Sunteți pe pagina 1din 14

CABINET SECRETAR DE STAT

CERCETARE
REVISTA
PRESEI
17 iulie2014



Ziare.com
http://www.ziare.com/mihnea-cosmin-costoiu/ministru-delegat/noi-audieri-in-dosarul-licentelor-
microsoft-un-ministru-din-guvernul-ponta-chemat-la-dna-1311445
Noi audieri in dosarul licentelor Microsoft:
Un ministru din Guvernul Ponta, chemat la
DNA

Ministrul delegat pentru Invatamant Superior, Cercetare Stiintifica si Dezvoltare Tehnologica, Mihnea
Costoiu, a fost chemat miercuri la DNA, pentru audieri in dosarul contractelor paguboase privind
achizitia de licente educationale.

Potrivit Realitatea Tv, acesta a fost chemat in calitate de martor.

In acest dosar, au fost chemati pana acum la DNA, in audieri, Ion Moraru, actualul sef al secretariatului
General al Guvernului (SGG), Eugen Bejinariu, fost sef al SGG, dar si membri ai conducerii Microsoft
Romania, Ioan Cordos, fostul secretar de stat din Ministerul Comunicatiilor.

Statul roman a incheiat mai multe contracte cu Microsoft pentru cumpararea unor licente pentru
calculatoarele din scoli, in urma cu 12 ani. DNA considera ca, in unele cazuri, s-au cumparat chiar mai
multe licente decat era nevoie in unitatile de invatamant din Romania, adica mai multe licente decat
calculatoare.

Conducerea Microsoft Romania, chemata la DNA (Video)

In perioada 2004-2009, Ministerul Educatiei a semnat contracte de inchiriere si extindere a licentelor
educationale destinate unitatilor de invatamant pentru care a platit o suma de aproximativ 9 milioane
de euro.

Conform comunicatului DNA, au fost inchiriate aproape 200.000 de licente pentru softuri si sisteme de
operare necesare calculatoarelor din scoli, achizitionate in perioada 2001-2008, "existand indicii privind
crearea unei obligatii de plata a unui pret cu aproximativ 5,4 milioane euro mai mare decat pretul
pentru inchirierea licentelor efectiv utilizabile (contractul in valoare de 105 milioane de dolari a fost
derulat in perioada 2004-2009) ".


http://www.ziare.com/stiri/justitie/o-firma-a-lui-mircea-dinescu-arendas-pe-terenurile-academiei-
dinescu-nu-vad-problema-1311509
O firma a lui Mircea Dinescu, arendas pe
terenurile Academiei. Dinescu: Nu vad
problema

O firma a lui Mircea Dinescu - al carei obiect principal de activitate este, conform datelor de la
Registrul Comertului, fabricarea de dispozitive, aparate si instrumente medicale si stomatologice - se
numara printre beneficiarele contractelor de arenda pe terenurile Academiei Romane.

In documente din dosarul in care este urmarit penal fostul presedinte al Fundatiei Patrimoniu a
Academiei Alexandru Bogdan, anchetatorii enumera 20 de contracte de arenda, prin care ar fi fost
favorizate tot atatea "entitati".

Unul dintre contractele mentionate este, potrivit anchetatorilor, cel incheiat la 10 decembrie 2002, intre
Academia Romana si SC MD Agricola SRL.

Aceasta firma ii are ca asociati pe poetul Mircea Dinescu si pe sotia acestuia, Maria Dinescu. Sediul
social este in satul Potelu, comuna Ianca, judetul Olt, iar activitatea principala - "fabricarea de
dispozitive, aparate si instrumente medicale si stomatologice", potrivit datelor inregistrate la Registrul
Comertului.

Referitor la contractul incheiat cu aceasta firma, anchetatorii sustin, conform unor documente, ca
Fundatia Patrimoniu, "fara a avea avizul Consiliului Director, a aprobat, prin Acordul nr. 396 din 25 iunie
2007, derularea lucrarilor privind reconversia plantatiilor viticole in suprafata de 50 hectare, prelungirea
termenului de arendare si transformarea Contractului de arenda in Protocol de colaborare tehnico-
stiintifica si economica".

Anchetatorii precizeaza, in aceleasi documente, ca "in contractul de arenda nu pot fi introduse alte
clauze comerciale si nu se poate transforma contractul de arenda in protocol sau conventie tehnico-
stiintifica si economica".

De asemenea, este mentionat faptul ca "arenda pentru perioada 2007-2008 nu a fost calculata de
Fundatia Patrimoniu pentru a fi comunicata arendasului, in vederea achitarii, si nici nu a fost achitata".

Totodata, arata anchetatorii, bugetul de venituri si cheltuieli al arendasului nu a fost aprobat de
Fundatia Patrimoniu, nefiind respectate prevederile Regulamentului din 10 martie 2006.

Fostul presedinte al Fundatiei Patrimoniu, Alexandru Bogdan, ar fi prejudiciat Academia Romana, prin
"actiuni ilicite", cu peste 10 milioane de euro, printre colaboratorii fundatiei ce ar fi fost favorizati de
acesta numarandu-se si SC Grupul Industrial Voiculescu si Grivco SA, sustin anchetatorii.

Dinescu: Am un teren de la Academia Romana; arenda este platita la zi, deci nu vad care e problema

Poetul Mircea Dinescu a declarat miercuri, ca a luat in arenda 50 de hectare de teren din patrimoniul
Academiei Romane si a precizat ca "nu vede unde este problema", avand in vedere ca "arenda este
platita la zi".

"E un teren de la Academia Romana pe care eu l-am luat in arenda si pe care am plantat vie. (...) Eu mi-
am platit arenda, sunt la zi, nu vad care ar fi problema", a declarat Dinescu.

Intrebat daca l-a cunoscut pe Alexandru Bogdan, Dinescu a precizat ca "atunci cand s-au semnat (actele -
n.red.), el era responsabil acolo". "Academia Romana are nu stiu cate hectare, zeci de mii de hectare si
eu am luat 50 de hectare in arenda de la Academia Romana si sunt cu arenda la zi platita. Nu vad care
este problema", a mai spus poetul.

"E ca si cum eu as cumpara de la alimentara niste branza, iar vanzatoarea este arestata si eu sunt
condamnat ca am cumparat branza", a completat el.

Totodata, Mircea Dinescu a precizat ca el este "unul dintre arendasii mici", din cele 50 de hectare
ramanand doar cu 35, unele pamanturi fiind revendicate.

De asemenea, Dinescu a spus ca arenda este "aceeasi pentru toata lumea". "Exista niste chestii in anii in
care nu e pe rod, sunt niste lucruri, dar la astea nu ma pricep. Dar nu este nicio problema. Se poate
verifica la Academie daca sunt cu arenda la zi. Arenda este aceeasi pentru toata lumea", a mai declarat
Dinescu.

Pe de alta parte, acesta a precizat ca Alexandru Bogdan avea un patrimoniu urias. "Asta saracu'
(Alexandru Bogdan - n.red.) avea un patrimoniu urias si probabil ca... am inteles ca e chestie cu
Voiculescu, ca are multe. (...) Eu cred ca am cele mai putine hectare. Am 35 de hectare luate in arenda,
dar sunt cu arenda la zi", a completat Mircea Dinescu.

Fost sef din Academia Romana, urmarit penal - frauda cu terenuri, prejudiciu urias

Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a anuntat, miercuri, ca Alexandru Bogdan, presedinte al Fundatiei
Patrimoniu la data comiterii faptelor, este urmarit penal pentru savarsirea infractiunii de folosire a
influentei ori autoritatii de catre o persoana care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-
un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, in scopul obtinerii
pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, in forma continuata.

Potrivit procurorilor, in perioada 2006-2010, Bogdan "si-a exercitat atributiile de presedinte al fundatiei
in scopul de a favoriza colaboratorii Fundatiei Patrimoniu, care si-au asigurat astfel foloase necuvenite,
constand, in esenta, in neplata unor obligatii contractuale".

Prin aceste actiuni, desfasurate cu ocazia administrarii patrimoniului silvic si funciar al Academiei
Romane, au fost prejudiciate atat patrimoniul privat, cat si bugetul acestei institutii, sustin anchetatorii.

"Astfel, au fost favorizate mai multe persoane juridice, prin aceea ca marea majoritate a contractelor au
fost incheiate fara sa fie respectate prevederile Statutului Fundatiei 'Patrimoniu' si fara sa fie respectata
procedura de avizare a actelor juridice incheiate de catre Fundatie, conform unei decizii a presedintelui
Academiei Romane", a precizat DNA.

Alexandru Bogdan a fost miercuri la DNA, pentru a-i fi adusa la cunostinta calitatea de suspect in acest
dosar.

La iesirea de la DNA, el a declarat ca institutia a avut profit din arendarea unor terenuri, precizand ca nu
a inchiriat terenuri ale Academiei unor oameni de afaceri si nu a produs nicio paguba.


http://www.ziare.com/victor-ponta/premier/ponta-explica-de-unde-va-acoperi-gaura-de-la-buget-
provocata-de-reducerea-cas-1311429
Ponta explica de unde va acoperi gaura de la
buget provocata de reducerea CAS

Premierul Victor Ponta a explicat, miercuri, la debutul sedintei de guvern, ca exista
conditii favorabile pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, aceasta masura fiind
una sustenabila.

"Avem anual incasare de 2,6 miliarde de lei din acciza suplimentara la carburanti, (...), 1,5
miliarde de lei din taxa pe constructii speciale si, fata de anul trecut, la venituri curente avem 3
miliarde de lei in plus. Daca e vorba de contabilitate, acoperim (gaura din buget provocata de
aceasta masura - n.red.).

Mai e vorba si de un pic de minte, care uneori lipseste la cel mai inalt nivel, am vazut ca
atunci cand Boc a marit CAS, a crescut evaziunea si am pierdut 9 miliarde de lei. Avem 41
miliarde de lei - ca noi vorbim de 5 miliarde de lei impact negativ al reducerii CAS - de
recuperat de la firmele in insolventa. La unele le platim si salariile. De asemenea, avem o
crestere economica de 4%", a mentionat Ponta, care a indicat si reorganizarea ANAF printre
metodele care vor contribui la acoperirarea golului lasat de reducerea CAS in buget.

Premierul le-a cerut ministrilor care au si calitatea de parlamentari sa mearga in legislativ in luna
septembrie pentru a revota legea privind reducerea CAS.

"Vreau sa va rog pe toti cei care sunteti membrii ai Guvernului, dar mai ales membri ai
Parlamentului, in septembrie, sa mergem sa revotam proiectul de lege care probabil va fi retrimis
Parlamentului de presedinte si sa asiguram pentru mediul de afaceri stabilitate si predictibilitate.
Acesta este lucrul cel mai important intr-o economie care se dezvolta", a mentionat seful
Guvernului.

El a mai afirmat ca reducerea CAS reprezinta o masura buna, dar si sustenabila, avand in vedere
ca a fost discutata cu mediul de afaceri, dar si cu Banca Nationala si partenerii financiari
internationali, care au atras atentia ca munca este suprataxata in Romania.

Ce zice Basescu

Presedintele Traian Basescu a spus, miercuri, ca daca ar fi prim-ministru, ar adopta reducerea
CAS, precizand insa ca este nevoie de argumente de sustenabilitate pentru aceasta masura.

Basescu: Daca as fi prim-ministru, as adopta reducerea CAS acum

"Daca as fi prim-ministru, as adopta reducerea CAS acum. Daca vointa politica se materializeaza
si in alte actiuni de genul reducerea aparatului bugetar, reducerea cheltuielilor curente... Dar sa-si
asume reducerea asta", a afirmat seful statului, intr-o emisiune la Evenimentul Zilei.

Seful statului a adaugat ca Victor Ponta nu i-a dat niciun motiv sa promulge legea de reducere a
CAS, subliniind ca joi va discuta cu oamenii de afaceri acest aspect.

Acesta a mai spus ca nu a primit argumente din partea Guvernului privind reducerea CAS:
"Poate maine, la intalnirea cu comunitatea de afaceri, voi gasi argumente".

Totodata, presedintele a mentionat ca, daca premierul ii da solutii pentru reducerea CAS,
promulga legea "imediat".

Momentul "MTO" cu Ponta si Petrescu

Presedintele Traian Basescu a avut consultari, luni dupa-amiaza, cu premierul Victor Ponta si
ministrul Finantelor, Ioana Petrescu. Dupa ce a fost acuzat de badaranie de premier, Basescu a
decis sa faca publice inregistrarile discutiilor.

Basescu a publicat inregistrarile de la consultarile cu Ponta-Petrescu: Ati terminat la Harvard?
Ma asteptam la argumente gen Roubini (Video)

In inregistrare, Traian Basescu le cere premierului Ponta si ministrului de Finante "cifrele" care
arata ca scaderea CAS este sustenabila.

"Doamna ministru, unde ati terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Ma
asteptam la argumente de genul lui", a spus presedintele Basescu, adresandu-i-se Ioanei Petrescu.
De asemenea, seful statului i-a acuzat pe premier si ministrul de Finante ca au venit la Cotroceni
cu "lozinci", nu cu cifre.

In replica, premierul a opinat ca ii pare rau ca a mers la aceste consultari. De asemenea, el
regreta ca ministrul Finantelor a trebuit sa treaca prin aceasta experienta.

Ponta, despre intalnirea cu Basescu: Cand te bagi in cocina, te mananca porcii

"Am gresit ca m-am dus la intalnirea de la Cotroceni. Cand te bagi in cocina, te mananca porcii",
a sustinut premierul Victor Ponta, miercuri, la debutul sedintei de guvern.

http://www.ziare.com/stiri/dna/fost-sef-din-academia-romana-audiat-la-dna-prejudiciu-de-3-
milioane-de-euro-1311384
Fost sef din Academia Romana, audiat la
DNA - prejudiciu de 3 milioane de euro

Fostul presedinte al Fundatiei Patrimoniu din cadrul Academiei Romane, Alexandru Bogdan, este
audiat, miercuri dimineata, la sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Procurorii il suspecteaza ca ar fi instrainat in mod fraudulos mai multe terenuri ale Academiei Romane,
provocand un prejudiciu de trei milioane de euro, arata Realitatea TV.

Anchetatorii vorbesc despre 400 de hectare de teren aflate in judetul Constanta, pe care Alexandru
Bogdan le-ar fi inchiriat unei familii la pretul de 18.000 de lei. Fostul sef din Academia Romana a sosit la
DNA insotit de avocatul sau.

B1 TV relateaza ca Alexandru Bogdan este chestionat de aproape doua ore in legatura cu modul in care a
gestionat proprietatile Fundatiei Patrimoniu in timpul conducerii sale.

Fundatia pe care profesorul a condus-o a fost infiintata in anul 2005, avand ca scop administrarea
bunurilor imobiliare ale Academiei Romane.

Mai multe documente publicate de jurnalistii de la investigatiimedia.ro sugereaza ca Alexandru Bogdan
ar avea legaturi de afaceri cu Dan Voiculescu.

Investigatiile ziaristilor mai arata ca academicianul era, in anul 2006, administrator al unei firme al carei
actionar era compania Grivco.

In acest context, Fundatia Patrimoniu a incheiat in anul 2007, pe cand era condusa de Bogdan, doua
contracte de arenda pe o perioada de 20 de ani cu Grivco SA, compania controlata de Dan Voiculescu.


Hotnews
http://economie.hotnews.ro/stiri-companii-17686569-declaratie-bizara-premierului-avem-noua-
abordare-privind-managementul-privat-anul-trecut-companiile-stat-produs-pierdere-400-milioane-
pana-acum-ponta-lauda-societatile-stat-pentru-profitul-350-milioan.htm
Declaratie bizara a premierului: Avem o
noua abordare privind managementul privat.
Anul trecut, companiile de stat ne-au produs
o pierdere de 400 milioane/ Pana acum,
Ponta lauda societatile de stat pentru profitul
de 350 milioane de euro din 2013
Premierul Victor Ponta a facut, la inceputul sedintei de Guvern de miercuri, o declaratie care il
pune in dezacord cu el insusi. "Anul trecut, daca nu ma insel, dle ministru Voinea, companiile de
stat ne-au produs o pierdere de -nu mai stiu -400 de milioane, parca, nu?", a spus Ponta. Raspunsul
ministrului pentru buget Liviu Voinea a venit imediat: "Au stat mai bine decat cu un an in urma".
Pana miercuri si Ponta sustinea ca societatile de stat au avut rezultate mai bune in 2013 fata de
2012, obtinand chiar un profit total de 350 de milioane de euro, nicidecum pierderi de 400 milioane
cum spune acum. Declaratia a fost facuta in contextul in care a anuntat ca Guvernul are o noua
abordare privind managementul privat. Insa, noua abordare nu este cunoscuta.


"In acelasi timp, avem si vreau sa stiti cu toti ministri asa cum am discutat cu CE si FMI, avem o noua
abordare privind managementul privat, in special la Ministerul Transporturilor, dar si la celelalte
ministere, care aveti companii cu capital de stat si este foarte important ca rezultatele, pana la sfarsitul
anului, sa confirme de fapt ceea ce avem de la inceputul anului", a spus Ponta, la inceputul sedintei de
Guvern.

Dupa raspunsul ministrului bugetului care a afirmat ca societatile de stat au avut rezultate mai bune in
2013 fata de 2012, Ponta a continuat: Da, stiu, dar anul asta, in sfarsit, aduc bani la buget si nu mai
cheltuie bani de la buget.

Prin afirmatia ca societatile de stat au inregistrat pierderi anul trecut, Ponta contrazice tot ce a declarat
pana acum pe aceasta tema. El a spus in mai multe randuri ca acestea au inregistrat profit de 350
milioane de euro. "Ne intreba cineva de unde facem bani sau de unde reducem pierderi si m-am
uitat pe rezultatele pe 2013 ale companiilor de stat. Dupa ce in perioada guvernarii anterioare
pierdeam cam 85 de milioane de euro pe an, in 2013 avem 350 de milioane de euro profit. Deci 450
de milioane de euro daca faceti pierderea de dinainte si plusul de acum cred ca se simte acest
lucru", afirma Ponta in luna iunie.

Insa, partea cea mai importanta este cea legata de "noua abordare privind managementul privat". Despre
ce noua abordare este vorba? Recent, Ponta spunea la postul B1 ca "la asta lucram acum: managementul
corporatist la companiile de stat". Ce este de facut in privinta managementului privat, mai ales la
companiile din domeniul transporturilor? Reamintim ca managementul privat la companiile de stat a fost
introdus la solicitarea FMI, principiile guvernantei corporative fiind stabilite prin OUG 109/2011.

Aceste principii ale guvernantei corporative ar trebui sa fie functionale, insa au mai fost constatate si
derapaje. Unul recent a fost declansat chiar in domeniul transporturilor de fostul ministru Dan Sova. Chiar
in timp ce se afla delegatia tripletei FMI-CE-BM in Romania, Dan Sova a demis conducerea corporativa
de la CFR Marfa prin revocarea Consiliului de Administratie fara explicatie, la cateva zile dupa ce
procedat in acelasi fel, ba chiar cu mai mare tam-tam si la Compania Nationala de Aeroporturi Bucuresti.
Aceste demiteri au avut loc in iunie. Cu o luna in urma, acelasi Sova schimba si jumatate din CA-ul de la
Tarom. Imediat, la conducerile acestor companii au fost numite temporar, pentru ca OUG 109/2011 nu
permite altfel in urma eliberarii unor posturi, mai multe persoane controversate. Pentru numiri cu mandat
este nevoie de selectie prin firme specializate in recrutari de personal si, teoretic, acestea ar trebui facute
fara implicarea factorului politic.
Asaltul lui Dan Sova asupra managementului privat din companiile de la Transporturi. Ce
nume controversate au fost puse in locul managerilor demisi

Aceste numiri au fost facute cand era FMI in Romania. Atunci, Dan Sova a cerut FMI scoaterea unor
entitati din transporturi de sub management privat, motivand ca au existat cazuri in care managerii nu au
respectat hotarari AGA luate in conformitate cu acordul cu Fondul. Raspunsul FMI a fost, insa, negativ.
"Am spus ca este foarte dificil sa-mi ceri sa respect anumite lucruri atat timp cat managementul privat
asupra caruia eu, ca ministru, nu am nicio putere, refuza sa faca anumite lucruri, si da, am spus ca din
punctul meu de vedere, personal, deci nu este un punct de vedere oficial al Guvernului, exista cel putin
cateva entitati din domeniul transporturilor care ar trebui scoase de sub managementul privat", spunea
Sova atunci.

Trebuie mentionat ca ministerul comunica la inceputul lunii mai, intr-un raspuns remis la solicitarea
Mediafax, ca pe perioada mandatului lui Sova la conducerea institutiei, inceput in martie, au fost
schimbari de management la AACR, CFR SA, ISCTR, ARR, CFR Marfa si ROMATSA.

O companie la care nu au fost facute schimbari este TAROM. Chiar zilele trecute compania anunta ca
sub conducerea managementului privat, Tarom a reusit anul trecut sa-si reduca pierderile cu
aproape jumatate. Rezultatele financiare bune de la Tarom au venit in timpul mandatului belgianului
Christian Heinzmann, unul dintre singurii manageri privati care au rezistat asaltului numirilor politice la
conducerile companiilor de stat din Transporturi. Dar exact in ziua in care Tarom prezenta rezultatele
financiare foarte bune din 2013, ministrul Transporturilor Ioan Rus cerea companiei imbunatatirea
performantei. Ioan Rus s-a intalnit cu conducerea companiei si a solicitat conducerii TAROM un plan de
masuri imediate pentru a imbunatati situatia economica a companiei, in contextul in care aceasta isi
desfasoara activitatea intr-o piata concurentiala puternica.



Gandul
http://www.gandul.info/politica/de-la-masa-guvernului-ponta-se-ia-in-piept-cu-mto-ul-e-o-decizie-
criminala-antiromaneasca-a-presedintelui-basescu-12937227
De la masa Guvernului, Ponta se ia n piept
cu MTO-ul: E o decizie criminal,
antiromneasc a preedintelui Bsescu
MTO, acronimul care l-a blocat luni la consultrile de la Cotroceni, a fost astzi nfierat de premierul
Victor Ponta, de la masa Guvernului. Anunat de ministrul Liviu Voinea c "acea reducerea a
deficitului este trecut deja n Legea bugetului de stat", prim-ministrul a invocat Strategia fiscal-
bugetar 2014-2016 ca prob c noiunea nu i era strin i l-a acuzat pe preedintele Traian Bsescu
de luarea unei "decizii criminale i antiromneti" prin asumarea acestui obiectiv nainte de venirea sa
la guvernare.
Blocat de MTO la consultri, premierul Victor Ponta s-a ntors astzi mpotriva acronimului
devenit celebru, etichetndu-l drept "o decizie criminal i antiromneasc a preedintelui
Bsescu", cel care a fcut public nregistrarea discuiilor n care a fost luat prin susrprindere.
"E o decizie criminal, antiromneasc a preedintelui Bsescu", le-a spus premierul minitrilor,
referindu-se la semnarea n martie 2012 a Tratatului privind stabilitatea, coordonarea i
guvernana n cadrul Uniunii Economice i Monetare, la Bruxelles.
Cum a ajuns Romnia la MTO
Semnat de 25 de state ntre care i Romnia, Tratatul prevede mprirea controlului naional pe
buget i fiscalitate cu Comisia European, care devine un "jandarm al respectrii elementelor
tratatului", a explicat Bsescu la momentul respectiv.
CE ESTE UNIUNEA ECONOMIC I MONETAR
Ideea a venit n Consiliul European dup ce statele europene au constatat c erau nepregtite n
momentul crizei economice din 2009-2011. Pentru ca astfel de situaii s nu se repete, Pactul de
Guvernan Fiscal stabilete o limit de 0,5 la sut din PIB a deficitului bugetar structural i un
nivel al datoriei publice sub 60% din PIB, pentru a fi evitate riscurile privind sustenabilitatea pe
termen lung a finanelor publice. Deficitul bugetar maxim ciclic, inclusiv cel structural, prevzut
de Pact, se va ncadra n limita maxim de 3% din PIB. Pentru atingerea acestor obiective,
fiecare stat i creeaz propriul calendar n care se stabilete un obiectiv bugetar pe termen mediu
(MTO).
Aa cum a explicat astzi i premierul Ponta, MTO a fost inclus ca int n Legea bugetului pe
2014 i apare explicit n strategia fiscal-bugetar 2014-2016, semnat de premierul Victor Ponta,
ministrul Bugetului, Liviu Voinea, i de Daniel Chioiu n calitate de ministru al Finanelor la
momentul respectiv. n acest document se arat, de altfel c "se estimeaz c n anul 2014
Romnia i va ndeplini obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), respectiv un deficit
structural de 1% din PIB fa de 4,2% din PIB n anul 2011 i 1,6% din PIB n anul 2013". ntre
timp, acest obiectiv a fost decalat ns pentru 2015.
Ponta: "Domnul preedinte a vrut din 2015, ca dup noi potopul"
Chiar dac Romnia nu a ndeplinit nc obiectivul pe termen mediu asumat de Guvernul Ponta
pentru 2014, premierul a dat asigurri c existena acestui calendar i este imputabil
preedintelui.
Astfel, vorbind despre "faimosul MTO pe care l-a nvat toat lumea aa deodat", Ponta a
relatat cum Liviu Voinea l-a asigurat c a fost luat deja n calcul n estimrile bugetare."Este
trecut i n Legea bugetului de stat, i n Strategia fiscal-bugetar, nu era ceva ru. Ceea ce
romnii nu tiu este c e o decizie criminal, antiromneasc, a preedintelui Bsescu - Polonia i
Ungaria ajung la aceleai inte de deficit structural n 2018, nu n 2015, Frana, Italia, Portugalia,
toi ceilali, n 2017 -. Bsescu a vrut 2015, ca dup noi, potopul", a susinut premierul.
Tratatul semnat n martie 2012 are ca impact creterea controlului instituiilor europene n
privina coordonrii politicilor naionale n special al celor fiscal-bugetare. "Obiectivul nostru a
fost s fim parte a acestui tratat pentru simplul motiv c ne este uor s ne ncadrm n exigenele
lui, iar integrarea n zona euro va fi mult mai uoar, vom fi n mod cert mult mai pregtii", s-a
justificat Bsescu la momentul semnrii.


Puterea
http://www.puterea.ro/social/profesorii-romani-se-scolesc-la-nasa-cum-poti-participa-la-acest-
program-96330.html
Profesorii romni se colesc la NASA. Cum
poi participa la acest program
Doi profesori romni de fizic s-au ntors de la NASA, dup ce au urmat programul de
pregtire a astronauilor. n parteneriat cu US Space&Rocket Center (USSRC), Honeywell
(NYSE:HON) a dezvoltat programul premiat de colarizare conceput pentru a-i ajuta pe
profesorii de matematic i tiine ale naturii din nvmntul mediu s educe mai eficient
elevii n domeniul tiinei, tehnologiei, ingineriei i matematicii (STEM).
Profesorii au venit acas plini de inspiraie i narmai cu idei practice pentru revigorarea predrii
fizicii i aplicarea ei n rezolvarea problemelor vieii reale.
Este foarte important pentru un profesor de fizic s poat tri teoria pe care o pred la clas de
ani buni. Am aflat cum funcioneaz navetele spaiale, teoria aplicnd-o apoi ntr-un simulator.
Am fcut parte din echipa terestr, am jucat rolul cercettorului i al specialistului care fixeaz
defeciunile aprute n timpul zborului. Am participat la construirea i lansarea unei rachete. Tot
echipa mea a ieit s repare nava n spaiul cosmic. Absolut toate pot fi aplicate i la clas i le
voi introduce n coninutul optionalului , a mrturistit entuziasmat Carmen Tnsescu,
profesor de fizic din Braov. Am vzut cum i pot face pe elevi s prind cu adevrat pasiune
pentru opionalul de astrofizic, imaginile pe care le pot capta din biblioteca NASA sunt doar un
instrument , a mai declarat cadrul didactic.
Povetile misiunilor pe Lun
Tot ce tiam a cptat alte dimensiuni. Am intrat n capsulele astronauilor, am vzut cum
acetia i exerseaz manevrele n simulatoare, am fost la civa metri de uriaele motoare i
componentele rachetei Saturn V, am vzut replicile modulului lunar la dimensiuni reale, a
roverului lunar i a capsulei de revenire n atmosfer a astronauilor... Am trit povetile
misiunilor pe Lun pe care-mi plcea s le spun la clas elevilor mei, acum ns le voi putea oferi
i acele detalii concrete i spectaculoase care dau via legendelor i strnesc curiozitatea i
pasiunea pentru tiin. Nu se tie n ce clas sunt urmaii lui Armstrong, a povestit Adrian
Mehedini - profesor de fizic n Puchenii Mari.
Selecia candidailor
ncepnd din 2004, educatorii i-au mprtit experiena i cunotinele cu peste 2 milioane de
elevi, inspirndu-i pe muli s i continue educaia i s i construiasc o carier n domeniul
STEM. 47 de profesori romni au fost alei s participe la programul Honeywell Educators, n
cei 10 ani.
n acest an, 204 profesori din 27 de ri, inclusiv 144 din 43 de state i teritorii SUA, au
participat la unul din cele dou programe de cinci zile oferite timp de mai multe sptmni
consecutive, ncepnd din 11 24 iunie la USSRC, la Huntsville, Alabama. Pentru a ajunge la
Honeywell Educators @ SpaceAcademy, candidaii trebuie s treac printr-un proces minuios
de selecie. Profesorii care se calific primesc colarizri, cltorii dus-ntors cu avionul,
instruire, mese i cazare.

Contributors
http://www.contributors.ro/administratie/europa-domnul-ponta-%C8%99i-beretul-de-mariner/
Europa, domnul Ponta i beretul de mariner
Poate sunt naiv sau uor impresionabil, poate nu. Cert este c declaraia de ieri a premierului cum
c nu l-a mandatat pe preedintele Bsescu s negocieze propunerea Romniei pentru postul de
Comisar european m-a lsat perplex.
Dac nu m ateptam de la domnul Ponta s cunoasc, sau s fie interesat de mecanismele fiscale
prin care statul ar putea acoperi gaura bugetar generat de reducerea CAS, eram sigur c prim-
ministrul Romniei cunoate motivul pentru care liderii europeni se ntlnesc azi i mine la
Bruxelles. L-am suspectat n egal msur c este contient c principala miz a acestui Consiliu
european o constituie tocmai schiarea componenei viitoarei Comisii. Bnuiam i c domnia sa
nelege ct de important este ca Romnia s-i asigure un portofoliu relevant n echipa condus
de Jean-Claude Juncker.
Azi m-am convins ns, dincolo de orice dubiu, c eful guvernului romn nu este interesat de
astfel de subiecte marginale. Mult mai important pentru domnia sa este beretul de mariner.
Mai inei minte probabil momentul n care personajul lui nenea Iancu, Goe pe numele su, i
pierde beretul aferent costumaului de mariner cu care a fost echipat de grijuliile Mam Mare,
Mamia i Tanti Mia. Disperat de consecinele gestului imprudent de a scoate capul pe geam n
timpul cltoriei cu trenul spre Capital, Goe ip cu determinarea specific unui tnr care a
nvat c n viaa trebuie s ceri ca s i se dea: Mi-a zburat plria! s opreasc!!!
Suprat probabil c nu este EL cel care merge la Bruxelles s dea mn cu liderii europeni, c nu
este EL cel care negociaz propunerea de comisar din partea Romniei i c nu EL va putea s
anune o posibil victorie a rii noastre la masa discuiilor, domnul Ponta aplic cu aplomb
tactica brevetat de domnul Goe.
Numai c trenul de la Bruxelles nu oprete la comanda domnului Ponta. Uniunea European nu
va sta n loc i nu va anula summit-ul. Domnul Juncker nu va nghea nominalizrile pentru
Comisia European pn i trece suprarea premierului romn. Ceea ce nu nseamn, ns, c
Europa nu aude glgia fcut de domnul Ponta la Bucureti i c asta nu va avea un impact
asupra poziiei de negociere a Romniei.
Dincolo de ironiile, fr de care ne-ar fi mult mai greu s nghiim degringolada politic de la
Bucureti, strigtul domnului Ponta este un semnal c, pentru premierul acestei ri, riscul de a
avea un stat disfuncional n relaia cu partenerii europeni se subordoneaz orgoliilor i
frustrrilor proprii. Iar asta chiar este foarte grav.
Este evident c prima condiie pentru ca un stat membru s poat aspira la un portofoliu
important este aceea de a veni cu un candidat care s aib un profil credibil i s fie susinut
puternic de acas.
Romnia are un astfel de candidat. Dacian Ciolo a ocupat n perioada 2009 2014 portofoliul
agriculturii, unul dintre cele mai importante din Uniune, care gestioneaz un buget de aproape
400 de miliarde de euro. Domnul Ciolo este competent, civilizat, europenizat, elegant, i nu n
ultimul rnd francofon i francofil. Are o imagine bun la Bruxelles, i pe bun dreptate: a
coordonat cu succes o reform profund a Politicii Agricole Comune care a permis, printre
altele, fermierilor romni s aib perspectiva unor pli mai mari la hectar.
Domnul Ciolo este alegerea evident pentru propunerea Romniei n urmtoarea Comisie, mai
ales c exist puine alte nume pe lista scurt cu care putea veni ara noastr. Acordul privind
nominalizarea sa ar fi trebuit s fie o simpl formalitate la noi n ar, iar Romnia ar fi trebuit s
fac un lobby puternic pentru el, mai ales c avem instrumentele necesare domnul Bsescu este
unul dintre cei mai puternici lideri din Partidul Popular European, iar domnul Ponta, prin
rezultatele obinute de PSD la alegerile din mai, ar putea fi o voce serioas i ascultat la
Bruxelles, dac asta ar fi miza domniei sale.
Din pcate, nu aa au stat lucrurile. Mai importante au fost orgoliile politice interne, mai
importante sunt frustrrile acumulate fa de preedintele Traian Bsescu, mai important este
beretul beretul de mariner.
Trist este c aceast logic pguboas nu aduce puncte nimnui. Nici lui Traian Bsescu, a crui
poziie de negociere va fi slbit n contextul nenelegerilor interne, nici lui Victor Ponta, care i
aa are probleme de credibilitate n faa partenerilor europeni, i care probabil nu va puncta
aproape deloc nici n lupta intern, n condiiile n care miza subiectului nu este neaprat
evident publicului larg.
Domnul Ponta poate se bucur astzi c, iat, Traian Bsescu va fi ridiculizat de liderii europeni
pentru c vine la lupt fr a discuta planul de btlie. I-a servit-o preedintelui, i-a luat revana
dup valul de ridicol n care s-a ngropat n ultimele zile.
E drept, sunt anse ca preedintele rii s fie jenat de poziia n care a fost pus de premier. ns
ceea ce nu nelege domnul Ponta este c, dac vor rde pe la coluri, liderii europeni nu vor rde
de Traian Bsescu. Vor rde de Romnia.