Sunteți pe pagina 1din 2

Capitalismul chinezesc

Curentul "cu putin sa faci mult"..


Utilizarea sociala a capitalismului este privita ca un instrument eficient al ec
onomiei acestei tehnici si anume, de a utiliza resursele limitate pentru a produ
ce la costuri mai mici. Din pacate aceasta idee nu s-a nascut in China. Deng Xia
oping, intr-un discurs public privind situatia din 1978 a deblocat aceasta idee
si a tras o linie privind proiectul de voluntariat al maoistiilor. Marele Salt i
nainte a fost un obstacol major, care a ucis milioane de chinezi din cauza foame
tei si nimeni nu vroia sa-l vada inapoi. Megalomania de stat ignora economia nou
a si legile sale, care permiteau productia simpla de schimb si astfel putea sa r
idice standardele de viata a poporului. Pentru a pastra puterea, dupa disparitia
lui Mao, acesta nu a avut parte de alte resurse decat curentul de "perestroika"
sustinut in mod controlat. Acesta a fost realizat fara probleme si in timp avea
sa conduca la o crestere, care a avut loc in ultimii ani.
Istoria economica a Chinei
Dar China nu incepe de la zero. Povestea acestei tari ilustreaza modul in care s
ocietatea chineza a reusit sa combine economia cu politica in relatii bune unt t
imp indelungat. In Evul Mediu productia agricola si realizarile mestesugaresti a
u circulat in acest imperiu pe o clasa sociala de negustori plini de initiative.
Fortarea porturilor in limba engleza, de catre "Tratatul de la Nanking" a fost
o adevarata forta in secolul al XIX-lea, unde imperiul era inca in miscare. Desc
hiderea comerciala a concurentei din Occident ii ia la revolutia industriala pe
cei din Imperiul Chinezesc. Echipamentul chinezesc trecea prin public de multe o
ri din decolare. Aceasta era arma de interes a functionarilor din provinciile de
pe coasta. Steel a spus ca armele si carbunele erau modul in care infrastructur
a de productie a revolutionat industria, prin dezvoltarea productiei de armament
, de fabricare a vapoarelor performante, a textilelor si a industriei de telefon
ie. In secolul al XIX-lea s-au creat societati mixte, cu finantare de capital pr
ivat si gestionare de catre comercianti din porturile deschise, prin controlul o
ficialilor locali.
La inceputul secolului al XX-lea, guvernul central va codifica si va reglementa
comertul. Capitalismul, nu este doar un import din Occident, ci totodata este si
un mod de a confrunta o tehnica de eficienta economica cu ideologia liberala. A
cele practici traditionale chinezesti nu sunt inlaturate si inlocuite, ci mai mu
lt ele acestea se contopesc, creandu-se noi tehnici in cultura, obiceiurile si m
entalitatea lor. Asa cum a facut Japonia in epoca "Meiji" si Coreea de Sud in an
ul 1960. Aceasta este doar o dovada ca "globalizarea" este o americanizare a lum
ii, pe care politicienii au creat-o din fantezii.
"Capitalismul" nu este un occidental neo-colonialism. Diverse tari, precum China
, Japonia si Coreea au adaptat tehnica culturii capitaliste originala, fara a pi
erde spiritul lor, asa cum vedem in fiecare zi. Aceasta este inca o dovada ca es
te o mare prostie sa contopim capitalismului cu liberalismului si americanizarea
, fara a lua doar ceea ce ni se potriveste.
Capitalismul amplifica economia chinezeasca
Analiza propriu-zisa este de a distinge si de a intelege. Economia nu are nimic
de-a face cu activismul politic. Contabilitatea in partida dubla, metodele de ma
rketing, inovatile tehnologice, organizarea fordista de productie, tragerea la r
aspundere a societatilor limitate din punct de vedere sunt cateva tehnici ale ca
pitalismului. China evolueaza, se transforma si apoi se adapteaza. Inima acestui
imperiu consta in eficienta economica, care evolueaza in fiecare clipa, de la p
roductie la schimb. Rezultatul final este de a fi productivi si nu conteaza prin
cipiul scopului in sine. Aceasta tehnica poate fi adaptata in mod diferit, in fu
nctie de companiile care il folosesc. Contractantul individualist sau specialist
ul self-made din Statele Unite, nu exista in China. Potrivit traditiei, acestea
sunt familii intregi, care sunt actionari si formeaza retele de relatii personal
e, inclusiv cu functionarii de stat, care sunt inima afacerii. De unde apar aces
te relatii paternaliste in cadrul companiilor, acest sentiment de responsabilita
te sociala, asa cum a existat in capitalism, ca in vechiile familii franceze sa
u germane de la inceputul secolului al XX-lea. "Virtutea" de antreprenori chinez
i este una atat sociala (de retea), cat si una morala (confucianismul). Acesta p
oate fi comparat cu statutul social de crestinism.
Pasii evolutiei
La inceputul guvernarii comuniste, structurile economice si de clanuri familiale
amestecate cu partea privata, cat si cu cea de stat sunt conservate. Proprietar
ii sunt expropriati pe jumatate si pot sa ramana actionari in dividende, asta in
paralel cu statul. Nu exista nici o nationalizare "ideologica", care sa aiba o
aterizare lina, care sa permita producerea si continuitatea in beneficiul colect
iv si care sa distribuie poporului bolul de orez din fiecare zi. In numele de re
cuperare national, lucratorii sunt chiar incurajati de catre stat sa lucreze mai
mult si sa castige mai putin. Campania din 1957 a distrus sectorul privat, dar
nu si pe antreprenori, spre deosebire de proprietari. Totusi care va fi redresar
ea economica, dupa moartea lui Mao? Aceasta este ceea ce nu a reusit sa inteleag
a ex-sovieticii din Rusia, care si-au trimis specialistii in aceste tabere. Ofic
ialii chinezi au vorbit de "antreprenori patriotice" (ca Bismarck) si "socialism
ul de piata" (ca Sgolne Royal). Acest lucru nu este si un nivel de trai, care este
evidentiat (hedonism individualist) si marit de catre natiunii (suveranitatea c
olectivista). Toate companiile mari au legaturi de familie si de retele, si desi
gur, legaturi in puterea centrala si locala. Multi antreprenori sunt membri ai P
artidului Comunist. Nimeni nu poate face nimic, fara a obtine de la autoritati a
tat de necesarele autorizatii pentru productie (gasirea teren comun, sa construi
asca, cstiga credite, intra pe piata de valori) sau de protectie impotriva eventu
alelor sanctiuni (de frauda, deoarece toata lumea are o birocratie in toate). Pr
in urmare, Royal deschide patru cai de modernizare (agricultura, industriei, sis
temul de aparare, stiinta si tehnologia), care devin cunoscute o data cu deschid
erea comertului mondial, cu aderarea Chinei la OMC si cu recunoasterea internati
onala pentru Jocurile Olimpice din 2008.
Anii cei mai importantii din China
Economia de piata urmareste urmatoarele etape:
- 1979, decolectivizarea de agricultura;
- 1979, crearea de zone economice speciale, pentru a se atrage capitalul strain;
- 1984, autorizatia de mici servicii private urbane, precum ar fi reparatiile de
biciclete, pantofi, comerciantii de clatite, saloanele de coafura, etc;
- 1990, crearea Bursei de Valori din Shanghai Exchange 1991 si a Bursei de Valor
i Shenzhen Exchange;
- 1992, sfarsitul de planificare, de transformare a companiilor de stat in socie
tati pe actiuni si eficientizarea reformei fiscale;
- 1995, restructurarea sistemului bancar, ceea ce duce la autonomia de gestionar
e a bancilor;
- 2004, recunoasterea proprietatilor private.
Si aici problemele colective raman relativ descoperite, printre care se numara:
- cele plasate de catre orice societate industriala privind sanatatea, dreptul l
a munca, somajul si pensiile;
- protectia mediului si a distributie de infrastructura, privind drumurile, cail
e ferate, barajele, centralele electrice;
- lupta impotrivei coruptiei la nivel local;
- o relativa liberalizare a moralei si a liberului cuvant.