Noi traim pe fundul unui ocean de aer - "ATMOSFERA".

Orice corp,
orice graunte de nisip, orice obiect care se gaseste pe amant este supus
presiunii aerului.
resiunea atmosferica nu e c!iar atat de mica. e fiecare centimetru
patrat de suprafata a unui corp actionea"a o forta de apro#imati$ % &gf.
'au"a presiunii atmosferice este e$identa. 'a si apa, aerul are greutate
si deci e#ercita o presiune egala cu greutatea coloanei de aer care se gaseste
deasupra corpului. 'u cat $om urca mai sus pe un munte, cu atat $om a$ea
mai putin aer deasupra noastra si deci cu atat presiunea atmosferica $a
de$eni mai mica.
(n scopuri stiintifice si practice, trebuie sa stim sa masuram presiunea.
entru masurari e#ista aparate speciale numite barometre.
)n barometru se confectionea"a relati$ usor. (ntr-un tub astupat la un
capat se toarna mercur. Acoperind cu degetul capatul desc!is al tubului, il
rasturnam si-l cufundam cu acest capat intr-un mic $as cu mercur. Atunci
mercurul din tub $a cobora, dar nu se $a scurge complet din tub. Spatiul din
tub de deasupra mercurului este fara indoiala lipsit de aer. Mercurul ramas in
tub este mentinut acolo de presiunea aerului e#terior.
Oricare ar fi dimensiunile $asului cu mercur, oricare ar fi diametrul
tubului, mercurul se ridica intotdeauna apro#imati$ la aceeasi inaltime* 76
cm.
+aca se ia un tub mai scurt de ,- cm, el se $a umple complet cu
mercur si nu $om a$ea $id deasupra coloanei de mercur. O coloana de
mercur de ,- cm apasa asupra suportului sau cu aceeasi forta ca si
atmosfera.
O coloana de mercur cu inaltimea de ,- cm si cu suprafata ba"ei de
%cm. cantareste circa % &gf, mai e#act %,/00 &gf. Aceasta $aloare repre"inta
$olumul de mercur de %1,- cm0 inmultit cu densitatea lui de %0,-.
2aloarea de ,- cm indica faptul ca o astfel de coloana de mercur
ec!ilibrea"a coloana de aer a intregii atmosfere situate deasupra unei
suprafete egale.
entru masurarea presiunii se folosesc diferite unitati. Adesea se
indica pur si simplu inaltimea coloanei de mercur in milimetrii. +e e#emplu,
se spune ca asta"i presiunea este deasupra celei normale, si este egala cu ,-3
mm 4g 5adica mercur6.
Presiunea de 760 mm Mg se numeste uneori atmosfera fizica.
resiunea de % &gf7cm. se numeste atmosfera tehnica.
e efectele presiunii atmosferice se ba"ea"a un dispo"iti$ simplu -
"sifonul".
e#.* )n sofer $rea sa dea a8utor unui prieten al sau caruia i s-a
terminat ben"ina. 'um poate insa scoate ben"ina din re"er$orul sau, caci
acesta nu se poate inclina 9
El se ser$este de un tub de cauciuc. )n capat al acestuia se introduce
in re"er$orul de ben"ina, iar pe celalalt capat se scoate aerul din tub. Apoi se
strange capatul desc!is intre degete si se pune la un ni$el mai 8os decat al
re"er$orului de ban"ina, apoi se ia mana si ben"ina se $a scurge din el.
entru ca sifonul sa functione"e , este necesara presiunea atmosferica*
ea "spri8ina" lic!idul si nu lasa coloana de lic!id din tub sa se intrerupa.
+aca n-ar e#ista resiunea atmosferica, coloana s-ar rupe in punctul unde
tubul face cotul si lic!idul s-ar scurge in ambele $ase.
Sifonul incepe sa functione"e cand lic!idul din ramura din dreapta 5sa
o numim "de golire"6 coboara sub ni$elul lic!idului ce urmea"a a fi
trans$asat, in care este cufundata ramura din stanga a tubului. (n ca" contrar,
lic!idul curge inapoi
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate