COLEGIUL ECONOMIC ION GHICA TRGOVITE

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENELOR

TEMA: IMPOZITELE INDIRECTE

SPECIALIZAREA: TEHNICIAN N ACTIVITAI ECONOMICE
CLASA: aXIIa C
PROFESOR COORDONATOR:
NECULA ANDA

Elev:
Vasile Aurel Cristian

Trgovite 2014
1

Cuprins:
Argument.....................................................................3
Capitolul I:
1.1 Organizarea si funcionarea societaii..................4
1.2 Scurt istoric.........................................................4
Capitolul II: Impozitele indirecte.................................6
2.1 Aspecte generale....................................................6
2.2 Locul impozitelor indirecte in totalitatea veniturilor
fiscale............................................................................7
2.3 Taxa pe valoarea adugat......................................7
2.4 Accizele...................................................................9
2.5 Taxele vamale.........................................................9
2.6 Alte impozite...........................................................10
Capitolul III:..................................................................11
1.1 Studiu de caz............................................................11
Concluzie......................................................................16
Bibliografie...................................................................17

ARGUMENT
Banii sunt sngele care iriga economia.
De-a lungul timpului,stiinta studierii marfurilor a purtat
diferite denumiri,dintre care cea mai cunoscuta este aceea de
"Merceologie".Cuvantul de "Merceologie" deriva din
latinescul"merx","mercis" si grecescul logos(stiinta,cunoastere).
"MARFA"este un cuvant de origine maghiara-provine din
"marha"-vita.In trecut,semnificatia cuvantului marfa a fost diferita
fata de cea actuala .Se folosea cu semnificatia de
avere,avutie,animale.De asemenea cuvantul "negot",la
plural,"negoate" era folosit cu sensul de comert,dar si de marfa.
Evidena operaiilor bnesti dintre societi si persoane fizice
sau juridice se poate efectua fie in numerar, fie far numerar, direct
prin banc; ns indiferent de metoda utilizat se ine cu ajutorul
contabilitii sau a finanelor.
Prezenta lucrare prezint informaii legale in vigoare de
aplicare a impozitelor indirecte in Romnia i cuprinde 3 capitole.
Lucrarea are ca scop obinerea certificatului de competente
profesionale in cadrul Colegiului Economic Ion Ghica
Trgovite.

CAPITOLUL I:
1.1 ORGANIZAREA I FUNCTIONAREA SOCIETAII
Banca Comercial Romn (BCR), membr a Erste Group, este cel
mai important grup financiar din Romnia, incluznd operaiunile de banc
universal (retail, corporate & investment banking, trezorerie i piee de
capital), precum i societile de profil de pe piaa leasingului,
managementului activelor, pensiilor private, a bncilor de locuine i a
serviciilor bancare prin telefonul mobil. BCR este banca Nr.1 n Romnia
dup valoarea activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1 dup numrul de
clieni i banca Nr.1 pe segmentele de economisire i creditare. BCR este cel
mai valoros brand financiar din Romnia, dup gradul de ncredere al
clienilor i dup numrul celor pentru care BCR este principal instituie cu
care fac banking. BCR ofer gama complet de produse i servicii financiare
prin intermediul unei reele de 22 de centre de afaceri i 23 de birouri mobile
dedicate companiilor i 562 de uniti retail localizate n majoritatea oraelor
din ntreaga ar cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca Nr.1 din
Romnia pe piaa tranzaciilor bancare, clienii BCR avnd la dispoziie cea
mai mare reea naional de ATM - peste 2.200 de bancomate i POS 15.000 de terminale pentru plat cu cardul la comerciani, precum i servicii
complete de Internet banking, Mobile Banking, Phone-banking i Ecommerce.

1.2 Scurt

istoric

1990 - se constituie Banca Comercial Romn prin preluarea

activitilor comerciale ale Bncii Naionale a Romniei

1998 - BCR deschide o filial la Chiinu, n Republica Moldova

1999 - BCR fuzioneaz prin absorbie cu Bancorex

4

2001 - BCR Leasing se lanseaz pe piaa romneasc

2003 - Privatizarea BCR, prin vnzarea pachetului de aciuni ctre BERD
i IFC
2005 - Se nfiineaz BCR Asigurri de via
2006 - Banca austriac Erste Bank finalizeaz achiziionarea Bncii
Comerciale Romne. Erste Bank a achiziionat 61,8825%* din aciunile
BCR de la Guvernul Romn, BERD i IFC n urma achitrii a 3,75 miliarde
Euro.

2007 - BCR Administrare Fond de Pensii intr pe piaa romneasc

2008 - Banca Comercial Romn vinde operaiunile de asigurri ctre

Vienna Insurance Group

2008 - BCR Banca pentru Locuine intr pe piaa romneasc

2009 - BCR adopt un program de emitere de obligatiuni pe termen
mediu Medium Term Notes (MTN) in valoare totala de 3 miliarde EUR.
BCR a marcat, de-a lungul timpului, mai multe premiere pe piaa
bancar romneasc, printre care:

1994 - BCR devine primul acceptator de carduri din Romnia i membru

principal EUROPAY

1995 - BCR emite primele carduri de debit din Romnia sub sigl
internaional.

prima tranzacie la un ATM n Romnia

2000 - BCR lanseaz primul credit de trezorerie pentru persoane fizice
BCR este prima banc din Romnia care efectueaz operaiuni cu titluri
de valoare pe piaa secundar.
2002 - BCR lanseaz primul credit ipotecar de pe piaa bancar
romneasc

2003 - BCR este prima banc romneasc furnizoare de credite ipotecare

clienilor retail i corporate.

2004 - BCR este prima banca din Romnia care a instalat Automate de
Schimb Valutar (ASV)

2005 - BCR permite utilizarea, n reeaua sa de POS i ATM a cardurilor

cu CHIP (smart-card).
5

2006 - Banca Comerciala Romn lanseaz n premier, prin

Universitatea BCR, programul de practic STUDENT BCR care permite
studenilor efectuarea practicii n cadrul a apte sucursale BCR din Bucureti

BCR este prima instituie bancar din Romnia care a lansat o reea de
birouri specializate la nivel naional - EU Office BCR dedicate exclusiv
fondurilor europene

CAPITOLUL II:"IMPOZITELE INDIRECTE"

2.1. ASPECTE GENERALE
Impozitele si taxele constituie componente tot mai importante ale
vieii economice, prin intermediul crora statul ii procur resursele
financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice, de a cror realizare
depinde indeplinirea funciilor sale.Impozitele indirecte se percep de la toi
cei care consum bunuri din categoria celor impuse sau beneficiaz de
anumite servicii,indiferent de veniturile, averea sau situaia personal a
acestora. Fiind percepute in cote proportionale asupra valorii mrfurilor
vndute i a serviciilor prestate ori in sume fixe pe unitatea de msur,
impozitele indirecte creeaz impresia fals ca ar fi suportate, in aceeai
masur,de toate pturile sociale, c ar asigura repartiia echitabil a
sarcinilor fiscale.
Deci cota impozitului indirect perceput la vnzarea unei anumite
mrfi este mic, indiferent dac cumprtorul acesteia este muncitor, ran,
industria sau comerciant, raportat ins la ntregulvenit , impozitul indirect
capt un caracter regresiv. Asadar ,cu cat o persoan realizeaz
venituri mai mici, cu att suport, pe calea impozitului pe consum, o sarcin
fiscal mai mare. Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scderea
nivelului de trai al populaiei, dar in mod diferit. Astfel, in timp ce
impozitele directe duc la scderea veniturilor nominale ale diferitelor
categorii sociale, impozitele indirecte micoreaza puterea de cumparare. In
rile dezvoltate de regul,aportul impozitelor indirecte la formarea
veniturilor fiscale ale statului este mai mic dect cel al impozitelor directe.

2.2.LOCUL IMPOZITELOR INDIRECTE

IN TOTALIATEA VENITURILOR FISCALE
In trile in curs de dezvolare, ns, ponderea impozitelor
6

indirecte o devanseaz pe cea a impozitelor directe, in totalul

veniturilor fiscale ale statului, din cauza:
22.Randamentului sczut al impozitelor pe venit si al celor pe avere;
23.Comoditaii si costului relative redus al perceperii acestora
(reclama, cheltuieli modice de aezare, percepere si urmrire);
24.Caracterul lor mai voalat fiind cuprinse in preul de vnzare al
bunurilor i serviciilor, nemulumirea cumpartorilor se indreapt
asupra agenilor economici si nu asupra statului care l-a instituit.
n cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrngere
politic, valabil pentru impozitele directe, ci de una de ordin
economic. In perioadele in care economia inregistreaz un curs
ascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, in
schimb in perioada de criza si de presiune, cand producia i consumul
cresc mai lent, incasarile din impozilele indirecte urmeaza aceeai
evolutie, periclitnd echilibrul bugetar.
Creterea in mrime absolut se datoreaza att creterii nivelului
preurilor, dar si inflaiei, situat la o cot ridicat. Creterea relativ a
impozitelor indirecte se datoreaz faptului ca veniturile manifest o
tendin de scdere i, deci, trebuie acoperite necesitaile financiare
ale statului prin impozite indirecte
Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme, cum ar fi:
25.Taxa pe valoarea adaugat
26.Accizele
27.Taxele vamale
28.Impozitul pe dividende
29.Alte impozite indirecte (impozite si taxe locale, fodul special al direciei
publice, fondul pentru mediu)
2.3 Taxa pe valoarea adugat
2.3.1 Contabilitatea TVA
TVA reprezint un impozit indirect calculate pe valoarea adugat
realizat de persoanele impozabile inregistrate in scopul de TVA si suportat
de ctre consumatorii finali.
Persoana inregistrat in scopuri de TVA trebuie s plteasc statului
diferena dintre suma taxei colectat de la clieni pentru vnzrile de bunuri
si servicii si taxa deductibil achitat la achizitia de bunuri i servicii.
Cel care suport TVA este in ultim instan consumatorul. Neavnd
dreptul de a recupera taxa pentru bunurile achizitionate.
7

2.3.2 Documente utilizate in contabilitatea TVA:

- Decontul de tax- Persoana intregistrat in socopuri de TVA trebuie s
depun la organelle teritoriale competente pentru fiecare perioad fiscala
(lun sau trimestru) un decont de tax pn la data de 25 a lunii urmtoare
celei in care se incheie perioada fiscal.
Decontul de tax va cuprinde suma taxei deductibil, suma taxei
colectate si rezultatul obinut din diferena celor dou (de plat sau de
recuperate). n cazul in care decontul de tax este greit se poate corecta prin
decontul unei perioade fiscale ulterioare, sume care se vor nscrie la regulile
de regularizare. Persoanele care fac achiziii intracomunitare ntocmesc o
declaraie separat privind livrrile intracomunitare in care se inscriu valorile
operaiilor intracomunitare (achiziie sau vnzare) deoarece taxa in acest caz
are un regim special pentru achiziii intracomunitare, taxa este 0 pentru
livrari, taxa poate fi 0 daca beneficiarul comunic furnizorului un cod valid
de TVA.
- Registrul operaiilor intracomunitare- Persoanele juridice care efectueaz
operaii intracomunitare trebuie s se nscrie intr-un registru registrul
operaiilor intracomunitare. Acest registru se intocmete de catre
organizaiile fiscale teritoriale conform declaraiei contribuabililor.
- Jurnalul pentru vnzari servete ca document de stabilire lunar sau
trimestrial a TVA colectat. Se completeaz in baza facturilor de livrare.
- Jurnalul pentru cumprari servete ca document de stabilire lunarsi
trimestriala a taxei, se completeaz pe baza facturilor de achiziie.
2.3.3 Conturi de TVA
4426-TVA deductibil (activ) achiziia de bunuri si servicii
4427-TVA colectat(pasiv)- livrri de bunuri i servicii
4428-TVA neexigibil (bifunctional): - Activ-achiziii de bunuri i servicii
pe baza de aviz de nsoire;
- Pasiv-la livrri de bunuri si servicii
pe baza de de aviz de nsoire( in unitaile cu
amnuntul).
4423-TVA de plata- Pasiv
4424-TVA de recuperate
*Conturile 4426 i 4427 nu prezint sold.
2.4 Accizele
8

Accizele sunt taxe de consumaie care se datoreaz bugetului de stat

pentru anumite produse din ar si import: alcool, tutun, produse petroliere,
confecii din blnuri naturale, cristale, bijuterii, autoturisme, parfumuri,
aparate electrocasnice.
Accizele perced TVA si se calculeaza prin aplicarea unei cote
procentuale asupra bazei de impozitare. Momentul datorrii accizelor il
constituie de regula data efecturii livrrilor pentru produsele interne sau
data declaraiei vamale pentru produsele importate.
Sunt scutii de la plata accizelor:
-livrarea in contextual relaiilor de consulare sau diplomatice
-Organizaiile internationale, recunoscute ca atare de autoritatile
publice ale Romnieiei.Forele armate apartinnd oricarui stat NATO , cu
excepia Forelor Armate ale Romaniei
-Alcoolul etilic, precum i alte produse alcoolice, atunci cnd sunt
utilizate in scop medical in spitale sau in farmacii, sau atunci
cnd sunt utilizate pentru producerea de alimente , caz in care
concentraia de alcool nu trebuie sa depaeasca 8,5 litri de alcool pur la 100
Kg de produs
-Berea, vinul fabricate de persoane fizice si consumate de catre
acestea si de membrii familiei, cu condiia s nu fie vandute
-Tutunul, atunci cand este destinat testelor tiintifice si celor privind
calitatea produselor
-Produsele energetice folosite de organizaiile de caritate
-Alte produse , conform Titlului VII, Codul Fscal.
2.5 Taxele vamale
Sunt sume percepute de stat pentru exportul i importul de bunuri pentru
tranzitarea bunurilor i se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale
asupra valorii in vam.
2.6 Impozitul pe dividende
Reprezint remuneraia capitalului pus la dispoziie societii
comerciale de ctre acionar sau asociai.
a)
Dac beneficiarii veniturilor din dividende sunt persoane
juridice romne, impozitul pe dividende se stabilete prin
aplicarea unei cote de 10% asupra dividendului. Nu se
aplic in cazul dividendelor pltite de persoana juridica
romna unei alte persoane juridice romne daca
beneficiarul dividendelor deine minim 15% din titlurile
de participare ale acesteia la data plaii dividendelor pe o
perioada de 2 ani implinii pn la data plii acesteia.
9

b)

Dac beneficiarii dividendelor sunt persoane fizice

impozitul se aplic cu o cota de 16% asupra dividendelor
brute.
Impozitul reinut se plteste la bugetul de stat pe data de 25, inclusiv,
a luni urmatoare celei in care se pltete dividendul. n cazul in care
dividendele nu au fost pltite dar profitul a fost repartizat pentru dividende
pn la sfarsitul anului societatea este obligat la plata impozitului. Data la
care trebuie pltit este 25.01 a anului urmator.

2.7

Alte impozite

2.7.1
Impozite si taxe locale
Sunt venituri ale bugetului local. Fac parte: impozitul prepltit,
impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxe pentru
eliberare autorizaiei de construcie, taxe pentru afiaj, reclam,
publicitate, impozit pe spectacole, taxe pentru ederea in staiuni
balneare climaterice.
2.7.2
Fondul special al direciei publice
Se calculeaz prin aplicarea unei cote de 45% asupra preului cu
ridicata de la rafinrii pentru carburant auto din productie intern i asupra
valorii in vam pentru carburani importai.
2.7.3
Fondul pentru mediu
-3% la vanzarea de deseuri feroase si neferoase
-taxa pentru emisiile de plouani- 1 leu/kg din greutatea ambalajelor
de pe piaa de importatori si producia de bunuri ambalate si ambalaje
-2% din valoarea substanelor periculoase pentru mediu
-3% din vnzarea masei lemnoase pe picior.

III. Studiu de caz

Aplicaia 1:
10

Societatea comerciala Maxim SRL achit materii prime in valoare

de 1000 lei + TVA. n cursul lunii se livreaz produse finite la pre de 3000
lei+TVA. Preul de nregistrare este 2100 lei. Operaiile se efectueaz prin
banc.
La sfaritul lunii se face regularizarea TVA.
1) Achitarea de materii prime conform Factur fiscal
301 A/+/D
4426 A/+/D
401 P/+/C
1000
240

% = 401 1240
301
4426

2) Livrarea de produse finite conform Factur fiscal

4111 A/+/D
701 P/+/C
4427 P/+/C
3720

4111 = %
701 3000
4427 720

3) Descarcarea de gestiune conform Fi de magazie

345 A/-/C
711 B/P/-/D
2100 711=345 2100
4) Regularizare TVA
TVA colectata> TVA deductibil = TVA de plat
4426 A/-/C
4427 P/-/D
4426<4427= 4423 P/+/C

Aplicaia 2:
11

Societatea comercial Maxim SRL achit materii prime in sum

de 2000 lei +TVA in vederea fabricrii de produse finite care se export la
pre de vnzare de 1000 dolari la un curs de 3,6 lei/ 1 dolar. Operaiile se
efectueaz prin banc.
1) Achitare materii prime conform Factur fiscal
301 A/+/D
4426 A/+/D
401 P/+/C
% = 401 2480
2000 301
480 4426
2) Obinerea de produse finite conform Raport de fabricaie
345 A/+/D
711 P/+/C
2600 354=711 2600
3) Livrarea de produse finite la export (operie scutit cu drept de deducere)
conform Factur fiscl
4111 A/+/D
701 P/+/C
3600 4111=701 3600

4) Descrcarea gestiunii conform Not contabil

711 P/-/D
12

345 A/-/C
2600 711=345 2600
5) Regularizare TVA
4426 TVA Deductibil= 480
4424 TVA de recuperat= 480
480 4424=4426 480
6) ncasarea contravalorii facturii externe conform Chitanta
5121 A/+/D
4111 P/+/C
765 P/+/C
Curs la achizitie: 3,6 lei/dolar
Curs in momentul achitrii: 3,7lei/dolar = Venit din curs valutar
3700 5121= %
4111 3600
756 100

Aplicaia 3:

13

Societatea comercial Maxim SRL import materii prime de 1000

USD la curs valutar de 3,6 lei/dolar. Se achit taxe vamale n numerar n
sum de 1400 lei.
Achitarea TVA se face prin banc. Datoria fa de furnizor se achit la
curs de 3,7lei/dolar. Furnizorul este din afara comunitii.
1) Achitarea materiilor prime conform Factur fiscal extern.
301 A/+/D
401 P/+/C
1000 USD x 3,6 lei = 3600 lei
3600 301=401 3600
2) Achitarea taxelor vamale n numerar conform Chitan i Declaraie
vamal de import.
301 A/+/D
5311 A/-/C
1400 301=5311 1400
3) Achitarea TVA conform Ordin de plat
5121 A/-/C
4424 A/+/D
24% x( 3600+1400)= 24%x5000=1200
1200 4426=5121 1200

4) Achitarea datoriei fa de furnizor conform Ordin de plat

14

Curs in momentul crerii datoriei: 3,6 lei/USD

Curs in momentul plii: 3,7 lei/USD
= Diferen nefavorabil
401 P/+/D
5121 A/-/C
665 A/+/D
%= 5121 3700
3600 401
100 665

Concluzie
15

ntr-o economie de pia exploziv in care mrfurile si

banii au ajuns s circule cu viteze uluitoare , marile tranzacii se
fac cu ajutorul bursei sau prin comer electronic, timpul este
esenial att pentru cei care vnd cat si pentru cei care cumpara, iar
calitatea joac un rol mai important ca niciodat.
Din economia de pia fac parte toi oamenii, sunt o parte
integrat a acesteia, i fiecare ii aduce un aport mai mic sau mai
mare; s-au creat organisme socializate care s asigure calitatea, sa
diminueze timpul att pentru vnztor ct si pentru cumprtor.
Circuitul financiar este dificil de urmrit att de ctre
societate ct si de organele de control care prin intermediul
impozitului pe profit verific corectitudinea agenilor economici.
Neachitarea impozitului pana la termenul stabilit prin lege, atrage
dupa sine obligatia contribuabilului de a plati dobanzi si penalitati
de intarziere.De altfel, prin lege sunt prevazute si alte sanctiuni
care se aplica contribuabililor rai platnici, cum sunt: popriri (de
exemplu, pe salarii), sechestrarea unor bunuri de valoare identica
cu suma impozitului neachitat la termen etc.

16

BIBLIOGRAFIE

Constantin Staicu Contabilitate financiara, Editura

CECAR Bucuresti, 2004;
Calin Oprea,Mihai Ristea - Bazele contabilitatii ,Editura ASE
Bucuresti, 2004;
Feleaga N.,Ionascu I.-Tratat de Contabilitate financiara ,vol. I
si 2,Editura Economica Bucuresti ,2003;
Ioan Morosan Contabilitatea practica vol.l.si 2,Editura
Eveont,Suceava 2002;
Octavian
Bojan Contabilitatea
financiara
a
intreprinderilor,Editura Lueman Serv, Bucuresti 2001;
Graziella Dumitru
- Contabilitate, Editura Universitara
Bucuresti 2003;
Ristea M., Oprea C.,Raileanu. V., - Contabilitatea societatilor
comerciale, Editura CECAR ,Bucuresti 1996;
Violeta Isai - Contabilitate, manual clasa a X a, clasa a XI
a ,Editura BIC ALL Bucuresti,2005 ;
Legea contabilitatii nr 82/ 1991,republicata;O.G .61/2001privind
modificarea Legii contabilitatii
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.94/2001;privind aprobarea
reglementarilor contabile ale agentilor economici;
Legea nr.31/90 privind societatile comerciale;
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.306/2002,privind
aprobarea reglementarilor contabile simplificate;
Iacob Petru Pantea-Contabilitatea Financiara romaneasca
Editura Intelcredo, martie 2006
http://www.bcr.ro/ro/

17