un spor
duhovnicesc- Fiti cuviinciosi, ,iti modesti- )u te mndri, pentru c tot ceea ce avem noi ne
este dat ori de la /umne!eu, ori de la pro,esorii nostri, ori de la oamenii mai vechi dect noi-
Totul ne este dat-
Eu v ure! ca /umne!eu s v a3ute s sporiti 'n tot ceea ce este bun si valoros si s terminati
examenele si studiile universitare 'n care sunteti an"a3ati- Cnd le veti termina s v spuneti
cuvintele pe care i le spunea un tat ,iului su ce tocmai luase bacalaureatul; */ra"ul meu,
abia de acum 'ncep studiile tale+- $i eu am urmat dou ,acultti; pictura si teolo"ia- Iar dup
ce leam terminat am 'nvtat 'n continuare- .nct--- v ure! s 'nvtati bine, ,iindc lumea
pune pret pe un licentiat, pe un crturar-
$titi c $,ntul Pavel spune c 'n .mprtia lui /umne!eu nu intr nimic necurat- /e aceea
este bine s pstrati aceast s,intenie a vietii- $ spui adevrulD /umne!eu este #devrD
$ cutati deci apropierea de /umne!eu si de voi 'nsiv, si de cinstea su,leteasc- Pstrati
aceast sinceritate 'n inim, curtia aceasta, cinstea ,at de ceilalti, c mincinosi avem destui-
$ ,iti curatiD /umne!eu s v dea sntateD
Gn tnr care a lucrat mai multi ani 'n massmedia spunea c, pe !i ce trece, televi!orul
devine cel mai mare dusman v!ut al vietii spirituale a omului- Cum vi se pare aceast
a,irmatieC
Foarte adevratD /in ceea ce aud si eu 'n special de la tineri, cred c a,irmatia este ,oarte
adevrat- #cestia 'mi povestesc despre de!"ustul, despre "olul pe care 'l las 'n su,letul lor
televi!orul- $i nu este vorba numai de acest "ol, ci de niste spurcciuni care ptrund 'n mintile
lor- (ai ales sunt unele pro"rame de dup mie!ul noptii care pur si simplu 'i pervertesc pe
tineri, 'i mn3esc, 'i spurcD
Eu nu am televi!or, dar aud si eu cum se pln"e lumea- /e aceea nici nam vrut smi
cumpr- Odat cineva mia druit un televi!or, 'ns lam re,u!at- Televi!orul 'ti ia ochii, e un
,el de a te orbi, iar apoi 'ti transmite niste lucruri care te spurc- #poi televi!orul 'ti ,ur
timpul 'n care ai putea s citesti o carte, s te ro"i, s medite!i, s te odihnesti- /ar tu, dac te
concentre!i s ,ii atent la emisiune ca s nu scapi ceva si s pier!i le"tura cu restul ,ilmului,
atunci televi!orul a3un"e 'n cele din urm s te prelucre!e 'n asa ,el 'nct iesi p"ubit
su,leteste-
&reptele rugciunii inimii
:ucrarea speci,ic a #$CORului este propovduirea credintei 'n mediul studentesc- Ce
s,aturi ne puteti da, ca s putem 'ndeplini ct mai bine aceast misiuneC
#ccentul trebuie pus pe ru"ciune, avnd constiinta ,aptului c nu noi ,acem o lucrare
po!itiv, ci /umne!eu .nsusi-
Printe staret, eu sunt student la Teolo"ie- #ici ni se predau multe lucruri, 'ns este "reu s
cuprin!i totul- Ce ar trebui s punem pe primul planC
Concentrativ 'n primul rnd asupra $,intei $cripturi- #ici este principalul i!vor al
'nvtturii lui /umne!eu-
Ce s,aturi doriti s le dati pro,esorilor si studentilor din ,aculttile de teolo"ieC
)u pot s le dau s,aturi acestor pro,esori 'ntruct ei sunt mai pre"titi dect mine- Cum si
s,tuiesc eu pe doctorii 'n teolo"ieC Eu nu sunt doctor- Ei cunosc de3a aceste s,aturi pe care le
as putea da eu- .nct s ,ac ei 'nsisi ceea ce stiu c cere /omnul Iisus <ristos de la dnsii-
Eu o s amintesc doar de aceast virtute a dra"ostei- (ntuitorul nea 'nvtat s ne iubim 'ntre
noi, s iubim adevrul si pe /umne!eu-
#poi accentul trebuie 'ntotdeauna pus pe ,apt- /omnul Iisus <ristos spune; BBCel ce va ,ace si
va 'nvta, acesta mare se va chema 'n .mprtia CerurilorBB 0(atei A, 781- Pro,esorii 'i 'nvat
pe tinerii care intr 'n scolile teolo"ice s duc o viat crestin- Iar viata crestin este o viat
dumne!eiasc- Crestinismul sa impus prin practica vietii, nu prin abstractiuni- #ceasta lipsea
'n lumea p"n- Crestinismul a adus modelul s,inteniei dup chipul lui /umne!eu-
Toti acesti pro,esori stiu mai bine dect mine ce 'nseamn s,intenia, ce 'nseamn o viat trit
'n s,intenie---
/e unde 'si d seama un credincios c 'n el este harul dumne!eiesc si c nu este o
'nselciuneC
.si d seama dup acea liniste interioar pe care o are cel 'n care se slsluieste harul
dumne!eiesc- Omul care nu are har 'n primul rnd este ,rmntat, nu are pace, orice ar spune,
nu are pace- :umea de ast!i este r!boit, este tulburat din cau!a patimilor si de aceea avem
cu totii nevoie de aceast pace pacea luntric4 ea se poate obtine atunci cnd cerem a3utorul
lui /umne!eu si cnd ,acem e,orturi pentru a birui 'ndemnurile la pcat-
:a ce se re,er (ntuitorul atunci cnd spune; BBFoc am venit s aduc pe pmnt si ct as
vrea s ,ie aprinsDBBC
#cest ,oc este rvna pentru /umne!eu- (ntuitorul doreste ca toti s avem o rvn
puternic pentru cele dumne!eiesti, asa cum aveau crestinii primelor veacuri-
Care sunt treptele ru"ciunii inimiiC
Prima treapt este ru"ciunea ,cut cu bu!ele- O spunem 0atunci cnd suntem sin"uri1, asa
cum vorbim, simplu sau 'n ritmul unei respiratii prelun"ite-
Treapta a doua este ru"ciunea mental- #dic o rostim nu numai cu bu!ele, ci si cu mintea-
Cu mult atentie, 'n primul rnd- #ici intervine lupta noastr cu mintea- Cnd ve!i c mintea
tia alunecat 'n alt parte, nu te lasi- Te umilesti si te lupti s te ro"i cu mult luareaminte- )e
mustrm pe noi 'nsine, cci desi ne a,lm 'n ,ata lui /umne!eu, "ndurile noastre sunt
spurcate sau mintea noastr este departe de El- $i ne silim pe noi 'nsine, pn cnd mintea se
umileste si se 'ndreapt, curat, ctre /umne!eu-
(ai ales sI cerem (ntuitorului s ne scape El de bntuiala vr3masului diavol care vine
asupra noastr 'n timpul ru"ciunii- /ac mintea umbl pe la birou 'n timp ce te ro"i sau se
ceart cu dusmanii, te ostenesti 'n !adar4 mintea nu se poate hrni atunci cu /uhul $,nt-
Iar vr3masul asa ,ace; tocmai 'n timpul ru"ciunii te bntuie cu "nduri necurate si ima"ini
care 'ti spurc inima si mintea si 'ti spurc ast,el ru"ciunea- $au 'ti trimite alt,el de "nduri;
*ai de splat cmsi+, *ai uitat s u!i ,lorile+ si cte si mai cte- /ar dac te silesti pe tine si
stri"i cu mare dor ctre /umne!eu, atunci slbesc sau chiar se stin" aceste puteri ale
'ntunericului4 si atunci ne putem ru"a cu mintea curat, adic toat luareaaminte a noastr se
'ndreapt ctre /umne!eu-
Treapta a treia este ru"ciunea inimii- (intea si inima se unesc laolalt si atentia noastr este
concentrat 'nluntrul inimii- #colo se svrseste ru"ciunea- (intea coboar 'n inim si
acolo, 'n adncul inimii, 'ncepe s se roa"e- Este ceea ce spune psalmistul; */intru adncuri
am stri"at ctre Tine; /oamne, /oamne, au!i "lasul meu+- :a aceast treapt ru"ciunea
noastr tsneste dintru adncul inimii- )u este vorba de inima aceasta carnal, ci de inima
duhovniceasc, centrul ,iintei omenesti, care este detectat de $,intii Printi putin mai sus cu
dou de"ete de snul stn"-
Cnd se uneste mintea cu inima duhovniceasc, abia atunci devenim inte"ri, ,iinte curate-
Pentru c noi, de obicei, una "ndim si alta spunem--- /e cte ori nu neam surprins pe noi
'nsine 'n aceast stare de ,alsitate pro,und- $pui cuiva *te iert+, dar nai vindecat rana
dinluntrul tu, nai sters vina lui din inima ta, 'ti aduci mereu aminte de ea- )u ne putem
pune de acord cu noi 'nsine- Ru"ciunea lui Iisus este sin"ura ru"ciune care are acest dar,
aceast putere de a uni cele dou centre ale ,iintei noastre 'ntrunul sin"ur, ,cndune oameni
inte"ri, duhovnicesti-
Celor care practic ru"ciunea inimii li se 'ntmpl adeseori, tre!induse din somn, s simt
cum ru"ciunea se rosteste sin"ur 'nluntrul lor, asa cum au!im btile inimii, ,r controlul
sau comanda noastr- :a ,el se svrseste aceast ru"ciune ne'ncetat cnd mintea coboar 'n
inim--- $i se produce acolo o mare bucurie, o nval de lumin duhovniceasc si se tre!ec
crestinii cntnd $,inte /umne!eule sau #prtoare /oamn si 'ncep s se nasc 'n ei "nduri
,rumoase, "nduri cu adevrat dumne!eiesti si simt pe deplin harul care se revars 'n ei- Iar pe
ultima treapt a ru"ciunii, aceast stare este 'nsotit de vederea luminii dumne!eiesti-
Roadele acestei ru"ciuni sunt de necre!ut- /ar aceste lucruri cu adevrat dumne!eiesti rmn
ca un ideal, ca o !are ,oarte 'ndeprtat- )oi, pentru 'nceput, s chemm simplu numele lui
Iisus, rostind de multe ori aceast ru"ciune, cu mult atentie asupra ,iecrui cuvnt- Este
,oarte ,olositor s avem constiinta c invocm pe Cineva, c ne adresm Cuiva- Este bine s
ne dm seama c suntem slbno"i si nea3utorati, iar acest BBmiluiestemBB cuprinde 'ntrun
sin"ur cuvnt toate ru"ciunile Bisericii si tot stri"tul nostru dup /umne!eu- $ 'ncepem
simplu, rostind aceste cuvinte peste tot, oriunde ne a,lm, dar cu ,oarte mult atentie- $i, 'n
acelasi timp, cu "ri3 s lepdm de la noi toate patimile si "ndurile cele spurcate-
$i 'ncet'ncet, pe msura umilintei noastre, se luminea! acest luntru al nostru si simtim c
nu suntem sin"uri, simtim c este Cineva cu noi 'n ,iecare clip si ne poart de "ri3- Totodat
creste rvna noastr pentru cele s,inte 0,at de care 'n mod obisnuit suntem ,oarte 'ndrtnici
si nepstori1- Poate ati observat si dumneavoastr c seara, cnd vrei s te ro"i, adormi cu
capul pe ceaslov din oboseal sau din plictiseal4 dac 'ns ar trebui s ,aci ceva care 'ti
place 0'n a,ar de ru"ciune1, ai putea s ve"he!i usor toat noaptea---
Printii Bisericii ne spun c atunci cnd ru"ciunea se lipeste de noi 0cu a3utorul lui
/umne!eu si prin chemarea numelui lui Iisus1, atunci lsm toate celelalte si este o adevrat
bucurie numai "ndul la ru"ciune- Parc ne mistuie dorul de ru"ciune- $imtim ca un "las,
ca o mustrare 'nluntrul nostru4 e ceva care ne 'ndeamn mereu; )u te ro"iC Roa"teD .nssi
ru"ciunea ne 'nvat s ne ru"m si mai apoi ea se rosteste sin"ur 'n inima noastr, chiar
noaptea- /ar, pentru ca s a3un"em la aceste roade, trebuie mult strdanie, mult struint,
mult rbdare si mai ales mult smerenie- $i 'ncet'ncet, cu mila lui /umne!eu, ru"ciunea
'ncepe s cur" 'n noi-
:a 'nceput e "reu, mintea ,u"e peste tot, dar ne a3ut harul lui /umne!eu- #sa spun $,intii
Printi; */i pe /oamne Iisuse acestei minti nestatornice+- Ru"ciunea inimii este o
adevrat hran duhovniceasc- Gneori este scurtat la dou cuvinte; *Iisuse, miluiestemD+
/in ru"ciunea lui Iisus a i!vort acest */oamne, miluieste+ cu care ne ru"m de obicei la
slu3be4 din aceast chemare a numelui /omnului, cel plin de putere---
Ru"ciunea mintii ne a3ut ,oarte mult s ne curtim pe dinuntru, s 'nsmntm 'n noi
dra"ostea pentru ceea ce este cu adevrat ,rumos si 'nlttor 'n viat, nu pentru lucrurile
acestea mrunte, 'n care ne 'ncurcm cu atta nechib!uint-
/e aceea, dimineata, dac nai avut timp s te ro"i cu r"a! 'n ,ata icoanei, spune mcar pe
strad, pe drumul pe care mer"i, spune */oamne Iisuse+ 'n taina inimii tale- Pentru c mintea
noastr, oricum, nu st de"eaba- $e ceart, amenint--- #sa c mai bine s chemm numele
/omnului, care ne poate ocroti si s,inti cu adevrat- (ntuitorul spune; *Cereti si vi se va
da+- Prin toate ,aptele bune putem csti"a dra"ostea pentru /umne!eu, dar prin nici una ca
prin ru"ciune- /e aceea trebuie spus ct mai des si cu ct mai mult atentie-
/e alt,el este si o mare 3i"nire, o adevrat blas,emie adus lui /umne!eu, aceast lips a
atentiei atunci cnd stm 'n ,ata :ui- /umne!eu este ,oarte bun si ,oarte atent cu viata
,iecruia dintre noi- /ac nici ,irul de pr si nici "!a cea mai ne'nsemnat nu sunt trecute cu
vederea 'n ochii :ui, cu att mai mult se 'ndreapt aceast atentie a lui /umne!eu spre ,iinta
omeneasc- )umai noi suntem absenti de la aceast 'ntlnire cu El- /e aceea /umne!eu
asteapt de la noi nu o ru"ciune ,ormal, ci o ru"ciune constient, vie- $ ai constiinta
aceasta c .l chemi pe /umne!eu 'n viata ta si c El .ti rspunde si te poate a3uta---
Ru"ciunea atra"e aceast ocrotire din partea lui /umne!eu asupra ta si cu att mai mult se
'ntmpl acest lucru atunci cnd spui ru"ciunea inimii-
Exist si acea ru"ciune numit mai mult vedere duhovniceasc sau ru"ciune contemplativ4
cnd crestinul a3un"e la aceast treapt, el este ptruns de /uhul $,nt si vede si 'ntele"e niste
lucruri care 'l umplu de uimire, acea uimire de care vorbeste $,ntul Pavel; *$il stiu pe un
ast,el de om ,ie 'n trup, ,ie 'n a,ar de trup, nu stiu, /umne!eu stie c a ,ost rpit 'n Rai si a
au!it cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului s le "riasc+ 0II Cor- 7%, @61-
)oi nu am a3uns pn acolo- $ o lum 'ns de 3os- $ 'ncepem prin aceast lupt cu "ndurile
care ne vin 'n timpul ru"ciunii si cu "ri3ile vietii care ne ocup mintea !i si noapte- $ rpim
ct mai multe clipe din timpul nostru si s le 'nchinm lui /umne!eu ru"ndune- $ ne tinem
tari, cu toat ener"ia, 'mpotriva vr3masului care vrea s ne ,ure aceast pictur de timp
'nchinat lui /umne!eu- $i 'ncet'ncet, cu a3utorul Bunului /umne!eu, vom urca si noi spre
ru"ciunea cea curat-
/ecembrie %&&7


2ubirea duhovniceasc
Pune 'n su,letul meu sporirea dra"ostei ctre Tine-
Fm s 'ntele" smerenia Ta, 'n care ai trit pe pmnt-
Exist o iubire duhovniceasc- /up cum este o hran trupeasc si una duhovniceasc, o
butur dup trup si alta dup duh, asa exist o dra"oste a crnii care vine de la $atan si o alt
dra"oste a /uhului, la /umne!eu avndusi 'nceputul4 nimeni nu poate ,i stpnit de
amndou aceste iubiri- /ac esti iubitor al trupului, dra"ostea /uhului nu o poti cuprinde-
/ac pe toate cele trupesti leai dispretuit nu spun numai carnea si sn"ele, ar"intul si
averile, dar si pmntul 'nsusi si chiar cerul, pentru c toate acestea vor trece si dac de nici
una din ele nui le"at su,letul tu, dac nu esti robit de nici o iubire de patimi, vei putea atunci
si iubirea duhovniceasc s o 'ntele"i-
$,ntul #postol Ioan, Teolo"ul Iubirii
%- Cine se abtine de la vorbria desart si de la patimile de tot ,elul, de la plcerile trectoare
nu din dispret ,at de oameni si de viat, ci din ,ocul unei prea mari iubiri ,at de /umne!eu ,
un asemenea om, dac nu ,u"e el dup oameni, ,u" acestia dup el- Gnde e ,lacra mare 'n
su,let, acolo se adun oamenii ssi 'ncl!easc su,letele lor reci-
@- 2nditiv la BBTatl nostruBB- /ac esti certat cu cineva, chemarea acestui Tat s,nt se
pre,ace 'n blestem; BBnu m ierta, /oamne, precum nici eu nu pot s iertBB- Contradictia dintre
ceea ce spunem si ceea ce ,acem anulea! ru"ciunile noastre-
Iertarea noastr de ctre /umne!eu depinde de iertarea noastr ,at de aproapele- #ici nu e
vorb "oal, e nenorocire- Cine nu iart nu iubeste- Cine nu iart si cine nul iubeste pe om
nici pe /umne!eu nu: iubeste-
.n viata de toate !ilele ne 'ntepm unul pe altul, ne mhnim si ,r 'ndoial ne tulburm, ne
r!vrtim- =in aici, la noi, cei care au niste dusmani si 'ncep s se roa"e; BBsi trsneasc
/umne!euBB, BBsi ,ac pra, si pulbereBB--- Gitm c avem de 'mplinit niste porunci
dumne!eiesti, c trebuie s ne ru"m pentru dusmanii nostri-
Poate c cea mai mare virtute este iubirea de vr3masi4 sau mcar s te ro"i pentru ei, sau
mcar s nu te r!buni pe ei- :as: pe /umne!eu s ,ac dreptate- )u 3udeca, slu" strinD
BB# (ea este r!bunareaBB !ice /omnul- Este bine s ,im constienti c exist o pronie
dumne!eiasc si c nimic nu se 'ntmpl 'n lumea aceasta ,r ca s nu stie /umne!eu-
6- Cea mai important arm 'mpotriva rului care vine asupra noastr este smerita cu"etare-
$: ru"m cu umilint pe /umne!eu s potoleasc acest ru si s ne acopere cu harul si
iubirea $a-
A- Fiecare are relatia lui personal cu /umne!eu- )u exist un sablon prin care s se
mntuiasc toti oamenii-
Este necesar s avem din cnd 'n cnd aceast 'ntoarcere ctre sine, pentru c toti suntem 'n
lips ,at de ceea ce ar trebui s ,im- $ ne cim cu aceast constatare sincer c suntem
nevrednici- Iar /umne!eu Care nu ne ,ace procese asa cum ne ,ac oamenii , ne va primi cu
toat dra"ostea :ui- /ra"ostea lui /umne!eu este mai presus de orice dra"oste omeneasc- .n
orice stadiu de viat am ,i, s ne cerem 'n mod pro,und iertare, cu lacrimi, cu cint-
?- )iciodat nu suntem sin"uri, totdeauna suntem cu /umne!eu- El este cu att mai pre!ent 'n
viata ta cu ct .l chemi mai des-
Exist o ru"ciune pe care trebuie s o spun monahul, o ru"ciune de invocare a numelui lui
/umne!eu; /oamne Iisuse <ristoase, Fiul lui /umne!eu, miluiestem pe mine pctosul-
#ceast ru"ciune suntem datori dup rnduial s o spunem mereu- $i 'ncet'ncet, aceast
datorie se trans,orm 'ntro chemare de dra"oste-
/ac aceast ru"ciune e ,cut struitor, mai mult timp, re!ultatele ei sunt deosebite- $e
produce o cldur duhovniceasc 'n inima ru"torului, 'i sporeste credinta si dra"ostea pentru
/umne!eu, pentru oameni si pentru 'ntrea"a creatie- Este ptruns de acest sentiment de trire
'n /umne!eu- #sa cum trieste pestele 'n ap, asa trieste monahul 'n /umne!eu, 'n aceast
atmos,er 'n care te simti deplin 'n /umne!eu-
( re,er la monahii care vietuiesc dup rnduiala lui /umne!eu- Cci si peste noi npdesc
tot ,elul de curente ale vietii pmntesti4 practic nu suntem deloc ,iinte ceresti, desi am vrea s
,im- )e strduim ca prin chemarea lui /umne!eu 'n viata noastr s devenim ,iinte nesin"ure-
/ac reusim sI ,acem loc lui /umne!eu 'n noi, cu att mai bine pentru noi, dar si pentru
altii---
>- $,intenia sau desvrsirea nu presupune numaidect semne si minuni, asa cum suntem
obisnuiti s credem- )u toti s,intii au ,cut minuni 'n viata aceasta-
(ntuitorul nea spus niste cuvinte care pe multi ar trebui si pun pe "nduri; BB(ulti .mi
vor !ice 'n !iua aceea; /oamne, /oamne, au nu 'n numele Tu am proorocit si nu 'n numele
Tu am scos demoni si nu 'n numele Tu minuni multe am ,cutC $i atunci voi mrturisi lor;
)iciodat nu vam cunoscut pe voi- /eprtativ de la (ine cei ce lucrati ,rdele"eaBB 0(atei
>, %%%@1- (inuni care pot s uimeasc pe oameni a3un" s ,ac si vr3itorii, a3utati de puterile
'ntunericului4 dar s,intenia nu pot s o dobndeasc dect cei bln!i si smeriti cu inima, cei
plini de dra"oste pentru /umne!eu si pentru aproapele lor-
9- Gnii oameni se nasc cu o putere mai mare de a primi si a drui iubire- #ltii primesc darul
dra"ostei dup ce se ostenesc mai mult timp pentru a duce o viat deplin 'n /umne!eu- Cci
ascultarea si supunerea ,at de /umne!eu 'l a3ut pe om s intre 'ntru bucuria iubirii
dumne!eiesti-
8- Iubirea de (am a $,intei Fecioare o 'ndeamn s sar imediat 'n a3utor acolo unde este
chemat si cinstit Prea $,ntul )ume al Fiului ei Cel Gnul )scut si acolo unde ,iii ei dup har
credinciosii rvnitori o cinstesc si pe ea ca pe o adevrat (aic a /omnului-
#sadar, cnd suntem tulburati de neca!uri, bntuiti si arsi de patimi, s ne 'ndreptm cu
'ncredere mai ales ctre (aica /omnului, care este si (ama noastr, a pmntenilor, stiind c
ru"ciunea mamei mult poate 'naintea Fiului ei- $ ne ru"m cu umilint, !icnd ctre /nsa
asa;
Prea $,nt )sctoare de /umne!eu, care ai adus pe pmnt :umina 'ntre"ii !idiri,
luminea! 'ntunericul mintii si al inimilor noastre, ca s ne cunoastem pcatele, s ne cim
pentru ele si ca s nu le mai svrsim-
(aica /omnului simbolul Bisericii
Tu, care ai nscut cu trup pe .mpratul pcii, sdeste 'n noi pacea Fiului tu si "oneste din
su,letele noastre vi,orul patimilor-
Tu, care esti i!vor nesecat de vindecri, tmduieste neputintele noastre si ne alin durerile, c
toate le poti cte le voiesti, ca o (aic a Celui #totputernic- #min-
7&- )u cunosc un cuvnt mai dulce, au!it din "ura /omnului, dect acela pe care 'l adresea!
poporului $u prin pro,etul (aleahi;
BBIubituvam pe voi---BB
$i 'n acelasi timp nu stiu un cuvnt mai aspru si mai nedrept, dect rspunsul acestui popor;
BBCum neai iubit TuC---BB
/umne!eul lui #vraam, al lui Isaac si al lui Iacov 'i scosese din robia E"iptului, 'i adusese
'ntro tar bo"at unde cur"ea miere si lapte, 'i clu!ise prin pro,etii $i4 iar El re!uma toate
acestea prin; BBIubituvam pe voi---BB
77- )u te msura cu cei mai slabi dintre oameni, ci mai de"rab cu cei 'naintati 'n iubire,
adic 'n virtute-
7%- Cununia este Taina /ra"ostei pentru c la temelia ei st /umne!eu, Care este dra"oste-
.ntro csnicie adevrat exist mai ales iubirea 3ert,elnic, despre care vorbeste $,ntul
#postol Pavel 'n imnul de la I Corinteni 7@- /ra"ostea 3ert,elnic este sin"ura care nu se
stin"e dincolo de moarte-
)u exist un obstacol 'ntre ascultare si dra"oste 'n viata de ,amilie- /ra"ostea s,rm toate
piedicile si atunci sotii se ascult unul pe altul si ascult unul de altul, dar capul ,amiliei
rmne brbatul- Este bine ca cei doi tineri cstoriti s aib un acelasi duhovnic la care s se
mrturiseasc-
$i 'n viata de mnstire, atunci cnd exist iubire te deschi!i si asculti, iar ceea ce ,aci 'n
ascultare este bine primit 'naintea lui /umne!eu- /ac monahul simte c nu are dra"oste ,at
de staret sau 'n "eneral ,at de oameni, atunci trebuie s: roa"e pe /umne!eu cu struint
si druiasc smerenia si dra"ostea, asa cum ,cea $,ntul $iluan-


Clugrul n fata $reptei 5udecti
$untem cu adevrat constienti de Eiua IudectiiC Cum apare clu"rul 'n ,ata Iudectii
=iitoareC BB#cum este Iudecata acestei lumiBB
)u ,r un simtmnt de 'n"ri3orare 'mi rostesc cuvntul din seara aceasta- Cu totii cred c ne
dm seama de puterea cu care ne an"a3ea! propriile cuvinte rostite sau scrise , precum si
de rspunderea ce o avem ,at de ele- E att de adevrat lucrul acesta, 'nct .nsusi Cuvntul
lui /umne!eu, ,cut trup, a tinut sl arate cu desvrsit limpe!ime, atunci cnd a !is; BB=
spun c pentru orice cuvnt desert, pe carel vor rosti, oamenii vor da socoteal 'n Eiua
Iudectii- Cci din cuvintele tale vei ,i "sit drept, si din cuvintele tale vei ,i osnditBB 0(atei
7%, @?@>1-
2ndindune numai la aceste spuse ale (ntuitorului, 'ntele"em ct de mult se expune unei
'ndoite 3udecti din partea lui /umne!eu si a asculttorilor si cel care 'ndr!neste s
vorbeasc despre ceea ce stie ,oarte bine c st deasupra oricror cuvinte, adic despre
/reapta Iudecat a /omnului nostru Iisus <ristos- .n ,ata #cestuia ne vom "si la un moment
dat ,iecare dintre noi pentru a ne csti"a dreptul la vesnicie, 'n ,unctie si de ,elul cum am stiut
s ne chivernisim propriile cuvinte 'n cursul vietii pmntesti-
$ reali!m, asadar, cu ct atentie va ,i 3udecat un cuvnt pe care lam spus despre Iudecata
Gniversal- Cu ce "ri3 trebuie s ne apropiem de 'ntelesurile acestei 'n,ricosate clipe de tain,
ce va pecetlui pentru totdeauna viata noastr si asa destul de tainicD Gnei evidente
nevrednicii personale vine s i se adau"e 'n acest ca! si o anumit di,icultate 'n sine a
subiectului anuntat-
# vorbi despre BBClu"rul 'n ,ata /reptei IudectiBB 'nseamn mai putin a re!olva o problem,
ct mai ales a o ,ormula 3ust- Cci descoperirea deplin a adevratei ase!ri su,letesti pe care
a avuto monahul ,at de realitatea Iudectii =iitoare nu se va svrsi obsteste dect numai
la s,rsitul acestui veac- Pn atunci simtirea pre!entei aievea, vii, a Eilei Iudectii este
pstrat doar ctorva alesi, numai acelor uriasi ai /uhului, care chiar 'n msurile acestui
veac ,iind se 'nvrednicesc totusi s vad .mprtia lui /umne!eu venind cu putere 'n taina
inimii lor, celei mai dinluntru, dup 'nssi ,"duinta /omnului-
Oprindune asadar asupra temei anuntate, putem deslusi trei idei esentiale- (ai 'nti este
,iresc s !bovim o clip asupra 'ntelesului notiunii de /reapta Iudecat si a rostului ei 'n
viata noastr- .n al doilea rnd va trebui s cercetm po!itia aparte pe care o va avea clu"rul
'n ,ata acestei supreme instante- .n s,rsit, 'ntrun al treilea moment, vom 'ncerca s
desprindem unele conclu!ii practice 0valabile 'n conditiile concrete ale vietii noastre de toate
!ilele1, care ne descoper ,aptul c noi suntem 'nc de pe acum 'ntro le"tur e,ectiv si de
cele mai multe ori nebnuit cu /reapta Iudecat a lui /umne!eu-
Suntem cu adevrat constienti de 6iua 5udectii#
)e "sim, prin urmare, 'n ,ata acestei prime 'ntrebri- Ce 'nteles si ce rost se cuvine s
deslusim pentru noi 'nsine 'n notiunea de /reapt Iudecat a lui /umne!euC )u e vorba s
anali!m aici 'nvttura do"matic a Bisericii, ci 'ntemeiati pe descoperirile neclintite ale
$cripturii si ale $,intilor Printi vom 'ncerca s limpe!im ,unctiunea pe care trebuie s o
aib pentru noi, ,iinte tritoare 'nc 'nluntrul acestui veac, "ndul si realitatea Iudectii
=iitoare-
Trebuie s recunoastem 'nc de la 'nceput c rare sunt lucrurile care s se bucure mai putin de
atentia noastr serioas si trea!, dect "ndul la Iudecata ce va s ,ie-
$a 'nrdcinat 'n deprinderile noastre de ,pturi !mislite 'n pcat obisnuinta s ne "ndim
aproape tot timpul la scopurile imediate ale vietii acesteia- Fiecare cutm s ne ornduim
existenta pe intervale mici dar si"ure 0credem noi1 si pentru aceasta luptm din toate puterile
spre a dobndi niste mi3loace de trai care devin ele 'nsele printro vinovat rsturnare de
adevr scopurile vietuirii noastre pe pmnt- .n ,elul acesta telurile mrunte ne lea" de ele-
Pe nesimtite ne plecm din ce 'n ce mai 3os si cdem ,r s ne dm seama a,ar din viata
autentic4 uitm cu desvrsire c pretul adevrat al vietii acesteia este dincolo de ea si nu
'nluntrul ei- .ntro asemenea situatie "ndul s,rsitului se ster"e din cu"etarea noastr4 cel
mult dac mai struie ca o amintire va" si neputincioas, cnd 'n realitate el este chemat s
,ie una din pr"hiile principale ale 'nnoirii continue din noi 'nsine-
Cnd omul pierde din vedere ,inalitatea spre care se 'ndreapt vremelnica sa petrecere 'n
aceast lume, el 'si or"ani!ea! o viat plat, cenusie, o viat doar cu doar dou dimensiuni-
El nu mai stie s priveasc spre 'nltimi sau spre adncuri, ci se interesea! doar de ceea ce
este imediat 'n 3urul su, 'ntocmai ca o vietate care se misc doar pe lun"ime si pe ltime- /ar
existenta duhovniceasc ne cere, dup cuvntul #postolului Pavel, s 'ntele"em BB'mpreun cu
toti s,intii care este lr"imea si lun"imea si 'nltimea si adncimeaBB 0E,eseni @, 791-
/atorit ,aptului c exist un s,rsit al slsuirii noastre pe pmnt si o Iudecat care va
msura, va cntri si va pretui pn si cele mai mici ,apte petrecute 'n cursul vietii de aici,
'ntrea"a existent dobndeste 'ntelesuri nebnuit de adnci-
Pentru cel caresi luminea! traiul cu "ndul la piscurile /reptei Iudecti, lumea se schimb
la ,at; ea nu mai este 'ntmpltoare, nu mai este supus nimicirii vesnice sau bunului nostru
plac, ci 'ntr'nsa se mani,est intentiile si hotrrile lui /umne!eu ce se vor vdi la un timp
anume- Cu"etarea la /reapta Iudecat trans,orm de pe acum lumea 'ntrun loc s,nt- Faptul
c $tpnul 'ntre"ii !idiri 'ti va cere la un moment dat socoteal de ,elul cum teai comportat
'n ea te obli" s te porti cu atentie, sti dai si mai bine seama de valoarea lucrului minilor
lui /umne!eu- Realitatea Iudectii =iitoare devine ast,el cel mai puternic temei pentru o 3ust
apreciere, pentru o revalori,icare a lumii 'n perspectiva dimensiunii eternittii-
2ndul la Iudecata Gniversal rodeste 'n viata noastr si 'n alt chip- Pentru a 'ntele"e despre
ce este vorba, s meditm asupra urmtorului ,apt biblic; cderea omului sa produs sub
pomul cunostintei binelui si rului, atunci cnd protoprintii nostri au uitat c nu le este
permis totul- $i ast!i rdcina pcatului continu s stea pentru om 'n acelasi "nd; nu cumva
ne este permis totulC )u cumva ne este 'n"duit oriceC Chiar dac le"ile omenesti din a,ar
'mi pun oarecare piedici, nu pot eu, oare, stiut numai de mine 'nsumi, s ,ac cemi placeC
/ac ,iecare am !bovi cu sinceritate asupra vietii personale, ar trebui s recunoastem c toate
cderile noastre duhovnicesti vin din ,aptul c ne trans,ormm 'n propriii nostri 3udectori 0si
bine'nteles 'n niste 3udectori ,oarte 'n"duitori1- Iat 'ns c realitatea de net"duit a
Iudectii vine si ne spune; )u, nu ne este permis totulD
Exist limite pentru cele 'n"duite omului, limite puse nu din bunul plac al lui /umne!eu, ci
ele exist chiar prin le"ile pro,unde ale vietii4 trecnd peste acestea devenim propriii nostri
cli-
Faptul c vom trece printro Iudecat Final ne a3ut de pe acum s 'ntele"em c omul e
'ncadrat 'ntro ordine, 'ntro rnduial, de pstrarea creia este rspun!tor- Eu sunt dator s
m port cu cei din 3urul meu nu dup voia mea, adesea rtcit datorit pcatelor, ci dup o
rnduial de peste noi ce m ocroteste deopotriv si pe mine, si pe ei-
/reapta Iudecat devine ast,el pentru cel care 'i 'ntele"e rostul un adevrat temei de
comuniune social- .n numele ei suntem chemati s reali!m 'nc de pe acum o nemincinoas
'mpreuntrire, o vietuire obsteasc 'ntrun duh de dra"oste si de 'n"duint- Omenirea 'n
ceasul Iudectii va aprea ca un sin"ur trup de obste si atunci ni se va cere ,iecruia socoteal
de ceea ce am ,cut cu ,ratele nostru, care este un mdular al aceluiasi trup obstesc- /e aceea,
,rica si cutremurul pe care 'n mod ,iresc trebuie s le tre!easc 'n noi amintirea Iudectii din
urm nu sunt nicidecum niste simtminte 3osnice si oarbe, ci ele se nasc, dimpotriv, din
'naltul sentiment al responsabilittii ,at de cei din 3ur si ,at de mine 'nsumi-
Prin ,aptul c vom ,i chemati s rspundem de noi 'nsine 'n ,ata lui /umne!eu se vdeste
pentru mine 'ncredintarea c eu am o misiune de 'ndeplinit pe acest pmnt, sunt rspun!tor
de mine 'nsumi, repre!int deci o valoare 'n ochii /omnului meu- /e aceea, trebuie s m port
cu "ri3 duhovniceasc nu numai ,at de cei din 3ur, ci si ,at de mine 'nsumi 0aceasta
'nsemnnd cu totul altceva dect e"oismul1-
.n s,rsit, o alt 'mplinire de sine, prile3uit 'n acest veac de asteptarea tre!vitoare a Iudectii
=iitoare, este 'ndeprtarea credinciosului de la 3udectile dinainte de vreme, adic de la
clevetirea si osndirea aproapelui- /eabia la con,runtarea ,inal a lumii cu /umne!eu se va
descoperi cu adevrat distinctia dintre bine si ru- Binele si rul nu sunt cu adevrat limpede
deosebite dect 'n ochii Celui #toatestiutor4 de aceea, :ui sin"ur I se cuvine s ,ac
desprtirea absolut, de,initiv, 'ntre ele, la s,rsitul veacului- Cci numai /umne!eu sin"ur
cunoaste planul de ansamblu si intentia ultim a 'ntre"ii $ale Creatii-
)oi, ,pturile :ui mr"inite, trind o existent limitat, avnd posibilitti restrnse de
cunoastere, nu putem s ne dm seama de adevratele urmri si semni,icatii ale actelor
semenilor nostri- Pentru aceasta, oricine 3udec pe aproapele su se substituie lui /umne!eu si
se asa! sin"ur sub osnda Iudectii care este nemilostiv celor ce 3udec- .n virtutea marii
'ntrebri de la s,rsitul veacului, viata noastr se cere trit 'n duhul osndirii de sine si nu de
aproapele, sin"ura cale prin care nu avem nimic de pierdut, ci numai de csti"at-
Cum apare clugrul n fata 5udectii iitoare#
#m spus mai 'nainte c, stiut sau nestiut de noi, adevratul sens al lumii acesteia st dincolo
de ea, anume la captul su, 'n Eiua Iudectii- #tunci va ,i ceasul deplinelor si
surprin!toarelor descoperiri de noi 'nsine si de altii, 'n ,ata 'ntre"ii !idiri adunate laolalt-
Pn atunci nimeni dintre noi nu apare cu adevrat asa cum este; cci 'n aceast viat putem
'nsela pe altii, ne putem 'nsela pe noi 'nsine, dar nu vom putea 'nsela /reapta Iudecat a lui
/umne!eu- .n ,ata ei ,iecare dintre noi va sta con,orm propriei ase!ri su,letesti pentru care s
a ostenit-
Care va ,i deci po!itia speci,ic a clu"rului la Iudecata din urmC Ce i se va cere si ce va
rspunde el atunci, deosebit de ceilalti semeni ai siC Cci 'ntradevr starea monahului la
acest pra" al vesniciei va ,i cu totul aparte ,at de starea celorlalti oameni-
Este 'n"duit pentru altii s se 'ndeletniceasc desi"ur, 'n chip cuviincios cu treburile
acestei lumi si ssi pre"teasc, indirect, rspunsul la /reapta Iudecat si dup ,elul cum 'si
chivernisesc viata pmnteasc- /e la clu"r 'ns se asteapt ssi ase!e constient si
or"ani!at 'ntrea"a sa trire, sub lumina Iudectii din urm-
Este ,iresc pentru credinciosii din lume ca s poarte "ri3 de 'n,tisrile si problemele ,elurite
pe care le pune aceast viat- Clu"rului 'ns, ca unuia ce a murit lumii acesteia, 'i este ,iresc
s poarte "ri3a, 'n primul rnd, de problemele vietii celeilalte si s se ,ereasc de ispitele celei
de aici- #lt,el spus, 'n msura 'n care un vietuitor din lume este dator s nu uite c trieste 'n
ea si de aceea trebuie s se poarte cuviincios, dup 'ntocmirile ei, 'n aceeasi msur un
clu"r este obli"at ssi aminteasc pururi c el este chemat s triasc 0'nc de pe acum1
viata veacului viitor, adic el are menirea s se poarte dup rnduielile acesteia- #ici st taina
si pretul de nespus al vietii clu"resti-
Cinul monahicesc a ,ost lsat de /umne!eu 'n mi3locul acestui veac ca o solie, o 'nainte
vestire a .mprtiei Ceresti ce va s ,ie- #sa au 'nteles si au trit Printii viata clu"reasc; ca
o pr"hie de trans,ormare a lumii dup chipul vietii nestriccioase de dup Iudecata
Gniversal, ast,el ca oamenii dup chiar cuvntul (ntuitorului s nu vin la Iudecat, ci
s se mute din moarte la viat-
#devratul monah trieste, se misc si respir mereu 'n v!duhul clipei celei 'n,ricosate a
/reptei Iudecti si 'n acest ,el dup cuvntul $,ntului Isaac $irul poate pune pe pmnt
BB'nceput .mprtiei CerurilorBB- 2ndul la .n,ricostoarea Iudecat 'i devine temeiul cel mai
puternic al biruintei si al desvrsirii de sine-
BBBiseric a harului spune $,ntul 2ri"orie Teolo"ul este cel care sa pierdut pe sine 'n
/umne!eu si trieste cu "ri3 de Iudecata :ui-
/ar cum este cel care sa pierdut 'n /umne!euC $i ce este "ri3a de IudecatC Ce alta dect s
cauti pururi odihna :ui, s ,ii mereu cu "ri3 si s te 'ntriste!i 'n tot timpul 'ntruct nu poti s
a3un"i la desvrsire din pricina neputintei ,irii taleCD $i ast,el se slsluieste /umne!eu 'n
su,let, cci .l ai mereu pre!ent 'n tine prin aducereaaminteBB-
Faptul c monahul reali!ea! prin viata lui o anticipare, o 'naintesvrsire a /reptei Iudecti,
are un neasemuit pret duhovnicesc pentru 'ntrea"a umanitate- (onahismul devine ast,el
centrul spiritual al lumii acesteia, dincolo de constiinta sau vrednicia clu"rilor- #cestia ca
unii ce triesc 'n lume, dar sunt 'nc de pe acum dincolo de ea pun 'n ,ata omenirii modelul
bun de urmat al 'ntre"ii vietuiri crestinesti- Fr 'ndoial, nu toti oamenii sunt chemati s
devin clu"ri- =iata monahal druieste 'ns tuturor celor din a,ara ei un criteriu, un semn
vesnic si neclintit al desvrsirii crestine- BBCele trei lepdri spune $,ntul Ioan $crarul
sunt semnele de biruint ale clu"rilor si lumea nu le poate cuprinde pe acestea4 cci dac le
ar cuprinde, atunci nar mai ,i nevoie de monahism si de ,u"a din lumeBB-
Trebuie subliniat si ,aptul c rspunderea cu care monahul va veni 'ncrcat 'n ,ata /reptei
Iudecti va ,i nespus mai mare dect a oricrui alt omD Cel care nu avea pe pmnt nimic
deasupra lui care sl depseasc ,iindc monahul este un 'n"er 'n trup va trebui atunci s
dea socoteal 'n ,ata Celui #toatestiutor de ,elul cum sia chivernisit viata spre a ,i un
'ndreptar pentru cei din 3urul su- O sarcin urias apas pe umerii monahului ce se
'n,tisea! 'naintea )e,tarnicului Iudector- )e spune $,ntul Ioan 'n BB$caraBB; BB:umini
pentru monahi sunt 'n"erii, iar lumina pentru toti oamenii este vietuirea monahal- /e aceea,
monahii s se nevoiasc s ,ie pild bun 'ntru toate, ,r s dea poticnire cuiva 'n ceva, nici
prin ,apte, nici prin cuvinte- Iar dac lumina aceasta e 'ntuneric, apoi 'ntunericul acela adic
cele ce se petrec 'n lume cu att mai mult se 'ntunecBB-
.n ,ata Iudectii de #poi clu"rul va descoperi un lucru poate nebnuit adesea 'n aceast
viat; desi lepdat de lume, desi iesit din ea sau mai bine !is tocmai de aceea , el nu rmne
rupt de soarta duhovniceasc a omenirii- /impotriv, am putea spune c deabia acum el intr
mai adnc 'n viat si 'ntro le"tur vie cu semenii si-
/e "ruma3ii celui mai umil dintre monahi, de ,elul cum 'ntele"e si se strduieste ssi poarte
crucea rscumprtoare a ,"duintelor lui, atrn mntuirea unei prti a semenilor si- .n ,ata
/reptei Iudecti, clu"rul 'si va da seama ct de apropiat trebuia s ,ie viata lui de a
#postolilor si de a (ntuitorului, Care a purtat 'n chip pilduitor 3u"ul pcatelor omenirii- Este
adevrat c nu poate ,i pentru un om o chemare mai "rea dect clu"ria, dar nici nu exist o
alt chemare mai 'nalt-
BBGn monah nea"onisitor ne spune tot $,ntul Ioan $crarul este stpnul lumii care a
'ncredintat lui /umne!eu "ri3a despre sine, iar prin credint 'i are robi 0duhovnicesti1 pe totiBB-
Clu"rul se leapd de "ri3a lumii si de "ri3a sa proprie, nu printro t"duire a vietii, ci,
dimpotriv, din dra"oste ,at de ea- El ,u"e nu de lume, ci de lumesc, adic de aspectul
pctos, corupt al creaturii, aspect care 'l 'mpiedic s se apropie duhovniceste de ea-
/eprtnduse de lume si de sine 'nsusi 0adic de omul vechi1, monahul rmne liber pentru
slu3irea lui /umne!eu si a vicarului $u; aproapele nostru 0cci, 'ntrun anume ,el, aproapele
nostru este loctiitorul permanent al lui /umne!eu pe pmnt1-
.n Eiua .n,ricosatei Iudecti Fiul Omului va 'mprti neamul omenesc 'n dou cete, dup cum
a ,ost sau nu slu3it cu dra"oste 'ntrunul din ,ratii si mai mici- Clu"rul va ,i 'n chip deosebit
chemat s dea socoteal att pentru cele trei 3urminte pe care lea ,cut, ct si pentru ,elul
cum a 'n"ri3it prin ,apt, ru"ciune si 'ntrea"a sa viat de cei lipsiti duhovniceste ai lumii
acesteia, sub chipul crora se ascundea .nsusi <ristos-
Pentru c el este un stpn duhovnicesc al vietii de aici, va ,i 'ntrebat pentru a rspunde dac a
hrnit cu cuvntul lui /umne!eu pe cel ,lmnd si dac a dat de but din apa vietii 0a
darurilor /uhului $,nt1 celui 'nsetat- =a ,i 'ntrebat dac a primit cu dra"oste pe cel strin de
<ristos, dac a 'mbrcat cu puterea credintei pe cel "ol de ea, dac a cutat cu leacul iubirii de
aproape pe cel bolnav su,leteste si dac a cercetat cu rbdare si po"ormnt pe cel a,lat 'n
temnita pcatului 0(atei %A, @A@?1-
.n msura 'n care monahul va cuta cu serio!itate la propria sa mntuire, 'n aceeasi msur va
,i pus 'n situatia de a avea "ri3, 'ntrun ,el sau altul, de mntuirea aproapelui-
Este 'ntradevr un lucru cutremurtor s ,ii chemat s rspun!i 'n ,ata lui /umne!eu, ca unul
ce ai 'mbrtisat de bunvoie, total, cau!a :ui si ai ,"duit s 'ntemeie!i 'n mi3locul lumii o
vietuire dup chipul $u- # tri dup chipul lui /umne!eu 'nseamn s triesti 'n primul rnd
pentru altul si nu pentru tine4 'nseamn s triesti pentru lucrurile mari si serioase ale vietii,
iar nu pentru cele neimportante, ct si pentru 'ntele"erea celor vesnice si nestriccioase, iar nu
pentru stpnirea celor pmntesti si striccioase-
Pentru clu"rul ce sia ornduit 'ntrea"a sa viat cu temere ,at de Eiua Iudectii, se vor
'mplini aievea spusele (ntuitorului; BB#devrat, adevrat !ic vou; Cel ce ascult cuvntul
(eu si crede 'n Cel ce (a trimis are viat vesnic si la Iudecat nu va veni, ci sa mutat din
moarte la viatBB 0Ioan A, %61-
Poate c nimeni nu este mai 'ntemeiat dect adevratul monah s 'ntelea" ,rica s,nt nu
oarb ce trebuie so avem cu totii 'n ,ata realittii Iudectii- Fptura omeneasc e mai mult
sau mai putin pre"tit pentru o multime de nenorociri care pot veni asupra ei- Cutremur, ,oc,
revrsare de ape, boli, nvliri de popoare, di,erite alte neca!uri sunt intrate de mult timp 'n
"ndirea umanittii si de aceea ni le putem repre!enta cu destul usurint- Pentru cele ce vor ,i
la /reapta Iudecat, ca si pentru strile su,letesti prin care vom trece atunci, nu putem 'ns
avea cu adevrat cunostint cule"nd date din lumea de aici- Pentru aceasta viata monahal
cere de la cel care o 'mbrtisea! ssi ,ac o 'ndeletnicire de cpetenie din crearea unei
sensibilitti, a unei putinte de a simti luntric 'nc de pe acum teama supra,ireasc ce ne va
stpni atunci-
.n istoria Bisericii au existat chipuri de clu"ri care 'si umpleau 'ntrea"a lor viat cu
meditatii asupra Iudectii, vdite si prin suspinurile; BBCeo s ,ieD Ceo s ,ieDBB4 acestea 'i
,ereau de pcat si 'i pstrau curati pentru ceasul din urm, care 'ntrun ,el a3unsese pentru ei
,amiliar-
Tocmai intimitatea lui cu Iudecata din urm 'l ,ace pe monahul rvnitor ssi dea seama de
"ravitatea cumplit a acelei clipe si ssi simt su,letul 'mprtit 'ntre team si bucurie, 'ntre
duhovniceasc de!nd3duire si 'ncredere, 'ntre cutremur si ,ericire- .n ,ata /reptei Iudecti,
clu"rul ,ie el cel mai s,nt si cel mai iscusit va aprea cu ,iinta s,siat de aceste stri, ca
rsti"nit pururi pe o cruce de "nd- $i poate c acesta nu va ,i cel mai mic temei al 'nvierii
sale, biruitoare, la viata vesnic, de ctre Cel care a ,rnt cu rsti"nirea $a pe cruce, puterea
mortii-
''Acum este 5udecata acestei lumi''
#3unsi aici, este momentul s 'ncercm ca s desprindem din cele spuse pn acum unele
'ntelesuri ct mai apropiate de trirea noastr concret si s cule"em ast,el eventuale
'ndemnuri valabile pentru viata practic 'n care ne "sim-
Gn "nd care nea clu!it de la 'nceput a ,ost evidenta adevrului c noi suntem 'nc de pe
acum 'ntro le"tur real si vie cu Iudecata Final- Rmne numai s devenim constienti de
acest ,apt- /esi"ur, 'n iconomia istoriei lumii Eiua Iudectii de #poi are un rost deosebit, un
rost unic, pe care nimic nul poate 'nlocui- .ns aceasta nu 'nseamn c pn atunci ,aptele
noastre nu sunt mereu pre!ente 'naintea divanului /reptului si =esnicului Iudector, c nu
sunt neprtinitor cntrite de El- .nsusi Cuvntul 'ntrupat al lui /umne!eu ,ace s rsune 'n
urechile noastre pururea; BB#cum este Iudecata acestei lumi4 acum stpnitorul lumii acesteia
va ,i aruncat a,arBB 0Ioan 7%, @71-
.n orice timp crestinul si cu att mai mult clu"rul este dator s se simt cu adevrat sub
Iudecata scruttoare si nemincinoas a /omnului su si s i!"oneasc din inima lui pe
stpnitorul acestui veac- Iar la momentul Iudectii de Obste vom 'ntele"e cu totii limpede c
de ,apt noi am stat mereu 'n ,ata tronului dumne!eirii ascuns 'n adncul inimii noastre4 iar
atunci cnd am uitat acest lucru, neam osndit sin"uri-
/evenind constienti de Eiua Iudectii, ne ,acem vrednici de cuvntul att de ,rumos al
$,intilor Printi; BB)u te teme de moarte, cci iat /umne!eu poate s te ridice mai presus de
eaBB-
/ac toate cele care sau spus pn aici nu ar ,i de a3uns ca s ne pecetluiasc cu"etul nostru,
'nssi Biserica vine s ne aduc aminte de /reapta Iudecat, prin rnduiala anului litur"ic- )e
"sim 'n sptmna premer"toare marelui post- Intrm 'ntrun timp mai s,nt, mai
duhovnicesc dect cel obisnuit- #ceast sptmn de rscruce este cuprins 'ntre /uminica
.n,ricosatei Iudecti si /uminica I!"onirii lui #dam din Rai-
$e ascunde ,r 'ndoial 'n aceast rnduire un 'nteles duhovnicesc, asupra cruia se cade s
!bovim o clip- Iudecata din urm va ,i cea mai mare si ultima srbtoare duhovniceasc a
lumii noastre- Ea va ,i cu adevrat si dea dreptul pra!nicul lui /umne!eu, !iua Fiului
Omului, cu care se va s,rsi istoria-
/impotriv, duminica ce vine pomeneste i!"onirea lui #dam din Rai, prima !i a omenirii de
sub pcat, 'nceputul istoriei ce ne cuprinde 'nc- .nti ni se pune 'nainte s,rsitul lumii, pentru
c st 'n ,irea vietii duhovnicesti s se 'n"ri3easc mai mult de acest capt al vremilor, de unde
'ncepe odihna vesnic 'n /umne!eu- #poi ni se aminteste 'nceputul nostru, pcatul si
neascultarea ce nea i!"onit din Rai, ca s ne aducem aminte c cele pe care le vedem sunt
trectoare si c rostul omului este s rscumpere pcatul ,irii si s lupte pentru restabilirea
!idirii 'n prima ei stare, paradisiac-
.ntre aceste dou stri duhovnicesti pedeapsa i!"onirii din Rai si 'n,tisarea la
.n,ricostoarea Iudecat se des,soar toat lupta pentru i!bvirea noastr- Timpul dintre ele
nea ,ost dat ca s ne ridicm iarsi de unde am c!ut si s ne re'ntoarcem 'n /umne!eu, de
unde neam desprins- Che!sia acestor adevruri este tocmai .nvierea /omnului, ce ne
asteapt la captul Presimilor-
=remea s,ntului si marelui post ni se deschide ast,el ca o supra,ireasc prescurtare a celor
mai 'nalte 'ntelesuri si ,apte duhovnicesti- 2ndul la Iudecata =iitoare ca si semni,icatia
urmtoarelor duminici ale Triodului ne aduc aminte de sin"ura cale a mntuirii; de la cderea
celui dinti #dam, printele omului, trebuie s ne ridicm la .nvierea Celui deal doilea
#dam, <ristos /umne!eu, Fiul Omului-
/ac orice crestin este dator s urme!e (ntuitorului 'n toat viata lui, cu att mai mult
monahul si mai cu seam 'n acest timp al Presimilor e obli"at s 'ntelea" si s ia asupr
si crucea mntuitoare a /omnului Iisus <ristos- Este obli"at s 'ntelea" c 'ntre" sensul
crestinismului si toat slu3irea monahismului const 'n aceste trei ,apte; s iei asupra ta rul
care este 'n lume, s mori cu acest ru prin desptimirea de sine si s re'nvie!i 'n curtie-
Pentru toate aceste slu3iri este cu deosebire prielnic rstimpul de pocint si de cunoastere de
sine al marelului post-
Toate 'nvtturile pre!entate 'n seara aceasta pe care cu nevrednicie leam adunat din
scrierile Bisericii sunt ,oarte "reu de 'mplinit pentru noi, monahii vremurilor de acum- $I
cerem 'ns cu umilint a3utorul Bunului /umne!eu, iar El ne va 'ntri ca s putem ,i ct mai
aproape de trirea acestor ,rumoase 'nvtminte si ca s ne putem 'nsusi chemarea de ,oc
'n,ricosat si mntuitoare cu care ,iul tunetului pecetluieste deopotriv $,nta $criptur si
inimile noastre;
BB#minD =ino, /oamne IisuseDBB-
786?, con,erint tinut la 'ntlnirile Ru"ului #prins

Sapte ndemnuri pentru a gsi calea adevrului
(ai 'nti suntem datori a ne aminti pururea de /omnul /umne!eu, ca s ne bucurm de
nde3dea 'n El, urmnd ,ericitului /avid care !icea despre sine; BB#dusumiam aminte de
/umne!eu si mam cutre muratBB 0Psalmi >?, @1-
#l doilea lucru la care suntem chemati s meditm sunt patimile lui <ristos, pentru ca si noi
s su,erim toate cu bunvoint pentru El- Este bine s ne "ndim cu serio!itate cum Fiul cel
vesnic al lui /umne!eu $a cobort din 'nltimile ceresti, $a 'ntrupat, iar 'n cele din urm a
,ost 'nltat pe cruce 'n acest Trup $,nt- Prin toate acestea nea deschis cu pace .mprtia de
$us- $ia vrsat prea scump $n"ele $u pe pmnt si nea deschis prin aceast 3ert, cale spre
(untele lui /umne!eu, spre a ,i acolo 'mpreunlocuitori cu 'n"erii-
Este ,oarte important de asemenea s avem o cu"etare smerit si s ne recunoastem propriile
patimi- .n acest ,el vom dobndi a3utorul lui /umne!eu pentru a ne putea 'ndrepta-
Cci, dup cuvntul Printilor Bisericii, BBcine 'si simte pcatele este mai bun dect unul care,
prin artarea sa, este de ,olos lumii 'ntre"i- $i cine sa 'nvrednicit s se vad pe sine asa cum
este, e mai bun dect unul care sa 'nvrednicit s vad 'n"eriBB-
.n al patrulea rnd, este bine s cu"etm la ceasul s,rsitului nostru, ca s ,im totdeauna
pre"titi pentru el- Toat 'ntelepciunea omului st 'n "ndul la moarte- /e aceast !i sau
cutremurat si se cutremur chiar si marii 'nvtati ai tuturor timpurilor-
#poi, este ,olositor s avem tot timpul 'n ,at Eiua Iudectii- #tunci cerul si acest pmnt vor
trece si vor iesi mortii din morminte si toate ,aptele oamenilor se vor 'nvedera- Toti vor sta la
,el 'naintea 3udectii lui <ristos, BBcci nimic nu este acoperit care s nu ias la iveal si nimic
ascuns care s nu a3un" cunoscutBB 0(atei 7&, %?1- )umai pcatele curtite mai 'nainte prin
pocint si spovedanie le va acoperi /omnul la aceast 3udecat-
#l saselea cu"et pe care 'l "sim des exprimat 'n $,nta $criptur si 'n scrierile $,intilor
Printi este teama de chinurile iadului- /espre acestea proorocul Isaia spune; BBviermele lor nu
va muri si ,ocul lor nu se va stin"eBB 0Isaia ??, %61- =iermele este constiinta celor a3unsi 'n iad,
cci cei osnditi 'n acest loc vor cunoaste c su,er asemenea chinuri pentru ,aptele lor-
.n al saptelea rnd este bine s avem pururea 'n minte viata vesnic, ca s dorim a a3un"e
acolo unde s,intii mostenesc bucuria 'ntru <ristos, ,ericirea de unde a ,u"it su,erinta si ,rica-
Cu aceste sapte cu"etri su,letul celui drept se apr de diavol si cu ele poate sl 'nvin" pe
vr3masul mntuirii noastre- )econtenita amintire a acestora si mai ales cu"etarea la
/umne!eu ne ,ac s: iubim mai mult dect toate- Iar prin a3utorul si puterea $a, dup veacul
acesta, .l vom putea iubi 'n veci cu 'n"erii, cu arhan"helii si cu toti s,intii- #min-
)nvierea
.ntrun an, de Pasti, ,iind 'n 'nchisoare am simtit bucuria .nvierii si a ru"ciunii mai pro,und
dect 'n libertate-
:a srbtoarea .nvierii timpul parc se opreste si credinciosii au alte chipuri, sunt mai
luminosi- #tunci poti tri aproape deplin aceast nval a dra"ostei- Toat natura este plin de
harul .nvierii- /ac suntem cu adevrat pre"titi pentru acest pra!nic al pra!nicelor, ,irea
noastr se deschide si simtim cum /umne!eu este deschis total ctre noi prin iubirea $a-
''Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
Cel ale Crui urme se vd pe plaja
stelelor
La trmul lui Dumnezeu
A venit ntr-un grunte si acolo
ntre pustiul mic si pustiul apei su
mslini
a !ost rstignit"
Lumea nu are dec#t o singur justi!icare - $nvierea%''
Fra"ment din .nvierea, de /aniel Turcea

'rima grupare studenteasc crestin
0---1 2ruparea studentilor crestini din #tena sa ,cut cunoscut nu numai 'n #tena si 2recia,
ci 'n tot Imperiul Roman- Faima lor se rspndise pretutindeni- $tudentii care veneau aici din
toate prtile Imperiului vorbeau, mer"nd 'n locurile lor natale, despre activitatea "ruprii-
/esi"ur, "ruparea studentilor crestini sa ,cut att de cunoscut datorit lui =asile si 2ri"orie
0este vorba de $,ntul =asile cel (are si $,ntul 2ri"orie de )a!ian! 'n anii de studentie din a
doua 3umtate a secolului al I=lea n-red-1- #cestia iau dat putere spiritual si strlucire-
/atorit celor doi, toti siau 'ntors privirile asupra "ruprii, unii pentru a o admira crestinii ,
altii pentru a o invidia p"nii-
#tt de mult iau impresionat 2ri"orie si =asile pe pro,esorii si cole"ii lor, 'nct cei doi au
dobndit 'n lume o ,aim asemntoare celor mai vestiti pro,esori din #tena-
Constituirea "ruprii studentilor crestini a avut e,ecte bine,ctoare asupra membrilor
acesteia- Tinerii studenti crestini a3unseser 'ntrun oras care rmsese centrul idolatriei- )ici
un oras nu mai pstra att de puternic viata idolatr ca #tena- Oriunde ar ,i iesit cineva 'n
#tena, se a,la 'ntro pdure de statui ale !eilor si demonilor- Orice "rupare social ar ,i
cunoscut, 'ntlnea distractii si des,tri materiale-
=iata aceasta 'si "sea spri3inul si 'n pro,esorii p"ni, care adeseori se a,lau 'n primele locuri
la ritualurile p"ne 'n temple sau 'n locuri deschise, chiar si pe drumuri- Cu alte cuvinte,
multi pro,esori erau initiati ai !eilor si ai reli"iilor p"ne- =iata social constituia iarsi,
pentru studentii noi, o permanent provocare spre libertina3, spre o viat usoar- $tudentii
crestini 'ncercau s se opun atractiei p"nismului si a imoralittii- $e 'ntruneau, discutau si
'naintau 'n cele duhovnicesti- Pentru a evita modul de viat imoral, trebuia s cultive un alt
mod de viat, plcut si virtuos- 0---1
Prietenia dintre =asile si 2ri"orie era admirat de 'ntrea"a comunitate academic atenian-
/rumurile lor erau dou; cel care conducea la putinele biserici crestine si cel care ducea la
scoal-
$telianos Papadopoulos,
=ulturul rnit =iata $,ntului 2ri"orie Teolo"ul


'ostfat
*$ nu uitati, oameni buni, c am plecat cu su,letul curat si c am murit din prea mult
dra"osteD $ nu credeti cumva c
nam stiut ce ,ac4 toti am stiutD $i, cteodat, cnd clcati mai apsat, amintitiv c pmntul
acesta se spri3in pe piepturile noastre-+
sora martirului /ra"os (ladinovici
0%& de ani, omort 'n decembrie 78981 ,
vorbind 'n numele lui
.n toamna anului %&&7, ctiva tineri iam ,cut o vi!it domnului academician =ir"il Cndea-
Cu aceast oca!ie iam relatat despre intentia noastr de a edita o carte care s reuneasc o
bun parte din cuvintele de ,olos pe care printele arhimandrit $o,ian Bo"hiu lea adresat
tinerilor 'n cadrul 'ntlnirilor or"ani!ate de #sociatia $tudentilor Crestini Ortodocsi Romni
0#$COR1- /omnul pro,esor nea s,tuit atunci s adu"m la cuprinsul acestei scrieri si o
mrturie re,eritoare la experienta pe care au acumulato 'n acest mediu misionar studentesc
unii dintre membrii repre!entativi ai asociatiei-
/omnia sa a accentuat ,aptul c o ast,el de mrturie nu trebuie s se piard, ea putnd s
devin peste multi ani ,oarte util- Printele $o,ian, a,lnd despre o asemenea propunere, a
'ncuviintat s scriem o post,at care, plecnd de la problemele cu care neam con,runtat 'n
#$COR, s pre!inte niste conclu!ii ct mai practice pentru tinerii ce doresc s se apropie de
Biseric-
= 'ntrebati, probabil, care este le"tura dintre s,aturile printelui staret si ,rmntrile ascor
istilor- Rspunsul este simplu; printele $o,ian Bo"hiu a ,ost pn 'n 7889 unul dintre cei mai
importanti povtuitori duhovnicesti ai tinerilor din #$COR Bucuresti- .n aceast post,at vom
pre!enta ,elul 'n care am 'ncercat s aplicm 'n viata asociatiei 'ndemnurile printelui, precum
si problemele de care neam lovit 'n acest demers-
Putem spune c aceast carte ne pre!int, poate, cel mai bine calea pe care au dorit s se
mentin tinerii din #$COR, dup 788&-
.n acea stare de har, de e,ervescent spiritual care predomina 'n societatea romneasc
imediat dup 7898, n!uiam cu totii s continum, 'ntrun duh de sinceritate si 3ert,, lucrarea
'nceput de tinerii martiri din decembrie- Fr s,atul permanent al printelui $o,ian, credem
c nu am ,i 'ncercat s ne asumm la nivelul nostru, studentesc aceast linie de echilibru si
deschidere duhovniceasc, ce 'mbin armonios credinta practic cu apro,undarea 'nvtturii
bisericesti, ,apta cu ru"ciunea si care 'si are ori"inea 'n *veacul de aur al ortodoxiei
romnesti+, cum numea )ichi,or Crainic epoca $,ntului Paisie =eliciJovsJi-
Ca un ,ir ne'ntrerupt, in,luenta paisian a a3uns la mnstirea Optina din Rusia, iar de aici sa
re'ntors pe pmntul romnesc prin ieromonahul Ioan Mul'"hin, duhovnicul att de iubit al
printelui $o,ian- .n acest ,el neam 'mprtsit si noi, dup putint, din duhul care a 'nsu,letit
re'nnoirea isihast romneasc din secolul al 5=IIIlea- #bia mult mai tr!iu 'ns aveam s
constienti!m importanta acestei ,iliatii duhovnicesti-
Filocalia 'n mediul studentesc
Gna dintre problemele ,oarte importante care sau pus 'n #$COR, 'ncepnd cu 7886 cnd au
avut loc primele 'ntlniri la nivel national , a ,ost cum sar putea sinteti!a cel mai bine
orientarea spiritual pe care trebuie s o aib studentii crestini care doresc s ,ac misiune 'n
cadrul acestei or"ani!atii- /up multe discutii, am c!ut cu totii de acord s 'nscriem 'n statut
ceea ce am considerat a ,i mesa3ul cel mai actual si mai necesar al "eneratiei noastre; scopul
asociatiei este promovarea 'n mediul universitar a credintei ortodoxe, 'n duhul ,ilocalic
redescoperit de printele pro,esor /umitru $tniloae-
$a 'nteles atunci c 'ncercarea de a ne asuma 'nvttura Bisericii, avnd ca model viata si
scrierile Printilor ,ilocalici, este calea renasterii duhovnicesti a neamului romnesc-
#ceast 'ncercare de a mer"e pe calea ,ilocalic, le"turile statornice cu marii duhovnici,
precum si lucrarea mrturisitoare 0,r nici un interes personal1 a celor care sau implicat cu
dra"oste si hotrre 'n asociatie, toate acestea au ,cut ca #$CORul s rmn prin purtarea
de "ri3 a lui /umne!eu o pre!ent vie, cu un mesa3 aparte pentru studentii din mai multe
centre universitare-
Cum sa o"lindit orientarea ,ilocalic 'n viata luntric a or"ani!atieiC
Este ,oarte "reu s descrii starea de har, comuniunea si vioiciunea spiritual pe care au simtit
o 'n #$COR multi dintre cei care au avut rbdarea si puterea s se implice ctiva ani cu
serio!itate 'n activittile asociatiei- $imteai 'n permanent a3utorul lui /umne!eu dac druiai
totul- $imteai ,irescul, bucuria si ,rumusetea nebnuit a relatiilor personale- $imteai c teai
implicat 'ntro experient spiritual 0putin cam neobisnuit pentru unii cole"i de "eneratie1 'n
care se 'mpletesc armonios sinceritatea tinerilor cu 'ndrumrile duhovnicilor si 'n care esti
,oarte liber ,iind 'n ascultare-
O sans cu totul deosebit pentru membrii or"ani!atiei a ,ost 0si este1 ,aptul c 'n #$COR se
'ntlneau tineri de la toate ,aculttile, care erau preocupati de problemele credintei-
$chimburile de experient aprute cu aceste oca!ii, dialo"urile, mrturisirea propriilor
,rmntri, toate alctuiau un univers dinamic din care ieseai ,oarte 'mbo"tit-
Calea ,ilocalic sa concreti!at pentru noi si 'n conclu!iile directe privitoare la viata
su,leteasc la care a3un"eam 'n urma misiunii practice ,cute cu binecuvntare- =om da un
sin"ur exemplu; din experient am observat c biruinta cea mai "rea 0dar si cea mai
,olositoare1 a credinciosului este aceea de a recunoaste 'n primul rnd 'n ,ata lui /umne!eu
si a propriei constiinte c a "resit- #cest lucru este a,irmat de ctre Printii Patericului atunci
cnd ne arat c cea mai si"ur cale a mntuirii pentru tot omul este BBa se prihni si a se
de,ima pe sine totdeaunaBB-
.n mod inerent, drumul cutrilor ascoriste a ,ost presrat si cu "reseli, de!ilu!ii, cderi si
ispite- Chiar si din acestea 'ns puteai s iesi 'ntremat su,leteste, dac 'ti asumai de,icientele,
dac renuntai la propriul tu or"oliu si te lsai purtat de mna lui /umne!eu- #tunci reali!ai
c ,r ast,el de 'ncercri nu se poate a3un"e pe calea #devrului si a vietii vesnice-
Pentru cei din exterior #$CORul putea prea o poe!ie, 'ns cnd 'ncepeai s ptrun!i 'n
,rmntrile cotidiene ale or"ani!atiei, 'ti ddeai seama c era vorba de o lucrare misionar
care se 'ndeplinea ,oarte "reu, cu multe sacri,icii- Reali!ai c numai cernd struitor si
permanent a3utorul lui /umne!eu, puteai mer"e mai departe-
Prin iconomie dumne!eiasc, prindeai putere v!ndui pe tinerii care mrturiseau c
pelerina3ele noastre, colindele 'n spitale sau con,erintele de la *$erile ,ilocalice+ iau a3utat s
descopere senintatea vietii crestine si s scape de anumite patimi-
)e 'ntlneam uneori cu ,osti studenti pe care nui remarcaserm pn atunci, dar care ne
spuneau c unele din actiunile #$CORului au ,ost pentru ei o adevrat scoal
duhovniceasc care lea schimbat cursul vietii, determinndui s se spovedeasc pentru
prima dat, s se 'nscrie la Facultatea de Teolo"ie, s renunte la Lo"a, la secte sau la mu!ica
rocJ etc-
#r mai ,i multe de istorisit--- #du"m doar multumirea noastr adresat ierarhilor si
duhovnicilor care au spri3init cu adevrat or"ani!atiile de tineret ale Bisericii- Contactul direct
cu acesti printi a 'nsemnat pentru multi tineri o limpe!ire decisiv a propriei lor existente-
$e s(a pierdut entu!iasmul de la 0evolutie#
Pentru un tnr care se a,l 'n anii studentiei la 'nceputul mileniului al treilea, cele spuse pn
aici 'i pot prea niste relatri de acum cel putin patrucinci decenii- .n doar 7&7% ani lucrurile
sau schimbat mult 'n 'ntrea"a societate- /e la an la an misiunea crestin 'n mediul studentesc
se ,ace parc tot mai "reu, ,iindc la nivel "eneral romnii siau pierdut mult din entu!iasmul
si su,lul tineresc care 'i anima 'n primii ani de dup 788&-
Cau!ele acestei scderi spirituale se pot "si si 'n plan politic, economic sau social- .ns cele
mai importante explicatii ale acestei ne'mpliniri romnesti sunt cele de ordin duhovnicesc-
.ntro discutie avut cu printele $o,ian, Prea Cuviosia sa nea atras atentia asupra ,aptului c
lipsa de smerenie si de pocint autentic care exist ast!i la 'ntre"ul popor, nea adus pe toti
'n aceast stare- $ ne amintim numai de absenta cintei ,at de milioanele de crime ,cute
prin avorturi imediat dup Revolutie- $au s ne "ndim la totala 'mpietrire a multora dintre
cei care 'n ultimul deceniu au participat 0sau particip1 la 3a,urile uriase din economia
romneasc-
.n contextul descris mai sus lucrarea #$CORului este mult mai anevoios de 'mplinit acum 'n
comparatie cu perioada anilor 788&788A- Totusi nu trebuie uitate cuvintele /omnului nostru
Iisus <ristos, Care ne 'ndeamn sI cerem a3utor, pentru a depsi neca!urile si "reuttile ce
par de ne'nvins; *:a oameni aceasta este cu neputint, la /umne!eu 'ns toate sunt cu
putint+ 0(atei 78, %?1-
Revenind la 'ncercarea asumrii practice de ctre tinerii din #$COR a mesa3ului Filocaliei,
trebuie spus c 'n acest demers neam v!ut con,runtati 'n special la nivelul mentalittilor
cu tot ,elul de ispite pe care a trebuit s le depsim, 'nvtnd din s,aturile duhovnicilor
'ncercati si din propriile "reseli- /espre aceste tendinte deviante de la 'nvttura crestin pe
care leam 'ntlnit 0pietismul, !elotismul, intelectualismul, ecumenismul ru 'nteles1, ca si
despre alte sase probleme pe care a trebuit s le lum 'n considerare, vom vorbi 'n continuare,
,r s avem pretentia c dm lectii cuiva- /orim doar s 'mprtsim si altor tineri cte ceva
din propria noastr experient, avnd nde3dea c rndurile urmtoare 'i vor interesa pe toti
cititorii-
'ietismul
.n cartea *Ortodoxie si Occident+, teolo"ul si ,iloso,ul "rec Christos Oannaras a,irm c
*pietismul este rsturnarea adevrului Bisericii- /ac adevrul Bisericii repre!int un mod de
existent 'n comuniune, 'nseamn a ,i 'n comuniune de iubire, atunci antipodul acestui mod
de existent este acela de a tri ca individ, a ,i ca individ- /in acest punct de vedere,
pietismul, care d prioritate virtutilor individuale, se situea! la antipodul vietii si realittii
Bisericii 0---1- Trim un mod de viat occidental si, 'n acelasi timp, vrem s ,im ortodocsi-
#dic, trim cu civili!atia pe care pietismul a produso si vrem, 'n acelasi timp, s ,im ,iinte
ecle!iale, adic s vietuim 'n comunitatea de iubire a Bisericii-
#cesta e motivul pentru care am vorbit de schi!o,renie- /ac a3un"em s avem constiinta
acestei schi!o,renii, cred c se 'ntre!reste o sperant- #cum situatia este ,oarte di,icil,
pentru c pietismul domneste aproape peste tot+- #m dat acest citat pentru a ne da seama c
notiunea de pietism cuprinde mai multe semni,icatii dect pare a avea la prima vedere-
(ai departe ne vom re,eri doar la ,elul cum am perceput noi aceast ispit, ,iind 'n contact
direct cu tineri de la di,erite ,acultti- :a 'nceput am respins doar sentimentalismul ie,tin
echivalat de obicei cu pietismul prin care se promova tabloul reli"ios 'n locul icoanei si
corala 'n locul mu!icii psaltice-
#poi din lucrarea practic misionar am observat c pietismul se mai caracteri!ea! prin cel
putin una din urmtoarele trei 'nsusiri; individualism, incapacitatea de a sesi!a esentialul si
risipirea 'ntrun sentimentalism nerealist, i"norant, superstitios si dulcea"-
Putem spune c suntem pietisti si atunci cnd observm 'n viata noastr reli"ioas alte
simptome, precum; 'ncptnare or"olioas, i,ose de trire *autentic+, mimarea comuniunii,
duhul contra!icerii, obsesia amnuntelor, con,u!ia valorilor si a planurilor 0'n sensul de
ne'ncadrare corect a unei probleme1, arti,icialitate spiritual datorat si abu!ului de termeni
sau s,aturi duhovnicesti, bnuial cronic, ,ormalism al "esturilor bisericesti, !pceal si
lips de coerent, nesinceritate bine camu,lat, instabilitate duhovniceasc 0ce ne ,ace usor
manipulabili tocmai de ctre cei care nu triesc 'n duh ortodox1, activism misionar sau
dimpotriv pasivitate ,r discernmnt, super,icialitate, stilul contradictoriu si sucit,
dulce"rii si superstitii de orice nuant, i"norant su,icient siesi unit cu prerea de sine,
ne'ntele"ere a ,elului cum trebuie 'mpletit dra"ostea cu ,ermitatea si neputint de a vedea o
problem 'n ansamblul ei- /e obicei pietistii rmn cu o idee ,ix, pe care nu o pot schimba
ani dea rndul-
)eam oprit cu struint asupra unora dintre trsturile pietismului din cau!a nocivittii pe
care acesta o are asupra vietii crestine de ast!i, nu numai 'n cadrul unor or"ani!atii
misionare- 2ndirea pietist poate ,i si un revers la dimensiunea ideolo"ic si impersonal a
societtii moderne, ,iind boala su,leteasc a omului cesi doreste s aib o viat reli"ioas, dar
cruia nui este 'nc clar ce 'nseamn acest lucru-
/intro perspectiv realist, putem spune c ma3oritatea persoanelor care descoper Biserica
si doresc s se apropie de ea trec, 'n devenirea lor spiritual, printro etap caracteri!at de
pietism4 el poate 'mbrca diverse ,orme, de la cele usor sesi!abile, pn la cele pro,und
patolo"ice, de tip sectar-
.ntro asociatie ,ormat 'n "eneral din tineri ,r experient duhovniceasc, care se deosebeau
de ceilalti cole"i ai lor printrun anumit "en de lucrare mrturisitoare, aceast rtcire putea
,oarte usor s ia amploare- /atorit 'ns s,aturilor printilor duhovnici, a ascultrii de ierarhie
si mai cu seam prin iconomia lui /umne!eu vdit si 'n mustrrile pe care le primeam, cu
sau ,r dreptate, de la cei din 3ur credem c am reusit, cel putin la nivelul ma3orittii
actiunilor asociatiei, s ,im p!iti de aceast ispit- :a nivelul vietii duhovnicesti personale,
sperm c Bunul /umne!eu ne va a3uta mereu pentru a putea vedea unde "resim si pentru a
ne putea 'ndrepta-
6elotismul
Re,eritor la problema !elotismului este necesar s rememorm putin momentul 'n care sa
decis rsti"nirea (ntuitorului- Pontiu Pilat a pus 'n ,ata multimii iudeilor urmtoarea
alternativ; s elibere!e pe /omnul Iisus <ristos sau pe Baraba, cel ce ,usese 'nchis 'mpreun
cu o seam de r!vrtiti *care 'n rscoal svrsiser ucidere+ 0(arcu 7A, >1- Evreii
de!lntuiti au pre,erat s ,ie liber !elotul Baraba cel care, 'n asteptarea lui (esia, apra
:e"ea veche cu arma 'n mn 'n locul Celui care era chiar *'mplinirea le"ii+ 0Romani 7@,
7&1- Orbirea !elotist ia 'mpins atunci pe iudei att de departe 'nct au stri"at cu acele
'n,ricostoare cuvinte; BB$n"ele :ui asupra noastr si asupra copiilor nostriDBB-
/e ce am dat acest exempluC .ntruct exist o cate"orie de crestini care mer" pe aceast linie
!elotist a unui puritanism militant, 'ns, neavnd dreapt socoteal, pun 'naintea dra"ostei
sabia le"ii si a drepttii, ,cnd ast,el ca rvna lor pentru credint s ,ie con,iscat de diavol,
care o 'ndreapt 'n cele din urm 'mpotriva /omnului Iisus <ristos- Tot la ,el sa 'ntmplat 'n
ca!ul lui Baraba si a altor conationali de ai si, care mer"nd dup litera le"ii, iar nu dup
duhul dra"ostei nu :au recunoscut pe (esia, pe care .l asteptau cu 'n,ri"urare de atta timp-
Eelotistii sunt activi si bine intentionati- Ei vor s apere crestinismul, 'ns, din cau!a stilului
lor exaltat, r!vrtit, 'ncrncenat, repe!it si 'ncremenit 'n clisee, mai ru 'ncurc lucrurile- Prin
actiunile lor nechib!uite tre!esc reactii adverse ,oarte cate"orice si ast,el a3un" s ,ac
deservicii Bisericii pe care vor s o slu3easc-
#cestia promovea! 'n "eneral o atitudine care ,avori!ea! concentrarea pe exterioritate 'n
detrimentul interiorittii, o asemenea stare ,iind vi!ibil 'n dorinta lor de a ,ace 'n primul rnd
schimbri po!itive 'n 3ur, iar nu 'n propriul su,let- Credinciosii cu o "ndire !elotist sunt
oricnd "ata s tin lectii celor cu care se 'ntlnesc, ,iindc ei oricum BBse pricepBB s aborde!e
aproape orice tem-
Eelotistii observ ,oarte usor unde "resesc ceilalti, dar mai "reu unde "resesc ei- /e
asemenea, ei nu constienti!ea! ,aptul c exa"erarea si orice ,el de teribilism sunt o ,orm de
a 0te1 minti 0de alt,el, acestia sunt ,ermi convinsi c toate verdictele pe care le dau 'n aproape
orice problem sunt BB,oarte si"ureBB, BBde,initiveBB si BB'n deplin cunostintBB1- /esi pot s sustin
cu 'ndr3ire unele adevruri teolo"ice, istorice sau de alt natur, ne,iind 'ns atenti la
dimensiunea duhovniceasc a vietii, a3un" totusi s produc de!binare sau certuri-
Eelotistii, de obicei, nu 'ntele" si mai ales nu simt 'n pro,un!ime ,aptul c pe un crestin
trebuie sl interese!e 'n primul rnd dreptatea prin iubirea si voia lui /umne!eu, iar nu
dreptatea dup mintea omeneasc sau re,orma social ori bisericeasc- .n unele ca!uri, acestia
nu anali!ea! cu atentie dac 3ert,a pe care sunt dispusi s o ,ac pentru binele obstesc este cu
adevrat 'ntemeiat pe ascultarea de /umne!eu, dac este cu adevrat plcut lui /umne!eu-
Eelotismul este o reactie super,icial 0dar care poate prinde usor la tineri1, aprut 'n urma
constatrii cresterii vi!ibile a lucrrilor male,ice 'n lumea contemporan- Problema la care
trebuie s meditm se re!uma 'ns la urmtoarea 'ntrebare; militantismul ortodox este acelasi
lucru cu calea duhovniceasc a $,intilor PrintiC Cu alte cuvinte, demascarea a"itat a
racilelor socialbisericesti este acelasi lucru cu asumarea rului din lume ca avndusi i!vorul
principal 'n propriile mele pcateC
.n conclu!ie, putem depista 'n noi 'nsine tendinte !elotiste 'n cel putin trei ca!uri;
7- atunci cnd ne propunem cu o 'n,umurare !"omotoas lucruri mult mai mari dect putem
duce4
%- atunci cnd ,acem con,u!ia 'ntre a ,i activ si ,oarte hotrt 'n virtutea unor principii moral
civice, si a avea o lucrare ,erm pentru si 'ntru <ristos4
@- atunci cnd abordm ostentativ problemele credintei, dar ne lipsesc blndetea si modestia,
care 'si au i!vorul 'n ru"ciunea curat-
Este ,oarte "reu, atunci cnd esti tnr, cnd esti plin de ardoare si dinamism, dar esti lipsit de
,rna dreptei msuri, s nu aluneci 'n aceast ispit- Ceea ce stim 'ns cu si"urant este c
ru"ciunea sincer si bunvointa, smerenia si dra"ostea, clu!ite de duhovnic prin
spovedanie, sunt pave!e si"ure 'n biruirea acestui vr3mas al mntuirii-
2ntelectualismul
Cu toate c din #$COR ,ac parte studenti de la diverse ,acultti, care au prin urmare un
ori!ont cultural mai lar" dect cel reli"ios, ispita aceasta a intelectualismului a unui
crestinism livresc, rational, abstract, su,icient siesi a marcat putin viata asociatiei noastre-
#cest lucru sa datorat, poate, ,aptului c ma3oritatea tinerilor care sau apropiat de Biseric
dup 788& si au intrat 'n #$COR au ,cut aceasta nu 'n urma unui demers intelectual, pur
rational, ci ca un rspuns la o chemare tainic a lui /umne!eu, mani,estat 'ntro sete
neostoit de reli"ios, de sens si adevr- $i dintre noi am ,ost totusi ctiva care am avut la
'nceput tendinte intelectualiste si o vi!iune pur culturalist asupra crestinismului- Odat 'ns
cu inte"rarea noastr 'n #$COR, sa produs simultan si o 'mbrtisare treptat a teolo"iei
practice ce presupune 'n primul rnd participarea la slu3bele Bisericii, mentinerea le"turii cu
mnstirile si cu marii duhovnici, spovedania re"ulat si constienti!area propriilor neputinte
'n lucrarea de mrturisire a adevrului crestin 'n ,ata cole"ilor de "eneratie-
#u existat de asemenea in,luente intelectualiste mai ales la ,ilialele care erau 'n contact direct
cu crestinismul apusean, prin 'ntlnirile ecumenice-
=orbind 'n "eneral despre intelectualism "ndul ne duce 'n primul rnd la intelectualii care nu
doresc s cunoasc pn la capt 'nvttura si trirea crestin, 'n multe situatii acestia avnd o
vi!iune ,ormalist, abstract si criticist 'n ceea ce priveste viata Bisericii- Pentru asemenea
crestini se potrivesc ,oarte bine cuvintele (ntuitorului; BBCum puteti voi s credeti, cnd
primiti slav unii de la altii, si slava care vine de la unicul /umne!eu nu o cutatiCBB 0Ioan A,
661-
Totusi, prin intermediul #$CORului sa putut observa destul de usor c exist si multi
intelectuali tineri care, atunci cnd simt c 'n ,ata lor se a,l un interlocutor sincer si serios,
mani,est 'n mod ,iresc o deschidere ,oarte mare ,at de trirea crestin-
/e aceea trebuie s recunoastem c, 'n unele ca!uri, asa cum remarca printele /umitru
$tniloae, *nu densitatea 'n elementele proprii ,ace teolo"ia nea"reat de intelectuali, ci
pre!entarea ei 'n clisee stereotipe, ,r adncire personal, ,r trecerea ei prin intimitatea
su,leteasc a teolo"ului, de unde s se 'mbrace 'n do"oarea convin"erilor+-
/in experient putem si noi spune c cele mai subtile in,luente intelectualiste asupra tinerilor
din #$COR au venit, 'ntrun mod oarecum neasteptat, chiar din partea unora dintre cei care,
studiind teolo"ia 0,r a ,i anume interesati deBBdo"oareaBB vietii duhovnicesti1, o priveau mai
mult ca o ,iloso,ie captivant dect ca o 'nvttur mntuitoare-
Pentru asemenea persoane a pre!enta teolo"ia ,r clisee 'nseamn s ai un limba3 ct mai
cutat, dar lipsit de duh, si idei moderniste, pentru a te ,ace 'nteles de oamenii de acum4
'nseamn s ,olosesti din plin in,ormatii ,iloso,ice sau stiinti,ice4 'nseamn s ,ii la curent cu
ceea ce au spus teolo"i catolici sau protestanti- Iar 'n cele din urm, ,cnd o sinte! 'ntre
toate acestea si 'nvttura traditional a Bisericii utili!nduse expresii speciali!ate si
concepte 'nalte , s le arti intelectualilor ct de actual este ortodoxia- Cu alte cuvinte,
teolo"ia devine 'n acest ,el o depnare perpetu de cunostinte, iar nu o lucrare vie de trire si
vorbire sub puterea harului-
Fr s t"duim necesitatea unei pre"tiri culturale a studentului teolo", totusi aceast
vi!iune rationalist cesi propune s cunoasc 'nvttura crestin, dar nu are ca punct de
plecare conlucrarea direct a credinciosului cu harul dumne!eiesc, ci doar niste in,ormatii,
poate ,i numit intelectualism teolo"ic- #ceasta este o tendint care apare inevitabil la toti cei
care dobndim multe cunostinte duhovnicesti, dar, din pcate, ele rmn la un nivel pur
cerebral deoarece nu 'ncercm s ni le asimilm pe toate prin trire-
Intelectualismul teolo"ic este o ispit ,oarte "reu de ocolit a 'nsusi sistemului teolo"iei
academice din aproape toate timpurile si de aceea el poate in,luenta ne"ativ viata tinerilor din
Biseric-
"cumenismul ru nteles
Problema implicrii 'n miscrile internationale ecumenice a ,rmntat ctiva ani #$CORul,
la nivel national- $tiam c cei mai mari do"matisti ortodocsi ai secolului 55 printele
/umitru $tniloae si printele Iustin Popovici au numit ecumenismul *panere!ia timpului
nostru+- /esi"ur, acestia nu sau re,erit la ecumenismul 'nteles ca dialo" sincer, de ,rtietate
si iubire, ce trebuie s existe la nivel local si personal 'ntre membrii di,eritelor reli"ii sau
con,esiuni, ,r a ,i nevoie de un cadru special ,inantat de interesele politice- )u sau re,erit
'n vreun ,el nici la 'ncrctura semantic pe care o mostenesc din primul mileniu crestin
expresiile BBortodoxie ecumenicBB 0adic universal, soborniceasc1 si BBsinod ecumenicBB 0a
toat Biserica1- /istinsii printi pro,esori au vi!at prin aceast a,irmatie 'n special
*nevinovatele+ si mai ales *apoliticele+ miscri internationale ecumenice care 'si des,soar
activitatea sub umbrela sincretist a directivelor politicomasonice-
Fr s existe o hotrre sau mcar o de!batere a membrilor ori a conducerii #$COR, printro
initiativ individual, mnat de anumite interese, asociatia noastr a devenit membr a,iliat
la Federatia (ondial a $tudentilor Crestini 0P$CF1 prin anii 788&7887- #ceast or"ani!atie
cuprindea peste 8&Q asociatii protestante si repre!entanti de tineret ai ctorva culte
neoprotestante-
Ispita 'ntlnirilor ecumenice or"ani!ate de P$CF consta 'n ,aptul c tinerilor din #$COR li
se propuneau cltorii 'n strintate, mese ,estive si alte avanta3e materiale4 ast,el c
'ncepuser de3a s apar ctiva oportunisti care voiau s ,ac *misiune+ 'n Occident si care ar
,i putut schimba orientarea asociatiei, trans,ormndo 'ntro a"entie ortodox de turism-
/incolo de ,aptul c ma3oritatea ascoristilor nu aveau vrsta si pre"tirea necesar pentru a
repre!enta Biserica Ortodox la acest tip de 'ntlniri politicoecumenice, 'nssi participarea
lor la asemenea mani,estri, compromisurile, experientele pe care le aveau 'i schimbau mult,
pn la pierderea aproape cu desvrsire a duhului ortodox- Prin urmare, la s,rsitul anului
788@, #$COR Bucuresti, pentru a 'nltura riscurile pe care le presupuneau le"turile cu
P$CF, a 'ntrerupt orice contact cu aceast asociatie- /up aceast dat, la 'ntlnirile pe tar,
o sin"ur ,ilial 0care derula multe activitti peste hotare1 sustinea, 'n mod constant,
implicarea 'n P$CF-
.n toamna anului 788A, la Bucuresti, a avut loc o Cons,tuire )ational 'n care sa hotrt s
se discute oportunitatea rmnerii noastre 'n aceast international ecumenic studenteasc-
#$COR Bucuresti a adunat o serie de materiale prin care demonstra c P$CF este o
or"ani!atie politic cu puternice tendinte sincretiste si apostate- /iscutiile au ,ost 'ncinse,
reprosndunise c nu acceptm dialo"ul 'ntre con,esiuni- Rspunsul ,iresc a ,ost c este
normal ca, mai 'nti, noi, ortodocsii, s ne cunoastem unii pe altii, s dialo"m si s a,lm
problemele cu care se con,runt ,ratii nostri ortodocsi din alte tri- Iar dup aceea putem s
depunem e,orturi pentru ai recupera att ct este posibil pe cei care au iesit din snul
Bisericii Ortodoxe Romne si au trecut la alte con,esiuni sau chiar la alte reli"ii-
Printre cele mai importante ar"umente 'mpotriva mentinerii le"turii cu aceast ,ederatie a
,ost ,aptul c 'n brosurile editate sau rspndite de P$CF se "seau tot ,elul de ciudtenii- /e
exemplu, la un moment dat, 'n *litur"hia+ ,emeilor, se spunea; */oamne, nu mai vreau s mi
te 'nchipui ca un brbat, vreau s mi te 'nchipui ca o ,emeie si s m ro" Tie+4 'n alt parte
(ntuitorul aprea cu coroana de spini si cu o ti"ar 'n "ur, iar dedesubt scria; *o nou
vi!iune asupra lui <ristos+4 'ntruna din brosurile rspndite de P$CF chiar 'n Romnia si
intitulat *Teolo"ia homosexualilor si a lesbienelor+, li se propunea tinerilor s ia le"tura cu
diversi homosexuali si lesbiene din 'ntrea"a lume---
Pn la urm sa votat, 'n unanimitate eram aproximativ A& de repre!entanti din ma3oritatea
centrelor universitare pentru iesirea din P$CF-
ASC/0(ul si unele ispite de(a dreapta
/orinta noastr de a respecta 'ntru totul predania ortodox a ,ost pndit 'n unele ca!uri de
pericolul ispitelor dea dreapta-
/e pild, exista riscul de a ,i elitisti4 adic exist pericolul de a ne considera mai buni dect
cei care nu 'ncearc si ei s urme!e linia ,ilocalic-
$au, 'ncercnd s ,acem activitti cu caracter duhovnicesc care aveau o des,surare si o
,inalitate bine calculate, se a3un"ea uneori la o institutionali!are de tip occidental, ce di!olva
tocmai vioiciunea tinereasc si relatiile personale- #dic se tindea spre o or"ani!are per,ect
'n ceea ce priveste lucrarea misionar 'n mediul studentesc, dar cteodat ne"li3am involuntar
tocmai problemele su,letesti ale celui de ln" noi-
Institutionali!area este una dintre cele mai pro,unde am"iri care poate 'mbolnvi aproape
orice aspiratie de propovduire a credintei la nivel colectiv- Ea 'mbrac multiple ,atete, dintre
care mai amintim doar promovarea cantittii 'n de,avoarea calittii duhovnicesti, precum si
,olosirea cu precdere pentru combaterea rului din 3ur a "ndirii si mi3loacelor lumesti,
atunci cnd, 'n cele mai multe ca!uri, prioritatea 0sau chiar exclusivitatea1 trebuie s o aib
armele /uhului-
Pe de alt parte, pentru a se pstra'n viata asociatiei spontaneitatea si pentru a se evita
institutionali!area si activismul, se aluneca 'n unele situatii 'ntro alt extrem; de!or"ani!are
enervant, lips de initiativ si de responsabilitti precise-
Cei care au pus su,let pentru reali!area comunittii #$COR sper ca pe viitor noile "eneratii
s aib discernmntul necesar pentru a ocoli orice ispit si pentru a mer"e pe calea de mi3loc,
calea 'mprteasc recomandat de $,intii Printi-
#r mai trebui ,cute cteva preci!ri necesare; capcanele spirituale descrise 'n aceast
post,at nu sunt pre!entate de pe o po!itie elitist, a unor credinciosi adevrati care nu au
"resit, iar acum dau s,aturi- /impotrivD
/e asemenea, este ,oarte important s 'ntele"em din aceste rnduri c trebuie s ne ,erim de
anumite boli su,letesti si nu c trebuie s 3udecm anumiti oameni-
Oricare dintre aceste tendinte deviante de la 'nvttura crestin ne pot in,luenta ,r s ne dm
seama- Gitndune cu maxim sinceritate 'n noi 'nsine si dndune seama c avem asemenea
de,iciente, ne putem 'ns 'ndrepta cu a3utorul lui /umne!eu, iar aceasta este asa cum
remarca printele )icolae $teinhardt cea mai mare minune care i se poate 'ntmpla unui om4
putem oricnd s ne 0re1venim 'n ,ire, a3un"nd la dreapta socoteal-
Criticismul ( o solutie#
Criticismul este una dintre bolile "rave ale societtii romnesti- )u am 'nteles niciodat cum
au reusit unii s scape att de repede de propriile patimi, 'nct s le rmn timp si ener"ie
pentru ai critica obsesiv pe altii si a produce de!binare la nes,rsit- /e mai multe ori lam
'ntrebat pe printele $o,ian din ce cau! suntem un popor att de de!binat- $ub di,erite ,orme,
printele nea dat acelasi rspuns; din mndrieD
Gnele persoane 'si 'ntemeia! stilul de a critica 'ncontinuu pe ideea c, procednd 'n acest ,el,
lucrurile sunt mai dinamice si putem depsi mentalitatea comunist, unde nu era voie s critici
pe nimeni, 'ntruct totul era considerat per,ect-
Pentru a ne da 'ns seama dac critica noastr este sau nu plcut lui /umne!eu este necesar,
'n primul rnd, s vedem roadele acesteia- Cnd critica noastr insistent produce tulburare 0'n
3ur sau 'nluntrul nostru1 si nu 'ndreptare, este ,oarte posibil ca ea s nu ,ie dup voia lui
/umne!eu, ci ssi aib i!vorul 'n propriul nostru or"oliu-
Cteodat este ,iresc s de!bati critic o problem, o,erind cu dra"oste si solutii- Criticismul
'ns produce o tulburare inutil, dac prin el 'ntele"em o atitudine 'ncrncenat prin care
depistm milimetric rul din 3urul nostru, din societate sau din viata Bisericii, dar nul punem
'n le"tur cu nea3unsurile din su,letul nostru- #dic nu constienti!m ,aptul c principalele
cau!e ale existentei rului care ne apas sunt propriile noastre pcate-
$,nta Biseric ne reaminteste mereu c, pentru a scpa de boala criticii delirante, ne stau la
'ndemn si urmtoarele medicamente ale spiritualittii ortodoxe; a vedea partea bun si
,rumoas a oamenilor, a ne ,rmnta numai pentru problemele care sunt 'n puterea si
rspunderea noastr, a ne concentra asupra propriilor "reseli, precum si asupra 'mplinirii unei
lucrri po!itive, 'n duhul Evan"heliei- #ceste modalitti de "ndire si actiune binecuvntate
prin experienta $,intilor Printi constituie de ,apt temelia oricrei schimbri 0,cut 'n duh
ortodox1 a vietii bisericesti- O ast,el de schimbare are marele avanta3 de a nu produce
sminteal, cci (ntuitorul ne averti!ea! ,oarte limpede; BBIar cine va sminti pe unul dintre
acestia mici care cred 'n (ine, mai bine iar ,i lui s i se atrne de "t o piatr de moar si s
,ie a,undat 'n adncul mriiBB- #ceste ultime consideratii repre!int motivatii importante
pentru ca tinerii din #$COR s 'ncerce s adopte o atitudine inspirat din BBreteta prescrisBB
mai sus, ori de cte ori ei observ nere"uli 'n interiorul Bisericii-
Trebuie spus ,aptul c 'n or"ani!atia noastr nu prea se luau 'n seam criticile nesincere
0privitoare la problemele asociatiei1, adic cele care ascundeau o alt motivatie dect cea
a,isat- /e exemplu, unii erau suprati pe noi ,iindc nu 'i invitasem niciodat s
con,erentie!e, dar, cnd ne criticau, invocau cu totul alte motive4 altii pstrau ceva
resentimente de pe vremea cnd li se tiase avntul prin #$COR, datorit oportunismului,
tru,iei exa"erate sau vicleniei de care dduser dovad-
Cei care puneam umrul s reali!m o actiune ,ceam si "reseli sau nu eram tot timpul de
acord 'ntre noi- .ns prin discutii, polemici, di,erite 'ntmplri, se re!olvau problemele
aprute, ,iindc aproape nimeni nu se supra cnd era criticat, cu dra"oste si simplitate, de un
cole", mai ales c lucrul cel mai important care nea interesat dintotdeauna a ,ost s ,acem
lucrurile dup voia lui /umne!eu si nu dup voia noastr-
.ntruct stim c nu am reusit 'ntotdeauna s ,acem ceea ce trebuie, ne cerem iertare ,at de toti
cei care sunt suprati pe noi 'ntrun ,el sau altul, ,ie din cau!a unor actiuni ale asociatiei, ,ie
din cau!a ,elului nostru de a ,i-
iata cettii
Foarte criticate au ,ost mani,estrile or"ani!atiei 'n arena socialpolitic 0desi ele nu au
constituit nici pe departe centrul preocuprilor noastre asa cum li se poate prea unora1- Gna
dintre acu!ele care ni se aduceau era ideea nerealist si 'n acelasi timp ,oarte comod
con,orm creia nu exist vreo le"tur 'ntre ,ilocalie, duhovnicie si ,aptul de a lua atitudine
,at de o "rav incorectitudine politic sau social, care vine 'ntro contradictie ,la"rant cu
'nvttura (ntuitorului- Ca si cum cel care este preocupat de ru"ciune nu se mai implic
deloc 'n viata cettii, atunci cnd, ln" el, se 'ntmpl ceva ,oarte important, care pune 'ntr
un mare pericol viata su,leteasc a semenilor si-
Bine'nteles c 'n aceast implicare este ,oarte necesar ca valorile si exi"entele duhovnicesti s
prime!e4 adic 'n primul rnd punctul de pornire al unor asemenea mani,estri s ,ie
convin"erea c Fiul lui /umne!eu $a 'ntrupat pentru al a3uta pe om s se schimbe si nu
pentru ca s re,orme!e societatea-
:a temelia unor ast,el de atitudini este necesar s existe 'n acelasi timp un anumit simt al
proportiilor si discernmnt, pentru a nu te arunca orbeste cu capul 'nainte- #ceasta mai ales
'n !ilele noastre, cnd ipocri!ia si cinismul politic au atins poate, la nivel "lobal, cotele cele
mai ra,inate din 'ntrea"a istorie a umanittii, iar ma3oritatea crestinilor ,iind intoxicati cu
attea in,ormatii ,alse nu mai 'ntele" aproape nimic din adevrata ,at a propa"andei politice
0iar cteodat nici mcar nu mai pot bnui existenta nenumratelor metamor,o!e ale
intru!iunii politicului1-
.n ceea ce ne priveste, se vede ,oarte clar acum c aproape toate mani,estrile noastre publice
de dup 788% cu privire la anumite probleme socialpolitice au ,ost per,ect 3usti,icate- =om
da un sin"ur exemplu; lupta 'mpotriva le"ali!rii homosexualittii-
Criticile adresate cu aceast oca!ie ascoristilor din partea societtii *curat+ civile au ,ost
,oarte virulente, iar unora 0chiar dintre cei care, 'n mod normal, ar ,i trebuit s ne spri3ine1 li s
a prut c am exa"erat cu actiunile noastre 'n aceast privint- .ns brosura pe care am editat
o cu aceast oca!ie si am 'nmnato oamenilor politici ca si alte initiative a avut un impact
destul de puternic, contribuind 'n mod semni,icativ la amnarea cu ctiva ani a o,iciali!rii
sodomiei, dup cum au lsat s se 'ntelea" unii parlamentari si repre!entantii de la Comisia
International a /repturilor <omosexualilor si :esbienelor- Romnia a ,ost ast,el, pentru
ctva timp, printre ,oarte putinele state europene unde se mai sanctiona penal
homosexualitatea, acest lucru ,iind atunci pentru noi o sperant c nu ne va prsi a3utorul lui
/umne!eu- #ctiunile noastre nu au ,ost 'ns su,iciente pentru a se putea stopa rul-
Pentru a ne da mai bine seama ct de BBexa"eratiBB am ,ost 'n aceast problem, vom pre!enta
pe scurt situatia la care sa a3uns 'n momentul de ,at 0iunie %&&%1-
.n privinta le"i,errii inversiunilor sexuale, lucrurile au avansat nepermis de mult, 'ntrun sens
ne"ativ- #lesii nostri, dup ce sau v!ut cu sacii 'n crut 0parlament1, au sters cu totul din
Codul Penal re,erirea la sodomie, nelsndo nici mcar la perversiuni 0ca s nu mai vorbim si
de o alt initiativ la ,el de BBbene,icBB; o,iciali!area prostitutiei1- Cu alte cuvinte, pentru prima
dat 'n istorie statul romn prins acum 'ntre ciocan si nicoval 'ncearc prin presiunea
le"ilor s pre!inte anormalitatea ca normalitate, s modi,ice constiinta poporului care de dou
mii de ani consider homosexualitatea un pcat stri"tor la cer-
Odat lsat deschis poarta rului, au 'nceput de3a s apar primele complicatii evidente- .n
toamna anului %&&7 am reusit cu totii s ne dm mai bine seama ct de BBmrinimosBB
reactionea! stpnii acestei lumi atunci cnd sunt contra!isi 'n privinta unor le"i pe care vor
s le impun 'n toate trile- #st,el, romnilor li sa adus la cunostint c $tatele Gnite au
trimis 'n Romnia un ambasador homosexual, cu tot cu amantul su- Interesant este ,aptul c,
desi ma3oritatea populatiei Romniei nu a ,ost, nu este si nu va ,i de acord cu o asemenea
anomalie, aproape nimeni nu a avut cura3ul s ia atitudine 'n mod public- Trim o epoc
'n,loritoare, de libertate si democratie, nui asaC
Continuitatea
#$cor a continuat dup 788&, 'n mediul studentesc, lucrarea spiritual 'nceput de #sociatia
$tudentilor Crestini din Romnia 0#-$-C-R-1, 'n,iintat la Bucuresti 'n 78%7- Ca un arc peste
timp 'ntre cele dou or"ani!atii studentesti se pot "si mai multe trsturi importante 'n
comun, dintre care amintim; apolitismul si 'ncercarea de a promova ortodoxia autentic prin
mani,estri culturale 0con,erinte, reviste etc-1-
/in #-s-c-R- au ,cut parte diverse personalitti care se vor impune peste ani 'n cultura
romneasc sau chiar universal, printre care se numr; (ircea =ulcnescu, 2heor"he
Racoveanu, #rsavir #cterian, Eu"en Ionescu, $er"iu Condrea, (aria /roc sau Constantin
)oica-
Ceea ce se stie mai putin este ,aptul c initiatorul 'ntlnirilor de la BBRu"ul #prinsBB, poetul
$andu Tudor, a ,ost unul dintre membrii marcanti ai asociatiei4 de alt,el, la acele con,erinte
duhovnicesti din incinta mnstirii #ntim sau re'ntlnit dup 786A o parte dintre vechii
#-s-c-R-isti, cum ar ,i scriitorul Paul $terian, cunoscutul bi!antinist #lexandru Elian sau
arhitectul Constantin Io3a- Este impresionant si ,aptul c cei doi tineri care au condus ctva
timp 'ntlnirile #-s-c-R-iste (ircea =ulcnescu si $andu Tudor aveau s 'mprtseasc, 'n
cele din urm, un acelasi s,rsit mucenicesc 'n temnitele comuniste-
:a rndul su, BBRu"ul #prinsBB a constituit una dintre cele mai pro,unde ,orme de re!istent
spiritual pe care lea dat poporul romn 'n ,ata a"resiunii bolsevice, att prin tematica
duhovniceasc abordat la aceste 'ntlniri, ct si prin importanta participantilor- #ici au
conlucrat, sub acopermntul mnstiresc, trei cate"orii sociale care au avut 'ntotdeauna un
rol cheie 'n perpetuarea valorilor romnesti; clericii 0dimpreun cu monahii1, crturarii si
studentii- .n acest sens, printele arhimandrit Roman Bra"a unul dintre ,ostii studenti care s
au ,ormat 'n acele timpuri la con,erintele de la mnstirea #ntim observa 'n 7887;
BB2uvernul comunist de la Bucuresti intrase 'n panic- $a speriat de FRu"ul #prinsF mai mult
dect de toate centrele de re!istent din Carpati- Pentru parti!ani exista pedeapsa cu
'nchisoarea si moartea- /ar ce te ,aci cu acel FcentruF din om pe care nimeni nul poate
controla si despre care :unacearsJi 'i spunea lui :enin 'ntro scrisoare; F/ac vrei sl
stpnesti pe om, ucidei intimitateaDF+-
:und 'n considerare toate cele spuse mai sus, ct si noul tip de r!boi care se duce cel putin
la nivel cultural si in,ormational 'mpotriva poporului romn, 'ncepnd cu anul 788&, se
poate 'ntele"e 'ntro alt lumin importanta pe care au avuto si o au multe din actiunile
#$CORului4 acestea vi!ea! tocmai construirea unor punti de le"tur 'ntre mediile
universitare si slu3itorii s,intiti ai Bisericii, ele situnduse 'n prelun"irea nu numai a rvnei
a-s-c-R-iste, ci si la o alt dimensiune a problematicii si ,ervoarei duhovnicesti pre!ente la
BBRu"ul #prinsBB-
.ntro discutie pe care am avuto cu printele $o,ian, re,eritoare la perioada de dinainte de
786A, Prea Cuviosia sa nea atras atentia c, pentru a ,i cu adevrat 'n continuitatea celor de
atunci, trebuie s apro,undm att viata duhovniceasc, ct si pre"tirea cultural4 dup care,
a adu"at;
BBPe vremea aceea romnii erau liberi4 acum, dup ce sau amestecat comunistii 0care au ,ost
dusmanii credintei1, lucrurile sunt ,oarte schimbate- (ulti dintre tinerii din perioada
interbelic aveau o rvn duhovniceasc aproape natural, cum este a copiilor4 parc
/umne!eu ia ridicat asa si parc El se ocupa direct de ei, mai mult dect printii lor- Parc
/umne!eu 'i pre"tea si le ddea 'ntelepciune, ca si unor tineri din vremea noastr- Tinerii de
atunci au ,ost pre"titi pentru aceast "rea 'ncercare comunismul4 sar putea ca, 'ntrun ,el,
lucrurile s se repete si 'n !ilele noastre-
:ucrul cel mai important pe care ar ,i bine sl 'nvtm din acesti peste 6& de ani de ocupatie
comunist este c trebuie s 'ncercm tot timpul s ,im buni crestini, s 'ncercm s avem mai
mult dra"osteBB-
0omnia 0eal
#m observat c de multe ori criticismul se 'mpleteste cu o vi!iune pesimist si de!armant
privitoare la verticalitatea poporului nostru, la societatea 'n care trim, la viitorul care ne
asteapt- )iciodat nu am aderat la o asemenea stare de spirit4 dar nici nu am sustinut 'n
schimb neaosismul sau vreo alt variant a nationalismului dema"o"ic-
Poate c motivul principal al apropierii noastre de ,irescul crestin si national romnesc a ,ost
tocmai cunoasterea 'n special prin intermediul #$CORului a unor romni adevrati, din
toate cate"oriile sociale- Cu purtarea de "ri3 a dra"ostei lui /umne!eu, am reusit ca prin
acesti oameni de o calitate su,leteasc exceptional s descoperim o cu totul alt lume
dect Romnia o,icial sau Romnia manualelor alternative- Pentru noi, acestia repre!int
Romnia Real si nu blciul care ni se o,er !ilnic, cu cinism si *obiectivitate+, la posturile
de televi!iune sau 'n !iare- /e aceea ne dor vicrelile de!"usttoare ale unor oameni care
cred c, lovind 'n poporul din care sau nscut, 'si re!olv propriile complexe de in,erioritate-
#devrata Romnie am 'ntlnito si 'n atmos,era ,oarte vie, realist, plin de sensibilitate,
comuniune si cldur su,leteasc din #$COR si din paraclisul studentesc ocrotit de $,ntul
)icolae- .n aceste dou medii prielnice cresterii duhovnicesti, sau le"at prietenii pentru
.ntrea"a =iat, care neau a3utat s depsim multe obstacole-
Tot aici am descoperit cu bucurie, la unii studenti din domenii di,erite, o dorint puternic si
oarecum instinctiv de a avea, laolalt cu alti tineri, o 'mpreunlucrare misionar 'n duhul
ortodoxiei autentice promovate de ctre (arii #postoli si Printi ai Bisericii, precum; $,ntul
#postol #ndrei, $,ntul 2ri"orie Palama, $,ntul Paisie =eliciJovsJi, $,ntul $era,im de
$arov, $,ntul Ierarh Calinic de la Cernica, Printele /umitru $tniloae, Printele Iustin
Popovici, Cuviosul $era,im Rose sau $,ntul $iluan #thonitul- Interesant este c unii dintre
tinerii pe care iam cunoscut simteau mai 'nti o chemare tainic spre acesti $,inti sau Printi
si de abia dup aceea le citeau scrierile-
Tinnd cont si de toate aceste realitti, "ndindune si la ru"ciunile pe care le ,ac pentru
poporul nostru martirii de la Revolutie, mucenicii din 'nchisorile comuniste si totii s,intii
acestui pmnt binecuvntat, nu 'ntele"em de ce ar trebui s ,im pesimisti, atunci cnd sensul
vietii noastre este dobndirea .mprtiei lui /umne!eu, dup cum ne spune .nsusi
(ntuitorul; *cutati mai 'nti .mprtia lui /umne!eu si dreptatea :ui+D
/mul duhovnicesc
(a3oritatea tinerilor preocupati cu adevrat de credint nu mai sunt acum impresionati de
discursurile ,rumoase- /up attea de!ilu!ii aprute 'n ultimii ani 'n societatea romneasc,
dar si pe ,ondul unei ,ebrile cutri spirituale 'n 'ntrea"a lume crestin, acesti tineri 'si
orientea! tot mai mult viata dup oamenii duhovnicesti- Fr pre!enta acestora din urm,
crestinismul ar deveni o simpl ideolo"ie colorat reli"ios, ,ariseic, activist social si
morali!atoare-
Ce s ,acem pentru a deveni oameni duhovnicestiC
$,ntul $iluan #thonitul ale crui scrieri printele $o,ian le recomand imediat dup $,nta
$criptur si =ietile $,intilor ne 'ndeamn s ascultm de preotul la care ne spovedim,
artndune c BBasculttorul care crede duhovnicului su si nu crede siesi se va tmdui
de"rab de orice vtmare su,leteascBB, scpnd mai ales de am"irea tru,iei care ne
sectuieste spiritual-
$,ntul athonit ne atentionea! de asemenea c 'n tot r!boiul pe carel ducem pentru a ne
'nduhovnici adic pentru a ,i constienti si pentru a ne elibera de patimile care !ac 'n noi ne
sunt necesare 'n primul rnd dou arme; ascultarea si smerenia-
Ce nseamn a te smeri#
$,ntul $iluan ne lmureste, uimitor de ,rumos; BB$unt multe ,eluri de smerenie- Gnul este
asculttor si se 'nvinuieste pe sine 'nsusi 'ntru toate4 si aceasta este smerenie- Gn altul se
cieste pentru pcatele sale si se socoteste un nemernic 'naintea lui /umne!eu4 si aceasta este
smerenie- /ar alta este smerenia celui care a cunoscut pe /omnul prin /uhul $,nt4
cunoasterea si "ustul celui ce a cunoscut pe /omnul prin /uhul $,nt sunt altele-
Cnd, 'n /uhul $,nt, su,letul vede ct de blnd si smerit este /omnul, atunci se smereste pe
sine pn la capt- $i aceast smerenie e cu totul deosebit si nimeni nu o poate descrie- /ac
oamenii ar cunoaste prin /uhul $,nt ce ,el de /omn avem, sar schimba cu totii; bo"atii ar
dispretui bo"tiile lor, savantii stiinta lor, ocrmuitorii slava si puterea lor, si toti ar tri 'n
mare pace si iubire si mare bucurie ar ,i pe pmntBB-
.n numele mai multor ,osti membri #$COR
Tudor Popescu, Presedinte #$COR Bucuresti 'ntre anii 788A7888
iunie %&&%, $rbtoarea Po"orrii /uhului $,nt


Simbolismul Crucii
*( bucur, iubiti tineri, c pretuiti att de mult $,nta Cruce si vreti s ridicati aceste cruci ca
un simbol al orientrii voastre 'n viat si ca o cinstire a memoriei celor care siau 'nsusit
crucea, primind moartea pentru neamul acesta- Crucea repre!int pentru noi pentru crestini,
pentru poporul care 'si ,ace semnul 'nainte de orice ,apt si la toate ru"ciunile suprema
iubire a unuia pentru altul si suprema iubire a ,iilor pentru neamul lor-
Crucea 'nsemnea! c mer"i pn la moarte, de bunvoie, pentru ceilalti- <ristos, prin cruce,
a mers de bunvoie pn la moarte pentru noi, ca s 'nvin" moartea- )umai primind crucea
de bunvoie, nu silit, ci din iubirea suprem pentru cellalt, numai asa capeti si tu viat
vesnic si te 'nalti spre desvrsire, prin unirea cu <ristos, a3utndui si pe ceilalti s ,ac
aceasta-
Crucea este semnul iubirii dintre noi si semnul iubirii lui /umne!eu pentru noi- Ridicnd
aceste cruci, mani,estati hotrrea de a v iubi neamul, de a v iubi unul pe altul, de a lupta
pentru unitatea poporului nostru pn la moarte-+
Cuvnt adresat de printele /umitru $tniloae
tinerilor din #$COR care au ridicat 'n 788@
crucile din Piata Gniversittii



Cuprins
Cuvnt 'nainte 8
$curte repere bio"ra,ice 7@
BB=oi cine !iceti c sunt EuCBB 7>
/espre ceasul neasteptat al mortii %7
/e multe ori moartea 'i prinde pe oameni nepre"titiD %@R /e ce /umne!eu nu 'n"duie s ne
cunoastem momentul mortiiC %?R Ce este bine s ,acemC %9R
=aloarea su,letului @7
$u,letul rmne o mare Tain @%R Chipul lui /umne!eu 'n om @6R BBPutem pierde orice, a,ar
de su,let, cci dac ne rmne acesta 'nc nam pierdut nimicBB @?R $untem atenti cu adevrat
la dorurile su,letuluiC @9R
.nvtturi despre smerenie 6@
#rma cea mai puternic 'mpotriva diavolului 66R Ce este smereniaC 6?R $merenia s,intilor 69R
Exemplul (ntuitorului A&R Falsa smerenie A@R Cumptarea ?7R BB)u d!nd3duiDBB ??R BBTrim
'ntro epoc ,oarte prime3duit si de aceea trebuie s ,im tari, s ,im smeritiBB >7R Cea mai
smerit ,ptur uman >?R
O scurt meditatie 96
Orbirea su,leteasc 9A
Cum apare orbirea su,leteascC 9>R )u trebuie s uitm de ochii su,letestiD 98R BB$r"uieste dar
si te pociesteBB 87R
Puterea ru"ciunii 8A
Ru"ciunea curat 8> R .mplinirea si ,oloasele ru"ciunii 7&& R Esenta vietuirii crestine 7&@ R
Ru"ciunea inimii este de mare actualitate 'n viata modern 7&9R .mprtia lui /umne!eu este
'n noi 77AR BBGnde este comoara voastr, acolo este si inima voastrBB 7%@R
Cuvinte la 'nceput de post 7@%
/reapta socoteal 7@?
Experienta ru"ciunii inimii 7@9R Printele Ioan Mul'"hin 'n Romnia- .ntlnirile de la Ru"ul
#prins 767R Capcanele ,alsei credinte 7A7R .nsusirile tririi ortodoxe 7A?R /iscernmntul-
Cum va ,i sub domnia #ntihristuluiC 7A8R Importanta duhovnicului 7?9R Credinta tinerilor
7>?R Esentialul 796R
Pre!enta $,ntului /uh 78@
$chimbarea 78>
(ai poate ,i schimbat societateaC 788R Treptele ru"ciunii inimii %&@R
Iubirea duhovniceasc %77
Clu"rul 'n ,ata /reptei Iudecti %78
$untem cu adevrat constienti de Eiua IudectiiC %%7R Cum apare clu"rul 'n ,ata Iudectii
=iitoareC %%?R BB#cum este Iudecata acestei lumiBB %@@R
$apte 'ndemnuri pentru a "si
calea adevrului %@9
.nvierea %6@
Post,at %69