Sunteți pe pagina 1din 12

EVALUARE 2012

1. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprineri.


Procesul de evaluare economica are drept obiectiv
- stabilirea valorii de piaa,
- a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor,
- el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii.
Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt:
- modificri in mrimea si structura capitalului social,
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor,
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje,
- in ca!ul tran!aciilor comerciale,
- cu oca!ia privati!rii cnd elementele pre!entate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai de"rab valori
administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste
2. Explicai rolul !ilanului conta!il n evaluarea unui activ sau a unei ntreprineri.
#rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul
fondurilor proprii, piaa, strate"iile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare
si re!ultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.
". Explicai iferenele intre pre i valoare.
Preul este suma de bani ce se poate obine din vn!area unui bun de bunvoie, intre pri aflate in cuno$tina de cau!a, in cadrul
unei tran!acii in care preul este determinat obiectiv.
%tabilirea preului presupune ne"ocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci "ama de valori, respective !ona in care
ar putea ncepe ne"ocierea si care ar putea probabil sa se situe!e preul.
Valoarea unui bun se fondea! pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de
echilibru in care vn!torul accepta sa vnd si comparatorul sa cumpere.
&aloarea depinde de unele criterii sau factori care influenea! dorina de a cumpra sau vinde' aceste criterii pot fi subiective, de
natura psiholo"ica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea! att separate cat si
mpreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau.
#. $lasificai iferitele tipuri e evaluri.
(in punct de vedere al utili!atorului evalurii
- evaluri contabile
- evaluri administrative (cele solicitate de administrator
- evaluri ba!ate pe e)perti!a si dia"nostic
(in punct de vedere al obiectului evalurii:
- evaluri de ntreprinderi
- evaluri de bunuri
- evaluri de "rupe de bunuri
(in punctul de vedere al scopului evalurii:
- evaluri efectuate in concordanta cu cerinele statutare
- evaluri contractuale
- evaluri "enerate de iniiative antreprenoriale (fu!iuni, suplimentari de fonduri, transferai activelor nete, oferte publice iniiale,
rscumprri mana"eriale evalurari in scopuri comerciale, fiscale
%. $are este rolul ia&nosticului n evaluarea ntreprinerii'
(ia"nosticul are drept scop
- nele"erea factorilor economici care influenea! sectorul de activitate al ntreprinderii'
- cunoa$terea re"ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea'
- determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in pre!ent si in viitor'
- facultatea de inte"rare a re!ultatelor in repre!entarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utili!atorii raportului de
evaluare ii cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul re!ultatelor sale.
*olul dia"nosticului in evaluarea ntreprinderii:
- este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-!isa respectiv in stabilirea ipote!elor de evaluare,
- ale"erea metodelor,
- ajuta la anticiparea viitorului firmei,
- la depistarea factorilor de risc si
- la stabilirea ipote!elor de evaluare scara valorilor determinate pre!entate in raportul final.
(. )efinii valoarea e pia.
&aloarea de piaa repre!int suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si
un vn!tor, hotri si avi!ai, care acionea! in cuno$tina de cau!a, prudent si fr constrn"eri, intr-o tran!acie echilibrata
dup un mar+etin" adecvat.
*. )efinii valoarea +ust.
&aloarea justa repre!int suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri aflate in cuno$tina de cau!a,
in cadrul unei tran!acii cu preul determinat obiectiv.
,. )efinii valoarea actual a unui !un.
&aloarea actuala a unui bun este valoarea actuali!ata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmea! a fi "enerate de derularea
normala a activitii ntreprinderii.
&aloarea actuala , valoare de utilitate
-. )efinii valoarea e ori&ine.
&aloarea de ori"ine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achi!iie repre!int totalitatea costurilor necesare pentru
achi!iionarea si punerea bunului sau activului in stare de utili!are sau de folosire.
10. )efinii valoarea e utili.are.
&aloarea de utili!are , valoare de inlocuire
&aloarea de utili!are repre!int totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela$i scop, in
acelea$i condiii de utili!are, avnd aceea$i durata pre!umata de folosina si posednd acelea$i performante ca si bunul supus
reevalurii.
11. /re.entai trei momente in viaa ntreprinerii n care este o!li&atorie evaluarea pe !a.a e experti.a si ia&nostic.
- modificri in mrimea si structura capitalului social
- modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor
- aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje
12. )e ce este o!li&atorie evaluarea n ca.ul privati.rii unei ntreprineri'
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societilor cu capital de stat nu reflecta
valori de piaa ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piaa a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil' nu toi factorii care au determinat
sau au influenat profitul din bilanurile societilor cu capital de stat pot fi e)trapolate in perioada post privati!are
- cumprtorul nu investe$te pentru ce a obinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obine le, de aceea profitabiliatea
intreprinderii trebuie ra"andita'
- valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de "radul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumprtorul
netrebuind sa fie penali!at pentru politica de investiii a fostului proprietar, $tiut fiind ca un bun fr utilitate nu are valoare sau
aceasta este nesemnificativa.
-u oca!ia evalurii pentru privati!are, trebuie observata si anali!ata necesitatea unei eventuale restructurri.
1". 0!iectivul si mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului +uriic.
#biectivul ii constituie aprecierea situaie juridice a societii in raport cu proprietarii, cu terii sau cu salariaii.
-onstatri - .innd seama de prevederile le"ale in vi"oare e)pertul evaluator va stabili daca:
- %ocietatea este constituita le"al'
- /)ista acte si contracte privind drepturile de proprietate'
- /)ista contracte incheiate cu partenerii e)terni'
- /)ista aciuni juridice in curs'
- /)ista contracte individule de munca'
- -are este re"imul fiscal al intreprinderii0
-onclu!ia - (up trecerea in revista a mijloacelor de reali!are si a procedurilor de lucru se stabilesc:
- #portunitile e)istente in mediul e)terior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previ!ibil po!itiv pt ntreprinderea evaluata
cum ar fi le"islaie si re"lementari specifice favorabile.
- *iscurile e)istente in mediul e)tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previ!ibil ne"ativ (invers oportunitilor'
- Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
. o buna or"ani!are si funcionare a ntreprinderii'
. contract si statut corespun!toare'
. relaii contractuale corecte'
. finanare asi"urata'
. absenta liti"iilor'
. re"lementari fiscale aplicate corecte'
. obli"aii fiscale ndeplinite la timp'
. puncte slabe, adic deficiente constatate in or"ani!area si funcionarea ntreprinderii:
. statutul si contractul necorespun!toare situaiei de fapt'
. e)istenta unor liti"ii contractuale cu terii si cu proprii salariai'
. conflicte de munca'
. obli"aii fiscale nerespectate.
1#. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului comercial.
#biectivul l repre!int determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in pre!ent si in viitor.
-onstatri
a Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activiti ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total
al activitii'
b %e va efectua o anali!a a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace$tia durata de recuperare a creanelor 'se vor
anali!a clienii inceri'
c %e vor anali!a furni!orii'
d %e va identifica concurenta actuala si poteniala'
e %e va anali!a reeaua de distribuie a intreprinderii'
f %e va anali!a "radul de permeabilitate a pieei'
" %e va anali!a tipurile de aciuni promotionale fcute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evoluia politicii de
promovare a produselor si a ima"inii firmei'
-onclu!ia
1 #portunitile
1 *iscurile
1 Punctele forte ca de e): reea de vn!are puternica, clieni statornici, calitate f buna a produselor si serviciilor
1 puncte slabe ca de e): produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.
1%. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului te1nic2 te1nolo&ic i e exploatare.
#biectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale
ntreprinderii sau ale potenialului cumprtor.
-onstatri
- se impune cunoa$terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp'
- stabilirea dinamicii imobili!rilor'
- stabilirea nivelului de amorti!are'
- stabilirea nivelului de productivitate'
- anali!a potenialului de cercetare-de!voltare pentru a putea determina strate"ia de viitor previ!ibil a ntreprinderii'
-onclu!iile se pre!int sub forma:
- #portunitilor
- *iscurilor
- Punctele forte ca de e): o buna utili!are a capitalului de producie'utilaje moderne, produse si servicii competitive
- puncte slabe ca de e): o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovi!ionrii si transporturilor, probleme
de calitate a produselor si serviciilor.
1(. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului e or&ani.are2 mana&ement i resurse umane.
#biectivul l repre!int anali!a structurii umane si a capacitii personalului de a contribui la reali!area activitii ntreprinderii.
-onstatri se fac urmtoarele demersuri:
a 2nali!a structurii umane si anume:
1 #r"ani!area ierarhica si funcionala a ntreprinderii'
1 (ate cu privire la personal: pre"tirea, "radul de ocupare' vechimea in ntreprindere' fluctuaiile, absenteism.
b (ate cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pre"atire, e)perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, le"atura cu
actionariatul
c (ate sociale: climatul social, protectia muncii, or"ani!are sindicala.
-onclu!ia 2nali!nd datele de mai sus se poate stabili:
1 #portunitile
1 *iscurile
1 Punctele forte: personal tnr, fle)ibil, bine pre"atir, e)ista o buna or"ani!are, e)ista motivarea muncii.
1 puncte slabe: proasta funcionare a conducerii' salari!are nestimulata' relatii de rudenie intre conducere si salariai.
1*. 0!iectivele i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului financiar3conta!il.
#biective:
a %tabilirea e)istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatului financiar si a strii de sntate a societarii'
b /valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e)erciii financiare'
c 3tili!area relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia"nosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.
-onstatri 4n urma anali!ei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe
ultimii 5 - 6 ani, preluate potrivit metodolo"iei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. -onclu!ile se e)prima sub forma:
1 #portunitile
1 *iscurile
1 Punctele forte
1 puncte slabe
1,. Rolul !ilanului n ia&nosticul e evaluare.
7ilanul contabil este documentul contabil de sinte!a prin care se pre!int activul si pasivul unitii patrimoniale, precum si
re!ultatele perioadei pentru care se ntocme$te, potrivit le"ii.
7ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea! pentru reali!area dia"nosticului contabil si financiar.
1-. Rolul !ilanului funcional n ia&nosticul e evaluare.
7ilanul este instrumentul de anali!a, pe ba!a posturilor din bilan, a principalelor funcii ale ntreprinderii:
- funciile de investiii,
- de e)ploatare si
- de tre!orerie - in active si
- funcia de finanare in pasiv.
20. $are sunt paii 4etapele5 n eterminarea activului net corectat al unei ntreprineri'
8. %epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e)ploatrii si elemente in afara e)ploatrii (necesare ntreprinderii
9. *eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e)ploatrii'
5. -alculul matematic al activului net corectat.
21. $are sunt componentele funamentale ale oricrei evaluri e ntreprinere'
- activul net corectat si
- capacitatea beneficiara
22. $are sunt metoele e calcul al activului net cori+at al unei ntreprineri'
- metoda substractiva si
- metoda aditiva
2". n ce const metoa su!stractiv e calcul al activului net cori+at'
:etoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica a tuturor datoriilor actuali!ate.
2#. n ce const metoa aitiv e calcul al activului net cori+at'
:etoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor
patrimoniale.
2%. $um se calculea. valoarea su!stanial !rut a unei ntreprineri' Explicai semnificaia acesteia.
&al. substaniala bruta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora,
minus valoarea bunurilor care, de$i sunt nre"istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e.
/a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a ntreprinderea la un moment dat,
pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
2*. $e este si cum se etermina rata e actuali.are'
*ata de actuali!are este rata de rentabilitate utili!ata pentru determinarea valorii actuali!ate, la o anumita data, a unui varsamant
unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior.
Pentru determinarea ratei de capitali!are, de fructificare sau de actuali!are, pot fi folosite teoretic mai multe metode:
1. Rata e&al cu o!6na la mprumutul e stat poart denumirea de rat de ba!, rat fr riscuri sau rat neutr de
plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n condiii de macrostabilitate $i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o
pr"hie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu e)i"ena de rentabilitate din piaa de bunuri si servicii, aceast
rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor.
2. Rata e&al cu o!6na practicat e !anca central 4ca mrime este e"al cu cea de la alineatul precedent, plus o prim de
risc
". Rata e&al cu meia o!6n.ilor practicate e !ncile comerciale.
#. Rata e&al cu meia tuturor o!6n.ilor practicate pe piaa financiar 4primele trei e mai sus5.
%. Rata e&al cu costul capitalului ntreprinerii e evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n condiii de
instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii e)perti!ate.
Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (-:P- se obine pe ba!a urmtoarei relaii:
-:P-,-cp ; <-cp = (-cp>-ci? > -ci ; <-ci = (-cp>-ci?, n care:
-cp , costul capitalului propriu' -c , costul capitalului mprumutat'
-cp > -c , masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe ba!a studiului bilanurilor funcionale ale ntreprinderii pe o perioad
de 9-5 ani
2,. $are sunt te1nicile e actuali.are'
*ata de actuali!are este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
2ctuali!area si capitali!area sunt 9 tehnici le"ate dar diferite' sunt le"ate prin factorul timp.
/conomia de piaa are 5 piee diferite:
8. piaa de bunuri si servicii'
9. piaa financiara'
5. piaa muncii.
4n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pa"ube.
4n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu att aduce pa"ube. 4n aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face
comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actuali!are.
2ctuali!area se reali!ea! si se e)prima prin 9 tehnici speciale, dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel:
8. (aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut - pre!ent - viitor, se aplica re"ula capitali!rii sau tehnica de capitali!are
numita si de fructificare'
- suma cheltuita a!i @AB are ca echivalent in viitor, peste @nB ani, o suma @CB daca suma A o amplificam cu factorul de capitali!are
(8>in.
9. daca factorul timp se ia in calcul din direcia viitor -pre!ent - trecut se aplica tehnica de actuali!are numita si re"ula de
actuali!are
- suma @CB prev!uta a fi chetuita in viitor peste @nB ani are in pre!ent valoarea @)B daca suma C o aplificam cu factorul de
actuali!are 8=(8>in
- suma D prev!uta a fi flu)ul de tre!orerie in viitor peste n ani are in pre!ent valoarea A daca pe D ii amplificam cu factorul de
actuali!are A , D 8 = (8>in
- rd (rata deflatata , i-f (8>fn
- rata neutra de plasament 2n, 8 - (8>t=t
- actuali!area unei serii de flu)uri constante t
- actuali!area pe ba!a indicatorului P/*
2-. /re.entai trei metoe e eterminare a ratei e actuali.are.
- *entabilitatea specifica a$teptata pentru investiii alternative,
- rata de actuali!are , dob obli"atiiunilor de stat > prima de risc,.
- rata neutra de plasament pe piaa financiara
- rata dobn!ii ceruta pentru plata datoriei planificate'
*ata dobn!ii care este ba!ata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobn!ii de ba!a fr risc
"0. $e este actuali.area'
2ctuali!area este estimarea valorii pre!ente, la data evalurii, a unui flu) bnesc viitor. %copul utili!rii acestei tehnici este acela
de a transforma un flu) monetar viitor in capacitatea de a "enera venituri anuale. %e refera in "eneral la sumele anuale viitoare de
mrimi ine"ale (de e)emplu cash-floE-ul disponibil pentru proprietari.
"1. /re.entai si explicai moul e eterminare a costului capitalului unei ntreprineri.
*ata de actuali!are poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. (esi"ur, se nele"e ca, atunci cnd firma nu
utili!ea! credite, rata de actuali!are va fi e"ala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: -:P- , -Gpr;Gpr=v>-(; (8--i, unde:
-:P- , costul mediu ponderat al capitalului
-Gpr , costul capitalului propriu
Gpr , capitalul propriu
& , valoarea de piaa a ntreprinderii (capital la dispo!iia furni!orilor de capital
-( , credite
-i , cota de impo!it pe profit
"2. $um se etermin costul capitalului propriu al unei ntreprineri'
-ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actuali!are
folosita de ntreprindere.
- -ost cap propriu e)pr prin act commune , dividend ultimul an=val justa medie a actiunii > crestere preconi!ata a dividendului
- cnd se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali!ea! prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul
capitalurilor va fi: G-P* , (4& ; BH-B %-P*
(4& , dividendul pe aciune distribuit
% , cursul bursier al aciunii firmei anali!ate
d , rata de distribuire a dividendelor
BH-B , profitul net al firemie
-P* , valoarea contabila a cap proprii ale firmei
"". Explicai relaia intre riscuri si rata e actuali.are.
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro"ano!a cu certitudine din cau!a faptului ca viitorul este nesi"ur.
2cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de ctreparticipanii de pe piaa prin intermediul unor prime
de risc.
Ia anali!a unei astfel de abordri a riscului, incertitudinile le"ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in
evaluarea prin doua metode:
8. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalrii si"uranei sau metoda deducerii profitului sau
9. ca o cre$tere a ratei de actuali!are (metoda cre$terii dobn!ii, metoda primei de risc.
*ata de actuali!are trebuie sa fie o rata nainte de impo!itare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si
riscurile specifice activului.
*ata de actuali!are trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flu) de numerar au fost ajustate.
# rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii -timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care
investitorii ar solicita-o daca au ales o investiie care ar "enera flu)uri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente
cu acelea pe care ntreprinderea le a$teapt sa fie "enerate din active.
%unt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul flu)ului de numerar.
"#. Explicai relaia intre riscuri i valoarea ntreprinerii.
*iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actuali!are este o imbinare intre riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe
re!ultate din sinte!a dia"nosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de
actuali!are mai mare.
"%. Explicai relaia intre rata e actuali.are i valoarea ntreprinerii.
4ntre rata de actuali!are si valoarea ntreprinderii este o relaie invers proporionala cu cat rata este mai mare valoarea
intreprinderii va fi mai mica.
"(. $e este valoarea patrimonial a unei ntreprineri' /re.entai c6teva metoe e eterminare.
&aloarea patrimoniala este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest
bilan.
&aloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat
2ctivul net corijat se calculea! prin doua metode:
8. metoda aditiva 2N-, -2P P*#P*44 -=> (4F (/ *//&2I32*/
9. metoda substractiva 2N- , 2-H4&/ *//&2I3H/ - (2H#*44
:etodele de determinare sunt:
2ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode:
:etoda aditiva
:etoda substractiva
:etoda valorii substaniale
2lte metode patrimoniale (:etoda capitalului permanent necesar e)ploatrii
"*. $e este capacitatea !eneficiar a unei ntreprineri i ce semnificaie are n evaluarea ntreprinerii'
-apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de
motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc ,
randamentul totalitarii capitalurilor care finanea! ntreprinderea
-apacitatea beneficiara se poate e)prima prin urmtorii indicatori:
- profit brut (dia"nosticul fmanciar-contabil'
- profitul net se folose$te in evaluri prin metode ba!ate pe capitali!area veniturilor'
- dividend folosit in evaluri ba!ate pe randamentul capitalului'
- prin flu) de tre!orerie sau cash-floE folosit in evalurile ba!ate pe actuali!area flu)urilor de"ajate de ntreprindere.
",. $are sunt paii 4etapele5 pentru eterminarea capacitii !eneficiare a unei ntreprineri'
- studiul re!ultatelor trecute (5 ani
- e)amenul previ!iunilor
- mi)ajul elementelor re!ultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare
4. %tudiul re!ultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndepline$te cumulativ J
condiii:
8. este un profit stabil'
9. este un profit real'
5. este un profit cert'
J. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
%e porne$te de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii:
2. corecii pe ori!ontala intre e)erciii care scot in evidenta modificrile din le"islaie.
(eci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
7. -orecii pe verticala adic pentru fiecare e)etcitiu in parte de la -2 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele
intreprinderii pe ba!a constatrilor din dia"nosticul de evaluare.:
- marja bruta'
- valoarea adu"ata
- e)cedent brut=net din e)ploatare'
- profit net
2. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar'
7. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente - se nltura orice e)ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta
de amorti!are, referina constituind-o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e)perii tehnici'
-. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e)a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina
constituind-o standardele si studiile efectuate de e)peri in munca si protecia sociala'
(. a patra cate"orie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si
jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil'
/. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e)cepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii le"ate de siner"ii
K. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic
4n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
44. /)amenul previ!iunilor
/valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa re!ulte ca ntreprinderea va avea
continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve.
444. -alculul matematic prin J variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una:
a capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previ!ionale' se recomanda in evaluarea pentru privati!are unde
trecutul este neproductibil.
b -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose$te in evaluri pt fu!iuni, divi!ri, majorri de
capital.
c -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea"a periaoda trecuta si viitoare' se utili!ea! in evaluarea pt
vn!ri intre proprietari privai.
d -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e): 5 ani din trecut si l an
viitorsau l an trecut si 5 ani viitor.
"-. /re.entai i explicai patru corecii ce pot fi ause re.ultatelor in !ilanul conta!il pentru eterminarea capacitii
!eneficiare.
2. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar'
7. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente - se nltura orice e)ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta
de amorti!are, referina constituind-o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e)perii tehnici'
-. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e)a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina
constituind-o standardele si studiile efectuate de e)peri in munca si protecia sociala'
(. a patra cate"orie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si
jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil'
/. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e)cepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni
obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor
F. corecii le"ate de siner"ii
K. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic
4n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii.
#0. $are sunt variantele teoretice e calcul matematic al capacitii !eneficiare a unei ntreprineri'
-apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmtoarele variante:
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a
profiturilor anuale previ!ionale'
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute'
- ca medie a profiturilor anuale previ!ionale'
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
#1. $e nele&ei prin perioaa e referin a unei ntreprineri n evaluarea acesteia pe !a.a performanelor financiare'
Perioada de referina corespunde perioadei de pro"no!a a ntreprinderii, respective perioada la sfr$itul creia proprietarii ar trebui
sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adic sa provoace asemenea schimbri in viata ntreprinderii incat sa-4 permit sa-si
reia ciclul vieii.
2stfel de schimbri constau in masuri de restructurare cum ar fi: divi!area, asocierea, formarea de noi societi comerciale, injecii
de capital pentru moderni!area echipamentelor si tehnolo"iilor, pentru rennoirea produselor, etc.
(in punctul de vedere al investitorului perioada de pro"no!a corespunde cu termenul de recuperare al investiiei.
#2. )efinii capacitatea !eneficiar a unei ntreprineri i pre.entai formele e exprimare a acesteia.
-apacitatea beneficiara nseamn atitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de
motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc ,
randamentul totalitii capitalurilor care finanea! ntreprinderea
#". $um se etermin i ce semnificaie au fluxurile e tre.orerie n evaluarea unei ntreprineri'
Flu)urile de tre!orerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor furni!orilor de capital ctre ntreprindere dup
anali!area restriciilor de distribuie conform le"ii societatilor.
Flu)ul de tre!orerie repre!int profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impo!itelor pe imobili!ri, dar naintea
dobn!ii.
FI3A3I (/ H*/L#*/*4/ %/ P#2H/ %H274I4 4N(4*/-H:
Profit (pierdere pe an
> dobnda pe datoria la teri
- economia la impo!itul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobn!ii pentru datoria la teri
> impo!itul pe venit care poate fi compensate
> deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
>=- deducerea=cre$terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor=datoriilor Flu) de tre!orerie
##. n ce const metoa fluxurilor e isponi!iliti actuali.ate'
:etoda (-F consta in nsumarea flu)urilor de disponibiliti care rmn in fiecare an in unitate, pana in anul @nB, cnd se
aprecia! ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale'
in acest an @nB se stabile$te valoarea re!iduala a activului sau a ntreprinderii
#%. $are sunt cele patru etape 4pai5 n evaluarea ntreprinerii prin metoa fluxurilor e isponi!iliti actuali.ate'
2plicare metodei se face in patru etape:
8. -alculul flu)ului de lichiditi nete istorice pe minim trei ani folosind sinte!a dia"nosticelor
9. Proiectarea flu)ului de lichiditi nete pe o perioada mai lun"a, dar compatibila cu ori!ontul de pro"no!a stabilit ntreprinderii'
deci o buna vi!iune, o nele"ere a flu)urilor trecute: vn!ri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc.
5. (eterminarea valorii re!iduale ce urmea! a fi adu"ata la cash-floE-ul din ultimul an proiectat' ori!ontul pro"no!at este in
"eneral, estimate innd seama de constatrile dia"nosticelor, marcnd momentul cnd prorpietarul va decide viitorul intreprinderii
in anul ultimo pro"no!at' valoarea re!iduala, de re"ula se calculea! prin aplicarea unui multiplicator ! la cash fioE-ul ultimului
an pro"no!at (&r , L)-F sau aplicnd modelul Kordon l, unde G este coeficientul de ajustare pentru risc, iar " este cre$terea pe
G-" termen lun" a flu)ului de numerar
J. (eterminarea ratei de actuali!are, cu ajutorul creia este posibila readucerea flu)urilor nete viitoare se a valorii re!iduale in
valori de a!i' numita si rata neutra
/a poate fi detreminata pornind de la dobnda obli"atiilro sau titlurilor de stat.
#(. $e sunt elementele intan&i!ile ale unei ntreprineri i care sunt acestea'
- @partea invi!ibilB adic acele elemente, de re"ul intan"ibile, care nu sunt contabili!ate.
/lementele intan"ibile sunt imobili!rile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare de!voltare, licente, marci,
brevete, softuri, fondul comercial, etc.
#*. $e sunt metoele com!inate e evaluare a ntreprinerii i n c6te &rupe se pot clasifica'
:etodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se ba!ea! pe flu)urile antrenate de activitatea
intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
:etodele de evaluare combinate pot fi "rupate in doua cate"orii, in funcie de tehnicile aplicate:
- tehnici ba!ate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate'
- tehnici ba!ate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan"ibile
#,. $um se evaluea. aciunile einute e ntreprinere la capitalul altor ntreprineri'
2ciunile deinute de intreprindere in capitalul altor societi se evaluea! astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea'
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceea$i metoda sau se procedea! la evaluarea "lobala a societii in care s-a investit
si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului'
#-. $um se evaluea. stocurile in carul unei ntreprineri pentru a etermina valoarea acesteia'
%tocurile se evaluea! dup separarea celor fr mi$care sau cu mi$care lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de
aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. %tocurile de producie in curs se evaluea! la nivelul costurilor efective, corectate cu
"radul de inaintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e)perti!a tehnica. %tocurile de produse finite se evaluea! la
nivelul preturilor de vn!are, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
%0. $um se evaluea. creanele in !ilanul unei ntreprineri pentru a etermina valoarea acesteia'
-reanele se evaluea! dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la
raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva
%1. $um se evaluea. isponi!ilitile in !ilanul unei ntreprineri pentru a etermina valoarea acesteia'
(isponibilitile din bilan se evaluea! la val scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale
din !iua respectiva.
%2. $um se evaluea. imo!ili.rile necorporale ale unei ntreprineri pentru eterminarea valorii acesteia'
4mobili!rile necorporale nu se iau in caculul valorii 2N- cu e)cepia chelt de cercetare de!v. care privesc produse noi sau
de!voltri de activiti, care sunt luate in calcul cu val. scriptica
%". $um se evaluea. o!li&aiile in !ilanul unei ntreprineri pentru eterminarea valorii acesteia'
#bli"aiile in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua evalurii, diferentele fiind re"ulari!ate pe
seama capitalurilor proprii, in ca!ul evalurii in scopul unei tran!acii, sau pe seama re!ultatelor financiare, in ca!ul evalurilor in
alte scopuri.
%%. $um influenea. raportul e sc1im! al moneei naionale valoarea unei ntreprineri'
*aportul de schimb al monedei naionale, influenea! valoarea ntreprinderii astfel:
- influenea! rata de actuali!are prin riscul deprecierii menedei naionale
- 4nfluenea! bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii
%(. $um influenea. moificarea preurilor valoarea unei ntreprineri'
:odificarea preturilor influenea! valoarea inteprinderii astfel:
- rata de actuali!are este influenat cu riscul de proiecie'
- bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei
%*. $are este rolul !ilanului economic n evaluarea unei ntreprineri'
7ilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare.
7ilanul economic este instrumentul de lucru pe ba!a cruia se evaluea! o ntreprindere.
/l pre!int patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actuali!ate $i corectate n funcie de e)i"enele pieei, pe ba!a constatrilor din
dia"nosticul de evaluare.
/)pertul evaluator innd cont de faptul c:
- bilanul contabil nu permite nele"erea corect a realitii economice $i financiare a ntreprinderii.
- valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed $i ceea ce ea datorea!
- nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (e)tracontabil,
elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare.
2ceste corecii trebuie reali!ate n raport cu:
- valoarea patrimonial de moment a fiecrui element
- de capacitatea potenial de a produce profit.
%,. Explicai influena politicilor e amorti.are asupra valorii ntreprinerii.
Politica de amorti!are influenea! valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lun"i dect cele normale, influene!e in sensul unei valori mai mari a activelor si a
ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenea! in sensul mic$orrii valorii ntreprinderii
- metodele de amorti!are de asemenea influenea!, de e)emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi)e achi!iionate
in acest an sunt amorti!ate accelerat influenea! ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utili!at metoda
liniara.
%-. $um explicai relaia intre politicile conta!ile i valoarea ntreprinerii'
/ste evident ca politicile contabile influenea! valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o ba!a
de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in ca!ul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor
mai mare in bilan si un re!ultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amorti!are,
respective duratele de viata stabilite sau metodele de amorti!are. (e e)emplu capitali!area costurilor ndatorrii la un moment dat
determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei.
(0. $e nele&ei prin valoarea patrimonial a unei ntreprineri'
&aloarea patrimoniala sau valoarea propriu !isa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si
datoriile nscrise in acest bilan.
(1. $um influenea. riscul e ar valoarea unei ntreprineri'
*iscul de tara influenea! valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii
este mai mica.
(2. 7 se etermine activul net conta!il corectat pe !a.a urmtoarelor informaii8
3 capital social8 10.0009
3 re.erve8 ".0009
3 re.ultat reportat8 %.0009
3 c1eltuieli e constituire8 2.0009
3 c1eltuieli e cercetare8 10.0002 in care #.000 estinate crerii unui prous pentru nlocuirea altuia care va iei e pe
pia anul urmtor9
3 c1eltuieli n avans pentru a!onamente la reviste e specialitate8 1.000.
2N- , -apitaluri proprii M (iferente din evaluare , (8N.NNN > 5.NNN > 6.NNN - (9.NNN > O.NNN >8.NNN , P.NNN
(". $are este tratamentul activelor consierate in afara exploatarii in evaluarea unei intreprineri'
2ctivele n afara e)ploatrii sunt cele care aparent nu au le"tur direct cu activitatea de ba! a entitii (case de vacan, locuine de
serviciu, construcii cu alt destinaie dect cele le"ate de activitatea de ba!, ambarcaiuni de plcere etc. sau cele care din diferite
motive au "rad de utili!are redus sau foarte redus (sub 6NQ, de e)emplu, n aceast situaie putndu-se "si terenuri, construcii, ma$ini si
utilaje etc.
7unurile n afara e)ploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse operaiunilor din etapele 9 si 5 de determinare a
activului net corijat' ele sunt evaluate distinct n funcie de natura si piaa fiecrui bun.
&al. care se stabile$te pentru activele considerate in afara e)ploatrii, este valoarea BvenalaB, adic suma tre!oreriei ce se va de"aja
la cesiunea lor.
3nicul criteriu de separare n bunuri necesare $i nenecesare e)ploatrii l constituie utilitatea, e)primat $i msurat prin "radul de
participare la reali!area profiturilor' adic "radul de utili!are a bunurilor.
(#. $are este efiniia &oo:ill3ului'
KoodEill - este e)cedentul de valoare "lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea
din valoarea "lobala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna "estionare si e)ploatarea elementelor intan"ibile de care dispune
acea ntreprindere' se obine prin capitali!area profitului obinut de ntreprindere peste pra"ul de rentabilitate.
*elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala.
(%. )ai exemple privin coreciile care pot fi aplicate activelor curente n veerea eterminrii activului net conta!il
corectat.
2ciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evaluea! astfel:
- atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea'
- cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceea$i metoda sau se procedea! la evaluarea "lobala a societarii in care s-a investit
si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului'
%tocurile se evaluea! dup separarea celor fr mi$care sau cu mi$care lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de
aprovi!ionare din cea mai recenta perioada.
%tocurile de producie in curs se evaluea! la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de naintare in reali!area fi!ica a
produsului, determinat de e)perti!a tehnica.
%tocurile de produse finite se evaluea! la nivelul preturilor de vn!are, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere
cuprinse in acestea.
-reanele se evaluea! dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la
raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva.
(isponibilitile din bilan se evaluea! la valoare scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei
naionale din !iua respectiva.
((. $are sunt limitele valorilor patrimoniale'
&alorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru anali!e comparative $i pentru stabilirea paritii n ca! de fu!iune -absorbie,
asocieri etc.
&alorile patrimoniale sunt, de re"ul, evitate ca valori e)clusive de tran!acie, datorit unor limite:
caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea @invi!ibilB nu este luat n calcul'
caracterul strict static: nu au n vedere strate"ia ntreprinderii'
caracterul comple): uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul ntreprinderii, mai ales cele
industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante'
caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar reali!rii unei evaluri patrimoniale viabile'
(*. )eterminati rata e capitali.are a unei intreprineri cunoscan urmatoarele informatii8
riscurile intreprinderii 8PQ
rata de ba!a JQ
coeficientul primei de risc 8,9
cheltuieli financiare 8.NNN
venituri financiare ONN
datorii financiare (5NQ din sursele de finantare J.NNN
cota de impo!it pe profit 8OQ
CMPC = Ccp * Ccp / (Ccp + Cci) + Cci * Cci / (Ccp + Cci)
Ccp = Rn + (Rr-Rn) * k
Cci = Cd (1-16%)
Cd (Ch.fin V.fin) / Dat.financiare
Ccp = %+ (1!%-%) * 1." = ""%
Cd = (1###-6##) / ### = 1#%
Cci = 1#% * $% = $.%
CMPC = ""% * %#% + $.% * &#% = 1%.!"%
*ata de capitali!are , costul mediu ponderat al capitalului , --P ; pondere -P in finantare > --4 ; pondere
-4 in finantare
-4 , capital imprumutat , JNNN 5NQ
-P , capital propriu , P555 RNQ
Hotal surse finantare , 85.555 8NNQ
--4 , costul capitalului imprumutat , rata doban!ii defiscali!ata , (-helt. Financiare S venituri
financiare=-4 ; (8-8OQ , (8NNN-ONN=JNNN ; (8-8OQ , 8NQ ; (8-8OQ , T,JQ
--P , cost capital propriu , rata neutra de plasament > (rata cu risc S rata neutra; coeficient volatilitate
, JQ > (8PQ - JQ ; 8,9 , JQ > 8TQ , 99Q
Nota: coeficientul de volatilitate defineste in ce masura entitatea de evaluat devia!a de la nivelul mediu al
comportamentului si riscului mediu pe ramura sa
*ata de capitali!are , 99Q ; RNQ > T,JQ ; 5NQ , 8R,P9Q , 8TQ