Ce este Comunismul?

Ca sistem social, comunismul

este un tip de societate
egalitarista n care nu exista
proprietate privata si nici clase
sociale. n comunism toate
bunurile apartin societatii ca
ntreg, si toti membrii acesteia
se bucura de acelasi statut
social si economic. Probabil
cel mai cunoscut principiu al
unei societati comuniste este
: Fiecare dupa puteri,
fiecaruia dupa nevoi.
Ca miscare politica,
comunismul este o
ramura a miscarii
socialiste, de care se
diferentiaza n principal
prin dorinta comunistilor
de a instaura un sistem
comunist n locul unuia
capitalist, de multe ori
prin metode revolutionare
armate.
Scoli ale comunismului

Marxism
Leninism
Stalinism
Trokism
Franklinism
Maoism
Comunism religios
Anarho-comunism

Partidele Comuniste
Partidul Bolevic
Partidul Muncii din Albania
Partidul Comunist Bulgar
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Partidul Comunist din Iugoslavia
Partidul Muncitoresc Unit Polonez
Partidul Comunist Romn
Partidul Comunist Ungar

Statele Comuniste
Uniunea Sovietic
Bulgaria
Cehoslovacia
Germania de Est
Iugoslavia
Polonia
Romnia
Ungaria
State actuale:
China
Coreea de Nord
Cuba
Laos
Vietnam

Caracterizarea generala a
procesului
Dupa al II-lea razboi mondial lumea a fost impartita dupa expresia
lui Jdanov in doua lagare: lagarul comunist si cel capitalist.In fiecare
lagar exista o super putere: SUA si URSS.In mai putin de cinci ani
(1945-1949), sistemul comunist inregistreaza un avans extraordinar
in lume. In 1939, numai URSS-ul si protectoratul sau, Mongolia
exterioara, se puteau revendica de la ideologia marxista. Imediat
dupa Revolutia bolsevica din 1917, comunistii au incercat sa puna
mana pe putere in Finlanda, Germania, Ungaria, Slovacia si
Bulgaria, dar incercarile lor au esuat. Iar in tarile unde partidele
comuniste erau bine implantate- ca in Franta-, speranta declansarii
revolutiei se diminuase treptat, ca urmare a insasi politicii
Kominternului. Insa dupa zece ani de la izbucnirea celui de-al doilea
razboi mondial, comunistii se aflau nu numai in fruntea Uniunii
Sovietice si Mongoliei, dar si la conducerea a opt state din Europa
de Est si meridionala ( Albania, Germania de Est, Bulgaria, Ungaria,
Polonia, Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia) si, in Asia, in fruntea
Chinei populare si a Republicii Democrate Coreene.
Comunismul in Europa
Europa de Est cunoaste la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial
o perioada de transformari profunde in special in privinta sistemului
politic, trecnd n doar ctiva ani la forme de conducere autoritare,
prin impunerea unui sistem politic total strain de valorile democratie
occidentale, de catre armatele sovietice victorioase. Noul regim
aducea cu sine un sistem de guvernare comunist -importat din
Uniunea Sovietica- ale carui valori de tip sovietic vor guverna de
acum nainte viata politica si sociala din tarile respective. Impunerea
noilor norme in politica tarilor est-europene are similitudini dar si
deosebiri, datorate situatiei politice la momentul de incheiere al celui
de-al doilea razboi mondial precum si a rolului real sau fictiv al
trupelor sovietice in procesul de eliberare a tari respctive de sub
ocupatia germana.
Referindu-ne la similitudini
intre procesul de impunere a
comunismului in tarile Europei
Centrale si de sud-est putem
alcatui trei categori: Prima
formata din Iugoslavia si
Albania deoarece aceste tari
si-au obtinut eliberarea fara
ajutor sovietic, comunisti locali
avand astfel un atu in fata
propriului electorat, iar rusi nu
au putut spune ca in cazul
Romaniei ca ei au eliberat tara
de germani.
A doua categorie este formata
din tari precum Romania,
Polonia, Bulgaria, avand ca si
caracteristica comuna sprijinul
puternic primit de catre
comunisti locali din partea
Moscovei in actiunea lor de
preluarea a puterii in aceste
tari. O a treia categorie se
constituie din Ungaria,
Cehoslovacia si RDG, unde
procesul de trecere la ,,un
regim democratic" in fapt unul
de democratie populara se
realizeaza mai lent.

Modalitatea efectiva de preluarea puteri si de impunere a
noului regim politic s-a realizat prin intermediul
formatiunilor politice de tip front, precum si a guvernelor
de coalitie prin intermediul carora comunisti preiau
controlul sectoarelor-cheie, fiind vizate in special
aramata, justitia si internele. Trebuie mentionat faptul ca
aceste actiuni au avut loc sub directa indrumare a Uniuni
Sovietice, iar pentru a putea ajunge in cadrul unor
guverne comunisti pe langa faptul ca s-au prezentat in
alegerile locale pe liste unice dar au si fraudat aceste
alegeri, asigurandu-si in acest fel o pozitie dominanta in
cadrul noilor structuri politice. Pentru a exemplifica cele
amintite anterior vom face o parelala intre situatia
existenta in Europa de Est in perioada anilor 1944-1948 .
Polonia

In ceea ce priveste Polonia,
interesul sovieticilor s-a concentrat
asupra chestiunilor considerate de
ei strategice si cu valabilitate pe
tot cuprinsul Europei Orientale, si
anume asigurarea victoriei
comunistilor si punerea in practica
a unui tip de politica interna de
natura sa corespunda intereselor
URSS. Guvernul comunist
instaurat aici intr-o forma
incipienta la 22 iunie 1944 uzurpa
guvernul aflat in exil la Londra,
printr un manifest dat publicitatii si
adresat poporului polonez in care
guvernul din exil era declarat
ilegal.
In anul 1947 au avut loc alegeri in care
a invins Blocul Partidelor Democratice
dominat de comunisti.Presedinte al
noului parlament a fost ales liderul
comunist Boleslaw Bierut, iar guvernul
democrat popular era condus de Josef
Cyrankiewicz. Se propunea si un
program de renastere nationala de
inspiratie socialista, in care se
prevedea reforma agrara, iar baza
politicii externe poloneze era prietenia
si colaborarea cu tarile coalitiei
antihitleriste, in special cu URSS.

Cehoslovacia
In Cehoslovacia guvernul cu care s-a
intors presedintele Edward Benis in
luna mai 1945, fusese modelat la
Moscova cu toate ca avea in
componenta sa ministrii
necomunisti.Rezultatele alegerilor
desfasurate pe data de 26 mai 1946
au dat castig de cauza comunistilor
dar insuficient pentru a guverna
singuri.Postul de premier va fi ocupat
de comunistul Klement Gottwald.
Constienti de modesta lor influenta in
societatea cehoslovaca in toamna
anului 1947,pe fondul unor lipsuri
alimentare in tara si a unor tensiuni
internationale Est-Vest,comunistii au
declansat un atac asupra tuturor
celor suspectati de a nu fi de acord
cu calea comunista de evolutie.
Alegerile urmau sa se desfasoare in
luna mai 1948.Toata lumea se astepta
la un recul a extremei
stangi.Comunistii ajutati de Moscova
au trecut la ofensiva.Pe fondul unor
tulburari sociale dirijate de Kremlin
premierul Gottwald l-a somat pe
presedintele Bernes sa accepte
demisia ministrilor necomunisti si sa se
formeze un guvern fara reactionari.La
30 mai au avut loc alegerile dupa
sistemul listei unice.La 8 iunie 1947
Bernes a carui sanatate fragila fusese
definitiv marcata de drama va
demisiona.Va numi in luna septembrie
a aceluiasi an.Astfel ei comunistii
cehoslovaci care parusera sa fie cei
mai blanzi din Europa Centrala si de
Est, aveau sa se releve in anii 50 ca
partidul cel mai stalinist probabil din
zona.

Bulgaria
In Bulgaria a doua zi dupa patrunderea Armatei Rosii, a avut loc o
insurectie cu un caracter comunist.In urma acestor evenimente s-a
format un cabinet in care alaturi de comunisti au intrat si membrii ai
altor formatiuni politice.Pentru asi consolida pozitiile in vederea
instaurarii unui regim totalitarist stalinist,comunistii s-au grabit sa
organizeze alegeri(18 noiembrie 1945)pe care le-au castigat.Dupa
aceea a urmat un lung sir de activitati initiate de P.C.B.menite a da
substanta regimului instituit.La 8 septembrie in urma unui
referendum,a fost abolita monarhia si Bulgaria proclamata
Republica Populara.La 22 noiembrie 1946,dupa alte alegeri se
formeaza un cabinet condus de un vechi cominternist Gheorghi
Dimitrov iar la 4 decembrie 1947 a fost adoptata o constitutie care a
legiferat instituirea regimului dictaturii proletariatului.
Germania
Decizia Comisiei Consultative Europene din 1944 in definirea
zonelor de ocupatie, a plasat Berlinul adanc in zona de est
sovietica. Desi in primavara anului 1945 anglo-americanii au avut
posibilitatea de a ajunge la Berlin inainte de sosirea rusilor,nu au
facut-o.Trupele aliate occidentale au tranversat Rinul si au patruns
in Germania,Churchill dorind sa asedieze si sa captureze Berlinul
inaintea rusilor.Eisenhower a refuzat insa datorita prioritatii
intelegerilor dintre aliati (privind viitoarele zone de ocupatie)pentru
Berlin,incalcarea lor putand avea ca rezultat accidente politice. Cu
toate ca primul ministru britanic a incercat sa-l determine pe Truman
sa modifice decizia luata de Roosvelt,presedintele a refuzat sa
reconsidere problema.Ca urmare,Berlin,Praga si Viena au cazut in
mainile sovieticilor.
Iugoslavia
Regimul comunist din Iugoslavia
beneficia de cea mai buna pozitie
dintre toate guvernele socialiste
din Europa de Est.Fortele
partizanilor , care numarau
800000 de oameni , detineau
controlul militar total.Nu existase
nici o ocupatie sovietica sau aliata
, astfel ca nu se punea problema
vreunui amestec strain.Pe langa
faptul ca guvernul central se afla
in mainile AVNOJ, fusese instituita
inca din timpul razboiului o
structura administrativa eficienta
care acoperea tot teritoriul tarii.
Unica limitare a puterii acestuia
consta in acordul semnat intre Tito
si Subarnic in privinta includerii
guvernului lui si a catorva membri
ai guvernului in exil de la
Londra.La 1 noiembrie 1944
imediat dupa ocuparea
Belgradului, o a doua intelegere a
fost incheiata intre acesti 2
oameni care defineau mai
amanuntit viitoarele
aranjamente.S-a cazut de acord
ca regale Petru sa nu revina in
tara.

Ungaria
La 1 februarie 1946,Ungaria a
fost proclamata republica
avand pe Tildi Zoltan
presedinte si pe agrarianul
Nagy Ferenc sef al
guvernului.La alegerile
generale din 31 august 1947,
prin falsuri si inselaciuni,
comunistii grupati in Frontul
Independentei au obtinut
majoritatea parlamentara.S-a
constituit un guvern de coalitie
in care comunistii erau
predominanti.

In Ungaria s-a constituit,in
decembrie 1944 Frontul
National de independenta
(alcatuit din reprezentantii
micilor proprietari,din national-
taranisti,socialisti si comunisti)
care la 21 decembrie
desemneaza un guvern
provizoriu aflat sub controlul
unei comisii militare conduse
de maresalul sovietic
Voroilov.
Albania
In Albania partizanii s-au folosit de multa abilitate, de infrangerile
catastrofale suferite de fortele naziste in Balcani, si la 23-24
octombrie 1944 Barat hotaraste instaurarea unui guvern condus de
liderul lor Enver Hodja.La 1 decembrie 1944au loc alegeri pentru
Adunarea Constituanta, fara adversari, comunistii au obtinut 93,88%
din totalul sufragiilor.Noul lor guvern a proclamat la 11 februarie
1946 Albania republica populara cu o constitutie imprumutata de la
Iugoslavia. In concluzie, principalul actor al instaurarii comunismului
a fost U.R.S.S. Regimul aplicat de acesta a fost unul totalitarist in
care toate domeniile erau conduse de un grup de oameni deseori
membrii ai unui partid comunist. Masurile aplicate de rusi in Europa
de Est difera de la o tara la alta rezultatul fiind in fiecare dintre ele
instalarea unui regim comunist totalitarist dominat de Uniunea
Sovietica.
Instaurarea regimului comunist. Perioada
1944-1948
Actul de la 23 August 1944 a fost urmat de eliberarea teritoriului nationalsi, apoi,
de participarea la razboiul antihitlerist. Desi s-a voit un act ce va
repuneprincipiile democratiei in drepturi, cu acordul tacit al Marii Britanii
si StatelorUnite, Romania a evoluat intr-o directie contrara intereselor sale,
instaurandu-se,treptat, un regim politic si economic aservit Uniunii Sovietice. Un
asemenea regima fost instaurat in tara noastra in patru etape, cu alte doua
repere ulterioareimportante in cadrul unui stat comunist:
a)6 martie 1945 impunerea guvernului Petru Groza, controlat de P.C.R.
sisustinut de sovietici
b)19 noiembrie 1946 falsificarea alegerilor in favoarea comunistilor
c)iulie octombrie 1947 dizolvarea P.N.T. si procesul liderilor sai
d)30 decembrie 1947 abdicarea silita a regelui Mihaisi
e)30 august 1948 infintarea D.S.S. (Securitatea)
f)22 ianuarie 1949 infintarea D.G.M. (Militia)
Acapararea puterii de catre comunisti s-a realizat in mare parte datorita
prezentei.
In perioada 1944-1945, Romania, la fel ca si celelalte tari ocupate, a fost supusa unui
proces de pre-comunizare. Acest proces s-a realizat prin patru obiective:

a)Sindicatele s-a urmarit politizarea lor, atragerea liderilor in partidulcomunist sau promovarea
comunistilor de incredere la conducerea acestororganizatii. Cu precadere doua au fost sindicatele
vizate de catre comunisti:cel al lucratorilor din CFR (cu ajutorul lor putand fi paralizata, daca
interesulPCR ar fi cerut-o, intreaga activitate din tara) si al tipografiilor (care aveau sablocheze
tiparirea ziarelor burgheze, privandu-i astfel pe adversari deposibilitatea a-si expune punctele de
vedere).
b)Partidele democratice s-a cautat spargerea lor si crearea de disidente alecaror sefi sa fie
castigati, defaimarea si compromiterea liderilor si a istorieiacestor partide (indeosebi PNT si PNL). In
climatul de teroare creat, au fostoameni politici care s-au gandit ca o activitate normala nu se poate
duce si caeste mai bine sa plece in Occident pentru a aduce la cunostinta opiniei publicegravele
atentate ce savarsesc in Romania autoritatile comuniste. Numai cafruntsii PNT ce au voit
sa paraseasca tara (1947) au fost arestati la Tamadau,fiind tradati de pilotul care urma sa-i
transporte. Acesta a fost pretextul folosit pentru a scapa de cei mai seriosi adversari ai politicii lor.
Un rasunator procesa fost organizat, Iuliu Maniu si ceilalti lideri fiind acuzati de tradare si spionajin
favoarea puterilor capitaliste, partidul desfintat si liderii sai condamnati ladiferite aspre
pedepse (Maniu a fost condamnat la inchisoare pe viata; aveasa moara in 1953 in inchisoarea de la
Sighet). Nici liberalii nu au mai rezistatmult timp, liderul lor, G. Bratianu, murind in inchisoare.
Acestor fapte seadauga executarea maresalului Antonescu la 1 iunie 1946.
c)Armata multe dintre unitati au fost trecute in mod abuziv sub comandasovietica, mii de
ofiteri au fost dati afara sub pretextul colaborarilor trecute cunazistii si inlocuiti cu tineri fara
experienta, usor de manipulat si indoctrinat.Regimentul 22 Garda si Protocol, garda personala a
regelui, a fost dezarmat.Interventia regelui a facut sa intarzie deznodamantul.
d)Fasificarea alegerilor - o trasatura a perioadei 1945-1947 este amestecul demanipulare si
actiuni legale. Se observa o grija deosebita pentru salvareaaparentelor, fie prin pastrarea secretului
actiunilor ilegale, fie dand un aspectlegal presiunilor sau interventiilor in forta. Aceasta explica de ce
comunistii s-au straduit sa castige alegerile, prin orice mijloace. Frauda electorala a jucatun rol
deosebit, dar atunci nu a putut fi dovedita formal. Era aplicat principiullui Stalin comform caruia nu
conteaza cine si cum voteaza, ci cine numaravoturile. Alegerile de la 19 0ctombrie 1946 s-au
desfasurat int-o atmosferade tensiune maxima. Rezultatele indicau o victorie a comunistilor si a
acolitilorlor, tovarasii de drum ce au fost indepartati ulterior, cu aproximativ 70% dinvoturi.
Dovezile descoperite dupa 1989 arata ca in realitate alegerile au fost castigate de PNT.
Regimul Gheorghe
Gheorghiu-Dej (1948-
1965).

Gheorge Gheorghiu-Dej, ales prim-secretar al partidului comunist
inoctombrie 1945, ulterior conducator al partidului unic pana la
moartea sa in 1965,a fost, dupa modelul politic reprezentat de
Stalin, un conducator autoritar,intolerant cu orice forma de opozitie.
Regimul Dej a cunoscut trei etape principaleale luptei in interiorul
partidului, trei ocazii pe care le-a folosit, dupa modelulstalinist,
pentru impunerea echipei sale fidele si pentru eliminarea
(epurarea)adversarilor reali sau potentiali.Prima etapa a epurarilor
intrepinse de Dej a inceput in 1945, prinlichidarea grabita a lui
Stefan Foris, fost conducator al partidului comunist intimpul
razboiului, si a culminat cu arestarea, in 1948, a liderului de
partidLucretiu Patrascanu, un comunist cu o buna pregatire
intelecuala si foarteambitios, in care Dej vedea un adversar politic
personal. Patrascanu a fost inchissi supus la diverse presiuni fizice
si psihice, pentru a recunoaste colaborarea cuservicii secrete
occidentale. Dupa moartea lui Stalin (5 martie 1953),
noulconducator al Uniunii Sovietice, Nikita Hrusciov, a dat
semnalul innoirii echipelorconducatoare din tarile-satelit. Temandu-
se ca Hrusciov va dori inlocuirea sa cuLucretiu Patrascanu, Dej a
decis in 1954 lichidarea adversarului sau in urma unuiproces regizat
in culise.A doua etapa a epurarii intrepinse la varful propriului partid
i-a avut dreptvictime principale pe Ana Pauker si pe colaboratorii
acesteia, Vasile Luca siTeohari Georgescu (gruparea moscovita,
Dej si colaboratorii sai fiind fractiuneainterna). Cele doua fractiuni
au colaborat atata vreme cat au avut de luptatimpotriva dusmanilor
comuni. In 1952, avand consimtamantul lui Stalin, gruparealui Dej a
pornit ofensiva deschisa impotriva gruparii Anei Pauker, acuzand-o
de politica de stanga, impaciuitorism, etc.

Regimul Nicolae Ceausescu
(1965-1989).
Venirea noului lider la conducerea partidului
unic a fost bine primita desocietatea
romaneasca: Ceasusescu era recunoscut ca
unul dintre cei mai fidelidiscipoli ai lui Dej si
era de asteptat continuarea procesului de
liberalizare aregimului; pe de alta parte,
Ceausescu simboliza si o alta generatie
ajunsa laputere (in varsta de 47 de ani, era
cel mai tanar lider comunist). In iulie 1965,
laCongresul al 9-lea al Partidul Comunist
Roman (redenumit astfel, din
PartidulMuncitoresc Roman), Ceausescu
pune bazele propriului sau program de
politic,foarte promitator in conditiile epocii:
se distinge, mai ales, principiul
conducerii colective, menit sa impiedice-
potrivit versiunii oficiale-acumularea puterii
inmainile unei singure persoane.
Nicolae Ceausescu a atins apogeulpopularitatii sale
interne cat, mai ales, siexterne in 1968 cand,
vorbind in numelepartidului si statului, dar si
al natiuniiromane, condamnand in termeni
duriinterventia trupelor Tratatului de la Varsovia
imptriva reformelor politice in cursdin Cehoslovacia
(interventie la care Romania nu participa). Aceasta
opozitie(manevra abila ce-i asigura dominatia
interna pentru 25 de ani), ca si alte deciziide politica
externa opuse liniei comune a statelor comuniste l-
au transformat peviitorul dictator , din perspectiva
tarilor occdidentale, intr-un lider regionalimportant, o
fisura in monolitul comunist est-eurpean. In urma
unei viziteintrepinse in iunie 1971 in cateva tari
asiatice comuniste (in special China siCorea de
Nord), Ceausescu va pune capat relativei liberalizari
incepute deGheorghiu-Dej. Asa numitele Teze din
iulie 1971 lanseaza o revolutie culturala alcarei
bilant, in deceniul urmator, va transforma Romania
intr-o exceptie nefericitachiar si-n randurile tarilor
socialiste. In martie 1974, Nicolae
Ceausescu devineprimul presedinte din istoria
republicii, cu un ceremonial ce aminteste mai
multde incoronarea unui rege.


Regimul Ceausescu a devenit din ce in ce mai
nepopular pe plan intern inanii 80, pe masura
deprecierii conditiilor de trai oferite populatiei si
punerii inpractica a unor proiecte costisitoare,
precum achitarea in termen scurt a
datorieiexterne a tarii (realizata, cu mari sacrificii
ale populatiei, in martie 1989),sistematizarea
satelor, construirea noilor centre civice ale
oraselor, etc. Inparalel, pe plan extern, prestigiul
lui Ceasescu a intrat in declin, mai ales
dupa1985, o data cu reformele incurajate in
Europa de Est de noul lider sovietic
MihailGorbaciov. Refuzul lui de a admite
reformarea politica a partidului, ca si hotarareasa
de a izola din ce in ce mai mult Romania de
restul lumii l-au transformat, inpreajma caderii
regimului sau, in ultimul lider de tip stalinist al
Europei.


Contradictiile industrializarii, realizari si
esecuri (1948-1989).
Industrializarea a fost o problema esentiala pentru regimul comunist.Planul
de stat lansat la 24 decembrie 1948 urmarea realizarea a cinci
obiective:dezvoltarea extensiva, autarhia economica, planul central si
planificarea, investitiimasive in industria grea in defavoarea celei de consum
si sovietizarea industrieiromanesti.Nationalizarea proprietatilor in iunie 1948
si inceputul procesului decolectivizare in martie 1949 au facut din stat
singurul detinator de resurse, careputeau fi astfel directionate spre
accelerarea dezvoltarii industriale.
In primii anide democratie populara, subordonarea economica fata de
URSS a impiedicatstatul sa dispuna eficient de resurse. Ocupatia
economica sovietica consta in:plata datoriilor de razboi si existenta
Sovromurilor, companii mixte romano-sovietice care intre anii 1945 si 1956
functionau exclusiv in profitul URSS. Inconsecinta, programul de
modernizare rapida, lansat dupa 1948, a fost un esec.Realitatea de la
sfarsitul anilor 50 indica persistenta acelorasi probleme:inapoierea, in
principal, apoi o structura sociala predominent agrara, cu oeficienta
scazuta.Declinul economic si teama de revolte sociale au impus schimbari
manageriale semnificative.
Dupa 1970, Ceasuescu a accentuat rata de dezvoltare a
industriei fara atine cont de indicatorii economici reali.
Acestia au fost supliniti de un dirijismeconomic absolut.
Cresterea prevederilor planului cincinal 1976-1980 a
fostprimul esec al acestei politici. Ca urmare, pentru
prima data in istoriacomunismului romanesc,
prevederile cincinalului urmator au fost
reduse. Petermen scurt, acest permanent salt inainte
in domeniul economic s-a resimtitpozitiv pe plan social:
debusee pentru forta de munca, urbanizarea localitatior,
obunastare relativa. Pe termen lung, s-a dovedit a fi o
politica falimentara, care apromovat specializarea
industriala a unor regiuni intregi, fara a oferi alternative
sio depopulare a satelor.Autoritatile au investit in
trei domenii: industrie grea, infrastructura siproiecte cu
caracter mai mult propagandistic decat economic.
Administrariidefectuoase si investitiilor industriale i s-au
adaugat datorii externeimpovaratoare si o severa criza
de energie. Dupa 1980, economia romaneascaproducea
marfuri scumpe si de calitate slaba. In plus, efortul urias
din ultimuldeceniu al regimului de a rambursa datoria
externa a uzat tehnologic principaleleramuri economice
si a acutizat lipsa de resurse
Colectivizarea si impactul asupra satului romanesc
(1948-1962).

Regimul comunist a reusit intre 1945 si 1949 sa
aduca sub controlul saupopulatia urbana. Lumea
rurala, reprezentand 76,5% din populatie, se afla
insarelativ in afara limitelor acestui control.
Metodele uzitate pentru infiintareaGospodariilor
Agricole Colective mergeau de la brutalitati,
confiscari, arestari,deportari pana la corupere,
campaniide presa si izolare. Primele GAC s-
auinfiintat in iulie 1949. In 1953, totaulatingea abia
10% din suprafata arabilaa tarii iar productia
agricola nu acrescut, dimpotriva. Dupa
1953,metodele au fost schimbate dar scoulnu. Locul
arestarilor in masa, alconfiscarilor de inventar
agricol sirecolta l-au luat mjloaceleadministrative,
restrictiile comerciale siinterdictiile.Anul 1958 a
marcat insa revenirea in forta la modelul economic
stalinist inagricultura. In 1958, gospodariile agricole
nu cultivau decat 17,5% din pamantularabil. In 1962,
deci numai dupa patru ani, procentajul a urcat la
96%!Rezistenta taraneasca s-a manifestat pe
parcursul intregii perioade 1948-1962 si s-a
concretizat intr-un lung sir de rascoale, in toate
zonele tarii.
Politica demografica (1957-1989).

Ca in orice sistem totalitar, anularea solidaritatilor traditionale,
distrugereaindividualitatii in vafoarea colectivitatii a insemnat confiscarea vietii private
ingeneral si a celei de famiie in particular. Liberalizarea avorturilor s-a incadrat
inaceasta dimensiune, ca o forma de laicizare a practicilor juridice si sociale. In
anul1957, Romania s-a liniat si ea aceste practici, adoptand o legislatie libera
asupraavorturilor. Decizia a favorizat intr-un anume fel familia, care trecea printr-
operioada in care situatia economica si indepsebi nivelul de trai erau deficitare. Pede
alta parte, avortul devenise singura metoda de planificare familiala, in lipsa femeile
altor metode de contraceptie. Situatia precara din punct de vedere socio-economic a
favorizat insa scaderea natalitatii: daca in 1956 existau 24 nou-nascuti la mia de
locuitori, in 1966 s-a ajunsla 14 la mie, situand Romania pe ultimul locin Europa,
alaturi de Ungaria. Drept urmare ,dintr-o societate unde avorturile erau liberesi relativ
ieftine, Romania ceausista sesingularizeaza in 1966, prin politica eidemografica, in
intreg lagarul socialist. Intoamna lui 1966 se interzice prin legeintreruperea deliberata
a sarcinii pentrufemeile avand mai putin de patru copii si 45de ani. Penalitatile
prevazute comportauprivarea de libertate atat pentru incauza si pentu persoanele
implicate in operatie, cat si pentru tatal ce se faceavinovat de omisiune de denunt

Represiunea si Securitatea (1949-1989).
Intre 1949 si 1953, un numar imposibil de stabilit de detinuti politici,multe zeci de mii in orice caz,
dupa unele surse peste 100.000 de persoane inperioada 1950-1954, au trudit pana la exterminare
pe santierul Dunare-MareaNeagra sau in celebrele inchisori Sighet, Ghierla, Ramnicu-Sarat sau
Malmaison.Dupa 1950, partidul a incurajat, vreme de cativa ani, in unele inchisori,
metodareeducarii prin violenta fizica si psihica, devenita celebra mai ales
datoritaexperimentului de la Pitesti. Represiunea, care in aceasta perioada a imbracatpoate
formele cele mai violente din intreaga Europa de Est, s-a indulcit intrucatva moartea lui Stalin
. Intre 1956-1959 insa, de frica exemplului unguresc sipolonez, ea a lovit din nou, mai ales
intelectualitatea si studentimea.Nu se poate stabili desigur nici macar cu aproximatie numarul
persoanelorarestate intre 1949 si 1964, cand s-a renuntat la inchisorile politice.
. Aceasta eficienta teroare explica in buna parte neputinta organizariiunei rezistente active, desi
grupuri izolate de partizani au continuat sa actionezein munti pana in anul 1956.Inchisorile politice
au inceput sa se deschida in 1962, o data cu noul curspolitic al regimului de la Bucuresti, cand au
fost eliberati, dupa cifreleoficiale, 1304 detinuti, urmati in 1963 de alti 2892 si, in primele luni ale
lui 1964,de ultimii 464. Aceste eliberari simbolice arata clar ca in anii 60 regimul nu maiavea
dusmani interni, ca detinea controlul absolut asupra tuturor aspectelorsocio-economice din
Romania.Dupa 1964, regimul inchisorilor si extenuarea fizica au fost inlocuite demetode mai
subtile de supraveghere a societatii in ansamblu: o puternica reteade informatori si incurajarea
delatiunii, ascultarea convorbirilor telefonice,violarea mesajelor postale, domiciliul obligatoriu sau
dosarul personal.
Securitatea

Apare ca politie politica la 30 august 1948 sub denumireade Directia Generala a
Securitatii Poporului (avea sa fie redenumita ulterior inDirectia Securitatii Statului
DSS, denumire sub care avea sa se consacre), avandca prim director pe Gheorghe
Pintilie, cu rang de ministru (ultimul director,generalul Iulian Vlad, avea sa fie destituit
printr-un decret al FSN in ianuarie1990, iar Securitatea desfiintata formal caci
majoritatea cadrelor au trecut incomponenta noului SRI).Rolul sau era de a apara
cuceririle democratice si de a asigura securitateRPR impotriva uneltirilor dusmanilor
interni si externi. Dupa 1964 chiar daca nus-au mai inregistrat perioade de teroare
comparabile cu cele din timpul lui Dej,treptat Securitatea a devenit si ea o institutie
depinzand de capriciile dictatorului.Pentru a putea sustine, pe plan extern, ca
Romania comunista nu mai are detinutipolitici, regimul Ceausescu a gasit forme mai
subtile de terorizare a populatiei: unloc aparte, printre acestea, l-au ocupat internarile
opozantilor in azile si spitalepsihiatrice sau amestecarea lor cu detinuti de drept
comun, sub acuzatii false. Inanii 80, in mentalitatea colectiva a romanilor se instalase
o adevarata psihoza aSecuritatii: ochii si urechile dictaturii pareau a patrunde in cele
mai intime detaliiale vietii de zi cu zi.In timpul regimului Ceausescu, cifrele disponibile
referitoare la numarulangajatilor Securitatii sunt contradictorii: generalul Victor
Stanculescu, ministru alApararii in 1990, declara ca toate cele 6 directii ale Securitatii
cuprindeau in anul1989, 15 000 de angajati. Ion Iliescu avansa cifra de 38 000 (si, se
pare, ca estecea mai apropiata de adevar), iar alte surse vorbesc de 70 000 de
angajati.

Viata cotidiana in Romania
comunista.

In Romania comunista a existat o adevarata revolutie a moravurilor,societatea modernizandu-se
intr-un ritm alert, a schimbat complet viatacotidiana. Populatia consuma acum mai multe produse,
au aparut obiecteleelectrocasnice, cum ar fi: radioul, frigiderul si aragazul - in anii 50, de
carepropanganda regimului Dej facea mare caz; automobilul proprietatepersonala( Aro in ani 50,
Dacia in anii 70 si, mai tarziu, Oltcitul si Lastunul plusmarci provenite, in special, din
lagarul comunist cum ar fi Trabant, Skoda, Volga,Lada si altele), aparatele TV , concediile la mare
si la munte, servicii telefonicepentru marea majoritate a populatiei, electrificarea satelor si
constructia denumeroase sosele, revistele mondene, filmele autohtone si
inflorireacinematografelor, accesul la scolarizare mai liber ca oricand, Transfagarasanul,metroul
bucurestean si, inspe sfarsitul regimului, primele computere personaleromanesti replici ale celor
occidentale (in afara celor de proiectie proprie, Coral,inca din anul 1972 dar destinate doar
institutelor), compatibile Spectrum (HC-85,in anul 1985 si CIP-03, in anul 1987) si compatibile
IBM-PC (Felix PC, in anul1988) si destinate publicului larg. Ca o comaparatieedifcatoare,
statisticile RAR arata ca in noiembrie 1989, in Bucuresti si Ilfov,existau 150.000 de automobile la
o populatie de 2,5 milioane de locuitori, iar inluna august 2003 numai numarul automobilelor din
Bucuresti situandu-se la cifrade 978.000 de unitati la o populatie (numai!) a Bucurestiului, ce a
scazut cu300.000 de persoane.Revolutia romana din decembrie 1989 (sau lovitura de stat caci nu
vomafla prea curand) a redat libertatea romanilor creindu-le premise promitatoareintr-un viitor mai
bun. Intr-un timp relativ scurt, Romania va adera la majoritateastructurilor militare si economice
democratice occidentale si, cu toata impotrivireafostilor securisti si membrii ai nomenclaturii
comuniste infiltrati in toate structurilestatului, deveniti baroni locali si miliardari de carton, tara
noastra isi va regasilocul pierdut in 1938, va deveni o tara prospera, unde drepturile si
demnitateaumana vor fi respectate. Acesta este crezul meu, caci in noi cei tineri sta putereade a-l
implini; sa fim increzatori, deci, deoarece dupa o noapte de aproape 50 deani soarele a rasarit
iarasi pe strada noastra!

Dup Revoluia din februarie 1917 din Rusia arist, care a
rsturnat monarhia i produs o republic democrat, a urmat n
Octombrie puciul comunist(spus pe atunci bolevic i ulterior
Revoluia din Octombrie) care a produs un regim dictatorial
totalitar inspirat de marxism i de diversele ideologii derivate, cea
mai notabil fiind a Marxism-Leninismului. Potrivit concepiei
marxist-leniniste a progresului n istorie, exist patru faze ale
dezvoltrii economice a societii: sclavia, feudalismul, capitalismul
i comunismul. Aceast concepie materialist-istoric a
comunismului, arat c din sistemul economic deriv toate
celelalte sisteme (social, juridic, cultur...).
De asemeni dezvolt conceptia determinismului, potrivit creia
fiecare individ dintr-o clas are un gen de comportament indus, nu
de gndirea acelui individ ci de clasa la care apartine, i de aceea el
trebuie reeducat n lumina noii societati comuniste. Acest concept
determinist este cel care a folosit la justificarea lagrelor de
reeducare, n care au murit milioane de oameni n decursul secolului
XX, n Rusia sovietic a lui Stalin, China, i n celelalte state fratesti.
De asemenea, comunistii au nationalizat propriettile private prin
procesul de colectivizare.
Dictaturi de stat odioase, teroriste i criminale, regimurile
comuniste, cu puine excepii, au chinuit i omort cu
perfidie, n spatele unui paravan de ideologie, zmislit
chipurile, spre a oferi oamenilor planetei, o via mai bun
i mai echitabil social. A lipsit deci aproape ntotdeauna
nregistrarea oficial corect a crimelor, n contrast cu
regimul nazist. Criminalele regimuri comuniste "i-au ters
urmele" deliberat, ferindu-se cu profesionalism de
verdictul necrutor al istoriei. Degradarea morala si
spirituala in mare parte este un rezultat direct al
comunismului. Atacul asupra bisericilor, a normelor
morale, a fost dus cu inversunare.
Istoria consemneaz noi mecanisme de
ucidere n mas sau reluarea unora deja
practicate (nfometri dirijate de tipul
celei cunoscute n Ucraina sau n
lagrele speciale ale nazitilor preluate i
folosite ulterior i n mod intensiv de ctre
sovietici), sau generate de incompetena
economic a sistemului. ntre acestea se
numr de pild:

nfometarea la scar naional a
populaiei din Coreea de Nord;
avorturile septice provocate n Romnia
n timpul regimului Ceauescu soldate cu
circa 10000 victime;
Contaminri endemice cu SIDA, ce nu
mai pot fi acoperite de presa de stnga n
actuala Zimbabwe;
Un numr de victime estimate
recent la 60000, notate tot n
timpul regimului dictatorial al
lui Ceauescu, generate printr-
o asociere de factori socio-
economici (nfometare, lips
de medicamente, frig i
asisten medical deficitar);
Catastrofa nuclear de la
Cernobl, datorit mistificrii
oficiale a numrului real al
victimelor ce au decedat
imediat sau n urmtorii 10 ani,
permite numai aprecieri
cantitative marcate de
relativitate.


Statistici referitoare la numarul victimelor
produse de comunism :
Pozitia Tara Nr. de victime
1. Rusia (fosta U.R.S.S.) 148.015.000
2. China 114.000.000
3. Ucraina 29.012.500
4. Vietnam 7.250.000
5. Congo 4.000.000
6. Evrei 3.500.000
7. Germania 3.250.000
8. Polonia 2.700.000
9. Romnia 2.451.400
Anticomunism
Anticomunismul este o ideologie a
opozitiei fat de organizatiile,
guvernele si ideologiile comuniste.
Deseori, anticomunismul se opune
si altor politici si ideologii care
amenint ntr-o oarecare msur
proprietatea privat, sau care
promoveaz radicalismul de
stnga (de exemplu: socialismul
sau sindicalismul).

Termenul a cptat o folosire
global n timpul rzboiului
rece, cnd puterile occidentale
au nceput s-si coordoneze
opozitia fat de politica
expansionist a Uniunii
Sovietice. ntre 1950 si 1991,
anticomunismul a fost una
dintre componentele majore
ale rzboiului rece, iar liderii
SUA au pretins c
anticomunismul se confund
cu politica lor de ngrdire a
comunismului.

Cronologie sumar a disidenei romneti

14 noiembrie 1946 - ntr-o cuvntare precednd
alegerile, Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor lider de
partid i de stat, avertizeaz c "programul lui nu
reprezint o soluie de continuitate cu tradiii
culturale". Vor urma, pe msura acaparrii puterii,
confiscri i arderi de biblioteci, avalane de brouri
cu Publicaii scoase din circulaie pn la data de...,
trimise ritmic directorilor de biblioteci din toat ara,
ediii succesive ale Codului Penal, coninnd
prevederi privind "propaganda mpotriva ordinii
sociale", apoi, cnd societatea i revine dup oc i
riposteaz, episoade represive produse de
nclcarea programului anunat.

1948-1953 - Arestarea unui mare numr de oameni
de toate categoriile socio-profesionale. Din
experiena lor carceral vor rezulta lucrri care n-au
vzut lumina tiparului dect dup 1989, dintre care
cea mai complet i notorie este nchisoarea
noastra cea de toate zilele a lui Ion Ioanid, socotit
pe drept cuvnt sinteza literar-memorialistic a
gulagologiei romneti, dar i alte numeroase
lucrri.
1953 - Unicul gest notoriu al momentului privind
destalinizarea schiat n lumea romneasc,
ntreprins de un vechi ilegalist, Alexandru Jar, este
criticat aspru i sancionat prin marginalizarea
rebelului. Despre epoc, numit de unul dintre
protagonitii ei "obsedantul deceniu", s-au scris
ulterior cri de memorialistic, de cutat n
bibliografia unor: Nina Cassian, Maria
Banu, Alexandru George, Nicolae
Carandino, Marin Preda, rmase n sertare, dar i
romane, parial "adevrate", atent controlate de
cenzur, publicate toate ntre 1965-1989.

Aprilie 1954 - Procesul lui Lucreiu Ptrcanu,
cunoscut lider comunist, fost ministru al Justiiei.
Acuzatul principal e condamnat la moarte i
executat, iar alii vor ispi pedepse grele. Ulterior,
ei vor da lucrri de sertar, foarte cunoscute dup
1989: Lena Constante, Evadarea tcut, Bellu
Zilber, Monarhia de drept dialectic, ediia I, Actor
n procesul Ptrcanu, ediia a II-a
1956-1961 - Ca urmare a Revoluiei din Ungaria, un numr de intelectuali, n majoritate
studeni, compun i difuzeaz texte de adeziune. Sunt condamnai la nchisoare (Paul
Goma,Alexandru Ivasiuc, Alexandru Mihalcea). Alte valuri de arestri, sub acuzaii variate,
preced sau urmeaz acelai eveniment, cuprinzndu-i pe unii membri ai fostului "Cerc de la
Sibiu" (Ion Negoiescu, Nicolae Balot, Ion Desideriu Srbu), sau oameni fr o apartenen
politic anume (Teohar Mihada, Adrian Marino). Toi vor scrie ulterior cri, meditnd asupra
experienei de nchisoare.
12 februarie 1959 - Condamnarea, n baza articolului 209 CP, ulterior 167, a peste 20 de
intelectuali, printre care Ecaterina Blcioiu-Lovinescu, profesoar, Dumitru Banu, ziarist,Ion
Caraion, poet, pentru difuzarea de "nscrisuri dumnoase": poeme sosite din strintate,
scrisori etc. Va relata experiena de nchisoare, din exilul lui de mai trziu, Ion Caraion.
1 martie 1960 - Sentina n procesul Noica-Pillat, judecat de Regiunea a II-a Militar
Bucureti, n care principalele capete de acuzare fuseser legate de producerea i
rspndirea a ceea ce ulterior s-a numit samizdat (Povestiri despre om, eseu filozofic
de Constantin Noica, i Ateptand ceasul de apoi, roman al lui Dinu Pillat) i a scrierilor
dumnoase ale romnilor din exil Emil Cioran, Mircea Eliade, Vintil Horia etc.


1971 - Nicolae Ceauescu enun "Tezele din iulie", ansamblu de directive reglementnd
strict activitatea de creaie din Romania, i declaneaz, dup model asiatic, minirevoluia
cultural.
1972 - n lumina acestor teze, piesa Revizorul, pus n scen la Bucureti de
regizorul Lucian Pintilie, este interzis. Urmarea este c pn n 1989 artistul i va continua
creaia aproape exclusiv n strintate, cu un scurt episod cnd realizeaz, spre a fi i
acesta oprit, filmul De ce trag clopotele, Mitic? (1981)
Martie 1975 - Securitatea din Cluj l avertizeaz pe Teohar Mihada (deinut politic ntre
1949-1956) c difuzarea spre lectur a manuscrisului su Memoriile unui deinut politic, cu
coninut ostil, constituie infraciune. Cartea va aprea n 1990 cu titlul Pe muntele Ebal.
1979 - nfiinarea Sindicatului Liber al
Oamenilor Muncii la Bucureti i Turnu
Severin i alte orae din ar de catre
dr. Ionel Can i ing. Gheorghe
Braoveanu. Iniiatorii micrii i
membrii ei sunt arestai i izolai.
Subiectul n-a fost nc valorificat
istoriografic i nici memorialistic, n
toat anvergura lui.
1980 - Prsete definitiv ara Oana
Orlea, scriitoare, fost deinut politic
(1952-1954), autoare a unor cri de
sertar aparute n Frana, iar n ar
dup 1989.
1980 - Corneliu Vadim Tudor a fost
prima personalitate cultural care a
reinviat mitul lui Iuliu Maniu, in timpul
regimului comunist, fapt remarcat de
liderii supravietuitori ai partidului. La 5
septembrie 1980, el scria pe pagina
intai a revistei "Saptamana" editorialul
"Idealuri", in care cerea publicarea
discursurilor lui Iuliu Maniu. A urmat un
scandal urias.
.

August 1980 - Plecarea din ar a
lui Ion Caraion, poet, fost deinut politic
27 ianuarie 1982 - Romanul Micelii al
lui Alexandru Papilian, elaborat ntre
1976-1978, este oprit n tipografie
pentru a i se inlocui, la cererea
Consiliului Culturii i Educaiei
Socialiste i a seciei de pres a CC,
dou pagini. Difuzarea unei cantiti
din tiraj fr nlocuirea necesar a
provocat o anchet a Securitii.
Februarie-mai 1982 - Scandalul
"Meditaia transcendental", vast
represiune ideologic ndreptat
mpotriva intelectualilor.
1982-1989 - i ncepe disidena
doamna Doina Cornea, profesoar la
Facultatea de Filologie din Cluj.
Textele ei vor aprea n cele cteva
cri publicate de autoare dup 1989.
Alte scrisori sunt adresate periodic lui
N. Ceauescu de Ion (Oni) Bratianu,
fiul ultimului preedinte al PNL,
Constantin I.C. Brtianu.

Aprilie 1988 - Liviu Cangeopol i Dan Petrescu, intelectuali ieeni, sunt semnalai de Securitatea
local pentru "atitudini anarho-contestatare" i faptul c lucrau la un material "cu coninut
dumnos privind comunismul", n care sunt sprijinii printre alii de la Bucureti de Mariana Marin,
poet. Cartea va aprea dup 1989, sub titlul Ce-ar mai fi de spus.
Iulie 1988 - Doamnei Tia erbnescu, ziarist la Romnia liber, i se confisc la aeroport n
momentul cnd pleca ntr-o excursie, un caiet cu notaii critice la adresa regimului. Este nlturat
din ziaristic, anchetat de Securitate. Continua notaiile i ntreaga experien va fi povestit n
cartea Femeia din fotografie, Editura Compania, 2002. StudentiiMarius Oprea, Sorin Adam
Matei, Caius Dobrescu, Marius Ungureanu sunt anchetati de Securitate pentru organizarea unui
grup de discutii anti-comunist la Universitatea Bucuresti.Sorin Adam Matei si Caius Dobrescu sunt
torturati timp de doua zile si eliberati dupa ce figuri din lumea literara (Alexandru Musina, Mircea
Nedelciu, etc.) ameninta cu anuntarea publica a celor intimplate.
30 august 1988 - Interzicerea de a publica pentru Ana Blandiana. Crile poetei sunt scoase din
biblioteci, iar n faa casei este plasat o main de supraveghere.
1988 - Cartea lui Stelian Tnase, Corpuri de iluminat, este respins de cenzur pentru "viziunea
sumbr asupra realitii actuale, totul aprnd ca supus degradrii morale, civice i politice".
Cartea Smarandei Cosmin, Atept provincia, unde apar "frecvente trimiteri la lipsuri n
aprovizionare, cldur etc." respinsa i ea, a fost refcut integral, de conducerea redaciei.
Volumul Ioanei Ieronim, Poezii, "lipsit de mesaj contemporan i cu numeroase carene
ideologice", a fost respins. Au aprut, "cu intervenii considerabile, pentru a deveni publicabile":
Drumul cenuii, de Augustin Buzura, Semnul ochiului de Petre Slcudeanu, Scaunul
singurtii, de Fnu Neagu, Cderea n lume de Constantin oiu i Clopotul scufundat
de Livius Ciocrlie.

26 ianuarie 1989 - Arestarea a trei redactori de la ziarul Romnia liber (Petre Mihai
Bcanu, Mihai Creang i Anton Uncu), a unui inginer automatist (tefan Niculescu Maier) i a
unui tipograf (Alexandru Chivoiu) care pregtiser o publicaie ilegal, Romnia, cu articole
anticeauiste. Cazul a fost considerat unul dintre cele mai mari succese ale poliiei politice iar
membrii grupului "R", cu excepia iniiatorului, Petre Mihai Bacanu au fost eliberai conditionat i
dispersai n diferite orae din provincie.
februarie 1989 - Corneliu Vadim Tudor si-a depus carnetul de membru PCR direct pe adresa
presedintelui Ceausescu.
2 martie 1989 - Tnrul Liviu Babe din Braov i d foc pe o prtie de schi de la Poiana Braov,
lasand scrisa in urma sa lozinca anticomunista "Stop morder! Brasov =Auschwitz"
6 martie 1989 - Scrisoarea ctre N. Ceauescu a ase foti membri ai nomenclaturii de partid
(Silviu Brucan, Constantin Prvulescu, G.I. Rceanu, Corneliu Mnescu, Gheorghe
Apostol, Alexandru Brldeanu). Primul dintre ei va publica o memorialistic plin de omisiuni i
puternic ideologizat, dup 1989.
17 martie 1989 - Publicarea n ziarul francez Liberation a unei scrisori-pamflet la adresa lui
Ceauescu semnat de Mircea Dinescu. Poetul este exclus din partid, dat afar din serviciu i
arestat la domiciliu. n 20 martie apte intelectuali au semnat o scrisoare de solidarizare cu
el: Octavian Paler, Dan Haulic, Andrei Pleu, Alexandru Paleologu, tefan Augustin
Doina, Mihai ora i Geo Bogza.
Iulie 1989 - Publicarea n Occident a unei scrisori a poetului Dan Deliu, care este i el arestat la
domiciliu. n vara anului 1989 sunt arestai sau anchetai scriitorii Dan Petrescu,Liviu
Antonesei i Liviu Cangeopol din Iai, care s-au manifestat prin scrisori i interviuri contra
dictaturii lui N. Ceauescu, i fizicianul Gabriel Andreescu din Bucureti. Acesta din urma fcuse
s circule, ajungnd i la Securitate, o lucrare intitulat Pentru o filozofie a disidenei.
17 Septembrie 1989 - Moare I.D. Srbu (deinut politic ntre 1957-1963), autor al unora dintre cele
mai valoroase lucrri de sertar, Adio Europa i Jurnalul unui jurnalist fr jurnal, ale cror
manuscrise se afla azi n Biblioteca LIBRI PROHIBITI de la Praga.

22 decembrie 1984, are loc vizionarea intern la Casa Scnteii a filmului Sezomul pescruilor,
scenariul Constantin Munteanu (romancier, dramaturg, scenarist, fizician la Svineti), regia
Nicolae Opriescu; un film despre furtul tezelor de doctorat n Chimie, avnd ca plan doi
(supratem) Romnia vzut ca un vast sanatoriu. Filmul este interzis, iar scenaristul Constantin
Munteanu este anunat de Dumitru Matal, director al casei de Filme 3, c urmtorul scenariu,
Urgena, care trebuia s intre n producie avndu-l ca regizor tot pe N. Opriescu, i poate
continua drumul dac scenaristul accept un alt regizor. Scenaristul nu accept. Din 1985,
filmul Sezonul pescruilor are o istorie zbuciumat, dou romane ale lui C. Munteanu -
Teona i Sfritul nserrii - sunt oprite personal de Dulea. Filmul este salvat de la macelrire
printr-o aciune judectoreasc, avocat fiind Yolanda Eminescu, i este pus sub sechestru la
Buftea. Iese pe ecrane n septembrie 1990, ia Marele Premiu al Cinematografiei Romne pe anul
1990, i este uitat complet, cauza fiind ostracizarea regizorului, care a deranjat pe foarte muli, pe
care i-a tot invitat s semneze alturi de el i de scenarist memorii pentru salvgardarea
cinematografiei romne, pn n 1988, cnd a plecat n Frana, renunnd chiar s mai fac
vizionarea la piesa de teatru erifii sau nimic despre snziene a lui Constantin Munteanu, pus
n scen la Teatrul Tineretului din Piatra Neam (mai-iunie 1977) cu Maia Morgenstern i Claudiu
Istudor.
Dup 1990 ncep s apar o serie de lucrri valoroase, documente etc. privind cele dou
comunisme prin care a trecut Romnia. Notabil este Jurnalul fericirii al lui Nicolae Steinhardt,
monahul de la Rohia, o capodoper aliteraturii romne confiscat de Securitate i rescris din
memorie, la care se adaug o serie de memorii i jurnale (ca, de pild,Jurnalul intim al
scriitoarei Alice Voinescu, cu numeroase referiri la instaurarea regimului comunist i ororile
sistemului.

?
Mrturii
ntmpinarea
Prin 1937-38, Mihail Munteanu, tatal meu, era liderul studentilor de la Politehnica din Iasi. Pustiitoarea aparitie
a razboiului l-a obligat sa se refugieze la Brasov. Aici s-a casatorit, a avut un singur fiu si a cunoscut, dupa 1944,
teroarea anchetelor securitatii. Aici a fost arestat si condamnat sub auzatia de uneltire impotriva ordinii de stat .
Ridicat la cateva zile dupa ce am aparut pe lume, a rezistat timp de cinci ani regimului de exterminare de la
canalul Dunare Marea Neagra. S-a reintors acasa pentru trei ani si a fost din nou arestat, primind o condamnare
de zece ani, dintre care a facut opt ani de carcera, pentru nesupunere, in inchisoarea de la Aiud, cimitirul
intelectualitatii romanesti.
Ros de suferinte fizice si morale pentru un destin, personal si national, ce nu si-a gasit implinirea jinduita, Mihail
Munteanu s-a stins in 1990, la cateva luni dupa ce incoltise speranta unor reale schimbari democratice in
Romania. Apucase sa devina membru al Asociatiei Fostilor Detinuti Politici. Prea tanar pentru a intelege exact, la
timpul potrivit, rostul deplin al marturisirilor pe care mi le facea, adevarata si dramatica dimensiune a suprimarii
unor deveniri, pentru vina de a nu fi facut concesii inregimentarilor comuniste, abia dupa moartea tatalui meu am
inceput sa pun cap la cap fragmente de marturii orale si sa inteleg de ce, la prima intalnire de dupa intoarcerea din
puscarie, imi strangea bratul intr-un gest ce mi s-a parut de spaima si nesiguranta, de haituire. Bratul fiului sau pe
care nu-l vazuse de la nastere. Acest gest m-a urmarit intreaga viata, ca si cum din intunericul din care venea s-au
furisat limbi de foc, rupand furibund din carnea prigonitului, recompunand marasmul unor suferinte inimaginabile,
lupta cu moartea, supravietuirea si speranta.

Din fericire, tatal meu mi-a lasat un caiet cu amintirile sale din anii puscariilor comuniste. Abia acum imaginea
acelor pustiitoare decenii s-a lamurit. Mai mult decat atat, am inteles ca orice marturie despre suferintele unui
neam nu ai voie sa o tii numai pentru tine. Ea trebuie destainuita, rostita sau strigata, pentru a ne impregna de
tensiunea, de dramatismul unor veacuri de prabusire, pentru a indeparta, cat ne va sta in putinta, pericolul
recrudescentei unor asemenea monstruozitati. Abia dupa ce am citit marturiile continute in acest caiet am realizat
ca am avut in preajma, veghindu-mi inaltarea, asa cum i-au permis vremea si vremurile, un parinte care si-a
probat in timpul tineretii sale anulate, o verticalitate pilduitoare


Fuga
Se decretase nationalizarea in 1948. Uzinele Astra din Brasov (ulterior devenite
uzinele Steagul Rosu n.m.) erau in toiul inventarierii, iar eu eram numit intr-o
comisie la magazia centrala. Atmosfera in birouri si ateliere era de groaza. Se faceau
zilnic arestari. Un autobuz mare astepta pe Calea Bucuresti, iar o masina mica cu
securisti intra la sindicat, unde era chemat cel vizat, era ridicat si dus la autobuz, iar
de acolo in beciurile de ancheta. Ora dupa ora dispareau cunoscuti si prieteni.

A venit si randul meu. Cautandu-ma la birou si negasindu-ma au mers la magazia
centrala. Controlam materialele pentru automotoare care se gaseau la ultimul etaj.
De jos ma zaresc si striga sa cobor. Am simtit atunci un gol in suflet ce prevestea
sirul lung al anilor de suferinta. Caut sa scap si ma furisez printre raioane,
escaladand balustrade si acoperisuri, ajungand in curte, unde se gaseau stive mari
de scanduri. Cu respiratia aproape intretaiat, ma adapostesc in golurile dintre
scanduri. Stau nemiscat aproape o ora, cu spaima in suflet, gandindu-ma ce este de
facut. M-au cautat, au blocat toate portile uzinei, intarind paza.

Dupa un timp am iesit si m-am indreptat, cu mare prudenta, spre zidurile exterioare
ale uzinei pe care le-am sarit ajungand in padure. Incepea viata aspra de fugar.

Am anuntat familia despre situatia mea, cautand sa le dau sperante ca lucrurile sunt
numai un provizorat. In sinea mea ma cutremuram ca ii voi lipsi mult timp de ajutorul
meu si cine stie daca ii voi mai vedea. Domnul sa fie cu noi ! La El este nadejdea.
Prbuirea comunismului
Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prbuirii.
Modelul teoretic al lui Marx era utopic, att prin schematism, ct,
mai ales, prin iluzia c ar putea crea o societate mai dreapt
desfiinnd proprietatea privat, adic nclcnd unul dintre
drepturile fundamentale ale oamenilor. Eecul sistemului socialist
vine, ns, i din contradicia dintre modelul teoretic i condiiile
concrete de punere n practic: n ri aflate n faze incipiente ale
capitalismului, cu un proletariat restrns i nematurizat, cu o
economie subdezvoltat, predominant agrar. Schematismul
modelului lui Marx a lsat loc pentru numeroase improvizaii, care,
n contextele socio-economice amintite, au dus la nclcri grave ale
drepturilor omului, la adevrate drame umane.
Majoritatea autorilor care s-au pronunat asupra colapsului puterii
comuniste au identificat drept cauze majore ale acestuia eecul
economic, competiia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul forelor de
opoziie.

1. Eecul economic
Economiile comuniste au cunoscut n primele lor etape ritmuri rapide de dezvotare,
ns la sfritul anilor 80 intr ntr-un rapid proces de ncetinire. Devenise evident c
lumea comunist nu numai c nu reuete s ajung din urm economia
Occidentulului, ci se ndrept n direcia invers, excepie fcnd China. Problema
ritmurilor globale de dezvoltare era dublat de capacitatea tot mai redus a acestor
economii de a satisface nevoile consumatorilor. Aceste aspecte erau manifestri ale
limitelor de esen ale economiei comuniste; planificarea centralizat a omort ritmul
de dezvoltare, iar dezvoltarea cu prioritate a industriei grele - modelul stalinist al
anilor 30 - s-a fcut n detrimentul industriilor de consum. Un factor important ce
trebuie avut n vedere este incapacitatea economiilor comuniste de a se detaa de de
o industrie greoaie, costisitoare, puin rentabil, ntr-un context n care peste tot n
lume ponderea industriilor scdea n favoarea serviciilor.
n anii 80 a aprut criza economic, cu deosebire n URSS i Polonia, unde scderea
nivelului de trai a atins proporii dramatice. Decderea economic a Rusiei a fost
resimit n toate statele comuniste care erau legate de schimburile cu aceast ar
prin intermediul CAER, schimbul n natur. Aceste state au fost aduse n situaia de a
nu mai avea piee de desfacere pentu produsele lor n condiiile n care economia
sovietic devenea tot mai puin solvabil. Criza petolier din 1973, scderea cererii
de produse din partea lumii capitaliste au transformat problemele economice n criz
ecomic.

2. Competiia cu Occidentul
Sovieticii au cooperat ndeaproape cu aliaii occidetali n timpul celui de al dolea
rzboi mondial, ns odat cu nfrngerea Germaniei au renscut vechile tensiuni
dintre Occidentul capitalist i URSS-ul comunist. Anticomunismul declarat al liderilor
occidentali l-a determinat pe Stalin, care nu uitase experiena interveniei occidentale
din timpul rzboiului civil, s i fixeze dou obiective fundamentale: s asigure
securitatea rii sale prin izolare de Occident (intervenia german n perioada
interbelic i-a demonstrat c premisa era fals) i s ajung din urm i s
depseasc Occidentul.
"Rzboiul rece", cu deosebire criza cubanez, a adugat competiiei dimensiunea
militar sub forma unei furibunde curse a narmrilor. Retragerea sovietic din Cuba
a fost vzut ca o umilin nu doar pentru conductor, ci i pentru ntregul popor
sovietic. Succesorii lui Hruciov au hotrt ca URSS s nu mai fie niciodat pus ntr-
o asemenea situaie umilitoare. Dup acest eveniment cheltuielile militare au crescut
ntr-un asemenea ritm nct capacitatea militar rus a devenit sensibil egal cu cea
american. La cursa de narmare s-a adugat competiia spaial, la fel de
costisitoare. n acest climat de competiie militar , liderii est europeni au urmat
exemplul Rusiei, cursa narmrilor nghiind mare parte din resursele necesare
dezvoltrii n rile comuniste.

3. Mihail Sergheievici
Gorbaciov
Mihail Sergheievici Gorbaciov, ajuns
Secretar General al Comitetului Central al
PCUS n martie 1985, a iniiat un program
de ample reforme - perestroica n
economie, glasnost n organizarea statal -
, menit s amelioreze sistemul sovietic aflat
n precriz, dup cum chiar el definea
situaia. Lipsit de viziune i de fermitate, a
fcut ca procesele pe care le-a declanat
s aib, n cel mai bun caz, efecte minore,
dac nu inverse. Din salvatorul sistemului
sovietic s-a tranformat n groparul su. Prin
ideile i atitudinea a dat impuls rilor est-
europene spre ndeplinirea elurilor lor,
chiar dac acest lucru nsemna i
rsturnarea comunismului.
4. Rolul forelor de opoziie
Regimurile comuniste au fost contestate nc de la instalare: bolevicii au
fost obligai s fac fa unui rzboi de tre ani cu forele fidele arului, iar n
Europa de est regimurile comuniste au fost obligate s fac fa , n unele
locuri pn n 1958, unei rezistene armate (lupte de partizani).
Opoziia fa de regimurile comuniste a mbrcat diferite forme, ntre care
se detaeaz prin ecou revoltele, care care au mers de la greve i
demonstraii de strad (RDG, Bulgaria, Cehoslovacia n 1953, URSS n
1962, Polonia n 1956 i 1970, Iugoslavia n 1971 i 1981, Romnia n 1977
i 1987) pn la adevrate manifestaii cu caracter revoluionar (cum au fost
cele din Ungaria n 1956 i Cehoslovacia n 1968). Este de reinut n
legtur cu aceste micri sociale de protest rolul nefast pe care l-au jucat
armatele sovietice de ocupaie (excepie - Romnia), care n aciunile de
reprimare au uzat inclusiv de tancuri.
O alt form de opoziie a fost micarea de diziden, form de protest a
intelectualilor de marc. Prin scrieri i aciuni publice, acetia au criticat dur
practicile comuniste, contribuind la discreditarea sistemului i la naterea
societii civile.

Concluzii
Dificultile ntmpinate de statele din estul Europei,
foste comuniste, n procesul de tranziie, au transformat
problematica comunismului n tem predilect aflat n
dezbaterea public. Pe baza experienei acestor state,
se poate concluziona c ieirea din comunism este mult
mai dificil dect ieirea din orice alt form de dictatur.
Efectele comunismului au fost att de perverse i
profunde nct pentru regsirea lumii normale vor mai
plti cteva generaii. Comunismul a dus la
autonstrinare (Marx acuza capitalismul pentru
aceasta), i-a nvat pe oameni s mint, s
supravieuiasc oricum.