Sangele fiind partea circulanta cea mai importanta a mediului intern al

organismului, constituie produsul biologic care prin componentele lui este

analizat pentru a obtine informatii asupra starii organismului.
Sangele se recolteaza pentru examinari biochimice, hematologice, serologice,
microbiologice sau parazitologice.
Recoltarea se face prin intepare (la adult pulpa degetului sau lobul
urechii; la copii fata plantara a halucelui sau calcaiului). Procedeul de recoltare
este stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se efectueze. Pentru
majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnaul sa fie !a jeune" adica
pe nemancate (nu a ingerat nici un aliment lichid sau solid timp de #$ ore). %n
practica se recomanda bolnaului sa nu mai manance nimic de la cina pana
cand se face recoltarea.
A. Recoltarea sangelui capilar prin intepare pentru
examene hematologice:
&xamenele hematologice sunt' hemoleucograma (()*), dozarea hemoglobinei,
determinarea timpului de sangerare si coagulare (+S si +,) si examen
parazitologic.
Materiale necesare' o taa medicala curata pe care om aseza o sticla cu alcool
sanitar de -. grade, o cutie cu ace sterile, o cutie cu tampoane de ata, pipete
Potain pentru numararea elementelor figurate, lame de sticla degresate si lamele
degresate (pentru frotiuri).
&/0P& +& &1&,2/%&
#. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare'
3 se aleg si se transporta materialele pregatite in apropierea bolnaului;
$. pregatirea fizica si psihica a bolnaului'
3 se explica bolnaului necesitatea si esenta efectuarii tehnicii;
3 bolnaul a sta in pozitie sezanda cu mana sprijinita;
4. efectuarea tehnicii'
3 se aseptizeaza pielea degetului inelar sau mediu cu un tampon imbibat in alcool
de -. de grade;
3 se eita congestionarea prin frecarea puternica si prelungita;
3 se asteapta eaporarea completa a alcoolului;
3 cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea pulpei degetului, in partea
laterala a extremitatii, perpendicular cu straturile cutanate;
3 cu un tampon uscat, se sterge prima picatura aparuta;
3 se lasa sa se formeze a doua picatura din care se recolteaza cu lama sau cu
pipeta Potain;
3 se sterge cu un tampon imbibat in alcool;
5. efectuarea unui frotiu de sange'
3 la extremitatea lamei curata si degresata se recolteaza o picatura de sange
(aand un diametru de 435 mm) intr3un unghi de 56 de grade cu lama;
3 se aseaza o lamela aand marginile bine slefuite;
3 dupa ce picatura de sange s3a intins prin capilaritate, lamela se impinge catre
partea libera a lamei, pastrand mereu aceiasi inclinatie si antrenand toata
picatura fara sa o fractioneze;
3 se agita usor lama pentru uscare;
6. transportul probelor la laborator'
3 dupa ce au fost etichetate, probele se transporta imediat la laborator;
PR&,%70R%
#. 2n frotiu bun este continuu fara goluri cu un strat regulat. ,and lama nu a fost
bine degresata, se formeaza goluri.
$. 8rotiul de sange se face numai din sange proaspat;
B. Recoltarea sangelui venos pentru examene
hematologice'
&xamenele hematologice sunt' iteza de sedimentare a hematiilor (9S() si
hematocritul.
Sangele enos se recolteaza prin punctie enoasa cu substante anticoagulante.
Sedimentarea reprezinta asezarea progresia a elementelor figurate spre
fundul eprubetei din sangele ne3coagulabil lasat in repaus. &ste un fenomen fizic.
9S( reprezinta rapiditatea cu care se produce asezarea hematiilor.
Se stie ca' factorii inflamatiei prooaca accelerarea caderii hematiilor.
Materiale necesare' seringa de $ ml sterila preazuta cu ace sterile, solutie
sterila de citrat de sodiu 4,: ;, stati si eprubete si celelalte materiale necesare
pentru punctia enoasa.
&/0P& +& &1&,2/%&
#. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare'
3 se pregatesc materialele necesare pe o taa medicala sterila care se transporta
in apropierea bolnaului;
$. pregatirea fizica si psihica a bolnaului'
3 se anunta bolnaul si i se explica necesitatea si esenta efectuarii tehnicii;
3 cu $5 h inainte, bolnaul este instruit sa nu manance si sa pastreze si un
repaus fizic;
4. efectuarea tehnicii'
3 spalare pe maini cu apa si sapun;
3 imbracarea manusilor sterile de unica folosinta;
3 se monteaza seringa si se aspira in seringa .,5 ml citrat de sodiu 4,:;
(anticoagulant);
3 se aseaza seringa pe o compresa sterila si aceasta asezata pe o taa medicala
sterila;
3 garoul se aplica strict pentru punctia enoasa;
3 daca ena este turgescenta, nu se mai aplica garoul;
3 dupa punctionarea enei, se aspira sange in seringa pentru a aea un olum de
$ml (adica #,< ml sange);
3 se retrage acul si se aplica un tampon steril imbibat in alcool;
3 se scurge amestecul sange citrat in eprubeta si se agita lent;
3 se aseaza eprubeta in stati si in continuare se procedeaza ca pentru punctia
enoasa;
5. ingrijirea bolnaului dupa tehnica'
3 se efectueaza toaleta regiunii (se sterge de sange daca s3a scurs pe antebrat)
3 se aseaza bolnaul in pozitie comoda;
6. pregatirea produsului pentru laborator'
3 se eticheteaza eprubeta;
3 se completeaza buletinul de recoltare;
3 se transporta imediat la laborator;
<. reorganizarea locului de munca'
3 seringa si acul se arunca in recipientele colectoare iar tamponul de ata in
taita renala;
0,,%+&=/&
#. accidentele punctiei enoase;
>?S&R90/%%
#. recoltarea sangelui pentru 9S( se face numai cu seringa de $ ml si cu citrat
de sodiu 4,: ;;
$. Seringa, acul si eprubeta trebuie sa fie
perfect uscate stiind ca apa produce hemoliza
4. pentru determinarea hematocritului se recolteaza #3$ ml de sange care se
amesteca cu $ picaturi de heparina (anticoagulant).
Interpretarea rezultatelor'
1. 9ariatii numerice ale elementelor figurate (globulele rosii, globulele albe si
trombocitele)'
3 globulele rosii (hematiile) 3 normale la adult' 5.6......
3 limite fiziologice'5........ 6.$......
/ot ce este peste 6.$...... numim poliglobulie. /ot ce este sub 5........
denumim anemie globulara.
3 globulele albe 3 normale la adult' @....
3 limite fiziologice' 5.... #.....
/ot ce este peste #..... denumim leucocitoza. /ot ce este sub 5....
denumim leucopenie.
3 trombocitele 3 normal la adult' 4......
3 limite fiziologice' $6..... 5......
/ot ce este peste 5...... denumim trombocitoza iar sub aloarea de $6.....
denumim trombocitopenie.
2. 8ormula leucocitara'
3 polinucleare' 3 neutrofile 6;
3 euzinofile $34;
3 bazofile ..63#;
3 limfocitele $63$:;
3 monocitele <3@;
3 plasmocitele se gasesc numai patologic;
3. 9S(3ul alori normale'
3 intre 436 mmAh
3 intre 63#. mmA$h
3 intre $.36. mmA$5h
3 la femei alorile sunt cu #34mm mai mari;
4. (ematocritul'
3 la barbati 56;
3 la femei 5.;
C. Recoltarea sangelui pentru examene biochimice:
se efectueaza prin punctie enoasa, dimineata, bolnaul fiind !a jeune".
Se recolteaza 2! ml "e sange #ara anticoagulant$ pentru
"eterminarea'
3 ureei;
3 acidului uric;
3 creatininei;
3 bilirubinei;
3 colesterolului;
3 lipidelor;
3 testelor de disproteinemie (#. ml de sange);
3 fosfatazei;
3 transaminazelor;
3 amilazei pentru electroforeza;
3 fosforului;
3 calciului;
3 sideremiei;
3 rezerei alcaline;
3 ionogramei (S=aB,l)
Se recolteaza 2ml sange cu 4 mg #luorura "e so"iu pentru
"eterminarea glicemiei si a #ibrinogenului.
Substantele anticoagulante folosite, sunt' citratul de sodiu, fluorura de
sodiu, oxalatul de potasiu, &.+./.0. (etilendiaminotetraacetat), heparina si
hirudina (pentru heparina si hirudina <3#. unitati la # ml de sange).
%. Recoltarea sangelui pentru examene serologice:
&xamenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul
bolnailor. 0ceste examinari se utilizeaza in diagnosticarea bolilor infectioase
(tifosul exantematic, febra tifoida, sifilisul, etc.).
Recoltarea sangelui se face prin punctie enoasa direct in eprubeta (fara
seringa) intr3o cantitate de 63#. ml de sange. +upa coagulare, se desprinde
cheagul de pe peretele eprubetei si dupa 4. min se decanteaza serul intr3o
eprubeta, direct sau prin aspirare cu o pipeta Pasteur sterila. Serul nehemolizat
are culoare galbuie iar cel hemolizat are culoarea roz.
&. Recoltarea sangelui pentru examen bacteriologic
'hemocultura (
(emocultura reprezinta introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru
examen bacteriologic. Prezenta bacteriilor in sange indica in prezent
obacteriemie.
%=+%,0/%%
(a) suspectarea unei septicemii cu stafilococ, cu meningococ, cu bacilul Boch,
cand bolnaul are febra ridicata cu oscilatii mari, frison si stare generala alterata;
(b) cand se suspecteaza o bacteriemie (febra tifoida, bruceloza, endocardita
maligna subacuta, etc.)
Materiale necesare' materialele necesare unei punctii enoase inclusi garoul
daca a fi necesar, o taa sterila, 435 pense sterile, casoleta cu tampoane si
comprese sterile, camp steril, cutie cu manusi sterile, materiale sterile (apa si
sapun) pentru curatirea pielii bolnaului, alcool iodat, tinctura de iod (pentru
aseptizarea pielii) lampa de spirt si chibrituri, o seringa de $.ml sterila in
eprubeta lirata asa de laborator, un balon de sticla cu bulion citrat sau geloza
semilichida;
&/0P& +& &1&,2/%&
#. pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare'
3 instrumentele si materialele sterile se pregatesc pe o taa si se transporta langa
bolna;
$. pregatirea fizica si psihica a bolnaului'
3 se anunta bolnaul si i se explica necesitatea tehnicii;
3 se spala regiunea pielii cotului;
3 se degreseaza cu eter si se aseptizeaza cu alcool;
4. efectuarea tehnicii'
3 este neoie de $ asistente;
3 prima asistenta imbraca manusile sterile;
3 a doua asistenta spala regiunea aseptic, o degreseaza cu alcool;
3 prima asistenta aseaza campul steril si tot ea, cu tamponul in pensa,
aseptizeaza regiunea aleasa prin badijonare cu alcool iodat;
3 a doua asistenta aplica garoul pe bratul bolnaului la #.3#$ cm de locul
punctiei; aprinde lampa de spirt, imbraca manusile sterile si sereste aseptic
eprubeta deschisa cu seringa in ea, lirata asa de laborator;
3 prima asistenta, ia seringa si efectueaza punctia enoasa;
3 seringa este in asa fel montata incat trebuie sa se umple singura cu #$ ml de
sange;
3 a doua asistenta desface garoul foarte usor inainte de retragerea acului din
ena;
3 desprinde acul de la seringa cu pensa si il introduce in solutie aseptica;
3 prima asistenta, retrage acul cu seringa, introducand acul in eprubeta sterila;
3 cea de a doua asistenta flambeaza dopul de la gura balonului si gura balonului
astfel balonul se prezinta inclinat pentru insamantare;
3 prima asistenta efectueaza insamantarea imediat;
(a) in balonul cu bulion citrat: tinut inclinat de a doua asistenta, se proiecteaza
#. ml de sange recoltat (insamantare aeroba);
(b) in eprubeta cu geloza semilichida, inclinata, se toarna restul de $ ml de sange
si se omogenizeaza prin miscari de inclinare si redresare (insamantare
anaeroba);
3 a doua asistenta, dupa insamantare, flambeaza din nou gura balonului, dopul
de cauciuc al acesteia cu care inchide balonul; la fel procedeaza si cu eprubeta
cu geloza;
3 seringa golita de sange, se introduce imediat in apa rece si apoi in solutie
antiseptica;
3 se dezinfecteaza locul punctiei cu alcool iodat sau cu alcool sanitar;
5. ingrijirea bolnaului dupa tehnica'
3 bolnaul se reinstaleaza in pozitie comoda in pat si se acopera;
6. expedierea materialului la laborator'
3 probele recoltate se trimit imediat la laborator unde se introduc la termostat la
4@ C,;
3 se completeaza buletinul de analize si se noteaza in 8.>. a bolnaului' data,
examenul si persoanele care l3a efectuat;
<. reorganizarea locului de munca;
3 materialele de unica folosinta se arunca in containerele special folosite pentru
colectare iar celelalte se spala si se dezinfecteaza;
PR&,%70R%
#. Pentru insamantarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloza semilichida se
incalzeste in baie marina timp de 4. min.
$. %n timpul insamantarii, balonul sau eprubeta cu mediul de cultura se pastreaza
inclinate.
4. 8lambarea se face fara a incalzi mediul de cultura.
5. Daterialele se sterilizeaza la #.: C, la etua Poupinel.
6. %nsamantarea se face imediat dupa recoltare pentru ca sangele sa nu se
coaguleze.
<. (emocultura se efectueaza la inceputul bolii si inainte de administrarea
antibioticelor.
@. %n cazuri de urgenta, antibioticele se pot administra imediat dupa recoltare
inainte de sosirea rezultatelor de la laborator.
:. (emocultura poate fi completata cu' coprocultura, urocultura sau recoltare prin
toraco3centeza.
8. Recoltarea urinei pentru examene biochimice:
8iind un lichid excretat de rinichi, examenul constantelor fizice si chimice ale
urinei, ne aduce informatii asupra starii functionale a rinichilor cat si a intregului
organism. +in urina recoltata se efectueaza'
3 examen fizic cand se determina olumul, aspectul, culoarea, mirosul,
densitatea si p(.
3 examen biochimic cand se cerceteaza prezenta in urina a albuminei,
glucozei, puroiului, urobilinogenului, a pigmentilor biliari, a amilazei, a acetonei,
ionograma, etc.
Recoltarea urinei se face fie in urinar fie in plosca sau bazinet.
%n scopul unui examen de urina se face educatia sistematica a bolnaului, a
personalului auxiliar, priind utilizarea bazinetului. 0cestia trebuie sa stie'
3 sa utilizeze numai bazinetul gol si curat;
3 sa urineze fara defecatie;
3 sa erse urina imediat in borcanul colector de urina si sa nu urineze in timpul
toaletei efectuata pe bazinet;
PR&,%70R%
0nalizele se efectueaza pe urina emisa in $5 h care se colecteaza corect, astfel'
3 la ora stabilita bolnaul urineaza;
3 urina de la celelalte mictiuni timp de $5 h este colectata in borcanul colector
curat si pastrat la rece;
3 a $ zi la sfarsitul celor $5 de ore, bolnaul urineaza si urina se aduna in borcan;
3 se trimit 6.. ml de urina omogenizata la laborator cu urmatoarele date' numele
si prenumele bolnaului, olumul de urina pe $5h, arsta, sexul, greutatea,
adresa, natura regimului alimentar, olumul de lichide ingerate, digestia si analiza
ceruta, sectia unde se trimit rezultatele, medicatia luata de bolna sau
particularitatile tratamentului.
). Recoltarea urinei pentru examene bacteriologice
'urocultura(: