Capitolul 4

ECOSISTEMUL AGRICOL (AGROECOSISTEMUL)

4.1. Conceptul de ecosistem a!icol (a!oecosistem)
Conceptul de ecosistem agricol sau agroecosistem a fost elaborat relativ
trziu, pe msura extinderii metodei sistemice la studiul fenomenelor din agricultur
(W. Tischler, 1!"# $. %. &dum, 1'1# (. ). *opfer, 1'+# *. (. ,ulle, 1'!# -. W.
.na/don, 0. $lston, 1'!# (. %uia, 1. .oran, 1'2, 1', 121, 12!, 122, 3441# W.
5. Cox, ,. 6. 7t8ins, 1'# 0. Tiv/, 14# ,. 7llab/ 9i colab. 1+ # $. 0. :ormond/
1!, s.a.;. <tilizarea acestui concept ofer o viziune de ansamblu asupra proceselor
care concur la realizarea produc=iei agricole, cu posibilit=i de influen=are pozitiv
a acestor procese.
Agroecosistemul (ecosistemul agricol) reprezint o unitate func=ional a
biosferei creat 9i >ntre=inut de ctre om >n scopul ob=inerii de biomas destinat
propriului consum. &mul creeaz agroecosisteme modificnd >n sensul dorit,
ecosistemele naturale de?a existente, ca >n cazul p9unilor 9i fne=elor sau >nfiin=nd
>n mod planificat ecosisteme nemai>ntlnite >n natur, ca >n cazul culturilor sau a
complexelor de cre9tere intensiv a animalelor domestice.
.itua=ia real 9i metodele de studiu a ecosistemelor nu ofer suficiente
criterii pentru a face diferen=iere absolut >ntre ecosistemele naturale 9i cele
agricole, aceast diferen=iere se realizeaz treptat pe msur ce interven=ia omului
este mai mare. @n consecin=, descrierea ecosistemelor agricole se realizeaz prin
raportarea permanent la modelele structurale 9i func=ionale ale ecosistemelor
naturale a9a cum vom proceda 9i noi >n continuare ((. Coste, 12!;.
7groecosistemele sunt create de ctre om 9i existen=a lor este dependent de
interven=ia acestuia. $le sunt >nfiin=ate sau desfiin=ate potrivit cu cerin=ele
economice pe cnd ecosistemele naturale au un pregnant caracter de continuitate,
ele se dezvolt >ntrAun timp mai lung potrivit unor cerin=e biologice de organizare.
.tructura 9i func=iile agroecosistemelor sunt diri?ate de ctre om >n direc=ia
ob=inerii unei cantit=i maxime de biomas utilizabil >n economia societ=ii umane,
proces care se realizeaz prin simplificarea maxim a acestor structuri 9i func=ii 9i
inducerea unei stri permanente de instabilitate. @n contrast, ecosistemele naturale
nu evolueaz spre maximizarea unui singur component ci spre optimizarea
productivit=ii tuturor componentelor biocenotice, maximizarea fluxului de energie
solar ce strbate ecosistemul 9i realizarea echilibrului cu biotopul.
7groecosistemele sunt entit=i fragmentate >n spa=iu 9i timp. $le sunt insule
de mrimi variabile >n cadrul ecosistemelor naturale, fapt foarte evident >n cazul
unor culturi agricole reprezentate prin parcele ce formeaz un veritabil mozaic. %e
de alt parte, nivelurile trofice din agroecosistem sunt dis?uncte, produc=ia primar
sau secundar este preponderent destinat necesit=ilor umane 9i ca urmare ea se
export consumnduAse >ntrAun alt spa=iu dect cel de produc=ie, fapt ce induce o
circula=ie liniar a elementelor chimice din agroecosistem. ,ai mult dect att,
consumul poate fi temporizat prin depozitarea de lung durat a produc=iei. @n
ecosistemele naturale mature (cu pu=ine excep=ii;, biomasa se consum integral >n
acela9i biotop 9i >n acela9i orizont de timp. 7ceste constatri sugereaz ((. %uia 9i
colab., 3441; c abordarea conceptului de agroecosistem necesit o perspectiv
diferen=iat sub aspect scalar, pe de o parte considernduAse unit=ile de producere
efective a biomasei utile 9i pe de alt parte extinznduAse studiul complex asupra
unit=ilor de producere 9i consum al acestei biomase. 6in aceast ultim
perspectiv, agroecosistemul se contureaz ca un concept abstract >n care pe ultimul
plan trec func=iile de realizare a circuitelor biogeochimice.
7groecosistemele sunt constituite ca 9i ecosistemele naturale dintrAo
component abiotic A agrobiotopul 9i una biotic agrobiocenoza.
Agrobiotopul sau biotopul agricol este amena?at de om pe fondul biotopului
natural >n direc=ia satisfacerii ct mai complete a cerin=elor biologice a plantelor de
cultur sau animalelor domestice, deseori >n detrimentul popula=iilor spontane.
7mploarea interven=iei >n biotop depinde pe de o parte de cuno9tin=ele 9i
posibilit=ile economice de care dispune societatea iar pe de alta parte de gradul de
satisfacere a cerin=elor ecologice ale plantei sau animalului domestic, de ctre
factorii ecologici din biotopul natural. 7ceast interven=ie este >ndreptat >n general
spre uniformizarea biotopului 9i exprim destul de fidel gradul de intensivizare a
activit=ii agricole. %entru culturile agricole uniformizarea const >n principal >n
crearea de suprafe=e plane 9i asigurarea unui aport uniform de ap 9i elemente
nutritive, mergnd, >n cazul culturilor prote?ate >n sere, pn la controlul strict al
tuturor factorilor de biotop. %entru complexele de cre9tere a animalelor, controlul
ra=iilor alimentare 9i a habitatului face ca acestea s fie comparabile din punctul de
vedere al uniformizrii biotopului cu ecosistemele de culturi prote?ate.
Agrobiocenoza. Biocenoza agricol este impus de ctre om >n func=ie de
scopul urmrit. $l cultiv sau cre9te >ntrAun biotop o anumit specie de plante 9i
respectiv de animale domestice a crei importan= este semnificativ pentru
ecosistem. Totodat, omul >ncearc s elimine din agrobiocenoz componen=ii
spontani, care ar putea concura sau consuma plantele 9i animalele utile lui, astfel c
structura 9i compozi=ia agrobiocenozelor este mult simplificat comparativ cu a
biocenozelor naturale.
&mul se comport ca specie dominant a agrobiocenozelor, nu att prin
abunden=a sau biomas, ci prin activitatea sa reglatoare. 7ceast activitate
genereaz starea de homeostazie din interiorul agroecosistemelor 9i perpetuarea lor,
chiar >n condi=iile unei structurri ce se abate mult de la starea natural de echilibru.
1+" 1+!
7groecosistemele au fost create de om >n locul ecosistemelor naturale pe
care le >nlocuie9te temporar sau definitiv, >n vederea lrgirii bazei sale alimentare
sau a bazei altor produse de consum. 6elimitarea topografic a agroecosistemelor
se realizeaz >n ma?oritatea cazurilor destul de u9or, limitele lor fiind evidente >n
raport cu ecosistemele naturale >nvecinate cnd este vorba despre agroecosistemele
>nfiin=ate special de ctre om cum este cazul culturilor sau planta=iilor. 6elimitarea
devine mai dificil >n cazul pa?i9tilor exploatate ca p9uni, care trec treptat >n pa?i9ti
pu=in sau deloc modificate de om ca >n situa=iile >ntlnite >n savane sau >n regiunile
alpine temperate.
6elimitarea agroecosistemelor >ntmpin uneori dificult=i de ordin
conceptual, generate de distorsiunile structurale 9i func=ionale impuse de om. @n
cazuri frecvente, >ndeosebi >n =rile industrializate, se >nregistreaz disocierea
topografic a componentelor trofice a agroecosistemelor, generate de exportul de
biomas. .e pune >n acest context problema dac popula=iile umane care utilizeaz
>n ora9e recolta agricol din agroecosisteme, pot fi considerate componente ale
agroecosistemelor respective, de9i topografic ele nu sunt incluse >n acestea. @n
concep=ia sistemic, specific abordrii ecologice, considerarea omului drept
component a agroecosistemului este necesar prin prisma ac=iunilor sale specific
umane care >l deosebesc de ac=iunea celorlalte vie=uitoare. $l nu este prezent
>ntotdeauna >n agroecosistem ca entitate fizic, dar prezen=a lui direct sau indirect
se manifest prin suma de ac=iuni prin care modific parametrii structurali 9i
func=ionali ai acestuia >n favoarea sa.
Big. +.1. $lementele componente ale agroecosistemului ((. Coste, 12!;
& alt problem care se ive9te >n acela9i context este aceea a interrela=iilor
dintre popula=iile de animale domestice din complexele de cre9tere intensiv 9i
agroecosistemele din care le este asigurat baza trofic. @n mod indiscutabil,
dimensiunile 9i structura acestor popula=ii influen=eaz dimensiunile 9i reparti=ia
agroecosistemelor culturilor de plante fura?ere pe suprafe=e apreciabile, astfel >nct
nu pot fi complet separate de agroecosistemele culturii. %e de alt parte, >n fiecare
complex se stabilesc interrela=ii specifice 9i legi de func=ionare proprii, astfel c,
din motive metodologice, pot fi considerate 9i ca agroecosisteme separate.
.e pot distinge prin analogie cu ecosistemele naturaleC agroecosisteme
autotrofe sau ma?ore avnd nivelul productorilor bine reprezentat (culturi, pa?i9ti;
9i agroecosisteme heterotrofe (minore; avnd nivelul productorilor absent
(complexe de cre9tere a animalelor;.
Sistemul agroalimentar. 7groecosistemele de pe teritoriul unei =ri se
angreneaz ca subsisteme ale unui sistem mai larg definit prin termenul de sistem
agroalimentar naional. .istemul agroalimentar na=ional asigur producerea
resurselor de hran >n agroecosisteme, prelucrarea 9i distribuirea lor membrilor
societ=ii, >nglobnd toate subsistemele care concur la realizarea acestor func=ii.
Coordonarea >ntregului ansamblu este de competen=a guvernului fiecrei =ri.
.istemul agroalimentar al unei =ri sau regiuni este comparabil cu un
agroecosistem de mari dimensiuni cu canale de circula=ie a materiei 9i energiei
foarte complexe, a crui homeostazie este men=inut de ctre om printrAo investi=ie
semnificativ de energie# randamentul de func=ionare a acestui sistem este, >n mod
firesc, dependent de optimizarea structurii sale. 7groecosistemele manifest o
varietate excep=ional determinat de diversitatea biotopurilor existente pe %mnt,
de necesit=ile economice (>n primul rnd alimentare; ale societ=ii 9i de gradul de
interven=ie a omului >n structura 9i func=iile lor. Cele mai reprezentative
agroecosisteme sunt culturile ierboase anuale 9i bienale, >n msur s eviden=ieze
trsturile caracteristice din structura 9i func=ionarea lor# de aceea, cele mai multe
considera=ii privitoare la agroecosisteme se refer la aceste culturi. <n numr
apreciabil de agroecosisteme apar=in altor tipuri, dar >9i desf9oar func=iile
principale dup modele asemntoare cu acestea.
Agrobiomul. (Biomul agricol) reune9te agroecosisteme asemntoare prin
structura 9i func=iile lor, independent de localizarea geografic 9i compozi=ia
specific concret. @n stabilirea agrobiomurilor sAa pornit >n mod firesc de la
tipurile de culturi agricole, comparabile, >n domeniul natural, cu forma=iunile
vegetale 9i sAau ales ca repereC structura spa=ial 9i temporal a biocenozelor >n
corela=ie cu gradul de omogenitate al biotopului precum 9i tendin=a general de
realizare a circula=iei materiei 9i energiei prin agroecosistem.
%entru a simplifica analiza caracteristicilor generale ale agroecosistemelor (.
Coste, (12!; propune gruparea lor >n unit=i ierarhic superioare numite
agrobiomuri (D tipuri de agroecosisteme; prin analogie cu biomurile care grupeaz
ecosistemele naturaleC
1+" 1+!
1. Culturi ierboase anuale 9i bienale,
3. %9uni 9i fne=e permanente,
E. %lanta=ii de pomi 9i arbu9ti fructiferi,
+. Culturi prote?ate,
". Complexe zootehnice de cre9tere intensiv a animalelor.
4.". O!iinea #i e$olu%ia a!oecosistemelo!
6ezvoltarea societ=ii umane a fost direct condi=ionat de asigurarea bazei
sale trofice prin crearea 9i perfec=ionarea >n acest scop a ecosistemelor agricole.
7ctivitatea de gospodrire a acestora, definit prin termenul de agricultur, reflect
>n modul cel mai fidel nivelul de dezvoltare al societ=ii dintrAo parte sau alta a
globului.
4.".1. Societatea p!ea!icol& 'a(at& pe cules #i $)n&toa!e
.ocietatea uman din paleolitic era alctuit din triburi care >9i procurau
hrana prin cules 9i vntoare, >n mod asemntor cu unele triburi primitive ce sAau
men=inut pn azi >n diferite regiuni ale globului (aborigenii din 7ustralia,
bo9imanii >n sudul 7fricii, pigmeii >n 7frica Central, indienii americani din
Fazinul 7mazonului, eschimo9ii din 7las8a, 5roelanda;. %entru procurarea hranei,
popula=iile de culegtori 9i vntori explorau arii >ntinse pe care a?ungeau s le
cunoasc bine, identificnd 9i utiliznd selectiv un numr apreciabil de plante 9i
animale comestibile. 7stfel, popula=iile actuale vedda (.ri )an8a; de culegtori 9i
vntori socotesc comestibile peste +4 specii de plante 9i 34 specii de animale iar
aborigenii australieni cunosc >n ?ur de E44 plante alimentare (0. )ips, 1"E;. @n
func=ie de rodnicia =inuturilor, popula=iile primitive actuale sunt dispersate >n
grupuri reduse de ! A "4 indivizi >n cutare de hran 9i este probabil ca 9i popula=iile
paleo 9i mezolitice s fi avut o situa=ie asemntoare. 7ctivit=ile variate de cutare
a hranei nu permiteau o diviziune real a muncii. %roductivitatea ecosistemelor
naturale determin amplitudinea nomadismului 9i implicit densitatea popula=iei
dintrAun teritoriu. @n lungile peregrinri pentru cutarea hranei, btrnii 9i copii
constituiau un balast pentru grup, ceea ce limita numrul lor 9i cre9terea
popula=iilor. .e apreciaz c omul putea s ob=in >n situa=ia de culegtor 9i vntor
>n ?ur de 14 8calGm
3
an , ceea ce >nseamn c pentru >ntre=inerea anual a unei fiin=e
umane era necesar o suprafa= de minimum 14 ha >n ecosistemele cu
productivitate redus. @n acest context, cercetrile recente arat c la sfr9itul
paleoliticului, teritoriul =rii noastre, beneficiind de o productivitate mi?locie ar fi
putut >ntre=ine via=a unei popula=ii de numai cca.. 244.444 locuitori. ((. %uia, 1.
.oran, 121;.
@n societatea de culegtori 9i vntori, omul era inclus >n re=eaua trofic a
ecosistemelor naturale la fel ca celelalte specii de consumatori. 6imensiunile
popula=iilor sale erau semnificativ determinate de interac=iunile din cadrul acestei
re=ele, ce orientau evolu=ia ecosistemelor spre stadiul de maxim stabilitate, definite
prin climax. Treptat, omul paleolitic a >nceput s controleze focul pe care 9i lAa luat
apoi aliat >n lupta pentru procurarea hranei. Cu a?utorul focului el a >nv=at sA9i
pregteasc hrana, mrinduAi gradul de digestibilitate, dieta sa cptnd astfel
particularit=i noi, deosebite de celelalte animale. Cercetri recente (7. 0ohnson,
14# W. :onner, 14# F. -. )ee, 14# cita=i de (. %uia 9i colab. 3441;, arat c
dieta triburilor primitive din zonele tropicale este comparabil cu dieta recomandat
de dieticienii actuali 9i c aceasta se asigur >ntrAun timp relativ scurt lsnd
suficient timp pentru relaxare 9i via=a cultural a comunit=ii. .ubnutri=ia este >n
mod obi9nuit absent datorit unei permanente a?ustri a efectivelor popula=ionale
cu nivelul resurselor alimentare din ecosisteme. .tructura propriuAzis a dietei
variaz de la ecuator spre poli avnd ca tendin= cre9terea importan=ei consumului
de carne.
7cumularea treptat de cuno9tin=e privind cerin=ele ecologice ale
principalelor specii alimentare de plante 9i animale, au determinat popula=iile
umane s >ntreprind ac=iuni pentru crearea sau lrgirea unor habitate prielnice
acestor specii. &mul primitiv folosind focul 9i uneltele a ini=iat pentru prima dat >n
biosfer, ac=iuni de anvergur prin amena?area artificial a unor habitate
corespunznd nevoilor proprii. 6irec=ia transformrilor ini=iate de om este legat >n
primul rnd de lrgirea bazei alimentare a popula=iei umane prin extinderea
covorului vegetal ierbos >n detrimentul celui forestier, apoi prin >nlocuirea treptat
pe suprafe=e >ntinse a ecosistemelor naturale cu ecosisteme artificiale. 7ceasta
>nseamn, sub aspect ecologic, >nlocuirea unor ecosisteme stabile de climax prin
altele mai tinere cu o productivitate ridicat, subordonat din ce >n ce mai mult
nevoilor umane. &mul a devenit prin aceste ac=iuni o specie cu rol reglator
important >n ansamblul biosferei, crenduA9i un ansamblu de biotopuri caracteristice.
4.".". Gene(a a!oecosistemelo!* omul p!oduc&to! de !esu!se alimenta!e.
Trecerea de la stadiul de procurare a hranei prin cules 9i vntoare la cel de
productor al acesteia, pe seama unor plante cultivate 9i a unor animale domestice a
avut loc >n decursul unei lungi perioade >n care agricultura sAa constituit ca
activitate specific societ=ii umane. 5eneza agriculturii este apreciat astzi ca cea
mai important revolu=ie din istoria omenirii denumit 9i revolu=ia agricol,
revolu=ia din neolitic sau revolu=ia >n producerea de alimente. $a a conferit omului
o pozi=ie alimentar avanta?oas, unic printre celelalte vie=uitoare din biosfer, >n
contrast cu constitu=ia sa fizic destul de fragil.
Teritoriile >n care au avut loc pentru prima dat cultura plantelor 9i
domesticirea animalelor ca 9i formele primare ale agriculturii, constituie >nc
obiectul unor dispute 9tiin=ifice. 6ovezile arheologice din aceast perioad, chiar
dac sunt destul de srace indic totu9i mai multe centre 9i tot attea variante de
>nceput ale agriculturii. Centrele de cultur ale primelor plante agricole corespund
1+" 1+!
>n general cu centrele genice ale acestora (H. 0. 1avilov 13!;, situate >n general >n
zona subtropical a emisferei nordice 9i caracterizate printrAo diversitate excep=ional
de forme. $ste probabil ca >n regiunile considerate ca centre genice, plantele luate
ulterior >n cultur s fi format pe suprafe=e >ntinse fitocenoze exclusiv dominate de
acestea, dotate cu capacitatea de reproducere spontan. 6e pe aceste suprafe=e erau
recoltate periodic 9i depozitate >n mod primitiv resurse de hran dup obiceiuri
pstrate, la unele triburi, pn >n zilele noastre. 6e exemplu triburile o?ibva din
nordAvestul 7mericii de Hord recoltau, la venirea europenilor pe acest continent,
orez slbatic din lacurile pu=in adnci ale =inutului 9iAl depozitau ca ni9te agricultori
veritabili. 7raucanii si peruvienii din 7merica de .ud culegeau cartofi spontan,
triburile din Houa 5uinee fructe de sagotier, iar cele din 7ustralia tuberculi de
batate (0. )ips, 1"";.
@n mod asemntor, popula=iile mezoA 9i neolitice au putut recolta semin=e 9i
fructe de plante ce cre9teau >n zonele foarte favorabile, socotite azi ca centre
genice# gru, orz, mazre >n zone >nalte ale 7siei Centrale, hri9c 9i sorg >n China
Central 1estic, porumb >n 7merica Central, banane >n 7bisinia etc. Cmpurile de
recoltare >ntinse adesea pe sute de 8m ptra=i au devenit cu timpul centrul activit=ii
popula=iilor de culegtori. %roductivitatea ridicat a acestor cmpuri, 9i dezvoltarea
tehnicilor de conservare a recoltelor a permis restrngerea activit=ii nomade de
cutare a hranei 9i stabilizarea relativ >n apropierea cmpurilor, concomitent cu
cre9terea aici a densit=ii popula=iei.
Br inten=ie special, sau uneori con9tient, culegtorii au contribuit, pe
parcursul recoltrii, la re>nsmn=area speciilor folositoare# o mare parte din
boabele cerealelor cdeau la recoltare, multe organe subterane scpau recoltrii sau
adesea erau lsate >n mod inten=ionat pentru regenerare. Triburile au >nv=at de
timpuriu ca de regenerarea Icmpurilor de recoltareI 9i de abunden=a animalelor
vnate >n >mpre?urimi depinde existen=a lor. 6escoperirile arheologice atest
profunzimea acestei convingeri reflectat >n via=a spiritual neolitic sub forma
unui extins cult al fertilit=ii.
%roductivitatea JJcmpurilor de recoltareJJ era asigurat de multe ori prin
aluviunile aduse de inunda=iile periodice sau >n mod obi9nuit prin mineralizarea
biomasei rmase >n ecosistem dup >ndeprtarea recoltei ce reprezenta doar o
propor=ie redus. 1egeta=ia acestor cmpuri dominate de una din plantele de prim
importan=, rmnea totu9i o vegeta=ie natural complex, ocupa solul tot timpul
anului 9i >ndeplinea un pronun=at rol protector fa= de sol, eroziunea acestuia
rmnnd la valori reduse.
Crearea agriculturii, chiar 9i >n formele sale cele mai primitive, presupune
efectuarea de ctre om a unor lucrri ale solului, viznd semnarea sau plantarea
culturilor, iar dup aceea >ngri?irea 9i recoltarea acestora. @ndelungi observa=ii legate
de cmpurile spontane, productoare de recolte au dus la convingerea c
introducerea germenilor de reproducere (semin=e sau organe vegetative; >n sol,
mresc considerabil gradul de asigurare al noii recolte. &pera=iunea >n sine
presupune scormonirea pmntului, fcut la >nceput cu unelte destinate culesului,
organelor vegetative, subterane, apoi cu unelte special concepute >n acest scop.
@n numeroase cazuri, semin=ele sau buta9ii au fost introduse fr dificultate >n
straturi de aluviu rmas dup inunda=iile periodice. &mul >nva= c pentru
asigurarea recoltei pe care el >ncepe s o evalueze >n perspectiv, chiar de la
semnat este necesar s prote?eze plantele ce >i asigur hrana >mpotriva altor specii
vegetale invadatoare sau a consumatorilor animali. Treptat, verigile agriculturii se
articuleaz >ntrAun ansamblu ce permite omului s creeze pe fondul ecosistemelor
ini=iale, naturale ecosisteme de o factur nou, destinate producerii de hran 9i
men=inute printrAo permanent ac=iune a omuluiC agroecosistemele. %rimele
agroecosisteme au fost create prin investi=ie de energie uman, >ntrAun moment
cnd cre9terea popula=iei a determinat nu numai o presiune crescnd asupra
ecosistemelor naturale exploatate ca resurs de hran ci a realizat 9i concentrarea de
energie uman necesar amena?rii dorite a acestor ecosisteme.
6ovezile arheologice provenite din nordul 7fricii 9i &rientul 7propiat
completate cu interpretri logic plauzibile (C. 5hilde 1E!;, sugereaz posibilitatea
de apari=ie a agriculturii tradi=ionale actuale (granocultura; >n aceast parte a lumii
pe parcursul neoliticului, cu circa 444 A 14.444 de ani >n urm.
5eneza agriculturii este corelat >n accep=iunea a numero9i cercettori, nu
numai cu acumularea suficient a cuno9tin=elor necesare practicrii ei, ci 9i cu
modificri de ordin ecologic, care au impusAo ca necesitate. Heoliticul corespunde
ultimei perioade postglaciare, caracterizat printrAo >nclzire a climatului, ce a avut
drept consecin= topirea calotei glaciare ce acoperea o bun parte a emisferei nordice.
Topirea ghe=arilor >n $uropa 9i deplasarea zonei de presiuni >nalte au determinat
retragerea spre nord a norilor >ncrca=i cu ploaie de provenien= atlantic. 7versele
ce udau mai >nainte 7frica de Hord 9i 7rabia sAau >ndreptat spre $uropa, astfel c
zonele subtropicale unde cre9teau >nainta9ii slbatici ai cerealelor cultivate astzi 9i
ai animalelor domestice, au >nceput s fie bntuite de secet. 6iminuri ale
precipita=iilor au declan9at treptat schimbri dezastruoase >n teritoriile a cror clim
a fost >ntotdeauna relativ uscat. (mensele cmpii au >nceput s se transforme >n
de9erturi aride presrate din loc >n loc de oaze. %roductivitatea ecosistemelor
naturale era >n scdere iar cmpurile de pe care se recoltau cereale >9i restrngeau
suprafa=a. .olu=ia compensrii fenomenului de reducere a resurselor alimentare a
fost cultivarea plantelor ce furnizau aceste resurse >n cantitatea cea mai mare.
Bauna a suferit de pe urma aridizrii, fiind obligat s se >ngrmdeasc >n
?urul cursurilor de ap pe care le cuta din acelea9i motive ca 9i popula=iile umane.
$rbivorele erau incomparabil mai expuse aici animalelor de prad dect pe arealele
>ntinse de mai >nainte, efectivele lor fiind periclitate nu numai de restrngerea
bazelor alimentare ci 9i de carnivore. @n lupta pentru >nlturarea concuren=ei
carnivorelor se stabile9te un fel de solidaritate >ntre vntori 9i erbivorele utilizate
1+" 1+!
ca hran, vntorul >ncepe s le apere de carnivore iar dac se ocup 9i cu cultura
unor plante, poate s le furnizeze 9i hrana constituit din de9euri vegetale
neutilizate >n dieta proprie. %e de alt parte, animalele >ncep s se deprind cu traiul
>n vecintatea omului. Cuno9tin=ele despre animale se acumuleaz, omul trece de la
>mblnzire la adevrata domesticire, ini=iaz procesul de selec=ie a exemplarelor cu
>nsu9iri favorabile lui, asigurnd men=inerea 9i reproducerea lor. .Aau >ncercat
probabil experien=e cu multe specii, din care unele au e9uat dar omul a avut 9ansa
ca fauna slbatic a 7siei &ccidentale, care intra >n perioada de uscciune, s
cuprind bovine, oi, capre 9i porci, capabile s se ata9eze strns de om. 6up
culesul recoltei, animalele >mblnzite pasc pe miri9te, >n restul timpului pe p9unile
din >mpre?urimi. %este un anumit prag al efectivelor, destul de redus de altfel, apare
necesitatea amena?rii unor noi p9uni prin defri9area vegeta=iei lemnoase sau
trimiterea vitelor s pasc la mari deprtri, >ntrAo transhuman= ce urma >n mod
obi9nuit migrarea natural a turmelor slbatice. <n anumit numr, mai mic sau mai
mare, de membrii ai comunit=ii sunt obliga=i s >nso=easc regulat turmele pentru a
le apra de carnivore sau a mulge oile 9i vacile. %storii devin >n multe regiuni
nomazi dar mai pstreaz de obicei >n diferite forme legturi bazate pe schimburi de
produse alimentare cu cultivatorii.
,odelul de genez a agriculturii >n formele sale cele mai vechi adoptat de
C. 5hilde, 1E!, nu este a9a cum remarc 9i >nsu9i istoricul englez dect o variant
posibil ce >mbin >n mod fericit cultura pmntului cu domesticirea bovinelor, ca
premis a utilizrii lor >n producerea diri?at de hran# din acest model au evoluat
variantele de agricultur sedentar tradi=ional. &bserva=ii efectuate asupra
popula=iilor actuale, rmase >n stadii primitive de practic agricol, arat c >n mod
generalizat, cultura plantelor este con?ugat cu cre9terea unor specii de animale
(psri sau mamifere;, >ntre care nu se gsesc obligatoriu bovine. 7ceste constatri
ca 9i probele arheologice >ntresc convingerea tot mai rspndit azi, c cele dou
ramuri ale agriculturii, cultura plantelor 9i zootehnia sAau constituit concomitent pe
acelea9i teritorii 9i nu c una a fost precedat >n timp de cealalt sau c au aprut pe
teritorii diferite ca apoi s fuzioneze >ntrAo >ndeletnicire complex. %racticarea
agriculturii >n regiunile ecuatoriale prin varianta sa tipic de vegecultur asigur
necesarul de produse proaspete tot timpul anului. %racticarea agriculturii >n zonele
tropicale 9i temperate cu anotimpuri distincte asigur un exces de alimente >ntrAo
anumit perioad a anului 9i respectiv un deficit >n alt perioad, ca urmare
asigurarea securit=ii alimentare >n anotimpurile nefavorabile a necesitat dezvoltarea
unor mi?loace de depozitare a hranei. Cercetrile arheologice indic corela=ia
strns a dezvoltrii granoculturii cu dezvoltarea me9te9ugului ceramicii care
asigur cele mai sigure depozite >n vasele de ceramic (1. .oran, (. %uia, 124;.
7pari=ia 9i dezvoltarea agriculturii a fost precedat de mrirea complexit=ii
limba?ului capabil s sus=in construc=ii logice prospective, >n acela9i timp agricultura a
asigurat dobndirea unui numr impresionant de cuno9tin=e care au stimulat
dezvoltarea psihoAsocial uman.
Crearea agroecosistemelor echivaleaz cu >nlturarea de pe o anumit
suprafa= a biocenozelor naturale, instituite deAa lungul unor >ndelungi perioade de
evolu=ie 9i >nlocuirea lor cu biocenoze mai simple, controlate de om. %rimele
agroecosisteme pstrau un numr apreciabil de popula=ii biologice din ecosistemele
naturale, pe care le >nlocuiau. $le se >ntindeau pe suprafe=e restrnse, >ncadrnduAse
>n ansamblul natural, fr s pre?udicieze evident structura ini=ial a acestui
ansamblu. 6ispunerea spa=ial era condi=ionat de extinderea biotopurilor naturale
favorabile plantelor de cultur# cu timpul ele sAau lrgit prin amena?ri artificiale a
acestor biotopuri. @n luncile inundabile ale fluvilor, a9a cum sAa >ntmplat >n lunca
Hilului sau >n ,esopotamia, extinderea sAa realizat prin desecri, >n zona arid prin
practicarea iriga=iilor, iar >n zonele cu pluviozitate ridicat, prin >ndeprtarea
permanent a vegeta=iei naturale (de cele mai multe ori forestiere; invadante.
7grobiocenoza pe care omul o impune >n biotopul amena?at este similar stadiului
tnr de colonizare, din seria dinamic a ecosistemelor naturale, cu deosebirea c
omul favorizeaz speciile utile >n locul celor cu adaptri naturale eficiente. &mul
men=ine >n permanen= caracterul ?uvenil, nesaturat al agroecosistemului, >nlturnd
prin agrotehnic productorii de biomas neutilizabil >n dieta proprie sau a
animalelor domestice precum 9i pe unii consumatori de talie mare. $le determin >n
felul acesta acumularea >n agrosistem a unei cantit=i semnificative de biomas
vegetal pe care o utilizeaz pentru nevoile sale. Cea mai mare parte a acestei
biomase, reprezentnd resursele alimentare pentru om 9i animalele domestice, este
exportat >n afara ecosistemelor 9i consumat pe arii restrnse. ,rimea biomasei
exportat este sensibil mai mare dect din ecosistemele naturale, fie aceste din urm
reprezentate chiar prin cmpuri de recoltare. <tilizarea biomasei ce constituie
recolta are loc >n afara agroecosistemelor, elementele extrase de ctre plante nu se
mai re>ntorc >n acela9i biotop, astfel c acesta devine tot mai srac >n elemente
nutritive de prim importan= pentru plantele cultivate. Consecin=a direct a
exportului, const >n perturbarea circuitelor biogeochimice proprii ecosistemelor.
Caracterul nesaturat al agrobiocenozei reduce la valori extrem de mici
func=ia antierozional, manifestat de biocenozele naturale, fapt ce face ca sub
ac=iunea apei s fie >ndeprtate din agroecosisteme nu numai anumite elemente ci
chiar cantit=i apreciabile de sol. Benomenele se coreleaz cu reducerea corespunA
ztoare a productivit=ii, mergnd pn la prbu9irea definitiv a agroecosistemului.
.itua=ia critic creat de exploatarea agroecosistemelor a fost rezolvat de om >n
dou moduriC prin refacerea natural a fertilit=ii, ca urmare a reinstalrii
ecosistemelor naturale 9i implicit a circuitelor biogeochimice naturale, sau prin
compensarea artificial a pierderilor, cu adaos de biomas >n curs de mineralizare,
9i ini=ierea unor circuite agronomice controlate. %rima solu=ie corespunde tipului de
agricultur itinerant, cea de a doua tipului de agricultur sedentar.
4.+. Tipu!ile de a!icultu!&
1+" 1+!
4.+.1. A!icultu!a itine!ant&
7gricultura itinerant este forma cea mai primitiv de exploatare a solului de
ctre om. $a este astzi limitat la tropice, >n regiunile de savan sau pduri
tropicale, dar a constituit cel pu=in >n neolitic un sistem larg practicat 9i >n $uropa,
fapt atestat de prezen=a >n nordul 7lpilor a unor a9ezri neolitice succesive
construite 9i abandonate probabil >n legtur cu fertilitatea pmnturilor cultivate
din ?ur. 7gricultura itinerant rmne caracteristic pentru 7frica Central, dar ea
este prezent 9i >n (ndonezia 9i (ndochina (unde exist >n regiunea montan cu
orezriile intensive;, >n Fazinul 7mazonului din 7merica de .ud 9i >n 7merica
Central.
@n sistemul itinerant terenurile cultivate >nlocuiesc, ecosistemele naturale
pentru o perioad scurt de 3A" ani, dup >ncheierea exploatrii se refac aceste
ecosisteme naturale. @n formele sale primitive, ariile cultivate sunt deplasate pe
distan=e mari 9i odat cu ele a9ezrile umane, ceea ce apropie aceast agricultur de
formele de via= bazate pe cules 9i vntoare sau nomadism pastoral. @n formele
mai evoluate ale acestui sistem, exist a9ezri umane sedentare care organizeaz
cmpuri itinerante >n limitele unui teritoriu pe care >l administreaz.
Cmpurile cultivate sunt create prin defri9area vegeta=iei lemnoase de pe
suprafe=e limitate 9i o u9oar scormonire a solului. @n aceste cmpuri mai pot
rmne arbori sacri, arbori care prin umbr 9i frunzele lor favorizeaz culturile sau
care produc fructe comestibile. 6up defri9are terenul este de regul incendiat,
rmnnd >ns un amestec de suprafe=e nude, trunchiuri de copaci semicalcina=i,
arbori >n vegeta=ie, >ntrAun ansamblu heterogen cu denumire specific IluganI >n
vestul 7fricii, Ira/I >n (ndochina sau ImilpaI >n 7merica Central. 7rderea materiei
vegetale asigur pentru primul an de cultur un aport masiv de elemente
fertilizante. 6efri9area 9i incendierea se practic >n regiunile tropicale pe parcursul
sezonului secetos, pregtind solul pentru culturile care sunt >nfiin=ate la >nceputul
sezonului ploios 9i dureaz >n general 2 luni. %e terenul superficial pregtit se
seamn sau planteaz intercalat mai multe specii cu dezvoltare e9alonat, numrul
lor a?ungnd >n Bilipine la peste 1"4 (batate, tarro, soia, porumb, orez, legume
arbustive, trestie de zahr, bananieri etc.;. 7mestecul de culturi asigur pe de o
parte acoperirea solului 9i o relativ protec=ie >mpotriva eroziunii pluviale, iar pe de
alt parte asigurarea resurselor de hran tot timpul anului (>n regiuni >n care
pstrarea rezervelor de hran este extrem de dificil; >ntrAo diet complex.
7mestecul de culturi nu este generalizat, >n numeroase regiuni agroecosistemul
itinerant fiind dominat de o singur specie. Cultivarea propriuAzis dureaz 1 A 3
ani, dup care cmpurile sunt abandonate 9i savana sau pdurea tropical >ncep s
se reinstaleze, se revine >ns >n urmtorii anii pentru a recolta rdcinile de manioc
9i alte specii sau fructele de bananieri. Ca urmare, ecosistemele agricole au limite
vagi, cu trecere treptat spre ecosistemele naturale din ?urul lor.
@n variantele mai avansate, agricultura itinerant se practic >n ?urul unor
a9ezri umane stabile >ntotdeauna grupate, constnd de regul din membrii unuia
sau mai multor clanuri tribale. @n acest caz se remarc dispozi=ia concentric a
suprafe=elor exploatate. @n ?urul satului exist >ntotdeauna un cerc de grdini
cultivate permanent 9i care beneficiaz de fertilizarea cu de9euri mena?ere 9i
de?ec=ii ale micilor animale. $le sunt ocupate de un amestec de legume,
condimente, arbori fructiferi 9i reprezint adevrate cmpuri permanente ale
agriculturii itinerante. 6eseori aceste grdini sunt >ncon?urate de savan (brus; sau
pdure, care le separ de cmpurile temporare. Cmpurile temporare se dispun >n
cercuri >n ?urul localit=ii cel mai bine cultivate sunt cele mai apropiate de sat, mai
departe cmpurile sunt mai. Ciclul de exploatare 9i abandonare se desf9oar pe
aceste suprafe=e dup schema men=ionat prezentnd >ns evidente caracteristici
locale.
Cu toat relativa complexitate a multor dintre agroecosistemele itinerante,
rolul lor protector este mult prea redus pentru a stvili eroziunea rapid a solului,
mai ales c acestea sunt localizate astzi >n regiuni cu averse violente, foarte dese la
ecuator 9i >n perioade ploioase la tropice. $roziunea pluvial 9i adesea eolian a
solului, levigarea substan=elor nutritive de ctre precipita=iile abundente duc la
scderea rapid a productivit=ii 9i impune abandonarea terenurilor cultivate. %e
aceste terenuri abandonate >ncepe evolu=ia natural a ecosistemelor ce tind spre
reinstalarea strii anterioare a agroecosistemului. Benomenul este posibil dac
eroziunea solului nu >nregistreaz valori prea ridicate 9i are drept consecin=
refacerea, dup o perioad de 14A"4 ani a fertilit=ii ini=iale. @n condi=iile >n care
eroziunea a dus la laterizarea solului ce dep9e9te anumite limite, ecosistemele
naturale evolueaz spre forme degradate incapabile de a reface fertilitatea necesar
reintroducerii >n cultura a terenurilor.
-efacerea fertilit=ii poate fi >mpiedicat de reluarea culturii dup o perioad
prea scurt de timp sub presiunea popula=iei >n cre9tere 9i a sedentarizrii acesteia
sau de interven=ia unor fenomene climatice nefavorabile (secet, inunda=ie;.
.itua=ia dramatic a popula=iilor din .ahel datorit secetei prelungite din anii 1'1A
1'" 9i exploatrii tot mai intensive sub presiunea popula=iei >n cre9tere a
determinat prbu9irea pe arii intense a ecosistemelor fragile proprii regiunilor
secetoase. %remisa indispensabil a perenit=ii ecosistemului agricol itinerant
presupune men=inerea echilibrului >ntre mrimea popula=iei 9i produc=ia de resurse
alimentare.
7gricultura itinerant apare, ecologic adaptat la =inuturile pduroase 9i de
savan din zonele tropicale unde vegeta=ia 9i respectiv fertilitatea se reface u9or,
fapt ce explic perpetuarea sa pn >n zilele noastre. @n zona temperat timpul de
reinstalare a vegeta=iei 9i refacere a fertilit=ii la niveluri apropiate de cel ini=ial este
mult mai lung 9i necesarul de teren pentru rota=ia culturii agricole A pdure (sau
pa?i9te; mult prea mare, drept pentru care, pn la luarea >n cultur, terenurile
agricole nu a?ungeau s parcurg dect stadii cu ecosisteme ierboase. @n regiunile
continentale stepice aceste stadii ierboase erau impuse chiar 9i pe durate mai mari
de climatul arid, necorespunztor pdurilor. @n consecin=, >n zona temperat sAa
renun=at de timpuriu la agricultura itinerant.
1+" 1+!
Cre9terea rapid a popula=iei sau fenomene climatice nefavorabile (secet,
inunda=ii; pot provoca grave fenomene de dezechilibrare a balan=ei alimentare,
declan9nd declinul ecologic pe >ntinse regiuni, sau acolo unde este posibil trecerea
la agricultura sedentar. Cazul regiunii .ahel din 7frica tropical este ilustrativ. <n
numr impresionant de oameni a >nceput s migreze >n urma secetei din 1'1 A
1'" >n cutarea de hran spre regiuni mai pu=in afectate de secet, care promiteau
satisfacerea nevoilor de hran. <rmrile politicii ecologice necorespunztoare sAau
fcut cu brutalitate sim=ite, atrgnd aten=ia asupra necesit=ii unei abordri mai
serioase. .tvilirea eroziunii solurilor 9i conservarea capacit=ii de regenerare a
ecosistemelor naturale, ca premis indispensabil a perenit=ii sistemului agricol
itinerant, presupune men=inerea unui echilibru >ntre produc=ia de resurse alimentare
9i dimensiunile popula=iei din teritoriu. 7cest obiectiv nu este singurul care ar putea
ameliora declinul agriculturii itinerante, >ns atingerea lui nu poate fi dect
rezultatul dezvoltrii acestor regiuni cu tot ansamblul de schimbri materiale 9i
spirituale, pe care dezvoltarea le determin. $ste posibil ca dezvoltarea regiunilor >n
care agricultura itinerant se mai practic s nu o exclud nici >n viitor, dar s o
>mbog=easc, adugnd tradi=iei cuno9tin=ele furnizate astzi de ecologie.
4.+.". A!icultu!a sedenta!& t!adi%ional&
7gricultura sedentar reprezint direc=ia ascendent a agriculturii primitive,
care prin evolu=ia de milenii a a?uns la studiul actual de dezvoltare 9i diversificare.
7cest tip de agricultur este caracterizat prin substituirea definitiv a biocenozelor
naturale prin agrobiocenoze create de om. (mportan=a solului devine >n aceast
situa=ie deosebit de mare, el trebuie s se men=in tot timpul ca rezervor de
substan=e nutritive, cu toate c >n mod constant este srcit, prin recoltare 9i
eroziune.
7gricultura sedentar a fost adoptat >n perioada cnd terenurile fertile
des=elenite >n vederea cultivrii au devenit insuficiente pentru satisfacerea
necesit=ilor unei popula=ii tot mai dense. $a este precedat de acumularea unui
imens volum de observa=ii asupra efectului fertilizator pe care >l exercit p9unatul
cu animale a miri9tii provenite dup recoltare, observa=ii ce au dus mai trziu la
utilizarea de?ec=iilor ca >ngr9mnt organic, chiar dac acestea nu erau produse pe
teritoriile cultivate. %rin fertilizare cu de?ec=ii, omul intervine >n desf9urarea
ciclurilor biogeochimice asigurnd fie revenirea par=ial a elementelor extrase din
agroecosistem, fie transferul de elemente din ecosisteme limitrofe, reprezentate de
obicei prin pa?i9ti. Transferul de elemente din pa?i9ti ctre ogoare, instituit de om
prin intermediul animalelor domestice care consum o bun parte din an biomas >n
afara terenurilor cultivate, compenseaz pierderile datorate recoltei 9i eroziunii,
echilibrnd ciclurile biogeochimice 9i asigurnd men=inerea fertilit=ii solului.
7plicarea >ngr9mintelor organice pe ogoarele cultivate constituie msura cea mai
important >ntreprins de omul primitiv pentru permanentizarea agroecosistemelor,
ea se proiecteaz >n prezent ca fiind una dintre primele atestri ale cuno9tin=elor
umane privind principiile de func=ionare ale ecosistemelor.
Cu timpul omul a >nv=at s foloseasc energia animalelor pentru efectuarea
lucrrilor agricole 9i sA9i confec=ioneze unelte din metal# calitatea lucrrilor devine
mai bun 9i productivitatea ecosistemelor >nregistreaz o cre9tere corespunztoare.
7nimalele domestice sunt implicate tot mai profund >n ob=inerea resurselor de
hran de pe urma culturii plantelor, recolta nu se mai ob=ine numai prin conversia
energiei solare incidente, ci 9i prin investi=ie de energie uman 9i animal, cea din
urm >n propor=ie din ce >n ce mai mare. (Big. +.3.;.
Big. +.3. .chema circula=iei energiei 9i materiei >n agroecosistemul reprezentativ
pentru agricultura tradi=ional ((. %uia 9i 1. .oran, 1'';
<tilizarea animalelor >n desf9urarea lucrrilor agricole reprezint
interven=ia, pe cel pu=in dou planuri >n fluxul energetic ce strbate agroecosistemul
9i prin consum de recolt, stocat sub form de legturi chimice, >n energie proprie.
6in aceast energie se investe9te con9tient >n agroecosistem o frac=iune care de9i nu
este absorbit direct, ca 9i energia luminoas de ctre plantele de cultur, determin
cre9terea productivit=ii primare a agroecosistemului. Benomenul este absent >n
ecosistemele naturale unde energia biomasei se consum >n procese biologice ce nu
implic obligatoriu cre9terea productivit=ii primare. @n al doilea rnd, cre9terea
produc=iei de biomas din agroecosistem pe seama utilizrii energiei animalelor cu
care se realizeaz principalele lucrri agricole, corespunde cu un transfer energetic
din p9une spre ogor, paralel cu transferul geochimic. & parte din energia solar
incident la suprafa=a p9unilor este transferat tot prin intermediul animalelor
domestice >n agroecosistemele culturi 9i convertit >n energie mecanic. Cu timpul,
legtura dintre cultura plantelor 9i cre9terea animalelor a devenit att de strns,
1+" 1+!
>nct agricultura tradi=ional nu poate fi conceput dect >n limitele acestei legturi
simbiotice.
7gricultura, bazat pe aplicarea >ngr9mintelor organice 9i utilizarea de
energie animal, sAa rspndit pe >ntinse suprafe=e, >nc >n lumea antic,
diversificnduAse >ntrAun numr impresionant de variante adaptate la condi=iile
ecologice 9i culturale ale diferitelor civiliza=ii. .istemele de agricultur din cmpuri
deschise (>n $uropa Central 9i de $st;, din cmpuri >mpre?muite de vegeta=ie
lemnoas (bocage >n $uropa de HordA1est;, din cmpurile irigate de orez (>n 7sia
de .udA$st;, din oaze (7frica de Hord; confer agriculturii sedentare o varietate
impresionant ce exprim rezultatul unei >ndelungi practici 9i adaptarea la condi=iile
ecologice regionale. Toate aceste variante apar=in sistemului de agricultur
tradiional ((. %uia, 1. .oran, 1''; cldit pe cele dou caracteristici comune,
perpetuat de peste !444 de ani 9i ocupnd >nc 9i astzi cea mai mare parte a
suprafe=elor cultivate pe glob. @n aceast lung perioad de timp, cre9terea
productivit=ii agroecosistemelor tradi=ionale sAa realizat lent, pe seama unor soiuri
din ce >n ce mai productive, adaptate condi=iilor locale, a unor asolamente mai
eficiente, a unor amena?ri de iriga=ii, a cre9terii calit=ii agrotehnicii, fr >ns a se
modifica esen=ial structura 9i func=ionarea agroecosistemelor.
4.+.+. A!icultu!a intensi$ , indust!ial&
7nsamblul de transformri din economia omenirii, definite ca revolu=ia
industrial, marcat >n primul rnd de utilizarea masiv a energiei combustibililor
fosili a declan9at profunde transformri >n agricultura tradi=ional. &mul a >nv=at
pe msura dezvoltrii chimiei, c nu toate elementele sunt absorbite din agrobiotop
>n aceea9i msur 9i c efectul >ngr9mintelor organice poate fi completat prin
adugarea unui numr relativ redus de compu9i minerali, sintetizabili artificial. Cu
timpul, producerea acestor compu9i, ce devin >ngr9mintele chimice, a crescut
pn la >nlocuirea total a >ngr9mintelor organice.
Treptat sAau descoperit substan=e cu efect biocid asupra unor specii
concurente (erbicide; sau consumatoare (pesticide; ale plantelor de cultur, prin
intermediul crora omul exercit un control mai sever asupra popula=iilor acestor
specii, consumnd >ns o cantitate mai redus de energie animal 9i uman.
%rin mecanizarea agriculturii, este >nlocuit energia animal investit >n
lucrri agrotehnice prin energia fosil a combustibililor. @n condi=iile acestor
transformri, agricultura >9i pierde, >n numeroase =ri, atributele sale tradi=ionale
devenind o agricultur intensiv - industrial. Cultura plantelor este posibil >n afara
cre9terii animalelor, a9a cum se practic astzi pe >ntinse suprafe=e, iar zootehnia se
concentreaz tot mai mult >n complexe industriale de cre9tere a animalelor
instituinduAse o evident dis?unc=ie >ntre cele dou laturi ale agriculturii
tradi=ionale.
7groecosistemele >9i pierd complexitatea tradi=ional ce leAa asigurat
perpetuarea# conexiunea p9uneAogor dispare, sau se diminueaz la valori
nesemnificative. Ciclurile biogeochimice din agroecosisteme sunt total dependente
de om, singura legtur cu ecosistemele naturale >nvecinate sau precedente agroA
ecosistemului, se realizeaz prin popula=iile de fitofagi sau al=i duntori ce nu pot
fi distru9i sub o anumit limit. &mul duce la extrem simplificarea re=elei trofice a
agroecosistemelor diri?nd >ntreaga activitate productiv >n direc=ia necesit=ilor
proprii. .implificarea agroecosistemelor este dublat de o uniformizare pronun=at
a >ntregului sistem agricol mondial, determinat pe de o parte de >mpu=inarea
speciilor cultivate 9i animalelor domestice 9i pe de alt parte chiar >n cadrul
acestora, printrAo eliminare a soiurilor 9i raselor cu productivitate nesatisfctoare.
.oiurile 9i rasele cele mai productive >9i datoreaz productivitatea, capacit=ii
mari cu care reu9esc s converteasc >n alimente (respectiv >n energia chimic a
compu9ilor lor; >ntrAun timp ct mai scurt 9i pe o arie ct mai restrns, o cantitate
mare de resurse minerale 9i energetice. (ntensivizarea produc=iei agricole nu a
>nsemnat >ns nici pe departe optimizarea acestui proces de conversie# dimpotriv
cu ct agroecosistemul are un caracter mai intensiv cu att valoarea acestui
randament este mai sczut.
Caracterul puternic nesaturat al fitocenozelor din agroecosistemele intensive
face ca acestea s ocupe solul >n propor=ie relativ redus, 9i obi9nuit, numai cu
intermiten=e astfel c func=ia lor protectoare antierozional este foarte redus. Ca
urmare solul este mai puternic expus eroziunii dect >n agroecosistemele
tradi=ionale, ceea ce face s scad gradul de stabilitate natural a agroecosistemului
intensiv, concomitent cu necesitatea unei investi=ii suplimentare de energie
destinat protec=iei solului.
7gricultura intensivAindustrial asigur produc=ii apreciabile de alimente, cu
pre=ul unor investi=ii masive de substan=, energie 9i informa=ie, >n condi=iile
>ndeprtrii semnificative a agroecosistemelor de statutul lor natural. (Big. +.E.;.
Big. +.E. .chema circula=iei energiei 9i materiei >n agroecosistemul reprezentativ
pentru agricultura intensivAindustrial ((. %uia, 1. .oran, 1'';
1+" 1+!
(ntensiviarea agriculturii, avnd la baz cre9terea volumului de cuno9tin=e
tehnice 9i aplicarea acestora, a constat >n modificri profunde, att >n sectorul
culturii plantelor, ct 9i >n cel al zootehniei. $fectele directe 9i indirecte ale
intensivizrii se manifest att >n amonte, ct 9i >n aval de domeniul produc=iei
agricole propriuAzise. @n planul tehnologiilor agricole, intensivizarea a >nsemnat (0.
Farlo/, 1';C
- creterea input-urilor de factori de producie, adesea din afara
exploata=iei (>ngr9minte, combustibili, fura?e, ...;. @n zootehnie, cumprarea
fura?elor are semnifica=ia cre9terii suprafe=ei exploata=iei, mai exact, a lrgirii
bazei piramidei trofice, dac considerm ferma un ecosistem#
- creterea produciilor, care a urmat firesc, cre9terii intrrilor. -ecoltele
mai mari din sectorul vegetal au fost >nso=ite 9i de cre9terea con=inuturilor >n
materii utile (protein, zaharoz, ulei, ...;. %rogresele din zootehnie au
>nsemnat cre9teri ale productivit=ii (peste 2.444 K 14.444lGvac x an; 9i
prolificit=ii animalelor (de exemplu, peste 34 de purcei

G

scroaf la o ftare;.
-olul cuno9tin=elor de genetic este evident >n aceste evolu=ii. %lantele 9i
animalele mai productive au, >ns, cerin=e mai mari fa= de condi=iile de
vegeta=ie

G

cre9tere. %entru a satisface aceste cerin=e, sAau fcut lucrri de
drena?, iriga=ii, sAau construit adposturi cu facilit=i, >n termeni economici, a
crescut investi=ia de capital circulant#
- organizarea mai judicioas a produciei agricole, fr de care nu ar fi
posibil exploatarea mai intensiv a spa=iului exploata=iei 9i a timpului (mai
multe cicluri de produc=ie >ntrAun an, culturi succesive, ...;. .Aa trecut astfel de
la sisteme de policultur la specializareC o singur specie de animale 9i cteva
culturi >ntrAo ferm.
7ceste schimbri tehnologice au antrenat modificri socioAeconomice
precumC cre9terea productivit=ii muncii, a investi=iilor, a capitalului circulant,
reducerea minii de lucru salariate, inser=ia exploata=iei >n sistemul economiei de
pia= 9i intrarea sub inciden=a legilor acesteia.
$fectele intensivizrii sunt multiple, directe 9i indirecte, iar unele sunt greu
de clasificat la efecte pozitive sau negative. %rincipaleleefecte indirecte sAau
manifestat asupra industriilor conectate cu agriculturaC
- >n amonte, industriile productoare de >ngr9minte, pesticide, ma9ini 9i
alte materiale agricole au cunoscut o dezvoltare de amploare#
- >n aval, industria alimentar, de prelucrare a produselor agricole, a
>nregistrat o progresie spectacular.
6in perspectiv informa=ional, restructurarea fermelor prin intensivizare a
necesitat 9i o organizare mai bun 9i o transmitere mai eficient a cuno9tin=elor
agronomice. .Aau dezvoltat >n amonte cercetarea 9i >nv=mntul agricol, ca 9i
serviciile de consultan=.
%aleta efectelor pozitive decurgnd din intensivizare merge de la asigurarea
autosuficien=ei alimentare 9i securit=ii alimentare a unor regiuni 9i state, la
cre9terea productivit=ii muncii, a calificrii profesionale a agricultorilor, a
standardului de via= al acestora. 7ceste efecte sAau resim=it mult mai pu=in >n
agricultura socialist intensiv (mai ales >n -omnia;, dect >n agricultura intensiv
din =rile cu economie de pia=.
6intre efectele negative ale intensivizrii men=ionmC
A afectarea de manier mai mult sau mai pu=in grav, ireversibil sau
reversibil a mediului (degradarea resurselor de sol, ap, a peisa?elor,
reducerea biodiversit=ii, riscuri sanitare, ...;#
A fragilizarea exploata=iilor din punct de vedere economic, prin intrarea
acestora >n ?ocurile pie=ei (situa=ii de criz, fluctua=ii ale pre=urilor
resurselor 9i produselor agricole, ...;#
A atingerea unor praguri ale productivit=ii biologice care se men=in cu
investi=ii (de toate felurile; mari 9i dincolo de care este greu de avansat 9i
numai cu anumite riscuri (restrngerea bazei genetice, scderea
rezisten=elor la factori de mediu, ...;.
4.4. A!o'iomu!i. Tipu!i de ecosisteme a!icole
4.4.1. Cultu!i ie!'oase anuale #i 'ienale
Culturile ierboase anuale 9i bienale sunt agroecosisteme proiectate 9i
realizate de ctre om dup modelul simplificat al ecosistemelor naturale tinere.
&mul >9i propune ob=inerea unei cantit=i maxime de biomas util provenit de la
1 A 3 specii pe care le cultiv# celelalte specii din ecosistem reprezint concuren=i ai
plantei cultivate sau ai omului 9i sunt >nlturate sistematic. @n virtutea scopului
propus, omul creeaz structuri adecvate agroecosistemelor 9i controleaz permanent
desf9urarea proceselor din interiorul acestora.
Biotopul culturilor ierboase se caracterizeaz printrAo uniformizare spa=ial
accentuat a condi=iilor ecologice legate de substrat 9i microclimat, deoarece omul
are interesul distribuirii uniforme a resurselor, astfel ca to=i indivizii s realizeze
produc=ia maxim. @n acest scop, prin lucrri de >mbunt=iri funciare 9i agrotehnic
omul creeaz pe suprafe=e >ntinse biotopuri evident diferite fa= de cele preexistente
>n mod natural prin modelarea componentei pedologice a acesteia 9i uniformizarea
spre valori ct mai apropiate de optimul plantei cultivate. Terasele din sudAestul
7siei cu bazine irigate pentru cultura orezului sau polderele olandeze constituie
cele mai impresionante exemple de transformare a biotopurilor naturale >n
agrobiotopuri mult >ndeprtate de starea lor ini=ial. Cantitatea de energie pe care
omul o investe9te pentru uniformizarea biotopului unui agroecosistem depinde de
starea ini=ial a acestuia 9i este cu att mai mare cu ct aceast stare se >ndeprteaz
de cerin=ele optime ale plantei de cultur. @n acest context apare evident c tratarea
diferen=iat a teritoriului >n func=ie de voca=ia sa ecologic natural, poate mic9ora
1+" 1+!
eforturile 9i investi=iile de uniformizare printrAo amena?area mozaicat 9i realizarea
unor agroecosisteme cu suprafe=e mai restrnse dar perfect omogene.
,icroclimatul agroecosistemului se edific pe msura dezvoltrii fenologice
a plantei cultivate, cu >nsu9iri proprii fiecruia. Cu toate acestea, caracterul ierbos
anual sau bienal al principalelor plante cultivate face ca diferen=ele microclimatice
s nu fie mari de la un agrosistem la altul, iar climatul general al regiunilor agricole
mai >ntinse s manifeste un pronun=at grad de uniformizare cu tendin=a spre
aridizare. %rin uniformizarea peisa?ului (land9aftului; datorit lurii tuturor
terenurilor >n cultur, se pierde tot mai mult efectul stabilizator al anumitor
ecosisteme naturale (cum ar fi pdurile; asupra climatului 9i >ndeosebi a circula=iei
apei 9i a cldurii. <niformizarea microclimatelor din regiunile agricole poate fi
accentuat 9i de irigarea practicat >n zonele secetoase 9i de desecarea terenurilor cu
exces de umiditate. .itua=ia este revelatoare la nivelul $uropei unde nu exist
diferen= net >ntre microclimatul agroecosistemelor din zonele cu climat oceanic 9i
cel al agroecosistemelor irigate din zonele cu climat continental. (mplica=iile acestei
stri de lucruri sunt serioase, deoarece uniformizarea creeaz condi=ii de extindere a
arealului unor specii de buruieni 9i duntori dintrAo regiune >n alta.
7nalizate >n timp, condi=iile de biotop din agroecosisteme nu urmeaz o
evolu=ie natural impus de ritmul sezonier ci sunt periodic perturbate prin
interven=ia omului care seamn, >ntre=ine culturile, recolteaz. @nseamn c >n
agroecosistemele culturii ierboase, uniformizarea spa=ial a condi=iilor de biotop se
coreleaz cu o accentuare a variabilit=ii sale >n timp. 6eoarece modificrile
determinate de interven=ia omului au >n general caracter ritmic, ele au ac=ionat de la
>nceputurile agriculturii ca factori de selec=ie asupra speciilor spontane din
agroecosistem determinnduAle sA9i a?usteze ciclul de dezvoltare >n func=ie de
aceste modificri sau eliminnd speciile care nAau putut realiza aceast adaptare.
Agrobiocenozele se constituie dintrAun numr mult mai restrns de specii
dect biocenozele naturale. $le sunt dominate de pu=inele plante de cultur care
realizeaz matricea structural 9i func=ional a agroecosistemelor. Humrul
plantelor ierboase de cultur este de cca.. E44 specii la nivelul mondial (F. Frouc8,
1'"; 9i de cca. 144 specii la noi, dar produc=ia de alimente se ob=ine aproape
exclusiv pe seama unui numr mult mai restrns de cca. E4 specii dintre care grul,
orezul, porumbul, cartoful, batatele 9i maniocul ocup cea mare parte din
suprafe=ele cultivate. %opula=iile plantelor de cultur sunt reprezentate prin indivizi
uniformi (ob=inu=i prin selec=ie >ndelungat; care alctuiesc un singur strat
dominant ce include totodat aproape >ntreaga biomas suprateran a
agroecosistemului. @n agricultura tradi=ional sAau men=inut popula=ii (soiuri; locale
de plante cultivate care prin multitudinea lor au asigurat desf9urarea unei
variabilit=ii genetice intraspecifice, capabil s asigure perpetuarea procesului
evolutiv al acestora. @n agricultura modern soiurile intensive, pu=ine 9i cu baz
genetic restrns, sunt implicate nu numai >n mrirea semnificativ a recoltelor ci
9i >n uniformizarea >ngri?ortoare a agroecosistemelor de pe planet.
6ensitatea pe care o poate atinge o cultur astfel ca s realizeze produc=ia
util maxim este determinat de competi=ia indivizilor pentru resurse 9i de
interrela=iile biochimice dintre ace9tia, realizate >ndeosebi prin secre=ii radiculare.
7ceste secre=ii contribuie la delimitarea spa=iului vital al fiecrei plante 9i
>mpiedic >ndesirea peste anumite limite fixate prin evolu=ia fiecrei specii. @n cazul
culturilor intercalate interrela=iile biochimice pot favoriza >ndesirea covorului
vegetal prin efecte de neutralizare a toxinelor.
Furuienile completeaz >n propor=ii variabile componenta vegetal a
biocenozei# numrul de specii este limitat, >n -omnia reprezentnd cca. 14,2 L
(!"4 specii; din flora =rii. 6intre acestea doar 1E" specii sunt considerate la noi ca
Iburuieni problemI prin frecven=a 9i pagubele produse >n agroecosisteme. Blora
segetal de buruieni a evoluat prin corelarea programelor alelopatice proprii cu cele
ale plantei cultivate 9i prin adoptarea unor strategii de supravie=uire
corespunztoare condi=iilor din agroecosistem. 6e altfel, >ns9i men=inerea >n
agroecosisteme a fost condi=ionat de existen=a la aceste specii cel pu=in >n stare
latent, a unor astfel de adaptri anterioare >nfin=rii a agroecosistemelor.
.e cunoa9te astzi c specii ca Antemis arvensis! "atricaria inodora!
#apaver roeas! $entaurea c%anus se dezvolt bine >n culturile de gru dar
cre9terea lor este inhibat >n culturile de secar >n care alte specii ca Agrostemma
gitago 9i &iola tricolor gsesc condi=ii alelopatice favorabile. @n agroecosistem,
ac=iunea alelopatic poate s aib efecte mai puternice dect concuren=a pentru
resurse energetice 9i minerale astfel inul este semnificativ inhibat >n cre9tere de
ctre $amelina microcarpa cerealele de ctre Avena fatua! $irsium arvense!
$onvolvulus arvensis etc.
@n legtur cu caracterul ?uvenil pe care omul >l impune monoculturilor
ierboase prin dese interven=ii, speciile de buruieni statornicite >n acestea apar=in >n
cea mai mare parte grupei terofitelor caracterizate prin maturizarea rapid 9i
producerea unor cantit=i ridicate de semin=e 9i, >ntrAo msur mai redus, perenelor
geofite care >9i asigur >nmul=irea prin germeni de reproducere vegetativ situa=i >n
sol. .peciile de buruieni perene hemicriptofite sunt doar accidental prezente, ele
caracteriznd stadii mai avansate de evolu=ie a vegeta=iei ierboase.
Cu toate mi?loacele drastice de combatere aplicate de ctre om, speciile de
buruieni nu pot fi total eliminate din agroecosistem men=innduAse chiar 9i >n cazuri
extreme prin c=iva indivizi care asigur un virtual poten=ial de re>mburuienare. .e
observ, >n schimb, o dinamic activ a ponderii diferitelor specii >n realizarea
componentei spontane a fitocenozei, >n func=ie de tipul 9i intensitatea mi?loacelor
de combatere. 7stfel la noi se constat o expansiune evident a speciilor Avena
fatua! Sorgum alepense! 'antium italicum! (alinsoga parviflora! Solanum
nigrum 9.a. concomitent cu restrngerea ponderii 9i arealului speciilorC Agrostemma
gitago! Stac%s annua! Adonis aestivalis! $entaurea c%anus etc. @n condi=iile =rii
noastre sAa observat o restrngere a acestor specii pn >n 1' 9i o revenire odat
cu renun=area la erbicide.
1+" 1+!
@n agrobiocenoze se men=ine >n permanen= un numr de specii
consumatoare, caracteristice plantei de cultur 9i speciilor de buruieni care o
>nso=esc. 7ceste specii au evoluat >n condi=iile din agroecosisteme >n strns
legtur cu productorii primari ma?oritari 9i cu interven=ia repetat a omului, pn
la instituirea unei stri de echilibru relativ, constnd din men=inerea att a plantei
cultivate ct 9i a consumatorilor. .tarea de echilibru bazat pe coevolu=ia
productorilor 9i consumatorilor din agroecosisteme se realizeaz prin mecanisme
genetice complexe sus=inute de heterogenitatea genofondului fiecreia din
popula=iile agroecosistemului. Consumatorii din agroecosisteme apar=in >ndeosebi
plantelor 9i animalelor inferioare (bacterii, ciuperci, insecte, acarieni, viermi;, cu
variabiliate 9i capacitate ridicat de reproducere. Cei mai mul=i consumatori
(parazi=i sau fitofagi; au nutri=ia specializat pentru consumul plantei de cultur dar
>n acela9i timp 9i capacitatea de adaptare la consumul speciilor spontane din
agroecosisteme. Ca urmare ele >9i >ncheie ciclul de dezvoltare odat cu planta de
cultur sau trec pe speciile spontane rmase >n agroecosistem dup recoltare 9i >n
ecosistemele naturale >nvecinate. %entru consumatorii animali se constat preferin=e
fa= de anumite buruieni din agroecosisteme. @nlturarea total a acestor buruieni
determin mrirea presiunii consumatorilor respectivi asupra plantei de cultur,
mrind gradul de dunare. ,en=ionarea fenomenului bnuit, dar insuficient studiat
la viermele srm (Agriotes sp.; nu pledeaz pentru men=inerea buruienilor >n
agroecosisteme, dar atrage aten=ia asupra complexit=ii interrela=iilor care concur
la stabilirea a ceea ce >nseamn Mprag economic de dunareN a unei specii de
duntori sau buruieni.
Consumatorii se repartizeaz >n agroecosistem >n raport cu dispozi=ia
organelor plantei cultivate 9i a buruienilor ce constituie surs de hran pentru
ace9tia, precum 9i >n raport cu condi=iile microclimatice create de fitocenoz.
,obilitatea consumatorilor animali 9i limitele difuze ale strilor de microclimat din
agroecosistem, fac s se disting cu greu o stratificare a consumatorilor. .e poate
totu9i men=iona un strat edafic de grosimea celui explorat de rdcinile plantei
cultivate 9i dou straturi terestre unui inferior apropiat de sol pn la " A 14 cm 9i
altul superior, mai pu=in diferen=iat corespunztor >nl=imii plantelor cultivate.
)eeaua trofic a culturilor agricole este mult simplificat comparativ cu cea
a ecosistemelor naturale. $a este dominat de cele dou lan=uri trofice impuse de
omC planta cultivat om 9i planta cultivat animal domestic om. %rimul
lan= trofic este mai scurt 9i antreneaz biomas vegetal utilizat direct de ctre om
9i, ca atare, eficien=a lui energetic este maxim. Cel de al doilea lan= trofic se
instituie mai ales pe seama biomasei vegetale consumabil direct de ctre om (>n
general produse secundare; reprezint un mod de utilizare a acestei biomase >n
hrana uman prin intermediul animalelor.
)an=urile trofice ini=iate de consumatorii spontani sunt concurente celor
introduse de om 9i se caut permanent suprimarea lor. 7ceste lan=uri trofice au la
origine productorul primar reprezentat de planta de cultur sau speciile de buruieni
din agroecosistem. Hivelul secundar este reprezentat de plante parazite 9i
consumatori fitofagi, care se poate continua prin nivelul ter=iar al prdtorilor.
Cunoa9terea lan=urilor trofice spontane poate reprezenta baza de plecare pentru
controlul de ctre om a parazi=ilor 9i duntorilor plantei cultivate. Cu tot efortul 9i
energia investit >n acest scop, lan=urile trofice spontane nu pot fi >nlturate
complet, dar >n condi=ii obi9nuite ele antreneaz o cantitate redus de biomas
vegetal. .cpate de sub controlul omului popula=iile de consumatori, de regul din
categoria plantelor 9i animalelor inferioare, au capacitate de dezvoltare rapid,
amplific lan=uri trofice strine de interesele omului, ce duc >n final la prbu9irea
agroecosistemului. 6ezvoltarea exploziv a unor parazi=i sau duntori care au
compromis diverse culturi pe suprafe=e apreciabile au dus de fapt la proliferarea
peste limita suportabil a unor astfel de lan=uri trofice
Ca urmare a simplificrii pronun=ate a re=elei trofice, materia 9i energia
circul >n agroecosistemele de acest tip prin canale pu=ine 9i largi, corespunztoare
mai ales celor dou lan=uri trofice ini=iate de om. & caracteristic esen=ial a celor
dou lan=uri trofice dominante >n agroecosistemele culturii ierboase const >n aceea
c biomasa vegetal este consumat aproape exclusiv >n afara biotopului acestuia,
datorit exportului de recolt, adesea la sute de 8m deprtare. Benomenul are o
profund semnifica=ie deoarece echivaleaz cu transformarea migrrii ciclice a
elementelor caracteristice ecosistemelor naturale >ntrAo migrare liniar, proprie 9i
altor procese ini=iate de om. $xportul permanent de biomas din agroecosistem
duce la srcirea treptat a acestuia >n elemente nutritive 9i accelereaz pierderile
energetice pn la limite incompatibile cu perpetuarea sa. 7ltfel spus, exportul de
biomas accelereaz procesul de acumulare a entropiei >n agroecosisteme.
%rin lan=urile trofice spontane, care >nso=esc >n ecosisteme lan=urile
dominante impuse de om, circul o cantitate redus de materie 9i energie,
propor=ional cu dimensiunile popula=iilor de specii consumatoare care realizeaz
acest travaliu. <n loc deosebit de important >n re=eaua trofic a agroecosistemului
cultur ierboas anual >l ocup lan=urile trofice din sol pe baza crora >ntreaga
biomas rmas dup recoltare sau reintrodus sub form de fertilizan=i organici
este transformat >n humus 9i >n cele din urm mineralizat. .e apreciaz c >ntrAun
sol arabil cu fertilitate medie, biomasa acestor consumatori se ridic la cca. 3" tGha,
substan= vie (3," tGha substan= uscat; 9i c activitatea lor trofic este extrem de
intens 9i important.
7gricultura intensiv modern a creat agroecosisteme cu o structur foarte
simpl prin reducerea la valori nesemnificative a lan=urilor trofice spontane
(combaterea bolilor 9i duntorilor; 9i prin renun=are >n mare msur la fertilizan=i
organici (restrngerea bazei trofice a descompuntorilor;. @n aceste agroecosisteme
se produce 9i o accelerare maxim a circula=iei materiei 9i energiei prin pu=inele
canale importante impuse de om.
#roductivitatea agroecosistemelor de tipul culturilor ierboase anuale se
apreciaz prin valoarea produsului agricol principal. 7ceasta este rezultatul unor
procese biologice care se desf9oar >n organismele plantelor de cultur, procese pe
1+" 1+!
care omul le poate influen=a >ntre anumite limite, fr a le controla >ns >n totalitate.
Ca urmare, produc=ia poate fi planificat tot >ntre anumite limite, ea constituind
func=ie de numero9i parametri ai mediului. %roblema mecanismelor de realizare a
productivit=ii agroecosistemelor culturi ierboase anuale 9i a factorilor ecologici
care limiteaz aceast productivitate este de o deosebit importan= 9i de aceea
constituie obiectul capitolului +.+. din prezentul curs.
Stabilitatea intern (omeostazia; a monoculturilor este asigurat prin
interven=ia reglatoare a omului. .copul controlului efectuat de ctre om este de a
conferi agroecosistemelor o maxim stabilitate >n spa=iu 9i timp fa= de fluctua=iile
inerente ale factorilor fizici 9i permanenta presiune a componen=ilor biologici
spontani.
7groecosistemele culturii ierboase anuale corespund structural 9i func=ional
ecosistemelor tinere (pioniere; din seria de succesiune ecologic natural 9i tind s
evolueze ca 9i acestea spre stadiul de maturitate corespunztor climaxului pedoA
climatic. Benomenul este evident >n agroecosisteme abandonate, devenite prloage,
care evolueaz spre ecosisteme de pa?i9ti sau forestiere caracteristice regiunii >n
care acestea sunt situate (5. Fu?orean, 1E4;. @ntruct omul este interesat s ob=in
o cantitate maxim de biomas vegetal de pe urma plantei cultivate, el opre9te
tocmai aceast evolu=ie spontan a agroecosistemului >ntrAun stadiu tnr pe care >l
men=ine vreme >ndelungat >ntre anumite limite structurale 9i func=ionale. .tarea de
relativ stabilitate pe care omul o impune agroecosistemului prin interven=ia sa
intermitent dar semnificativ reprezint o stare de clima* agricol sau
agroecoclima* + agroclima* ((. %uia, 1. .oran 1'', 121;. $a se ob=ine prin
investi=ia din exterior de materie, energie 9i informa=ie (fertilizan=i, lucrri agricole,
management;. 1aloarea acestei investi=ii depinde de biologia plantei cultivate 9i de
natura biotopului, >nregistrnd o cantitate minim necesar crerii 9i >ntre=inerii
structurilor func=ionale caracteristice. %este aceast valoare, surplusul investit nu
mai modific >n mod esen=ial structura agroecosistemului ci numai intensitatea de
desf9urare a unuia sau altuia dintre procesele ce se desf9oar >n interiorul su. @n
func=ie de interven=ia reglatoare a omului, exist >n practic un mare numr de
variante ale aceluia9i agroecosistem ce pot fi ordonate >ntre starea de cultur
extensiv (corespunztoare unei amena?ri minime; 9i starea de cultur intensiv
(care beneficiaz de o gospodrire superioar 9i se >ndeprteaz mult de starea
natural posibil;. 7ceste variante se deosebesc >ntre ele prin intensitatea diferit a
proceselor avnd ca rezultant o recolt util tot mai ridicat# ele corespund cu
niveluri succesive ale agroecoclimaxului impus de om.
(ntensitatea rspunsului agroecosistemului la interven=ia uman, apreciat
dup rata de cre9tere a recoltei utile este cu att mai redus cu ct acesta se
>ndeprteaz mai mult de starea extensiv, potrivit modelului exprimat de curba
,itscherlich. Benomenul corespunde cu o scdere a eficien=ei investi=iei fcute,
concomitent cu cre9terea costului de men=inere a stabilit=ii ecosistemului spre
limita corespunztoare caracterului intensiv 9i sugeraz necesitatea investi=iei cu
prioritate a mi?loacelor disponibile >n agroecosistemele cu productivitate >nc
redus 9i, numai dup aceea, >n agroecosisteme aflate de?a >ntrAun stadiu foarte
intensiv.
4.4.". -&#uni #i .)ne%e pe!manente
7cest agrobiom include ecosistemele de pa?i9ti naturale exploatate de ctre
om >n scopul ob=inerii de resurse alimentare prin intermediul animalelor domestice.
.ituate >ndeosebi >n zonele temperate, aceste agroecosisteme au origine mixt
edificnduAse pe matricea de?a existent a unor ecosisteme naturale, ele sunt >ns
modificate semnificativ sub influen=a uman. (nterven=ia omului se realizeaz direct
prin recoltarea repetat a organelor vegetative aeriene, >n f,nee, fie prin
introducerea animalelor domestice, pe puni. @n ambele cazuri, omul modific
semnificativ caracteristicile structurale 9i func=ionale ale ecosistemului natural,
ceea ce >ndrept=e9te considerarea acestora ca agroecosisteme.
Biotopul corespunztor fiecruia dintre aceste agroecosisteme manifest o
heterogenitate spa=ial accentuat determinat mai ales orografic 9i edafic. 7ceea9i
heterogenitate se manifest la nivel regional, constnd cel pu=in >n $uropa din
existen=a unui numr apreciabil de biotopuri specifice, la care se ata9eaz un numr
tot att de variat de biocenoze, situate preponderent >n zona cu relief accidentat de
deal 9i munte.
Caracteristicile biotopului determin instalarea >n fiecare an a unei vegeta=ii
caracteristice, edificat de un numr apreciabil de specii. Chiar dac numrul
speciilor de spermatofite din cele mai bogate pa?i9ti naturale de la noi 9i >n general
din $uropa Central nu trece de 144, >ntrAo zon mai >ntins cum este $uropa de la
litoral pn >n zonele alpine acest numr este de peste 1"44 specii. Fog=ia florei de
pa?i9tii face posibil constituirea unor fitocenoze cu numeroase ni9e ecologice.
.pre deosebire de situa=ia din agroecosistemele de culturi ierboase, omul nu
>ndeprteaz direct din fitocenoza ecosistemelor de pa?i9ti dect pu=ine specii,
evident vtmtoare sau toxice, ac=iunea sa reglatoare la nivelul compozi=iei
floristice manifestnduAse >ndeosebi prin modificarea lan=urilor trofice sau a
caracteristicilor biotopului (drenare, fertilizare etc.;. &mul este interesat >n
men=inerea unei compozi=ii complexe a fitocenozei, structurat pe 3 A E specii
dominante, deoarece aceasta asigur productivitatea ridicat a agroecosistemului 9i
calitatea bun a biomasei recoltate. @n pa?i9ti, no=iunea de buruian trebuie privit
destul de atent deoarece con=inutul complex de macroA 9i microelemente al
biomasei, ca 9i gustul 9i uneori digestibilitatea se realizeaz cu aportul unor specii
care trec singure ca slab fura?ere sau chiar buruieni.
Covorul ierbos al pa?i9tilor este edificat de hemicriptofite perene 9i prezint
>n mod normal o structur complex prin >ntreptrunderea complementar a
sinuziilor pe orizontal 9i a straturilor de plante cu >nl=imi diferite, pe vertical.
Ooocenoza modificat cantitativ sub influen=a exploatrii, rmne totu9i complex
1+" 1+!
9i apropiat de caracteristicile naturale, cu excep=ia erbivorelor 9i carnivorelor
slbatice mari, >nlocuite prin erbivorele domestice.
& faun imens de nevertebrate continu s rmn >n p9uni 9i fne=e,
integrnduAse >n lan=uri trofice competitive sau uneori cooperante cu cele pe care
omul leAa ini=iat >n aceste ecosisteme. Bauna aerian ce intr >n concuren= pentru
hran cu erbivorele (insecte, acarieni, viermi, molu9te etc.; este completat cu o
bogat pedofaun (larve de insecte, viermi; ce constituie lan=uri trofice saprofage
intersectate >n re=eaua trofic cu cele de tip erbivor. 6ispunerea speciilor de
consumatori >n structura spa=ial a biocenozei se coreleaz cu structura covorului
vegetal. Complexitatea biocenozei asigur posibilitatea de dezvoltare e9alonat a
componentelor sale, astfel c la nivelul agroecosistemelor de pa?i9ti permanente se
asigur saturarea fenologic asociat cu o eficien= ridicat >n utilizarea resurselor
din biotop.
%rin exploatare, compozi=ia 9i structura se modific corespunztor modului
de interven=ie a omului avnd ca tendin= general simplificarea 9i uniformizarea
att a biotopului ct 9i a biocenozei agroecosistemelor. @n p9uni, omul ac=ioneaz
la nivelul consumatorilor primariC >nltur mamiferele erbivore slbatice mari,
>nlocuinduAle prin 1 A 3 specii de mamifere domestice, ceea ce >nseamn reducerea
re=elei trofice naturale la un singur lan= trofic dominant care antreneaz cea mai
mare parte a biomasei vegetale aeriene.
@n fne=e ac=iunea uman const din >nlturarea periodic prin cosit a
biomasei vegetale aeriene 9i utilizarea sa >n hrana animalelor domestice >n afara
biotopului ecosistemului respectiv. 6up modul de exploatare 9i tendin=a de
desf9urare a func=iilor sale, fnea=a se apropie de culturile ierboase anuale.
)egtura cu aceste agroecosisteme se realizeaz mai evident prin intermediul
pa?i9tilor cultivate care >mbin caracterele de pa?i9ti cu cele de culturi ierboase.
%9unatul exercit o ac=iune complex, selectiv asupra >ntregului ecosistem,
modificnduAi structura 9i caracteristicile func=ionale. -ezultanta acestor ac=iuni
const >n restrngerea compozi=iei floristice 9i schimbarea dominantelor,
corespunztoare stadiului de climax pedoclimatic, prin dominante rezistente la
p9unat, caracteristice agroecosistemului determinat de ctre om. .tructura
manifest o simplificare accentuat prin eliminarea plantelor cu >nl=imi ridicate 9i
proliferarea plantelor cu rozet.
Configura=ia re=elei trofice a pa?i9tilor naturale se modific sub ac=iunea
p9unatului ca urmare a schimbrilor survenite >n biotop sau >n covorul vegetal 9i
ca urmare direct a activit=ii speciilor domestice. Copitele animalelor taseaz
solul, ac=ionnd asupra unor consumatori lega=i de sol sau de straturile inferioare
ale ecosistemului. )a o pa?i9te de piu9 ro9u (-estuca rubra;, fauna de pe sol
prezint deosebiri mari >ntre por=iunea nep9unat 9i cea p9unat, >n prima fiind
avanta?ate speciile umidofile >n cea de a doua, speciile xerofile. .uprafe=ele gola9e
ce apar pe p9uni favorizeaz dezvoltarea larvar a speciilor xerofile cum sunt
lcustele. 6eoarece p9unatul are ca urmare formarea permanent de lstari fragezi,
numrul de indivizi ai unor specii ce se hrnesc cu ace9tia cre9te (lcuste, plo9ni=e,
Sitona! Apion;, pe cnd cel al unor specii mai adesea specializate (chrisomelide,
omizi de fluturi 9.a.; scade. 7stfel, suprap9unarea, pe unele suprafe=e de pa?i9ti din
7merica de Hord, a dus la mrirea numrului de insecte fitofage, comparativ cu
situa=ia dintrAo pa?i9te nep9unat dup cum urmeazC lcuste de ori, plo9ni=e de !
ori, furnici de +A" ori, cicade 9i crbu9i de 3 ori (W. Tischler, 1!";. 7vnd >n
vedere c acestea se hrnesc >n special cu primordii vegetale se poate aprecia c
fenomenul corespunde proliferrii nivelului consumatorilor primari (fitofagi; 9i
accenturii concuren=ei cu specia domestic. %9unatul deran?eaz de regul
consumatorii secundari (insecte 9i acarieni prdtori, vertebrate insectivore; care
controleaz nivelul fitofagilor din pa?i9tile naturale favoriznd 9i pe aceast cale
proliferarea fitofagilor >n p9uni.
.anurile trofice parazitare se articuleaz >n re=eaua trofic a pa?i9tilor
naturale ca verigi esen=iale 9i caracteristice, >n men=inerea echilibrului acestora.
%rin introducerea speciei domestice se modific nu numai lan=urile de tip erbivor ci
9i >ntregul cortegiu de lan=uri trofice parazitare care se grefau obi9nuit pe primele.
.e >nregistreaz proliferarea popula=iilor de parazi=i specifici animalelor domestice
(bacterii, protozoare, viermi, insecte etc.; existente >n ecosistem sau introduse odat
cu specia domestic. )an=urile parazitare avnd ca gazd definitiv sau
intermediar animalele domestice determin scderea 9i sau deteriorarea calitativ a
produc=iei acestora (carne, ou, ln, piei; 9i face deseori imposibil extinderea
unor specii domestice pe suprafe=e propice p9unatuluiC ,u9tele =e=e, transmi=toare
ale tripanosomiazelor reprezint una din cauzele neadaptrii bovinelor din rase
perfec=ionate >n unele regiuni africane. Cercetrile >ntreprinse asupra lan=urilor
parazitare din p9uni relev cre9terea popula=iilor de insecte (mu9te, =n=ari,
pduchi; acarieni (plo9ni=e, pian?eni; 9i viermilor parazi=i, concomitent cu
extinderea popula=iilor de bacterii 9i virusuri pentru care acestea constituie, de
regul, vectori sau gazde intermediare.
.anurile trofice saprofage din ecosistemele de pa?i9ti naturale realizeaz
mineralizarea biomasei vegetale 9i animale, moarte (frunze, fructe, rdcini,
de?ec=ii, cadavre de animale; cu vitez variabil >n func=ie de condi=iile de biotop.
@n p9uni se introduc, >n sol prin clcare o bun parte din resturile pr=ilor aeriene
ale plantelor. 7cestea >mpreun cu resturile de rdcini, concentrate mai ales >n
straturile superficiale ale solului constituie suportul nutritiv al unei bogate faune de
consumatori care asigur mineralizarea >ntrAun ritm mai rapid dect >n pa?i9tile
naturale. %edofauna pa?i9tilor naturale permanente este dominat de viermi 9i mai
ales de rme. 7desea, la un hectar de p9une ce >ntre=ine 3 animale de cte "44 8g
pot s existe >n sol pn la + milioane viermi cu greutate proaspt de 3 tone.
7c=iunea acestor viermi este foarte eficace >n men=inerea fertilit=ii solului.
@n p9uni apare foarte important grupul de lan=uri trofice saprofage care au ca
efect descompunerea blegarului produs de animalele domestice. 7ceste lan=uri
completeaz lan=ul trofic erbivor dominant, asigurnd utilizarea >n continuare a
energiei 9i elementelor cuprinse >n substan=ele organice elemente ca de9euri
nedigerate, pn la mineralizarea lor complet. Pestura de lan=uri trofice care
1+" 1+!
asigur descompunerea blegarului, trecut mult timp cu vederea are o importan=
deosebit eviden=iat prin absen=a lor pe p9unile australiene >n primii ani dup
introducerea acolo a animalelor domestice din $uropa. 7ctivitatea organismelor
saprofage previne acoperirea p9unilor cu blegar (apreciat ca fiind de cca. E L pe
an D 244 m
3
Gan, la o >ncrctur de 3 bovineGha;, determin >mpr9tierea
elementelor nutritive, evit poluarea solului 9i vegeta=iei, echilibreaz raportul
gramineeGleguminoase favoriznduAle pe primele faciliteaz dezvoltarea rmelor 9i
a altor nevertebrate ce afneaz solul (W. Tischler 1'";. 6escompunerea
blegarului se face cu participarea unui numr extrem de mare de specii
consumatoare apar=innd att regnului animal (larve de insecte, acarieni, viermi,
protozoare. etc.; ct 9i celui vegetal (ciuperci, bacterii;.
@n fne=e, cositul repetat executat de regul la date calendaristice apropiate,
are efect selectiv asupra popula=iilor de plante 9i men=ine >n biocenoz numai
speciile de plante care reu9esc s asigure germeni de reproducere 9i s acumuleze
substan=e de rezerv suficiente >nainte de data cositului sau pe cele care reu9esc s
realizeze cele dou cerin=e 9i dup aceast dat. Cositul stimuleaz uniformizarea
dezvoltrii fenologice a speciilor de plante determinnd apari=ia de ecoforme
perfect adaptate acestui mod de exploatare.
@n acord cu dezvoltarea covorului vegetal 9i interven=ia cositului se modific
9i compozi=ia faunei fne=elor 9i raportul dintre efectivele popula=iilor de
consumatori. Cositul echivaleaz cu >ndeprtarea aproape a >ntregii biomase
aeriene, ceea ce >nseamn restrngerea bazei trofice pentru numeroase popula=ii de
consumatori (>ndeosebi nevertebrate;# cositul >nseamn totodat 9i aridizarea brusc
a microclimatului din pa?i9ti. $ste evident c >ndeprtarea fitocenozei existente cu
structura sa a?uns aproape de maturitate >nseamn suprimarea a numeroase ni9e
ecologice 9i crearea treptat a altora. @n urma cositului, prolifereaz speciile
preferant xerofile. (mediat dup cosit se declan9eaz dezvoltarea primordiilor
vegetale 9i apari=ia unei biomase proaspete care constituie hran pentru fitofagi
pu=in specializa=i. ,omentul cositului corespunde cu o remaniere semnificativ a
structurii biocenozei asemntoare >n multe privin=e cu cea produs prin p9unat, de
aceea 9i dinamica diverselor popula=ii de consumatori urmeaz tendin=e comune.
6eoarece lan=ul trofic dominant plant animal domestic om se desf9oar >n
cazul fne=elor >n afara acestora, re=eaua trofic natural existent nu mai este
afectat ca la p9uni 9i de prezen=a masiv a popula=iei de animale domestice, ci
numai de exportul brusc de biomas.
$xploatarea >ndelungat a unei pa?i9ti prin cosit aduce dup sine instalarea
unui echilibru corespunztor strii de agroecoclimax cu al=i parametri structurali 9i
func=ionali dect ai pa?i9tilor naturale. @n absen=a interven=iei omului, fnea=a se
degradeaz fiind >nlocuit de alt biocenoz corespunztoare seriei naturale de
succesiune (la noi se >ntinde >n general spre instalarea vegeta=iei forestiere;.
Benomenul a fost bine observat la unele rezerva=ii naturale de fnea= (rezerva=ia
pentru ocrotirea bu?orului #aeonia tenuiflora la Oaul de Cmpie; unde prin
renun=area la cosit, din ra=iuni de ocrotire, a fost afectat >ns9i existen=a plantei
ocrotite adaptat la regim de cosit periodic.
#roductivitatea primar a agroecosistemelor de p9uni 9i fne=e se realizeaz
pe seama unui covor vegetal compus din hemicriptofite, fotosintetic active aproape
tot timpul anului, ceea ce face ca randamentul de conversie a energiei solare >n
medie de 4,2 D 1,E L s >ntreac media biosferei 9i s fie comparabil cu cel
>nregistrat la agroecosistemele culturi ierboase anuale din aceea9i zon geografic.
Fiomasa aerian constituie frac=iunea recoltabil din produc=ia primar 9i
intereseaz >n mod direct omul. $a poate fi crescut pn la un anumit nivel, printrA
o exploatare ra=ional constnd din optimizarea numrului de cosiri sau p9unri.
%este nivelul optim biomasa aerian scade ca urmare a reducerii sistemului
radicular >n corela=ie cu reducerea aparatului foliar 9i a compu9ilor diri?a=i spre
rdcini.
$irculaia substanei >n ecosistemul de p9uni pstreaz >n linii mari
caracteristicile ecosistemelor naturale, lan=ul trofic dominant impus de om prin
introducerea speciei domestice se >nchide de regul >n limitele ecosistemului. @n
acela9i mod, numeroase lan=uri trofice sus=inute de consumatori naturali asigur
circula=ia ciclic a elementelor nutritive. $xportul de biomas din p9une este
reprezentat >ndeosebi prin biomasa animalelor sau a produselor lor 9i este cu att
mai mare cu ct >ncrctura de animale 9i productivitatea primar a p9unii este mai
mare. %e p9unile cu productivitate redus se men=ine la valori mici, astfel c
circula=ia substan=elor rmne timp >ndelungat >n limite aproape constante. %e
p9uni cu productivitate mare a covorului vegetal 9i exploatare intens cu animale,
exportul de elemente devine semnificativ 9i men=inerea productivit=ii se realizeaz
numai prin completarea acestora, odat cu administrarea de fertilizan=i. @n cazul
fne=elor, exportul de biomas din ecosistem este mai mare iar revenirea
elementelor nutritive se realizeaz numai prin ac=iunea omului. Cercetrile privind
efectul fertilizrii pa?i9tilor permanente 9i temporare (semnate; arat c
randamentul de recuperare a elementelor nutritive este de regul mai mare >n aceste
agroecosisteme dect >n restul culturilor agricole 9i sus=in ideea c fertilizarea
pa?i9tilor permanente reprezint un mi?loc de cre9tere a productivit=ii.
Fiomasa vegetal din p9uni 9i fne=e este indirect utilizat de ctre om prin
transformarea ei >n biomas sau produse a animalelor domestice de regul bovine
sau ovine. Cel mai ridicat randament de conversie se ob=ine la transformarea de
ctre vaci a fura?elor >n lapte 9i a?unge la valori de 1EA34 L. )a produc=ia de carne
randamentul conversiei energetice nu dep9e9te nici la bovine 9i nici la ovine E A +
L. Cu toat eficien=a redus a acestui lan= trofic, utilizarea biomasei pa?i9tilor prin
intermediul animalelor domestice rmne singura alternativ 9i pentru viitorul
apropiat al alimenta=iei umane (Cap. ";.
7groecosistemele de p9uni 9i fne=e permanente (naturale; pstreaz >n
mare msur mecanismele de autoreglare caracteristice strilor naturale anterioare
exploatrii de ctre om. @n consecin=, ele realizeaz starea sta=ionar de
agroecoclimax pe fondul stabilit=ii naturale, printrAo interven=ie redus a omului.
4.4.+. -lanta%ii de pomi #i a!'u#ti .!ucti.e!i
1+" 1+!
%lanta=iile de pomi 9i arbu9ti (inclusiv cele de vi= de vie; sunt agroecoA
sisteme create de om dup modelul ecosistemelor naturale forestiere, localizate de
regul >n biotopuri ocupate anterior de ctre acestea. 6eAa lungul unei lungi
perioade de agricultur tradi=ional, ele se >ntindeau, >n zona temperat, pe
suprafe=e apreciabile doar >n regiunile colinare 9i rareori >n lunci, >n ambele cazuri
alternnd cu pdurile naturale de care se apropie printrAo serie de caractere comune,
manifestate att la nivelul biotopului ct 9i al biocenozei.
Biotopul. Fazinele pomicole tradi=ionale (de tip exhaustiv; corespunztoare
tipului extensiv, situate la noi >n regiunea colinar 9i de podi9, constituie
agrobiomuri complexe dispersate >n condi=ii orografice microclimatice 9i edafice
foarte variate. 1aria=iile expozi=iei, >nclina=iei 9i substratului determin o
heterogenitate corespunztoare a biotopurilor la nivel pedologic 9i microclimatic.
7ceast heterogenitate este evident att >n cadrul agrobiomului ct 9i al fiecrui
agroecosistem >n parte.
Biocenozele sunt edificate de plante lemnoase fanerofite 9i au compozi=ie 9i
structur complex. @n livezile tradi=ionale, extensive, speciile pomicole sunt
plantate >n amestec sau parcele cu o singur specie, au suprafe=e reduse 9i sunt
dispuse >n mozaic, genernd >n acest ultim caz o diversitate mare la nivel regional.
%omii 9i arbu9tii cultiva=i realizeaz un microclimat caracteristic determinat att de
specie, ct 9i de sistemul de cultur# exist >n general por=iuni umbrite 9i por=iuni
expuse radia=iei solare ce pot s alterneze >n timpul zilei. Ca urmare stratul ierbos,
edificat >n general de graminee formeaz sinuzii imbricate indicatoare de microclimat
9i substrat pedologic. @n coroana arborilor fructiferi se dezvolt un numr mare de
specii parazite, de bacterii 9i ciuperci constituind consor=ii complexe.
Ooocenoza spontan carcateristic planta=iilor 9i viilor tradi=ionale este
constituit din specii numeroase, mai ales insecte, acarieni 9i psri ale cror
efective rmn moderate, fiind reglate prin intermediul unei re=ele de interac=iuni
trofice 9i biochimice.
)eeaua trofic este dominat ca 9i >n cazul altor agroecosisteme de ctre om
care se comport ca frugifor, el consum fructele din ecosistem stabilind astfel un
lan= trofic simplu plant om specii detritivore. @n afara acestui lan= se
dezvolt numeroase alte lan=uri trofice de tip erbivor 9i parazit sus=inute de speciile
spontane. %rimele se edific pe seama consumului de organe vegetative 9i fructe de
ctre fitofagi sau prin absorb=ia de sev elaborat de ctre parazi=ii vegetali
(ciuperci, bacterii; 9i de ctre fauna sugtoare de sev. )an=urile trofice saprofite
realizeaz mineralizarea biomasei vegetale moarte prin consumul de ctre fauna 9i
flora saprobiont de la suprafa=a solului 9i din straturile superficiale ale acestora. .e
remarc >n re=eaua trofic a acestor agroecosisteme importan=a ma?or a
consumatorilor de gradul ( 9i gradul (( precum 9i a parazi=ilor 9i consumatorilor
fitofagi. 7ce9tia din urm amorseaz lan=uri bazate pe hiperparazitism ca ni9te
diverticule ale lan=ului trofic erbivor.
7tt fenomenul de prdtorism ct 9i hiperparazitismul ?oac rol ma?or >n
men=inerea la efective sczute a popula=iilor duntoare de fitofagi din livezile
extensive. 6atele referitoare la o pasre cum este graurul (Sturnus vulgaris;
recunoscut ca duntoare >n arealul de iernare sau chiar 9i la noi >n perioada de
toamn ((. :orodiA5all, 1!3;, men=ioneaz c >n timpul reproducerii o pont
compus din " pui consum pn la maturitatea cca. 3," 8g hran, compus din
peste !444 indivizi de insecte (coleoptere, ortoptere, diptere 9.a.; acarieni 9i viemi
din care peste ?umtate duntori activi ai pomilor fructiferi. Benomenele de
prdtorism 9i hiperparazitism destul de pu=in avute >n vedere pn acum ar putea fi
mult mai eficient utilizate >n combaterea integrat a duntorilor, preconizat
pentru etapa urmtoare a gospodririi agroecosistemelor. (agricultura ecologic;.
7ceste rela=ii trofice pot fi redate prin schema urmtoareC
%lant (%; erbivor (fitofag; C1 prdtor C3

parazit C3 parazit CE

parazit CE
Fiomasa exportat ca recolt din livezile extensive reprezint un procent
redus fa= de biomasa total, fapt ce nu stn?ene9te circula=ia substan=ei 9i energiei.
7cestea se desf9oar dup modelul natural, caracterizat prin circula=ia ciclic a
elementelor 9i scurgerea continu a unui flux de energie de provenien= aproape
exclusiv solar. (nvesti=ia de energie realizat de ctre om >n livezile extensive este
redus, fiind mai mare >n fazele de >nfiin=are a planta=iei iar apoi la maturitatea
acesteia aproape negli?abil. %lanta=iile extensive, dispun de o mare capacitate de
men=inere a stabilit=ii interne 9i >n consecin=, starea lor de agroecoclimax poate fi
u9or atins prin participarea redus a omului 9i contribu=ia masiv a mecanismelor
reglatoare naturale.
Agroecosistemele intensive 9i superintensive de pomi 9i arbu9ti fructiferi
(inclusiv planta=iile de vi= de vie; se deosebesc destul de mult de cele tradi=ionale
extensive, tinznd prin caracteristicile lor generale spre agroecosistemele de culturi
ierboase. $le ocup biotopuri uniformizate prin ac=iunea omului care modeleaz
substratul.
Fiocenoza este edificat pe suprafe=e mari de o singur specie 9i deseori de
un singur soi al speciei pomicole. 7cestea realizeaz de regul densit=i ridicate,
corelate cu o talie redus. Tendin=a de >ndesire 9i talia redus modific parametrii
obi9nui=i ai climatului >n sensul uniformizrii sale spre caracteristicile unui climat
de tufi9uri. .tratul ierbos este >nlocuit prin culturi intercalate (ovz, borceag, batate
etc.; sau pur 9i simplu >nlturat prin pra9ile repetate sau erbicidare. 7ceasta are ca
efect eliminarea func=iei de protec=ie a solului de ctre stratul ierbos, concomitent
cu diminuarea bazei trofice pentru numeroase specii de consumatori. @n consecin=,
1+" 1+!
numrul de specii consumatoare se reduce iar cele rmase sunt supuse unui control
biocenotic mai le?er ceea ce creeaz pericolul dezvoltrii explozive a fitofagilor.
&mul intervine >n agroecosistemele intensive prin dese stropiri cu pesticide 9i
lucrri agrotehnice care au profunde efecte perturbatoare asupra echilibrelor
biocenotice. Benomenul echivaleaz cu instituirea >n timp a unei varia=ii pronun=ate
a condi=iilor oferite de ecosistem consumatorilor, ceea ce traduce prin fluctua=ii
corespunztoare a efectivelor lor popula=ionale. ,en=inerea la niveluri reduse ale
popula=iilor de duntori reprezint problema esen=ial a acestor agroecosisteme.
$a nu mai poate rezulta din interrela=iile cenotice ci numai prin interven=ia
reglatoare a omului, cu investi=ii apreciabile de energie extern.
$xportul de recolt din planta=iile intensive atinge propor=ii semnificative
fa= de biomasa speciilor pomicole tot mai reduse ca talie, sectuind solul >n
elemente nutritive. )a acesta se mai adaug 9i exportul realizat datorit culturilor
ierboase intercalate, 9i eroziunii pluviale accentuate. Bunc=ionarea acestor
agroecosisteme cu realizarea unei productivit=i ridicate este posibil numai prin
completarea elementelor exportate cu fertilizan=i proveni=i din exterior.
4.4.4. Cultu!i p!ote/ate
7groecosistemele culturii prote?ate sunt generate pe suprafe=e apreciabile de
agricultura modern a =rilor din zona temperat 9i urmresc prelungirea perioadei
de vegeta=ie a unor plante legumicole sau ornamentale >n perioade cu condi=ii
nefavorabile. )a acestea se adaug >n ultimii ani culturile de talofite destinate
producerii de resurse de hran pentru om 9i animale, >n bazine cu condi=ii ecologice
strict controlate. %rimele agroecosisteme de acest tip au fost rsadni=ele, destinate
s prote?eze culturile >n primele stadii de dezvoltare, care apoi >9i >ncheiau ciclul
biologic pn la recoltare, >ntrAun alt biotop, specific culturilor ierboase de cmp.
@nfiin=area agroecosistemelor de ser >n care culturile sunt prote?ate pe >ntreaga
perioad de dezvoltare a fost posibil numai odat cu utilizarea energiei fosile.
Biotopul acestor agroecosisteme este realizat 9i strict controlat de ctre om
care investe9te cantit=i apreciabile de energie pentru reglarea permanent a
factorilor ecologici de microclimat 9i nutri=ie mineral >n raport cu necesit=ile
plantei cultivate. %rofunzimea acestei reglri depinde de nivelul cuno9tin=elor
omului privind ecologia speciei cultivate deAa lungul dezvoltrii sale fenologice 9i
interac=iunile existente >n cadrul biocenozei. %e >ntreaga suprafa= a
agroecosistemului, biotopul manifest un grad foarte ridicat de omogenitate ce se
men=ine cu pu=ine modificri 9i >n timp.
Biocenoza acestor agroecosisteme rmne nesaturat prin cultivarea, cu
precdere, a unei singure specii, prin >nlturarea buruienilor 9i controlul strict al
bolilor 9i duntorilor. Conexiunile trofice de la nivelul biocenozelor se realizeaz
pe baza re=elei existente anterior >n agroecosistemele neprote?ate. $le se modific
>ns sub aspect cantitativ prin favorizarea unor anumite specii de consumatori
primari de ctre climatul cald 9i umed. @n aceste agrosisteme se produce 9i
proliferarea ciupercilor parazite de tipulC finare (Spoerotaeca fuliginea; ptarea
cafenie la tomate ($ladosporium fulvum;, fuzarioz (-usarium sp.;, bacterioze
($or%nebacterium miciganense;, viroze, a sugtorilor de sevC afide ("isus
persicae; musculi=a alb (/rialeurodes vaporariorum; 9i a nematozilor ("elcidog%ne
incognita;. 7desea apar pe fondul rela=iilor existente, lan=uri noi determinate de
consumatori fitofagi importa=i din =inuturi mai calde, cum este musculi=a de ser
care >n timpul verii trece 9i >n agroecosistemele neprote?ate din ?ur. Consumatorii
secundari care dezvolt lan=uri trofice bazate pe prdtorism (animale rpitoare; 9i
hiperparazitism (parazi=i ai animalelor; sunt >mpu=ina=i ca urmare a reducerii
consumatorilor fitofagi 9i a fluctua=iilor mari a efectivelor lor. Hi9ele trofice ale
agroecosistemului sunt profund nesaturate. @n consecin=, nivelurile superioare ale
piramidei trofice exercit o slab ac=iune de control asupra consumatorilor fitofagi
cu permanent tendin= de dezvoltare exploziv a popula=iilor lor. ,en=inerea la
niveluri reduse a acestora se realizeaz prin ac=iuni drastice de combatere care
>ncarc 9i mai mult investi=ia de energie, 9i a9a mare, destinat realizrii
microclimatului.
#roducia primar a biocenozei este reprezentat aproape exclusiv prin
biomasa realizat de planta de cultur. @n cea mai mare parte, biomasa aerian este
>ndeprtat din biotop, fie pentru utilizarea ca recolt, fie pentru eliberarea rapid a
terenului >n vederea unui nou ciclu de produc=ie. Consecin=a exportului masiv de
biomas este reducerea bazei trofice pentru reductorii din sol 9i perturbarea
raportului normal dintre popula=iile lor, concomitent cu >nlocuirea circula=iei ciclice
cu o circula=ie accentuat liniar. %erpetuarea agroecosistemului la niveluri ridicate
de productivitate este posibil numai prin completarea corespunztoare a
pierderilor, cu fertilizan=i organici (care asigur eliberarea treptat a elementelor
nutritive prin activitatea descompuntorilor; sau cu fertilizan=i minerali aplica=i
e9alonat (pentru prevenirea levigrii lor;.
Analiza energetic a agroecosistemelor prote?ate arat c toate se men=in
numai pe baza unei investi=ii energetice din partea omului, mult superioar
agroecosistemelor similare din condi=ii de cmp. .ub aspectul eficien=ei ecologice a
acestei investi=ii, cele dou tipuri de agroecosisteme prote?ate se plaseaz >n situa=ii
total diferite. 7groecosistemele prote?ate destinate producerii de rsaduri, rsadni=e
sau solarii asigur parcurgerea perioadei de cre9tere lent a aparatului foliar al
plantelor de cultur >ntrAo perioad premergtoare sezonului favorabil de vegeta=ie,
de aceea dup transplantarea >n cmp investi=ia energetic este recuperat prin
fotosinteza intens pe tot parcursul perioadei de vegeta=ie. <tilizarea acestora
determin de fapt prelungirea perioadei favorabile de vegeta=ie.
7groecosistemele de ser >n care planta vegeteaz pn la recoltarea
produsului agricol nu se ?ustific energetic deoarece cantitatea de energie >nglobat
>n produsul alimentar ob=inut (ex. castrave=i, tomate, ardei etc.; este mult sub
con=inutul de energie investit. .e recunoa9te faptul c aceste agroecosisteme ofer
alimente vegetale proaspete >ntrAun anotimp cnd ele lipsesc >n mod normal dar
completarea acestor alimente se poate face pe alte ci cu mai pu=in cheltuial de
1+" 1+!
energie A >n ultim instan= prin conservarea unor produse similare ob=inute >n
agroecosisteme de cmp, mult mai bogate >n principii alimentare importante.
Crearea agroecosistemelor de ser nu au fost dictat cum ar fi firesc de rezolvarea
pe scar larg a unor probleme esen=iale de alimenta=ie ci mai ales de con?uncturi
economice, viznd valorificarea cu profit ct mai mare a unor resurse energetice. @n
condi=iile actualei crize energetice, agroecosistemele de ser se orienteaz spre
utilizarea energiei calorice din apele industriale de rcire, de la diverse procese
tehnologice, a apelor termale, utilizarea unor surse neconven=ionale ca bioconversia
sau energia solar.
4.4.0. Comple1e (oote2nice de c!e#te!e intensi$& a animalelo!
7cestea reprezint agroecosisteme create de zootehnia modern pentru
ob=inerea de produc=ii mari, constante. )a baza lor st concentrarea >ntrAun spa=iu
restrns a unui numr mare de consumatori primari, reprezenta=i de animale
domestice. Biecare dintre complexele zootehnice poate fi considerat ca segment al
unui agroecosistem mai larg, >n care el reprezint nivelul consumatorilor primari
introdu9i 9i men=inu=i de ctre om. @n acela9i timp, un complex zootehnic se poate
aborda 9i prin prisma unui agroecosistem cu parametri structurali 9i func=ionali
proprii, a crui existen= este condi=ionat de importul permanent de biomas din
exterior. %rintre ecosistemele naturale acesta are drept coresponden=i ecosistemele
heterotrofe (sau minore; din pe9teri 9i abisurile oceanelor, lipsite de productori
primari. Cel de al doilea mod de abordare prezint avanta?ul unei analize mai
detaliate a proceselor din interiorul complexelor zootehnice cu condi=ia de a nu le
disocia complet de baza trofic 9i mediul >n care sunt amplasate.
Condi=iile de biotop vizeaz >ndeosebi >ntre=inerea >n adposturi a unui
microclimat (temperatur, umiditate, luminozitate etc.; care s asigure pentru
fiecare specie o productivitate maxim, indiferent dac aceste condi=ii corespund
sau nu optimului biologic al speciei, fixat genetic deAa lungul filogeniei acesteia.
$xemplu >n acest sens st iluminatul adposturilor 9i spa=iul de deplasare asigurat
indivizilor, care nu corespund dect optimului productiv.
Biocenoza. Complexele zootehnice concentreaz animale domestice apar=innd
unei specii 9i deseori unei singure rase cu performan=e productive ridicate. (ndivizii
sunt repartiza=i >n adposturi 9i boxe pe categorii de vrst 9i sexe constituinduAse
popula=ii omogene genetic 9i fenotipic, ceea ce influen=eaz profund starea biologic 9i
productiv a acestora. 7stfel la animalele crescute >n adposturi, se observ
modificri de comportament datorate omogenit=ii popula=ionale 9i aglomerrii >n
biotopul uniform manifestate prin pierderea instinctului de teritorialitate 9i a
instinctului matern, cre9terea agresivit=ii, instalarea unei stri de stress mai mult
sau mai pu=in generalizat, reducerea imunit=ii.
&mul are interesul s men=in >n ecosistem o stare maxim de nesaturare a
ni9elor ecologice prin >nlturarea oricror specii >n afara celei care asigur
produc=ia. Cu toate acestea, animalele domestice sunt >nso=ite >n adposturi 9i de
alte specii de consumatori care ptrund din ecosistemele >nvecinate 9i exercit, fie
activitatea de concuren= pentru hran ca >n cazul roztoarelor, fie mai cu seam
activitate parazitar, instituind lan=uri trofice cu manifestare patogen caracteristic
fiecrui tip de complex. Hesaturarea ni9elor ecologice din ecosistem, la nivel
macroscopic favorizeaz dezvoltarea exploziv a unor popula=ii de microorganisme
9i saturarea ni9elor la nivel microscopic pn la 3,! miliarde bacteriiGcm
3
>n boxele
pentru scroafe (dup %olea8ov 9i 6udni=8i, 1'!;. @n complexele de animale
predomin microorganismele condi=ionat patogene, >n cele mai multe cazuri
constatnduAse o dezvoltare intens a speciilor productoare de pneumonii,
gastroenterite, salmoneloze, pasteureloze. .e constat de asemenea diferen=ierea,
dup aplicarea de antibiotice >n fura?e, apari=ia >n tulpini de microorganisme
rezistente la antibiotice 9i dezvoltarea atipic a popula=iilor cu manifestri
patologice lente (H. 6inu, 1'';. @n mod firesc sunt favorizate popula=iile de
microorganisme la care germenii se transmit direct sau prin intermediul speciilor
spontane din adposturi (viermi, insecte, roztoare;. ,anifestarea caracterului
patogen al speciilor de microorganisme din complexele zootehnice este favorizat
de omogenitatea genetic a popula=iilor de animale domestice.
Faza trofic a animalelor din complexele zootehnice este reprezentat prin
culturi fura?ere (9i mai pu=in prin fne=e; >nvecinate sau situate deseori la distan=e
mari. Ca urmare, aprovizionarea cu fura?e se realizeaz printrAo concentrare a
acestora de pe arii >ntinse cu investi=ii apreciabile de energie 9i mi?loace tehnice. .e
>nregistreaz >n felul acesta o dis?unc=ie extrem >ntre nivelul productorilor ce
realizeaz baza trofic 9i nivelul consumatorilor, ceea ce are consecin=e evidente
asupra circula=iei generale a materiei 9i energiei.
%erforman=ele productive ale animalelor utilizate >n complexele zootehnice
se manifest prin randamente ridicate de conversie a energiei 9i proteinei din fura?e
>n energie 9i protein de natur animal, ce poate s a?ung pn la 1C+ >n cazul
speciilor monogastrice (porcine, psri;. )a cre9terea acestui randament contribuie
pe lng valoarea biologic a raselor 9i procesul de reducere la minimum al
func=iilor fiziologice de cutare a hranei 9i optimizare a compozi=iei ra=iei alimentare.
Considernd doar procesul de transformare a fura?elor >n biomas animal,
randamentul energetic apare foarte ridicat dar acesta nu reprezint dect o verig
dintrAun 9ir de activit=i consumatoare de energie destinate producerii 9i prelucrrii,
transportului 9i administrrii hranei animalelor. )und >n mod firesc >n calcul 9i
ace9ti parametri, randamentul de conversie energetic devine mult mai mic.
%rincipalele fura?e utilizate >n ra=ia alimentar a animalelor din complexele
zootehnice sunt de tipul concentratelor provenite din cereale 9i leguminoase
completate uneori cu produse de origine animal (fin de pe9te, fin de carne;.
Completarea ra=iilor animalelor crescute >n complexe, cu protein de origine
animal, le plaseaz >n mod paradoxal >n aceea9i ni9 ecologic cu omul,
transformnduAle >n unele cazuri din erbivore >n omnivore. @n acest sens men=ionm
c >n 121 mai mult de 1+ milioane tone de pe9te au fost transformate >n fin
pentru hrana animalelor (,arie Compte 9i colab., 12+;. 7ceste fura?e con=in
cantit=i apreciabile de compu9i utilizabili direct >n dieta uman, fapt ce eviden=iaz
rela=ii de concuren= >ntre animale crescute >n complexe intensive 9i specia uman,
acut manifestate >n =ri cu resurse alimentare modeste.
1+" 1+!
Controlul omului asupra popula=iilor din complexele de cre9tere intensiv,
manifestat prin crearea unor biotopuri artificializate 9i prin stabilirea efectivelor de
animale, se face cu consumuri mari de energie. 7ceste consumuri trebuie global
evaluate de la proiectarea complexelor.
Complexele de cre9tere intensiv a animalelor genereaz serioase probleme
ecologice datorate producerii, >ntrAun spa=iu restrns, a unor concentra=ii mari de
reziduuri digestivAmetabolice. 6eoarece reziduurile sunt evacuate prin splarea cu
ap, >nseamn c aceste ecosisteme sunt productori ma?ori de ape uzate cu un
puternic poten=ial de poluare a ecosistemelor din ?ur. Caracterul poluant este
determinat prin >ncrctura mare de substan=e organice, popula=ii de
microorganisme, agen=i de splare etc. ce produc o serie de perturbri men=ionate la
capitolul privind poluarea 9i activitatea agricol (Capitolul !.E;.
@n afara problemelor de poluare pe care le comport reziduurile de la
complexele zootehnice, se pune 9i problema utilizrii biomasei pe care aceste
reziduuri o mai con=in prin antrenarea ei >n circuite trofice >nchise care s asigure
recuperarea elementelor nutritive 9i a energiei.
.tabilizarea reziduurilor de la complexele zootehnice 9i utilizarea lor >n
condi=ii de protec=ie a ecosistemulor >ncon?urtoare vizeaz dou direc=ii principaleC
1;. includerea lor >n circuite naturale astfel ca ele s nu polueze mediul ambiant ci
s devin pe ct posibil utile >n produc=ia de hran 9i 3;. reciclarea acestor reziduuri
ca surse de hran pentru animale chiar >n complexele zootehnice.
%rima direc=ie de utilizare a de9eurilor zootehnice poate manifesta variante
numeroase, deseori complementare cum suntC utilizarea ca >ngr9mnt organic pe
terenurile agricole, administrat direct prin irigare cu ape uzate sau compostat prin
fermenta=ie, utilizarea ca surs de energie cu producere de biogaz >n sta=ii speciale
de piroliz, utilizarea reziduurilor ca surs de hran pentru microorganisme fura?ere
cum suntC alge ($lorella! Scenedesmus! Spirulina;, dro?dii 9i mucegaiuri (/orula!
/ricoderma;, sau pentru insecte 9i viermi productori de protein fura?er.
Cea de a doua direc=ie propune utilizarea unei pr=i a reziduurilor de la
complexele zootehnice >n fura?area direct a animalelor domestice prin intermediul
unor procese de coprofagie diri?at. (deea porne9te de la con=inutul ridicat de
substan=e nutritive pe care >l mai au de?ec=iile animalelor domestice cum sunt
iepurii 9i de la observarea unor fenomene de autoA sau heterocoprofagie natural la
unele specii. .e apreciaz c psrile pot deveni donatori universali de de?ec=ii
destinate, dup autoclavizare, completrii ra=iilor fura?ere ale rumegtoarelor din
complexele zootehnice, >ntruct ele con=in >n cazul ginilor outoare 9i puilor mai
mul=i compu9i de azot dect semin=ele de leguminoase, 1GE din energia semin=elor
de cereale 9i de 14 A 1" ori mai multe sruri dect aceste semin=e.
4.0. -!oducti$itatea a!oecosistemelo! #i !ecolta a!icol&
Fiomasa produs >n ecosistemele naturale este >n >ntregime antrenat >n
procesele energetice 9i biochimice din cadrul acestora, ca urmare a diversit=ii
regimului trofic al componentelor biocenotice. To=i compu9ii organici produ9i >n
ecosistem sunt utili bunei desf9urri a func=iilor acestuia, iar productivitatea
primar net reprezint msura adecvat a travaliului de alimentare cu energie a
proceselor biologice.
@n agroecosisteme, omul este interesat de frac=iunea biomasei ce poate fi
utilizat direct >n hrana proprie 9i a animalelor domestice sau >n scopuri economice
bine precizate (fibre, energie etc.;. 7ceast frac=iune constituie produsul agricol
principal sau recolta agricol 9i se exprim >n procente, ca indice de recolt.
-estul biomasei reprezint produse secundare, tratate ca de9euri 9i
descompuse de consumatorii spontani din agroecosisteme sau utiliza=i uneori de
ctre om >n zootehnie sau >n unit=i economice complementare agriculturii.
#roducia agricol principal reprezint fie o frac=iune din produc=ia
biologic primar net (biomasa vegetal; fie o frac=iune din produc=ia biologic
secundar net (biomas animal;, >n ultimul caz fiind utilizat 9i termenul de
producie zootenic.
)a plantele cultivate produc=ia agricol principal variaz de la o specie la
alta (tabelul +.1.; fiind cuprins, atunci cnd este reprezentat prin semin=e, >ntre 1'
9i "4 L din biomasa aerian iar la rdcinoase 9i tuberculifere >ntre '4 9i '' L din
biomasa total ((. Oelitch 1'", citat de (. %uia, 1. .oran 121, H. Oamfirescu,
1'';.
Tabelul +.1.
0ndicele de recolt la c,teva specii cultivate
Specia
-!odusul
util
Indice de
!ecolt& media
Limite de
$a!ia%ie
Re.e!in%e
'i'lio!a.ice
5ru semin=e E1AE 3EA+! (. Oelitch 1'"
&rez semin=e "1 +EA"' (. Oelitch 1'"
&rz semin=e +2 E"A"3 (. Oelitch 1'"
.ecar semin=e 3' 3!A3 (. Oelitch 1'"
%orumb soiuri
%orumb hibrizi
semin=e 3+ E2A+' (. Oelitch 1'"
.oia semin=e +3A+E 3 (. Oelitch 1'"
Basole boabe semin=e E3 E! (. Oelitch 1'"
Bloarea
soarelui
semin=e " "EA!'
H. Oamfirescu
1''
Cartof tuberculi 1'A34 A
H. Oamfirescu
1''
.fecla de zahr
rdcinQ
colet
'4 A
H. Oamfirescu
1''
)ucerna tulpiniQ '' A H. Oamfirescu
1''
1+" 1+!
frunze
4 A A
1aloarea alimentar 9i economic a produsului agricol variaz de la o specie
la alta, astfel c exprimarea sa gravimetric este insuficient pentru compararea
eficien=ei agroecosistemelor. @n vederea adoptrii unui criteriu unic, valoarea
produsului agricol se apreciaz prin prisma con=inutului su energetic 9i a cantit=ii
de substan=e indispensabile metabolismului uman 9i animal mai ales con=inutului
proteic (Capitolul ".1.;.
6in punct de vedere al con=inutului energetic al produsului agricol principal,
plantele cultivate pot fi atribuite la trei grupe distincte (H. Oamfirescu, 1'';, respectivC
- plante a cror produs agricol principal reprezentat prin semin=e bogate >n
grsimi, au o >nalt valoare energetic de peste "444 8calG8g produs (floarea
soarelui, rapi=a, soia;
- plante cu produsul agricol principal reprezentat prin semin=e bogate >n
proteine sau amidon, cu con=inut de energie de E'44A+444 8calG8g produs
(cereale, mazre, fasole;.
- plante cu produsul agricol principal reprezentat prin organe vegetative cu
con=inut energetic >ntre 44 9i 1E44 8calG8g produs (cartof, sfecla de zahr,
lucerna, porumb mas verde etc.;
%rocesul de concentrate energetic >n produsele agricole principale se
coreleaz 9i cu o stabilizare mai mare a acestor produse prin scderea con=inutului
de ap >n =esuturile de depozitare. 7ceste caracteristici prezint importan= pentru
cheltuielile energetice impuse de recoltarea 9i pstrarea produselor agricole,
cheltuieli care trebuie raportate bilan=ului energetic al agroecosistemelor.
Con=inutul >n protein al produsului agricol principal este cel mai mare >n
cazul semin=elor de leguminoase. 7cestea con=in totodat proteina de cea mai bun
calitate, ceea ce >nseamn c au cel mai mare con=inut de aminoacizi esen=iali prezen=i
>n propor=ii echilibrate fa= de necesit=ile metabolismului animal 9i uman. .ub
aspectul con=inutului proteic din produsul agricol principal, plantele de cultur coresA
pund la trei grupe >ntructva diferite celor stabilite pe criteriul energetic. .e distingC
- plante cu produsul agricol principal reprezentat prin semin=e ce concenA
treaz cantit=i mari de protein de calitate superioar, cca. 1E4 A E44 gG8g
produs (adesea >nso=it 9i de al=i compu9i esen=iali; reprezentate prin
leguminoase pentru boabe 9i oleaginoase#
- plante cu produs agricol reprezentat prin semin=e preponderent
amidonoase cu cantit=i mi?locii de protein, cca. !4A4 gG8g produs, obi9nuit
neechilibrat >n aminoacizi esen=iali, raportat la necesit=ile metabolismului
animal#
- plante cu produs agricol reprezentat prin organe vegetative srace >n
protein (9i dealtfel >n substan=a uscat; cu cca. 14 gG8g produs, reprezentate
prin sfecl, cartofi, porumb mas verde#
<n loc aparte >l ocup leguminoasele fura?ereC lucerna, trifoi, mazre,
mzriche, la care produsul agricol este reprezentat prin organe vegetative care
con=in >ns cantit=i relativ mari de proteinC 3"A+4 gG8g produs.
7lturi de produsul agricol principal, plantele de cultur mai furnizeaz o
cantitate apreciabil de biomas recoltabil ca produse agricole secundare (tulpini,
frunze, inflorescen=e; sau rmase >n agrobiotop (rdcini, frunze, tulpini;. @n ambele
cazuri aceast biomas ?oac rol important >n bilan=ul energetic al
agroecosistemelor fie c sunt utilizate de om >n fura?area animalelor domestice 9i
industrie fie c rmn >n sol >mbog=ind con=inutul pentru biocenoza acestuia. @n
consecin= tratarea exhaustiv a productivit=ii agroecosistemelor 9i a activit=ii lor
energetice presupune aprecieri asupra >ntregii biomasei produse, cu att mai mult
cu ct tendin=ele actuale din economia tuturor =rilor tinde spre utilizarea integral a
biomasei ecosistemelor ca hran sau surs de energie 9i materii prime industriale.
#rodusele agricole secundare con=in cantit=i de energie asemntoare
produselor principale (avnd >n componen= mult celuloz; >n schimb con=inutul
lor >n protein este mult mai sczut >n compara=ie cu a produsului agricol principal
furnizat de specia respectiv.
Calculul valorilor energetice 9i proteice ob=inute la hectar sub form de
produs agricol principal conform produc=iilor men=ionate >n 7nuarul statistic al
-omniei 1! arat c acestea variaz >n limite largi de la un agroecosistem la
altul. (tabelul +.3. 9i +.E.;. .e constat c >n general speciile
care furnizeaz produse agricole cu calit=i nutritive ridicate (con=inut energetic 9i
proteic mare; au produc=iile cele mai reduse, faptul corelnduAse cu un indice de
regul mai mic 9i consum energetic pentru sinteza acestor produse destul de mare.
7naliza produc=iei totale (produs principal Q produse secundare; de energie
9i protein realizate de principalele plante de cultur de la noi permite diferen=ierea
a + grupeC
7. culturi cu produc=ie mare de energie (34 A E314
!
8calGha 9i produc=ie mare de
protein de calitate mi?locie (E44 A +44 8gGha;C cereale, sfecl de zahr#
F. culturi cu produc=ie mic de energie (" A 14
!
8calGha; 9i produc=ie mare de
protein de calitate superioar (344+44 8gGha;C leguminoase pentru boabe#
C. culturi cu produc=ie mi?locie de energie (13 A 1+14
!
8calGha; 9i produc=ie
relativ redus de protein (344 A E44 8gGha;, dar care furnizeaz 9i acizi gra9i
esen=ialiC oleaginoase#
6. culturi cu produc=ii ridicate de energie (1" A 3214
!
8calGha; 9i foarte ridicate
de protein de calitate medie (+"4 A 1444 8gGha; incluse >n biomasa
utilizabil >n hrana animalelorC leguminoase fura?ere.
@n afara celor + grupe se situeaz culturile de orez, cartof 9i porumb mas
verde cu caracteristici intermediare.
Calculul 9i reprezentarea grafic a produc=iei poten=iale de energie 9i protein
(Tabel +,3, Tabel +,E, Big.+.+.; indic aceea9i grupare a culturilor cu o diferen=iere
1+" 1+!
mai net a marilor productoare de energie (sfecl 9i porumb; 9i o apropiere, >n
raport cu produc=ia de energie, a oleaginoaselor de cereale. (. Coste, (123;.
Tabelul +.3.
#roducia anual de energie real (anul 1223) i potenial la principalele plante
cultivate 4n )om,nia
Specia
Con%inut
ene!. 3cal43
-!oduc%ia 342a -!oduc%ia 3cal42a
ene!.
15
+
%rod.
pr.
%rod.
sec.
%rod.pr.
%rod.
sec.
%rod.pr. %rod.sec.
%rod.
total
5ru E2!E E'"E
1'!4
R2"44
1E'"
"41"
!'
E32E"
"1!4
1224!
11"
"1!+1
&rez E'!! EE+E
3'4'
R'"44
12+4
"334
14.1"
323+"
!1"1
1'+"4
1!E+!
+"!"
&rz E231 E'!"
31+
R444
1'1'
"+44
2311
E+E2E
!+!'
34EE1
1+!'2
"+'1+
%orumb boabe E31 E24"
33!RR
R1'444
E2+
2"+'
11+'E
!!!"'
1+!+'
'4"'1
3!134
1E'332
,azre EE E'3!
1312
RE444
2!
1''4
+'2
1121'
EE+4
!""
21E2
12+13
Basole E224 E'34
!2'
R3"44
"4E
1!"3
3!!!
'44
12'1
!1+"
+"E'
1"2+"
.oia "44 E!13
1+14
RE444
22'
3414
'4!E
1"43
E34"
'3!4
143!2
3332
Bloarea
soarelui
"332 E2+'
11ERR
RE"44
123
""'3
!3E'
1232
'3'2
31+E4
1E"1"
E'32
-api=a !44 E!1'
142!
R+444
31'3
2!+4
!"3!
3+4E!
'2"!
E13"4
1+E23
""32!
Cartof "3 A
1E+
R+"444
A
A
1E3'
+32"4
A
A
1E3'
+32+4
.fecla de
zahr
3+ R
34!4
R!4444
"321
1"131
1E!'
""++4
3'E4
'21'
334'
!E3"'
)ucerna 3+ A
34!'"
R"4444
A
A
114+
+!344
A
A
114+
+!344
Trifoi '+ A
12E1!
R+4444
A
A
1+"+E
E1'!4
A
A
1+"+E
E1'!4
%orumb masa
verde (>n
lapte;
2!! 2!!
1+E34
R24444
A
A
13+41
!324
A
A
13+41
!324
R %roduc=ia poten=ial principal 9i secundar
RR %roduc=ia agricol secundar recoltabil total (coceni Q tulpini de porumb#
capitule Q tulpini la floarea soarelui;.
Tabelul +.E.
#roducia anual de protein! real (anul 1223) i potenial la principalele
plante cultivate 4n )om,nia
Specia
culti$at&
Con%inut
p!ot.43
-!oduc%ia 342a
-!oduc%ia
342a
-!otein&
342a
%rod.
pr.
%rod.
sec.
%rod. pr.
%rod.
sec.
%rod.
pr.
%rod.s
ec.
%rod.
total
5ru 1 E
1'!4
R2"44
1E'"
"41"
1!4
''"
+
1"
1!+
'22
&rez !1 12
3'4'
R'"44
12+4
"334
1!"
+"'
EE
E
12
""4
&rz 2" '
31+
R444
1'1'
"+44
12E
'!E
13
E'
1"
243
%orumb boabe !! 33
33!
R1'444
E2+
2"+'
1E
1133
2"
+42
3'2
1"E4
,azre 123 +4
1312
RE444
2!
1''4
333
"+!
E!
'4
3"2
!1!
Basole 1'" E"
!2'
R3"44
"4E
1!"3
134
+E'
12
"!
1E2
+E
.oia E1+ EE
1+14
RE444
22'
3414
++E
+3
3
!!
+'3
1442
Bloarea soarelui 1E3 E'
11ERR
RE"44
123
3E'E
1"'
+!3
'4
2'
33'
"+
-api=a 1'1 12
142!
R+444
31'3
2!+4
12"
!2+
E
1+E"
33+
2E
Cartof 14 A
1E+
R+"444
A
A
1E
+"4
A
A
1E
+"4
.fecla de zahr 14 1"
34!4
R!4444
"321
1"131
314
!44
'
33!
32
23!
)ucerna E1 A
34!'"
R"4444
A
A
!+1
1""4
A
A
!+1
1""4
trifoi 3+ A
12E1!
R+4444
A
A
++4
!4
A
A
++4
!4
%orumb masa
verde (>n lapte;
A
1+E34
R24444
A
A
13
'34
A
A
13
'34
1+" 1+!
R %roduc=ia poten=ial principal 9i secundar
RR %roduc=ia secundar agricol recoltabil total (capitule Q tulpini;
Big. +.+. 5ruparea culturilor (din tab. +.3. 9i +.E.; dup produc=ia anual de
protein 9i energie total 9i din produsul agricol principal ((. coste, 12!;
%e seama datelor privind produc=ia de energie 9i protein >n principalele
agroecosisteme 9i a datelor privind necesarul acestora >n sistemul agroalimentar
na=ional, se poate stabili ponderea optim a diferitelor agroecosisteme pentru
satisfacerea acestor necesit=i de pe suprafe=e ct mai reduse 9i cu consumuri
energetice 9i materiale ct mai mici.
%roduc=ia agricol vegetal sus=ine >ntreaga activitate trofic din sistemul
agroalimentar al oricrei =ri, de mrimea ei depinde autonomia sau dependen=a
acestui sistem, deoarece ob=inerea produc=iei agricole vegetale este activitatea
principal din agricultur.
%roduc=ia agricol vegetal este rezultatul activit=ii biologice a plantelor
cultivate constituite >n comunit=i A agrobiocenoze. ,embrii acestei comunit=i
triesc >n perimetre limitate, se concureaz 9i ca urmare productivitatea individual
se reduce. -egresul productivit=ii individuale este >n func=ie de tipul plantei,
structura agrobiocenozei 9i mrirea resurselor disponibile. 6e9i diminuate,
produc=iile individuale >nsumate pe ansamblul comunit=ii urmeaz s duc la
cre9terea produc=iei la unitatea de suprafa=, pn la nivelul maxim, corespunztor
poten=ialului agricol al ecosistemului. 7tingerea acestui obiectiv necesit o
cunoa9tere amnun=it a ambian=ei ce se creeaz >n interiorul diferitelor
agroecosisteme 9i a proceselor pe care le influen=eaz.
7ctivitatea metabolic de producere a biomasei vegetale, 9i >n ultim instan=
a recoltei agricole, const din fixarea energiei solare sub form de compu9i organici
primari (fotosinteza; transformarea 9i depozitarea frac=iunii neutilizate >n procesele
energetice proprii plantelor (respira=ie, cre9tere etc.; spre =esuturile speciale de
rezerv din organe vegetative fructe 9i semin=e. (nterven=ia omului este >ndreptat
spre cre9terea ratei de fixare a energiei intrate >n agroecosistem sub form de compu9i
organici ct mai valoro9i din punct de vedere al utilit=ii lor pentru nutri=ia uman.
4.6. Utili(a!ea ene!iei 7n !eali(a!ea p!oduc%iei a!icole $eetale
7ctivitatea energetic din agroecosisteme este caracterizat de valorile
bilan=ului energetic 9i ale randamentului energetic.
Bilanul energetic (Fe; reprezint diferen=a dintre suma ie9irilor energetice
(a; (output; 9i suma intrrilor energetice (input; (i; din agroecosistem
Fe D a A i
)andamentul energetic reprezint raportul dintre suma ie9irilor energetice
(a; 9i suma intrrilor energetice (i; din ecosistem# el arat cte unit=i de energie
se ob=in pentru o unitate de energie cheltuitC
-e D S aG S i
$nergia care alimenteaz agroecosistemele autotrofe de tipul culturilor sau a
pa?i9tilor provine din dou surseC
- energia radia=iei solare incidente la suprafa=a agroecosistemului#
- energia investit de om >n activitatea de gospodrire a agroecosistemului
(lucrri agrotehnice, >ngr9minte, pesticide, smn= etc.;.
$nergia rezultat din agroecosistem se evalueaz de regul ca energie inclus
>n produsul agricol principal, la care ar trebui >ns adugat 9i energia cuprins >n
produsele secundare recoltabile (sau chiar nerecoltabile, dar rmase ca mas
organic >n solul agroecosistemului;.
4.6.1. Inte!cepta!ea ene!iei sola!e 7n a!oecosistem
1aloarea medie a radia=iei solare extraterestre, reprezentnd constanta solar
este de 1,+ calGcm
3
min. %e durata traversrii atmosferei, o parte din aceast
energie este absorbit sau >mpr9tiat >n atmosfer astfel c radia=ia solar direct
ce a?unge la nivelul mrii este >n ?ur de 1,E" calGcm
3
an.
@n -omnia energia radiant solar are valori cuprinse >ntre 1E" 8calGcm
3
an
pe litoral, 13"A1E4 8calGcm
3
an >n Cmpia -omn 9i 6obrogea 9i 14'A113 8calcm
3
.
an >n zonele de deal 9i munte, >ndeosebi din nordul =rii (&. Ferbecel 9i colab.,
1', H. Oamfirescu, 1'';. .e constat c sub aspectul energiei radiante solare pe
care o prime9te, =ara noastr se situeaz >n zona cu clim temperat, deosebit de
productiv din punct de vedere agricol. 7ceast zon, beneficiaz de o iradiere
cuprins >ntre 144 9i 1+4 8calGcm
3
an, permite acumularea unei sume de temperaturi
1+" 1+!
efective de 1444 A 1244
4
C (Tef > 14
4
C; 9i asigur peste 24 L din produc=ia
mondial de cereale, de9i ocup doar " L din suprafa=a uscatului (,eTuigg, 1'E,
citat de &. Ferbecel 9i colab., 1';.
(nterceptarea 9i transferul energiei solare >n agroecosisteme este rezultatul
unor fenomene complexe de reflec=ie, absorb=ie 9i transmisie ce au loc cu precdere
la nivelul covorului vegetal, fiind determinate de un numr mare de factori cum
suntC
- condi=iile de inciden= ale radia=ieiC radia=ia direct sau radia=ia difuz#
- propriet=ile optice ale substratului, definite mai ales prin coeficientul de
reflec=ie (aldebo; cu importan= semnificativ >n biocenozele cu acoperire redus#
- propriet=ile optice ale covorului vegetal determinate de >nsu9irile
structurale ale organelor plantei precum 9i de suprafa=a 9i arhitectura covorului
vegetal.
7trage >n mod deosebit aten=ia cea de a treia categorie de factori ce pot fi >n
anumite limite diri?a=i de ctre om >n sensul intercep=iei 9i stocrii de ctre
agroecosistem a unei cantit=i ct mai mari de energie.
#roprietile optice ale frunzelor, tulpinii, florilor 9i altor pr=i ale vegeta=iei
sunt caracterizate prin coeficien=ii proprii de reflec=ie, transmisie 9i absorb=ie.
7bsorb=ia radia=iei vizibile, fotosintetic active variaz >ntre 4 L >n regiunile
albastru A violet 9i ro9u A portocaliu 9i "4 L >n regiunea verde a spectrului.
7bsorb=ia >nregistreaz valori foarte reduse ("A3" L; >n infraro9u (fiind minim
>ntre 4,'" 9i 1,3 m; ca apoi s creasc din nou peste lungimea de und de 1,3
a?ungnd la '"A4 L. 7bsorb=ia >n ultraviolet variaz de la "4 la 4L. -eflec=ia 9i
transmisia se produc relativ asemntor la aceea9i lungime de und.
%ropor=ia >nregistrat de diferitele lungimi de und >n puncte interioare ale
agroecositemelor au importan= semnificativ prin efectele (fotosintetice sau
fotomorfogenetice; pe care le produc asupra speciilor din agrobiocenoz, situate
>ntrAun strat sau altul al acestuia.
Suprafaa foliar. @ntruct covorul vegetal nu este continuu 9i nu este alctuit
numai din organe ce con=in clorofil, rezult c numai o frac=iune din radia=ia solar
incident poate fi recep=ionat de ctre vegeta=ie.
.uprafa=a covorului vegetal capabil s recep=ioneze energia solar incident
este reprezentat aproape >n totalitate prin suprafa=a frunzelor fotosintetic active,
definit ca suprafa foliar. .uprafa=a foliar a unei culturi anuale variaz cu
vrsta acesteia >nregistrnd o cre9tere continu pn >n perioada >nfloritului, fiind la
>nceput mai mic dect suprafa=a de teren pe care o ocup, apoi din ce >n ce mai
mare dep9indAo >n final de cteva ori. )a speciile cultivate lemnoase, suprafa=a
foliar cre9te >n general pn >n a doua ?umtate a verii dup care scade pn la
cderea total a frunzelor. -aportul dintre suprafa=a foliar a covorului vegetal (sau
a plantei cultivate; 9i suprafa=a biotopului ocupat este definit ca indice foliar sau
indicele suprafe=ei foliare. (ndicele foliar maxim ((. B.; atins de regul >n perioada
>nfloritului, difer de la o specie la alta (Tabel +.+;.
@n cadrul aceleia9i specii se poate stabili pentru fiecare soi sau hibrid un
indice foliar optim care s asigure >n condi=ii date de cultur cea mai mare
produc=ie net la unitatea de suprafa= cultivat# acest indice nu este >ntotdeauna
indicele foliar maxim al speciei respective. .oiuri recent create de mazre au foliole
reduse la crcei, fotosinteza fiind realizat numai de ctre stipele.
Tabelul +.+
0ndicele foliar (0-) la c,teva culturi agricole (5. 6amfirescu! 1277).
Cultu!a I8 Cultu!a I8
5ru, orz,
secar
E A E," Cartof 34 A +4
%orumb " A ' -api= E4 A +4
.oia + A ! )ucern !4 A 24
.fecl ! A 2 )ivad de peri 3E A 3"
.uprafa=a foliar a unei culturi se realizeaz prin cre9terea suprafe=ei foliare a
fiecrei plante, potrivit unei curbe sigmoide valabile pentru cre9terea >ntregii
biomase (vezi cre9terea biomasei;, care >nregistreaz o perioad lent de >nceput,
urmat de perioada rapid de expansiune a aparatului foliar. 7ccelerarea cre9terii
suprafe=ei foliare din prima perioad corespunde cu edificarea ct mai timpurie a
ecranului de captare energetic. @n acest scop, la culturile de legume 9i, >n unele
regiuni la orez (sau alte culturi;, se parcurge perioada de cre9tere lent a suprafe=ei
foliare >n spa=iile reduse din rsadni=e astfel c dup transplantare, expansiunea
rapid a acesteia asigur, pe o perioad mai lung conservarea energiei la parametri
ridica=i. -ealizarea ct mai rapid a suprafe=ei foliare caracteristice plantei de
cultur are ca rezultat 9i concurarea cu succes a speciilor de buruieni.
%lantele de cultur se dezvolt >n comunit=i cu densit=i ridicate, ceea ce
face ca indivizii s se umbreasc reciproc grbind >mbtrnirea 9i uscarea frunzelor
inferioare 9i determin reducerea suprafe=ei active individuale. 6e regul, cre9terea
densit=ii se coreleaz cu scderea suprafe=ei foliare individuale dar concomitent 9i
cu cre9terea >n ritm mai accentuat a suparefe=ei foliare totale din biocenoz. )a
porumb odat cu cre9terea densit=ii, de la 1'. 444 plGha la 11".444 planteGha,
suprafa=a foliar individual se mic9oreaz datorit densit=ii cu +3 L, iar cre9terea
suprafe=ei foliare totale are loc cu cca. E44L ((f D 1,4 +,34; (Big. +.";.
7provizionarea cu elemente minerale 9i >ndeosebi cu azot, duce la cre9terea
suprafe=ei foliare, determinnd pe de o parte cre9terea efectiv a ariei frunzelor iar
pe de alt parte men=inerea, o perioad mai lung, >n stare activ. 7c=iunea maxim
a azotului se manifest >n fazele de cre9tere maxim a frunzelor, la orez aceasta
fiind cu E4AE3 zile >nainte de >nflorit. 7provizionarea masiv poate determina
cre9terea exagerat a sistemului foliar. $fecte asemntoare asupra indicelui foliar
exercit 9i buna aprovizionare hidric a plantelor >n fazele de cre9tere maxim a
frunzelor, mrirea indicelui foliar putnd a?unge pn la 1" L, >n condi=ii de irigare.
1+" 1+!
Cre9terea indicelui foliar se coreleaz direct cu cre9terea capacit=ii
fotosintetice a agroecosistemului 9i a produc=iei agricole dar numai pn la o
anumit valoare, dup care orice cre9tere a acestui indice determin scderea
cantit=ii biomasei acumulate 9i, obi9nuit, a fructificrii. )a culturile care dep9esc
indicele foliar optim are deseori loc o umbrire att de puternic a frunzelor
inferioare, >nct ele primesc mai pu=in lumin dect necesarul pentru sinteza
substan=elor pe care >l consum >n respira=ie 9i devin astfel nu organe fixatoare, ci
consumatoare de energie. .itua=ia este citat (5. *odgson, 5. $. Flac8man, 1"';
la o cultur de bob cu densitate de !4 indGm
3
unde aproape "4 L din frunze primeau
mai pu=in lumin dect cantitatea necesar pentru acoperirea consumului
respirator. Cre9terea indicelui foliar peste valoarea optim are ca efect 9i
perturbarea aprovizionrii plantei cu ap prin intensificarea transpira=iei 9i ca
urmare cre9terea consumului specific de ap al culturii. Toate acestea arat c
densitatea plantelor de cultur dintrAun agroecosistem >nregistreaz valori optime,
caracteristice pentru fiecare specie, soi 9i condi=ii de biotop 9i c aceast densitate
este un indicator esen=ial al tehnologiilor de cultur.
Big. +.". (nterdependen=a
dintre suprafa=a foliar
individual 9i indicele
suprafe=ei foliare la porumb
*. EE4 (H. Oamfirescu,
1'';
Aritectura covorului vegetal %trunderea radia=iei solare prin covorul
vegetal depinde nu numai de indicele foliar al acestuia ci 9i de repartizarea pe eta?e
a frunzelor, de pozi=ia 9i orientarea lor una fa= de alta 9i fa= de fluxul luminos.
7rhitectura foliar a indivizilor din biocenoze difer de cea a indivizilor solitari,
deoarece frunzele lor se umbresc, se >ntreptrund, internodiile se alungesc
determinnd distan=area frunzelor, limbul are tendin=a de a lua o pozi=ie erect mai
avanta?oas pentru recep=ia luminii. Caracteristicile arhitecturale ale covorului
vegetal se exprim de regul cu a?utorul ungiului foliar 9i al distribuiei foliare a
plantei dominante, pe vertical.
8ngiul foliar exprim pozi=ia limbului frunzei >n raport cu orizontala,
msurat >n grade.
9istribuia suprafaei foliare se refer fie la suprafa=a frunzelor de la un
anumit nivel fie la suprafa=a foliar cumulat >n raport cu volumul frunzi9ului
considerat de la suprafa=a substratului pn la nivelul respectiv.
<nghiul foliar 9i distribu=ia suprafe=ei foliare a diferitelor plante de cultur
reprezint o >nsu9ire genetic eviden=iat diferit >n condi=ii de densitate diferit.
.e constat c, mai ales la graminee (plante adaptate s creasc la densit=i
ridicate; unghiul foliar este mare 9i el cre9te pe msura apropierii de vrful tulpinii,
concomitent cu scderea suprafe=ei foliare. )a gru, unghiul foliar variaz >ntre +4
o
9i 24
o
(&. T. 6eanmond, 1'!; (Big.+.!.; iar la porumb are valori >ntre E4 9i !4
o
,
fiind mai mare spre vrful plantei.
Big. +.!. 1aria=ia
distribu=iei suprafe=ei
foliare (a; 9i a unghiului
foliar (b; >n func=ie de
>nl=ime, la gru
(&. T. 6eanmond, 1'!;
)a dicotiledonate unghiul foliar are valori reduse, la floarea soarelui fiind de
cca. 4U. <nghiul foliar redus al inser=iilor inferioare prezint avanta?ul acoperirii
mai rapide a solului de ctre plantele tinere pe cnd unghiul foliar mare al frunzelor
de la vrful tulpinii, asigur o ptrundere mai adnc a luminii spre frunzele
inferioare precum 9i fenomene de reflec=ie avanta?oase.
%ozi=ia erect aduce avanata?ul nu numai >n penetra=ia mai bun a luminii >n
covorul vegetal, ci confer 9i toleran=a mare fa= de densit=i ridicate. @n acest
context, crearea unor hibrizi 9i soiuri cu unghi foliar ct mai mare constituie un
obiectiv de?a realizat al ameliorrii plantelor agricole (9i mai ales a porumbului;
care va duce la cre9terea poten=ialului biologic al acestora.
6istribu=ia spa=ial a ariei foliare are importan= semnificativ pentru
ptrunderea 9i intercep=ia luminii pn la straturile inferioare ale vegeta=iei precum
9i pentru aprovizionarea frunzelor cu dioxid de carbon.
@n culturile intercalate practicate la noi, de tip porumbAdovleac, porumbA
fasole, gruAtrifoi sau >n regiunile tropicale de tip meiAsorg, bumbacAbatate, soiaA
arahide are loc completarea de ctre cultura intercalat a ariei foliare a biocenozei
>n straturile inferioare ale acesteia. Brunzele plantelor dicotiledonate, cultivate
intercalat, au >n general unghiuri foliare apropiate de zero 9i adaptri umbrofile cel
pu=in pentru stadiul de maturitate. $le intercepetaz lumina ptruns prin straturile
1+" 1+!
covorului vegetal 9i utilizeaz dioxidul de carbon acumulat >n concentra=ii mai mari
la suprafa=a solului, mrind rata total de fixare a energiei solare, de ctre
agroecosistem. Ca atare, extinderea unor astfel de culturi reprezint o modalitate de
cre9tere a eficien=ei energetice a agroecosistemelor.
4.6.". Utili(a!ea ene!iei 7n planta de cultu!& #i sinte(a p!oduc%iei
a!icole $eetale
6in energia absorbit de ctre frunze cea mai mare parte este transformat >n
cldur 9i utilizat de ctre plant >n procesele de transpira=ie 9i schimburi termice
cu mediul >ncon?urtor. $nergia utilizat >n transpira=ie variaz cu arealul foliar 9i
parametrii factorului hidric din mediul >ncon?urtor fiind maxim >n zilele de var
cu umiditate ridicat.
6in radia=ia solar fotosintetic activ, corespunztoare domeniului vizibil al
spectrului o frac=iune redus este fixat sub form de energie chimic a compu9ilor
organici care reprezint produc=ia primar brut a agroecosistemului. 6in aceast
produc=ie brut, o parte este consumat de ctre plante >n metabolismul energetic
propriu prile?uit de o serie de procese fiziologice caC absorb=ia apei 9i substan=elor
minerale, transpira=ia, circula=ia sevei, cre9terea, mi9carea (tropisme, nastii; sau >n
sinteza unor compu9i de rezerv complec9i.
7naliza acestor procese energetice >ntrAun agroecosistem cum este cultura de
gru situat >n zona temperat la latitudine medie (7. 7. Hiciperovici, 1!2 citat de
%. 6uvigneaud, 1'!; relev c pentru realizarea unei produc=ii nete de biomas de
14 tGha (+ t boabe 9i ! t paie; se utilizeaz cca. 1+ t ap, 34 t C&3, 1 t elemente
nutritive minerale, 9i se mobilizeaz nu mai pu=in de E444 t ap prin procesul de
evapotranspira=ie (Big.+.';.
Big. +.'. Bunc=ionarea agroecosistemului cultura de gru (1 ha; -B7 A radia=ia
fotosintetic activ# %F A produc=ia brut# %H A produc=ia net# A procesul de
fotosintez (%. 6uvigneaud, 1'+, dup H. Hiciporovici, 1!2;
$liberarea energiei necesare proceselor metabolice ale plantei se realizeaz
deAa lungul unui 9ir complex de reac=ii de oxidoAreducere, avnd ca rezultat
descompunerea treptat a unei pr=i din substan=ele organice pn la C&3 9i ap,
procesul fiind definit ca respira=ie. 6eoarece respira=ia are ca rezultat consumul de
energie de?a fixat >n produc=ia brut, >nseamn c ea contribuie la reducerea
acestei produc=ii, ceea ce rmne ca produc=ia net poate fi reprezentat prin
formula %H D %F A -. -ezult >n mod evident c produc=ia net 9i implicit
produc=ia agricol este cu att mai mare cu ct energia consumat prin respira=ie
este mai redus.
(ntensitatea respira=iei constituie un caracter ereditar, care >ns poate fi
modificat semnificativ sub influen=a factorilor ecologici naturali sau crea=i de om.
Temperatura ridicat determin o respira=ie intens a celulelor vegetale fapt care are
ca urmare consumul unei cantit=i apreciabile din produc=ia brut, de aceea
ecosistemele tropicale de9i fixeaz o cantitate de energie mai mare dect cele din
zona temperat nu au o productivitate net zilnic semnificativ mai mare# datorit
consumului respirator ridicat, favorizat de egalitatea dintre perioadele de lumin 9i
>ntuneric 9i de temperatura ridicat.
@n zonele temperate, varia=ia intensit=ii respira=iei >n raport cu temperatura
poate avea consecin=e evidente asupra recoltei agricole. %erioadele cu temperaturi
ridicate din timpul verii provoac la cereale fenomenul de 9i9tvire. @n aceste
condi=ii se produce intensificarea respira=iei 9i dereglarea altor procese din celulele
1+" 1+!
tinere ale semin=elor, manifestate prin consum exagerat de substan=e 9i perturbri >n
umplerea bobului. -ezultatul are ca urmare scderea apreciabil a produc=iei agricole.
@n perioada de toamn, scderea temperaturilor, din timpul nop=ii, determin
la sfecl, scderea ritmului respira=iei 9i a consumului de glucide concomitent cu
acumularea acestora >n celul. 6ac aceste condi=ii de temperatur nocturn,
sczut se coreleaz 9i cu o insola=ie puternic >n timpul zilei, are loc depozitare
intens de zahr 9i cre9terea produc=iei agricole. 7precierea condi=iilor ecologice
locale permite adoptarea unor msuri care s =in seama de aceste fenomene,
constnd din cultivarea >n primul caz a unor soiuri de cereale a cror maturizare s
precead interven=ia perioadelor de ar9i= 9i >n al doilea caz crearea bazei tehnicoA
materiale care s permit recoltarea >n perioada optim a produsului agricol principal.
$ficien=a cu care este utilizat energia >n plante depinde nu numai de
respira=ie ci 9i de natura substanelor prin care ea este depozitat >n biomas 9i mai
cu seam >n produsul util. Cu ct aceste substan=e sunt mai complexe, cu att
reac=iile de sintez care le dau na9tere sunt mai sofisticate, cu mai multe trepte 9i
necesit un consum energetic mai mare. 7stfel, celuloza se produce prin
polimerizarea glucozei cu o pierdere de cca. 14 L, mai precis, bilan=ul energetic
fiind 4,22. %lantele cheltuiesc pentru sinteza 1 g protein 1,!2 glucoz, iar pentru 1
g grsimi cca. 3,2 g glucoz.
Compu9ii organici complec9i con=in >n molecula lor o cantitate mare de
energie (H. Oamfirescu, 1''; 1 g glucoz A E'++ cal, 1 g zaharoz A E+" cal, 1 g
amidon A +123 cal, 1 g celuloz A +12" cal, 1 g proteine A ""44A"'44 cal, 1 g
grsimi ""44 A "'44 cal 9i au func=ie de stocare a energiei >n biocenoze.
Concentrarea energiei >n compu9i cu molecula complex, este asociat de cele mai
multe ori 9i cu stabilizarea ei mai mare, prin depozitare de lung durat >n semin=ele
plantelor# aceast stabilizare se face >ns pe seama unui consum energetic
suplimentar (Capitolul +.1.;.
$reterea biomasei i perioada de vegetaie
Fiomasa total 9i implicit produsul util realizat de ctre o specie cultivat
reprezint >nsumarea cre9terilor zilnice determinate de excedentul fotosintez A
respira=ie. @n consecin=, recolta agricol are 9ansa s fie cu att mai mare cu ct
rata zilnic de cre9tere este mai ridicat 9i se men=ine o perioad de vegeta=ie mai
lung. -itmul de cre9tere a biomasei dintrAun agroecosistem urmeaz >n general pe
cel al cre9terii individuale al plantelor dominante. 7cest ritm depinde de specie iar
el asigur o tendin= de cre9tere general a biomasei dup o curb sigmoid.
7naliza curbei de acumulare a biomasei >n agroecosistem permite s se
diferen=ieze trei perioade principale, condi=ionate de dezvoltarea ontogenetic a
plantelor, 9i anumeC
- perioada de cre9tere lent, incipient, se caracterizeaz printrAo activitate
fiziologic >ndreptat spre diviziunea celulelor care formeaz primordiile
tuturor organelor inclusiv a celor de reproducere, punnd bazele manifestrii
fenotipice a caracterelor >nscrise >n genotip. Fiochimic, aceast perioad
corespunde cu activitatea intens de sintez a substan=elor proteice de
constitu=ie 9i a echipamentelor enzimatice (enzime, vitamine, hormoni vegetali
etc.; necesare desf9urrii ulterioare a proceselor din plant. ,etabolismul
intens al =esuturilor tinere se asociaz cu un consum energetic ridicat#
- perioada de expansiune este determinat de cre9terea vegetativ a plantei
prin diviziunea activ a meristemelor 9i mrirea volumului celulelor rezultate.
@n aceast perioad se desvr9e9te aparatul fotosintetic 9i cel radicular care
sus=in procese metabolice intense, avnd ca rezultat sinteza substan=elor de
constitu=ie (proteine, celuloza etc.;. Tot >n aceast perioad se desvr9esc 9i
organele de reproducere. -ata de fixare a energiei solare dep9e9te
semnificativ rata proceselor de degradare a energiei#
- perioada de cre9tere lent, final, corespunde fazei de maturizare a
plantei 9i >ncepe de regul la cteva zile dup fecundare. 7ctivitatea biologic
se desf9oar >n direc=ia depunerii substan=elor de rezerv >n germenii de
reproducere prin procese complexe de sintez a unor compu9i specifici 9i
translocarea lor >n =esuturile de depozitare. 7mbele procese se desf9oar cu
consum energetic sporit, ceea ce explic >n parte scderea ratei de acumulare a
biomasei. (Big. +.2.;.
@n compara=ie cu durata ontogenezei, perioada final de maturizare a plantei
9i depozitare a substan=elor de rezerv >n semin=e 9i fructe, este la plantele anuale
foarte redus. Benomenul se datoreaz faptului c umplerea semin=elor cu substan=e
de rezerv se realizeaz rapid nu numai pe seama sintezelor momentane ci 9i prin
transferul >n semin=e a unor substan=e acumulate >n organele vegetative >nainte de
>nflorire 9i formarea semin=ei. )a gru, soiul Fezostaia (H. Oamfirescu, 1''; timp
de 14 A 13 zile dup >nflorire, are loc >nc cre9terea lent a biomasei aeriene
vegetative prin
1+" 1+!
Big. +.2. 1aria=ia duratei luminii solare >n cursul ciclurilor de vegeta=ie la unele
culturi agricole (H. Oamfirescu, 1'';
depunerea aici a substan=elor sintetizate, deoarece bobul fiind >n faza de cre9tere
incipient nu poate >nc depozita aceste substan=e. 6up aceast perioad, smn=a
intr >n faza de expansiune 9i este capabil s >nmagazineze nu numai asimilatele
activit=ii fotosintetice momentane ci 9i o parte din cele depuse anterior >n organele
vegetative, acestea din urm reprezentnd 34AE4 L din totalul substan=elor
depozitate. Transferul asimilatelor din organele vegetative spre semin=e are ca
urmare scderea treptat 9i semnificativ la gru, a biomasei vegetative. %rocesul de
stocare a substan=elor >n semin=e este similar 9i la orez (,urata 9i ,atsushima,
1'", citat de 0. Tiv/ 12;. %rocesul are importan= ecologic deosebit >ntruct pe
seama lui se mre9te gradul de asigurare a produc=iei agricole prin compensarea
unor eventuale dereglri ale fotosintezei produse >n aceast faz, de condi=ii
ecologice nefavorabile. Cercetri efectuate asupra diferitelor specii arat c >n
cadrul fiecreia, produc=iile ridicate se coreleaz cu o prelungire a duratei de
depozitare a substan=elor >n semin=e, ceea ce arat c precocitatea soiurilor trebuie
s se ob=in prin scurtarea fazelor de dezvoltare anterioare fecundrii.
#erioada de dezvoltare ontogenetic, respectiv perioada de vegeta=ie a
plantelor se suprapune >n zonele temperate peste un anumit sezon climatic, potrivit
unor necesit=i fixate genetic pe parcursul evolu=iei. .e constat c parametrii
climatului, corespunztor perioadei de dezvoltare pentru fiecare plant, influen=eaz
decisiv ritmul de acumulare al biomasei 9i realizare a recoltei agricole.
Culturile de toamn >9i desf9oar cea mai mare parte a perioadei de
vegeta=ie (124 A 14 zile; >ntrAun sezon rece, cnd nop=ile dureaz peste 13 ore. @n
aceste condi=ii pu=in favorabile fotosintezei 9i avanta?oase respira=iei (chiar cnd
temperaturile sunt sczute;, viteza de cre9tere a biomasei este redus. @n Cmpia
-omn grul realizeaz >n intervalul octombrie A martie (124 zile; doar E L din
biomas, restul de ' L acumulnduAse >n intervalul aprilieAmai (4 zile;. .itua=ia
se datoreaz pe de o parte perioadei lente de cre9tere de la >nceputul ontogenezei 9i
pe de alt parte temperaturilor sczute 9i duratei reduse de iluminare efectiv a
culturii ce a?unge >n intervalul men=ionat doar la 3E L din timp. 6ac se are >n
vedere c >n perioada 1" noiembrie A 1" februarie culturile sunt acoperite de regul
cu zpad, iluminarea are o durat 9i mai redus, 9i >n consecin= >n acest interval
fotosinteza abia acoper necesit=ile respira=iei constituinduAse ca o stare aparte de
criptovegeta=ie. Chiar >n raport cu >ntreaga perioad de vegeta=ie durata de
iluminare a culturilor de toamn nu a?unge dect la E"A+3 L din aceast perioad de
vegeta=ie. Cu toate acestea, speciile de toamn au avanta?ul de a parcurge perioada
de cre9tere lent >naintea altor specii, astfel c desprimvrarea permite
expansiunea rapid a ecranului fotosintetic (ca 9i la pa?i9ti; 9i atingerea rapid a
randamentului maxim ceea ce le permite >ncheierea timpurie a ciclului de vegeta=ie,
>nainte de interven=ia deficitului hidric (Big.+.2;.
Culturile de primvar parcurg ciclul de vegeta=ie >n condi=ii mult mai
avanta?oase sub aspectul radia=iei solare primite, cea mai mare parte a zilelor au
durata de peste 13 ore (>ntre 34 mai 9i 1 august chiar 1" ore; ceea ce >nseamn c
ele beneficiaz de lumin >n propor=ie de "A!3 L din timpul ct vegeteaz. %lusul
de iluminare nu determin o cre9tere corespunztoare a ratei de acumulare a
biomasei deoarece ea se asociaz 9i cu cre9terea temperaturii 9i implicit cu un ritm
respirator mai intens iar >n prima perioad de cre9tere a plantelor ea este >n mic
msur recep=ionat de un covor vegetal cu suprafa= foliar redus.
/ranziia de la starea vegetativ la activitatea reproductiv
Trecerea plantelor de la starea vegetativ, spre activitatea de reproducere este
declan9at prin orientarea proceselor de cre9tere 9i diferen=iere celular, din
anumite puncte ale organismului, spre formarea florilor. Celulele apte pentru ini=ieri
florale nu se deosebesc de restul celulelor meristematice, dar ele formeaz din faze
timpurii ale ontogenezei primordii care vor da na9tere florilor. 6ezvoltarea
primordiilor 9i diferen=ierea florilor se petrece >ns mult mai trziu la plantele
ierboase, >n faze avansate cnd exist condi=iile aprovizionrii corespunztoare a
semin=ei cu asimilate. 7ceste faze sunt determinate genetic astfel c plantele sunt
precoce, tardive, anuale, bienale etc.
%rocesele de florogenez se declan9eaz sub ac=iunea unor stimuli de natur
biochimic (auxine, gibereline, 8inine, vitamine; ce necesit concentra=ii bine
determinate, >ntre limite destul de restrnse. .inteza acestor stimuli capabili s
modifice profund >ntregul metabolism al plantei este favorizat sau inhibat prin
interven=ia unor factori ecologici ca lumina, temperatura, compu9ii minerali etc. )a
numeroase plante, ac=iunea acestor factori are efecte determinante cunoscute sub
numele de vernalizare (ac=iunea stimulativ a temperaturilor ?oase; 9i
fotoperiodism sau fotoinduc=ie (ac=iunea stimulativ a unei anumite durate de
1+" 1+!
iluminare diurn;. 1ernalizarea reprezint o adaptare specific cerealelor de toamn
(gru, secar, orz; din regiunile cu climat temperat, la care absen=a temperaturilor
reduse de 4

UC pentru o perioad de cca. E4 zile anuleaz induc=ia floral.
Botoperiodismul, respectiv cerin=ele fa= de durata zilnic de iluminare,
obligatorie pentru declan9area procesului de formare a florilor este o caracteristic
mai nuan=at putnduAse deosebi patru grupe (,ilthorpe 9i ,orb/ 1', din 0. Tiv/,
1;C
- specii strict de zi scurt (mai mic de 13 ore; batate, soia#
- specii strict de zi lung (cel pu=in de 2 ore; cereale 9i alte culturi
pentru boabe#
- specii neutre fa= de lungimea zilei#
- specii la care diversele soiuri sunt stimulate sau inhibate de durata
de iluminare, acestea reprezint cel mai mare grup de specii.
,ersul acumulrii biomasei >n raport cu condi=iile climatice de la noi 9i cu
necesitatea maximizrii procesului de fixare a energiei solare incidente pe unitatea
de suprafa= pledeaz pentru extinderea soiurilor precoce la speciile de toamn, >n
msur s elibereze ct mai repede terenul pentru culturile succesive 9i pentru
extinderea soiurilor tardive la speciile de primvar (porumb, soia, cartof etc.;
capabile s fixeze energia solar pe >ntregul sezon favorabil vegeta=iei. $forturile
pentru crearea bazei tehnice necesare >ntre=inerii culturilor succesive (>n primul
rnd iriga=iile; 9i a recoltrii rapide a plantelor cu maturitate tardiv, >n toamn, se
?ustific printrAun c9tig energetic important pe seama radia=iei solare. @n acela9i
context se >nscrie 9i necesitatea scurtrii perioadei de cre9tere lent de la >nceputul
ontogenezei sau desf9urrii >n rsaduri, ceea ce corespunde nu numai cu o
prelungire a perioadei de fotosintez maxim ci 9i cu plasarea acestei perioade >n
sezonul climatic optim.
4.6.+. Randamentul acti$it&%ii de con$e!sie a ene!iei sola!e 7n
a!oecosistem
-andamentul maxim teoretic al reac=iilor fotosintetice calculat plecnd de la
constatarea c >n general sunt necesare 2A14 cuante de energie luminoas pentru a
fixa o molecul de dioxid de carbon, este >n ?ur de E+ L, comparabil cu al altor
procese energetice.
@n natur, randamentul de conversie a energiei solare >n energia chimic a
biomasei vegetale >nregistreaz >ns valori mult mai reduse deoarece condi=iile
optime necesare acestui proces sunt departe de a fi atinse. @n primul rnd, energia
solar incident corespunde unui flux energetic slab, din care doar o frac=iune este
utilizabil >n fotosintez, 9i acest flux se distribuie discontinuu dup un ritm
circadian stabil. Totodat, elementele ce intr >n reac=iile de sinteza organic sunt
dispersate >n mediu >n concentra=ii mult mai reduse dect se regsesc >n plante, ceea
ce limiteaz viteza acestor reac=ii 9i necesit consum energetic pentru travaliul de
aprovizionare (C&3 se afl >n atmosfer >n concentra=ii de 4,4E" L >n timp ce >n
substan=a uscat din plante carbonul a?unge la 34 L;.
-andamentul fotosintetic realizat de ctre o plant >n condi=ii naturale optime
sau randamentul fotosintetic maxim, constituie o >nsu9ire genetic caracteristic
fiecrei specii sau, deseori, chiar fiecrei popula=ii, dependent de tipul de
fotosintez. 1aloarea sa se calculeaz prin raportarea energiei fixate ca produc=ie
net, la energia fotosintetic activ sau la energia total incident la suprafa=a plantei
>ntrAo perioad de timp. 7ceast valoare poate fi utilizat cu oarecare aproxima=ie
drept constant de natur biologic >n calculul randamentului de conversie
energetic la nivelul unui agroecosistem (componenta biologic a randamentului
ecosistemului la C. Coste, 123;.
Cercetrile >ntreprinse la diverse specii cultivate (C. 1arlet A 5rancher, 123;
>nregistreaz valori apropiate ale randamentului asimila=iei nete de energie solar
fotosintetic activ, incident la suprafa=a frunzelorC !,' L la gru, +,' A ",' L la
porumb (>n func=ie de hibrid;, ",3 A !,+ L la sfecla de zahr, +, L la lucern.
7naliza speciilor din perspectiva tipurilor de fotosintez (CE, C+, C7,; arat
c speciile C+ (porumb, sorg, trestie de zahr; au o eficien= fotosintetic 9i eficien=a
de utilizare a apei mai ridicat dect speciile CE (cereale, cartof, orez;. 6istribu=ia
geografic a speciilor apar=innd celor dou tipuri fotosintetice se >ntreptrunde >n
climatul temperat continental 9i climatul tropical musonic existnd perioade cu
condi=ii similare ceea ce face s se ob=in recolte comparabile pentru ambele tipuri.
.peciile suculente de tip C7, (ananas, sisal; cresc >n condi=ii de ariditate 9i
temperaturi foarte ridicate 9i >nregistreaz randamentul fotosintetic mediu 9i
consum hidric foarte redus.
%roductivitatea unei specii sau soi transferate dintrAo regiune >n alta poate fi
influen=at de valen=a lor ecologic fa= de temperatur 9i fotoperiodism,
cunoa9terea reac=iei lor nuan=ate constituie o prghie de cre9tere a recoltei agricole.
.peciile spontane prezint randamente de conversie zilnic a radia=iei
fotosintetic active incidente cu varia=ie foarte larg, >ntre 1,! 9i !,2 L cu valorile
cele mai frecvente >ntre 3," 9i ",4 L. Compara=ia dintre cele dou tipuri de specii
arat c >n general cele spontane au randament de conversie mai redus dect cele
cultivate 9i c selec=ia genetic desf9urat empiric de ctre om, deAa lungul
practicii agricole, a avut ca rezultat 9i >mbunt=irea acestui randament. 6ac se are
>n vedere c >n cadrul acelea9i specii randamentul >nregistrat la diver9i hibrizi sau
soiuri difer, >nseamn c exist o rezerv de genotipuri susceptibile s conduc la
ameliorarea acestui randament.
)a nivelul agroecosistemului sau a unei popula=ii vegetale, randamentul de
conversie >n raport cu radia=ia global incident se determin =innd cont cC
- energia fotosintetic activ este de +"A"4 L din totalul radia=iei globale#
- energia absorbit efectiv de ctre covorul vegetal 9i antrenat >n procesul
de fotosintez variaz cu propriet=ile optice al acestuia, 9i arhitectura foliar,
fiind la plantele de cultur >n perioada de dezvoltare maxim >ntre "4 9i 24 L#
1+" 1+!
- fixarea energiei absorbite de ctre frunz 9i depozitarea ei ca energie a
biomasei nete se realizeaz >n propor=ie de +

A

' L la plantele de cultur.
Cercetrile >ntreprinse asupra unor culturi agricole din regiuni geografice
diferite indic randamente de conversie a energiei totale incidente pe perioada lor
de dezvoltare cu valori cuprinse >ntre 4,2! L 9i 3 L la culturile de toamnC 4,E

A
1,+E L, la gru# 4,2!

A

4,

L la orez# 1,1"

A

1,24 L la sfecla de zahr# 1,1" A 1,24 L
la porumb (*. (Va8i, 1'+, C. 1arletA5rancher, 123;# 4," A 3,12 L, la lucern#
1,3 A 1,E! L la trestia de zahr# C. 1arlet 5rancher, 123; 4, A 1," L la pa?i9ti
cultivate, din zona temperat (%. 0. Coopor, 1'4;.
-andamentul maxim de conversie >nregistrat pe parcursul unei zile de var
atinge la cereale, >n condi=ii optime, cca. + L.
-andamentul fotosintetic 9i respectiv productivitatea net >nregistrat >n
agroecosisteme are valori apropiate fa= de cele din ecosistemele naturale forestiere
9i valori ceva mai ridicate comparativ cu ecosistemele naturale de pa?i9ti. 7ceast
cre9tere a randamentului de conversie este determinat fr >ndoial de interven=ia
omului >n dierc=ia aprovizionrii cu elemente nutritive a plantelor 9i amena?rii
covorului vegetal (format de plante de cultur; pentru intercep=ie maxim a energiei
solare 9i >n oarecare msur 9i de ameliorarea randamentului de conversie a
energiei solare la soiurile cultivate
4.6.4. Ene!ia in$estit& de om 7n a!oecosisteme
@nfiin=area 9i >ntre=inerea agroecosistemelor a necesitat chiar de la
>nceputurile practicii agricole, investirea de ctre om a unei cantit=i de energie
destinat men=inerii acestora >n stadii ?uvenile de succesiune, care s asigure
productivitatea primar maxim necesar >n alimenta=ia proprie. 7ceast energie, la
>nceput exclusiv de natur uman a crescut progresiv prin adugarea energiei
animale 9i >n agricultura modern, a energiei combustibililor fosili destinat nu
numai producerii ci 9i prelucrrii 9i desfacerii alimentelor. $nergia suplimentar
investit de om este cunoscut ca energie comercial sau energie cultural
(W. Cox, .. 7t8ins, 1';
%entru compararea celor trei forme de energie investite de om >n
agroecosisteme (uman, animal a combustibililor fosili; sAa >ncercat echivalarea
lor pe baza observa=iilor empirice 9i a con=inutului lor >n unit=i energetice. @n acest
sens se apreciaz (6. %imentel, ,arcia %imental, 1''; c lucrul mecanic efectuat
de 14 oameni >ntrAo or este echivalent cu 1 C%h. Cu alte cuvinte un cal poate
>nlocui munca fizic a 14 muncitori >n aceea9i unitate de timp. %e de alt parte,
1 C%h corespunde unui consum energetic de !+1,"! 8cal (D 3!2","' 80;.
Combustibilii fosili concentreaz cantit=i mari de energie convertibil rapid
>n lucru mecanic prin intermediul ma9inilor. 7stfel E,2 l petrol (1 galon; dezvolt o
energie de cca. E!.444 8cal, din care se utilizeaz efectiv cca. '344 8cal (la un
randament de conversie de cca. 34 L;. 7ceast energie este echivalent cu 1
1,3 C%h, ceea ce >nseamn c E,2 l petrol produce echivalentul lucrului prestat de
un cal >n decurs de 11 ore sau de 14 oameni >n acela9i timp. Calculul conduce la
ideea c 1 l petrol poate produce echivalentul lucrului efectuat de un cal >n
3,'AE ore (D 3,' A E,4 C%h; sau de un om >n 3'AE4 ore (D 3' A E4 ore om;. 7naliza
consumului energetic american 9i a timpului de lucru prestat >n medie de o persoan
>n sistemul agroalimentar american indic valori de echivalen= apropiateC 1 l petrol
E4 oreGom.
1aloarea energiei investite direct 9i indirect >n agroecosistem variaz cu
specia cultivat 9i tipul de agricultur ce se practic. )a cultura de porumb, >n dou
situa=ii extreme, energia investit difer net att ca valoare global ct 9i ca structura
(6. %imentel, ,arcia %imentel, 1'';. @n agroecosistemul primitiv (analizat >n
,exic; bazat pe lucrarea manual a pmntului de ctre om, investi=ia de energie
are valori reduse aproape exclusiv reprezentat prin lucrrile de amena?are a
biotopului (defri9are, agrotehnic; 9i semin=e. (n agroecosistemul de tip intensiv din
.<7, bazat pe o mecanizare 9i chimizare masiv, se investesc cantit=i apreciabile
de energie mai ales sub form de fertilizan=i, carburan=i 9i ma9ini (Tabel +.".;.
@n condi=ii asemntoare de iradiere solar, recolta difer net >n cele dou
tipuri de agroecosistem fiind de 3,2 ori mai mare >n cel de al doilea. .porul de
produc=ie poate fi pus aproape exclusiv pe seama diferen=ei de energie investit de
om >n cele dou tipuri de agroecosisteme, produs agricol >n plus >n agroecosistemul
intensiv.
Bcnd raportul dintre energia regsit >n produsul agricol principal (output;
9i energia investit >n ecosistem (input; se determin costul energetic al fiecrei
calorii din acest produs sau randamentul de revenire a energiei consumate >n
activitatea agricol sau randamentul de conversie a energeii investite (comerciale;
de om >n energie cuprins >n produsul agricol principal.
Comparnd cele dou situa=ii extreme la cultura de porumb se constat c
acest coeficient este cu att mai redus cu ct gradul de intensivizare a agriculturii
este mai ridicat. @n agroecosistemul primitiv A cultura de porumb din ,exic pentru
fiecare calorie introdus de om se recolteaz cca.. "E cal produs agricol, >n timp ce
>n agroecosistemul intensiv din .<7, 1 calorie investit corespunde la E,4! cal
recolt, la nivelul agriculturii din 1+" 9i la 3,1! cal recolt, la nivelul dezvoltrii
agriculturii din 1'".
7naliza consumului energetic >n agroecosistemele citate arat c la cultura
intensiv ponderea cea mai mare o reprezint consumul de energie pentru
producerea de >ngr9minte azotate 9i ma9ini agricole 9i consumul de carburan=i
pentru lucrrile agrotehnice.
Tabelul +.".
Structura i randamentul de utilizare a energiei investite de om 4n cultura
porumbului 4n funcie de sistemul de agricultur (9. #imentel! ". #imentel! 1277)
Cultu!a manual&
Cultu!a intensi$&9 mecani(at&
#i c2imi(at&
,exic
1'"
(ntrare :cal .<7 1'" (ntrare :cal
1+" 1+!
,unc
uman
11++ hGom 'EEE44 ,unc uman 1' hGom 142'
.ecure 9i
trncop
4,2 8g 1!13 ,a9ini A 1+343"4
.emin=e 14,+ 8g E!13 .emin=e 31 8g 1+!1!4
Carburan=i 314 l 3144444
(ngr. azot 132 8g 3+3444
(ngr. fosfor '3 8g 322444
(ngr. potasiu 24 8g 334444
7mendamente E" 8g !!"44
(riga=ii '24444 8g '24444
%esticide 1 8g 141444
$rbicide 3 8g 121444
<scare produs E'"444 8g E'"444
$lectricitate E24444 8g E24444
Transport 124444 8g 124444
Total intrri .................. 13"'1+
-ecolta anual
Aie9iri 1++ 8g..............!'!"134
-andament ............................."E,'2
Total intrri ................... 2!!!14
-ecolta anual
Aie9iri "E+ 8g ..............12''1134
-andament .................................3,1!
Cercetrile privind energetica agroecosistemelor, edificate de specii diferite
arat aceea9i tendin= de scdere a randamentului de conversie a energiei investite
(>ndeosebi de energie fosil comercial; pe msura intesivizrii agriculturii, cu toate
c ponderea consumurilor energetice variaz cu planta de cultur. .e constat c >n
agroecosistemele intensive fiecare calorie investit de om corespunde >n general cu
1 A E calorii incluse >n produsul agricol sau altfel spus 1 calorie produs agricol
principal se realizeaz prin consumul a 4,E4 A 1 cal energie de origine fosil sau
biologic.
%rodusele agricole vegetale sunt transformate >n cea mai mare parte >n
alimente finite prin prelucrarea casnic sau industrial ori sunt transformate >n
produse alimentare de origine animal prin intermediul animalelor domestice. @n
ambele cazuri, transformrile ulterioare ale produsului agricol ini=ial sunt >nso=ite
de consumuri semnificative de energie care au ca efect scderea randamentului de
utilizare a energiei (comerciale; consumate, >n raport cu produsul alimentar finit. @n
=rile industrializate consumul energetic pentru prelucrare atinge valori apreciabile
9i acestuia i se mai adaug 9i un consum energetic ridicat datorat conservrii 9i
distribuirii alimentelor spre marile aglomera=ii urbane. @n acest sens 5. )each,
(1'"; aprecia c >n 7nglia, investind 1 cal se poate ob=ine 3,3 cal con=inute >n gru
sau 1,+ cal con=inute >n pine, iar %. ,agazin 9i colab., (124; aprecia c >n
-omnia investind 1 cal se ob=ine E,11 cal sfecl de zahr care apoi devin dup
prelucrare 1,4' cal zahr. Consumul energetic pentru transportul 9i comercializarea
alimentelor poate >ncrca sim=itor costul fiecrei calorii alimentare. 7stfel 6.
%imentel 9i ,arcia %imentel (1''; calculeaz c 1 calorie aliment finit provenit
din prelucrarea porumbului 9i a?uns pe masa consumatorului american se ob=ine
prin cheltuirea a 11 calorii energie conven=ional (fosil;.
.tabilirea ponderii energiei cheltuite pentru producerea 9i respectiv
prelucrarea produsului agricol pn la alimentul finit sugereaz solu=iile de
>mbunt=ire a randamentelor energetice ale fiecrei verigi 9i ofer criterii pentru
stabilirea pre=urilor 9i reparti=ie echitabil a beneficiilor partenerilor implica=i >n
realizarea alimentului finit.
%roducerea de alimente de origine animal constituie, cel pu=in astzi 9i >ntrA
un viitor apropiat, o activitate obligatorie pentru asigurarea proteinei animale cu un
con=inut de aminoacizi indispensabili nutri=iei omului (vezi Capitolul !;.
$a se realizeaz cu un consum energetic superior prelucrrii alimentelor de
origine vegetal >nregistrnd randamente de conversie a energiei mult inferioare
unit=ii. %entru fiecare calorie protein animal se investe9te >n =ri industrializate
ca 7nglia 9i .<7 (5. )each, 1'"# 6. %imentel, ,arcia %imentel, 1''; >ntre 14 9i
'' cal energie fosil 9i >ntre 1 9i 122 cal fura?, >n func=ie de produsul alimentar
ob=inut. @n privin=a energiei fosile se cheltuie9te pentru o calorie inclus >n lapte,
E", cal# >n ou, 1E A 1! cal# >n carne de pui broiler, 11 A 33 cal# >n carne de porc,
E+,! cal# >n carne bovine (cresctorie;, '',' cal# >n carne bovine (p9unat;, 14,1# >n
carne oaie (p9unat;, 1!,3 cal.
-eferitor la conversia energiei con=inute >n fura?e se constat c cele mai
ridicate randamente se >nregistreaz >n produc=ia de ou, pui broiler 9i lapte 9i cele
mai sczute >n produc=ia de carne a animalelor crescute liber# 1 calorie protein
animal se ob=ine cu un consum energetic de fura?e pentruC lapte, E4 cal# ou, 34
cal# pui broiler, 1 cal# porc, !" cal# bovine (cresctorie;, 133 cal# bovine (p9unat;,
122 cal. .itua=ia poate fi pus >n legtur cu concentra=ia mai mare de energie >n
fura?ele utilizate >n ob=inerea primelor categorii de produse animale 9i cu cheltuiala
mai redus de energie pentru procurarea hranei de ctre animalele productoare. @n
cadrul acelea9i specii (la bovine; se observ c ridicarea randamentului de
conversie a fura?elor se coreleaz cu o scdere semnificativ a randamentului de
conversie a energiei fosile totale investite, astfel c, >n ansamblu, intensivizarea
corespunde 9i aici tendin=ei de scdere a randamentului de conversie energetic.
%roblema care se pune >n fa=a cercetrii agricole const >n a implementa acele
tehnologii 9i modele de produc=ie care s determine men=inerea randamentelor de
conversie energetic >n condi=iile mririi produc=iilor la unitatea de suprafa=
agricol.
1+" 1+!
7naliza consumurilor energetice 9i a randamentului de conversie a energiei
investite, >n sistemul agroalimentar din -omnia (6.6umitru, 1'; arat aceea9i
tendin= general de cre9tere a energiei cheltuite att pe unitate de suprafa= agricol
ct 9i pe unitate de produs alimentar, concomitent cu scderea randamentelor de
conversie a energiei comerciale >n energieAaliment (Tabel +.!;.
Tabel +.!.
:voluia consumului de energie comercial pentru obinerea unei uniti
energetice de produs agricol i aliment finit 4n )om,nia (9. 9umitru! 1272! completat)
Anul 1:05 1:65 1:;5 1:;0 1:<5 1::5
Consum energie
comercial pentru o
unitate produs agricol
1,3E 1,! 3,' E,E3 +,'2 ",+'
Consum energie
comercial pentru un
aliment la consumator
3,E4 E,4E +,E" ",E' 2,4E ,!2
$nergia cheltuit (energie uman, animal, fosil; se repartizeaz aproape
egal >ntre subsistemul produc=iei agricole 9i subsistemul de prelucrare 9i distribuire
a alimentelor, ceea ce >nseamn c se cheltuie9te astzi aproape tot atta energie
pentru a prelucra 9i distribui un produs agricol ct 9i pentru aAl produce.
-educerea consumurilor energetice pe unitate aliment la consumator,
presupune detalierea bilan=urilor energetice, a fiecrei verigi de producere 9i
distribuire, urmat de adoptarea unor modele potrivite condi=iilor concrete 9i
implementarea de tehnologii care s asigure realizarea acestor modele. 7tt
modelele ct 9i tehnologiile >9i pot gsi suportul >n tradi=iile locale, prsind linia
modelelor >ndeob9te cunoscute din =rile industrializate, >nscriinduAse >n tendin=a
general definit prin termenul de ecodezvoltare.
4.6.0. C&i de m&!i!e a !andamentului de con$e!sie a ene!iei
in$estite de om 7n a!oecosisteme
(nvestiga=iile asupra energeticii sistemelor actuale de producere a alimentelor
subliniaz c generalizarea modelelor actuale din =rile industrializate >n toate =rile
lumii este imposibil >n primul rnd din lipsa de energie# dac se are >n vedere c >n
sistemul agroalimentar american se consum anual cca.. 1+44 echivalent
petrolGlocuitor apare clar c acest consum nu va putea fi generalizat >n =ri >n curs
de dezvoltare lipsite de surse apreciabile de energie fosil. @n acela9i context,
estimrile privind caracterul finit al resurselor energetice fosile proiecteaz >n viitor
o agricultur cu consum energetic conven=ional, obligatoriu mai redus pentru toate
=rile 9i adoptarea unor modele de agricultur alternativ.
6etalierea consumurilor energetice indic posibilit=i de ameliorare a
randamentelor proceselor care concur la producerea 9i distribuirea alimentelor prin
economisirea energiei investite 9i substituirea energiei fosile prin forme
neconven=ionale 9i prin reducerea pierderilor de produse agricole dup recoltare.
A. :conomisire de energie
1. &ptimizarea lucrrilor agrotehnice 9i a randamentelor de func=ionare a
ma9inilor agricole prinC simplificarea unor practici de cultur, alegerea sistemului
de ma9ini adecvate, regla?ul ma9inilor la parametri economici 9i >n perspectiv,
fabricarea unor ma9ini cu performan=e ridicate, caracterizate prin consumuri reduse
9i o complexitate mai mare de lucrri. @n acest domeniu de mecanizare a lucrrilor
agrotehnice se apreciaz c sAar putea economisi >n Bran=a prin msurile men=ionate
cca.. 1" L din consumul curent. $conomisirea energiei consumate pentru
agrotehnic presupune, pe lng msurile enumerate 9i efectuarea lucrrilor >n
perioadele optime (umiditate din sol, recoltare la con=inut de ap redus etc.;.
&rientarea actual >n cultivarea plantelor de cmp cunoscut sub denumirea de
minim tillage sau no; tillage >9i propune s fundamenteze sisteme agrotehnice cu
lucrri agrotehnice minime 9i >n consecin= cu consum minim de energie.
". Bertilizarea terenurilor agricole cu >ngr9minte minerale determin
consumuri apreciabile de energie pentru fabricarea acestora este 9tiutC
12 A 34.444 8calG8g la >ngr9mintele cu azot cum este azotatul de amoniu
(E"" g s.a.;, E444 A E+444 8calG8g la >ngr9mintele cu fosfor cum este
superfosfatul (124 g s.a; 9i 3444 8calG8g la >ngr9mintele cu potasiu cum este sarea
potasic (+44 g s.a; (5h. )isandru, ,aria .rbu, 124;. Cele mai costisitoare din
punct de vedere energetic sunt >ngr9mintele azotate necesare totodat >n
cantit=ile cele mai mari. 7vnd >n vedere faptul c la noi materia prim pentru
fabricarea >ngr9mintelor cu fosfor se import, >nseamn c 9i acestea necesit
cheltuieli energetice destul de mari, superioare celor men=ionate pentru procesul
direct de fabrica=ie.
6in >ngr9mintele introduse >n agroecosistem, doar o mic parte sunt
absorbite de ctre plante, o alta destul de mare se pierde prin levigare sau prin
descompunere >n frac=iuni neabsorbabile. Cre9terea propor=iei absorbite, >nseamn
cre9terea randamentului de utilizare a energiei investite >n agroecosistem. 7ceasta
se poate realiza prin eliberarea treptat a elementului activ >n func=ie de nevoile
e9alonate ale plantei. .olu=iile tehnice adoptate >n acest sens prevd granularea
diferit a >ngr9mintelor, acoperirea par=ial cu pelicule greu solubile, mrirea
stabilit=ii >n compu9i mai complec9i. $conomisirea de energie 9i cre9terea
randamentului de utilizare a celei incluse >n fertilizan=i minerali presupune
aplicarea lor >n combina=ii optime pentru fiecare specie cultivat. -educerea
cheltuielilor energetice pentru producerea 9i administrarea >ngr9mintelor chimice
reprezint o alt modalitate de economisire. @n acest sens, studiile de aplicare
direct a fosfatitelor >n agroecosisteme ar putea indica importante ci de
economisire a energiei >n procesele de fabrica=ie a fosfa=ilor.
1+" 1+!
6eterminrile privind con=inutul de elemente nutritive din gunoiul de gra?d 9i
alte resturi organice arat c aplicarea unei tone de gunoi de gra?d echivaleaz cu o
investi=ie energetic de E"4.444 8cal provenit din resurse proprii agriculturii. @n
calculul echivalrii energetice a gunoiului de gra?d trebuie =inut cont 9i de
con=inutul su >n microelemente, de efectul su favorabil asupra structurii solului 9i
rezisten=ei la eroziune 9i asupra activit=ii microbiologice din sol. $fectele
favorabile de durat oblig la raportarea cheltuielilor energetice pentru administrare
pe mai mul=i ani. <tilizarea mai larg a gunoiului de gra?d 9i >n egal msur a
de?ec=iilor de la complexele de cre9tere a animalelor pentru fertilizare >nseamn
economisirea de energie fosil 9i mai ales >nlocuirea combustibililor conven=ionalo
consuma=i >n sinteza >ngr9mintelor organice prin reciclarea biomasei.
Culturile de leguminoase fixeaz cantit=i destul de mari de compu9i azota=i,
aprecia=i la !" 8gGha soia, 1"4 A 344 8gGha la lucern (0. %ochon, 1!4; ceea ce
>nseamn pentru fiecare hectar o intrare energetic cuprins >ntre 1,E A + milioane
8calGhaGan. $xtinderea culturilor de leguminoase >nseamn deci economisirea de
energie care ar trebui investit pentru producerea >ngr9mintelor cu azot# aceast
extindere corelat cu asolamente corespunztoare este posibil prin echilibrarea mai
bun a sectorului vegetal cu cel zootehnic din unit=i, 9i o diversificare mai mare a
sectorului zootehnic din fiecare unitate.
+. %e suprafe=e >ntinse, ob=inerea unor recolte agricole ridicate este
condi=ionat de irigare, ceea ce presupune consum suplimentar de energie pentru
fiecare unitate de produs agricol ob=inut. 7legerea momentelor 9i a normelor
optime de udare duce la economisirea acestei energii. @n func=ie de cererile de
produs agricol 9i de posibilit=ile de aprovizionare cu ap, alegerea culturilor 9i
dup consumul hidric ar putea duce la utilizarea mai eficient a apei >n =inuturile
secetoase 9i economisirea energiei pentru irigat. Consumul hidric >nregistreaz
valori reduse pentru plantele originare din zonele aride, comparativ cu cele din
zonele cu climat umedC mei, E11# sorg, E33# porumb, E!2# gru, "12# cartof, !E!#
lucern, 2E1. 7cest consum, exprimat prin numrul de litri de ap de care are
nevoie planta pentru sinteza a 1 8g s.u. sugereaz posibilit=i de alegere ra=ional a
plantelor >n func=ie de disponibilit=ile de ap 9i energie destinat iriga=iei.
4. 7ctivit=ile de deshidratare >n vederea pstrrii >ndelungate a semin=elor,
fura?elor, laptelui 9i altor produse agricole consum cantit=i mari de energie.
$nergia destinat uscrii produselor agricole vegetale poate fi redus prin recoltarea
lor la un procent mai sczut al con=inutului de ap, prin substituirea combustibililor
conven=ionali cu resurse energetice locale, 9i >mbunt=irea randamentelor
energetice ale utila?elor (izolare termic, recuperarea 9i reciclarea cldurii latente de
condensare a apei evaporate, concentrarea energiei solare etc.;.
0. @nclzirea serelor absoarbe anual cantit=i apreciabile de energie provenit
>n general prin arderea de petrol 9i gaz metan. ,surile de austeritate energetic
reclam renun=area la producerea de legume prin consumul acestor combustibili 9i
>nclzirea serelor pe baza energiei recuperate din unele sectoare industriale
(energetic, chimic, siderurgic; sau a energiei neconven=ionale (ape termale, energie
solar, biomas;. Chiar >n cazul acestor surse energetice este posibil economisirea
de energie prin izolare mai bun cu geamuri duble, stocarea >n timpul zilei a
cldurii 9i utilizarea acesteia noaptea etc.
6. @nclzirea adposturilor 9i apei de uz sanitar necesit cantit=i diferite de
energie >n func=ie de sistemul de cre9tere a animalelor. 7ceste cantit=i pot fi reduse
prin >mbunt=irea izolrii, a utilizrii luminii solare 9i aerisirii naturale a
recuperrii cldurii unor produse sau a celei provenite de la agregatele de
refrigerare, prin substituirea combustibililor conven=ionali.
=. Substituirea combustibililor fosili
.ubstituirea combustibililor fosili prin biomasa produs de ctre sectorul
agricol 9i forestier poate adopta forma direct de utilizare a acesteia prin ardere la
nivelul exploatrilor agricole sau a >ntreprinderilor paragricole 9i industriale, ori
forma indirect de utilizare dup transformarea biomasei >n combustibili similari
celor conven=ionali (gaz, etanol, metanol; compatibili cu orice consumator de energie.
)emnul constituie resursa cea mai important de biomas care ar putea
>nlocui par=ial consumul de combustibili fosili (prin ardere direct sau dup
gazeificare; >n procesele de deshidratare a semin=elor 9i fura?elor, >nclzirea
locuin=elor, adposturilor pentru animale 9i serelor, trac=iune. %lantarea unor specii
forestiere repede cresctoare pe por=iunile improprii culturilor, chiar >n interiorul
culturilor agricole ar putea contribui pe de o parte la combaterea eroziunii iar pe de
alta la ameliorarea balan=ei energetice a exploata=ilor agricole >n spiritul
considerrii de ansamblu a problemelor economice 9i ecologice.
%rodusele agricole secundare (paie, tulpini de porumb, floarea soarelui, in,
coarde de vi= de vie; sunt resurse de biomas a cror importan= variaz de la o
regiune la alta dar care pot totaliza un poten=ial considerabil utilizabil ca fura?
grosier sau ca material combustibil.
.e mai pot aduga acestor produse o gam larg de de9euri organice cu
con=inut mare de ap provenite de la industria alimentar (fabrici de zahr 9i de
conserve, abatoare, distilerii; sau de la complexele de cre9tere a animalelor ce pot fi
fermentate >n instala=ii speciale, producnd gaze combustibile sau alcooli.
Cercetrile efectuate >n Bran=a (%. Chartier, 124; indicau pentru aceast =ar
posibilit=i de ob=inere pe seama produselor agricole secundare 9i de9eurilor
agroalimentare a unei cantit=i anuale de energie echivalent cu cca. 14.444 t
petrol.
Culturile energetice demonstreaz posibilit=ile agriculturii moderne de a
redeveni energetic autonom >n mod asemntor (dar pe alte coordonate; cu
agricultura tradi=ional. $xtinderea culturilor productoare de biomas ce urmeaz
a fi convertit >n energie nealimentar va depinde pe de o parte de cererea de
alimente, iar pe de alt parte de pre=ul 9i posibilit=ile de procurare a combustibililor
1+" 1+!
conven=ionali. @n grade diferite, unele =ri (Frazilia, .uedia, .<7, Bran=a; >9i
acoper de?a o parte din necesarul energetic din diverse domenii pe seama
transformrii biomasei >n etanol, metanol, gaz metan 9i >n perspectiv chiar >n
hidrocarburi.
C. )educerea consumurilor energetice pentru pstrarea i prelucrarea
produselor agricole
$xperien=a unor =ri privind >mbinarea tehnologiilor moderne cu practicile
locale de pstrare 9i prelucrare a alimentelor relev posibilit=i, pu=in explorate, de
reducere a consumurilor energetice >n acest domeniu.
Crearea unui sistem complex de pstrare a alimentelor prin utilizarea
unit=ilor de depozitare centralizate cu mare capacitate (cereale, plante tehnice;
concomitent cu utilizarea mai larg a posibilit=ilor de pstrare 9i aprovizionare
descentralizat >n gospodriile consumatorului (legume, fructe; ar putea scdea
consumul energetic necesar producerii temperaturilor reduse 9i pierderile cauzate
de degradarea alimentelor.
&ptimizarea structurii pe specii a 9eptelului de animale domestice astfel >nct
s asigure conversia energetic a tuturor resurselor locale de fura?e 9i a de9eurilor
agricole >n condi=iile unui randament energetic ridicat ar duce la o gospodrire mai
eficient a resurselor energetice incluse >n biomasa vegetal.
@n industria alimentar exist posibilit=i de reducere a consumurilor
energetice prin scurtarea proceselor de prelucrare 9i introducerea pe pia= a unor
alimente ct mai apropiate de starea lor natural, >n sensul dorin=ei exprimate tot
mai evident de consumatorii citadini.
1+" 1+!