1.

PORTRETUL PROCRASTINATORULUI
Nu lasa niciodat pe mine ceea ce poti face poimine.
a!" T#ain
Ca!tea aceasta este desp!e p!omisiunile pe ca!e le faceti fata de $oi %nsi$a si nu le
!espectati. &esp!e scopu!ile pe ca!e $i le p!opuneti' f! a le atin(e $!eodat si f!
a sti de ce. &esp!e cu!ele de sl)i!e me!eu amnate' desp!e (!a)a cu ca!e
%nce!cati' la o!ele t!*ii ale noptii' s te!minati un p!oiect si desp!e de*am(i!ea din
oc+ii celo! ca!e si,au pus spe!ante %n $oi - sau ai celui ca!e $ p!i$este din o(lind.
&esp!e ce %nseamn s fii lenesul familiei si oaia !tcit %n ce!cul de p!ieteni.
&esp!e no!ul amenintto! al sa!cinilo! neduse la %ndeplini!e' de la factu!ile !mase
neac+itate la +aosul ca!e domneste la $oi %n cas. &esp!e p!o(!ama!ea la docto! pe
ca!e o tot amnati si desp!e modul %n ca!e ne(li.ati s $ puneti o!dine %n finantele
pe!sonale. &esp!e pie!de!ea timpului' delsa!e' i!osi!ea uno! opo!tunitti si altele.
ulte altele. Ca!tea aceasta este si desp!e cealalt fat a luc!u!ilo!' desp!e
momentele de actiune %n ca!e p!oc!astina!ea lasa loc $i*iunii limpe*i si concent!!ii'
%n ca!e $ adnciti %n munca f! e*ita!e' ia! ideea !enunt!ii nici nu $ t!ece p!in
cap. &esp!e t!ansfo!ma!ea pe!sonal' desp!e do!inta ne%mpo$!at de !emusc!i si
de lupte inte!ioa!e de a face ce$a si desp!e clipele de !ela/a!e deplin de ca!e $a
puteti )ucu!a dup %ndeplini!ea %ndato!i!ilo! *ilnice. &esp!e potentialul i!osit sau
%mplinit' desp!e $isu!i ca!e se pie!d si $isu!i ca!e de$in !ealitate. &a!' mai p!esus de
o!ice' aceast ca!te este desp!e sc+im)a!ea $ietii $oast!e' desp!e cum s p!ocedati
pent!u a nu mai amna luc!u!ile si a t!ece la t!ea).
0acto!ul,c+eie ca!e ne %mpiedic s ducem la )un sf!sit ceea ce $!em sau t!e)uie
s facem este p!oc!astina!ea. Nu este $o!)a desp!e lene' desi cele dou notiuni pot
fi uso! confundate. Sp!e deose)i!e de cei cu ade$!at indolenti' p!oc!astinato!ii $o!
s fac ceea ce t!e)uie - si de o)icei c+ia! !eusesc' %ns nu f! efo!t. 1oi a!ta %n
cele ce u!mea* c aceast te!(i$e!sa!e este %n pa!te de natu! e!edita! si c
suntem p!edestinati amn!ii luc!u!ilo!. Tendinta noast! de a amna pn %n
ultima clip s,a fo!mat pe pa!cu!sul a milioane de ani si acum este ap!oape
%n!dcinat %n noi. 2ns ce!cet!ile au demonst!at c' %n ciuda imp!e(n!ii sale
p!ofunde %n fi!ea omeneasc' ne putem modifica o)iceiu!ile si sc+im)a compo!ta
mentul. P!oc!astinato!ii ca!e %ntele( p!ocesul de la )a*a inactiunii lo! %l pot stpni'
eli)e!ndu,se astfel de st!esul te!menelo!,limit si de$enind mai capa)ili s le fac
fat. Ca!tea aceasta spune po$estea p!oc!astina!ii. O po$este ca!e se %ntinde de la
anticul emfis e(iptean pn la mode!nul Ne# 3o!" si din saloanele )olna$ilo! de
cance! la !in(ul )u!sie!. Spe! s $ a.ut s %ntele(eti de ce p!oc!astinm' cu ce
consecinte si ce st!ate(ii t!e)uie aplicate pent!u a !e*ol$a situatia. 1om %ncepe
simplu' p!in a sta)ili ce %nseamn p!oc!astina!ea. Astfel' $eti putea decide sin(u!i
dac $ num!ati sau nu p!int!e p!oc!astinato!i si' dac e ca*ul' $eti putea
!ecunoaste un acces de p!oc!astina!e. &ac sunteti p!oc!astinato! - luc!u foa!te
posi)il - atunci fiti con$insi c apa!tineti unei comunitti e/tinse. Acum a sosit %ns
momentul s ne cunoastem ce$a mai )ine.
Ce este si ce nu este p!oc!astina!ea
2n .u!ul p!oc!astin!ii sta!uie atta confu*ie %nct cel mai )ine a! fi s ase*m
su)iectul pe masa de disectie si s %ncepem imediat s lamu!im luc!u!ile.
P!oc!astina!ea nu %nseamn doa! amna!e' desi amna!ea face pa!te inte(!ant din
acest p!oces. Te!menul p!o$ine din latineste' de la p!o' 4%nainte' pent!u5 si
c!astinus' 4de mine5. P!oc!astina!ea %nseamn %ns mult mai mult dect sensul
lite!al al cu$ntului. P!udenta' !)da!ea si sta)ili!ea uno! p!io!itati contin fa!a doa!
si poate elemente ca!e tin de amna!e si totusi nici una dint!e aceste notiuni nu
este totuna cu p!oc!astina!ea. 2nc de la apa!itia sa %n lim)a en(le*' %n secolul al
61I,lea' p!oc!astina!ea s,a identificat nu doa! cu amna!ea' ci si cu un act i!ational
de te!(i$e!sa!e - cu alte cu$inte' cu amna!ea $olunta! a %ndeplini!ii uno! sa!cini'
%n ciuda faptului c suntem constienti de (!eseala pe ca!e o facem. Atunci cnd
p!oc!astinm' stim c ne facem sin(u!i un dese!$iciu. Cu toate acestea' $eti %ntlni
deseo!i oameni ca!e etic+etea* %n mod e!onat amna!ea %nteleapt d!ept
p!oc!astina!e. Uneo!i $edeti un cole( de se!$iciu tolnit %n fotoliu' cu )!atele
%nc!ucisate %n spatele capului' ia! daca %l %nt!e)ati ce face' $ $a !spunde $esel7 4Ce
s fac8 A!d (a*ul5. &a! nu e asa. &e fapt' amn finali*a!ea unui !apo!t pent!u c
)nuieste c a!e toate sansele s nu,i mai fie ce!ut si' dac totusi $a fi ne$oie de
el' $a !eusi o!icum s,l sc!ie %n ultima clip. O !eactie ce do$edeste istetime. 2nt!,un
alt scena!iu' a$em de,a face cu (enul de pe!soan ca!e t!e)uie neapa!at s te!mine
ce a!e de fcut ct mai !epede cu putint si ca!e' %n mod i!ational' se a!unc asup!a
unei p!o)leme c+ia! si daca aceasta este i!ele$ant. O)sedatii ca!e %si %ndeplinesc
fieca!e sa!cin imediat ce le este at!i)uit pot fi la fel de disfunctionali ca
p!oc!astinato!ii ca!e las totul pe ultima suta de met!i. Nici unul dint!e ei nu %si
foloseste timpul %n mod inteli(ent. 2n consecint' nu este $o!)a de p!oc!astina!e
atunci cnd nu a.un(eti la o pet!ece!e cu mult %naintea celo!lalti sau cnd nu $
duceti la ae!opo!t cu t!ei o!e %naintea decol!ii. 2nt!*iind putin' e$itati momentele
stn.enitoa!e cnd' cel mai p!o)a)il' (a*da se afla %nc %n fe)!a p!e(ti!ilo!' p!ecum
si o!ele de disconfo!t ale astepta!ii la poa!ta de %m)a!ca!e. Pe de alt pa!te' nu
p!oc!astinati nici atunci cnd !spundeti unei u!(ente lsnd )alt 9sau amnnd:
o!ice altce$a. A continua s tundeti (a*onul din cu!te cu (ndul c' dup aceea' $
$eti apuca s faceti cu!at %n casa ca!e tocmai a luat foc nu !ep!e*int o deci*ie
%nteleapt. &ac $ %ncptnati s nu !enuntati la tunde!ea (a*onului' $eti plti un
p!et mult p!ea ma!e pent!u !uinele ca!)oni*ate ale locuintei. Pe de alta pa!te'
adapta!ea fle/i)ila a p!o(!amului pent!u a !spunde ne$oilo! pa!tene!ului de $iat
sau ale copilului $ poate sal$a csnicia. Nu toate luc!u!ile se %ntmpl deodat;
p!oc!astina!ea consta %n ale(e!ea noast! de a face un anumit luc!u %nt!,un anumit
moment sau de a,l amna' si nu %n actul amn!ii %n sine.