SEMINARII PSIHOLOGIA EDUCATIEI:

1. ABILITATILE MESERIEI DE PROFESOR

2. CONCEPTE DE BAZA IN PSIHOLOGIE
Obiectul de studiu al psihologiei.
Perspective in psihologie
3. STADIILE DEZVOLTARII
a) Dezvoltarea intelectuala
b) Dezvoltarea morala
4. TEORII ALE INVATARII
1.Conditionarea clasica
2.Perspectiva conexionista
3.Perspectiva behaviorista
4.Perspectiva cognitivista
5. PROCESE IMPLICATE IN INVATARE
.Procese senzoriale !
"#$%&''(
P#)C#P&''
)#P)#%#$&)'
*.Procese cognitiv superioare !
+$D')#
,#,O)'
',+'$&'
C.Procese reglatoare a activitatii psihice
,O&'-&'
.#C&'-'&&#
-O'$&
D.Conditii necesare des/asurarii activitatii psihice
&#$&'
0',*1203CO,2$'C)#)
4. PERSONALITATEA
1.&#,P#),#$&
2.P&'&2D'$'
3.C)C&#)
1
2. CONCEPTE DE BAZA IN PSIHOLOGIE
1.Obie!"# $e %!"$i" &# '%i()#)*iei '%i()#)*iei
Originile psihologiei moderne se reg5sesc 6n secolele '- 7i - 6. Ch.( c8nd marii /ilozo/i "ocrate( Platon 7i
ristotel 7i9au pus 6ntreb5ri /undamentale despre via:a psihic5. De exemplu( oamenii percep corect
realitatea; Ce este con7tiin:a; re omul libertate de alegere absolut5;
Obiectul de studiu al psihologiei!
C)+'),!&+e-!"l este activitatea observabil5 ce apare la interac:iunea cu mediul
C)-$"i!e#e sunt reac:ii complexe( integreaz5 7i /actori biologici 7i /actori sociali 7i atitudinea
/a:5 de mediu.
Psihologia este 7tiin:a care se ocup5 cu descrierea 7i explicarea 6nsu7irilor 7i /enomenelor psihice veri/icabile.
2.Pe,%'e!i.e /- '%i()#)*ie
Orice subiect din cadrul psihologiei poate /i abordat din mai multe perspective 7i acest lucru este valabil
pentru orice ac:iune uman5.
"5 presupunem c5 traversa:i strada. Din 'e,%'e!i.0 bi)#)*i0 acest5 ac:iune poate /i considerat5 ca o
activare a sistemului nervos care produce consecutiv o activare a musculaturii 7i 6n /inal( determin5 mi7care
picioarelor 7i deplasarea de9a lungul str5zii. Din 'e,%'e!i.0 )+'),!&+e-!&#0 ( ac:iunea este interpretat5
/5r5 nici o re/erire la vreun segment corporal ! lumina verde este considerat5 ca stimul la care se r5spunde
prin traversarea str5zii. <n i-!e,',e!&,e& )*-i!i.0 accentul este pus pe procesele mentale care au ca
rezultat comportamentul corespunz5tor. c:iunea de a traversa strada este explicat5 6n termeni de scopuri 7i
obiective individuale ! obiectivul este acela de a vizita un prieten( iar traversarea str5zii este parte din
strategia stabilit5 pentru a atinge acest obiectiv.
Cele cinci perspective principale din psihologie( de7i distincte nu se exclud una pe celalalt5( ci se realizeaz5
mai degrab5 o /ocalizare a interesului pe aspecte di/ierite ale aceluia7i /enomen( extrem de complex.
1.Pe,%'e!i.& bi)#)*i0
<nseamn5 o 6ncercare de a explica comportamentul observabil pe baza activit5:ii electrice 7i biochimice a
organismului( 6n special la nivel cerebral dar 7i la nivelul 6ntregului sistem nervos. ceast5 abordare 67i
propune s5 prezinte procesele nero9biologice care stau la baza comportamentului 7i a proceselor psihice.
"tudiile asupra pacien:ilor la care s9au sec:ionat conexiunile interemis/erice au demonstrat c5 st5rile
normale de con7tiin:5 sunt mediate de acestea. ,ai mult( aceste studii o/er5 in/orma:ii asupra localizrii
cerebrale a diferitelor procese psihice.
2.Pe,%'e!i.& )+'),!&+e-!&#0
2n om /ace =ogging( vorbe7te( :ip5( r8de( pl8nge ! acestea sunt /orme de comportament > activit5:i direct
observabile. Psihologii de orientare comportamentalist5 studiaz5 psihicul uman prin observarea
comportamentului 7i nu prin intermediului activit5:ii nervoase.
'deea con/orm c5reia comportamentul este singurul indicator de valoare psihologic5 a /ost avansat5 de 1ohn
*. ?atson la 6nceputul secolului al @@ > lea.
Be(&.i),i%+"#( denumire prin care a devenit cunoscut5 concep:ia lui ?atson( contribuit semni/icativ la
dezvoltarea psihologiei 6n prima =um5tate a secolui @@. 2na din orient5rile promovate de behaviorism(
'%i()#)*i& %!i+"# 1 ,0%'"-% ( este 7i acum extrem de in/luient5. #xperimentele din cadrul acestei orient5ri
au vizat ! stimulii semni/icativi din mediul 6ncon=ur5tor( r5spunsurile declan7ate 7i recompensa sau
pedeapsa ulterioar5.
2
3.Pe,%'e!i.& )*-i!i.0.
Perspectiva cognitiv5 modern5 este pe de9o parte o reac:ie la behaviorism 7i pe de alt5 parte o re6ntoarcere
la r5d5cinile cognitive ale psihologiei. Cognitivismul modern studiaz5 ',)e%e#e +e-!&#e
3percep:ia(=udec5:ile( deciziile 7i rezolvarea de probleme).
"e porne7te de ipotezele ! 3a) numai prin studierea proceselor mentale se pot 6n:elege ac:iunile umane 7i 3b)
procesele mentale pot /i studiate 7tiin:i/ic prin analiza comportamentului 3principiu behaviorist) 6nso:it5
6ns5 de interpretarea acestor comportamente 6n termeni de procese mentale.
4.Pe,%'e!i.& '%i(&-&#i!i0.
#laborat5 de "igmund .reud aproximativ 6n aceea7i perioad5 cu apari:ia behaviorismului 6n "tatele 2nite.
Principiul de baz5 promovat de teoria /reudiana este acela c5 cea mai mare parte a comportamentului uman
este determinat de ',)e%e i-)-2!ie-!e prin acestea 6n:eleg8ndu9se ansamblul credin:elor( temerilor 7i
dorin:elor care( de7i incon7tiente( ne in/luin:eaz5 comportamentul.
.reud a/irma c5 (multe dintre pulsiunile care sunt interzise sau pedepsite de c5tre p5rin:i sau
societate 6n timpul copil5riei sunt derivate din instincte( /iecare om av8nd aceste instincte 6nc5 de la na7tere
7i exterioriz8ndu9le 6n timpul vie:ii. Prin interzicerea lor( ele pur 7i simplu sunt /or:ate s5 ias5 din con7tiin:5
7i s5 a=ung5 6n incon7tient( de unde a/ecteaz5 visele( determin5 lapsusurile( manierismele( tulbur5rile
emo:ionale precum 7i comportamentele aprobate social 3mani/est5rile artistice literare 7i sportive).
.reud consider5 c5 toate aciunile umane au o cauz care rmne adesea necontientizat( iar
natura uman5 are conota:ii negative! omul este condus( ca 7i animalele( de instincte 36n special instinctul
sexual 7i agresivitatea) 7i se a/l5 6ntr9o permanent5 lupt5 6mpotriva societ5:ii( care 6ncearc5 s5 controleze
aceste impulsuri.
De7i unii psihologi nu sunt sunt de acord 6n totalitate cu a/irma:iile lui .reud( este deplin acceptat
/aptul c5 oamenii nu sunt pe deplin con7tien:i de unele aspecte importante ale personalit5:ii lor.
5.Pe,%'e!i.& "+&-i%!0
re ca punct principal de interes !,0i,e& %"bie!i.0 & e3'e,ie-4ei( ocup8ndu9se cu p5rerea subiec:ilor 6n
leg5tur5 cu anumite evenimente.
Con/orm teoriilor umaniste( /or:a motiva:ional5 principal5 a omului este !e-$i-4& 0!,e &"!),e&#i5&,e !
orice om are ca trebuin:5 de baz5 progresul 7i dezvoltarea maxim5 a poten:ialului propriu. Prin dep57irea
obstacolelor sociale sau de alt5 natur5 se satis/ace o tendin:5 natural5 de actualizare a poten:ialuluui individual.
3
3.STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE
A.De5.)#!&,e& i-!e#e!"&#&
Dezvoltarea cognitiv5( av8nd 6n centrul ei g8ndirea( se caracterizeaz5 prin salturi calitative sistematice(
care duc spre tabloul /inal al inteligen:ei tipic umane. Cercet5rile e/ectuate de 1. Piaget au demonstrat
succesiunea a patru stadii.
1. S!&$i"# %e-5),i)+)!), 6782 &-i9
Con/orm teoriei lui Piaget asupra inteligenei senzoriomotorii copilul de A92 ani g8nde7te prin
intermediul percep:iilor senzoriale 7i al ac:iunilor motorii! e/ectu8nd anumite opera:ii practice cu obiectele pe care
le exploreaz5.
2. S!&$i"# ',e)'e,&4i)-&#628:;< &-i9
"peci/icul acestui stadiu const5 6n /aptul c5 g8ndirea copilului are un caracter prelogic 3sensul
cuv8ntului preopera:ional se re/er5 la /aptul c5 opera:iile g8ndirii nu sunt 6nc5 su/icient de /unc:ionale). st/el se
explic5 speci/icul contradictoriu al g8ndirii sale 3ex. Am fost la cumprturi mine( Mama, cine s-a nscut
primul, tu sau eu?)
altceva. #le iau aceste valori nu datorit5 unor propriet5:i intrinseci ci datorit5 inten:iilor pe care le au
cei care le utilizeaz5.3 ex! un bat este simbolul unei pusti in =oaca sa).
"imbolul cel mai important utilizat acum este cuv8ntul( cu a=utorul c5ruia copilul are posibilitatea de a
reprezenta at8t obiecte( c8t 7i ac:iuni.
3. S!&$i"# )'e,&4ii#), )-,e!e 6<;= 1 11;12 &-i9
+8ndirea 7colarului mic se situeaz5 6n %!&$i"# )'e,&4ii#), )-,e!e( stadiu caracterizat prin 6nceputul
structur5rii logice a g8ndirii. cest lucru se datoreaz5 organiz5rii inteligen:ei pe baza opera:iilor g8ndirii
3compara:ia( analiza( sinteza( generalizarea( abstractizarea). <ns5 ceea ce caracterizeaz5 acest prim stadiu logic
este /aptul c5 opera:iile mentale r5m8n dependente de con:inutul pe care 6l pot prelucra! materialul concret. cest
lucru 6l determin5 pe copil s5 realizeze cu succes acele opera:ii care pot /i 6nso:ite de ac:iuni concrete cu obiectele
7i s5 e7ueze 6n ceea ce prive7te opera:iile care nu se des/57oar5 n plan concret
4. S!&$i"# )'e,&4ii#), >),+&#e 611;12 11= &-i %&" -ii)$&!09
Dac5 6n etapa anterioar5 g8ndirea avea un caracter concret( acum apare posibilitatea de a ndi
abstract i eneral, detaat de realitatea imediat 7i de /ormele concrete 7i particulare. Pe aceast5 baz5 se
dezvolt5 ra:ionamentul 7i stocarea in/orma:iei cu a=utorul conceptelor abstracte 7i al legit5:ilor. )a:ionamentul se
desprinde de material( de concret 7i opereaz5 la nivelul abstrac:iunilor. 'dealismul adolescentin se bazeaz5 pe
tendin:a de a opera 6n planul posibilului( uneori uit8ndu9se drumul 6napoi( c5tre real 3ceea ce explic5 atitudinea de
dezam5gire a adolescentului /a:5 de lumea adul:ilor.
B.De5.)#!&,e& +),&#0 6L. ?)(#be,*9
Continuatorul lui 1. Piaget 6n studiul =udec5:ii morale a /ost 0. Bohlberg. cesta a identi/icat trei
niveluri de evolu:ie a =udec5:ii morale( /iecare cuprinz8nd dou5 niveluri distincte!
Ni.e#;%!&$ii S'ei>i"# %!&$i"#"i N&!",& %!&$i"#"i
'. Ni.e#"#
',e)-.e-4i)-&#
349CD1A ani)
1. heteronomia
moral5
2. hedonismul
#tica pedepsei 7i obedien:ei #ste bine dac5 sunt urmate regulile impuse de
cineva( se poate /ace tot ceea ce nu este urmat de
o pedeaps5.
#ste bine ceea ce este agreat de cineva care
4
instrumental
primar
#tica pie:ei 7i a schimbului imparte /avoruri 3loialitate pe termen scurt).
II. Ni.e#"# )-.e-4i)-&#
3CD1A913 ani)
3.con/ormismul
interpersonal
4.orientarea determinat5
de sistemul social
#tica p5rerii celorlal:i
#tica legii 7i ordinii impuse
de sistemul social
#ste bine ceea ce aduce aprobarea din partea
grupului de apartenen:5 3prieteni( colegi).
#ste bine ceea ce se con/ormeaz5 obiceiurilor(
regulilor 7i autorit5:ilor.
III. Ni.e#"#
')%!)-.e-4i)-&# 3dup5
13 ani sau niciodat5)
E.stadiul contractului
social
4.stadiul moralit5:ii
autonome
#tica contractului social 7i a
drepturilor individuale
#tica propriilor principii
alese 7i interiorizate
#ste bine ceea ce se con/ormeaz5 procedurilor
existente( scopul /iind acela de a evita
problemele sociale( dezordinea.
#ste bine ceea ce este con/orm principiilor
morale generale interiorizate.
Primul stadiu( preconventional( se imparte in doua etape de dezvoltare. 'n prima etapa( pentru copil interesele
celorlalti nu conteaza deloc. #l nu gandeste! FDaca gresesc( nu o sa ma placa.F( ci gandeste F#u vreau.F 'n prima
etapa( copilul respecta regulile de teama sa nu /ie pedepsit si pentru a primi recompense.
'n a doua etapa( copiii isi dau seama ca a obtine ceea ce isi doresc depinde de /elul cum negociaza cu ceilalti.
FCeea ce este corect( dreptF este reprezentat de un schimb echitabil. Desi copilul gandeste FCu ce ma aleg eu;F(
a=unge sa recunoasca nevoile altora( dar numai daca ele nu il impiedica sa obtina ce isi doreste.
l doilea stadiu( conventional( se imparte( la randul lui( in doua etape de dezvoltare 9 etapa trei si patru. 'n a
treia etapa de dezvoltare( sentimentele impartasite( intelegerile si asteptarile celorlalti sunt mai importante decat
interesele personale. 'n cadrul grupului de egali( este esential sa aiba incredere unii in altii si sa9si respecte
reciproc proprietatea. ,embrii grupului trebuie sa aiba gri=a unul de celalalt. Copilul a/lat in aceasta etapa de
dezvoltare este preocupat sa multumeasca asteptarile /igurilor autoritare din /amilie( de la scoala etc
'n cea de a patra etapa de dezvoltare( perspectiva de Fmembru al societatiiF este pe deplin /ormata. De prima
importanta este indeplinirea datoriilorDobligatiilor si respectarea legilor. )elatiile individuale se plaseaza in
sistemul social care stabileste regulile de interrelationare. Orice persoana este responsabila pentru ea insasi( dar
imparte responsabilitatile cu ceilalti. F l treilea stadiu( postconventional( se imparte( de asemenea( in doua
etape de dezvoltare care vin in continuarea celor anterioare. prote=a drepturile si bunastarea tuturor oamenilor
si a asigura ce este mai bine pentru cei mai multi sunt scopurile ma=ore in etapa a cincea. Drepturile si valorile
individului sunt prioritare in raport cu contracteleDintelegerile sociale. &otusi( indivizii( care parcurg aceasta
etapa de dezvoltare morala( sunt devotati regulilor morale si legale promovate in societate
'n ultima etapa( principiile morale surclaseaza legile( normele si regulile. 'ndivizii selecteaza principii pentru
ei insisi( nu le mai accepta pur si simplu din exterior 3pentru ca asa este la modaG) si sunt convinsi ca aceste
Fedicte moraleF sunt universale. Cand legile si regulile intra in con/lict cu principiile( ultimele trebuie
respectate. Pe scurt( oamenii sunt importanti( nu regulile sau legile. Omul este un scop in sine.
E
4.TEORIILE INVATARII
1.C)-$i4i)-&,e& #&%i& 6I.P. P&.#).9
C)-e'4ie !e),e!i0
9 n!area H succesiune de re/lexe condi:ionate 3schimbare /iziologic5)
9 esena n!rii pa!lo!iene! substituirea de stimuli
9 tip de n!are! 6nv5:area de semnale
9 mod de realizare a n!rii! 6nt5rirea rela:iei dintre stimuli prin exerci:iu
"chema de producere a re/lexului condi:ionat!
1. "$ 3hran5) 9I )$
2. "C 3sunetDlumin5) 9I )$
3. "$ 3hran5)J"C 3sunetDlumin5) 9I )C
Le*i &#e /-.040,ii ',i- )-$i4i)-&,e #&%i0:
1. legea stingerii 3dac5 "C este prezentat de c8teva ori /5r5 a /i 6nso:it de hran5( r5spunsul
condi:ionat se va stinge)K
2. legea generaliz5rii 3)C poate s5 apar5 7i la stimuli asem5n5tori stimulului original)
3. legea discrimin5rii 3subiectul poate 6nv5:a s5 r5spund5 di/eren:iat la doi stimuli asem5n5tori).
Cel mai adesea( la nivelul clasei de elevi( 6nv5:area de tip condi:ionare clasic5 este cea care in/luen:eaz5 6n
primul r8nd comportamentul emo:ional al elevilor. <n cadrul acestui tip de 6nv5:are( asocierea se realizeaz5
6ntre stimuli neutri 7i lucruri care creeaz5 o stare emo:ional5 3lucruri care ne /ac bucuro7i( /urio7i( entuzia7ti(
sensibili etc)
2. C)-e3i)-i%+"# 6E. T(),-$i@e9
C)-e'4ie !e),e!i0
9 n!area H con/runtare cu o situa:ie problematic5 a c5rei rezolvare presupune selectarea r5spunsului potrivit
dintr9un num5r de r5spunsuri posibile
9 esena n!rii cone"ioniste! selectarea r5spunsului potrivit
9 tip de n!are! 6nv5:area de reac:ii
9 mod de realizare a n!rii! 6ncercare 7i eroare
E3'e,i+e-!:
<ntr9o cu7c5 este introdus5 o pisic5 /l5m8nd5 iar 6n apropierea cu7tii se g5se7te o bucat5 de pe7te. Pisica
6ncearc5 s5 ias5 zb5t8ndu9se( izbindu9se de pere:i p8n5 c8nd( din 6nt8mplare apas5 o p8rghie care declan7eaz5
deschiderea cu7tii. Comportamentul pisicii este de tip 6ncercare 7i eroare. Pus5 de mai multe ori 6n cu7c5(
pisica o va deschide cu mai mult5 rapiditate 7i precizie. Li aceasta deoarece 6ncerc5rile 6ncununate de succes
sunt re:inute( 6n timp ce comportamentele care duc la e7ec sunt inhibate.
Le*i &#e /-.040,ii )-e3i)-i%!e
1.#eea strii de pretire
"e re/er5 la /aptul c5 subiectul va 6nv5:a dac5 6nainte de a /i pus 6n situa:ia de 6nv5:are se g5se7te 6ntr9o
stare de preg5tire adecvat5 3pisica din experiment era /l5m8nd5( 6n cazul 6nv5:5rii umane( este necesar un
anumit nivel de dezvoltare psihic5 pentru a putea des/57ura 6nv5:area)K
$.#eea e"erciiului
"oliditatea leg5turilor 6ntre stimuli 7i r5spuns este dependent5 de num5rul repeti:iilor.
3.#eea efectului
Dac5 o leg5tur5 6ntre stimul 7i r5spuns este urmat5 de satis/ac:ie( se 6nt5re7te( iar dac5 ea este urmat5 de
insatis/ac:ie( sl5be7te.
4
3.Be(&.i),i%+"# 6B.F. S@i--e,9
C)-e'4ie !e),e!i0
9 n!area H condi:ionare de tip instrumental 6ntre comportamente 3/orm5 de 6nv5:are 6n care consecin:ele
comportamentului in/luen:eaz5 posibilitatea apari:iei acestuia)
9 esena n!rii! substituirea de reac:ii
9 tip de n!are! 6nv5:are de comportamente
- mod de realizare a n!rii! legea e/ectului 9 6nlocuirea erorilor prin 6ncerc5ri reu7ite
E3'e,i+e-!
2n animal pus 6n cu7c5 3porumbel( cobai) poate ob:ine hran5 doar dac5 d5 un r5spuns determinat 3love7te cu
ciocul un buton( apas5 o p8rghie)t8ta timp c8t nu se produce comportamentul cerut( animalul nu prime7te de
m8ncare. "itua:ia 6ncearc5 s5 modeleze mai mult dec8t teoriile anterioare realitatea deoarece( a7a cum ar5ta
"Minner( 6n natur5 animalele nu sunt pasive( ci elaboreaz5 comportamente care le pun 6n situa:ia de a ob:ine
hrana.
2n rol esen:ial 6n 6nv5:area de tip condi:ionare instrumental5 6l are 6nt5rirea. ceasta poate /i de dou5 tipuri!
6nt5rirea pozitiv5 3care permite animalului s5 ob:in5 ceea ce dore7te)
6nt5rirea negativ5 3care permite animalului s5 evite consecin:ele nepl5cute ale
comportamentului).
)ecompensa nu este o 6nt5rire pozitiv5( /iind un e/ect pl5cut care apare 6n urma unei 6nt5riri pozitive.
c) #xemplu recompens5 I. E3e+'#" /-!0,i,e ')5i!i.0
%ti cel mai cuminte din clas&
9 laud5
Mi-a plcut faptul c astzi ai a!ut un comportament adec!at. >
6ncura=area comportamentului dorit
Pedeapsa nu este o 6nt5rire negativ5( ci un e/ect nepl5cut care /ace s5 dispar5 un comportament gre7it
E3e+'#" 'e$e&'%0 d) #xemplu 6nt5rire negativ5
%ti cel mai obraznic din clas&
9 etichetare
'u-mi place modul n care te-ai comportat astzi. >
descura=area comportamentului nedorit
"pre deosebire de recompens5 sau pedeaps5( 6nt5rirea are meritul de a pune accentul pe comportamentul
elevului( in/orm8ndu9l cu privire la ceea ce trebuie s5 /ac5 sau s5 evite 6n continuare
4.C)*-i!i.i%+"#
Psihologia cognitiv5 studiaz5 modul 6n care psihicul uman proceseaz5 in/orma:ia( at8t la nivel elementar( c8t
7i la nivelul mecanismelor /oarte complexe. Con/orm acestui model( 6nv5:area nu presupune doar elaborarea
unui comportament la un anumit stimul( ci 7i procesarea mai mult sau mai puin profund a informaiilor
primite( /ormularea de ipoteze( luarea deciziilor celor mai potrivite 6n situa:ii problematice.
<ntreb5rile de baz5 ale modelului proces5rii in/orma:iei se re/er5 la caracteristicile in/orma:iei procesate 3ce se
6nva:5;) 7i la natura proceselor implicate 6n 6nv5:are 3cum 6nv5:5m;).
N
5.PROCESE IMPLICATE IN INVATARE
A.PROCESE SENZORIALE
SENZAAII PERCEPAII REPREZENTBRI
D#.'9
$'O'#
P,)e%e '%i(ie e#e+e-!&,e ',i- &,e %e "-)%
/-%"2i,i#e %e'&,&!e &#e "-"i )bie!C >e-)+e-C /-
)-$i4ii#e &4i"-ii $i,e!e & %!i+"#"#"i &%"',&
&-&#i5&!),i#),.
9re/lect5 /-%"2i,i %e'&,&!e ale obiectelor 7i
/enomenelor 3de obicei nu experiment5m senza:ii(
ci le integr5m 6n percep:iiK senza:iile apar 6n /orma
lor pur5 doar la nou n5scu:i)K
9sunt i+&*i-i ',i+&,e 3sunt rezultatul imediat al
ac:iunii stimulului asupra analizatorilor).
P,)e%e '%i(ie )+'#e3e
&,e )-4i- !)!&#i!&!e&
/-%"2i,i#), "-"i )bie!C
>e-)+e-C /- )-$i4ii#e
&4i"-ii $i,e!e & %!i+"#"#"i
&%"',& &-&#i5&!),i#),.
9surprind !)!&#i!&!e&
i-%"%i,i#), unui obiect
9sunt i+&*i-i ',i+&,e 3sunt
rezultatul imediat al ac:iunii
stimulului asupra
analizatorilor
I+&*i-i +i-!&#e &
)bie!e#),;>e-)+e-e#), /-
&b%e-4& &4i"-ii $i,e!e &
%!i+"#"#"i &%"',&
&-&#i5&!),i#),.
8i+&*i-i %e"-$&,e9in
absenta actiunii directe a
stimulilor
9sunt imagini
simpli/icate(proprii
/iecaruia pe baza
experientei individuale
.O),
)#
Se-5&4i& .i5"&#0
"timul9unda electromagnetica
)eceptor9retina
Se-5&4i& &"$i!i.0
"timul9unda sonor5
)eceptor9urechea
Se-5&4i& )#>&!i.0
"timul9substantele volatile
)eceptor9mucoasa nazal5
Se-5&4i& *"%!&!i.0
"timul9substan:e solubile
)eceptor9papilele gustative
4 #tape!
1. De!e4i&
2. Di%,i+i-&,e&
3. I$e-!i>i&,e&
4. I-!e,',e!&,e&
)econstituire mentala
0egi 1.Le*e& i-!e-%i!04ii9un excitant produce o
senza:ie numai dac5 are o anumit5 intensitate
3dac5 dep57e7te un anumit prag minim 7i se
g5se7te sub un prag maxim)
Le*e& )-!,&%!"#"i8 stimulii care au propriet5:i
opuse se scot reciproc 6n eviden:5. De exemplu
contrast cromatic!negru9galben.
3.Le*e& &$&'!0,ii9expunerea la un stimul duce la
adaptarea analizatorilor
&recerea de la lumin5 la 6ntuneric presupune
cre7terea sensibilit5:ii 32E93A minute)( 6n timp ce
trecerea de la 6ntuneric la lumin5 presupune
sc5derea ei 3c8teva secunde).
4.Le*e& i-!e,&4i"-ii senza:iile produse la nivelul
unui analizator pot /i modi/icate ca urmare a
stimul5rii simultane a altui analizator.
<n acest sens un experiment a ar5tat c5 sunetul
constant al unui metronom era auzit mai tare sau
mai 6ncet 6n /unc:ie de aprinderea 3mai tare) sau
stingerea 3mai 6ncet) unei lumini
5.Le*e& %e+-i>i&4iei un stimul slab poate
produce rapid o senza:ie su/icient de puternic5
dac5 are o semni/ica:ie pentru subiect.
1. O pisic5 va auzi imediat zgomotele scoase de un
1.P,i-i'i"# ',)3i+i!04ii8
percepem impreuna( in
acelasi grup elementele
alaturate
2.P,i-i'i"# %i+i#&,i!04ii8
grupam in aceeasi unitate
elementele asemanatoare
3.P,i-i'i"# )-!i-"i!04ii8
stimulii unii in continuarea
altora sunt grupati
impreuna
4.P,i-i'i"# b"-ei >),+e8
tendinta de a percepe
/orma cea mai simpla
5.P,i-i'i"# /-(i$e,ii8
daca o /orma cunoscuta are
portiuni care lipsesc o
percepem ca /iind intraga.
)eprezentarile /iind
imagini mintale a
realitatii ce su/era
reconstituiri( simpli/icari
nu au legi pentru ca
/iecare isi reprezinta
realitatea in mod propriu.
C
'magine
mentala
'maginea
reala
7oricel chiar dac5 6n 6nc5pere sunt o mul:ime de
sunete mult mai intense.
B.PROCESE COGNITIV SUPERIOARE
1.GANDIREA
+8ndirea este procesul psihic coniti! superior de reflectare indirect, mi(locit )cu a(utorul cu!ntului*,
eneralizat i abstractizat a realitii
.olosirea procedeelor!
1. A-&#i5&. 'n/ormatiile complicate se 6mpart 6n Pparti digerabileQ( elimin8nd ceea ce se repeta sau ceea ce
este /als.
2. Si-!e5&. &rebuie sa devina obicei prezentarea in/ormatiilor sintetic( rapid( correct si integral.
3. C)+'&,&!i&. "e alatura doua /iinte( obiecte( /enomene stabilindu9se asemanarile si deosebirile.
4. Ge-e,&#i5&,e&C &b%!,&!i5&,e&. )eprezinta operatiunea de a descoperi ceea ce este general( comun(
esential la o anumita grupa de /iinte( obiecte( /enomene.
5. C)-,e!i5&,e&. )eprezinta veri/icarea 3validarea( motivarea) generalizarilor si a abstractizarilor prin
apelare la situatii concrete.
:. D-!e#e*e,e&. #ste activitatea creierului de a descoperi relatiile 6ntre obiecte( /iinte si /enomene.
<n:elegerea este b&5& oric5rei asimil5ri con7tiente a cuno7tin:elor. Prin 6n:elegere se realizeaz5
decodi/icarea semantic5 a obiectelor( /enomenelor 7i ac:iunilor prezente prin raportarea lor la /ondul
de cuno7tin:e acumulate 7i sistematizate
<n:elegerea const5 6n atribuirea de sens psiholoic prin stabilirea unor relaii importante ntre ce!a
necunoscut i ce!a dinainte cunoscut. +e manifest prin cu!inte, e"puneri !erbale i scrise sau aciune-
aplicare practic. Datorit5 6n:elegerii se creeaz5 noi rela:ii prin care stimul5rile prezente sunt incluse 6n
structurile mintale anterior elaborate 7i prin aceasta se realizeaz5 o nou5 sintez5 6n cunoa7terea elevului.
2.MEMORIA
Me+),i& are un rol deosebit pentru via:a psihic5 6n general 7i pentru 6nv5:are 6n special /iind
considerat5 esen:iala.
,emoria este un proces complex ce cuprinde selectiv mai multe e!&'e 3procesele memoriei)!
1. Me+),&,e 36ntip5rire( engramare)
<n /unc:ie de condi:ii 7i solicit5ri este posibil5 6n variate /orme! logic5 sau mecanic5( involuntar5 sau voluntar5.
#xist5 opinia c5 p8n5 la v8rsta de 11>13 ani( elevii ar memora de predilec:ie 6n mod mecanic( /iind
incapabili de o memorare logic5. Dar c8nd explica:iile sunt clare 7i elevii le 6n:eleg( ei pre/er5 leg5turile cu sens 7i
memorarea logic5.
2. P0%!,&,e 3conservareDstocareDre:inere)
#ste un proces activ presupun8nd organiz5ri 7i reorganiz5ri de material. Prezint5 sensibile di/eren:ieri dup5
durat5( exactitate 7i volum /iind puternic in/luen:at de modul de memorare 7i de caracteristicile materialului
memorat.
3. Re&!"&#i5&,e 3redare( scoatere la iveal5)
"e realizeaz5 prin recunoa7tere36n prezen:a obiectului) sau reproducere36n absen:a obiectului) 7i cunoa7te grade
di/erite de precizie.
<ntre cele 3 procese ale memoriei exist5 o puternic5 interac:iune 7i interdependen:5.
F&!),ii $e i->#"e-40 pentru procesele mnezice sunt!
a) ',)',ie!04i#e +&!e,i&#"#"i $e +e+),&!!
R
9 natura materialului 3intuitiv( senzorial sau obiectual( abstract( descriptiv9explicativ( ra:ional sau lipsit de sens
logic( utilitar9pragmatic sau semni/icativ verbal)K re:inem mai u7or un material pe care l9am inteles( care are o
semni/ica:ie
9 organizarea 7i omogenitatea sa 3organizat sau neorganizat( omogen sau neomogen)K re:inem mai u7or un
material bine organizat(
9 volumul 3volum extins sau volum restr8ns)K
9 /amiliaritatea 3/amiliar sau ne/amiliar)K re:inem mai u7or un material /amiliar( din aceea7i categorie cu
in/orma:ii de=a memorate
9 modul de prezentare 3simultan( secven:ial( serial)K
9 locul ocupat 6n structura activit5:ii 3scop( condi:ie( mi=loc)K
9 pozi:ia materialului 6ntr9o serie dat5 36nceput( s/8r7it( mi=loc)K re:inem mai u7or un material a/lat la 6nceputul si
la /inalul seriei( materialul din mi=loc e re:inut cel mai pu:in de aceea in repetarea unui material trebuie
schimbata ordinea.
b) &,&!e,i%!ii '%i()i-$i.i$"&#e ale elevului!
9 starea sa /izic5 general5 3odihn5 sau oboseal5( s5n5tate sau boal5)K
9 experien:a anterioar5K
9 inten:ia de a memora 3apelul la memorarea voluntar5( atitudinea activ5( personal5 /a:5 de procesul 6nv5:5rii(
dorin:a de a re:ine ceea ce studiaz5)K
9 cunoa7terea scopului memor5riiK
9 cunoa7terea perspectivei de timp pentru care memoreaz5K
9 motiva:ia principal5 7i cea secundar5 6n memorarea datelor 7i in/orma:iilor 3important5 este nu motivarea
maximal5( ci motivarea optim5 9 optimul motiva:ional).
c) >&!),i $i- )-!e3!9 situa:ionali9 /actori laten:i sau mani/e7ti( /avorizan:i sau inhibitorii din
ambian:a 6n care se realizeaz5 6nv5:area .
UITAREA
$u tot ce se memoreaz5 trebuie p5strat la nes/8r7itK continuu este cerut5 7i o desc5rcare de
in/orma:ii care nu sunt actuale 7i devin perimate. De asemenea( exist5 nevoia renun:5rii la o serie de
comportamente dep57ite 7i care nu servesc o adaptare adecvat5K ca urmare( "i!&,e& ca dega=are a memoriei de o
serie de impresii( date( scheme mintale pentru a cumula noi cuno7tin:e este condi:ia progresului memoriei.
2it5m ceea ce nu este necesar( nu are semni/ica:ie( dar 7i ceea ce nu a /ost corect memorat 3vezi /actorii de
in/luen:5 negativ5 asupra proceselor memoriei). 2itarea poate /i total5( par:ial5 sau lapsus.
0a elevi( ui!&,e& > se mani/est5 6ndeosebi ca imposibilitate de a97i reaminti datele memorate sau
de a recunoa7te evenimentele tr5ite 7i memorate.
Pentru a9i diminua e/ectele negative ale uit5rii 6n procesul de 6nv5:5m8nt( solu:ia este ,e'e!i4i&
e7alonat5( comasat5( la intervale de timp( activ5( independent5( atribuirea de sens( semni/ica:ie( memorarea cu
pauze etc. 2n rol 7i mai important 6l are +e+),&,e& #)*i0 a in/orma:iilor 3s9a dovedit c5 6n cazul in/orma:iilor
/5r5 sens memorate curba uit5rii cunoa7te o brusc5 orientare descendent5( 6n timp ce 6n cazul in/orma:iilor cu
sens curba uit5rii cunoa7te o c5dere ini:ial5 brusc5 urmat5 de o revenire bazat5 pe reconstruc:ia logic5 a
in/orma:iilor uitate).
Oin8nd cont de calit5:ile memoriei /iec5rui elev( pro/esorul poate interveni asupra tuturor /actorilor
de in/luen:5( optimiz8ndu9i prin stimularea condi:iilor de strategie 7i tehnic5 a 6nv5:5rii cu re/erire 6ndeosebi la!
9 operarea nemi=locit5 cu elemente esen:iale din materialul de memorat 3cel mai bine se
memoreaz5 elementele care /ac obiectul direct al ac:iunii directe( cu a=utorul sim:urilor sau indirecte( prin
procesare intelectual5)K
9 organizarea repeti:iilor 7i o buna distribu:ie 6n timp a lorK
9 /rac:ionarea sarcinilor complexe 6n subunit5:i.
1A
3.IMAGINATIA ,mainaia reprezint un proces coniti! comple" de elaborare a unor imaini i proiecte
noi pe baza combinrii i transformrii e"perienei anterioare
'n /unc:ie de sarcina pe care o au elevii( procesele de imaginare sunt diri=ate /ie spre reconstituiri plastice ale
unei realit5:i sau evenimente sugerate 3cum s9a des/57urat de exemplu b5t5lia de la C5lug5reni) ceea ce s9a
convenit a se numi i+&*i-&4ie ,e',)$"!i.0C /ie 6n direc:ia producerii unor scenarii 7i imagini noi( a unor
combina:ii originale( ceea ce se nume7te i+&*i-&4ie ,e&!)&,e 6)-%!,"!i.0) caracterizat5 prin noutate(
ingeniozitate( originalitate. t8t imagina:ia reproductiv5 c8t 7i cea creatoare sunt /orme active.
C"#!i.&,e& ,e&!i.i!04ii ',i- /-.040+E-!
Cultivarea creativit5:ii a devenit o sarcin5 important5 a 7colii contemporane
"e are 6n vedere!
schimbarea atitudinii pro/esorului /a:5 de creativitate 7i elevul creativ( rela:ia sa cu clasa de elevi
utilizarea de mi=loace nespeci/ice 9 probe de tip imaginativ creativ la /iecare dintre discipline 3ex. compuneri(
exerci:ii de tip PproblematicQ9 /ormulare de 6ntreb5ri pe o tem5 dat5( probe de tip PcombinatP compuneri de
marginea unor tablouri sau /ormulare de Pmoral5Q( etc) care conduc la /ormarea unei Patitudini creativeQ 7i a
dezvolta Paptitudinea de a c5uta 7i g5si problemeQ.
progresul creativit5:ii prin metode 7i procedee speci/ice!
9 6ntreb5ri pentru dezvoltarea g8ndirii divergente 3cum explica:i( ce rela:ie este 6ntre( cum s9ar putea ob:ine( ce
se 6nt8mpl5 dac5( 7amd) continuate prin punerea de probleme mai pu:in obi7nuite
9 observa:iile independente( 6nv5:area prin descoperire( descoperirea diri=at5
9 activitatea din a/ara clasei 7i extra7colar5 > prile= de cultivare a imagina:iei 7i creativit5:ii
C.PROCESE REGLATOARE A ACTIVITATII PSIHICE
1.MOTIVATIA
,otiva:ia reprezint5 unul dintre procesele psihice relatorii care prin intermediul mobilurilor psihice
nnscute sau dobndite, contientizate sau necontientizate declaneaz, susine eneretic i orienteaz
conduita persoanei. #a are rolul de cauz a comportamentului.
,otiva:ia este privit5( pe de o parte( ca /iind un ansamblu organizat de motive 3o %!,"!",0)( iar pe de alt5 parte
ea este un ',)e% ce instig5 la ac:iune
Ni.e#"# $e &%'i,&4ie se re/er5 la dorin:a unei persoane sau a unui grup de a realiza un scop( un ideal 6ntr9o
perioad5 determinat5. -aloare nivelului de aspira:ie depinde de gradul de autocunoa7tere al persoanei( de
capacitatea sa autoevaluativ5 7i se raporteaz5 permanent la per/orman:ele ob:inute 3succesul ob:inut duce la
cre7terea nivelului de aspira:ie( 6n timp ce insuccesul duce la sc5derea lui). $ivelul de aspira:ie este stimulul
motiva:ional care poate conduce spre autodep57iri evidente Dde aceea este de dorit ca standardele de reu7it5 s5
/ie pu:in peste capacit5:ile apreciate).
O'!i+"# +)!i.&4i)-&# se re/er5 la rela:ia dintre nivelul motiva:iei 7i nivelul per/orman:ei. "e pot
preciza trei situa:ii posibile!
%"b+)!i.&,e&! conduita /unc:ioneaz5 6n condi:ii de de/icit energetic( ceea ce duce la per/orman:e
sc5zuteK
%"',&+)!i.&,e&! supramobilizarea a/ectiv5 dezorganizeaz5 conduita iar subiectul 67i epuizeaz5 /ondul
energetic 6nainte de a se /i con/runtat cu sarcinaK
)'!i+"+ +)!i.&4i)-&# 3zona critic5)! intensitatea optim5 a motiva:iei care duce la per/orman:e maxime
6n cazul unei persoane. Dac5 motiva:ia se intensi/ic5 dincolo de aceast5 zon5( per/orman:ele 6ncep s5
scad5.
%ona critic5 a intensit5:ii motiva:iei variaz5 6n /unc:ie de!
11
9 gradul de di/icultate a sarcinii 36n cazul sarcinilor mai u7oare( zona critic5 se ridic5 la un nivel mai
6nalt)K
9 particularit5:ile temperamentale ale persoanelor 3persoanele apar:in8nd tipului de sistem nervos
puternic9mobil9echilibrat sunt capabile s5 suporte tensiuni psihice mai mari dec8t persoanele
apar:in8nd tipului slab sau neechilibrat).
S!,&!e*ii $e +)!i.&,e & e#e.i#), 'e-!," /-.04&,e
9 dezvoltarea 6ncrederii 6n sine a elevilor prin ! a9i 6nv5:a pe elevi s5 g8ndeasc5 pozitiv( a9i
6nv5:a sa stabileasc5 standarde de reu7it5( a9i 6nv5:a s597i de/ineasc5 obiective ale 6nv5:5rii(
a9i 6nv5:a s5 nu se =udece 7i s5 nu se culpabilizeze( aten:ia cadrului didactic o/erit5 tuturor
elevilorK
9 dezvoltarea atitudinii apreciative /a:5 de activitatea des/57urat5 3o/erirea de oportunit5:i de
succes tuturor elevilor( crearea unui climat de apreciere 7i valorizare a muncii bine /5cute)K
9 realizarea concordan:ei 6ntre nivelul a7tept5rilor 7i realizarea scopuluiK
9 crearea unei rela:ii netensionate( apropiate 6ntre pro/esor 7i elevK
9 utilizarea metodelor care implic5 elevul 6n activitatea de predare96nv5:are 3metodele activ9
participative( metodele de stimulare a creativit5:ii sau g8ndirii critice)K
9 utilizarea strategiilor competi:ionale combinate cu cele bazate pe cooperare.
2.AFECTIVITATEA
.enomenele a/ective sunt tr5iri pro/unde( intense( de mare rezonan:5 care re/lect5 atitudinea /a:5 de
obiecte( /enomene( persoane( /a:5 de mediul ambiant( atitudine ce depinde de concordan:a sau discordan:a dintre
elementele externe persoanei 7i ansamblul trebuin:elor( dorin:elor( aspira:iilor persoanei.
R)#"# &>e!i.i!04ii /- /-.04&,e
/ectivitatea ca nevoie de expresie( dar 7i ca a/ec:iune( in/luen:eaz5 6ntreaga dezvoltare a
copilului( inclusiv dezvoltarea sa intelectual5.
9 tunci c8nd sunt intense sau c8nd apar 6n situa:ii noi( neobi7nuite( 3pentru care organismul nu 7i9a
organizat 6nc5 modalit5:i adecvate de comportament)( a/ectele( emo:iile dezorganizeaz5 conduita
elevului 36l /ac neputincios sau agresiv)( devenind o piedic5 6n realizarea e/icient5 a activit5:ii
7colare. Dac5 6ns5 au o intensitate medie 3normal5)( atunci ele pot duce la o invatare mai temeinica.
9 9 /ectivitatea 6ndepline7te /unc:ii importante nu doar 6n raport cu activitatea de 6nv5:are ci 7i cu
procesul cunoa7terii interpersonale. 3&heodule )ibot a/irma 6nc5 6n 1CRN c5 Psimpatia este baza
ntreii e"istene socialeQ)
C)-$i4ii >"-$&+e-!&#e 'e-!," ,i%!&#i5&,e& "-), %e-!i+e-!e ')5i!i.e #& %)&#0:
9 <ntruc8t /ormarea sentimentelor este un proces asociativ( cu o slab5 leg5tur5 cu dezvoltarea
intelectual5( ceea ce convinge un elev. ceea ce 6i c87tig5 adeziunea nu este at8t logica unor
argumente( c8t &!i!"$i-e& ',)>e%),"#"i( propriile sale sentimente ce se transmit mai mult prin ton(
postur5 7i gesturi.
#x! .ormarea Psentimentului comuniunii socialeQ( a dispozi:iei de colaborare( 6ntra=utorare( al
solidarit5:ii sociale( al preocup5rii pentru soarta celorlal:i( 9sentimente esen:iale 6ntr9o societate
democratic59 nu este /acilitat5 de 6nv5:5m8ntul actual care se bazeaz5 pe studiul indivudual 7i
obstruc:ioneaz5 aproape tot timpul colaborarea dintre elevi 6n timpul orelor 6n timp ce &!i.i!&!e&
$i$&!i0 'e *,"'e( 6i /ace pe elevi con7tien:i de valoarea colabor5rii( chiar 6n munca intelctual5 7i
/avorizeaz5 solidaritatea( prieteniileK ocazii de munc5 6n comun sunt create mai ales prin
activit5:ile din a/ara clasei3extra7colare). #vident toate aceste activit5:i 67i 6ndeplinesc obiectivele
numai dac5 sunt bine organizate 7i duc la succese 6mbucur5toare pentru participan:i.
Re)+'e-%& +e,i!&!0: Satis/ac:ia succesului dinamizeaz5 7colarul pentru a ob:ine 7i alte
rezultate buneK ele se trans/er5 treptat 7i asupra disciplinei unde el a excelatK un elev poate 6nv5:a la
12
o disciplin5 care nu9l intereseaz5 dintr9un sentiment al datoriei( dar bunele rezultate pot avea ca
urmare /ormarea unui interes pentru materia respectiv5 3 a7a se explic5 de ce unii elevi
con7tiincio7i care 6nv5:a la toate obiectele a=ung sa aib5 multiple interese 7i la vine greu la
terminarea liceului sa opteze pentru o singura specializare)
#levul are nevoie s5 6ntrevad5 o bucurie c5tre care s5 tind5 3,aMarenMo spunea Ps5 aib5 o
perspectiv5Q) dar esen:ial este s5 6mbini PperspectiveleQ mai 6ndep5rtate cu cele apropiate.
"uccesele 7colare au drept e/ect 7i /ormarea unei atitudini pozitive /a:5 de munc5 deosebit de
important5 pentru ob:inerea unei per/orman:e pro/esionale. Dimpotriv5 insuccesele 7colare
repetate pot 6ndep5rta copilul de 7coal5 de cultur5 7i devin un /actor demobilizator ceea ce nu
6nseamn5 c5 trebuie s5 renun:5m la dezaprobare( la pedeaps5.

#numerarea condi:iilor de mai sus nu exclude utilizarea expunerilor( dar accentueaz5
-ee%i!&!e& '&,!ii'0,ii &>e!i.e & ',)>e%),"#"i( interesul s5u pentru problemele prezentate(
interes care se comunic5 elevilor 7i /ace ca orele s5 treac5 pe nesim:ite.
Personalitatea pro/esorului! pro/esorul devine un +)$e# 'e-!," e#e.i c8nd autoritatea sa se impune prin
deplina competen:5 pro/esional5 7i tact pedagogic. #levii vor tinde s59i imite atitudinile( opiniile .ormalismul
6n munca didactic5( indi/eren:a /a:5 de materia predat5 genereaz5 plictiseal5 6n su/letul copiilor. ,unca
pro/esorului nu da rezultate dec8t dac5 ea este 6nso:it5 de con7tiin:a importan:ei 7i /rumuse:ii sale
3.VOINTA
Realizat prin mijloace verbale, constnd din aciuni de mobilizare i concentrare a energiei
psihonervoase n vederea biruiri obstacolelor i atingerii scopurilor contient stabilite, aceast5
modalitate de autoregla= presupune 6n principal e>),! 3mobilizare contient, deliberat de resurse
fizice, intelectuale, emoionale* .
)eglarea voluntar5 se /ace 6n str8ns5 leg5tur5 cu toate celelalte procese psihice. ,emoria( g8ndirea
7i imagina:ia intervin 7i preced realizarea deciziei 7i a ac:iunii. 0a r8ndul s5u( voin:a intervine 6n
organizarea 7i diri=area proceselor psihice implicate 6n 6nv5:are! percep:ia devine observa:ie(
memoria involuntar5 este dominat5 de cea voluntar5( actul g8ndirii este voluntar prin natura sa(
D. CONDITII NECESARE ACTIVITATII PSIHICE
1.ATENTIA
Omul traieste intr9un mediu hipercomplex si dispune de un sistem cognitiv cu capacitate limitata de
procesare. tentia este cea care selectioneaza doar acei stimuli care au o valoare adaptativa si vor /i
prelucrati mai tarziu.
tentia are 2 /orme : %e#e!i.& sau concentrata3selectam un element si le ignoram pe celelalte) si
$i%!,ib"!i.& 3capacitatea de a acorda prioritate rapid cand unei sarcini( cand alteia)
mbele /orme ale atentiei sunt importante in invatare( in /unctie de sarcina ce trebuie realizata.
'nvatarea unei poezii( traducerea unui text implica atentie concentrata K pe cand urmarirea unei
planse si ascultarea explicatiilor pro/esorului implica atentie distributiva.
2.LIMBAFUL6COMUNICAREA9
1. R)#"# )+"-i0,ii
"tudiile din domeniul educa:ional au ar5tat c5 deprinderile sociale insu/icient dezvoltate sunt
asociate cu per/orman:e 7colare sc5zute( probleme emo:ionale 7i comportamentale( di/icult5:i de
13
adaptare social5. Deprinderile de comunicare 7i rela:ionare reprezint5 un /actor protector /a:5 de
comportamentele de risc 3consum de alcool( droguri( /umat) 7i /a:5 de situa:iile de criz5 3suicidul).
Cercet5rile pe adolescen:i arat5 c5 peste NES dintre persoanele sub 1C ani se simt adesea
singure. ceste date ilustreaz5 c5 problema este important5 7i necesit5 abordare adecvat5. .actorii
care declan7eaz5 7i men:in sentimentul de singur5tate sunt! de/icitul abilit5:ilor de comuncare( de
rela:ionare( timiditatea( stima de sine sc5zut5( inabilitatea de exprimare emo:ional5( asertivitate
sc5zut5( timp 6ndelungat petrecut singur. "ingur5tatea are ca 7i consecin:e de lung5 durat5 dezvoltarea
deprediei 7i anxiet5:ii sociale.
C0i $e /+b"-0!04i,e & )+"-i0,ii )'i# 1 &$"#!.
<n comunicarea emo:iilor( este mai e/icient s5 se aplice limba=ul responsabilit5:ii.
Li+b&G"# ,e%')-%&bi#i!04ii
#ste o /orm5 de comunicare prin care 6:i exprimi propriile opinii 7i emo:ii /5r5 s5 ataci interlocutorul( /iind o
modalitate de deschidere a comunic5rii 7i pentru subiectele care sunt poten:ial con/lictuale. Conversa:ia se
/ocalizeaz5 asupra comportamentului 7i nu asupra persoanei. 0imba=ul responsabilit5:ii utilizeaz5 trei
componente ! 31) descrierea comportamentului 3Pc8nd nu dai tele/on acas5Q( Pc8nd vorbe7ti ur8t cu mineQ(
Pc8nd nu respec:i regulaQ)( 32) exprimarea propriilor emo:ii 7i sentimente ca 7i o consecin:5 a
comportamentului interlocutorului 3P... m5 6ngri=orez c5 s9a 6nt8mplat ceva cu tineQ...Qm5 sup5r c8ndQ 7i 33)
/ormularea consecin:elor comportamentului asupra propriei persoane 3P...pentru c5 nu 7tiu unde ai putea /i P(
Ppentru c5 nu9mi place s5 nu respect5m regulileQ).
0imba=ul la persoana a '' a PtuQ implic5 =udecarea interlocutorului 7i 6ntrerupe comunicarea datorit5 reac:iilor
de/ensive pe care le declan7eaz5.
,esa=ele la persoana ' a 3limba=ul responsabilit5:ii) sunt /ocalizate pe ceea ce simte persoana care comunic5
7i pe comportamentul interlocutorului 7i ast/el previn reac:iile de/ensive 6n comunicare. #xemple de mesa=e
e/iciente!
Psunt st8n=enit 3emo:ia > ce simt /a:5 de un comportament) c8nd vorbe7ti despre notele
mele de /a:5 cu prietenii mei 3comportamentul care m9 a deran=at). O s5 cread5 despre
mine c5 sunt un prost. 3consecin:a comportamentului)Q.
P$u m9am sim:it /oarte bine 6n ultimul timp 3 consecin:a) pentru c5 am petrecut pu:in
timp 6mpreun5 3comportamentul). "unt nemul:umit.3emo:ia).
.ormularea mesa=elor la persoana 6nt5i comunic5 copiilor modul 6n care
comportamentul lor a inter/erat cu cel al adul:ilor. # /oarte important ca emo:iile s5 /ie
comunicate copilului /5r5 a9l 6nvinov5:i > P,9ai deran=at /oarte tare c5 nu ...Q 7i nu
/ormul5ri de genul Puite ce am p5:it din cauz5 c5 nu ai ...Q
,esa=ele responsabilit5:ii comunicate pe un ton nervos devin mesa=e negative. cestea
6nvinov5:esc copilul 7i 6l critic5 7i omit mesa=ul care ar trebui s5 indice care este
responsabilitatea lui pentru a schimba ceea ce a /5cut. &onul mesa=elor negative d5 dovad5
de lipsa respectului pentru cel c5ruia 6i este adresat5 a/irma:ia.
"arcasmul( ridiculizarea 7i presiunile sunt o /orm5 de nerespectare a drepturilor
personale.
#tichet5rile arat5 lipsa 6ncrederii 6n copilul c5ruia 6i este adresat mesa=ul.
<ncrederea se comunic5 prin cuvinte( gesturi( tonul vocii.
14
:. PERSONALITATEA8FACTOR DE SINTEZA AL INVATARII

Personalitatea este considerat5 ansamblul tr5s5turilor psihice ale unei persoane.
Personalitatea trebuie 6n:eleas5 ca un %i%!e+ )+'#e3 6bi)8'%i()8%)i)8"#!",&#99 rezultat al unor
multiple in/luente 3crea:ie a condi:iilor bio9psiho9socio9culturale)
I. Te+'e,&+e-!"# 8 #&!",& $i-&+i)8e-e,*e!i0
9 &ras5turile temperamentale sunt cele mai accesibile( u7or de observat 7i identi/icat
tr5s5turi de personalitate.
9 #ste 6n str8ns5 leg5tur5 cu aspecte biologice ale persoanei( 6n special cu sistemul nervos 7i
endocrin. De aceea el nu se schimb5 pe parcursul vie:ii ci poate /i doar modelat prin
nuan:area unor tr5s5turi cu a=utorul unor tr5s5turi de caracter.
9 Dup5 Pavlov( baza /iziologic5 a temperamentelor este constituit5 de cele patru tipuri ce
rezult5 din combinarea 6nsu7irilor sistemului nervos3 /or:a sau energia( mobilitatea 7i
echilibrul)!
9 puternic neeechilibrat excitabil 9 temperamentul coleric(
9 puternic echilibrat mobil 9 temperamentul sangvin(
9 tipul puternic echilibrat inert 9 temperamentul /legmatic(
9 tipul slab 3luat global) /iind pus la baza temperamentului melancolic.
&ipul de sistem nervos r5m8ne de9a lungul vie:ii neschimbat( dar temperamntul se
construie7te 6n cadrul interac:iunii cu mediul /izic 7i socio9cultural suport8nd 6n acela7i
timp in/luen:ele celorlalte subsisteme ale personalit5:iiK de aceea putem spune c5
temperamentul este e"presia manifestrilor particulare, n spaiul psihic i
comportamental, al tipurilor de acti!itate ner!oas superioar, manifestare mediat de
factori socio-culturali i psiholoici.
"e exprim5 prin
9particularit5:i ale activit5:ii intelectuale 7i ale a/ectivit5:ii 3nivelul energetic mani/estat)
9comportament exterior 3mai ales 6n vorbire ca intensitatea vocii( ritm( debit( expresivitate).
C&,&!e,i5&,e& e#), '&!," !i'",i #&%ie $e !e+'e,&+e-!
C)#e,i"# este nest5p8nit 3oscil8nd 6ntre entuziasm 7i decep:ie)( ner5bd5tor 7i 6nclinat spre
exagerare. Ca 7i sangvinul este extrovertit( /oarte comunicativ 7i orientat spre prezent 7i
viitor.
S&-*.i-"# este rapid( dar echilibrat 7i st5p8n pe sine( capabil de adaptare rapid5. #xtrema
mobilitate a sangvinului poate /avoriza o atitudine super/icial5 /a:a de propriile sale ac:iuni
7i rela:ii.
F#e*+&!i"# este lent( neobi7nuit de calm( perseverent 7i meticulos 6n munca de lung5
durat5K stabil din punct de vedere emo:ionalK datorit5 tempoului /oarte lent poate avea o
adaptabilitate redus5. Ca 7i melancolicii( /legmaticii sunt introverti:i( pu:in comunicativi 7i
orienta:i spre trecut.
Me#&-)#i"# este de/icitar din punct de vedere energetic. &onusul sc5zut st5 la baza
instabilit5:ii sale emo:ionale 7i a tendin:ei de a deveni depresiv 6n condi:iile unor solicit5ri
crescute. De7i poate avea di/icult5:i 6n adaptarea social5( sensibilitatea deosebit5 a
melancolicului poate avea in/luen:e pozitive asupra creativit5:ii sale.
1E
'n procesul educativ( cunoa7terea temperamentului elevilor este necesar5 deoarece pe
terenul /iec5rui temperament /ormarea unor sisteme de lucru sau tr5s5turi de caracter se
produce di/erit 36n raport cu /iecare obiectiv educa:ional( /iecare temperament prezent8nd
avanta=e 7i dezavanta=e). 'mpunerea unui program dur de munc5 unui melancolic poate
avea drept un e/ect dezastruos( accentu8ndu9i instabilitatea a/ectiv5 7i /avoriz8nd apari:ia
depresiei( 6n timp ce acela7i program poate avea un e/ect mobilizator asupra unui sangvinic.
Deci( cunoa7terea particularit5:ilor temperamentale ale unui elev este o necesitate( dup5
tipul de temperament( rezult5 un anumit sistem( stil de lucru.
2. C&,&!e,"# 1 #&!",& ,e#&4i)-&#8 .&#),i0
-izeaz5 suprastructura socio9moral5 a personalit5:ii( calitatea omului de /iin:5 social5!
#timologic( termenul caracter, care provine din greaca veche( 6nseamn5( tipar, pecete
7i( cu re/erire la om %i%!e+e $e !,&%0!",iC %!i# $e .i&40.
Precizare! )aport8ndu9ne la ceilal:i nu prea putem utiliza cuvinte neutre( constatative >
chiar descriind tr5s5turi temperamentale utiliz5m termeni cu conota:ie calitativ5 3nervos(
nest5p8nit( lent( PmoaleQ)K este motivul pentru care psihologia american5 utilizeaz5
termenul generic de personalitate( care include 6ntr9un sistem unitar ceea ce europenii
6n:eleg prin temperament 7i caracter.
Caracterul implic5 dou5 $i+e-%i"-i >"-$&+e-!&#e!
1. a"ioloic, orientati! -!aloric >ansamblul modalit5:ilor de raportare /a:5 de
anumite aspecte ale realit5:ii implic8nd reac:ii a/ective( comportamentale 7i cognitive
3&!i!"$i-i /a:5 de sine! cinstit( modest( narcisist( /a:5 de ceilal:i! generos( altruist( egoist(
respectuos /a:5 de natur5! dragostea /a:5 de natur5( ecologismul( /a:5 de societate! spiritul
civic( implicarea( /a:5 de munc5! perseveren:a( con7tiinciozitatea( promptitudinea)K
2. e"ecuti!, !oluntar, de autorela( .
&r5s5tura de caracter exprim5 6ntotdeauna o evaluare moral5 a persoanei 7i implic5 anumite
calit5:i ale voin:ei care sus:ine energetic mani/estarea acestora.
<nsu7irile caracteriale -" %"-! "- $&! -&!i.( ele se /ormeaz5 prin modelarea Psubstan:ei P
psihologice. .ormarea atitudinilor 7i dezvoltarea calit5:ilor voin:ei implic5 pentru cadrele
didactice utilizarea de metode 7i tehnici speci/ice!
9 directe! comunicarea de tip persuasiv( condi:ion5rile clasice 7i operante( sistemul de
6nt5riri 7i pedepseK
9 indirecte( bazate pe preluarea de c5tre elev a unor atitudini prin imita:ie( identi/icare(
exemplu( automodelare.
4. A'!i!"$i-i#e 1 #&!",& i-%!,"+e-!&#8 )'e,&4i)-&#0
Aptitudinile se leag5 de poten:ialitate( de posibilitatea ca( dac5 ar avea condi:ii( un individ
s5 a=ung5 la dob8ndirea unei capacit5:i ridicate 6ntr9un domeniu!
"e re/er5 la u7urin:a 6nv5:5rii dar 7i la u7urin:a 7i calitatea execu:iei sarcinii
Permit realizarea de di/eren:ieri 6ntre indivizi pe un continuu(
Presupun dotare ereditar5 7i dezvoltare prin asimilare de cuno7tin:e( priceperi 7i
deprinderi speci/ice
<n procesul de 6nv5:5m8nt se evalueaz5 6n mod direct abilit5:ile 7i capacit5:ile elevului 7i nu
aptitudinile sale. <ntruc8t H&'&i!&!e&Q desemneaz5 un .comple" de nsuiri ale
personalitii care faciliteaz desfurarea eficient i cu randament sporit a acti!itiiQ
este evident c5 6ntre cei doi termeni nu exist5 o suprapunere semantic5( motiv pentru care
este necesar s5 /ie cunoscute deosebirile dintre aptitudini 7i capacit5:i!
14
A'!i!"$i-e
C&'&i!&!e
O poten:ialitate care 6n viitor 7i 6n condi:ii adecvate
poate /i pus5 6n valoare
O posibilitate prezent5( mani/est5.
,ai mult o dispozi:ie natural5.
/otaia ereditar )enomul indi!idual* este cu att
mai boat cu ct aptitudinea se situeaz pe o
treapt mai nalt a dez!oltrii ei. )de e"emplu
ele!ii supradotai au o mai mare nzestrare
natural*
.iind o structur5 ce reune7te in/orma:ii( deprinderi(
cuno7tin:e 7i experien:5 dob8ndite 7i /ormate pe
baza aptitudinilor( se poate /orma( pe baz5 de e/ort
voluntar sus:inut chiar 7i 6n ciuda absen:ei unor
aptitudini evidente.
Permit predic:ii cu un anumit grad de certitudine
asupra evolu:iei ulterioare a elevului.
)e/erindu9se la per/orman:ele actuale( nu permit
anticiparea evolu:iei ulterioare a elevului.
u drept indicatori /undamentali u7urin:a 7i
calitatea 6nalt5 6n e/ectuarea unei activit5:i.
u drept indicator rezultatele ob:inute 6n realizarea
unei activit5:i.

.
C#&%i>i&,e& &'!i!"$i-i#),:
Din perspectiva psihologului( pornind de la structura /unc:iilor psihice implicate( se disting
- aptitudini specificeC care ar valoriza o singur5 /unc:ie 3spre exemplu( auzul absolutG)
9 aptitudini generaleC care implic5 mai multe /unc:ii psihice 7i pot conduce la per/orman:5
6ntr9un num5r mare de activit5:i
<n general se admite existen:a a 7ase aptitudini generale!
9 .actorul verbal 3-) 9 capacitatea individului de 6n:elege sensul cuvintelor(
9 .actorul de /luiditate verbal53?) 9 capacitatea de expresie 3dac5 /actorul - exprim5 o
/unc:ie intelectual5( cognitiv5( /actorul ? este mai degrab5 expresia unei /unc:ii verbo9motorii)(
9 .actorul numeric 3$) 9 u7urin:a de a opera cu ci/rele.3nu trebuie con/undat cu aptitudinea
pentru matematic5( o aptitudine complex5G)(
9..actorul perceptiv 3P) legat de capacit5:ile neorosenzoriale ( exprim5 posibilitatea de a
percepe obiectele 6n mod rapid 7i detaliat(
9..actorul de reprezentare spa:ial5 3") se re/er5 la posibilitatea de a imagina obiecte 6n
coordonate bi 7i trilaterale( de a opera deplas5ri 7i trans/orm5ri ale acestora( totul 6n plan mintal(
9..actorul de dexteritate manual5 3,) > aptitudinea de a utiliza obiecte de a m8nui diverse
instrumente( mai degrab5 o caracteristic5 psihomotorie dec8t una cognitiv5
'nteligen:a este considerata o aptitudine generalaG
'nteligenta este capacitatea de adaptare la o situatie noua cu care individul nu a mai /ost con/runtat
'nteligenta e data de !
-olumul de cunostinte
-iteza de gandire
.olosirea adecvata de in/ormatii3rezolvarea de situatii noi)
Considerand /aptul inteligentei ca o structura instrumentala( proprie personalitatii individuale(
trebuie sa aratam ca insasi experienta de viata si cu deosebire experienta scolara si pro/esionala o pune in
evidenta si permite evaluarea ei. #mpiric( inteligenta se poate evalua dupa randamentul invatarii( dupa
usurinta si pro/unzimea intelegerii si dupa di/icultatea si noutatea problemelor pe care subiectul este in stare
sa le rezolve.
stazi( persista in psihologie intrebarea daca inteligenta este capacitatea generala de achizitie a
cunostintelor( de ratiune si rezolvare de probleme sau ea implica di/erite tipuri de abilitati. Cei mai multi
opteaza pentru prima ipoteza.
1N
1C