ARTICULAII

Articulaiile reprezint totalitatea formaiunilor prin care oasele se unesc ntre ele.
Articulaiile pot fi :
- conjuctive
- musculare
Clasificarea articulaiilor dup funcia ndeplinit :
1. Dup gradul de mobilitate articulaiile pot fi:
Articulaii mobile diartroze, cu sinovial
Articulaii semimobile amfiartroze ( cartilaginoase )
Articulaii fixe sinartroze ( firoase )
2. Dup agenii care frneaz micarea circulaiei
Articulaii cu conducere muscular articulaia pumnului, articulaia
genunc!iului
Articulaii cu conducere osoas articulaia cotului
Articulaii cu conducere ligamentar articulaia "oldului
#. Dup forma suprafeei articulare-diartrozele pot fi :
Articulaii plane ( se fac prin mi"cri de alunecare ) verterele toracale,
oasele carpului "i tarsului
Articulaii ginglim ( un os are tro!lee iar pe cellalt os e$ist o concavitate
cu creast pentu "anul tro!leei. Au amplitudine mare "i produc mi"cri de
fle$ie "i e$tensie ) articulaia !umero-ulnar, articulaia dintre tiie "i talus
Articulaii trohoide ( prezint un cilindru osos care intr intr-un inel
osteofiros, realiz%nd mi"cri de rotaie ale cilindrului osos n jurul a$ului
su ) articulaia radio-ulnar pro$imal
Articulaii condiliene ( condilartroze ) ( prezint un cilindru osos rotunjit,
numit condil. &e articuleaz cavitatea celui de-al doilea os. 'ste mai puin
moil "i are cavitate mic. (rezint mi"cri limitate ntr-un singur plan )
articulaia genunc!iului, articulaia temporo-mandiular
Articulaii n a ( suprafaa articulaiei este concav ntr-un sens "i conve$
n cellalt. (ermite mi"cri variate fle$ie, e$tensie, aducie, adducie,
circumducie. Are amplitudine redus )
Articulaii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os "i aspect de depresiune
pe cellalt. (rezint moilitate mare. )ealizeaz mi"cri de fle$ie, e$tensie,
aducie, adducie, circumducie. *u realizeaz mi"cri de rotaie )--
articulaia radio-carpian
Articulaii sferoidale ( enartroze ) ( sunt cele mai moile. )ealizeaz
mi"cri variate cu amplitudine mare - de fle$ie, e$tensie, aducie, adducie,
rotaie ) articulaia scapulo-!umeral, articulaia co$o-!umeral
4. Dup numrul axelor
Uniaxiale (permit mi"carea intr-un singur plan. )ealizeaz fle$ie, e$tensie )
sunt articulaiile ginglin, tro!oide "i condiliene
Diaxiale (prezint dou a$e articulare perpendiculare ntre ele ) sunt
articulaiile elipsoidale "i n "a
riaxiale ( asigur mi"cari n toate planurile spaiului ) sunt articulaiile
sferoidale
+
ARTICULATIILE FIBROAE
inartro!ele sunt articulaii fi$e unite prin esut firos. 'le nu permit mi"cri sau dac
permit acestea sunt foarte reduse. ,n funcie de procesele de osificare prin care s-au format oasele
articulare ntre ele, sinartrozele se clasific astfel :
!" -ac este osificare cartilaginoas, sinartrozele sunt sincondroze. 'le au cartilajul
ntre capetele articulare, periostul trece peste articulaie de la un os la altul
e$ :articulaia costo-condral
#" -ac osificarea este memranoas, sinartrozele sunt sinfibroze. 'le au esut firos
ntre suprafeele lor articulare. (eriostul trece de la un os la altul, peste articulaie
(e$ : suturile oaselor craniului ). .a adult, procesele osificrii se desv%r"esc peste
/0 de ani, c%nd se osific memranele dintre oase, proces numit sinostoz"
"ariante de sinartro!e
+. indes#o!e legturile dintre oase se fac prin ligamente sau memrane -
memrana interosoas a anteraului sau a oaselor gamei, ligamentul coraco-
acromial, ligamentele galene ligamentele dintre lamele verterelor
1. $o#fo!e sunt articulaiile dintre o articulaie conic osoas "i o cavitate
alveolar articulaia dintre rdcinile dinilor "i alveole
ARTICULATIILE CARTILA$I%OAE
A#fiartro!ele
-&unt articulaii semimoile
- fee articulare plane, u"or concave, acoperite de cartilaj.
-2ijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase "i de capsula articular
.igamentul interosos este un fibrocartila$ care ocup tot spaiul dintre cele dou suprafee
articulare.
- *u au cavitate articular.)olul firocartilajului este de a uni puternic oasele ntre ele
permi%nd deplasri minime (simfiza puian, articulaia dintre corpurile verterelor ).
&iartro!ele' Alcatuirea unei articulatii sino(iale
&unt articulatiile cele mai moile,cu memrana sinoviala si lic!id sinovial in cavitatea art.
'lemente componente :
1. fetele articulare
&uprafeele articulare sunt netede, delimitate de "anuri- capul !umerusului sau al femurului
Au margini proeminente acetaulum
&unt nvelite n cartilaj articular !ialin, al, elastic, cu rol de protecie "i amortizare n caz
de lovituri
Are dou suprafee : - una ader la os
- una este lier ( umezit de sinovial )
3u c%t presiunea e$ercitat asupra cartilajului este mai mare cu at%t cartilajul este mai gros
memrul inferior.
%artila$ele articulare nu prezint terminaii nervoase sau vase de s%nge. Au metaolism
redus, sunt !rnite prin insiiie din lic!idul articular.-ac ptrunde s%nge n articulaii, esutul osos
apare n locul cartilajelor care se reasor, apr%nd anchilozele osoase"
3artilajul articular !ialin este nvelit de o memran articular conjunctiv (pericondru )
ogat n celule conjunctive mezenc!imale ce asigur cre"terea cartilajului n grosime.
1
-ac suprafaele articulare nu concord ( nu ptrund ine una n cealalt nu sunt
congruente ) suprafaa articular cea mai mic prezint un fibrocartila$ articular de mrire ( de
form circular care mre"te suprafaa circular ) larul glenoidal. 'ste de form triung!iular pe
seciune. 'ste inserat pe marginile cavitii glenoide "i o adapteaz la capul !umerusului.
&ibrocartila$ul articular se afl ntre suprafeele articulare discul articular ce ocup
toat articulaia, articulaia sterno-clavicular, articulaia temporo-mandiular, meniscul articular
( lam firocartilaginoas, n form de semilun sau inel dispus ntre cele dou oase ) articulaia
genunc!iului
4irocartilajul intraarticular ader de suprafaa articular cea mai moil "i o nsoe"te n
toate mi"crile.
2. !i"loace de unire
- capsula articular
- ligamente
- muc#i

$apsula articular este un man"on conjunctiv firos care nvele"te suprafaa articular.
Are dou straturi : - stratul e$tern firos
- stratul intern memrana sinovial secret lic!id sinovial
3apsula are dou circumferine inserate una pe marginile oaselor articulare "i aceasta
realizez mi"cri cu amplitudine redus "i a doua este capsula inserat la distan de suprafaa
articular "i realizeaz mi"cri cu amplitudine mare.
5rosimea capsulei este mai mic la articulaiile cu moilitate mare ( articulaia umrului )
"i mai mare la articulaiile cu moilitate mic ( sterno-clavicular ). 5rosimea este mai mare de"i
amplitudinea este mare deoarece capsula este ogat n fire elastice ( articulaia "oldului), suport
greutatea corpului, permite mi"cri ample.
2emrana sinovial o cptu"e"te ajung%nd p%n la marginea cartilajului articular.
3apsula articular are rol de protecie "i de unire.

%igamentele articulare sunt enzi firoase care se inser pe oasele articulate ntre ele cu
rol de a menine contactul dintre suprafeele articulare.
-up poziia lor ligamentele sunt :
- ligamente interosoase intracapsulare
- ligamente e$tracapsulare
-up modul de formare sunt :
- ligamente formate prin ngro"area capsulei articulare gleno-!umerale
- ligamente formate prin transformarea unor tendoane ligamentul rotulian al
articulaiei genunc!iului
- ligamente formate din fasciculele musculare atrofiate coraco-acromial
- ligamente formate din ngro"area fasciei musculare memrana interosoas
.igamentele au rolul de a limita mi"crile articulare e$cessive.
!embrana sino&ial este o lam conjunctiv suire, neted, lucioas. 'a acoper suprafaa
intern a capsulei articulare "i se opr"te la mic distan de cartilajul articular.
.ic!idul sinovial este glui, v%scos, unsuros, cu rol n lurefierea suprafeelor osoase
aflate n mi"care. Are rol de nutriie "i curare a acestor suprafee.
2emrana acoper tendoanele, ligamentele "i discurile aflate n articulaie.
6r%urile sinoviale sunt ncreituri ale sinovialei c%nd trece peste unele mici vase sau
formaiuni conjunctive n cazul inseriei capsulei la distan de cartilajul articular.
(relungirile sinovialei :
- e$terne funduri de sac recesuri sinoviale
- sunt prelungiri mari prin orificiile capsulei
#
-se dispun n jurul tendoanelor "i favorizeaz alunecarea acestora n
contracia muscular- capul lung al icepsului ra!ial
- foliculi sinoviali sunt prelungiri mici care se insinueaz ntre
ligamentele articulare
- interne umplu cavitile articulare ciucuri sinoviali mari "i ramificati
- viloziti - mici
&inoviala este ogat vascularizat "i inervat.
!uc#ii au rol de meninere a oaselor n contact prin tonusul "i elasticitatea lor. (rin
contracie firele unor mu"c!i inserai pe capsul trag capsula dintre oase mpiedic%nd prinderea
unor pliuri a ei ntre suprafeele articulare.
)ICARILE I% ARTICULATII' A*UL )ICARII
&e refer la mi"crile articulare ale oaselor dependente de forma suprafeelor articulare.
2i"crile oaselor se efectueaz n jurul unor a$e articulare "i se efectueaz n anumite planuri ale
spaiului.
Axul articular reprezint totalitatea punctelor care nu se deplaseaz n timpul mi"crii.
- a$ transversal
- a$ sagital
- a$ vertical
.a a$ul transversal, oasele se apropie, iar mi"carea este de flexie" (dac oasele se deprteaz
mi"carea este de extensie ) . (lanul este sagital.
.a a$ul sagital , oasele se deprteaz de a$ "i produce mi"cri de abducie" ( dac oasele se
apropie de a$ mi"carea este de adducie ). (lanul este frontal.
.a a$ul vertical, rotaia se face n jurul unui a$ ce trece prin centrul osului moil, rotaie
medial sau lateral. (lanul este transversal
%ircumducia reprezint nsumarea mi"crilor de fle$ie, e$tensie, aducie, adducie "i
rotaie.
'ronaia este mi"carea de rotaie a oaselor anteraului n care un os este imoil, iar cellalt
are superior o e$tremitate cu mi"cri de rotaie pe loc, iar inferior o e$tremitate care sufer o rotaie
cu deplasare, incrucisind celalalt os 7 astfel oasele iau forma literei (
)upinaia este mi"carea invers. 3ele dou oase devin paralele. A$ul mi"crii este cu
olicitate redus.
2iscareade pronatie8supinatie se realizeaza in jurul unui a$ olic care trece prin capetele
celor doua oase.
*icarea de in+ersie a piciorului se ridic faa medial
- se cooar faa lateral
*icarea de e+ersie a piciorului, se ridic faa lateral
- se cooar faa lmedial
2i"carea de inversie8eversie se realizeaz n jurul unui a$ cu olicitate tripl :
&us-9jos7 antero-9posterior7 medial-9lateral
*icarea de basculare ntre sacru "i coccis a$ transversal
- mi"carea de nutaie- cu coccisul inapoi
-contranutaia este procesul reversiil dup na"tere.
3onducerea miscarii n articulaii se face n funcie de configuraia suprafeelor articulare "i
de elementele care formeaz diferitele mi"cri.
+. Articulaii cu conducere osoas articulaia cotului
1. Articulaii cu conducere muscular mu"c!ii e$tensori ai gamei limiteaz fle$ia
- mu"c!ii fle$ori ai gamei limiteaz e$tensia
#. Articulaii cu conducere ligamentar articulaia "oldului.
/
.ntorsa este ntinderea e$agerat a ligamentelor.
/uxaia este amplitudinea prea mare a mi"crii, ntreruperea congruenei dintre capetele
osoase cu deplasarea lor prin ruperea ligamentelor sau a capsulei articulare.
.
'012300/. 4)4A).
'arg#ia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte:
&orta acti+a- musc!ii
&orta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza
'unctul de spri$in- a$ul iomecanic al miscarii (trece prin osul articulatiei)
.inia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. 6ratele parg!iei
(segmentul + si 1) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin
(a$ul iomecanic al articulatiei)
:n functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parg!iile se clasifica in:
a. parg#ii de gradul (: segmentul +; segmentul 1
- aici forta este mai mare depusa de musc!i si viteza de deplasare mai mica
-e$. art atlanto occipitala, art soldului
. parg#ii de gradul (( : segmentul +< segmentul 1
- cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare
- e$. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului
c. parg#ii de gradul ((( : segmentul +9 segmentul 1
-aici forta musc!ilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare
- e$. art cotului, art genunc!iului
2usc!ii sunt grupati in jurul unei articulatii
a. sinergici miscarea este de acelasi sens intr-o articulatie
. antagonisti se opun miscarii intr-un anumit sens
Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand
intotdeauna similar, moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit.
Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscarii), care actioneaza
inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla su control nervos adaptativ la diferite situatii. '$.
gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor
Lanul articular + ,ine#atic ) mi"crile comple$e se realizeaz frecvent n mai multe
articulati succesiv.
%antul )inematic se regleaza cand mai multi musc!i se asociaza prin grupare in sens
longitudinal de-a lungul unui lant articular. =recand peste mai multe articulatii, musc!ii
solidarizeaza intr-o actiune comuna mai multe segmente corporale.
:n cadrul fiecarui lant, musc!ii sunt asezati caracteristic alternativ: unul anterior si celalalt
posterior pe oasele din jurul articulatiei pe care actioneaza.
'$. -lantul triplei e$tensii: ms. fesieri posterior de co$al, ms. cvadriceps anterior de
femur, ms. triceps sural posterior de oasele gamei
- lanturile >inematice din peretele posterior al trunc!iului: ajuta la miscarile
coloanei verterale:
+. lantul lui 6raus: splenius, semispinalul opus, ridicatorul coastelor, olicul e$tern
1. marele dorsal, fascia lomara, marele fesier de partea opusa
#. spleniusul capului, dintatul posterior si superior, intercostalii e$terni
/. dintatul posterior si inferior, intercostalii interni
0
Articulatiile inter+ertebrale
-' Articulaia corpurilor (erte.rale / a#fiartro!e
*eele articulare sunt reprezentate de feele superioare "i inferioare ale corpurilor care
proemin la periferie "i realizeaz un spaiu lenticular.
Discul inter&ertebral are form de lentil iconve$. Are dou pari :
- .a periferie inel firos ( lame firoase, orientate olic ) 7 are rol de a limita
mi"crile
- ,n centru nucleul pulpos ( al-glui ) 7 reprezint un punct de sprijin, n jurul
lui mi"c%ndu-se corpurile verterale
%igamente:-lig longitudinal anterior pe faa anterioar a corpurilor verterelor

de la occipital -la &
#



-.ig.longitudinal posterior pe faa posterioar a corpurilor verterelor
de la occiput la coccis

-.igamentele galene ntre lamele verterale suprapuse mpiedic fle$ia
e$agerat a coloanei verterale. Ajut la meninerea vertical a coloanei verterale
0' Articulaiile proceselor articulare / diartro!e planifor#e / n regiunea cervical "i
toracal
1 tro2oid / n regiunea lomar
$apsula art.se inser la periferia feelor articulare. &inoviala este n interior.
*eele articulare sunt diferite n funcie de regiunea coloanei verterale.
3' Articulaiile proceselor spinoase
.i.g. interspinos vertical "i suire n regiunea cervical
- gros n regiunea lomar
.ig. supraspinos nucal n regiunea cervical de la occipital la 3
?
- de la 3
?
la osul sacru
- controleaz mi"crile de fle$ie sau e$tensie ale capului, g%tului "i
toracelui
.ig.intertransversale ntre procesele transverse
- dezvoltate n regiunea toracal
- n zona cervical sunt nlocuite prin mu"c!ii intertransversali
4' Articulaia sacro1cocci5ian / a#fiartro!
*eele articulare : se realizeaz ntre v%rful sacrului "i aza coccisului ( fee eliptice )
.ig. interosos se osific cu v%rsta
.ig. sacro-coccigiene unul anterior
- dou posterioare ( de la !iatus la coccis7 nc!id !iatusul )
- dou laterale limiteaz a cincea gaur sacrat

Discul inter+ertebral
- este o lentila iconve$a.
- diametrul sau creste progresiv din regiunea cervicala pana in regiunea lomara.
- forma si functionalitatea discului influenteaza nu numai moilitatea ci intreg ansamlul
functional al coloanei verterale.
- inelul sau firos este format din lame firoase concentrice cu fire optice.
- intre doua lame e$ista un sistem de fire de legatura. -aca aceste fire sunt rupte lamele se
deplaseaza intre ele si discul se alternaza.
:n placile terminale, cartilajul asezat peste corpul verterelor supra si sudiacente discului,
patrund fire ale inelului firos ancorandu-le. -ispozitia acestor fire se face pe directia tractiunilor
ce se e$ercita la nivelul respectiv in timpul miscarilor de fle$ie sau e$tensie, de inclinatie laterala si
rotatie. 2iscarile anormale ale verterelor aparute odata cu degenerarea discului induc stresul de
@
tractionare de-a lungul insertiei firelor e$terne ale inelului firos cu dezvoltarea osteofitelor.
Aceste osteofite pot comprima nervii spinali deoarece ele sunt dezvoltate langa gaurile de conjugare
(interverterale ).
- *ucleul pulpos este al-galui si elastic, format din nuclei gelatinosi dispusi intr-o cavitate
firoasa. &e deplaseaza in ea su influenta miscarilor reciproce ale verterelor adiacente. )ezistenta
vascoasa la aceste deplasari constitue un sistem important de asortie al fortelor care se e$ercita
asupra coloanei verterale evitand transmisia rutala a tensiunilor.
:n componenta lui intra o plasa, reticul cordal, format din firolasti, celule cordale care
reprezinta resturi din notocord si o sustanta mucoasa lic!ida, ogata in glucopoliza!aride.
Rolul discului inter(erte.ral
*ucleul pulpos joaca rol de tampon in statica si dinamica coloanei verterale. 'ste ca un resort
care tinde sa indeparteze doua vertere invecinate. :nelul firos actioneaza ca o anda intinsa ce
impiedica deplasarile orizontale intre vertere.
*ucleul pulpos distriuie incarcarea greutatii pe segmente vecine. 'l constitue un punct de
sprijin in jurul lui miscandu-se corpurile verterale.
3u inaintarea in varsta are loc o degenerare a discului i.v. de cauze genetice, metaolice,
infectioase si mecanice ( purtarea de greutati mari ) sau post traumatice.
&ediul preferential al leziunilor degenerative discale se afla in segmentul de ma$ima moilitate
al coloanei verterale: .
/
-.
0
7 3
0
-3
@
7 3
@
-3
?
.
-iscurile interverterale sunt deposedate de vasele proprii, nutritia lor facundu-se prin difuziune
de la suprafetele articulare ale corpurilor verterale. Aceasta e$plica degenerarea mai rapida odata
cu inaintarea in varsta a discurilor. Aernia de disc se produce prin deplasarea discurilor
interverterale la inclinarea accentuata a celor doua corpuri verterale. Are loc in general pe un disc
cu fenomene degenerative anterioare.
Aernia de disc anterioara se produce prin deplasarea discului in partea opusa si prin
comprimarea nervului interverteral, iar cea posterioara se produce prin comprimarea maduvei
spinarii.
"asculari!atia si iner(atia #adu(ei spinarii
Bascularizatia provine din ramuri ale arterelor verterale in regiunea cervicala, ramuri ale
arterelor intercostale posterioare din aorta toracica si ramuri ale arterelor lomare din aorta
adominala. Benele se strang in venele verterale, venele intercostale si lomare.
:nervatia. :n regiunea cervicala de afla o ogata retea de fire nervoase somatice, care vin
recurent ( inapoi ) prin nervii spinali ai regiunii cervicale, asociate cu fire ale simpaticului cervical.
Aceste legaturi intre sistemul nervos vegetativ si cel somatic sunt comune pentru inervatia intregii
coloane verterale. :nevatia discului e$plica pentru ce durerea din !ernia de disc apare inainte
semnelor de comprimare a radacinii nervoase.
504*.%A60%A A1" %4/4A6.0 7.1.51A/.
)iscarile coloanei verterale in ansamlu sunt:
!" 2iscari de inclinatie anterioara flexie
, posterioara extensie
se face in a$ orizontal si plan sagital
1. 2iscari de inclinatie laterala a$ sagital si plan frontal
-scade discul i.v.de partea inclinatiei
8" 2iscari de rotatie ( mediala sau laterala )
-a$ vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal.
'ste mai ampla in partea superioara a coloanei verterale toracale.
'ste asociata frecvent cu inclinatia laterala.
/. 2iscarea de circumductie uneste miscarile de inclinatie si rotatie. 2iscarile
coloanei verterale se fac concomitent cu articulatiile corpurilor verterale si a proceselor
?
articulare. 4iecare dintre ele sunt limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata
astfel:
- in fle$ie- se apropie anterior corpurile verterale si fuge discul i.v.
- se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galene
posterioare, ligamentele longitudinale posterioare7 are loc si o tensiune in musc!ii e$tensori. :n zona
cervicala sunt miscari ample.
-:n e$tensie miscarea inversa a corpurilor verterale
-discul interverteral se deplaseaza anterior
limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea lig.longitudinale anterioare. 'ste mai ampla in
regiunea cervicala si lomara.
6articularitatile #iscarii coloanei (erte.rale in diferite re5iuni

&unt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor
verterale. Ba determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului
interverteral.
- procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in
functie de aspectul suprafetei si al orientarii acestora.
:n regiunea cervicala, coloana verterala are moilitatea cea mai mare pe toate cele trei
a$e. -iscurile interverterale sunt mari, fetele articulare plane si olice spre lateral, astfel incat
inclinatia laterala se asociaza cu rotatia.
:n regiunea toracala, coloana verterala are o miscare mai putin ampla. -iscurile
interverterale au inaltime relativ mica. 4etele articulare sunt plane si verticale. 'le limiteaza fle$ia,
e$tensia si permit doar miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea
laterala cu o usoara rotatie in acelasi sens.
:n regiunea lomara, coloana verterala are miscari ample. -iscurile interverterale sunt
mari, fetele articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare conve$e si au o
orientare sagitala, ceea ce limiteaza miscarile de inclinare laterala.
2iscarile de fle$ie si e$tensie sunt ample.
:n articulatia sacro-verterala miscarea se face amplu pe toate cele trei a$e, avand
centrul la nivelul promontoriului prin discul interverteral mare si orientarea in plan frontal al
ultimului proces articular lomar.
)usc2ii #otori ai coloanei (erte.rale
-in punct de vedere functional, musc!ii care actioneaza asupra coloanei verterale formeaza lanturi
c!inematice( in miscare ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp.
2usc!ii fle$ori ai coloanei verterale
- pentru coloana cervicala sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului
- pentru coloana toracala si lomara musc!ii adomenului, dreptul adominal, olic e$tern si
intern si musc!ii iliopsozi
2usc!ii e$tensori ai coloanei verterale
- musc!ii erectori ai coloanei verterale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos,
splenici, musc!ii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsal )
- musc!ii fle$ori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei
2usc!ii rotatori
- olic intern, marele dorsal, splenius, musc!ii cefei
- olic e$tern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez

C
Cur.urile fi!iolo5ice ale coloanei verterale sunt:
- lordoza cervicala si lomara
- cifoza toracala
Aceste cururi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si
pentru cele dinamice. 3ururile coloanei verterale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie.
Aceasta linie verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior
fata de orificiul auditiv e$tern si apoi prin centrul verterei .
/
, proiectandu-se inferior la mijlocul
distantei dintre cele doua plante.
5reutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice
cururile coloanei verterale e$istente. .igamentele sunt solicitate la intindere, iar discul
interverteral, la compresiune, forfecare si rasucire.
2ersul solicita coloana verterala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. 2ersul
teapan, cu tocuri inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase.
:n cazul sustinerii, coloana verterala este solicitata static.
(urtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de a$ul coloanei verterale e mai
putin solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt
purtate intr-o singura masura.
5reutatile mari vor fi purtate paralel cu a$ul coloanei verterale. Ddata cu aplecarea
coloanei verterale, greutatea trunc!iului solicita discul .
0
. -aca ridicarea greutatii se face cu
spatele drept, trunc!iul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o alama, coloana verterala avand
o pozitie statica foarte favoraila astfel coloana verterala este rigida servind doar ca element de
sustinere.
-aca greutatile sunt ridicate cu ajutorul musc!ilor fesieri si musc!ii coapselor, greutatea
este atunci repartizata uniform pe suprafata discului interverteral. -aca ridicarea greutatilor se face
cu spatele indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 18# anterioare ale discului.
-iscul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei verterale ( risc :
!ernie de disc ).
:n pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. -iscurile
interverterale sunt comprimate anterior de corpurile verterale luand forma de pana.
&caunele moderne sustin regiunea lomara, iar prin ridicarea partii anterioare a
spatarului este evitata ascularea spre inapoi a azinului, mentinandu-se lordoza.
Articulaia atlanto,occipital ( bicondilian)
*eele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convec"i )
-2asele laterale ale atlasului sunt concave.
!embrana atlanto-occipital anterioar se inser pe marginile anterioare a marii guri
occipitale "i pe arcul anterior al atlasului.
!embrana atlanto-occipital posterioar se inser pe marginile posterioare a marii guri
occipitale "i pe arcul posterior al atlasului.
2emranele limitez mi"crile de fle$ie "i e$tensie a capului.

Articulaia atlanto, axoidian medial ( trohoid)
*eele articulare: dintele a$isului ( faa anterioar ) "i atlas( arcul anterior,cu foseta dintelui)
-.ig. transvers al atlasului intre masele atlasului fi$eaz dintele n articulaie
-.ig. alare feele laterale ale dintelui fi$eaz dintele de condilii occipitali
-.ig. v%rfului dintelui ntre ligamentele alare "i marea gaur occipital
-.igamentul cruciform este dat de ligamentul transvers al atlasului "i fire care se desprind
din el "i se inser pe faa posterioar a a$isului ( fasciculul longitudinal inferior ) sau pe occipital
l%ng marea gaur occipital ( fasciculul longitudinal superior )
-2emrana tectoria intre a$is "i occipital
- cea mai intern
- acoper dura mater
E
Articulaia atlanto,axoidian lateral
(diartroz planiform)
*eele articulare : masele articulare ale atlasului "i procesele articulare ale a$isului.
!embrana atlanto-axoidian anterioar limiteaz e$tensia
!embrana atlanto-axoidian posterioar limiteaz fle$ia
504*.%A60%A A10%U/A00/41 %1A6047.1.51A/.
Art. atlanto-occipitala si atlanto-a$oidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului:
&lexia si extensia
-se fac in art. atlanto-occipitala
-A$ul transversal-trece prin cei 1 codili occipitali
-(lanul sagital
-2iscarile sunt de amplitudine redusa-9pt.miscari mai ample este moilizat lantul art. al
verterelor cervicale
-.imitarea: fle$iei- memrana atlanto-occipitala posterioara
e$tensiei- memrana atlanto-occipitala anterioara
-2m.fle$ori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, &32
-2m.e$tensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, olicul superior

1otatia dreapta-stanga
- se fac in art. atlanto-a$oidiana(art. tro!oida-un singur tip de miscare)
-A$ vertical trece prin dintele a$isului
-(lanul transversal
-.ig. transvers al atlasului (inel osteo-firos) fi$eaza dintele a$isului in foseta dintelui de pe
arcul anterior al atlasului.
-fetele art.: conve$e antero-posterior
olice spre lateral si inferior-la atlas7 medial si superior -a$is
-9:n cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu
cele de pe fata superioara a copului a$isului.
-.imitarea: lig.alare
-2m.rotatori ai capului: olicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul
capului, &32, semispinalul capului
-2iscarile sunt de amplitudine redusa-9pt.miscari mai ample este moilizat lantul art. al
verterelor cervicale

0nclinatia laterala
,A$ul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal
,(lanul frontal
-2iscarile sunt de amplitudine redusa-9pt.miscari mai ample este moilizat lantul art. al
verterelor cervicale
-.imitarea: intilnirea intre cele 1 oase , lig., musc!i.
-2m.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, olicul superior, &32, splenius,
longissimus al capului

+F
A)=:3G.AH::.' =D)A3'.G:
!) Articulaiile costo+ertebrale ( diartroze planiforme)
-fee articulare cu cartilaj !ialin:
- capul coastei - v%rful n dreptul discului interverteral
- 1 fee articulare nclinate
- corpul a 1 vertere suprapuse cu c%te 1 fee articulare
( superioar "i inferioar ) pe prile laterale
- capsula articular pe marginile suprafeelor articulare
- ligamente: lig. radiat al capului coastei
:nsertie:- corpurile a 1 vertere "i pe discul i..v.
- capul coastei
- lig. capului coastei I ligament interosos
:nsertie : - ntre creasta capului coastei
-discul i.v.
- mparte cavitatea articular ntr-o parte
superioar "i una inferioar ( sinovial dul )
#) Articulaiile costo trans+ersale ( diartroz planiform)
- fee articulare cu cartilaj !ialin: - procesul transvers al verterei toracale
- tuerculul coastei
9 3oasta se articuleaz cu procesul transvers al verterei inferioare.
- capsula art+ pe marginea fetelor
- ligamente lig. costo transversal este interosos
:nsertie:- pe colul coastei
- pe procesul transvers
-lig. costo- transversal superior
:nsertie: pe colul coastei
- pe marginea procesului transvers superior
- -lig. costo transversal lateral
:nsertie: v%rful procesului transvers
- colul coastei
8) Articulaiile costosternale
a) - articulaiile costo condrale ( sincondroze ) periostul coastei se continu de pe
coasta pe cartilaj
++
) articulaiile condrosternale ( diartroze planiforme)
- articulaia sternului cu coastele 9 3 : cu manuriul sternal
- 3 :: la ung!iul sternal
- 3::: B: pe mg. sternului
- 3B::- la unirea corpului cu
$ifoidul
- feele articulare sternal incizurile costale cu fee nclinate
formeaz fiecare un ung!i diedru
- cartilajul coastei
- capsul art . la mg. fetelor 1 sinoviale la fiecare articulaie
- ligamente lig. interosos sternocostal intraarticular
- lig. sterno-costal radiat n evantai
:nserat: cartilaj costal
- faa anterioar a sternului
c) Articulaiile intercondrale cartilajele 3 B: 3 J pericondrul trece de
la un cartilaj la cellalt
- formeaz arcurile costale(rebordurile costale)
d) Articulaiile sternului ( sincondroze sternale)
- *ee articulare ntre manuriu-corp cartilaj !ialin pe fee
- firocartilaj ntre fee amfiartroz
- corp $ifoid periostul trece de pe corp pe $ifoid


5iomecanica art" costo,+erebrale si costo,sternale
miscarile respiratorii,
Au 1 a$e olice care trec prin colul coastei, intre cap si tuerculul coastei
-orientate: lateral-9medial, dinspre posterior -9anterior
:n faza F :e$ista o olicitate ma$ima a coastelor la sfarsitul e$piratiei.
:n faza :: inspiratie cu ridicarea e$tremitatilor anterioare ale coastei si sternului prin
actiunea musc!ilor: diafragm si intercostal intern-9 3oastele devin orizontale cu capul in jos,
ung!iul sternal proemina inainte si cresc toate diametrele cutiei toracice, cu cresterea volumului
toracic.
:n faza ::- e7piratie miscarea este inversa, scad toate diametrele cutiei toracice prin
coorarea e$tremitatilor anterioare ale coastelor si sternului si urca capul coastelor. Asociaza fle$ia
anterioara a coloanei toracale.
'$piratia se face: -predominand prin elasticitatea elementelor toracice,
dar si prin contractia musc!ilor intercostali interni.
:n expiratia fortata intra in actiune musc!iul dintat postero-inferior.
+1
Articulaia sterno, cla+icular ( enartroz )

enartroza < are firocartilaj articular.
-feele articulare cu cartilaj !ialin :
- incizura clavicular de pe stern dispus olic , prive"te superior "i lateral
- are diametrul mai mic dec%t e$tremitatea
clavicular
- e$tremitatea sternal a claviculei form de "a , conve$ transversal "i
concav antero posterior
- discul articular fibrocartilaginos, a"ezat n plan sagital
-imparte art. in 1 etaje: medial si lateral
,sino&iala: sunt 1 sinoviale n cele1 segmente medial si lateral
-capsula articular pe marginea fetelor art.
- %igamente lig.sterno-clavicular anterior se opune mi"crii posterioare
- lig.sterno-clavicular posterior se opune mi"crii anterioare
- lig.interclavicular se opune mi"crii de ridicare a umrului
- uneste claviculele ntre ele
- are fire si pe manuriul sternal
- lig.costo clavicular- ntre clavicul "i coasta :
- limiteaz mi"crile de coor%re ale umrului
5iomecanica art"sternocla+iculare
-' )iscarea de ridicare si co.orare a u#arului
-a$ul sagital trece prin clavicula in punctul impresiunii ligamentului
costoclavicular.
- planul frontal
- parg!ie cu doua rate medial mai scurt
- lateral mai lung
.a ridicare:- e$tremitatile laterale ale claviculei urca
- e$tremitatile mediale cooara
.imitata: ligamentele costoclaviculare
.a coorarea miscarea e inversa.
.imitata-ligamentele:sternoclaviculare,interclaviculare,prima coasta.
2usc!ii ridicatori : trapez, ridicator al scapulei, romoizi.
2usc!ii implicati in coorare :suclavicular, pectoral mic, f.ascendente ale trapez
1.)iscarea de proiectie inainte1inapoi a cla(iculei
- a$ul vertical trece prin insertia ligamentelor costoclaviculare
- planul sagital
+#
(entru proiectia inainte e$tremitatea laterala a claviculei se deplaseaza inainte impreuna
cu scapula, iar pentru proiectia inapoi ea se deplaseaza inapoi.
.imitari:ligamentele sternoclaviculare posterioare(deplasare anterioara)
-ligamentele sternoclaviculare antreioare si costoclaviculare
(deplasare posterioara)
2usc!ii proiectiei anterioare sunt : pectoralul mic, dintat anterior,
2usc!ii proiectiei posterioare sunt: trapezul si romoizii.
#")iscarea de circu#ductie
cumuleaza totalitatea celor patru miscari si formeaza doua conuri unite prin varfuri : unul mai mic
la stern si altul mai mare la acromion.
A$ul miscarii este rezultanta a$elor conurilor<cu inaltimea celor doua conuri.

Articulaia acromio cla+icular
(diartroz planiform)
- *ee articulare e$tremitatea lateral : clavicul K acromion
cu cartilaj !ialin K capsula articular pe margine "i sinovial
- %igament acromio cla&icular pe partea superioar a articuliei
- %igamentul coracocla&icular din ligamentul conoid "i trapezoid
:nsertie:- de pe clavicula
-pe coracoid
*iscarile scapulei
- sunt asociate miscarii claviculei si !umerusului.
-sunt miscari de alunecare sus-jos, antero- posterior, medial-lateral
-sunt imprimate de musc!i.
Bio#ecanica articulatiei acro#iocla(iculae
+)iscarea de .ascula a scapulei8
A$ul sagital si trece prin articulatia acromio-claviculara.
6ascularea scapulei la ridicarea peste EF
o
a ratului, cu rotatia anterioara si superioara a scapulei,
iar la revenire este o rotatie posterioara si in jos a scapulei.
- .a ascularea scapulei: ung!iul lateral urca, ung!iul superior cooara si ung!iul inferior merge
anterior, descriind un arc de cerc.
pentru scapula stanga- miscarea se face in sens orar
pentru scapula dreapta- miscarea se face in sens antiorar.
-act.musc!ilor:dintat anterior si trapez (prin firele descendente)
-cooara ung!iulsuperior .
-.a revenire: miscarea este inversa- prin actiunea sinergica a :
musc!ilor:- pectoral mic cooara ung!iul lateral
- ms.ridicator al scapulei si romoizii- urca ung!iul medial.
+/
A10%U/A0A )%A'U/4,3U*.1A/A (a umarului)
,D0A114:A )&.140DA/A1
L *etele articulare :Mcavitatea glenoida a scapulei
acoperite cu Mcapul !umerusului mai mare decat cavitatea glenoida
cartilaj !ialin Mlarum glenoidal < firocartilaj inserat in jurul cavitatii
glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triung!iular
cu aza spre cavitatea glenoida
L$apsula articulara : Meste la$a
Minserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata e$terna a
larumului glenoidal
Msuperior,intre capsula si larum trece tendonul musc!iului
iceps ra!ial (capatul lung) care patrunde in articulatie-
capsula articulara se va insera la aza procesului coracoid
trece apoi pe colul anatomic al !umerusului
L,ino&iala captuseste in interior articulatia. 4. circulare ale capsulei art. ridica
sinoviala formand fraurile sino+ialei
- are prelungiri numite burse sino+iale (pentru musc!i inserati pe
epifiza pro$imala): sudeltoidiana , sucoracoidiana ,
su rotundul mare ,su pectoralul mare , su marele dorsal ,a
musc!iului suscapular si a lungului cap al musc!iului iceps ra!ial
L2usc!iul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde
intre fetele articulare
L%igamente : - 3oraco!umeral :-se insera pe tuercul mare !umerus- coracoid
(pe fata superioara -limiteaza fle$ia
a articulatiei)
-# 5leno!umerale :-pe fata anterioara a articulatiei
-intre cavitatea glenoida si e$tremitate
pro$imala !umerus
-limiteaza miscarile de e$tensie si aductie
+.&upragleno!umeral se insera pe tuercul mic
1.&upraglenopre!umeral se insera inferior de primul
#.(regleno!umeral se insera pe col c!irurgical !umerus
LBasc. : arterele : - suprascapulara
- suscapulara
-- circumfle$a - anterioara si posterioara
:nerv.: nervii suprascapulari
504*.%A60%A A10%U/A0.0 )%A'U/4,3U*.1A/.
Are # grade de liertate<9f. moila (capul !umerus depaseste cav. glenoida)

+.&lexie si extensie - A$ transversal tuercul mare !umerus
prin : - cav. glenoida (in centrul ei)
- (lan sagital
4le$ie - ratul este impins anterior
'$tensie - ratul este impins posterior
4le$ie --pana la +1FN - limitata de : musc!iul triceps(musc!i posterior al
ratului)
-- lig. coraco-!umeral
'$tensie pana la #0N - limtata de :-- musc!ii anteriori ai ratului
,,lig" glenohumerale
+0
2m.fle$ori ai ratului : deltoid, iceps ra!ial, coracora!ial, pectoral mare
2m.e$tensori ai ratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps r.
#"Abductie si adductie
Aductie<ridicarea ratului in lateral
Adductie<apropierea ratului de trunc!i
-- A$ sagital -cap !umerus aluneca in jos in cav. glenoida
-- (lan frontal
9 Aductia se face in art. scapulo!umerala doar pana la EFN
Aductia de la EFN- +CFN se face prin miscarea de ascula a scapulei
Aductia --limitata de lig. gleno!umerale
Adductia-- limitata de trunc!i
2m.aductori ai ratului : supraspinos, deltoid, iceps ra!ial
2m.adductori ai ratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracora!ial
L.u$atia umarului se face in aductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita.
8"1otatia mediala si laterala--A$ vertical - trece prin capul !umerus
--(lanul orizontal
L)otatia mediala : --capul se roteste posterior
--tuerculul mare se roteste anterior
--limitata de : capsula art. si musc!i
2m.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid,
suscapular
2m.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic
L)otatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art.
- lig. gleno!umerale si musc!i
;"%ircumductia cominarea miscarilor +,1,#7
L'ste o articulatie cu conducere musculara

A10%U/A0A %4U/U0
-articulatie cu conducere osoasa:2inglim<alama
-cuprinde # articulatii:-9!umerus(tro!lee)-ulna , realizeaza fle$ieKe$tensie
-9!umerus(capitulum)- radius, realizeaza fle$ieKe$tensie
-9radius-ulna(pro$imala) realizeaza rotatie
L*ete articulare:-e$tremitatea inferioara !umerus
cu cartilaj -e$tremitatea superioara radius si ulna
(foseta radiala, incizura tro!leara a ulnei)
Aumerus(condil) Kradius<93D*-:.A)=)DOA
Aumerus(tro!lee)Kulna -./012%340/0154
6$apsula articulara - fi$a
-insertie:-9pe !umerus:-anterior:deasupra fosetelor radialaKcoronoida
-posterior:deasupra fosetelor olecraniene
-lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare
-9pe radius- col
-9pe ulna- marginea incizurii tro!leare
L,ino&iala-tapeteaza capsula-9se reflecta la mg.-funduri de sac
in cele # fosete:radiala,ulnara,olecraniana
L%ig. posterior:-9!umerus-olecran
L%ig. inelar -.lama puternica de 0-@ mm grosime -9pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa
ce inconjoara capul radiusului intr-o c!inga care il fi$eaza in articulatie
-9limiteaza fle$ia
+@
L%ig. colateral radiar are # fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al !umerusului: anterior,
mijlociu si posterior
. - 4asciculul anterior si mijlociu:
-9inconjoara capul radiusului ca o c!inga
-9se insera pe incizura radiala de pe ulna
-4ascicolul posterior :-9 acopera foseta olecraniana
-9se insera pe olecran
-9 limiteaza fle$ia
L%ig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior -9pe capsula
pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu -9pe pr.coronoid al unei
medial al !umerusului -- f. posterior -9pe mg. mediala a olecranului
-f. arciform (transvers) -9intre olecran si
procesul coronoid al ulnei
-9limiteaza e$tensia
L%ig . patrat -9intre radius si ulna, su art. radio-ulnara pro$imala (su incizura
-9 limiteaza : pronatia , supinatia radiala)
6$oarda olica -9intre tuerozitatea radiala si ulnara -9limiteaza:supinatia
L!embrana interosoasa mai groasa pro$imal -9intre mg. interne radius-ulna, intre coarda olica si
memrana interosoasa -9orificiu pt. A. interosoasa post.
Basc. )eteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara
:nerv. *ervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan

A10%U/A0A 1AD04,U/6A1A D0)A/A( 14340DA)
L*ete articulare -93apul ulnei K incizura ulnara a radiusului
completata de lig triung!iular
L$apsula articulara -9 pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene
pe discul articular
L%ig . triung!iular (discul articular) -9firocartilaj triung!iular :
:nsertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.)
-incizura ulnara a radiusului (aza lig.)
)ol completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna
- limiteaza pronatia si supinatia
&inoviala -9da recesuri superior si inferior
Basc.si inerv. -9Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare
504*.%A60%A A10%U/A0.0 %4U/U0
-articulatie cu conducere osoasa:2inglim<alama

&unt limitate datorita - capsulei art. fi$e
-9formei suprafetelor articulare
-9ligamentelor puternice
L&lexia < .xtensia
A$ul transversal:-9prin centrul tro!leei si capitulului !umeral(intre cei 1
epicondili)
-orientat olic spre anterior si medial
(lan sagital
-miscarea are traiect olic prin:-9aspectul spiroid al tro!leei
-9tro!leea cu partea interna mai dezvoltata
-in fle$ie : anterat ajunge medial de rat
-in e$tensie : anterat si rat formeaza un ung!i de +?FP desc!is in lateral
+?
.imitare fle$ie: -9patrunde procesul coronoid in foseta coronoida
-9lig. posterior
-9musc!iul triceps
.imitare e$tensie: -9patrunde olecranul in foseta olecraniana
-9musc!ii anteriori ai ratului si anteratului
:ntre capitul !umeral si capul radiusului <9miscarea de alunecare
2m.fle$ori ai anteratului: iceps ra!ial, ra!ial, epicondilieni mediali
2m.e$tensori ai anteratului : triceps ra!ial, anconeu, epicondilieni laterali

,
504*.%A60%A A1" 1AD04,U/6A1. (14340DA)
2iscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului:
-9fata anterioara a radiusului
-9marginea mediala a radiusului
-se fac prin actiunea musc!ilor pronatori si supinatori
9-ulna are miscari pasive
A$ul olic-9intre capul radiusului si capul ulnei
(lan transversal
&e face:-rotatie interna(pronatie)-9policele ajunge medial cu palma posterior
-rotatie e$terna(supinatie)-9policele ajunge lateral cu palma anterior
L'ronatie: -9superior:rotatia capului radiusului in c!inga lig. inelarKincizura
radiala
-9inferior:corpul si e$tremitatea inferioara a radiusului incruciseaza
ulna in ( si trec medial de ea
.imitare -9lig. patrat , musc!ii epicondilieni laterali
2m.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul fle$or si e$tensor radiari ai
carpului

L)upinatie : -9oasele redevin paralele
.imitare -9lig. patrat , coarda olica
2m.supinatori: supinator, iceps rac!ial, mm.posteriori profunzi ai anterat
A1" 1AD04,%A1'0A6A(A 'U*6U/U0)
-diartroza elipsoidala -
L*etele articulare : -9epifiza distala a radiusului
- cu cartilaj !ialin -9discul articular (lig. triung!iular)
-9realizeaza : - concavitate superior
-cove$itate inferior -9fata pro$imala a primului rand carpian
L$apsula artculara -9 inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare.
L%ig . radio-carpian anterior - e olic: intre radius ;-9 semilunar si piramidal
L%ig. radio-carpian posterior - de la radius ;-9 piramidal
L%ig. ulneo-carpian anterior- mg. anterioara disc articular-9semilunar, piramidal
L%ig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului ;-9scafoid
L%ig . colateral medial-9stiloida ulnei - pisiform,piramidal
L,ino&iala :prelungiri(recesuri) spre art. radio-ulnara pro$imala
Bascularizatie : reteaua carpiana anterioara
- posterioara
:nerv: *ervii ulnar, radial, median
+C
504*.%A60%A A10%U/A0.0 1AD04,%A1'0.6.
(diartroza elipsoidala)
- conducere musculara
L&lexie< extensie
A$ ul transversal-9 prin stiloidele radiusului si ulnei
-9prin capul osului mare
(lan sagital
4le$ia :M(articipa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si inter-carpiana
prin deplasarea =in eta$>
in fle$ie spre anterior-9a randului distal carpian- pe cel pro$imal carpian
-9al celui pro$imal carpian pe oasele anteratului
M:ntre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare
9 2iscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio
carpiene care actioneaza simultan.
.imitarea lig. posterioare
- musc!ii e$tensori
2m.fle$ori ai mainii pe anterat : mm.fle$ori ai carpului si ai degetelor
'$tensia (mai ampla) miscare inversa a QetajelorR -- spre posterior
-- limitare :lig. anterioare K musc!ii fle$ori
2m.e$tensori ai mainii pe anterat : mm. e$tensori ai carpului si ai degetelor
L Adductie< adductie
se fac in art. -9radio carpiana
-9medio carpiana
A$ul sagital -prin capul osului mare
(lan frontal
Adductie(inclinare mediala
Adductie (inclinare laterala)
.imitate de: -- lig. colaterale -9radial (adductia)
-9ulnar(aductia)
-- musc!ii antagonisti
2m.aductori: mm. fle$ori si e$tensori radiari ai carpului
-mm. profunzi posteriori ai anterat
2m.adductori: mm. fle$ori si e$tensori ulnari ai carpului
Articulatia coxo femurala(a soldului 8
- diartroza sferoidala,
.
-Art. cu conducere ligamentara.
!)*etele articulare -
a) capul femurului- conve$:
- 18# dintr-o sfera, acoperita de cartilaj.
- contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaj).
) acetaulul concav:
- la periferie: facies lunata fata articulara semilunara.
- interior: fosa acetaulara patrata, nearticulara
- unde se insera lig.capului femur
- contine tes.gras si conjunctiv.
+E
c) larul acetaular(ca si cel glenoidian)<firocartilaj inelar de marire -
- inserat pe mg.acetaulului.
- .a incizura acetaulului, firocartilajul trece peste ea si o transforma intr-un orificiu : se
formeaza astfel lig transvers al acetaulului.
- (rin orificiu trec: - A. si B.lig.rotund.
- ramuri din A.B.oturatoare.
#)$apsula articulara- manson conoid se insera :
- (e co$al: pe larula acetaular si pe sprinceana cotiloida,
- lasa lier orificiul acetaular
- pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a
18# mediale cu +8# poster., trecand la + cm superior de creasta intertro!anterica.
Anterior pe intertro!anterica si apoi anterior de
- tro!anterul mic
.ateral trece pe langa tro!anterul mare.
9 Amele tro!antere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara.
-:nsertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii.
-3apsula articulara este groasa si rezistenta.
8)%ig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsulei):
a)/ig"iliofemural(6ertin):
- localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai.
- inserat intre partea infer.a &.:.A.:.
- linia intertro!anterica.
- format din 1 fascicule olic se insera pe marele tro!anter
limiteaza adductia K rotatia lat.
- vertical se insera pe micul tro!anter.
limiteaza e$tensia coapsei pe azin.
)/ig"pubofemural.
- localizat pe f.anter. a art.soldului.
- inserat superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a puisului.
- inferior: pe micul tro!anter.
- limiteaza aductia si rotatia laterala.
- .ig.iliofemuralKpuofemural-9aspect in Q6R
c)/ig"ischiofemural-
- localizat pe f.poster. a art.soldului.
- insertia pe partea poster.a sprancenei acetaulare.
- anterior de fosa tro!anterica.
- .imiteaza adductia si rotatia mediala.
d):ona orbiculara(lig.inelar Seer)
- este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art.
-are 1 tipuri de fire un tip pleaca de pe spranceana acetaulara
su &.:.A.: . 9trece pe su colul femural-Qca o ansaR<9rol de sustinere al colului femural.
- alt tip: fs.paralele cu spranceana acetaulului.
Oona oriculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, puofemural si isc!iofemural.
e)/ig"rotund al capului femural"
:ntre fosa capului si acetaul(are # fascicule,+ care se insera pe lig.transvers si 1 pe incizura
acetaulului) 7 -contine A.si B. capului femural.
- rol : sustine greutati mari K nutritiv.
-,ino&iala inveleste capsula art.solduluiKlig.rotund al capului femural.
- prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase.
1F
-Basc. - A.iliaca interna(A.oturaroare,A.fesiera superioara).
- A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si laterale).
&e formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold.
-:nerv.- (le$ul lomar: *v.femural, *v.oturator.
-(le$ul sacral: *.isc!iatic,*. patrat femural,*.femural cutanat post.
5iomecanica art"soldului
Articulatie moila,cu # grade de liertate(diartroza sferoidala)cu conducere ligamentara
!)2iscarea de flexie,extensie"
-A$ul transversal:-trece prin tro!anterul mare si fosa lig.rotund
-(lan sagital
fle$ie < apropie coapsa de azin
e$tensie < departeaza coapsa de azin
.imitarea: fle$iei fs.posterioare ale capsulei
- ms.posteriori ai coapsei
e$tensiei fs.anter. al capsuleiKlig.iliofemural
T -aca fle$ia coapsei este asociata cu fle$ia gamei-9amplitudinea ei creste de la EF la +#FN.
a)2s.fle$ori ai coapsei pe azin iliopsoas(cel mai puternic),ms.tensor al -
fasciei lata,ms.croitor,ms.dreptul femural.
9 2s.iliopsoas este singurul care ridica coapsa peste linia orizontala, ajutat de ms.pectineu si
de ms.fesieri mijlociu si mic.
.
)2s.e$tensori-fesierul mare(cel mai puternic e$tensor,antigravitational)
- ms.posteriori ai coapsei.
#)2iscarea de Adductie,Abductie"
-A$ul sagital- trece prin centrul capului femural
-(lan orizontal
a)Aductia indepartarea coapsei de planei sagital al corpului este ma$ima daca coapsa are
gama flectata(+/FN),fata de CFN cand doar coapsa este flectata
-este limitata lig.puofemural
- intalnirea colului cu spranceana
- ms.adductori(mai puternici decat cei aductori)
2s.aductori fesierul mijlociu si mic
- ms.tensorul fasciei lata
- ms.croitor,ms.dreptul femural,ms.piriform
)Adductia apropierea coapselor de A$ul sagital
- limitata de lig.capului femural
- lig.isc!iofemural,lig.iliofemural
- ms.aductori.
2s.adductori ms.reg.mediale Adductori : mare,scurt si lung K ms.pelvitro!anterieni K
ms.anteriori ai coapsei : iliopsoas si pectineu

8) 2iscarea de rotatie
A$ vertical ce trece prin capul femurului.
(lan transversal
a))otatia laterala in caz de fle$ieKaductie-9 creste la +FFN
- limitata de lig.capului femural
- lig.puofemural si iliofemural
- ms.antagonisti
- ms.rotatori laterali(mai puternici ca cei mediali)
- fesier mare si mijlociu
1+
- pectineu, piriform
- iliopsoas,adductorii
))otatia mediala limitata :- lig.isc!io si iliofemural -
-ms.antagonisti.

- 2s.rotatori mediali(scurti si slai):
-fesierul mijlociu si mic
- gracilis
-Adductorul mare

;)%ircumductia capul femurului se invarteste descriind un cerc
- diafiza descrie un con
-contine toate cele trei tipuri de miscari


Articulatia genunchiului
, Diartroza condiliana-
-este cea mai mare articulatie a corpului uman
*ete articulare -epifiza diatala a femurului
-epifiza superioara a tiiei
- rotula- fata interna
+. epifiza distala a femurului:
-initial aspect de trohlee care se continua posterior cu cei 1 condili despartiti prin fosa
intercondilara
-condilii diverg posterior, avand o raza care scade dinspre anterior spre posterior, descriind o
cura spirala:
-epifiza distala a femurului este mai mare anterior
mai mica posterior.
-condilul medial este mai mare inferior decat cel lateral
-realizeaza cu tiia un ung!i de +?F-+?? de grade
-anterior femurul se articuleaza cu rotula prin fata patelara
1. epifiza distala a tiiei
-are 1 condili cu fete aticulare la nivelul platoului tiial, despartite prin eminenta
intercondilara( cu 1 tuercului si 1 arii intercondilare: anterioarar
Kposterioara)
#. rotula are fata articulara neteda, cu fata laterala mai mare deoarece condilul lateral al
femurului este mai lat.
;" meniscurile intraarticulare
-formatiuni firocartilaginoase asociate suprafetelor atriculare ale condililor tiiei, pentru a
asigura congruenta dintre tiie si femur
-meniscul lateral: inelar, litera 4< se insera pe eminentele
- intercondilare
-meniscul medial: in forma literei %< mai lat, se insera cu cele 1 capete in dreptul
ariilor intercondileare, in apropierea lig incrucisate
-meniscurile au forma triung!iulara pe sectiune cu aza catre periferie (unde se si afla
capsula firoasa) de care adera si varful spre centru
11
T meniscurile sunt moile in articulatie deplasandu-se odata cu condilii femurului,
ajutand la miscarea progresiva a acestora
Tau rol in amortizarea socurilor
capsula articulara- adera pe meniscuri (superioare si inferioare)
-9se formeaza # ca+itati articulare supra si submeniscale
- insertia pe femur este neregulata trece deasupra condililor, lasand epicondilii in afara
articulatiei si ajunsa posterior patrunde in fosa intercondilara fuzionand cu lig
incrucisate
- insertia tiiala se face la periferia condililor tiiali la 1-/ mm de cartilajele art.,
mergand de la aria intercondilara anterioara pana la cea posterioara
9 art. tiio-fiulara pro$imala ramane e$traarticular
lig. rotulian- triung!iular se insera cu aza pe rotula
- varful pe tuerozitatea tiiei
- este considerat tendonul de insertie al ms cvadriceps
- pe fata lui posterioara-9 corpul adipos infrapatelar
-9 bursa pretibiala
-de la marginea lui pleaca formatiuni firoase de intariire a capsulei: e$pansiunea
Uuadricipitala-9retinaculele patelei
lig. popliteu oblic
-derivat din tendonul ms semimemranos (care se insera pe condilul medial al tiiei)
-urca si se insera pe condilul lateral al femurului
lig. popliteu arcua--arcada firoasa cu concavitatea superioara
-pleaca de pe condilul lateral al femurului -9pe su lig popliteu olic -9 se tremina in
capsula art. in dreptul ariei intercondilare posterioare a tiiei
lig. colateral fibular: :nsertie- capul fiulei
- epicondilul lateral femural
-intre el si ms iceps femural-ursa seroasa
-rol de limitare a e$tensiei
lig. colateral tibia: :nsertie -epicondilul medial al femurului
-meniscul medial si condilul medial al tiiei
ligamentele incrucisate: (nsertie- condilii femurali 2 si .
- ariile intercondilare de pe platoul tiial A si (
-sunt cele mai importante mijloace de unire ale genunc!iului:
A;-9. si (;-92
9sinoviale acopera aceste ligamente anterior si lateral,lasandu-le extra sino+iale
-lig incrucisatanterior-9aria anterioara-condilul lateral femural
- posterior-9aria posterioara-condilul medial femural
.igamentele formeaza o dula incrucisare in plan sagital
-in plan frontal
-capsula articulara adera posterior la lig incrucisate
sino&iala art genunc!iului- este cea mai complicata sinoviala art.
-superior urmareste capsula art la nivelul fetei patelare, apoi cooara si se fi$eaza pe
marginea superioara a rotulei, dupa ce s-a reflectat pe tendonul rotulian al ms cvadriceps
-de la mg inferioara a rotulei-9trece peste corpul adipos infrapatelar-9 se insera pe tiie,
anterior de lig incrucisat
-lig incrucisate raman in afara sino+ialei
-in lateral sinoviala trece de la mg cartilajelor si femur-9pe fetele laterale ale condililor-9se
refracta pe capsula si cooara pe fata interna a capsulei articulare
-ajunge la mg superioara a meniscurilor, pe care se insera si se intrerupe
-la mg inferioara a meniscului se reflecta si ajunge de pe capsula pe tiie -9urca pana la
cartilajul articular
1#
-sinoviala imparte cavitatea art. genunc!iului in 1 portiuni-
+. suprameniscala si 1. sumeniscala-mai redusa
'relungirile sino&iale su Uuadricipitala-su ms Uuadriceps
-su poplitee-su ms poplitee
- su ms gastrocnemian medial-9c!istul
- sinovial 6ec>er
-su ms. semimemranos
4ranjurile sinoviale
-umple spatiile articulare
-sunt mai putin dezvoltate: plicile alare- de o parte si de alta a rotulei
-se continua cu plica infrapatelara care merge spre fosa intercondilara
Basc: -ple$ul arterial anastomotic din jurul articulatiei format din: -a ascendenta a
genunc!iului (din art femurala)
-a poplitee prin ramurile sale
:nerv.: * tiial, n peronier comun, nerv femural, nerv oturator
5iomecanica articulatiei genunchiului
- diartroza condiliana in care conducerea este ligamentara
-articulatie cu un singur a$ (grad de liertate): in principal flexie si extensie
in secundar.- inclinatie laterala
- rotatie mediala si laterala

&lexia- - gama se apropie de fata posterioara a coapsei. Amplitudine ma$ima 0F

o
-A$ transversal- care trece prin condilii femurali7 in mod real.sunt mai multe a$e datorita
formei spiralate a condililor femurali
-(lanul sagital

.xtensia gama ajunge in continuarea coapsei, amplitudinea fiind de +CF

o
- cele doua miscari au loc in etajul superior al art. genunc!iului (femuro meniscal)
- miscarile se pot produce in trei moduri:
+. deplasarea femurului pe tiie (la ridicarea pozitiei verticale a corpului)
1. deplasarea tiiei pe femur (stat in pozitie sezanda)
#. miscarea simultana a amelor oase (in timpul mersului)
- cei doi condili femurali se deplaseaza pe platoul tiial prin 1 miscari : rostogolire si alunecare.
-in pozitia de e$tensie a gamei pe coapsa incepe rostogolirea condililor femurali pe tiie,
realizand fle$ia pana cand coapsa formeaza cu gama un ung!i de +@F
o
-upa aceea urmeaza
alunecarea care apare datorita faptului ca suprafata articulara a condililor femurali este mai mare
decat a suprafetelor tiiale si miscarii spiralate a condililor
A$ul miscarii se deplaseaza in fle$ie superior si posterior,iar in e$tensie invers
*eniscurile participa si ele la miscare, fiind mai sutiri in centru decat la periferie:n
fle$ie ele fug su presiune, deplasandu-se posterior, adaptate la forma
descrescatoare a suprafetelor condililor femurali
in e$tensie se deplaseaza anterior.
9 Accidental meniscurile pot fi comprimate foarte mult intre femur si tiie si se pot rupe.
2eniscurile au rol:- in marirea suprafetei articulare a condililor tiiali
-in amortizare a greutatii corpului pe memrele inferioare.
/igamentele incrucisate- au unele portiuni intinse, altele rela$ate
)olul lor:
+. asigura soliditatea articulatiei-in fle$ie( in e$tensie- soliditatea art.prin ligamente)
1/
1. asigura miscarile cominate fle$ie8e$tensie cu miscari de rotatie-9 confera siguranta
mersului pe teren accidentat
-.imitarea: fle$iei ms. cvadriceps
- lig incrucisat anterior
e$tensiei lig. colaterale
- lig. posterioare
- cele doua meniscurii
-2m.fle$ori ai gamei pe coapsa: iceps femural, semitendinos si semimemranos
-2m. e$tensori ai gamei pe coapsa: cvadriceps si tensor al fasciei lata

1otatia gamei pe coapsa sau a coapsei pe gama

-A$ vertical care trece prin centrul eminentei intercondilare a tiiei
-2iscarile de rotatie sunt cominate cu fle$ie si e$tensie:
:n rotatie condilul medial este un pivot, iar cel lateral descrie un arc de cerc odata cu
miscarea inainte si inapoi, antrenand si miscarea meniscului lateral.
-.imitarea miscarii : rotatia mediala -lig incrucisat
rotatia laterala -lig colaterale
- miscarea de rotatie se realizeaza in etajul inferior al art genunc!iului (menisco-tiial)
si numai cand gama este flectata si lig.colaterale se rela$eaza
-2m.rotatori mediali: semitendinos si semimemranos, croitor
-2m.rotatori laterali: iceps femural, gemenul lateral

*iscarile de inclinatie laterala

, se realizeaza in mod pasiv, fi$and coapsa cu gama in semifle$ie
- se pot face miscari de lateralitate foarte reduse medial sau lateral
.imitarea: lig colaterale si incrucisate
9 -atorita ligamnetelor puternice si musc!ilor motori, articulatia genunc!iului este foarte
solida-9 .u$atia traumatica cu ruperea ligamentelor este rara.
:n miscare articulatia genunc!iului functioneaza pe principiul parg!iei de gradul :::
forta rezistenta- la nivelul gamei
forta activa- ms. fle$ori si e$tensori
punct de sprijin- in articulatia genunc!iului a$ul trece prin condilii femurului
ARTICULATIILE TIBIO1FIBULARE
+). A10%U/A0A 0504,&05U/A1A )U'.104A1A(diartroza planiforma)
-fete articulare-condilul tiial
-capul fiulei
acoperite de cartilaj
-capsula articulara se insera pe marginile fetelor articulare7

-.igamentul anterior al capului fiulei:olic dinpre lateral spre medial de jos in sus,intre capul
fiulei si condilul tiial.
-.igamentul posterior al capului fiulei :mai sutire ,dispus posterior de aticulatie.
-,ino&iala tapeteaza articulatia.
-Basc. :din reteaua arteriala a genunc!iului ,venele se varsa in vena poplitee
-:nerv. : nervul tiial.
10
1). A10%U/A0A 0504,&05U/A1A 06&.104A1A(sindesmoza tibio,fibulara).
-fete articulare:-incizura fiulara a tiiei concava antero-posterior si plana in sens vertical7
-e$tremitatea distala a fiulei:conve$a,
-periostul trece pe deasupra si nu e$ista catrtilaj !ialin7
-capsula articulara se insera pe marginea articulatiei.
-.igamentul tiio-fiular anterior : de la tiie la maleola laterala a fiulei 7
-.igamentul tiio-fiular posterior :mai gros si mai rezistent, asezat posterior de articulatie si
ia parte si la formarea articulatiei talocrurale .
-.igamentul tiio-fiular interosos :intre cele doua suprafete articulare ce se continua superior cu
memrana interosoasa,amele formatiuni solidarizand oasele gamei.
Basc.: din ramurile arterei peroniere .
:nerv :nv. safen si nv.peronier profund-- fata anterioara a art.
nv.tiial-- fata posteriora a art..
2:&3A): :in articulatia tiio-fiulara superioara se fac miscari de alunecare fiind o articulatie
plana 7
in articulatia tiio-fiulara inferioara au loc miscari de apropiere si indepartare intre
oasele gamei :
:n flexia dorsala a piciorului,, cele doua oase se indeparteza datorita latimii mai mari a tro!leei
talusului in partea anterioara-9=ro!leea talusului patrunde in scoitura tiio-fiulara si ligamentele
se intind .
:n flexia plantara epifizele distale ale celor doua oase se apropie, cu rele$area ligamentelor.
ARTICULATIILE 6ICIORULUI
+).A10%U/A0A A/4%1U1A/A(a gleznei)
-diartroza tip ginglim-
-fete articulare(acoperite de cartilaj !ialin)superior:scoaa formata de-e$tremitatea distala a
tiiei,maleola medila a tiiei,maleola laterala a fiulei.
--inferior:tro!leea talusului,mai lata anterior7
9 &uprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoaei tiio-fiulare si permite
miscari ample de fle$ie dorsala si plantara a a piciorului.
-capsula articulara la$a:se insera- superior pe oasele gamei,lasand in afara maleolele
- inferior pe talus( su insertia cartilajului !ialin al tro!leei)
-.igamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule:
-lig.talo-fiular anterior de la maleola fiulei la colul talusului7
-lig.talo-fiular posterior de la maleola fiulei la procesul posterioral talusului 7
-lig. calcaneo-fiular de la varful maleolei fiulei la fata laterala a calcaneului.
-.igamentul colateral medial :de pe maleola tiiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului :
-anterior :tiio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular 7
-mijlociu:tiio-calcanean pe sustentaculum tali7
-posterior:tiio-talar posterior pe procesul posterior al talusului.
-&inoviala :cu doua prelungiri,anterioara si postrioara .
-Basc. :aa.tiiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera.
- :nerv. :nv.safen,nv.peronier profund fata anterioara,
nv.tiial-fata posterioara.
2:&3A)'A-:rol static de pastrare a ec!ilirului gamei pe picior7
-rol dinamic in mers.
-maleolele intre care intra tro!leea permit solidarizarea articulatiei gamei, astfel ca
lu$area gamei este rara.
1@
- miscari de flexie si extesie- in jurul unui a$ aproape transversal care trece prin centrul
tro!leei talusului.
- planul este sagital.
4.'J:A -D)&A.A :apropie fata dorsala a piciorului de fata anterioara a gamei sau se inclina
fata anterioara a gamei. Atunci se largeste scoaa dintre maleole ,tro!leea fiind mai mare antreior.
.:2:=A)' :intinderea fetei posterioare a ligam.colateral,tendonul lui Ac!ile si intalnirea dintre
tiie si colul talusului.
2m.fle$ori dorsali:ms.regiunii anterioare a gamei si ai piciorului.
'J='*&:A (fle$ia plantara) :miscare inversa cu coorarea dorsului piciorului si ridicarea
calcaiului 7
-se micsoreaza spatiul intre maleole 7
-.imitare: intinderea lig.colaterale si a ms.anteriori ai gamei.
-2m.fle$ori plantari: ms.posteriori ai gamei,mai ales tricepsul sural,din lantul triplei e$tensii.
&ecundar-se mai pot asocia miscari de adductie 8aductie cu rotatie mediala sau laterala,a$ul
miscarii trecand prin capul talusului. Aceste miscari se e$ecuta sincron cu miscarea oaselor tarsului.
8) A10%U/A0A )U5A/A1A (talo,calcaneala posterioara):diartroza tro!oida 7
fete articulare :conve$a pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj !ialin) 7
capsuala articulara :se insera pe margini 7
ligamante ::nterosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura
soliditatea si elasticitatea articulatiei in mers 7
=alo-calcanean lateral-su ligam.fiulo-calcanean pe fetele latarale ale talusului si
calcaneu
=alo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali 7
-Basc. : a.tiiala posterioara si a.peroniera.
-:nerv.:nv.tiial si nv. peronier profund 7
;) A10%U/A0A A/4,%A/%A6.4,6A70%U/A1A :(diartroza de tip sferoidal)
fetele articulare :conve$a pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioara) si pe
calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si mediala) 7unite prin lig.calcaneo-navivular care
creste suprafata concava 7
capsula articulara :se insera pe marginile fetelor articulare 7
lig. interosos :din sinus tarsi (partea anterioara) 7
lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti inferioara firoasa 7
-posterioara firocartilaginoasa 7
-pe su el trece tendonul ms.tiial posterior.
lig. ifurcat ,,in ? VV:posterior de calcaneu, anterior se ifurca in:
- fasc.medial calcaneo-navicular
-fasc. lateral calcaneo-cuoidal7are rol in solidificarea oaselor tarsului.
lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului7
2:&3A):.' A)=:3G.A=::.D) :*=')=A)&:'*':
-au fiecare cate un a$ propriu ,dar miscarile se realizeaza in jurul unui a$ rezultant a # a$e cu
directie: olica in jos,posterior si lateral7
-trece prin talus si calcaneu7
-se efectueaza miscari cominate 7
1?
:*B')&:A (:3:D)G.G: :adductie,supinatie si e$tensie 7
-cand planta priveste medial, marginea laterala a piciorului cooara pe sol 7
'B')&:A (:3:D)G.G: :aductie.pronatie si fle$ie 7
-cand planta priveste lateral, marginea mediala a piciorului cooara pe sol 7
2usc!i care realizeaza-inversia piciorului : ms.posteriori ai gamei, mai ales tricepsul sural
-eversia piciorului :ms.peronier, ms.regiunii anterioare ai gamei
.a aceste miscari particulare participa articulatiile 1) si #) ,dar un rol foarte important il are talusul
in articulatia glasnei+).
6D.=A (.A*=A)A
(iciorul normal este mai lat anterior si mai stramt posterior, datorita suprapunerii oaselor tarsului.
-prezinta 1 arcuri longitudinale: medial si lateral-9 se suprapun posterior
4rcul medial talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele :-:::
4rcul lateral calcaneu, cuoid, metatarsienele :B- B
1 arcuri transversale cuoid si cuneiforme, cu inaltime ma$ima la cuneifomul ::
capetele metatarsienelor
(iciorul se sprijina: posterior -pe calcaneu
anterior - pe capetele metatarsienelor
lateral - pe arcul lateral
9 4rcul medial este mai inalt si nu ajunge la sol-9 este arcul de miscare
4rcul lateral ,mai putin oldit, atinge suprafata de sprijin-9 este arcul de sprijin
)olul oltii plantare:sustinerea greutati corpului si in miscare(locomotie).
=alusul preia presiunea de la gama-9o transmite la sol prin punctele osoase de sprijin ale
piciorului
2entinerea oltii plantare :- ms. peronier lung, mm.profunzi ai reg.posterioare a gamei,
- mm.adductori ai !alucelui
- aponevroza plantara, lig. interosoase plantare
9 (rausirea oltii plantare < (.A=4G&
:n ortostatism piciorul este in eversie,cu sprijin pe partea laterala
.a mers piciorul este in inversie, fiind transformat intr-o pirg!ie rigida de gradul :::,
prin actiunea mm. din planta
1C