CUADRATURA CERCULUI REZOLVATA

prin CIRCULATURILE PATRATULUI pentru PI=4/sqrt(PHI)

de Mircea-Mugurel Serban
PREAMBUL: Scrisoare descisa! (Nominalizarea efectiva pe forumuri a destinatarului
o voi face ulterior, la momentul potrivit. per sa am si un raspuns pana atunci!"
#omnule ACA#E$ICIAN,
In primul rand, imi cer scuze pentru maniera de adresare, dar fac o ultima tentativa de a
ma face inteles in privinta demersurilor mele le%ate de cunoasterea unor corelatii aparte in
care este implicat Numarul de Aur, avand ca finalitate $ET&#A R&$ANEACA de
RE'&L(ARE a CUA#RATURII reale a CERCULUI.
Am asteptat in zadar, timp de peste de sase luni, raspunsul dumneavoastra la scurta mea
interventie adresata Presedintelui Academiei Romane, care )asa cum mi s*a comunicat
prompt* v*a fost transmisa, din cate am inteles (per sa nu %resesc!", spre informare,
analiza si raspuns+
unt aproape convins ca ma considerati, la prima apreciere, ca fiind prea insistent, c,iar
insolent si intempestiv, insa va ro% sa ma intele%eti ca asteptarile, de*a lun%ul a peste -.
ani, m*au pus in situatia sa reactionez cum nu mi*am dorit, recur%and uneori c,iar si la un
stil /uasi*pamfletar do0andit )pro0a0il* pe vremea cand am fost %azetar (&, tempora!". Imi
cer iertare, pe aceasta cale, celor pe care i*am deran1at (mai mult sau mai putin!" prin
scrisul, atitudinea si actiunile mele, dar consider su0iectul mult prea important incat sa
renunt la dez0atere si atestare aici, in R&$ANIA!
ustin totusi ca, cel putin intr*o prima etapa si in cateva momente ulterioare acesteia, am
procedat deontolo%ic in sensul ca, desi ma documentasem indea1uns si intuisem (prin
-223" corelatia indisolu0ila si indu0ita0ila intre Constanta Cercului (PI" si Numarul de Aur
(P4I", am facut afirmatia in nr.5 al revistei 6TRIN78, precum si cu alte ocazii, ca
pro0lema ar tre0ui analizata si rezolvata de catre matematicieni si fizicieni, eu fiind departe
de statutul de specialist in aceste domenii+#e fapt sunt, mai e9act am fost economist,
acum pensionar.
Am constatat insa ca atat insistentele mele, cat si ale altora cu mai mult aplom0 decat
mine (veti vedea!", nu au fost luate in seama nici in tara si nici pe plan international, in
:lumea dumneavoastra;, a matematicienilor, sau poate nu am aflat eu, neavand un
raspuns<feed*0ac= direct! Este posi0il sa aveti si sa va satisfaca vreo e9plicatie in acest
sens, dar multe personae m*au intre0at de ce nu sunt cunoscute si invatate cele mai multe
aspecte si corelatii le%ate de Numarul de Aur!>
Nu intentionez aici si nici in alta parte sa rescriu o istorie a Numarului de Aur (sau a irului
lui ?i0onacci" incepand, spre e9emplu, cu pita%oreicul 4ippasus din $etapont, e9clus si
e9ecutat sim0olic, prin inecare, de catre confrati pentru indrazneala de a dezvalui
neinitiatilor secretele #odecaedrului si ale Numarului de Aur! Aceasta poate fi aflata din
carti, pu0licatii si de pe internet, mai putin din manualele scolare (sau deloc!", ceea. ce nu
o apreciez (pe aceasta din urma" ca fiind o situatie de normalitate in procesul instructiv*
educativ, in secolul @-+
Tre0uie sa mentionez ca nu sunt primul care sustin relatia PIAB<s/rt(P4I"C
*Am %asit, de pilda, ca prin anii .D*ED ai secolului trecut(@D!", $a9 Tot, si 7re% Nielsen, in
cartea lor 6Ener%ia secreta a piramidei<PFramid poGer.T,e secret ener%F of t,e ancients,
The Last Paradigm: Pi by Phi
1
Mircea-Mugurel Serban
revealed8, a0ordeaza ca certa aceasta relatie, insa cand incearca o succinta analiza a
un%,iului de la 0aza $arii Piramide (pe apoteme", %resesc fla%rant si propun si ei
pro0lema spre rezolvare si finalizare matematicienilor!
*Au mai e9istat si alte a0ordari anterioare celei de mai sus, printre care mie mi s*a parut
deose0it de interesanta aceea a lui $atila 7,F=a (enciclopedist de ori%ine romana,
cunoscut pentru lucrarile si cartile sale privind Numarul de Aur, ca element din natura
definitoriu si caracteristic, preluat in special in artele plasticeC v.6Le Nom0re
dH&r8<6Estetica si teoria artei8etc.!", care a sesizat *ca si altii, de altfel* apropierea dintre
raportul B<(PI"A-.@E3 (+" si radicalul Numarului de Aur -.@E@(+"As/rt(P4I", tratand*o si
clasand*o insa drept :coincidenta cu totul intamplatoare;. Are in sc,im0 meritul (printre
multe alteleC 0aza vasta si solida de documentare , analiza matematizata si spirituala,
precum si e9cursul istoric deose0it nuantat!" de a*mi fi su%erat, prin continutul si topica
e9punerii, natura raportului mentionatC B<(PI" poate fi usor perceput si analizat ca du0la
relatie intre patrat si cerc, respectiv atat intre perimetrele, cat si intre suprafetele (ariile"
acestor doua forme %eometrice, privite prin 6prisma8 posi0ilelor corelatii intr*un model
adecuat al $arii Piramide.
Acesta poate fi considerat PUNCTUL de plecare, teoretic si practic (inclusiv pe teren!",
pentru demonstratia, determinarea si confi%urarea %eometrica a du0lei CIRCULATURI a
patratului si )implicit* a CUA#RATURII reale a cercului. #esi%ur ca mai sunt multe
aspecte de clarificat, printre care ceea ce eu am numit 6PARA#&IUL un%,iurilor mici8 +
per sa fie preluat si analizat de catre specialisti (matematicieni, fizicieni etc.".
Pana la finalul e9punerii (in PARTEA a II*a" voi incerca sa va prezint si unele din posi0ilele
e9plicatii ale inspiratiilor mele, pe care multi preopinenti le considera 0izare+!
$ai mentionez ca o parte din ar%umentele si continutul sustinerii ideilor si actiunilor mele
au fost postate pe ,ttpC<<GGG.stiinta.info<forum<inde9.p,p>topicAJB.D . Acesta va fi, in
acelasi timp, unul din plasamentele te9tului de fata+
IP"TE#A: PI=4/sqrt(PHI)=$%&44'())&&(*+'+$&44(!)
PARTEA A I,aC CIRCULATURA<CUA#RATURA PERI$ETREL&RC
-aria.ta I/TE0RALA:
PASUL &APe o coala de ,artie AB (prefera0il de matematica, pentru usurinta constructiei
%eometrice!", la Ecentimetri de 0aza, pe mi1locul colii, se fi9eaza cu creionul un punct pe
care*l notam cu litera 7H+$asurarea e9acta se efectueaza, 0ineinteles, cu RI7LA<
EC4ER!
PASUL *ATot cu a1utorul RI7LEI, din punctul 7H se traseaza pe orizontala doua se%mente
de dreapta de 3.5 centimetri, la stan%a si la dreapta, ale caror capete corespondente le
notam cu AH(stan%a" si KH(dreapta"+Pentru a nu incarca deocamdata constructia cu
conturul unui patrat, consideram se%mentul de dreapta AHKH(totalC E centimetri" ca fiind
$E#IANA<$ERI#IANA si *in aceeasi masura* ec,ivalentul LATURII 0azei de marime
ipotetica @(UNITATI" a unei PIRA$I#E, in cazul nostru doua UNITATI de 3.5 centimetri
fiecare, adecuate marimii colii de ,artie si scopului propus+
N&TA -C*Pentru o coala de ,artie A3 UNITATEA ar fi de Ecentimetri, LATURA
patratului<KA'A fiind de @ UNITATI, masurand deci efectiv -B centimetri+Este insa mai
dificil de %asit un C&$PA pe masura! Cred totusi ca se poate folosi cu succes si formatul
A3 recur%and la o unitate mai mica, mai ales daca se intentioneaza realizarea a mai mult
de doua piramide le%ate, ceea ce eu nu am incercat pana acum si nici nu mi*am sta0ilit un
asemenea o0iectiv+
The Last Paradigm: Pi by Phi
2
Mircea-Mugurel Serban
PASUL $A#in punctul 7H trasam pe verticala in sus se%mentul 7H4H de 3.5 centimetri
(UNITATEA aleasa", perpendicular pe dreapta AHKH, eventual cu a1utorul ec,erului
dreptun%,ic %radat in milimetri(mai ales daca nu folosim coala de matematica!".
#in acest moment si stadiu al demonstratiei nu voi mai folosi masurile<marimile e9primate
in centimetri ale se%mentelor, ci ma voi raporta la -(UNU<UNITATE!"!
N&TA @C*-(UNU<UNITATE" pe care eu il consider ELE$ENT PRI$ordial <fundamental de
referinta+#e altfel, din cate imi amintesc, asa se si procedeaza in practica demonstratiilor
matematice<%eometrice, respectiv :investirea; unui se%ment de RE?ERINTA cu valoarea
-(UNU<UNITATE", inclusiv la cuantificarea functiilor tri%onometrice pentru determinarea
dimensiunii un%,iurilor, la alcatuirea capitolului corespunzator din 6TAKELELE
$ATE$ATICE8 fiind luat in calcul insusi CERCUL de RA'AA-(UNITATE". i *pentru a ma
face si mai 0ine inteles* AA CU$ &RICE E7$ENT (AU+NU$AR" P&ATE ?I
C&NI#ERAT KA'A #E RE?ERINTA I #ECI RE#U LA
RA'AA-(UNU<UNITATE<UNI#I$ENI&NALITATE, ALUN7AN# INTR*UN PUNCT PE
CARE IL NU$I$, C&N(ENTI&NAL, 6CENTRU8", T&T AA P&T A?IR$A, fara sa am
senzatia ca %resesc sau ca e9a%erez, CA &RICE ITE$ #E RE?ERINTA P&ATE ?I
C&NI#ERAT UN CERC A CARUI RA'A ETE $ULTIPLU (unitar sau supraunitar" sau
c,iar ec,ivalent AL LUI -(UNU< UNITATE", 7ENERAN# #E'(&LTARI #E #I(ERE
NATURI+I IN ACEATA ACCEPTIE, precum reciproca unei teoreme oarecare,
RECUR7AN# LA ATRIKUIREA UNEI (AL&RI AU #I$ENIUNI INTR*UN ITE$ #E
CUANTI?ICARE &ARECARE, RA'A INAI #E(INE 6?ACT&R #E
$ULTIPLICARE(su0unitar, unitar sau supraunitar"8 RE?ERENTIAL!!! Ii putem atri0ui
&RICE (AL&ARE AU #I$ENIUNE, inclusiv 3.-B-52(+M", asa cum a procedat unul
din preopinentii mei pe forum*ul 6stiinta.info8, ceea ce nu inseamna insa ca a rezolvat
pro0lema PI*ului, prin RA'A cercului+As numi aceasta maniera de rezolvare ca fiind o
6TAUT&L&7IE 7E&$ETRICA C&NCEPTUALA8, care se practica adesea!
Eu mai reamintesc si su0liniez ca aceasta (RA'A", este in acelasi timp 1umatatea LATURII
patratului circumscris cercului (precum si 1umatatea #IA7&NALEI patratului inscris!", IAR
&RICARE PATRAT P&ATE ?I #I(I'AT LA IN?INIT IN PATRATE #IN CE IN CE $AI $ICI,
CU CERCURI INCRIE I CIRCU$CRIE AI#EREA, ALE CAR&R UN74IURI AU
INA ?UNCTIILE TRI7&N&$ETRICE EIPRI$AKILE I #ETER$INAKILE, IN $&#
EICLUI(, PRIN ELE$ENTE RECTAN7ULARE, PATRATICE+cu care si noi lucram si
am putea lucra la :IN?INIT;, fara A NE INTREKA$C *#E CE, PE PARCURUL
#E$&NTRATIIL&R 7E&$ETRICE, NU$AI PRIN ELE$ENTE
RECTAN7ULARE<PATRATICE<#REPTUN74ICE PUTE$ #ETER$INA UN74IURILE
#IN INTERI&RUL CERCULUI, PRECU$ I LATURILE I UN74IURILE TUTUR&R
CEL&RLALTE ?I7URI I ?&R$E 7E&$ETRICE>>>! unt aspecte peste care se trece
mult prea usor!!!
PASUL 4AIntra in scena C&$PAUL, cu a1utorul caruia sta0ilim mai intai, prin
metodolo%ia de1a cunoscuta din clasele primare, mi1locul se%mentului 7H4H(UNITATE" pe
care il notam cu litera IH. ?olosind RI7LA, trasam se%mentul AHIH, fara sa mai trasam si
se%mentul KHIHdin aceleasi considerente de evitare a incarcarii inutile a constructiei.
Rezulta triun%,iurile dreptun%,ice AHIH7H si KHIH7H identice, avand cateta comuna<
INALTI$EA IH7HA-<@(UNITATI"AD.5, catetele individuale AH7HAKH7HA-(UNU"A-, precum si
ipotenuzele individuale AHIHAKHIH(netrasata"ANs/rt(5"O<@A-.--JD332JJE(+"
.
N&TA 3C*Eu numesc acest tip de triun%,i, cu laturile -<@<<-<<Ns/rt(5"<@O, 7N&$&N
7E&$ETRIC PRI$&R#IAL< UNI(ERAL (?UN#A$ENTAL", care *asa cum se poate
remarca* difera fata de (INCLUL<triun%,iul 'I#ARULUI, :clasicul; triun%,i ACRU cu
laturile 3<<B<<5, atri0uit lui Pita%ora+(eti vedea si veti putea constata
The Last Paradigm: Pi by Phi
3
Mircea-Mugurel Serban
ca, pornind de la acest tip de triun%,i<7N&$&N, se pot trasa nu numai un%,iuri drepte,
patrate si dreptun%,iuri, ci si alte operatiuniC determinarea ECTIUNII de AUR *(P4I" si
(p,i"* , trasarea si construirea unui PATTERN piramidal (mai e9actC transformarea unui
desen 0idimensional<@# in doua sau mai multe PIRA$I#E tridimensionale<3#, corect si
e9act determinate din punct de vedere %eometric<matematic" etc.
PASUL )ATrasam cu compasul CERCUL cu diametrul 7H4H(-<UNU<UNITATE", avand
centrul in punctul IH si *implicit* RA'AA-<@, dupa care se traseaza #&UA CERCURI cu
centrele in punctele AH si KH, tan%ente e9terioare la primul cerc in punctele LH si PH (si care
intersecteaza dreapta AHKH in punctele LH si $H"+e constata foarte usor ca RA'ELE
acestor cercuri au aceeasi masura, respectiv AHLHAKHPHANs/rt(5"Q-O<@A
-..-JD332JJE(+"A(P4I" (Numarul de AUR".
N&TA BC*#esi pentru scopul demonstratiei noastre nu se constituie intr*un aspect a0solut
necesar, nu pot trece peste completarea procedurii de I$PARTIRE a se%mentelor AH7H si
KH7H in $E#IE si EITRE$A RATIE, motiv pentru care se pot trasa #&UA CERCURI
concentrice interioare celorlalte doua, avand desi%ur aceleasi centre AH si KH, tan%ente la
primul cerc in punctele L; si P; si care intersecteaza se%mentul AHKH in punctele L; si $;, cu
RA'ELE AHL;AKHP;ANs/rt(5"*-O<@AD..-J-332JJE(+", asadar cu -(UNITATE" mai mici decat
razele celorlalte doua (care le sunt concentrice e9terioare", situatie< proprietate
UNICA(Numarul de Aur fiind mai mare cu -<UNU<UNITATE decat inversul sau, situatie pe
care o putem e9prima literal (P4I"*-<(P4I"A(P4I"*(p,i"A-, dar pe care eu o consider
?UN#A$ENTALA pentru 7E&$ETRIE, i%norata aproape complet pana acum+Pe scurt,
spunem ca punctele LH,L;,$H,$; impart(simetric" se%mentele AH7H si KH7H in medie si
e9trema RATIE, astfel incatC
AHLH<AH7HAKH$H<KH7HA-..-J(+"<-AAH7H<AHL;AKH7H<KH$;A-<D..-J(+"A-..-J(+"+Cu alte
cuvinte, avem de*a face cu o PR&P&RTIE C&NLU7ATA intre marimile unor se%mente
foarte usor de determinat, delimitate si definite din punct de vedere 7E&$ETRICC
Ns/rt(5"Q-O<@A@<Ns/rt(5"*-OA-..-J(+"A(P4I", care au ca KA'A de RE?ERINTA -(UNU<
UNITATEA!" si ca element de proportionalitate NU$ARUL #E AUR(P4I"C RNs/rt(5"Q-O
Ns/rt(5"*-OA5*-AB+etc. Consider ca aici este locul potrivit sa fac urmatoarele remarci,
o0servatii si precizariC
a*E9ista mai multe procedee de impartire a unui se%ment in medie si e9trema ratie, toate
avand ca 0aza de plecare laturile si celelalte elemente de constructie ale patratului, aspect
pe care il apreciez ca fiind esential in cele ce sustin eu privind PIAB<s/rt(P4I"+Ce mi se
pare destul de curios este si faptul ca fiecare :impatimit; de acest su0iect (ectiunea sau
Numarul de Aur" considera ca modelul<PATTERN*ul sau de lucru este cel mai adecuat
pentru o0tinerea unor rezultate reprezentative si c,iar e9,austive! (oi prezenta pe scurt, in
notele finale ale acestei demonstratii, procedeul #*lui Carlos $artin Piera care are totusi
meritul incontesta0il privind rezolvarea(!" CUA#RATURII propriu*zise a CERCULUI,
prezentand*o insa ca pe o varianta(+printre altele!" posi0ila, fara sa recur%a la alte
procedee complementare, cum sunt $AURAT&RILE pe teren si fara posi0ilitatea de a
utiliza procedeul in com0inatii mai comple9e s.a.m.d.
0 *#intre toate procedeele eu il consider pe acesta, pe care il sustin aici si acum, ca fiind
cel mai complet si su%estiv, cu o0servatia ca, in lucrarile care mi*au cazut in mana si su0
oc,i, erau duse din punctele de tan%enta (notate aici cu LH,L;,PH,P;" numai arce de cerc
pana la intersectia cu dreapta AHKH, fara a se su%era cel putin prin arce mai mari(daca nu
prin cercuri complete!", pana la intersectia cu verticala ridicata prin punctele 7H si 4H,
ECTIUNILE PIRA$I#ALE care intereseaza pentru demonstratia in discutie, aici de
fata+
c*Un%,iurile 7N&$&NULUI ?UN#A$ENTAL si functiile tri%onometrice ale acestora se
re%asesc in formulele -.-*-.E in ,ttpC<<GGG.freeGe0s.com<%oldenno<formule-.,tml . #e
The Last Paradigm: Pi by Phi
4
Mircea-Mugurel Serban
asemenea, prin stradania unui cititor al forumului 6stiinta.info8, au fost preluate, impreuna
cu celelalte formule si in
,ttpC<<GGG.davidic=e.com<forum<s,oGt,read.p,p>tA3@B53Spa%eA-J- (Nassim 4aramein",
precum si in topic*ul 6+.-3EDSpa%eA-E8 ($ar=o Rodin" al aceluiasi forum.
d*#esi masuratorile efectuate pana acum, in epoca moderna, nu au evidentiat in mod clar
introducerea Numarului de Aur si a proportiilor derivate de acesta in proiectarea si
constructia $arii Piramide de pe platoul 7ise,, su0liniez aici si acum ca se poate constata
usor prezenta 7N&$&NULUI -<<-<@<<Ns/rt(5"O<@ nu numai in ceea ce priveste un%,iul de
vizualizare a telei PolareNv.$atila 7,F=aC @..5.5D5--J(+"%r.se9a%.O, ci analizand
profilele culoarelor care mi*au trecut prin mana am constatat, in diferite ipostaze, acelasi
un%,i de inclinare, precum si prezenta celorlalte un%,iuri ale 7N&$&NULUI, formate cu
verticala si orizontala locului+$ai mult c,iar, am remarcat pozitionarea :in o%linda;, intre
camerele Re%elui si a Re%inei, a doua triun%,iuri 7N&$&N (asemenea", avand catetele
mari situate pe orizontala comuna (sus<mare<< 1os<mica", astfel incat procedand in aceeasi
maniera ca la impartirea unui se%ment in medie si e9trema RATIE (trasarea unor
cercuri<arce de cerc", se o0tine profilul unei structuri em0rionare(+sauC
rinic,i<urec,e<0oa0a de fasole<etc."
$ENTIUNEC*Indiferent necorelarile cu rezultatele multitudinii de masuratori pe Platoul
7ise, ,aspectele mentionate mai sus si multe altele(inclusiv inspiratiile mai mult sau mai
putin 0izare", m*au determinat sa cuplez la varianta folosirii Numarului de Aur cel putin in
conceperea si proiectarea $arii Piramide+Iar rezultatele, cum veti vedea, au fost peste
asteptari, fie si daca nu vom reusi niciodata sa aflam toate detaliile si mai ales scopurile
ezoterice si c,iar functionale ale constructiei!...
PASUL 'Ae noteaza cu litera NH intersectia cercurilor de raza (P4I" (avand centrele in AH
si KH" cu verticala care trece prin punctele 7H, 4H si IHsi se traseaza se%mentele AHNH si
KHNH+
Acestea sunt, in fapt, laturile e%ale cu (P4I" ale triun%,iului isoscel AHNHKH, pe care il
consideram ECTIUNEA mediana<$ERI#IANA a PATTERN*ului piramidal, alcatuit din
triun%,iurile dreptun%,ice identice AHNH7H si KHNH7H, cu masurileC -ACATETELE miciC
AH7HAKH7H<<Ns/rt(P4I"O ACATETA mare (comuna"<INALTI$EA piramideiC NH7H<<
(P4I"AIP&TENU'ELE AHNHAKHNH+In aceeasi masura se considera ca aceste din urma
se%mente N(AHNHAKHNHA(P4I"O, fiind AP&TE$ELE piramidei reprezinta, la randul lor,
INALTI$EA fetelor laterale(triun%,iuri isoscele, de asemenea".
N&TA 5C*e constata si aici diferenta prin -(UNU<UNITATE", proprietate specifica
Numarului de Aur ,de asta data intre P4IT@A(ipotenuzaT@" si P4IAN (cateta mare"T@
As/rt(P4I"T@O,RE'ULTATUL fiind -NUNU<UNITATEA(cateta mica"T@ A-T@A-Acateta micaO.
Acest tip de triun%,i dreptun%,ic este si el UNIC printre suratele sale, avand laturile
crescande in PR&7REIE 7E&$ETRICA cu RATIAAs/rt(P4I"A-.@E@ (+", spre deose0ire
de alte triun%,iuri pita%oreice <diofantine< ;sacre;<etc.,ale caror laturi cresc in pro%resie
aritmetica, e9C3<<B<<5. UNIC, dar in acelasi timp cu valente mai mult decat
7ENERALI'AT&ARE, as putea spune (fara teama de a %resi!" (ALENTE #E?INIT&RII,
pentru o $ATE$ATICA< 7E&$ETRIE care se vrea C&$PLETA, apropiata de perfectiune,
dar mai ales REALA, NATURALA si EIACTA, sau+ indiferent cum am vrea noi sa o
denumim si sa o caracterizam+
Ipostazele P4I*-<P4IAP4IT@*P4IA- au fost transpuse de altfel de catre matematicieni si in
ecuatia al%e0rica 9T@*9*-AD, avand una din solutii Numarul de Aur(P4I". Ceea ce nu am
%asit insa pe nicaieri in lucrarile consacrate sunt si alte e%alitati interesante, rezultate si
coro0orate lo%ic cum ar fi, de pilda, 9T@*-<9*@AD, care duce implicit la 9T3*@9*-AD, cu
aceeasi solutie (P4I<Numarul de Aur" si nu am %asit nici ecuatia 9T@Q9*-AD, care are ca
solutie -<P4IAp,iAD..-J(+" s.a.m.d+#esi lucrurile par foarte simple si fara :0ataie de
The Last Paradigm: Pi by Phi
5
Mircea-Mugurel Serban
cap;(la+;mintea cocosului;!", afirm cu toata convin%erea ca nu sunt luate in seama si
poate aceasta este una.din cauzele i%norarii si c,iar respin%erii unor concluzii si implicatii
cu mult mai importante si profunde!!!+
Cum am mai spus, sustinatorii TE&RIEI prezentei Numarului de Aur in conceptia si
proiectarea $arii Piramide afirma ca TRIUN74IUL isoscel, e9primat aici literal prin AHNHKH,
reprezinta ECTIUNEA $ERI#IANA<$E#IANA, se%mentul NH7HANs/rt(P4I"OA-.@E@(+"A
(CATETA $ARE comuna a celor doua triun%,iuri dreptun%,ice AHNH7H si KHNH7H" devenind
INALTI$EA piramidei, laturile notate aici cu AHNHAKHNHA(P4I" reprezentand ec,ivalentul
celor patru AP&TE$E, respectiv INCLINATIA pe KA'A a fetelor laterale (triun%,iuri
isoscele, de asemenea", iar se%mentul AHKH (format din CATETELE $ICI AH7HAKH7HA-",
fiind, cum am mai mentionat la PAUL @, in aceeasi masura, ec,ivalentul LATURII si
$E#IANEI< $ERI#IANEI 0azei piramidale. Analiza un%,iulara si functiile tri%onometrice
ale acestor confi%uratii triun%,iulare, cu semnificatii deose0ite *intre care cel de
5-.J@E@2@3E(+"%r. se9a%., similar un%,iurilor de D<<B5<<2D %rade se9a%.(!!!"* se re%asesc
in formulele @.J*@.-B in ,ttpC<<GGG.freeGe0s.com<%oldenno<formule-.,tml +In acelasi
timp, se%mentele AHNHAKHNHA (P4I" sunt (su0liniezC in aceste conditii!", INALTI$I ale
?ETEL&R<triun%,iuri laterale!+
PASUL 1AIntre varfurile C&$PAULUI se cuprinde unul din se%mentele AHNHAKHNHA(P4I",
se transfera masura pe verticala punctului 7H in sus, fi9andu*se pozitia punctului &H
(deasupra punctului NH" si se uneste acest punct (trasandu*se cu RI7LA" cu punctele AHsi
KH si separat cu 7H(prin 4H, IH si NH". e o0tine triun%,iul<?ATA (laterala" a
piramidei<PATTERN, notat aici literal AH&HKH, format din triun%,iurile dreptun%,ice AH&H7H si
KH&H7H, fiecare avand laturileC CATETELE mici AH7HAKH7HA-<<CATETA
mare<INALTI$E<AP&TE$A(comuna"&H7HA(P4I"<< IP&TENU'ELE< $UC4II AH&HAKH&HA
s/rtN(P4IT@"Q-OAs/rtN3..-JD332JJE(+"OA -.2D@--3D33(+"+
N&TA .C*Un%,iurile si functiile tri%onometrice ale triun%,iurilor notate aici cu AH&H7H si
KH&H7H se re%asesc in formulele @.-*@.E ale site*ului mentionat+(reau insa sa scot in
evidenta alte aspecte ale corelatiilor ivite in acest stadiu al demonstratieiC
a"*(aloarea -.2D@--3D33(+", fiind latura in du0la ipostaza a fetelor laterale, reprezinta in
acelasi timp $UC4IA pattern*ului PIRA$I#AL pe care il analizam, dar este totodata
e9presia numerica a laturii PENTA7&NULUI TELAT inscris in cercul cu RA'AA-
(UNU<UNITATE" si se mai poate scrieC L5As/rtN(P4IT@"Q-OAs/rt(P4I"s/rtNs/rt(5"O+
0"*#aca facem insa RAP&RTUL intre LATURA KA'EI si $UC4IA piramidei, respectiv @<
Rs/rt(P4I"s/rtNs/rt(5"OUA@<-.2D@--3D33(+", o0tinem rezultatul -.D5-B.@@@B(+", acesta
reprezentand nici mai mult nici mai putin decat+$UC4IA IC&AE#RULUI(corpul
%eometric cu @D fete triun%,iuri" inscris in ?ERA cu RA'AA-, C&RP 7E&$ETRIC care
la Antici(!>" reprezenta elementul 6APA8+#in acest motiv am denumit Pattern*ul in
discutie ca fiind 6PIRA$I#A APEI8. Putem spune, fara sa %resim, ca ec,ivalentul numeric
al unui element ($UC4IA" de constructie a unui C&RP 7E&$ETRIC(in cazul nostru
concretC IC&AE#RUL<APA" se constituie<transforma el insusi intr*un C&# de realizare a
altei ?&R$E 7E&$ETRICEC Pattern*ul PIRA$I#AL Peops(>>>!"+unt multe de spus,
de pilda nu mi se pare lipsita de importanta o0servatia ca aceeasi valoareN-.D5-B.@@@B
(+"O apare ca RAP&RT<cod (>!" intre laturile #ECA7&ANEL&R conve9e, circumscris si
inscris aceluiasi CERC, aspect care se poate constata foarte simplu prin rezultatul
impartirii TAN7ENTEI si INUULUI un%,iului de -J %r.se9a%+a nu uitam, de altfel, ca
latura deca%onului conve9 are valoarea (p,i"AD..-JD332JJE(+", in timp ce latura
deca%onului stelat este c,iar (P4I"A-..-JD332JJE(+", ca raportul
(P4I"Alat.deca%on.stelat<lat.,e9a%onA
lat.,e9a%on<lat.deca%on.conve9Alat.penta%on.stelat<lat.penta%on.conve9Amu,ia.cu0(PA$
ANT"<muc,ia.dodecaedru(C&$&<ETER<APA4A" s.a.m.d.
The Last Paradigm: Pi by Phi
6
Mircea-Mugurel Serban
c"*Pe aceasta filiatie, descrisa la aliniatele de mai sus NN&TA .*a" si *0"O, mi*a aparut si
inspiratia formulei 6PIRA$I#A L&7ITICA8(a se vedea detaliile unei prime variante
in ,ttpC<<freeGe0s.com<%oldenno<,tml<df.,tml ", in care sunt a0ordate cateva dintre
corelatiile care e9ista si le*am putut determina intre fi%uri si forme %eometrice prin :prisma;
Numarului de Aur"+i lucrurile nu se opresc aici! #eocamdata va spun numai ca, in
aceasta privinta, insasi formula6PIRA$I#EI L&7ITICE8 mai suporta comentarii si
posi0ilitati de perfectionareC *#e pilda, pana la alte clarificari, va su%erez (macar ca
e9ercitiu mental" sa reflectati, in conditiile unor posi0ile codificari aratate in para%raful
anterior, la cele -3(-B" propozitii ale+TAKULEI $ARA7#INA, in cazul de fata in special
propozitiile .*E*J!!!...?ara pretentia de a fi :ultima stri%are;, iata deci o alta varianta
posi0ilaC *Este de a1uns sa inlocuim in formula amintita mai sus 6factorul de multiplicare
R8 cu e9presia R-VNB<s/rt(."OU care este EC4I(ALENTUL muc,iei TETRAE#RULUI, avand
valoarea numerica -..3@223-.@(+". Acesta din urma reprezenta 6?&CUL8s.a.m.d.
Kineinteles ca se pot face multe asemena deductii, pe care nu stiu in ce masura le veti
considera pure :speculatii;, dar in orice caz eu sustin ca nu sunt lipsite de semnificatie, de
pildaC prin impartirea ultimei e9presii la Ns/rt(@"O ($UC4IA &CTAE#RULUI<AER", se o0tine
N@<s/rt(3"O, cu valoarea numerica -.-5BEDD53J(+", aceasta fiind $UC4IA
CUKULUI<PA$ANT (Asadar, este ca si cum am da curs unei proceduri de tipul ;+
separam su0tilul;<?&C<TETRAE#RU :de %rosier;< PA$ANT<cenusa<CUK prin
suprimarea<e9tra%erea AERULUI<&CTAE#RU!!! Etc.".
?acand a0stractie deocamdata de e9presiaRNs/rt(5"*-O<s/rt(3"U AN@(p,i"<s/rt(3"OA@<
N(P4I"s/rt(3"OAD.E-3.BB-E2(+"A($UC4IA #&#ECAERULUI<cosmos<ETER< APA4A",
ceea ce mi se pare si mai interesant este faptul ca, introducand in calcul -DD drept
$ULTIPLICAT&R %eneral (in locul lui 6-<UNU< UNITATE8", rezulta --5.BE metri, deci
@3D.2B metri pentru latura KA'EI piramidale< PATTERN, o valoare compara0ila cu
masuratorile de pe Platoul 7IE4 (Peops>" !>... #esi ma pot prevala aici de vor0a
%ospodarului c,inez din cartea lui Alan Watts (orientalistul" 6#A& ca o cur%ere de APA8C
;Asa o fi!;, totusi convin%erea mea inclina spre aceste solutii<C&#URI numerice, cu
semnificatii multiple si definitorii, mai ales ca se vor finalize, asa cum veti constata, cu
confi%urarea< construirea efectiva a doua piramide le%ate<unite, dintr*o simpla coala de
,artie AB!
PASUL 2ATrasam cu C&$PAULcercul cu centrul &H, avand RA'A &HAHA&HKHA
-.2D@--3D33(+"ARs/rt(P4I"s/rtNs/rt(5"OU, iar pe conturul cercului se transfera (tot cu
compasul" de inca trei ori, din punctul KH (in sensul invers acelor de ceasornic!", masura
se%mentului AHKHN@ UNITATIO, punctele notandu*se literal in continuare CH, #H(#" si AH(A". e
unesc cu RI7LA punctele o0tinute astfel. Cele patru coarde<se%mente rezultate, respectiv
AHKH, KHCH, CH#H si #H(#"AH(A", reprezinta laturile KA'EI piramidale< PATTERN.
PASUL +Ae uneste (cu RI7LA" punctul &Hcu punctele CH, #H(#" si AH(A"+Am o0tinut deci
cele patru ?ETE piramidaleC AH&HKH, KH&HCH, CH&H#H si #H&HAH. (#e altfel c,iar si in acest
stadiu se poate confi%ura o piramida 3#, recur%and la taieturi si indoituri adecuate, fara a
arunca insa nici o portiune din coala de ,artie!".
PASUL &(ATrasam (cu compasul" CERCUL cu centrul NH, avand RA'A Ns/rt(P4I"OA
NH7H(tan%ent la AHKH in punctul 7H" si se mai traseaza (cu ri%la" in 1osul colii PATRATUL
a1utator notat AHKHC;#;, identic<e%al cu KA'A piramidei<PATTERN (AHKHCH#H" descrisa la
PAUL 2, astfel incat noua latura C;#; se situeaza la 0aza colii de ,artie.
*C&NCLU'II partialeAIn acceptia PIAB<s/rt(P4I" se sustine ca CIRCU$?ERINTA cercului
(care are ca raza inaltimea Ns/rt(P4I"O a PIRA$I#EI<pattern<in cazul nostru CERCUL cu
centrul &H, de raza &HAHA&HKH" si PERI$ETRUL 0azei (cu LATURAA@ UNITATI<in cazul
The Last Paradigm: Pi by Phi
7
Mircea-Mugurel Serban
nostru PATRATUL notat AHKHCH#H, acelasi cu AHKHC;#;" sunt E7ALE+Cu alte cuvinte, daca
vom confectiona un EC4ER cu profilul AHNHKH putem spune ca este rezolvata definitiv
cuadratura PERI$ETREL&R, in sensul ca putem trasa in orice moment un CERC
oarecare dupa care, cu a1utorul Ec,erului, trasam un PATRAT cu PERI$ETRUL e%al cu
CIRCU$?ERINTA data! Am in vedere, desi%ur, variante de dimensiuni. $ai fac mentiunea
ca desenul demonstratiei, prezentata aici, va diferi foarte putin fata de desenul initial din
finalul http://www.freewebs.com/goldenno/formule1.html +Ii invit pe cititorii acestor randuri sa
constate sin%uri diferentele! & pot face c,iar si in acest stadiu+
Asadar, deocamdata am o0tinut numai circulatura<cuadratura PERI$ETREL&R (c,iar
daca matematcienilor li se va parea o formulare improprie!", fara de care insa nu poate fi
rezolvata, in cadrul acestui procedeu, CUA#RATURA propriu*zisa, aceea a ARIIL&R. +
Pe de alta parte, am considerat ca realizarea a doua piramide cone9e, pe(@#" si din(3#"
aceeasi coala de ,artie, este mult mai su%estiva si completa, oferind o ima%ine de
ansam0lu a pro0lematicii in discutie (luand in considerare si N&TELE ane9ate!".
PARTEA A II,aC CIRCULATURA<CUA#RATURA UPRA?ETEL&R (ARIIL&R"
PASUL &&A#in formulele -.J si @.-*@.E (,ttpC<<GGG.freeGe0s.com<%oldenno<formule-.,tml
" se deduce cu certitudine ca un%,iul AHIH7H(ca si KHIH7H, de altfel" este identic<e%al cu
un%,iul AH&HKH si pentru intele%erea mai 0una a constructiei si demonstratiei se traseaza
inca un triun%,i a1utator A;IHK;. Pentru trasare su%erez folosirea celei mai simple metode,
respectiv preluarea dimensiunilor laturilor si inaltimii ?ETEI laterale AH&HKHa PATTERN*ului
piramidal, cu C&$PAUL sau direct cu RI7LA, transferandu*le pe noul amplasament,
cele doua laturi e%ale ale triun%,iului isoscel (A;IH si K;IH" devenind astfel prelun%iri ale
laturilor 7N&$&NULUI, IHAH si IH7H, inaltimea notandu*se cu IH7;(e%ala cu &H7H", detaliu
mai putin important pentru 6i=onomia8 demonstratiei!
N&TA EC*Remarcam insa un alt #ETALIU foarte I$P&RTANTC * Cu a1utorul un%,iului
AHIH7Hse pot determina functii tri%onometrice ale un%,iului AH&HKHin ipostaza situarii acestuia
intr*un triun%,i dreptun%,ic, identic cu 7N&$&NUL nostru (PRI$&R#IAL <UNI(ERAL"
+Pentru e9emplificare si intr*o masura ma1ora pentru un motiv pe care vi*l voi dezvalui
imediat si*l veti intele%e in urmatorii pasi ai demonstratiei, ne limitam numai la functia
C&INUC IH7H<IHAHA D.5<Ns/rt(5"<@OAD.BBE@-3525(+"+e confirma astfel un%,iul de
.3.B3B2BJJ3(+"%r.se9a%. din varful fetelor laterale ale PATTERN*ului piramidal!
Ei 0ine, tre0uie sa %asim $&#ELUL<PR&CE#EUL similar pentru construirea unei
PIRA$I#E a carei INALTI$E sa fie de asta data RA'A unui CERC cu ARIA e%ala cu
UPRA?ATA aceluiasi PATRAT(0aza piramidei!"+#ar mai intai sta0ilim foarte usor ca
INALTI$EA unei asemenea piramide, in conditia PIAB<s/rt(P4I", tre0uie sa fie
s/rtNs/rt(P4I"OA-.-@EJ3JBJ5(+" in raport cu -(UNU<UNITATE", respectiv cu 1umatatea
laturii KA'EI+
Ca noutati pentru site*ul ,ttpC<<GGG.freeGe0s.com<%oldenno<formule-.,tml , voi adau%a
formulele @.@@*@.B@, astfelC formulele @.@@*@.@J pentru fetele piramidei, @.@2*@.35 pentru
sectiunea meridiana<mediana si @.3.*@.B@ pentru sectiunea corespunzatoare muc,iilor si
dia%onalei 0azei. #eocamdata insa avem nevoie numai de UN74IUL din varful ?ETEL&R
laterale, al carui C&INU il sta0ilim asa cum am procedat la PAUL --! Aceste elemente
le*am %asit usorC UN74IUL este de .E.-@@J3J5J(+"%r.se9a%. cu
C&INUAD.3JJE5.E@E(+". Urmeaza sa plasam UN74IUL %asit intr*un triun%,i
#REPTUN74IC cu laturi determina0ile+Cel mai simplu si su%estiv este sa ne a9am pe
aceeasi CATETA 7HIHA-<@AD.5, dupa care tre0uie sa*i aflam IP&TENU'A, a carei valoare
numerica o putem de1a sta0ili prin urmatorul calculC D.5<D.3JJE5.E@E(+"A
A-.@J.-5-3EE(+".
The Last Paradigm: Pi by Phi
8
Mircea-Mugurel Serban
PASUL &*APrin punctul 4Htrasam ca linie intrerupta se%mentul a1utator PX, paralel si e%al
(@ UNITATI" cu AHKH si notam cu R intersectia acestuia (PX" cu AHNH. Am o0tinut se%mentul
PR a carui valoare numerica este -<s/rt(P4I"AD.EJ.-5-3EE(+", corect determinataC*Este
C&TAN7ENTA un%,iului NHAH7HA5-.J@E@2@3E(+"%r.se9a%., respectiv inclinatia fetelor
laterale pe 0aza piramidei PATTERN(v.si Ane9a6N&TE8"!
PASUL &$AIntre varfurile C&$PAULUI preluam se%mentul 4HIH(sau 7HIH" si plasam
masura(-<@AD.5" in continuarea se%mentului PR (spre dreapta", o0tinand se%mentul PA
PRQRA-<s/rt(P4I"Q-<@ADEJ.-5-3EE(+"QD.5A-.@J.-5-3EE(+".
PASUL &4ATot cu a1utorul C&$PAULUI, fi9andu*i acul in punctul IH, transferam masura
P pana la intersectia cu prelu%irea se%mentului AHKH si o0tinem se%mentul IHH. Rezulta
un%,iul 7HIHHde .E.-@@J3J5J(+"%r.se9a%. al carui C&INU este IH7H<IHHA
D.5<-.@J.-5-3EE(+"A D.3JJE5.E(+". Prelun%im se%mentul IHHin 1os, spre dreapta colii
(se%mentul IH7Heste de1a prelun%it"+Am o0tinut astfel un%,iul din (AR?UL fetei unei
posi0ile PIRA$I#E. Aceasta din urma va avea, in mod cert INALTI$EA *veti vedea* de
s/rtNs/rt(P4I"OA-.-@EJ3JBJ5(+".
PASUL &)A?olosind procedeele elementare cunoscute, determinam si trasam, ca
semidreapta, 0isectoarea un%,iului 7HIHH. #e*o parte si de alta a 0isectoarei culisam cu
coltul dreptun%,ic al EC4ERULUI %radat(RI7LA" pana la o0tinerea UNITATII alese (la
PAUL @" si respectiv a KA'EI de @ UNITATI cu intersectiile prelun%irilor se%mentelor
IH7Hsi IHH. Notam punctele de intersectie cu A(e", pe prelun%irea se%mentului IH7H si cu #(f"
pe prelun%irea se%mentului IHH. Notam cu 7(t" proiectia 0isectoarei pe mi1locul
se%mentului KA'A notat A(e"#(f".
PASUL &'ACu RI7LA si C&$PAUL transferam toate elementele de constructie si
punctele de intersectie ale triun%,iului isoscel A(e"IH#(f", rezultat la PAUL -5, pe
amplasamentul avand ca KA'A latura AH(A"#H(#" si se modifica notatia noului
amplasament al punctului IH, acesta devenind &. Putem de1a sa afirmam ca am o0tinut si
am amplasat una din fetele unei noi PIRA$I#E si ii putem modifica<simplifica notatia
literala a variantei de lucru, avand acum ca rezultat triun%,iul isoscel A&# cu inaltimea
&7, latura A#(#A" fiind comuna (aceeasi" cu latura 0azei AH#H(#HAH" a primei
piramide<PATTERN. Acest triun%,i este format din triun%,iurile dreptun%,ice A&7 si #&7,
avand laturile dimensionate astfelC -ACATETELE mici A7 si #7<< s/rtNs/rt(P4I"
Q-OA-.5DE3@@(+"ACATETA mare (comuna"<INALTI$EA<AP&TE$A notata
&7<<s/rtNs/rt(P4I"Q@OA-.JDJJE@(+"A IP&TENU'ELE<$UC4IILE piramidei, notate &A si
&#.
PASUL &1ATrasam cu C&$PAUL cercul cu centrul in punctul &, cerc a carui
circumferinta trece prin punctele A si #, avand deci raza &A (ca si &#, de altfel!".
Procedam in continuare ca la PAUL J, transferand din punctul A de inca trei ori masura
se%mentului A# pe conturul cercului, de data asta in sensul acelor de ceasornic, notand
0ineinteles punctele de contact cu circumferinta K, C si #, care se unesc trasandu*le cu
RI7LA. Avem ca rezultat toate cele patru coarde<laturi ale KA'EI noii PIRA$I#EC AK, KC,
C# si #A Naceasta din urma fiind folosita pana acum cu notatiile A(e"(AH"#(f"(#H" ca
variante de lucru si pentru efectuarea transferurilor, pozitionarea pe noul amplasament
etc.O.
PASUL &2AProcedand ca la PAUL 2, unim punctul & cu punctele A, K, C si # si o0tinem
cele patru fete ale noii PIRA$I#EC A&K, K&C, C&# si #&A+#esi acum putem sa
The Last Paradigm: Pi by Phi
9
Mircea-Mugurel Serban
confi%uram tridimensional(3#" doua piramide le%ate, amanam momentul deoarece nu am
terminat #E$&NTRATIA pe care mi*am propus*o privind circulatura< CUA#RATURA
suprafetelor<ARIIL&R+
PASUL &+APreluam cu C&$PAUL masura se%mentului &7AINALTI$EA fetelor<
AP&TE$AAs/rtNs/rt(P4I"Q-A-.5DE3@@(+" si fi9and varful ascutit in punctele A si #,
determinam intersectia comuna cu &7, pe care o notam cu N, triun%,iul AN# fiind (c,iar
daca folosim aceleasi notatii" sectiunea $E#IANA a noii PIRA$I#E, formata din
triun%,iurile dreptun%,ice AN7 si #N7, cu dimensiunilelaturilorC -ACATETELE mici A7 si
#7<<s/rtNs/rt(P4I"OA-.-@EJ3J(+"ACATETA mare(comuna"<INALTI$EA
piramidei<<s/rtNs/rt(P4I"Q-OA-.5DE3@@(+"AIP&TENU'ELE<AP&TE$E ale noii
PIRA$I#E+
PASUL *(ATrasam CERCUL cu centrul N, tan%ent la latura A# in punctul 7, avand deci
RA'A N7As/rtNs/rt(P4I"OA-.-@EJ3J(+". #e asta data va spun ca am finalizat ceea ce mi*
am propus si anume #E$&NTRATIA privind circulatura ARIIL&R, in sensul ca am
o0tinut un CERC (cu centrul N si raza N7" a carui ARIE este e%ala cu fiecare din
UPRA?ETELE date ale patratelor AKC# si AHKHCH#H, KA'ELE celor doua PIRA$I#E,
precum si cu patratul a1utator AHKHC;#;. Aceasta pare o rezolvare inversa a
CUA#RATURII, dar puteti constata foarte usor ca, daca vom confectiona EC4ERE cu
profilul AN# de diferite dimensiuni, putem oricand sa afirmam, fara :teama; de a %resi, ca
ne aflam in posesia RE'&L(ARII definitive a CUA#RATURII (propriu*zise", pe care o
putem purta in+KU'UNAR!!!
PASUL *&Ae traseaza liniile ,asurate (tip :cusatura;" spre mar%inile colii de ,artie, pe
care, pentru evitarea confuziilor, le*am notat astfelC AHaH, KH0H, &HoH, CHcH, Aa, #HdH, K0, &o,
Cc (posi0il foarte scurta sau deloc!" si #d+&0servati ca am facut enumerarea de 1os in
sus! &ricum, cu sau fara ,asurare, taiem cu ?&AR?ECA pe aceste linii<trasee, urmarind
e9actitatea taieturilor.
PASUL **Ae procedeaza la indoirea portiunilor de ,artie o0tinute in conditiile de mai
sus, precum si confectionarea propriu*zisa a celor #&UA PIRA$I#E unite<le%ate, asa cum
urmeaza (enumerarile le fac de sus in 1os!"C
a"*Pe liniile celor E KA'E, notate cu C#, KC, AK, #A(#HAH", CH#H(#", KHCH si KHAH, indoirea
se face in sus, spre 6suprafata de lucru8 a colii de ,artie, portiunile ramase li0ere in afara
celor #&UA PIRA$I#E constituindu*se ele insele intr*o PLAT?&R$A de spri1in si
sustinere a intre%ului :E#I?ICIU;!
0"*Pe liniile celor -D $UC4II, notate &#, &C, &K, &A(AH", &#(#H", &HAH(A", &H#H(#", &HCH,
&HKH si &HAH, indoiturile se fac in sensul invers celor de la aliniatul (a", respectiv in 1os, spre
dosul<spatele colii de ,artie, dar numai atat incat sa permita oricand formarea celor #&UA
profiluri piramidale+Ramane la latitudinea fiecaruia maniera< modalitatea de fi9are si
sta0ilizare a celor doua PIRA$I#E, respectiv cu ace, a%rafe sau pelicanol!!!
The Last Paradigm: Pi by Phi
10
Mircea-Mugurel Serban
CUADRATURA3 45r si si6475 8
CUA#RATURAC *Am0ele se%mente, LATURI ale PATRATEL&R corespondente
CERCULUI (de #IA$ETRUA-<UNITATE", sunt construi0ile<C&NTRUITE cu RI7LA si
C&$PAUL, rezultand din ?UNCTIILE tri%onometrice ale urmatoarelor UN74IURI C
&)Pe.tr5 PERIMETRU:
LATURAA-<s/rt(P4I"As/rt(p,i"Asin5-.J@E@2@3E(+"%s.Act%5-.J@E@2@3E(+"A
Acos3J.-E@EDE.3(+"%sAt%3J.-E@EDE.3(+"%sAD.EJ.-5-3EE(+".
*)Pe.tr5 SUPRA9ATA (CUADRATURA 4ro4ri5,:isa):
LATURAA-<s/rtNs/rt(P4I"OAs/rtNs/rt(p,i"OAct%BJ.B3J-B@5B(+"%sAt%B-.5.-J5EB.(+"%sA
AD.JJ..5-EE2(+".
Mircea-Mugurel Serban ((LA4TAR"
The Last Paradigm: Pi by Phi
11
Mircea-Mugurel Serban
TrimiteriC
,ttpC<<freeGe0s.com<%oldenno
,ttpC<</uadrature*code.0lo%spot.ro
,ttpC<<numaruldeaur.0lo%spot.ro
The Last Paradigm: Pi by Phi
12
Mircea-Mugurel Serban
http://pi-by-phi-quadrature.blogspot.ro