CE SUNT DROGURILE?

- Notiuni introductive in raiul schimbator-

Din 1996 pana in prezent, fenomenul consumului de droguri a inregistrat o
scadere a varstei medii a consumatorilor, concomitent cu marirea numarului de
consumatori si mai ales a celor care se injecteaza Daca in anii de dupa !evolutie,
drogurile se consumau, in special de catre tineri cu varste cuprinse intre "#-$% ani si
numai in anumite zone, in ultimii " ani varsta medie de incepere a consumului de droguri
a scazut foarte mult, ajungand la 1&-1# ani
'capate intr-o anumita masura de sub controlul autoritatilor, drogurile au patruns
si in arii sociale in care rezistenta la tentatia de imitare a comportamentelor
nonconformiste e foarte scazuta, si anume in licee ()ista o anumita vulnerabilitate a
adolescentilor la consumul de droguri direct legata de faptul ca drogurile au devenit
accesibile, consumul acestora fiind deseori asociat cu grupul de prieteni *u certitudine,
situatia drogurilor ilegale este alarmanta, dar, in acelasi timp, nu se poate trece cu vederea
si consumul drogurilor acceptate de catre lege, precum alcoolul, produsele din tutun,
substantele psihotrope, care inregistreaza o crestere la nivelul tinerilor, si mai ales al
femeilor
Dar pentru a putea intelege in totalitate urmarile drogurilor trebuiesc intelesi
principalii termeni folositi in acest domeniu+ dependenta, dependenta fizica, dependenta
psihica, dependenta naturala, dezintoxicare, droguri tari, droguri usoare, supradoza,
politoxicomania, psihoactiv, recadere, tranchilizante, toxicoman, toleranta,sevraj
DROGUL , substan-. chimic. natural. sau sintetic., care perturb. func-iile
naturale ale corpului /i influen-eaz. starea de spirit, sentimentele /i percep-ia
0olosirea e)cesiv. creeaz. dependen-. fizic. sau psihic. - tulbur.ri grave ale activit.-ii
mentale /i ale comportamentului
1n limbaj comun , termenul de drog se refer. 2n mod specific la substan-e naturale,
sintetice sau semisintetice care nu folosesc 2n scopuri medicale, capabile s. produc. -
tulbur.ri- dependen-.
1n medicin. , termenul de drog se refer. la medicament, c.ci este vorba de o substan-.
care are poten-ialul de a preveni ori trata boala sau 2nt.ri bun.starea fizic. sau psihic.
1n farmacologie , agent chimic care activeaz. procesele biochimice sau fiziologice ale
-esuturilor /i organelor
Clasificarea drogurilor
Dupa efectul produs asupra sistemului nervos central+
- 3roduse depresoare 4opiul, morfina, heroina, barbituricele, benzodiazepinele,
tranchilizantele, hipnoticele, meta5ualona, etc6
- 3roduse stimulente 4cocaina, crac7-ul, 7hat-ul, amfetaminele, anore)igenele, etc6
- 3roduse perturbatoare sau halucinogene 4cannabis-ul, 8'D-ul, fenc9clidina, mescalina,
psiloc9bina, etc6
Dupa originea produsului+
- 3roduse naturale
- 3roduse de semi-sinteza
- 3roduse de sinteza
Dupa regimul juridic al substantelor+
- 'ubstante a caror fabricare si administrare sunt supuse controlului 4morfina,
barbituricele, etc6
- 'ubstante total interzise 48'D, heroina, crac76
Dupa dependenta generata+
- Droguri care creeaza dependenta fizica
- Droguri care creeaza dependenta psihica
- Droguri care creeaza dependenta mi)ta
Iata CATEVA dintre cele mai folosite droguri
!Amfetamina! !Canna"is! !Cocaina! !E#tas$! !%eroina! !&etamina!
!LSD! +:ethadona+ !Su'rado(a! !Nicotina!
!Amfetamina!
Alte denumiri
speed, uppers
Su" influenta amfetaminelor te simti
;gitat, alertat, 2n viteza, 2n forma
Informatii de "a(a
<nventate 2n =ermania 2n anii >$%, amfetaminele au fost prescrise 2n curele de slabire si
pentru a combate depresia ;mfetaminele sunt actualmente prescrise numai persoanelor
care sufera de somnolenta patologica 4narcolepsie6
Amfetaminele au urmatoarele efecte
'enzatie de gura uscata, cresterea tensiunii arteriale, intensificarea ritmului cardiac si a
frecventei respiratorii, hipertemie
Dilatarea pupilelor este un simptom obisnuit, iar unii consumatori simt nevoia sa mearga
la toaleta mai des
CANNABIS
Canna"is!
Alte denumiri
marijuana, iarba, hasis, has
Su" influenta acestui drog te simti
?*a o epava?, ?2mpietrit?, terminat, epuizat
Informatii de "a(a
*annabis sativa este denumirea latina a acestei plante ale carei frunze sunt uscate si
fumate
<n urma prelucrarii prin presarea frunzelor si inflorescentelor urmata de tratarea chimica a
rasinei astfel obtinute, din canabis se obtine uleiul de canabis cu o concentratie de drog
activ @A* 4tetrahidro-canabinol6 mult mai mare decat in frunzele uscate ale plantei
Datorita efectelor pe care le au asupra oamenilor, produsele de canabis sunt cele mai
cautate ?droguri recreationale?
Efecte si riscuri
(fectele apar dupa cBteva minute si ele constau 2n+ rela)are, rBs, logoree 4?limbarnita?,
?pofta de vorba?6 sau 2nchidere 2n sine, intensificarea perceptiilor vizuale si auditive,
creativitate, foame
*Bnd se administreaza 2n doze mici, efectele pot dura o oraC la doze mari mai multe ore
*el mai grav afectate psihic sunt persoanele predispuse la depresie si an)ietate
*onsumatorii de canabis au de obicei ochii rosii, injectati
!Cocaina!
Alte denumiri
pudra, zapada, ?;lba ca zapada?, gheata, cristale, pietre
Su" influenta acestor droguri simti
*a zbori, ca vibrezi, ca ai multa energie
Informatii de "a(a
*ocaina provine din planta de coca, din ;merica de 'ud De obicei, frunzele sunt
mestecate
Efectele consumului de cocaina sunt
(uforie, dorinta de comunicare verbala sporita, cresterea 2ncrederii in forta fizica si
intelectuala, cresterea ritmului cardiac, a pulsului si a frecventei respiratorii, scaderea
apetitului si anestezierea 4amortirea6 nasului sau gBtului in urma contactului direct cu
praful de cocaina
*onsumul frecvent de cocaina creste riscul aparitiei infarctelor miocardice si a
acccidentelor vasculare cerebrale
!E#tas$!
Alte denumiri
?;dam si (va?, mere, biscuiti de discoteca, D@* etc
Su" influenta acestui drog simti
*a 2ti tiuie urechile
Efecte si riscuri
(cstas9 determina cresterea temperaturii corpului Daca acest drog este luat in discoteci
si persoana respectiva se antreneaza intr-un dans in ritm frenetic, indelungat fara ca in
acest timp sa bea lichide poate sa sufere o deshidratare grava
(cstas9 poate cauza si an)ietate, greata, tremuraturi
0olosirea frecventa duce la iritabilitate, paranoia, perturbarea ritmului somn-veghe si
dereglari ale poftei de mancare
(cstas9 administrat 2n combinatie cu medicamente antiastmatice poate determina
cresterea nivelul presiunii sBngelui pBna la un nivel periculos
!%eroina!
Alte nume
pudra, praf, ?A?, ?Aarr9?, ?pocnet?
Su" influenta acestui drog te simti
=rabit, ?aerian?, ?impietrit?
Efecte si riscuri
<nitial consumatorii incearca o senzatie de euforie placuta, de eliberare totala de an)ietate
si stress 'enzatia placuta sau fiorul, consta dintr-un puternic sentiment de placere care se
accentueaza pe masura ce drogul patrunde 2n organism
!educerea pulsului si a frecventei respiratorii, diminuarea poftei de mancare si pupilele
contractate 4?ca acele de gamalie?6, pielea palida, sunt semne usor de recunoscut la orice
persoana care a consumat heroina
DROGAREA este definit. ca o stare de into)ica-ie periodic. sau cronic.,
d.un.toare individului /i societ.-ii, generat. de consumarea repetat. a unui drog natural sau
sintetic /i care se caracterizeaz. prin +
- o dorin-. invincibil. sau o necesitate obligatorie de drogare /i de procurare
a drogului prin orice mijloace
- o tendin-. de a m.ri dozele
- o dependen-a de ordin psihic /i uneori fizic fa-. de efectele
drogului cu apari-ia sindromului de abstinen-. la suprimarea drogului

SU)STANTE *SI%OTRO*E SI STU*E+IANTE , sunt substantele care modifica
perceptia si activitatea mentala (le cuprind depresoarele, halucinogenele, analgezicele,
hipnoticele si stimulentele
,orfina- stu'efiantul 'erfect- la indemana tuturor
<n ultimii ani, specialistii au recomandat administrarea morfinei ca analgezic pentru
tratarea durerii in diverse afectiuni si in special in tratarea bolilor cronice 0iind insa
vorba de o substanta din cadrul stupefiantelor, prescrierea morfinei ca medicament
urmareste in mod obligatoriu anumite proceduri standard, ce au drept scop descurajarea
utilizarii ei in mod abuziv
Epioidele, din categoria carora face parte si morfina, raman cele mai eficiente analgezice
si cele mai utilizate in durerile acute sau cronice de intensitate medie si mare Dar cum
odata cu administrarea lor poate aparea si dependenta, cadrele medicale au datoria sa-si
selecteze cu grija categoria pacientilor carora le vor prescrie morfina ca medicament
Depresoarele micsoreaza activitatea sistemului nervos central, 2ncetinind functiile vitale
si refle)ele Depresoarele calmeaza si, totodata, rela)eaza 1n doze bine determinate, ele
sunt utilizate 2n medicina, mai ales ca sedative si pentru a induce somnul Farbituricele si
compusii asemanatori acestora, ca si tranchilizantele minore, sunt depresoare ale
sistemului nervos central ;nalgezicele opioide actioneaza, de asemenea, ca depresoare
ale sistemului nervos central

Droguri . %alucinogene
Droguri /alucinogene mescalina- LSD 0i ciu'ercile /alucinogene
:escalina, 8'D /i ciupercile sunt stupefiante care provoac. halucina-ii - adic.
distorsion.ri puternice ale felului 2n care o persoan. percepe realitatea *onsumatorul de
halucinogene vede, aude /i simte lucruri care par reale dar care de fapt nu e)ist. Gnele
dintre aceste substan-e, ca de e)emplu 8'D, pot provoca /i rapide schimb.ri de dispozi-ie
4e)+ consumatorul trece 2n scurt timp de la o stare bucurie la o stare de furie6
Aalucinogenele nu creeaz. dependen-. fizic., dar duc la toleran-.+ aceea/i substan-.,
folosit. la cBteva zile dup. ce a fost 2ncercat. prima oar., nu mai are acelea/i efecte de
aceea/i intensitate sau nu mai are nici un efect De aceea doza de substan-e halucinogene
trebuie s. creasc. de la un consum la altul Eamenii au folosit substan-e cu propriet.-i
halucinogene timp de mii de ani, mai ales 2n ritualuri religioase sau r.zboinice, pentru a
provoca ?viziuni? /i alte e)perien-e considerate mistice
Efecte fi(iologice 'e termen scurt
;me-eal., sl.biciune, somnolen-.
=rea-.
'inestezie 4senza-ia de a ?mirosiHvedea? sunete, de a ?auziHmirosi? culori6
(liberarea de stres prin rBs sau plBns
Aalucina-ii vizuale
!epetarea unor percep-ii mai vechi
Aipervigilen-. /i hiperactivitate muscular. refle).
Aipertensiune /i hipotermie
@ranspira-ie /i tremur
*ontrac-ii ale uterului
Efecte 'si/ologice 'e termen scurt
*onfuzii de percep-ie /i cognitive
<mposibilitatea de a 2ndeplini sarcini de rutin.
3ierderea percep-iei timpului
Dificultate 2n distingerea diferen-elor dintre fic-iune /i realitate
'enza-ii intense /i imagini de beatitudine
;tacuri de panic.
'chimb.ri de dispozi-ie
Halucinogenele (Pshihodislepticele) actioneaza asupra sistemului nervos central si
conduc la aparitia iluziilor senzoriale sau a halucinatiilor *unoscute si sub denumirea de
?droguri psihedelice?, 2n rBndul halucinogenelor se 2nscriu, mai ales, dietilamida acidului
lisergic 48'D6, fenc9clidina, psiloc9bina si unele amfetamine substituite la nucleul
benzenic 4(cstas9, ;dam6
*iupercile halucinogene+ efectele acestora sunt similare 8'D-ului, dar
?calatoriile? pot fi mai intense
*onsumate 2n cantitati mici pot genera o stare de bine, marirea pupilelor si a
ritmului cardiac Dozele mari produc halucinatii
Daca consumatorul nu este e)perimentat sau este an)ios ori nemultumit,
calatoriile mintale pot fi e)trem de neplacute, caracterizate prin frica intensa
putand evolua in timp catre un episod psihotic
;mbele tipuri de ciuperci pot produce ameteala, dureri de stomac si senzatie
de voma
(cstas9+ denumirea chimica este :D:; 4metildio)i-methamfetamina6 (ste
un drog din categoria amfetaminelor, utilizat initial ca anore)ic 4medicament
care determina scaderea poftei de mBncare6
(cstas9 a fost utilizat si ca medicament pentru pacientii cu probleme
psihiatrice 2n cadrul terapiei de grup dar si pentru facilitarea comunicarii 2ntre
parteneri, 2n cadrul sedintelor de consiliere maritala, 2n tari precum (lvetia si
'tatele Gnite ale ;mericii
=AF4ecstas9 lichida6+ denumirea chimica este =amma-hidro)ibutrat =AF
este un lichid incolor, fara miros, cu un gust usor sarat, care se vinde 2n
sticlute (ste un amestec cu proprietati mai degraba sedative decBt de
combatere a durerii =AF se gaseste deasemenea 2n corp 2n cantitate mica si
2n unele fructe precum guava
=AF a fost 2ntrebuintat 2n 'G; ca somnifer usor 2nainte de operatii
;cid dietilamidic 48'D6 a devenit popular 2n perioada anilor 196%-19I%, ca
drog halucinogen asociat culturii ?hipp9? si continua sa fie folosit si azi
pentru efectele sale halucinogene
Analgezicele influenteaza reactia la durere, diminuBnd sau 2nlaturBnd tulburarile psihice
care o 2nsotesc 4an)ietatea, tensiunea psihica, indispozitia6
Aipnoticele sunt substante depresoare ale sistemului nervos central, care induc somnul
Farbituricele, meta5ualona si cloralhidratul sunt cBteva e)emple de hipnotice Numeroase
droguri pot fi, concomitent, sedative si hipnotice
Farbituricele, utilizate inca de la 19%% in tratarea an)ietatii si a insomniei ele
sunt administrate, mai nou, in cazul epilepsiei Farbituricele provoaca o
dependenta asemanataoare cu dependenta de alcoolC moartea intervine atunci
cand administrarea barbituricelor inceteaza brusc sau cand acestea sunt
combinate cu alcool 3ersoanele care ingereaza cantitati zilnice de barbiturice
nu par into)icate si isi procura drogul chiar de la medicul care le trateaza
Fenzodiazepinele fac si ele parte din aceeasi grupa si sunt comercializate cu
numele de Jalium, 8ibrium, etc (le sunt numite tranchilizante cu efect minor
si sunt folosite in tratarea an)ietatii, insomniei si a epilepsiei
Fenzodiazepinele sunt in general mai sigure decat barbituricele dar si ele
creaza dependenta
Stimulentele stimuleaza sistemul nervos central si intensifica activitatea creierului si a
unor centri nervosi din maduva spinarii ;numite stimulente au pe plan international o
utilizare terapeutica legala, cum ar fi de e)emplu anore)igenele 4reduc pofta de mBncare6
si unele medicamente pentru tratarea depresiunilor psihice
TER,ENI +AR,ACEUTICI

*omprimatele sunt preparate farmaceutice solide, care contin doze unitare din una
sau mai multe substante active (le se obtin prin comprimare unui volum constant de
substante active asociate sau nu cu substante au)iliare, sunt destinate administrarii pe cale
orala
*apsulele sunt preparate farmaceutice formate din 2nvelisuri care contin doze
unitare de substante active, asociate sau nu cu substante au)iliare destinate administrarii
orale (le pot fi si gelatinoase
()tractele sunt preparate farmaceutice fluide, moi sau uscate, obtinute prin
e)tractia produselor vegetale cu diferiti solventi, urmata de evaporarea partiala sau totala
a solventilor
'iropurile sunt preparate farmaceutice lichide, cu un continut ridicat de zahar, de
consistenta vBscoasa, destinata administrarii interne
DE*ENDENTA , stare fizic. sau psihic. rezultat. din interac-iunea unui organism viu
cu o substan-. caracterizat. prin modificarea de comportament /i alte reac-ii
Acest opium poppy arata o capsula cu seminte cu o floare
matura in fundal. Opiumul este colectat dupa ce petalele florii
au cazut. Se fac niste despartituri pe lungul capsulei,
permitand latexului sa iasa afara si sa se intareasca. Dupa ce
opiumul de plastic, cauciucat este indepartat, el poate rafinat
in heroina, morfina, si codeina toate formele de analgezice.
Opiumul este utilizat ca sedativ si ameliorator de durere in
conditii terminale.
;cest termen desemneaza starea de adaptare la un drog, care urmeaza 2n general,
dezvoltarii tolerantei Dependenta antreneaza o serie de simptome caracteristice
sevrajului, atunci cBnd 2nceteaza administrarea drogului Dependenta este starea psihica si
uneori fizica indusa de consumul de produsi to)ici, caracterizata prin reactii
comportamentale si de alt gen printr-o nevoie de a consuma produsul 2n mod continuu
sau periodic pentru a obtine efectele psihice dorite si uneori pentru a evita boala
provocata de absenta sa
Dependen-a fizic. , este reactia organismului uman la drog 'ubstantele chimice
din drog se integreaza 2n organism, chiar daca sunt to)ice, iar atunci cBnd corpul nu la
mai primeste, intra 2n alerta violenta, e)primata prin stare generala alterata, greturi, voma,
diaree, transpiratie, tahicardie 4puls accelerat6, dureri, spasme, tremuraturiDependenta
fizica se mai face simtita o vreme chiar si dupa abstinenta si 2ncetarea simptomelor de
sevraj, ceea ce poate favoriza revenirea la viciu Erice 2ncercare de abstinenta fata de
drogul respectiv trebuie sa se faca dupa sfatul medicului si sub supravegherea sa
Nu este 2ntBlnit. la toate tipurile de droguriCconst. 2n necesitatea organic. de a folosi
droguri pentru a evita tulbur.rile ce apar la incetarea utiliz.riiC apare la deriva-ii opiului
4heroina /i morfina6
Dependen-a psihic. - se 2ntBlne/te la toate tipurile de droguriC se manifesta printr-
o nevoie irezistibila de a folosi acest mijloc, care este drogul, pentru a influenta, a
schimba sau a controla dispozitia sufleteasca, sentimentele sau chiar constiinta de sine
*onst. 2n modific.ri de comportament /i o stare mental particular. 2nso-it. de necesitatea
psihic. de a consuma periodic sau continuu pentru a ob-ine o stare de bine sau a 2nl.tura
disconfortul psihic
Dependen-a natural. - apare cu na/terea individului atunci
cBnd mama acestuia este to)icoman.

TO1ICO,AN , este persoana dependent. de un anumit drog
0enomenul to)icomaniei ia amploare pe zi ce trece Desi dependentii de droguri sunt
considerati niste delicventi, ei sunt in realitate oameni bolnavi, ajunsi in stare de
iresponsabilitate pentru faptele lor <ncorsetati de suferinta, dispretuiti si marginalizati, se
topesc incet, dar sigur 'e sting neintelesi de nimeni, sufletele lor zdrobite de durere, se
zbat intre minciuna si adevar, intre zi si noapte 3e ei nu-i poate ajuta nimeni Nimeni in
afara de Dumnezeu
;ceasta stare de fapt ar trebui sa ne ingrijoreze, deoarece consecintele proliferarii
drogurilor in !omania sunt multe si dezastruoase, cum ar fi+
- micsorarea potentialului productiv al tariiC
- micsorarea potentialului de aparare al tariiC
- scaderea populatiei 4prin mortalitatea juvenila si prin scaderea natalitatii6C
- cresterea infractionalitatii si a criminalitatii 4vor fi mai multe inchisori decat scoli si
universitati, mai multi detinuti decat personal productiv6C
- ponderea detinutilor tineri va fi covarsitor mai mare decat a celor in varsta etc
*OLITO1ICO,ANIA , reprezint. consumul mai multor droguri,
deseori cu inten-ia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora 2n beneficiul
altora
e) fumeaz. marijuana 2n scopul de a diminua efectele consumului de heroin.

DE2INTO1ICAREA , este procesul prin care un to)icoman este
tratat pentru a sc.pa de dependen-a fizic. pentru un anume drog
@ermenul de DROGURI TARI , se refer. la drogurile de genul+
heroin., cra7, care sunt considerate mai periculoase /i care pot conduce
rapid la dependen-.

DROGURILE USOARE , sunt drogurile considerate mai pu-in
poblematice, de tipul marijuanei, ha/i/ului /i al unor amfetamine

SU*RADO2A , reprezint. consumul oric.rui drog 2n cantitate mare, cu apari-ia unor
efecte adverse de ordin fizic /i mintal grave 3oate fi accidental. /i urmat. de
consecin-e fatale dac. nu se acord. un ajutor medical specializat 2n cel mai scurt timp
Ce este su'rado(a?
'upradoza survine atunci cand drogul consumat in e)ces afecteaza in mod periculos
starea de sanatate fizica si mentala, putand conduce la coma sau deces
Drogurile actioneaza asupra creierului, care controleaza celelalte parti ale corpului si
functiile lor De aceeea drogurile actioneaza asupra vietii Daca se consuma o cantitate
considerabila dintr-un anumit drog, aceasta poate cauza efecte secundare serioase Nu
toate efectele secundare iti pun viata in pericol Dar daca intr-o perioada scurta de timp o
cantitate mare de drog ajunge la creier sau alte organe, pot aparea efecte secundare foarte
serioase+ pierderea constiintei, oprirea respiratiei, insuficienta cardiaca sau vasculara
Cum a'are su'rado(a?
Drogurile care se cumpara de la ?dealeri? pot avea efecte cu intensitate diferita in zile
diferite *ateodata acestea pot avea multe substante adaugate, de aceea sunt uneori mai
puternice, fiind combinate cu alte droguri mai ieftine ;tunci riscul de supradoza este
sigur crescut Gnele persoane ajung la supradoza pt ca iau o cantitate prea mare de drog,
care se acumuleaza in organism ;ltii nu isi pregatesc doza asa cum trebuie
Cum recunosti su'rado(a?
Depresivele, opiaceele 4heroina6, sedativele 4diazepam, alcool6 incetinesc functiile
corpului !espiratia incetineste periculos de mult, sau se opreste de tot in caz de
supradoza ;sta duce la insuficienta cardio-vasculara
'timulentii+ cocaina si amfetaminele pot produce prin supradoza infarct, colaps prin
epuizare, convulsii sau dezorientare De aceea, persoana se poate accidenta Gnul din cele
mai clare simptome ale supradozei este atunci cand fata persoanei se albastreste sau se
albeste puternic E persoana care a ajuns la suparadoza poate sa respire foarte incet sau
superficial sau deloc 3oate sa faca spume la gura, sa verse sau sa faca convulsii, sa se
planga de dureri in zona pieptului, apasare, dificultate la respiratie <n mod obisnuit
perosna nu stie ce se intampla cu ea, e neajutorata si cineva trebuie sa intervina imediat
pentru a o salva
E persoana suspectata ca a luat o supradoza, trebuie dusa de urgenta la medic
TOLERANTA , acest termen desemneaza starea la care ajunge consumatorul la un
anumit moment, cBnd corpul sau 2si pierde sensibilitatea la un drog sau la o grupa de
droguri, 2n sensul ca reactia sa descreste odata cu absorbtia repetata a drogului *u alte
cuvinte, pentru a obtine un efect de aceeasi intensitate, consumatorul trebuie sa mareasca
doza drogului respectiv
Dupa o ?pauza? de administrare a drogului, toleranta corpului incepe sa scada 4revine la
normal6, aici se intalnesc cele mai multe cazuri de supradoza, datorit faptului ca, de multe
ori, se administreaza aceasi cantitate de drog cu care corpul era obisnuit inainte de
inrerupere 4cand tolereanta a scazut6
TOLERANTA INCRUCISATA -atunci cBnd doua sau mai multe droguri utilizeaza
acelasi sistem enzimatic, corpul nu poate face distinctie 2ntre ele 'e produce atunci o
toleranta, chiar daca drogurile par diferite ;ceasta este toleranta 2ncrucisata ;stfel, se
poate spune ca heroina si codeina provoaca toleranta 2ncrucisata
SEVRA3 , acest termen se refera la simptomele fizice si psihice care apar atunci cBnd un
individ este privat de un drog de care el a devenit dependent 'e poate defini ca fiind
totalitatea transform.rilor care apar 2ntr-un organism viu la 2ntreruperea brusc. a
administr.rii unui drog 'indromul de abstinen-. se manifest. dup. oprirea administr.rii
drogului la cBteva ore /i este o e)presie a dependen-ei fizice, prin simptome /i semne care
pot fi chiar periculoase pentru via-a pacientului :ulte dintre ele sunt inverse fa-. de
reac-ia la drogul respectiv /i este mai grav pentru to)icele cu efect intens /i de scurt.
durat. cum este heroina 'indromul de abstinen-. poate duce la moarte
A)U2 DE DROGURI - e)presia desemneaza auto-administrarea repetata de droguri, 2n
scopuri medicale
*REVENTIA *RI,ARA se adreseaza celor ce nu prezinta comportament
adictiv3rimul factor de preventie este informarea asupra efectelor negative e)ercitate de
consumul moderat, respectiv de e)cesul de drog, la care se adauga constientizarea
factorilor de risc personali 4de e)emplu, contagiunea sociala, bagatelizarea efectelor,
ignorarea propriilor probleme de adaptare6
;l doilea factor de preventie presupune angajarea prealabila a persoanelor cu risc de
consum 4mai ales a adolescentilor6 in activitati care sa le satisfaca anumite trebuinte
psihologice, e)periente si sentimente de recompensa morala, pentru ca, ulterior, sa aiba o
atitudine de evitare sau de indiferenta fata de tentatia drogurilor 'ugestii de astfel de
activitati+ 4a6 e)ercitii de rela)are, dans, sport, antrenare a miscarilor, instruire dietetica si
nutritionala 4favorizeaza e)perienta starii de bine fiziologic6C 4b6 masaj, e)ersarea
coordonarii miscarilor, constientizarea echilibrului, pozitiei corpului, controlul
micromuscular, inclusiv e)primarea privitor la activitatea se)uala 4imbogatesc e)perienta
senzoriala6C 4c6 e)ercitii de autocunoastere, consiliere psihologica 4amplifica e)perienta
emotionala6C 4d6 implicarea in activitati comunitare, in discutii, activitati de grup, vizand
increderea in ceilalti si in sine, respectul reciproc, valorile sociale 4pentru o e)perienta
sociala corecta6C 4e6 practicarea picturii, muzicii, e)primarii, comunicarii artistice, in
general, activitati tip hobb9, jocuri, lecturi 4pentru a e)perimenta recompensele
intelectuale si creatoare6C 4f6 rugaciune, meditatie, contemplare, literatura religioasa sau
filosofica, cursuri de etica si morala pentru clarificarea propriului sistem de valori 4pentru
a avea e)periente spirituale, filosofice6 ;l treilea factor este consilierea psihologica a
membrilor familiei
*REVENTIA SECUNDARA 4<n fazele initiale ale consumului, pacientul va fi incurajat
sa solicite ajutorul terapeutic pentru a nu progreseza spre dependenta 3sihologii,
psihiatrii, asistentii sociali pot fi antrenati pentru a acorda un asemenea ajutor <n prezent,
in !omania, acesta este un sector prea putin organizat<n cazul fazelor initiale este
important ca pacientul sa doreasca sa se schimbe si sa nu fie pasiv, trimis la terapie fara
voia lui *hiar si un dependent de drog simte nevoia sa aiba un anumit grad de libertate
(G0E!<; - este senzatia de buna dispozitie obtinuta artificial, euforia este o stare 2n care
individul nu simte nici o an)ietate si scapa de influentele e)terioare
*RECURSORII DE DROGURI sunt substante folosite in procesul de obtinere al
drogurilor, care folosite individual pot cauza moartea individului, dar care folosite in
combinatii cu alte substante si in cantitati mici duc la formarea unui drog
Fenzenul, cea mai simpla hidrocarbura aromatica a fost izolat prima data de catre
:ichael 0arada9 in anul 1K"# din gazul rezultat la arderea seului de balena folosit pentru
iluminarea cladirilor londoneze <n 1K$& s-a stabilit formula moleculara a acestui compus
denumit mai intai benzin datorita inrudirii sale cu acidul benzoic izolat din rasina unui
arbore numita benzoe sau smirna
@oluenul, omolog al benzenului s-a obtinut din balsamul de @olu, izolat din unele plante
sud-americane
Ta"elul nr! I Ta"elul nr! II Tabelul nr. III
Tabelul nr. IV
(Precursori)
;cetorphine
;cet9l-alpha-meth9lfentan9l
4fentanil6
;cet9lmethadol
;lphacet9methadol
;lphameth9lfentan9l 4opiacee6
Fenzo9lmorphine 4morfina6
Feta-h9dro)9fentan9l 4opiacee6
Feta-h9dro)9-menth9l-$-
fentan9l 4opiacee6
Frolamfetamine 4amfetamina6
*athinone
*odeine-N-o)ide 4opiaceu6
Desomorphine 4morfina6
D(@ 4halucinogen D(@6
;cet9ldih9drocodeine
4codeina6
;cet9lmethadol
;lfentanil 4fentanil6
;ll9prodine
;lphameprodine
;lphamethadol
;lphameth9lthiofentan9l
4fentanil6
;lphaprodine
;lphameprodine
;lphamethadol
;lphameth9lthiofentan9l
;lphaprodine
;mfetamine
;llobarbital
4barbital6
;lprazolam
4diazepam6
;mfepramone
;mobarbital
4barbituce6
;minore)
Farbital
4barbiturice6
Fenzfetamine
Fromazepam
4tranchilizante6
Frotizolam
DA:3 4D:; L e)tas96
D:@ 4halucinogen D:@6
Dio)aphet9l but9rate
(tic9clidine 43*(6
N-eth9l
meth9lenedio)9amfetamine
4:D;6
(torphine
(tr9ptamine
Aeroin 4Aeroina6
N-h9dro)9
meth9lenedio)9amfetamine
4amfetamina6
Metobemidone
4N6-89sergide 48'D6
:ethadone intermediar
4metadona6
:ethcathinone
$,&
:eth9lenedio)9metamfetamine
4:D:;6 4e)tas96
#-:etho)9-$,&-
meth9lenedio)9amfetamine
4:D:;6 4e)tas96
meth9lenedio)9-alpha-
meth9lphenen9leth9lamine
:escaline 4:escalina6
:eth9l-&-aminore) 4opiacee6
:eth9l-$-fentan9l 4opiacee6
:eth9l-$-tiofentan9l 4opiacee6
:orphine-N-o)ide 4morfina6
:333 4opiaceu6
E)9codone 4opiaceu6
3ara-fluorofentan9l
3arahe)9l
3arametho)9amfetamine
43:;6 4amfetamina6
3(3;3
3silocide 4ciuperci6
3siloc9bine 4ciuperci6
!olic9clidine
'@3, DE:
@enamfetamine 4:D;6 :D;
e)tas9
@enoc9clidine 4@*36
@etrah9drocannabinol
4cannabis6
@hiofentan9l 4fentan9l6
$,&,#-@rimetho)9amfetamine
4@:;6 4amfetamina6
O
4amfetamina6
Fenzethidine
Fenz9lmorphine
Fetaceth9lmethadol
Fetameprodine
Fetamethadol
Fetaprodine
Fenzitramine
*lonitazene
*oca frunze 4cocaina6
*ocaine 4cocaina6
*odeine 4codeina6
*odo)ime
*oncentrat de tulpini de
mac
De)amfetamine
4amfetamina6
De)tromoramide
Diamopromide
De)tropropo)9phene
Dieh9lthiambutene
Difeno)ine
Dih9drocodeine
4codeina6
Dih9dromorphine
4morfina6
Diameno)adol
Dimepheptanol
Dimeth9lthiambutene
Dio)aphet9l but9rate
Dipheno)9late
Dipipanone
Drotebanol
(cgonine
(th9lmeth9ltiambutene
(th9lmorphine 4morfina6
(tonitazene
(to)eridine
0enet9lline
0entan9l 4fentanil6
0urethidine
Aidrocodone 4codeina6
A9dromorphinol
4morfina6
A9dromorphone
4morfina6
A9dro)9pethidine
8somethadone
4metadona6
8evamfetamine
4amfetamina6
8evometamfetammine
4amfetamina6
8evomethorphane
8evomoramide
8evophenac9lmorphane
4diazepam6
Fuprenorphine
4morfina6
Futobarbital
4barbiturice6
Futalbital
4barbiturice6
*annabis
4cannabis6
*athine
*9clobarbital
4barbiturice6
*amazepam
4diazepam6
*hlordiazepo)ide
4diazepam6
*lobazam
4diazepam6
*lonazepam
4diazepam6
*lorazepate
4diazepam6
*lotiazepam
4diazepam6
*lo)azolam
4diazepam6
Delarazepam
4diazepam6
Diazepam
4diazepam6
(stazolam
(thchlor9nol
(thinamate
(th9l loflazepate
4diazepam6
(tilamfetamine
4amfetamina6
0encamfamine
0enpropore)
0ludiazepam
4diazepam6
0lunitrazepam
4diazepam6
0lurazepam
4diazepam6
=lutethimide
Aalazepam
4diazepam6
Aalo)azolam
4diazepam6
Metazolam
4diazepam6
8efatamiine
4amfetamina6
8oprazolam
8orazepam

8evorphanol
8evorphanol
:eclo5ualone
:etamfetamine
4metamfetamina6
:etamfetamine racemate
4metamfetamina6
:etha5ualone
:eth9lphenidate
:etazocine
:ethadone 4metadona6
:eth9ldesorphine
4morfina6
:etopon 4morfina6
:oramide intermediare
:orpheridine
:9rophine 4morfina6
Nicocodeine 4codeina6
Nicodicodeine 4codeina6
Nicomorphine 4morfina6
Norac9methadol
Norcodeine 4codeina6
Norlevorphanol
Normethadone
4metadona6
Normorphine 4morfina6
Norpipanone
N-o)9morphine
4morfina6
Epiu 4opiu6
E)9codone
E)9morphone 4morfina6
3thidine
3ethidine intermediar ;
3ethidine intermediat F
3ethidine intermediar *
3henado)one
3henampromide
3henazocine
3henc9clidine
40eniciclidine6
3henmetrazine
3henomorphane
3henoperidine
3holcodine 4morfina6
3riminodine
3iritramide
3roheptazine
4diazepam6
8ormetazepam
4diazepam6
:ezindol
:edazepam
4diazepam6
:efenore)
:eprobamate
:esocarbe
:eth9pr9lone
4barbiturice6
:idazolam
4diazepam6
Nimetrazepam
4diazepam6
Nitrazepam
4diazepam6
Nordazepam
4diazepam6
E)azepam
4diazepam6
E)azolam
4diazepam6
3entazocine
3entobarbital
4barbiturice6
3emoline
3hendimetrazine
3henobarbital
4barbiturice6
3hentermine
3inazepam
4diazepam6
3ipradrol
3razepam
4diazepam6
39rovalerone
'ecbutabarbital
4barbiturice6
@emazepam
4diazepam6
@etrazepam
4diazepam6
@riazolam
Jin9lbital
4barbiturice6
DATE SU,ARE *RIVIND AS*ECTELE LEGISLATIVE ALE
DROGURILOR
Codul penal roman incrimineaza, prin articolul $"1, traficul de stupefiante+
3roducerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau
to)ice, cultivarea in scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante, ori
e)perimentarea produselor sau substantelor to)ice, toate acestea fara drept, se pedepseste
cu inchisoare de la $ la 1# ani si interzicerea unor drepturi
Daca fapta prevazuta la aliniatul 1 a fost savarsita organizat, pedeapsa este detentiunea
pe viata sau inchisoarea de la 1# la "# de ani si interzicerea unor drepturi
3rescrierea de catre medic, fara a fi necesar, a produselor sau substantelor stupefiante,
se pedepseste cu inchisoare de la 1 la # ani, iar organizarea sau ingaduirea consumului de
asemenea produse ori substante in locuri anumite se pedepseste cu inchisoare de la $ la
1# ani si interzicerea unor drepturi
@entativa se pedepseste
LEGISLATIE
Legea nr! 56789::: 'ri;ind com"aterea traficului si consumului ilicit de droguri!
Ca'itolul II4 Sanctionarea traficului si a altor o'eratiuni ilicite cu su"stante aflate
su" control national
Art!9! 416 *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu,
trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind
circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la 1# ani si
interzicerea unor drepturi 4"6 Daca faptele prevazute la alin 4l6 au ca obiect droguri de
mare risc 4amfetamine, codeina, heroina, etc6, pedeapsa este 2nchisoarea de la l E la "% de
ani si interzicerea unor drepturi
Art!6! *ultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea, prepararea,
transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se
pedepseste cu 2nchisoare de la " la # ani
Art!<! 3unerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a
oricarui alt loc amenajat, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori
tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepseste cu 2nchisoare de la $ la # ani
si interzicerea unor drepturi
Art!=! 416 3rescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de catre medic, fara ca aceasta
sa fie necesara din punct de vedere medical, se pedepseste cu 2nchisoare de la l an la #
ani
4"6 *u aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de
droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise 2n conditiile prevazute la alin
4l6 sau a unei retete medicale falsificate
Art!>!0urnizarea, 2n vederea consumului, de inhalanti chimici to)ici unui minor, se
pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la " ani sau cu amenda
Art!?! 3roducerea, fabricarea, importul, e)portul, oferirea, vBnzarea, transportul, livrarea
cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente
ori materiale, 2n scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de
droguri de mare risc, se pedepsesc cu 2nchisoare de la $ la l E ani si interzicerea unor
drepturi
Art!55! 4l6 2ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, daca este urmat de
e)ecutare, se pedepseste cu 2nchisoare de la 6 luni la # ani
4"6 Daca 2ndemnul nu este urmat de e)ecutare, pedeapsa este de la 6 luni la " ani sau
amenda
Art! 5<! Nu se pedepseste persoana care, mai 2nainte de a fi 2nceputa urmarirea penala,
denunta autoritatilor competente participarea sa la o asociatie sau 2ntelegere 2n vederea
comiterii uneia dintre infractiunile prevazute la art"-1%, permitBnd astfel identificarea si
tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti
Art!5=! 3ersoana care a comis una dintre infractiunile prevazute la art"-1%, iar 2n timpul
urmaririi penale denunta si faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor
persoane care au savBrsit infractiuni legate de droguri, beneficiaza de reducerea la
jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege
Regulament de a'licare a dis'o(itiilor Legii nr 567@ 9::: 'ri;ind com"aterea
traficului si consumului ilicit de droguri
Ca'itolul IV! Cura de de(into#icare
Art! 55 *ura de dezinto)icare se dispune pe baza e)pertizei medico-legale si se
realizeaza 2n regim de spitalizare 2n una din unitatile medicale stabilite de :inisterul
'anatatii sau, dupa caz, de :inisterul de <nterne ori de :inisterul de Pustitie
Art! 59
16 'ectiile de dezinto)icare au regim 2nchis, ce presupune primirea vizitelor conform
regulamentului de ordine interioara al acestor unitati medicale
"6 Jizitele se vor desfasura 2n conditii de stricta supraveghere si 2n prezenta unui cadru
desemnat 2n acest scop
$6 3achetele si celelalte obiecte destinate persoanei internate vor fi controlate de
serviciul de paza la intrarea 2n sectie
&6 3arasirea sectiei de dezinto)icare de catre persoana internata se va face numai prin
e)ternare
Art! 57
*ura de detinto)icare se realizeaza prin+
a6 Eprirea brusca a administrarii drogului
b6 Gtilizarea unor metode nonsubstitutive simptomatice
c6@ratamentul de substitutie, prin 2nlocuirea drogului consumat de to)icoman cu
produse, precum metadona sau alte produse farmaceutice curei de dezinto)icare
d6 3sihoterapie
Art! 56
;dministrarea tratamentului de substitutie se face sub stricta supraveghere de catre
medici sau de personalul abilitat pentru aceasta activitate
Art! 5<
@ratamentul de dezinto)icare prin substitutie poate 2ncepe numai dupa confirmarea
diagnosticului de dependenta, prin punerea 2n evidenta 2n sBngele sau 2n urina
to)icomanului a drogurilor consumate de catre acesta
Art! 5=
3erioada de dezinto)icare este stabilita 2n functie de starea si evolutia pacientului, fara a
se depasi $% de zile
Ca'itolul V 4 Ser;iciile de consiliere 'si/ologica
Art! 5?
'ervicii de consiliere psihologica si psihoterapie se realizeaza 2n centre de consiliere din
cadrul institutiilor si unitatilor medicale publice sau private stabilite de :inisterul
'anatatii
Ca'itolul V4 Ser;iciile de 'ostcura4rea"ilitare 'si/osociala
Art! 95
'erviciile asigurate 2n etapa de postcura-reabilitare psihosociala sunt+
a6 psihoterapia individuala, familiala si de grup
b6 terapia ocupationala
c6 tratamentul tulburarilor psihice asociate
Art! 97
Durata minima a postcurei-reabilitarii psihosociale este de 1K% zile 3e 2ntreaga durata se
efectueaza controale periodice si aleatorii ale metabolitilor drogurilor 2n sBnge si urina
Ca'itolul V 4 ,asuri destinate reducerii consecintelor consumului de droguri
Art! 9<
3rogramul de substitutie 2n ambulatoriu reprezinta 2nlocuirea drogului consumat de
to)icoman cu metadona sau cu alte substante specifice, adecvate de la caz la caz, pe o
perioada 2ndelungata, 2n vederea reducerilor consecintelor asociate consumului de
droguri
Art! 9=
'erviciile medicale oferite 2n cadrul acestor programe de substirutie sunt+ administrarea
de metadona sau de alte substante farmaceutice specifice tratamentului adecvat starii
to)icomanului, consiliere psihologica, psihoterapie, si dupa caz, ergoterapie
Art! 9>
;dministrarea de metadona sau de alte substante specifice se face numai dupa punerea 2n
evidenta a substantelor stupefiante consumate de to)icoman si se continua sub control
periodic
Ca'itolul VI 4 ,asuri a'licate Ia cerere sau An ca(uri de urgenta
Art! 7<
2n scopul asigurarii eficacitatii tratamentului persoanele care se interneaza din proprie
initiativa au obligatia de a urma postcura-reabilitarea psihologica la sfBrsitul perioadei de
dezinto)icare
Art! 7=
2n cazul internarii la cerere pentru cura de dezinto)icare, pacientul va semna un
angajamentC nerespectarea angajamentului atrage e)ternarea medicala imediata a
pacientului
Art! 7@
<nternarea la cerere 2n vederea curei de dezinto)icare se poate face o data sau de doua ori
pe an
Art! 7>
3entru persoanele internate pentru sevrajul complicat, dupa 2nlaturarea starii de urgenta
internarea poate continua numai 2n cazul 2n care persoana solicita si semneaza
angajamentul de la art $6
Art! 7?
16 3rogramenle de substitutie 2n ambulatoriu vor 2nceta prin reducerea progresiva a
dozelor 2n una dintre urmatoarele situatii+
a6 persoana 2n cauza are trei rezultate pozitive consecutive la controalele periodice
privind prezenta drogurilor ori a metabolitilor acestora 2n sBnge si urina
b6 personalul medical a luat o decizie 2n acest sens, datorita comportamentului si
atitudinii necorespunzatoare a pacientului fata de personal sau fata de alti pacienti ori
datorita unei contraindicatii medicale
c6 la cererea pacientului
2n cazul 2n care o persoana a fost e)clusa din programul de substitutie 2n ambulatoriu
potrivit alin 1 lit a6 readmiterea poate fi rediscutata dupa $ luni de la e)ecutare
Art! 6:
16 3rogramele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina constituie masuri de
reducere a consecintelor consumului ilicit de droguri si se realizeaza prin acordarea de
consiliere specifica si prin facilitarea accesului la instrumentar medical steril, precum
seringi de unica folosinta
"6 <ncluderea persoanelor 2n acest program se face la cerere
$6 3ersoanelor mentionate la alin "6 li se asigura confidentialitatea
&6 3ersoana inclusa 2n programele de prevenire a afectiunilor transmise pe cale sanguina
va primi o legitimatie care va cuprinde un cod de identificare si numele organizatiei care
desfasoara programul
Erdinul nr$%$" privind colaborarea 2n domeniul educatiei si pregatirii antiinfractionale a
elevilor, ordin publicat 2n :onitorul Eficial din "& ianuarie "%%"
Alte as'ecte de ordin legislati;

'anc-ionarea traficului /i a altor opera-iuni ilicite cu substan-e aflate sub control
na-ional sunt prev.zute 2n capitolul " al Legii Nr!567 din 9= iulie 9::: *RIVIND
CO,)ATEREA TRA+ICULUI BI CONSU,ULUI ILICIT DE DROGURI
*onform art.2 (alin1)+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea,
prepararea, transformarea, oferirea, punerea 2n vBnzare, vBnzarea, distribuirea, livrarea
sub orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cump.rarea, de-inerea ori alte
opera-iuni privind circula-ia drogurilor de risc, f.r. drept, se pedepsesc cu 2nchisoarea
de la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi
Dac. faptele de mai sus au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este 2nchisoarea de
la $ la 1# ani /i interzicerea unor drepturi 4art.2 alin26
1n art. 4 se prevede+ cultivarea, producerea, fabricarea, e)perimentarea, e)tragerea,
prepararea, transformarea, cump.rarea sau de-inerea de droguri pentru consum propriu,
f.r. drept, se pedepse/te cu 2nchisoarea de la " la # ani
1n art. 5 se arat. c.+ punerea la dispozi-ie, cu /tiin-., cu orice titlu, a unui local, a unei
locuin-e sau a oric.rui alt loc amenajat, 2n care are acces publicul, pentru consumul ilicit
de droguri ori tolerarea consumului ilicit 2n asemenea locuri se pedepse/te cu
2nchisoarea de la $ la 1% ani /i interzicerea unor drepturi

DE RECINUTDD

Nu se 'ede'se0te 'ersoana care, mai 2nainte de a fi 2nceput. urm.rirea penal. denun-.
autorit.-ilor competente participarea sa la o asocia-ie sau 2n-elegerea 2n vederea
comiterii uneia dintre infrac-iunile prev.zute la art "-1%, permi-Bnd astfel identificarea
/i tragerea la r.spundere penal. a celorlal-i participan-i 4art.156
*onform art. 1+ persoana care a comis una din infrac-iunile prev.zute la art "-1%, iar
2n timpul urm.ririi penale denun-. /i faciliteaz. identificarea /i tragerea la r.spundere
penal. a altor persoane care au s.vBr/it infrac-iuni legate de droguri beneficiaz. de
reducerea la EumFtate a limitelor 'ede'sei 're;F(ute de lege
Drogurile /i alte bunuri care au f.cut obiectul infrac-iunilor prev.zute la art "-1% se
confiscF, iar dac. acestea nu se g.sesc, condamnatul este obligat la 'lata
ec/i;alentului lor An "ani4art.1!, alin16
Se confiscF, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobBndite prin
valorificarea drogurilor /i a altor bunuri 4art1I, alin"6