Page 1 of 85

VOLUMUL 3A
CERINTELE BENFICIARULUI
Page 2 of 85

CUPRINS
1. INFORMATII GENERALE .................................................................................................................... 8
2. DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................ 8
3. NORME SI REGULAMENTE ROMANESTI .................................................................................27
4. SCOPUL SPECIFICATIILOR ............................................................................................................27
5. STANDARDE DE NATURA TEHNICA ..........................................................................................28
6. SPECIFICATII PRIVIND PROIECTAREA .....................................................................................28
7. SPECIFICATII PRIVIND EXECUTIA ...............................................................................................37
8. SPECIFICATII ADMINISTRATIVE ...................................................................................................47
9. CONTROLUL SI ASIGURAREA CALITATII ................................................................................49
10. MANIPULAREA CONTROLAT A DEEURILOR .................................................................50
11. PROTECTIA MEDIULUI ...................................................................................................................50
12. MANAGEMENTUL TRAFICULUI ..................................................................................................52
13. AUDIT DE SIGURANTA RUTIERA ..............................................................................................53
14. DIVERSE ...............................................................................................................................................55
15. OBLIGATIILE ANTREPRENORULUI ..........................................................................................57
16. PLANUL DE ACIUNE PENTRU PROMOVAREA CONTRACTULUI .............................61
17. DATA DE INCEPERE SI PERIOADA DE EXECUTIE ............................................................63
18. ASIGURAREA CALITATII ...............................................................................................................64
19. MODUL DE PREZENTARE A PROPUNERII TEHNICE ........................................................67
20. MODUL DE PREZENTARE A PROPUNERII FINANCIARE ................................................68
Page 3 of 85

21. MODALITATEA DE PREZENTARE A OFERTEI .....................................................................69
22. MODALITATEA SI CRITERIUL DE ATRIBUIRE .....................................................................69
23. PLATA LUCRARII ..............................................................................................................................69
CERINELE BENEFICIARULUI- ANEXE .......................................................................................70
ANEXA 1: CERTIFICAT DE URBANISM: ................................................................................................................... 71
ANEXA 2: ACORDUL DE MEDIU: ............................................................................................................................... 72
ANEXA 3: LISTA STANDARDELOR I NORMATIVELOR : ..................................................................................... 74
ANEXA 4: ORDIN privind modificarile Ordinului comun al ministrului transporturilor si al ministrului economiei si
finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin
Programul Operational Sectorial Transport (POS-T) 2007-2013 ............................................................................... 84
ANEXA 5: CAIETE DE SARCINI .................................................................................................................................. 85















Page 4 of 85


CERINTELE BENEFICIARULUI
Proiectare si executie pentru
ReabilitarePodul de la Giurgiu, peste Dunare, pe DN5 Km 64+884 inclusiv drumul de
acces de la iesirea din vama pana la intrarea pe pod
GENERALITATI:
Prezenta documentaie privind Cerintele Beneficiarului conine specificaii tehnice, parte integrant
din Documentaia de Atribuire n vederea participrii la procedura de achizitie pentru atribuirea
lucrarilor de proiectare si executie lucrari pentru proiectul Podul de la Giurgiu, peste Dunare,
pe DN5 Km 64+884 inclusiv drumul de acces de la iesirea din vama pana la intrarea pe
pod, i constituie ansamblul cerinelor minimale pe baza crora se elaboreaz de ctre fiecare
ofertant propunerea tehnico-financiar, n condiiile n care criteriul de evaluare a ofertelor este
"preul cel mai sczut".
n acest sens, orice ofert prezentat, care se abate de la prevederile Caietului de sarcini, nu va fi
luat n considerare, dect n msura n care caracteristicile tehnice ofertate, sunt superioare celor
prevzute n documentatia privind Cerintele Beneficiarului. Oferta care conine servicii cu
caracteristici tehnice inferioare celor prevzute n caietul de sarcini sau care nu satisfac cerinele
din caietul de sarcini va fi declarat neconform i va fi respins.
Cerinele prevzute n caietul de sarcini reprezint cerine minime obligatorii, nendeplinirea lor
atrgnd respingerea ofertei ca fiind neconform.
Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului stabilete condiiile de desfurare a
activitilor de executie specifice, stabilind nivelurile de calitate i condiiile tehnice necesare
funcionrii acestui serviciu n condiii de eficien i siguran.
Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului este elaborata spre a servi drept
documentaie tehnic i de referin n vederea stabilirii condiiilor specifice de desfurare a
serviciului de proiectare si executie.
Caietul de sarcini face parte integranta din documentaia pentru elaborarea i prezentarea ofertelor
i conine ansamblul cerinelor minimale pe baza crora se elaboreaz de ctre fiecare ofertant
propunerea financiar privind obiectul licitaiei.
Prezenta documentatie privind Cerintele Beneficiarului conine specificaiile tehnice care definesc
caracteristicile referitoare la nivelul calitativ, tehnic i de performan, sigurana n exploatare,
Page 5 of 85

precum i sisteme de asigurare a calitii, terminologie, simboluri, condiii pentru certificarea
conformitii.
Specificaiile tehnice se refer, de asemenea, la prescripii de proiectare i de calcul, la verificarea,
inspecia i condiiile de recepie a lucrrilor, la tehnici, procedee i metode de exploatare, reparare
i intreinere, precum i la alte condiii cu caracter tehnic, n funcie de actele normative i
reglementrile n legtura cu desfurarea lucrarilor.
Caietul de sarcini precizeaz reglementrile obligatorii referitoare la protecia muncii, la prevenirea
i stingerea incendiilor i la protecia mediului, care trebuie respectate pe parcursul ndeplinirii
serviciului respectiv i care sunt n vigoare.
Conditiile Contractuale si Studiul de Fezabilitate obtinute de la Beneficiar se vor citi impreuna cu
Caietul de Sarcini, precum si metodele, procesele, tehnicile sau procedurile la care acestea fac
referinta. Aceste metode, procese, tehnici sau proceduri odata descrise intr-unul dintre
documentele amintite mai sus nu sunt repetate in mod necesar si in Caietul de Sarcini.
Indiferent de impartirea pe subcapitole cu diverse titulaturi a acestor specificatii, fiecare parte a
specificatiilor se presupune a fi suplimentara si complementara fiecarei alte parti.
Titulaturile specificatiilor nu sunt presupuse a fi parte din acestea si nu vor fi luate in considerare in
interpretarea sau formularea acestor specificatii.

DEFINIII I ABREVIERI
Definiii
Autoritate Contractant CNADNR SA
Autoritatea de Management Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine
Beneficiar - CNADNR SA
Anteprenor / Executant / Constructor - persoan juridica ce a ncheiat contractul de proiectare si
executie de lucrari, n urma achizitiei publice.
Consultant prestatorul serviciilor de consultanta in management care urmeaza sa ofere
Autoritatii Contractante sprijinul managerial necesar pentru implementarea Proiectului
Inginer - persoan fizic/ organism care ndeplineste conditiile de studii si experient profesional,
fiind angajat de ctre Beneficiar pentru verificarea calittii materialelor si produselor puse n
lucrare si/sau pentru verificarea executiei corecte a lucrrilor de constructii si instalatii. El poate
activa ca persoan fizic independent sau n cadrul unei societti de consultant si este
Page 6 of 85

rspunztor att fat de angajator ct si fat de organele abilitate ale statului, pentru executia
conform cu proiectul si cu reglementrile tehnice n vigoare.
Cu excepia cazului n care se definete altfel, n mod specific, termenii i abrevierile au nelesul
definit prin sub-clauza 1.1 [Definiii] din Conditiile Contractului.
Studiu de fezabilitate se refer la studiul de fezabilitate pus la dispozitie de CNADNR.
Date informative nseamn datele relevante referitoare la antier aa cum sunt menionate in
anexele la studiul de fezabilitate.
List de cantiti se refer la cantitile stabilite n baza Proiectului Tehnic aprobat in CTE-
CNADNR, si acceptate de catre Inginer, ce vor fi folosite ca documente suport pentru Aplicatiile
Interimare de Plata.
List final de cantiti nseamn cantitile stabilite pe baza desenelor finale ca parte a Cartii
Construciei, asa cum este definita in legislatia romana.
Standarde Aplicabile se refer la standardele, normele i codurile romne
Proiectul Tehnic nseamn proiectul elaborat de Antreprenor in conformitate cu prevederile
contractului si verificat n conformitate cu Legea 10/1995 de catre Verificator atestat i aprobat de
catre Inginer si ulterior de ctre Beneficiar in CTE-CNADNR.
Documentatia tehnica pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire nseamn
proiectul elaborat pe baza Proiectului Tehnic in condiiile Legii 50/1991 pentru depunerea la
Ministerul Transporturilor in vederea obinerii Autorizaiei de Construcie.
Detalii de executie se refer la desenele realizate de ctre Antreprenor i verificate n
conformitate cu prevederile Legii 10/1995 si aprobate de Inginer.
Consiliul Tehnico Economic se refer la comitetul Beneficiarului in care se aproba Proiectul
Tehnic al lucrrii.
Cartea construciei se refer la documentele elaborate de Antreprenor n conformitate cu cerinele
HG 273/1994, inclusiv Manualul de ntreinere i Exploatare.
Manual de ntreinere se refer la Manualul de ntreinere aa cum este stabilit in subcapitolul 11.4
de mai jos i la Manualul de ntreinere Structuri aa cum este stabilit in subcapitolul 11.5.



Page 7 of 85

Abrevieri

POST / Programul Operaional Sectorial Transporturi
SF / Studiu de fezabilitate
CS / Cerintele Beneficiarului
ISC / Inspectoratul de Stat n Construcii
DTAC / Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Construire
DTAD/ Documentatia Tehnica pentru obtinerea Autorizatiei de Demolare/Desfiintare
PT / Proiect Tehnic
DTOE / Documentaia tehnic pentru organizarea execuiei lucrrilor
DDE / Documentaie pentru Detalii de Execuie
UE / Uniunea European

Page 8 of 85


1. Informatii generale

1.1. Localizare:
Romnia, Regiunea de Sud - Est, Judeul Giurgiu

1.2. Beneficiar:
CNADNR SA este beneficiarul proiectului i autoritatea responsabila de implementarea proiectului:
organizarea proiectului, organizarea procesului de achizitie publica si a celui de contractare.

1.3. Situatia curenta in cadrul proiectului

Reabilitare Podul de la Giurgiu, peste Dunare, pe DN5 Km 64+884- inclusiv drumul de acces
de la iesirea din vama pana la intrarea pe pod.
2. Descrierea proiectului

2.1. Aria geografica de desfasurare a proiectului
Municipiul Giurgiu este amplasat n Romnia, regiunea Sud-Est n judeul Giurgiu. Podul fiind
amplasat la 1 km aval de Giurgiu i la 4 km aval de Ruse, traversand Dunrea la km 488+700 de la
gurile sale, podul a fost construit pentru trafic mixt, avnd pe podul principal o cale ferat simpl la
partea inferioar i o sosea cu dou benzi de circulaie la partea superioar. Podul, cunoscut i sub
numele de Podul Prieteniei, se afla amplasat pe DN5, peste fluviul Dunrea, n judeul Giurgiu,
localitatea Giurgiu, este un pod metalic, din oel, care leag malul sudic romanesc de malul nordic
bulgresc, i respectiv oraele Giurgiu i Ruse
2.2 Obiective
Investitia cuprinde podul de la Giurgiu peste Dunare, pe D.N. 5 la km 64+884, drumul si rampa de
acces pe pod, parcari, drumuri si platforme ale punctului de trecere al frontierei si drumul de acces
in vama.
Lucrarile constau in:
Reparare si consolidare pod
Page 9 of 85

Reparare si consolidare drum si rampa de acces pod
Reabilitare parcari existente si drumuri in incinta punctului de vama
Realizarea unei parcari noi in incinta punctului de vama
Reabilitare drum de acces in incinta vama
Realizarea unui sens giratoriu

2.3 Descrierea lucrarilor
Lucrarile propuse constau in:

2.3.1 Amenajarea terenului
Se va devia reteaua de gaze existenta pe o lungime de 50m;
Se va devia reteaua de telecomunicatii existenta pe o lungime de 35m;

2.3.2 Amenajari pentru protectia mediului
Lucrari si actiuni de protectia mediului
o In timpul realizarii lucrarilor de constructie se vor adopta urmatoarele masuri:
o solul vegetal de pe traseul lucrarilor va fi excavat si depozitat separat de solul
nevegetal, pentru a putea fi folosit la finalizarea lucrarilor pentru refacerea
amplasamentului;
o se vor curata pneurile vehiculelor si utilajelor folosite in amplasamentul lucrarilor la
patrunderea acestora pe drumurile publice;
o toate utilajele vor fi verificate periodic in ceea ce priveste emisiile de dioxid de carbon si
a gazelor de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa repararea eventualelor
defectiuni;
o transportul betonului cu autobetonierele va fi strict controlat pentru a evita descarcarile
accidentale pe traseu;
o procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau
sursele generatoare de praf vor fi stropite periodic;
o fronturile de lucru vor fi curatate saptamanal, vor fi eliminate toate deseurile si, daca va
fi cazul se vor adopta masuri de dezinfectare a suprafetelor afectate.
Page 10 of 85

Refacerea cadrului natural, realizarea de spatii verzi cu pamant vegetal si plantare arbusti
o Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a
terenului pe care a fost organizarea de santier.
o De asemenea zonele in care s-au depozitat materiale provenite din excavatii vor fi
reamenajate la terminarea lucrarilor si vor fi redate circuitului agricol, etc
o Constructorul are obligatia reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate temporar sau
afectate de organizarea de santier si de lucrarile de constructie.
o La finalizarea lucrarilor de constructie se vor lua urmatoarele masuri:
o daca in timpul realizarii lucrarilor de reabilitare vor fi afectate drumurile de exploatare
sau drumurile publice folosite, acestea vor fi refacute la finalizarea proiectului;
o vor fi refacute toate spatiile in care au existat depozite temporare de materiale de
constructie;
o spatiile verzi se vor amenaja prin completarea la nivel cu pamant vegetal;
o terenurile care vor fi refacute vor fi insamantate cu iarba si plantate cu arbusti si arbori
si se va urmari refacerea acestora, gradul de inierbare.
Separatoare de hidrocarburi
o Pentru colectarea si evacuarea controlata a apelor de suprafata s-au prevazut santuri
trapezoidale cu sectiune protejata, rigole carosabile de acostament cu sectiune
deschisa, precum si rigole carosabile de acostament cu sectiune inchisa. Apele de
suprafata colectate de acestea sunt dirijate prin casiuri pe taluz in santul trapezoidal
proiectat la baza taluzului si conduse mai departe spre o statie noua de tratare
(separator de uleiuri si grasimi minerale).
o Statiile de tratare sunt compuse din deznisipator, separator de materii in suspensie si
hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.

2.3.3 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
Se va realiza racordul la reteaua electrica.

2.3.4 Lucrari de drum
Traseul in plan: Avand in vedere ca traseul in plan este in aliniament in cea mai mare parte si
ca regimul de circulatie este restirctionat la 40km/h, lucrarile de interventie asupra drumului in
vederea sporirii confortului si sigurantei circulatiei rutiere se vor desfasura pe traseul existent al
Page 11 of 85

drumurilor de acces si platformelor existente, nefiind necesare interventii asupra elementelor
geometrice in plan si spatiu.
Traseul in profil longitudinal: Profilul in lung al drumurilor si cotele platformelor adiacente va
urmari pe cat posibil cotele existente. In cazul extinderii platformelor existente acestea se vor
realiza urmarind pantele platformelor deja executate pentru a se asigura scurgerea apelor
pluviale in gurile de scurgere ale retelei de canalizare pluviale existente.
Traseul in profil transversal:
1. Drumul in incinta punctului de trecere vamal va avea urmatoarele elemente in profil
transversal:
2. Platforma: 18,50 m
din care: 4x3,50 m parte carosabila
2x1,00 m acostamente din care 0,50 benzi de incadrare
2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de
trafic
3. Drumul in puctul de trecere vamal:
Atat pentru iesirea, cat si pentru intrarea in tara se vor proiecta cate 3 benzi speciale pentru
vehicule articulate (tiruri), cate 4 benzi pentru autoturisme si cate 2 benzi pentru autocare si
autoturisme, cu latime de 3,50m fiecare.
4. Drumul intre iesirea din punctual de trecere vamal si podul peste Dunare:
Tronsonul I Km 62+640 - Km 63+140:
Platforma: 16,50 m
din care: 4x3,50m parte carosabila
2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de trafic
Tronsonul II Km 63+140 - Km 63+540:
Platforma: 16,50 m
din care: 4x3,50m parte carosabila
2,50 m zona mediana incadrata cu borduri pentru separarea fluxurilor de trafic
Adiacent platformei drumului pe partea stanga este prevazut un spatiu cu latimea de 2,35m
pentru amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR
EN 1317-1,2 rigid, din beton armat.
Page 12 of 85

Tronsonul III Km 63+540- Km 63+660
Zona de racordare drum cu 4 benzi si rampa pod cu 2 benzi: partea carosabila are latimi
cuprinse intre 16,50- 7,00 m.
Adiacent platformei drumului pe partea stanga este prevazut un spatiu cu latimea de 2,35m
pentru amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR
EN 1317-1,2 rigid, din beton armat.
Tronsonul IV Km 63+660- Km 63+791 (2 benzi rampa pod):
Platforma: 9,00 m
din care: 2x3,50 m parte carosabila
2x1,00 m acostamente din care 0,50 benzi de incadrare
Suplimentar pe partea stanga a drumului s-a prevazut un spatiu de 1,10m pentru
amplasarea parapetului prefabricat de tip foarte greu, nivel de protectie H3 conf. SR EN
1317-1,2 rigid, din beton armat

Scurgerea apelor: Pentru colectarea si evacuarea controlata a apelor de suprafata s-au
prevazut santuri trapezoidale cu sectiune protejata, rigole carosabile de acostament cu
sectiune deschisa, precum si rigole carosabile de acostament cu sectiune inchisa. Apele de
suprafata colectate de acestea sunt dirijate prin casiuri pe taluz in santul trapezoidal proiectat
la baza taluzului conduse mai departe spre o statie noua de tratare (separator de uleiuri si
grasimi minerale).
Statiile de tratare sunt compuse din deznisipator, separator de materii in suspensie si
hidrocarburi, camin de vizitare, conducte si gura de evacuare a apelor pluviale.
Siguranta circulatiei si marcajul pe timpul executiei: Pentru asigurare fluentei si sigurantei
de circulatie pe timpul executiei lucrarile vor fi marcate cu marcaj provizoriu si semnalizate cu
indicatoare speciale si piloti de dirijare a circulatiei.
Pentru siguranta rutiera dupa finalizarea lucrarilor va fi realizata semnalizarea verticala
conform SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3. Marcajul rutier va fi realizat conform SR 1848-
7/2004 Siguranta circulatiei. Marcaje rutiere. De asemenea, la elaborarea proiectului de
semnalizare a circulatiei se va tine seama de deciziile CNADNR.
Structuri rutiere:
Pentru benzile de acces (la intrare si iesire din tara, accese la parcari)
Page 13 of 85

5.0 cm strat de uzura din beton asfaltic BA16;
6.0 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25;
20.0 cm beton de ciment BcR 3.5;
12.0 cm strat superior de fundatie din piatra sparta mare;
25.0 cm strat inferior de fundatie din balast .
La baza straturilor bituminoase, in dreptul rosturilor longitudinale si transversale se
va asterne geocompozit pe o latime de 1.00 m.
Pentru parcarile noi, acces cantar, zona de taxare vehicule grele la iesirea din tara
20.0 cm beton de ciment BcR 3.5;
12.0 cm strat superior de fundatie din piatra sparta mare;
25.0 cm strat inferior de fundatie din balast
In zona de amplasare a cantarelor (sub copertina) se vor prevede goluri necesare pentru
executarea cuvelor in care vor fi montatae instalatiile fixe de cantarire ce au urmatoarele
dimensiuni:lungime 80 cm(latura paralela cu axul drumului), latime intre 290 si 350 cm(latura
perpendiculara pe axul drumului).
Pentru parcarile existente
Se mentine structura rutiera existenta:
20.0 cm beton de ciment;
15.0 cm balast
Se precizeaza ca in situatiile in care este necesara marirea platformei parcarilor existente
sau inlocuirea dalelor deteriorate, se va executa structura rutiera noua prevazuta pentru
parcarile noi.
Sistemul rutier pentru drumul intre iesirea din punctul de trecere vamal si podul peste Dunare este
urmatorul:

Tronsonul I Km
62+640 - Km 63+140
Tronsonul II Km
63+140 - Km 63+540
Tronsonul III Km
63+540- Km 63+660
Tronsonul IV Km
63+660- Km 63+791
Solutie
Ranforsarea structurii
rutiere existente cu 3
straturi bituminoase:
4 cm MASF 16
6 cm BAD25m
Ranforsarea structurii
rutiere existente cu 3
straturi bituminoase:
4 cm MASF 16
6 cm BAD25m
Ranforsarea structurii
rutiere existente cu 3
straturi bituminoase:
4 cm MASF 16
6 cm BAD25m
Structura rutiera noua
semirigida:
4 cm MASF 16
6 cm BAD25
8 cm AB2
Page 14 of 85

8 cm AB2
Geocompozit
antifisura
Frezare mixturi
existente 6-8cm
8 cm AB2
Geocompozit
antifisura
Frezare mixturi
existente 6-8cm

8 cm AB2
Geocompozit
antifisura
Frezare mixturi
existente 6-8cm

23 cm balast
stabilizat
35 cm balast
20 cm strat de forma
geotextil cu rol
anticontaminant

2.3.5 Iluminat drum

Conform NP 062/2002, EN13201 si CIE 115:2010, drumul a fost incadrat in categoria ME3a, iar
solutia luminotehnica a fost urmatoarea:
pe drumul de acces cu doua benzi este prevazut un nou sistem de iluminat unilateral,
utilizand corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 2, amplasate pe stalpi cu inaltimea de
11 m si avand distanta de 35 m intre ei. Stalpii existenti se vor dezafecta;
pe drumul de acces cu patru benzi este prevazut un nou sistem de iluminat central,
utilizand corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 2 amplasate pe console de o parte si
de alta a stalpilor, care cu inaltimea de 11 m si avand distanta de 35 m intre ei. Stalpii
existenti se vor dezafecta;
pe drumul in rampa este prevazut un nou sistem de iluminat bilateral fata in fata,
respectand intocmai pozitiile stalpilor existenti, care se vor dezafecta complet. Se
utilizeaza corpuri de iluminat cu leduri tip TECEO 1 amplasate pe stalpi cu inaltimea de
9 m si avand distanta medie de 34 - 40 m intre ei (distante impuse);
Pentru alimentarea acestor receptoare electrice se prevad trei circuite, realizate in cablu de
cupru CYY cu 5 conducte, protejat in tub de protectie din PEHD PN 10 sau PVC-KG avand
diametrul exterior de 63 mm. Tubul de protectie este pozat pe structura podului.
Circuitul 1 alimenteaza receptoarele de pe partea stanga a rampei in sensul de iesire din
tara, precum si proiectoarele montate pe structura podului.
Circuitul 2 alimenteaza receptoarele de pe partea dreapta a rampei in sensul de iesire din
tara.
Circuitul 3 alimenteaza receptoarele amplasate pe drumul de acces la rampa, atat pe
portiunea de doua benzi, cat si pe cea de 4 benzi.
In vederea asigurarii puterii electrice necesare alimentarii acestor receptoare, precum si pentru
alte receptoare care se vor prevedea in viitor (de exemplu iluminat coloane arhitecturale intrare
Page 15 of 85

rampa sau iluminat arhitectural al podului), se prevede un PTA aerian echipat cu un
transformator 250 kVA. El se pozitioneaza in zona de intrare pe rampa.
Comanda circuitelor se face dintr-un tablou (centru de control al iluminatului) atat manual, cat
si automat, prin utilizarea unui ceas astronomic si fotocelula.
Lucrarile de proiectare si executie aferente PTA 250 kVA si alimentarii acestuia in MT vor fi
realizate de o firma agreata de ANRE pentru acest tip de lucrari.
Toate circuitele de iluminat se vor realiza trifazat.
Legaturile la corpurile de iluminat se vor face cu cablu de energie din cupru tip CYY 3x2,5
mm2.
Repartitia corpurilor de iluminat pe faze va fi realizata uniform.
Pentru schimbarea tipului si a sectiunii cablului, stalpii de otel vor fi prevazuti cu o cutie de
derivatie cu usa. Fiecare cutie de derivatie va fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata
cu presetupe pentru fiecare cablu si borna de legare la pamant.
Cablurile de energie care intra si ies in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul stalpului
de otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii apei.
Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor indirecte.
Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt sub
tensiune (carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele
tablourilor electrice, structura metalica de rezistenta), dar care in mod accidental, in urma unui
defect, pot ajunge sub tensiune, se vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande
de OL-Zn 40x4 mm.
Prizele de pamant se realizeaza pe contur deschis, fiind alcatuite din electrozi verticali din
teava OL-Zn cu D=2 si L=3 m, ingropati in sol la H = 0,90 m langa fiecare stalp, acestia fiind
legati intre ei cu cate un electrod orizontal din platbanda OL-Zn 40x4 mm.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie de cel mult 1 ohm.
2.3.6 Lucrari de arta

Infrastructurile vor fi reabilitate prin reparatii si realizari de protectii ale betoanelor (in special
in zona banchetelor), reparatii ale zidariilor de piatra, reparatii ale elevatiilor ce prezinta
fisuri si crapaturi, intretinerea si remedierea aparatelor de reazem metalice.
La suprastructura peste placile din beton armat ce vor fi inlocuite se va realiza hidroizolatia,
protectia hidroizolatiei dintr-un strat de BA8 (beton asfaltic cu dimensiunea maxima a
granulei de 8 mm) cu grosime de 2 cm si sistemul rutier format din doua straturi de BAmP16
(beton asfaltic cilindrat, cu bitum modificat, cu dimensiunea maxima a granulei de 16 mm)
Page 16 of 85

cu grosime de 4cm. Peste platelajul ortotrop se vor realiza hidroizolatia, protectia
hidroizolatiei si doua straturi de 4 cm din ATD (asfalt turnat dur). Trotuarele vor fi delimitate
la marginea partii carosabile de borduri prefabricate de 20x15cm si dipozitiv de separatie a
caii rutiere de trotuar cu nivel de protectie H4b conform Catalog de sisteme de protectie
pentru siguranta circulatiei la drumuri si autostrazi indicativ AND 593 si parapet metalic.
Parapetul de protectie pietonal va fi inlocuit integral, cu un parapet nou care va respecta
insa arhitectura si geometria parapetului vechi.
Solutia tehnica de consolidare propusa, impune respectarea liniei rosii existente, pe toata
lungimea podului inclusiv in dreptul rosturilor de dilatatie, care in mod obligatoriu trebuie sa
aiba nivelul fetei superioare de rulare la nivelul caii pe structura rutiera (inclusiv pantele
transversale pe partea carosabila). Acest lucru este posibil prin prevederea la partea
inferioara a placii de beton, ca interfata intre placa de beton si grinzile metalice, a unui bloc
de beton cu vute ce va avea inaltime variabila in lungul lucrarii in functie de linia rosie .
Rosturile de dilatatie au fost dimensionate la starile limita ultime, inclusiv cea accidentala si
au urmatoarele caracteristici:
Rostul de la culee si cele de la pilele P1 pana la P11 au nevoie de o distanta maxima
dintre fetele suprastructurilor de 82,2 mm. Pentru aceste infrastructuri se va utiliza un
dispozitiv etans care sa permita distanta maxima intre fetele suprastructurilor de
112mm
Rostul de la pila P12 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor de 161,2
mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in forma
de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest dispozitiv
va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin dispunerea unui
jgheab de colectare.
Rostul de la pila P14 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor de 188
mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in forma
de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest dispozitiv
va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin dispunerea unui
jgheab de colectare.
Rosturile de la pila P16 si P18 necesita o distanta maxima intre fetele suprastructurilor
de 253 mm, pentru care se va folosi un dispozitiv neetans cu placi metalice, platbenzi in
forma de pieptene. Distanta maxima admisa intre fetele suprastructurilor de acest
dispozitiv va fi de 300mm. La aceste dispozitive etanseizarea se va realiza prin
dispunerea unui jgheab de colectare.
Page 17 of 85

Se vor inlocui toate echipamentele de pe pod aferente platelajului rutier. Sistemul de
scurgere al apelor va fi inlocuit integral pe viaductele de acces rutiere, dechiderile de la 1 la
12, si va fi condus catre separatoarele de hidrocarburi, iar pe poduri doar sistemul de
scurgere al apelor de la nivelul platelajului rutier, unde apa colectata de acesta va fi preluata
de sistemul de scurgere de la partea inferioara, din zona caii ferate.
Nota: Se va consulta proiectul de reabilitare in baza caruia se deruleaza contractul de
executie pentru podul comun de cale ferata sosea de la Giurgiu al Companiei Nationale
de Cai Ferate (C.F.R. S.A.) prin sucursala C.R.E.I.R. C.F. Bucuresti
Reabilitarea elementelor metalice ale viaductului de acces (12 deschideri de 33,60 m) va
consta in curatarea pana la luciu metalic a elementelor metalice componente, indepartandu-
se vopseaua puternic degradata, urmand a se aplica protectia anticoroziva.
Reabilitarea elementelor metalice a celor doua secvente de grinzi continue cu zabrele, cu
doua deschideri de cate 80,00 m (cu cale rutiera sus) va consta in curatarea pana la luciu
metalic a elementelor metalice componente ale platelajului rutier (lonjeroni, antretoaze,
contravantuiri si rigidizari), indepartandu-se vopseaua puternic degradata si ulterior se va
aplica protectia anticoroziva.
Reabilitarea elementelor metalice ale grinzii continue cu zabrele, cu doua deschideri de
160,00 m (cu calea rutiera la mijloc) se va realiza pentru elementele platelajului rutier -
lonjeroni, antretoaze, contravantuiri si elementele componente ale grinzii cu zabrele ce se
afla deasupra caii rutiere - montanti, diagonale, grinzi superioare si contravantuiri.
O parte din carucioarele de inspectie montate pe suprastructura podului se vor consolida,
astfel, din numarul carucioarelor existente, doua se vor repara, iar restul de patru se vor
inlocui cu carucioare noi.
Placa de beton a tablierului rutier de tip mixt va fi inlocuita integral cu placi prefabricate din
beton armat in solutia de conlucrare cu elementele metalice. Acestea vor fi realizate din
beton cu clasa de rezistenta la compresiune C40/50 si cu grosime variabila de 20-25cm.
Aceste elemente prefabricate vor fi prevazute cu goluri longitudinale in zonele de dispunere
a conectorilor rigizi, unde ulterior se va completa, dupa montarea conectorilor cu beton
turnat monolit. Conectorii sunt realizati din profile cornier cu grosime de 10 mm ce vor fi
fixate prin suruburi de talpa superioara a grinzilor metalice.
Refacerea protectiei anticorozive dupa curatarea elementelor la luciu metalic cu straturi
policomponente. Cu aceeasi ocazie se va realiza o inspectie amanuntita la toate
componentele din otel ale structurilor. Eventualele degradari constatate se vor repara sau
zonele cu degradari se vor consolida daca este cazul.
Page 18 of 85

Reabilitarea elementelor metalice ale podului central cu o deschidere mobila 86,02m cu platelaj
ortotrop pentru sustinerea caii rutiere se va realiza doar pentru elementele platelajului rutier -
lonjeroni, antretoaze, contravantuiri si elementele componente ale grinzii cu zabrele ce se afla
deasupra caii rutiere - montanti, diagonale, grinzi superioare si contravantuiri. Aceasta reabilitare
consta in refacerea protectiei anticorozive si daca este cazul chiar inlocuirea unor elemente. In
urma experitizarii vizuale nu s-au putut stabilii exact ce elemente necesita inlocuirea, stabilirea
exacta a acestora se va realiza la desfacerea caii si a placii metalice superioare. Astfel elementele
ce urmeaza a fi inlocuite au fost estimate ca fiind 30% din cantitatea confectiilor metalice ce
alcatuiesc platelajul ortotrop rutier si aceste elemente vor fi fixate de cele existente prin suruburi.
Urmare inspectiei vizuale amanuntite realizate la toate componentele metalice ale structurilor,
Antreprenorul va lua in calcul cantitatea confectiilor metalice degradate care se vor inlocui.
In consecinta, eventualele modificari ulterioare ale cantitatilor estimate initial, nu vor fi acceptate.

La realizarea lucrarilor de reabilitare a podului se vor avea in vedere urmatoarele
conditionari:
In dreptul pilei P18 se gaseste un dulap SCB pe trotuarul de pe partea stanga ce se
impune a fi evitat , fara a fi afectat in vreun fel la reabilitarea drumului rutier si trotuarului
Pe trotuarul de pe partea dreapta intre culeea C1 si pila P18 se gaseste inglobat un
cablu de fibra optica (TTR) si astfel la realizarea Proiectului Tehnic solutia de reabilitare
a trotuarului va fi stabilita de comun acord, intre Proiectant si reprezentantul Sucursalei
Regionale de Telecomunicatii Bucuresti. Dupa stabilirea acestor solutii tehnice de
realizare si neafectare a cablurilor , atat Proiectantul cat si reprezentantii Sucursalei
Regionale de Telecomunicatii Bucuresti vor semna un proces verbal, in care vor
descire aceste conditii
Intre culeea C1 si pila P16 se afla inglobate in trotuar cablurile de electrificare de 20 kV
de medie tensiune si astfel la realizarea Proiectului Tehnic solutia de reabilitarea a
trotuarului va fi stabilita de comun acord, intre Proiectant si reprezentantul S.C.
Electrificare Regionala CF Bucuresti. Dupa stabilirea acestor solutii tehnice de realizare
si neafectare a cablurilor , atat Proiectantul cat si reprezentantii S.C. Electrificare
Regionala CF Bucuresti vor semna un proces verbal, in care vor descire aceste conditii.

2.3.7 Iluminat pod

Conform NP 062/2002, EN13201 si CIE 115:2010, podul a fost incadrat in categoria ME3a, iar
solutia luminotehnica a fost urmatoarea:
pe portiunea de pod sistemul de iluminat va fi format din corpuri de iluminat cu leduri tip
proiector GL 2 amplasate central pe structura metalica a podului, la partea superioara,
si avand distanta medie de 23 m intre ei.
Page 19 of 85

Pentru alimentarea acestor receptoare electrice se prevad trei circuite, realizate in cablu de
cupru CYY cu 5 conducte, protejat in tub de protectie din PEHD PN 10 sau PVC-KG avand
diametrul exterior de 63 mm. Tubul de protectie este pozat pe structura podului.
Circuitul 1 alimenteaza receptoarele de pe partea stanga a rampei in sensul de iesire
din tara, precum si proiectoarele montate pe structura podului.
Circuitul 2 alimenteaza receptoarele de pe partea dreapta a rampei in sensul de iesire
din tara.
Circuitul 3 alimenteaza receptoarele amplasate pe drumul de acces la rampa, atat pe
portiunea de doua benzi, cat si pe cea de 4 benzi.
In vederea asigurarii puterii electrice necesare alimentarii acestor receptoare, precum si pentru alte
receptoare care se vor prevedea in viitor (de exemplu iluminat coloane arhitecturale intrare rampa
sau iluminat arhitectural al podului), se prevede un PTA aerian echipat cu un transformator 250
kVA. El se pozitioneaza in zona de intrare pe rampa.
Comanda circuitelor se face dintr-un tablou (centru de control al iluminatului) atat manual, cat si
automat, prin utilizarea unui ceas astronomic si fotocelula.
Lucrarile de proiectare si executie aferente PTA 250 kVA si alimentarii acestuia in MT vor fi
realizate de o firma agreata de ANRE pentru acest tip de lucrari.
Toate circuitele de iluminat se vor realiza trifazat.
Legaturile la corpurile de iluminat se vor face cu cablu de energie din cupru tip CYY 3x2,5 mm2.
Repartitia corpurilor de iluminat pe faze va fi realizata uniform.
Pentru schimbarea tipului si a sectiunii cablului, stalpii de otel vor fi prevazuti cu o cutie de derivatie
cu usa. Fiecare cutie de derivatie va fi in executie capsulata (IP 54) si va fi echipata cu presetupe
pentru fiecare cablu si borna de legare la pamant.
Cablurile de energie care intra si ies in/din cutia de derivatie vor fi pozate in interiorul stalpului de
otel. Toate intrarile/iesirile in/din cutia de derivatie se vor etansa impotriva patrunderii apei.
Pe toata lungimea traseului de iluminat se va asigura protectia impotriva atingerilor indirecte.
Pentru aceasta, toate elementele metalice ale instalatiei, care in mod normal nu sunt sub tensiune
(carcasele corpurilor de iluminat, cutiile de derivatie, stalpul de otel, carcasele tablourilor electrice,
structura metalica de rezistenta), dar care in mod accidental, in urma unui defect, pot ajunge sub
tensiune, se vor lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande de OL-Zn 40x4 mm.
Prizele de pamant se realizeaza pe contur deschis, fiind alcatuite din electrozi verticali din teava
OL-Zn cu D=2 si L=3 m, ingropati in sol la H = 0,90 m langa fiecare stalp, acestia fiind legati
intre ei cu cate un electrod orizontal din platbanda OL-Zn 40x4 mm.
Page 20 of 85

Valoarea rezistentei de dispersie a prizelor de pamant trebuie sa fie de cel mult 1 ohm.

2.3.8 Incercarea in situ a podului

In conformitate cu normele tehnice in vigoare (in special STAS 12504-86 Poduri de cale ferata, de
sosea si pasarele Incercarea suprastructurilor cu actiuni de proba) pentru a obtine informatii
asupra comportarii structurii podului in exploatare, la incarcarile statice si dinamice, se procedeaza
la incercarea podului cu convoaie de proba care permit analizarea urmatoarelor aspecte:
rezistenta si stabilitatea structurii;
starea de eforturi, deformatii si deplasarile in punctele caracteristice;
caractersisticile dinamice si de amortizare a structurii;
concordanta cu ipotezele de calcul;
functionalitatea si siguranta in exploatare a lucrarii.
Podurile vechi care sunt consolidate sau reparate capital, se incearca obligatoriu inainte si dupa
efectuarea interventiilor pentru a verifica performantele structurilor reabilitate comparativ cu
structura veche.
Podurile noi se incearca static si dinamic in special daca prezinta noutate din punct de vedere al:
deschiderilor (in special pntru deschideri care depasesc 33.00 m);
schemei statice (grinzi continui, poduri hobanate, poduri pe arce, poduri mixte, etc.);
tehnologiilor de executie (executie in consola, executie prin impingere, etc.);
metodelor si normelor de proiectare folosite.
Incercarea statica se efectueaza cu:
convoaie de proba cu caracteristici de gabarit, numar de osii si de distributie a
greutatii totale pe osii cunoscute prin cantarire si masurare inainte de constituirea
convoaileor de incercare;
scheme de convoaie de incarcare de proba statice (numarul de camioane grele pe
fir, distanta intre camioanele de incercare, numarul de fire de incercare, pozitia in lungul
suprastructurii) stabilite astfel incat in sectiunile structurale cele mai defavorizate,
convoaiele de incercare sa genereze efecte cuprinse intre (80-120)% din efectele obtinute
prin aplicarea incarcarilor utile conform normelor de proiectare.
La incercarea statica, pentru structuri curente, se masoara:
deformatia maxima pe fiecare deschidere a podului pentru diferite ipoteze de
incercare;
deformatiile instantanee si remanente ale tablierului sub actiunea convoaielor
amplasate excentric pe structura;
eforturi unitare si deformatii specifice in zonele structurale si sectionale cele mai
solicitate;
Page 21 of 85

deplasarile in zonele de rezemare si ale infrastructurilor;
reactiuni in dispozitivele de rezemare;
La incercarea statica pentru structuri speciale (tabliere continuizate sau grinzi continui de lungime
importanta; poduri pe arce sau bolti; poduri hobanate; structuri metalice sau mixte, flexibile; sectiuni
de tablier de latime mare, cu distanta importanta intre elementele sectionale ale tablierului; tabliere
curbe sau cu oblicitate pronuntata) se masoara suplimentar:
deplasarile longitudinale (si transversale) la capetele tablierului, din variatii de
temperatura;
rotatii ale tablierului pe reazemele de capat (la rosturi);
eforturi in hobane, cable sau tiranti;
gradientul termic al structurii.
Deplasarile (sagetile) sunt masurate cu:
statii moderne de nivelment digitale, de precizie ridicata;
fleximetre mecanice;
fleximetre de masurare cu laser.
Deformatiile specifice si eforturile unitare se masoara cu:
marci tensometrice;
corzi vibrante;
senzori optici.
Incercarea dinamica se realizeaza cu:
surse de excitatie mecanice, electromecanice sau hidrodinamice;
convoaie de autovehicule grele care circula pe pod cu trepte de viteza constante si
progressive 10-70 Km/h, dupa fiecare trecere marindu-se treapta de viteza cu 10-15
Km/h. Pentru amplificarea efectului dinamic generat de convoaiele de incercare,
acestea traverseaza denivelari artificiale standard (de inaltime redusa), amplasate pe
partea carosabila in sectiunile cele mai defavorabile din punct de vedere dinamic.
Incercarea dinamica este utilizata pentru:
verificarea perioadelor proprii de vibratie ale structurii;
estimarea capacitatii de amortizare a suprastructurii;
modul de vibrare a structurii (perioada proprie de vibratie fundamentala, amplitudini
maxime, frecvente si amortizarea fenomenelor vibratorii);
estimarea coeficientilor de majorare dinamica a efectului incarcarilor utile;
comporarea dinamica a structurilor flexibile la actiunea vantului;
performantele structurale ale lucrarii la fenomenul de oboseala.
Componentele lantului de aparate de masurare dinamica sunt:
Page 22 of 85

senzori accelerometre capacitive: pentru masurarea acceleratiilor din structura
tablierului;
conditionatoare de semnal: pentru sursa de curent a lantului de incercare;
punti multicanale pentru preluare de date;
computere si softuri specializate in prelucrarea datelor dinamice.

Incercarea statica si dinamica a podului se face de firme sau laboratoare agrementate sa efectueze
asemenea studii si care dispun de mijloacele, dotarea si experienta tehnico-profesionala necesara
efectuarii incercarii si care intocmesc proiectul de incercare in colaborare cu Proiectantul lucrarii.
Proiectul de incercare a podului va contine:
releveul lucrarii;
programul incercarii;
caracteristicile fizico mecanice ale materialelor structurale existente in lucrare;
convoaiele de incercare statica si dinamica;
schemele de incarcare statica si dinamica;
instrumentele de masurare utilizate si amplasarea acestora pe structura incercata;
descrierea detaliata a performantelor dispozitivelor de incercare statica si dinamica,
punctele de masurare, precum si a modului de interpretare a rezultatelor;
deformatiile si alte efecte teoretice calculate in structura sub actiunea convoaielor de
proba in diferite ipoteze de incarcare, cu caracteristicile fizico mecanice ale
materialelor structurale existente in lucrare.
In final, rezultatele incercarii statice si dinamice sunt sintetizate in Raportul final de incercare
intocmit de elaboratorul incercarii care va cuprinde:
prelucrarea si interpretarea rezultatelor masuratorilor comparativ cu rezultatele
teoretice si explicarea unor eventuale divergente intre rezultate;
aprecieri asupra comportarii statice si dinamice a lucrarii incercate;
concluzii finale privind performantele structurii analizate prin incercare si nivelul de
siguranta si viabilitate al lucrarii sub convoaiele de proiectare si cele date de traficul
greu.
Alti parametri de comportare in timp a structurii (inclusiv dinamici) se vor obtine din sistemul de
monitorizare permanenta cu care trebuie sa fie dotata lucrarea.

2.3.9 Monitorizarea podului

In conformitate cu normele aplicate in tarile europene, la toate lucrarile de poduri importante se
impune realizarea unui sistem modern de monitorizare a comportarii in timp a structurii. Acest
Page 23 of 85

aspect este valabil nu numai la podurile reabilitate sau consolidate, dar este recomandat la podurile
noi, care prezinta noutate din punct de vedere al:
deschiderilor (in special pentru deschideri care depasesc 50.00 m);
poduri cu tabliere continui, de lungime mare si foarte mare (peste 100,00 m)
schemei statice performante (grinzi continui, poduri hobanate, poduri pe arce, poduri
mixte, poduri integrale, etc.);
tehnologiilor de executie (executie in consola, executie prin impingere, sisteme
integral-prefabricate etc.);
metodelor si normelor de proiectare folosite.
Podurile vechi care sunt consolidate sau reparate capital, se monitorizeaza dupa efectuarea
interventiilor, pentru a verifica performantele structurilor reabilitate comparativ cu structura veche.
De asemenea, anumite aspecte ce tin de fenomenele de lunga durata pot fi acoperite din punct de
vedere al efectelor in structura, numai printr-o monitorizare permanenta care sa urmareasca
evolutia in timp indelungat (ani), evolutia acestor fenomene si ale efectelor structurale complexe ale
acestora:
fenomenul de contractie si curgere lenta ale betoanelor de inalta rezistenta;
relaxarea armaturii de precomprimare;
evolutia traficului greu pe pod;
fenomenele de oboseala in structurile tablierelor de beton armat sau precomprimat;
fenomenele de oboseala in structurile tablierelor metalice si in cablele podurilor
hobanate;
gradientul termic al structurii de rezistenta si deformatiile din dilatare;
variatia incarcarilor din actiunea vantului pe structura podului;
variatia in timp a carteristicilor de rezistenta si rigiditate ale structurii de rezistenta.
In acest mod, pot fi urmarite in timp:
deformatiile maxime pe fiecare deschidere a podului;
deformatiile instantanee si remanente ale tablierului sub actiunea convoaielor grele,
agabaritice sau amplasate excentric pe structura;
solicitari, eforturi unitare si deformatii specifice in zonele structurale si sectionale
cele mai solicitate (reazeme intermediare grinzi continui, tabliere curbe sau oblice);
deplasarile in zonele de rezemare si ale infrastructurilor;
reactiuni in dispozitivele de rezemare.
La structurile speciale (tabliere continuizate sau grinzi continui de lungime importanta; poduri pe
arce sau bolti; poduri hobanate; structuri metalice sau mixte, flexibile; sectiuni de tablier de latime
mare, cu distanta importanta intre elementele sectionale ale tablierului; tabliere curbe sau cu
oblicitate pronuntata; tabliere executate in consola) pot fi monitorizate suplimentar:
Page 24 of 85

deplasarile longitudinale (si transversale) la capetele tablierului, din variatii de
temperatura;
rotatii ale tablierului pe reazemele de capat (la rosturi);
variatia in timp a deformatiilor de lunga durata in tablierele din beton
precomprimat
eforturi in hobane, cable sau tiranti;
gradientul termic al structurii.
Acest sistem de monitorizare continua presupune:
montarea unor senzori care urmaresc continuu deplasarile sub incarcarile din convoaie
(rutiere si feroviare) precum si din efecte climatice (la nivelul structurii, in sectiunile cu
deplasari maxime in elementele structurale tipice:
placa carosabila;
sectiune tabliere de beton sau metalice pe reazeme si in campuri grinzi
continui;
piloni si hobane - poduri hobanate;
nasteri, chee arc si tiranti poduri pe arce;
bare cu tipice grinzi cu zabrele;
la nivelul reazemelor sau infrastructurilor- pentru verificarea eventualelor
tasari;
senzori care urmaresc continuu nivelele de temperatura si presiunea vantului in
anumite sectiuni ale podului;
senzori care masoara variatia eforturilor din convoaie si alte actiuni, in sectiunile si
barele caracteristice ale elementelor structurale importante;
senzori care masoara permanent evolutia nivelului apei;
transmiterea in timp real (sistem wireless) a ansamblului informatiilor culese de sistemul
de monitorizare la un dispecerat local sau national si prelucrarea masuratorilor pe baza
unor softuri specializate in interpretarea bazelor de date.
Acest sistem de monitorizare, daca este operant la data efectuarii incercarii statice si dinamice
(dupa consolidarea podului) poate fi utilizat pentru culegerea de date suplimentare privind
comportamentul structurii sub convoaiele de incercare.

2.3.10 Parcari si sens giratoriu

Pentru realizarea lucrarilor de interventie necesare a se efectua in vederea atingerii
obiectivului proiectului de investitii se impun urmatoarele lucrari de investitii, constand in
amenajarea unor spatii de refugii sau parcari cu latimea de 3,00 m pe partea stanga a
platformei drumului pe tronsonul I al drumului de acces pe pod dinspre vama. Structura
Page 25 of 85

rutiera pentru parcarile noi, acces cantar, zona de taxare vehicule grele la iesirea din tara se
alcatuieste astfel:
20.0 cm beton de ciment BcR 3.5;
12.0 cm strat superior de fundatie din piatra sparta mare;
25.0 cm strat inferior de fundatie din balast .
In zona de amplasare a cantarelor (sub copertina) se vor prevede goluri necesare pentru
executarea cuvelor in care vor fi montate instalatiile fixe de cantarire ce au urmatoarele
dimensiuni: lungime 80 cm (latura paralela cu axul drumului), latime intre 290 si 350 cm
(latura perpendiculara pe axul drumului)
Intersectii: Solutiile intersectiilor cu drumurile clasificate privind geometria si modul de
reglementare a circulatiei, au fost alese astfel incit sa raspunda volumelor de trafic si a unui
timp de traverasare minim al acestora.
Se va realiza inlocuirea intersectiei dintre drumul national DN5 si Strada Progresului,
accesul catre punctul vamal se va face in configuratia actuala, printr-o intersectie giratorie
tip T cu trei ramuri, la nivel cu drumul secundar(Strada Progresului), sensul prioritar fiind pe
drumul national DN 5.
Amenajarea geometrica a intersectiilor proiectate va respecta prevederile Normativului
pentru amenajarea intersectiilor la nivel pe drumurile publice Indicativ AND600/2010.
Intersectia ce se va amenaja are urmatoarele caracteristici:
raza insulei centrale - 16.50 m
latime inel de siguranta 1.50 m
latime parte carosabila pe calea inelara 11.00 m
raza exterioara 29.00 m
latime parte carosabila la intrarea in giratie 4.00 m
latime parte carosabila la iesirea in giratie 4.50 m
raze de racordare intrare in giratie 12.00 m
raze de racordare iesire din giratie 16.00 m

Structura rutiera noua cale inelara:
5 cm strat de uzura din beton asfaltic cu bitum modificat BA16m S.R. 174/1-2009;
6 cm strat de legatura din beton asfaltic BAD25m S.R. 174/1-2009;
20 cm strat din beton de ciment BcR 4.5;
12 cm strat superior de fundatie din piatra sparta;
25 cm strat de fundatie din balast - S.R. 662 2002 si STAS 6400-84;
Page 26 of 85

geotextil cu rol anticontaminant;

Structura rutiera inel siguranta:
6 cm pavele autoblocante de culoare rosie;
4 cm mortar ciment M100;
20 cm beton de ciment C12/15;
25 cm fundatie de balast S.R. 662/2002 si STAS 6400-84;
7 cm nisip.

Structura rutiera insula separatoare:
6 cm pavele autoblocante;
4 cm mortar ciment M100;
10 cm balast.
La intersectia de tip giratoriu se proiecteaza un sistem de iluminat format din 33 stalpi
metalici cu inaltimea de 10 m si 33 corpuri de iluminat Philips Idman T150W.

2.3.11 Proceduri statutare si aprobari
Antreprenorul va obtine toate notificarile, autorizatiile, acordurile. licentele si avizele
necesare pentru proiectarea si executia lucrarilor daca este necesar, va oferi asistenta
Beneficiarului cu privire la obligatiile sale in acest sens.
In indeplinirea tuturor responsabilitatilor Proiectantului" si Antreprenorului" asa cum sunt
prevazute in Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii (cu modificarile si completarile
ulterioare), Antreprenorul va obtine toate notificarile. autorizatiile, licentele si avizele
necesare.
Antreprenorul va analiza si va confirma corectitudinea notificarilor, autorizatiilor. licentelor
avizelor obtinute anterior de catre Beneficiar. Antreprenorul va deveni responsabil pentru
continutul acestor documente si pentru mentinerea valabilitatii lor si pentru indeplinirea
tuturor condiliilor inipusc prin acestea.
Antreprenorul raspunde de actualizarea autorizatiilor, acordurilor, licentelor si avizelor
necesare ca urmare a proiectului final al Antreprenorului.
Antreprenorul va face toate demersurile necesare pentru obtinerea Autorizatiei de
Constructie si a oricarei Autorizatii de Demolare necesare executarii Lucrarilor inclusiv
elaborarea tuturor documentelor necesare pentru obtinerea autorizatiei. Antreprenorul va
furniza Inginerului toate documentele relevante, urmand ca acesta sa le inmaneze
Page 27 of 85

Beneficiarului in vederea obtinerii de catre acesta a Autorizatiei de Construire si a oricarei
Autorizatii de Demolare necesare pentru executarea Lucrarilor.



3. Norme si regulamente romanesti
Prevederile caietului de sarcini sunt obligatorii pentru Antreprenor (constructorul de specialitate).
Ele nu scutesc Antreprenorul de respectarea altor Standarde si Normative tehnice cu aplicabilitate
la aceste lucrri dac acestea sunt n vigoare. Antreprenorul nu va face derogri de la prezenta
documentatie privind Cerintele Beneficiarului dect n baza acordului scris al Proiectantului si
Beneficiarului.
Specificatiile tehnice generale fac referire la standardele de proiectare, standardele pentru
materiale precum si la lucrarile ce trebuiesc executate de catre Antreprenor.
Solutiile tehnice care se vor stabili prin Proiect precum si solutiile tehnice de executie ale Lucrarilor
de constructie vor fi definite in conformitate cu Regulamentele, Normele si Standardele romanesti
in vigoare, pentru fiecare categorie de lucrari. O lista a acestor norme este prevazuta in Anexa 3.
4. Scopul specificatiilor
Orice lucrare descrisa intr-un capitol si nu si in alte capitole, va fi interpretata ca fiind stipulata in
toate capitolele, astfel incat lucrarile sa fie finalizate in totalitate, in conformitate cu scopul
Documentatiei de Contractare.
Daca din specificatii sau alte Documente Contractuale lipseste ceva ce este considerat a fi necesar
in intelegerea pe deplin a lucrarilor de executat, sau daca pare ca unele dintre specificatii vor fi in
conflict, Antreprenorul, inante de a continua executia lucrarilor afectate de aceste omisiuni sau
discrepante, va cere si va obtine, din partea Inginerului, instructiuni scrise cuprinzand modalitatile
de rezolvare a celor de mai sus.
Este subinteles si s-a incuviintat ca lucrarile vor fi executate si finalizate in conformitate cu spiritul,
intelesul si in scopul real al Documentelor Contractuale.
Caietul de sarcini acopera totalitatea lucrarilor de executat, in principal a partilor semnificative si
general valabile pentru realizarea acestor lucrari precum si sub-sectiunile care fac referinta la
particularitati care trebuie avute in vedere la proiectarea si executia fiecarui obiectiv de investitie
mentionat, particularitati rezultate in urma si datorate conditiilor impuse proiectarii, sau care fac
referinta la un numar restrans de activitati.
Page 28 of 85

5. Standarde de natura tehnica
Conditia minima de indeplinit este satisfacerea intotdeauna a standardelor, normelor si
regulamentelor romanesti in vigoare in domeniu. Pot fi folosite oricare standarde si coduri
acceptate international numai daca: sunt la fel de restrictive sau mai restrictive, prin comparatie,
decat standardele si codurile romanesti respective, sau, nu exista coduri sau standarde romanesti
aplicabile pentru cazul/lucrarea respectiva.
Folosirea altor standarde oficiale, care conduc la lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu
cea prevazuta de standardele si codurile specificate prin Contract, poate fi acceptata doar dupa ce
Inginerul a revizuit aceste standarde si si-a dat acordul in scris pentru folosirea lor. In acest caz,
Antreprenorul va inainta Inginerului de santier toate informatiile necesare, in conformitate cu
instructiunile primite de la acesta din urma. Proiectantul va face cunoscuta decizia sa, in termen
rezonabil (minim necesar pentru a nu afecta graficul de executie) de la data primirii pachetului de
informatii solicitat. In cazul in care Inginerul ia decizia ca standardele si codurile astfel propuse de
Antreprenor nu garanteaza realizarea unor lucrari de calitate mai buna sau cel putin egala cu
standardele initiale, Antreprenorul este obligat sa se conformeze standardelor si codurilor
specificate in Contract.
Pentru cazurile cand standardele si normele romanesti nu sunt obligatorii sau nu sunt aplicabile,
lucrarile se vor conforma cerintelor ultimelor editii si modificari sau actualizari ale standardelor ISO-
EN-, DIN IEC, sau daca nu sunt aplicabile nici unul dintre cele mentionate, cu standardele de buna
practica si cu Specificatiile prezente.
In cazul in care exista discrepante intre cerintele mentionate anterior, Antreprenorul va solicita
instructiuni de la Inginer.
Daca Antreprenorul va dori sa procure materiale sau sa execute lucrari in conformitate cu un
standard national alternativ sau cu o specificatie internationala, el va inainta, in scris, Inginerului,
propunerea sa detaliata, insotita, dupa caz, de o traducere autorizata.
Pentru conectarea la reteaua de alimentare cu energie electrica, Antreprenorul se va conforma
regulamentelor proprii ale furnizorului respectiv.
Antreprenorul nu va face derogri de la prezentele Cerinte ale Beneficiarului dect n baza
acordului scris al Inginerului si al Beneficiarului.
6. Specificatii privind proiectarea
6.1 Obligaii generale
Page 29 of 85

Antreprenorul va executa i va fi responsabil i rspunztor pentru proiectarea Lucrrilor n
conformitate cu prevederile din Contract i legislaia aplicabil (Sistemul Eurocoduri). Antreprenorul
va proiecta Lucrarea, n conformitate cu aceste Cerine ale Beneficiarului.
Antreprenorul va ntocmi toata documentatia tehnica necesara pentru obtinerea Autorizatiei de
Construire si a avizelor si acordurilor pentru execuia Lucrrilor. Acestea vor constitui Documentele
Antreprenorului, aa cum reiese din Sub-Clauza 5.2 [Documentele Antreprenorului] din Conditiile
Contractului i prezentele Cerine ale Beneficiarului.
Antreprenorul va include n activitatea de proiectare toate cerinele incluse n Certificatul de
Urbanism (Anexa 1) i Acordul de Mediu (Anexa 2).
Antreprenorul se va asigura ca la finalizarea Lucrrilor, acestea vor respecta toate cerinele
Auditului de Siguran Rutiera descris n Capitolul 13.
6.2 Cerine obligatorii
Cerinele obligatorii vizeaz elementele eseniale ale Lucrrilor pe care proiectarea
Antreprenorului trebuie s le respecte. Toate cerintele Beneficiarului sunt obligatorii, cu exceptia
cazului in care se specifica altfel.
Cerine obligatorii prezentate in Studiul de Fezabilitate includ, cu excepia cazurilor menionate
separat in Cerinele Beneficiarului:
a) limitele antierului
b) recomandrile fcute pentru msurile de atenuare incluse in Acordul de Mediu;
c) cerinele prevzute n alte Avize la Studiul de Fezabilitate;
d) cerintele legate de solutiile tehnice propuse si aprobate in CTE - CNADNR;
Antreprenorul va confirma exactitatea informaiilor furnizate i i va asuma responsabilitatea i
rspunderea pentru toate Cerinele Obligatorii incluse n cadrul proiectului su.

6.3 Date informative
Antreprenorului i vor fi furnizate spre tiin date relevante referitoare la antier sub denumirea
de Date informative din documentele contractuale. Aceste date includ, dar fr a se limita la
acestea, datele referitoare la antier la care se face referire n Sub-Clauza 4.10 [Informaii despre
antier] din Conditiile Contractului.
Page 30 of 85

Antreprenorul va confirma exactitatea datelor informative i i va asuma responsabilitatea i
rspunderea pentru toate Cerinele Obligatorii incluse n cadrul proiectului su sau folosite n
execuia lucrrilor.
Datele informative includ urmtoarele, dar fr a se limita la acestea:
a) Studiu de trafic
b) Studiu geotehnic
c) SEIM cu excepia recomandrilor fcute pentru atenuarea impactului asupra mediului:
d) Studii topografice;
e) Studii hidrologice i hidraulice.
6.4 Studiul de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este furnizat Antreprenorului ca i proiect ce sta la baza intocmirii
Proiectului Tehnic si va fi respectat in totalitate. Orice modificare a solutiilor tehnice
prezentate in Studiul de Fezabilitate vor necesita viza Expertului Tehnic si avizul CTE
CNADNR.
Studiul de Fezabilitate este prezentat n Documentatia de Atribuire.
6.5 Standarde de proiectare
Proiectarea Antreprenorului trebuie s respecte pe deplin toate standardele aplicabile.
n cazul n care standardele, normele sau codurile din Romnia nu ofer ndrumare cu privire la un
element de proiectare, Proiectantul trebuie s fac uz de "cele mai bune practici" din alte
standarde europene pentru a asigura o proiectare modern, economic i viabil, care s satisfac
cerinele Inginerului.
O lista a standardelor, normelor si codurilor de proiectare este prezentata in Anexa 3.
6.6 Programul de proiectare
Transmiterea documentelor de proiectare se va face n urmtoarele etape:
i. "Proiectul tehnic": prima etap va include plane, studii i documentele conexe elaborate
la nivelul de detaliere necesar pentru verificarea din partea Inginerului i a obinerii aprobrii
acestuia, Proiectul Tehnic va fi verificat de verificatorii atestati. In cazul schimbarii solutiei de
proiectare, proiectul tehnic se va supune avizarii CTE-CNADNR.
Page 31 of 85

ii. "Proiectul de autorizaie de construcie": cea de-a doua etap va include plane i
documente de proiectare conexe elaborate i care urmeaz s fie prezentate autoritilor pentru a
obine "Autorizaia de construire" ;
iii. Cea de-a treia etap reprezint transmiterea desenelor de lucru detaliate (echivalentul din
practica romneasc fiind "Detaliile de Execuie"), precum i a proiectelor de detaliu privind
mutarea si protejarea utilitatilor.
Antreprenorul va prezenta programul de proiectare astfel incat cele 3 etape sa nu
depaseasca durata totala de 90 de zile alocate proiectarii.
6.7 Predarea Proiectului
Antreprenorul va preda toate documentele de proiectare Inginerului spre aprobare.
Antreprenorii vor ine cont de faptul c Documentatia Tehnica pentru Autorizatia de
Construire (DTAC) va fi depus pentru aprobare i pentru eliberarea "Autorizaiei de
Construire". Lucrrile nu pot ncepe pn nu se obine Autorizaia de Construire.
Proiectul va include plane de proiectare detaliate adecvate pentru executarea Lucrrilor,
specificatii tehnice complete i toate documentele justificative.
Specificatiile tehnice vor prezenta n detaliu cerinele privind proprietile i utilizarea de materiale,
metodele de construcie i utilaje etc. Specificatiile tehnice vor trebui s acopere fiecare aspect al
Lucrrii detaliate n proiectarea predat.
Inginerul nu va accepta spre analiz Documentele Antreprenorului care nu sunt nsoite de note
de calcul i de documente justificative. Fiecare Proiect trebuie s fie verificat n detaliu de ctre
Inginer. Toate planele vor fi semnate, datate i tampilate de ctre Inginer, bun pentru executie.
Pe lng verificarea intern a Proiectului efectuat de Antreprenor, legislaia din Romnia impune
efectuarea unei verificri n conformitate cu subcapitolul 1.6.7 de mai sus. Verificarea va fi
efectuat de ctre un Verificator atestat si angajat din partea Antreprenorului. Antreprenorul va
transmite Proiectul Verificatorului i va notifica imediat predarea Inginerului si Beneficiarului.
Verificatorul atestat va analiza documentele depuse n termen de 5 zile de la primire.
Antreprenorul va remedia orice elemente deficiente identificate n timpul verificrii i va
retransmite respectivele pri spre verificare.
Detaliile de execuie vor fi verificate de ctre un verificator angajat i atestat, din partea
Antreprenorului. Toate documentele depuse de Antreprenor vor fi semnate, datate i vor purta
tampila de avizare a verificatorului atestat.
Page 32 of 85

Orice intarziere in predarea documentelor de proiectare conduce la aplicarea prevederilor Clauzei
8.6 din Conditiile Contractului.
6.8 Analiza i aprobarea de ctre Inginer
Analiza i aprobarea de ctre Inginer a Documentelor Antreprenorului se vor face n conformitate
cu Sub-clauza 5.2 [Documentele Antreprenorului] din Conditiile Contractului.
Inginerul nu va aproba nicio etapa de proiectare dac:
i. nu este in concordan cu Studiul de Fezabilitate si orice modificare a acestuia aprobata
de CNADNR;
ii. nu este in concordan cu cerinele Beneficiarului;
iii. nu este verificat de catre Verificatorul atestat.
Antreprenorul trebuie s prezinte informaiile i documentele suplimentare pe care le solicit
Inginerul ntr-un termen rezonabil (cel putin 1 saptamana inainte de data aprobarii), pentru o
nelegere complet a Proiectului predat astfel nct s l poat analiza i aproba.

6.9 Modificrile Proiectului
Dac se fac propuneri de modificri la elemente de proiectare care au fost deja aprobate, acestea
vor fi transmise si analizate n conformitate cu prezentele Cerine ale Beneficiarului.
Toate costurile si intarzierile survenite ca urmare a schimbarilor asupra Proiectului initial elaborat
de catre Antreprenor, vor fi n responsabilitatea Antreprenorului.
Planurile, specificatiile tehnice, calculele i rapoartele modificate trebuie s fie tampilate, semnate
i datate de ctre Antreprenor i Verificatorul atestat al acestuia.
"Managerul calitii proiectrii din partea Antreprenorului trebuie s certifice n scris c
modificarea adus proiectului:
a) a fost proiectat n conformitate cu cerinele Beneficiarului;
b) a fost controlat i verificata n conformitate cu Planul de calitate aprobat al Antreprenorului;
c) este n concordan cu celelalte elemente ale Proiectului original.
Antreprenorul trebuie s solicite i s programeze revizuirile Inginerului pentru toate modificrile
Proiectului.
Page 33 of 85

Indicatorii tehnico-economici ai investitiei au fost aprobati prin Hotarare de Guvern de catre
Beneficiar.
In cazul in care, in urma elaborarii Proiectului Tehnic, indicatorii tehnico-economici initiali avizati
prin Hotarare de Guvern la nivel de Studiu de Fezabilitate, sunt modificati, Antreprenorul va fi
responsabil de intocmirea proiectului de Hotarare de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-
economici.

6.10 Caietele de sarcini
Antreprenorul va elabora i transmite Caietele de Sarcini, ca parte a Proiectului Tehnic. Caietele
de sarcini fac parte din Documentele Antreprenorului. Cerinele privind materialele i execuia sunt
definite n aceste Caiete de Sarcini.
Antreprenorul va ntocmi Caietele de Sarcini folosind o structur similara cu cea prezentat in
Anexa 5.
Caietele de sarcini trebuie s fie n concordan cu documentaia necesar obinerii Autorizaiei
de Construire i a aprobrii ISC.
Caietele de sarcini trebuie s fie n deplin conformitate cu Standardele Relevante. Caietele de
sarcini trebuie s includ referiri explicite la standardele aplicabile.
Caietele de sarcini trebuie s respecte standardele aprobate identificate n "Buletinul Tehnic
Rutier", publicat de CNADNR SA i n "Buletinul Construciilor", publicat de Institutul Naional
de Cercetare-Dezvoltare n Construcii i Economia Construciilor (INCERC).
n cazul n care aceste standarde sunt contradictorii, sau furnizeaza alternative, Caietele de sarcini
trebuie s reflecte soluia cea mai benefic pentru Beneficiar n ceea ce privete calitatea,
costurile pe ntreaga durat a vieii i execuia.
n plus fa de cerinele de mai sus, Caietele de sarcini trebuie s stabileasc un nivel de calitate
pentru lucrri, care n opinia Inginerului, n concordan cu cele mai bune practici la nivelul Uniunii
Europene. n cazul n care standardele romne sunt insuficiente pentru a asigura acest nivel de
calitate, cu acordul de Inginerului, Caietele de sarcini vor include alte coduri i standarde
europene.
6.11 Proiectarea Lucrrilor temporare
Inginerul nu trebuie s aprobe Proiectul Tehnic al Lucrrilor temporare. Antreprenorul trebuie s
se asigure c proiectele pentru Lucrrile Temporare sunt verificate de verificatori independeni
Page 34 of 85

Dovada acestor verificri va fi transmis Inginerului cu cel puin 7 zile nainte de efectuarea
Lucrrilor temporare.
n cazul n care Lucrrile Temporare sunt modificate n timpul lucrrilor de construcie noile lucrri
temporare vor fi executate n conformitate cu noul Proiect de Lucrri Temporare, verificate de
ingineri calificai care trebuie s fie independeni de Proiectantul de Lucrri Temporare iar dovada
acestei verificri va fi transmis Inginerului nainte de nceperea modificrilor aduse Lucrrilor
Temporare.
6.12 Proiectarea lucrarilor de mutari si protejari de utilitati
Antreprenorul va fi responsabil cu identificarea si proiectarea de specialitate a lucrarilor de mutari
si protejari de utilitati. Proiectele pentru mutarea si protejarea utilitatilor vor fi inaintare spre
aprobare Inginerului conform prezentelor Cerinte ale Benefciarului.
6.13 Proiectele de incercari si monitorizare
Antreprenorul va fi responsabil cu identificarea si proiectarea de specialitate a lucrarilor de mutari
si protejari de utilitati. Proiectele pentru mutarea si protejarea utilitatilor vor fi inaintare spre
aprobare Inginerului conform prezentelor Cerinte ale Benefciarului.
6.14 Calitatea de Proiectant aa cum este ea definit de Legea n domeniul construciilor
din Romnia
Antreprenorul trebuie s adopte rolul de "Proiectant", aa cum este el definit n legislaia romn
n domeniul construcii, Legea 10/1995 privind calitate n construcii (cu modificrile i completrile
ulterioare). Aceast responsabilitate se refer att la proiectarea inclus n Documentele
Antreprenorului ct i la Proiectul ilustrativ elaborat de Beneficiar i preluat ulterior de
Antreprenor.
n calitate de "Proiectant", aa cum este definit n legislaia romn n domeniul construciilor,
Antreprenorul trebuie s se asigure c urmtoarele obligaii sunt ndeplinite. Acestea includ, dar
nu se limiteaz la:
proiectarea lucrarilor, n conformitate cu legea romn;
asisten tehnic la faa locului pentru rezolvarea tuturor neconformitilor i neregulilor;
participarea n calitate de Proiectant, la inspeciile de control al calitii de pe antier, care
se desfoar n conformitate cu programul de control al calitii aprobat de ctre
reprezentani ISC;
Page 35 of 85

stabilirea modului de tratare i remediere a tuturor defectelor care apar la Lucrri n timpul
execuiei, dac un astfel de defect se datoreaz unei erori de proiectare i monitorizarea
implementrii soluiilor adoptate n acest sens, pe antier;
implicare n elaborarea "Crii construciei", precum i n preluarea procedurilor aa cum
este detaliat in capitolul 11 de mai jos.
Specialitii Verificatori de proiecte atestai rspund n mod solidar cu Proiectantul n ceea ce
privete asigurarea nivelului de calitate corespunztor cerinelor Proiectului.
Avand in vedere ca Antreprenorul are rol atat de proiectant, de executant cat si sarcina Verificarii
atestate a Proiectului Tehnic , Antreprenorul va prelua responsabilitatile Beneficiarului cu privire
la proiectarea si verificarea atestata a Proiectului Tehnic.
Antreprenorul va asigura coordonarea proiectarii in calitate de Proiectant general pentru
intocmirea proiectelor de relocare/protejare utilitati si tot ceea ce poate sa apara ca necesar de
proiectat in vederea realizarii contractului de executie lucrari pentru finalizarea obiectivului.
6.15 Detalii de Execuie
Antreprenorul va elabora toate planele detaliate de proiectare (detalii de execuie) necesare
pentru execuia Lucrrilor. Toate desenele vor fi prezentate Inginerului pentru aprobare in 90 de
zile de la nceperea contractului.
6.16 Elaborarea planselor
Planele relevante pentru executarea Lucrrilor vor fi realizate la urmtoarele scri, cu excepia
cazului n care s-au convenit alte dimensiuni cu Inginerul:
a) Planuri de situatie, profile longitudinale 1:500, 1:500 / 1:50
b) profiluri transversale, scara 1:100;
c) detalii de drenaj inclusiv descrieri i corelarea tuturor drenajelor 1:20, 1:10
d) pentru structuri planurile detaliate de proiectare vor fi elaborate la scrile adecvate, acestea
vor fi stabilite cu Inginerul
e) marcaj rutier, semnalizarea rutier, parapete i alt mobilier rutier planurile generale la o
scara de 1:500 vor fi integrate cu detaliile de execuie la scara 1:500 pentru planuri, i 1:20 pentru
indicatoare. Pentru mai multe detalii sunt folosite alte bareme;
f) planuri ale solurilor i localizarea materialelor baremele folosite 1:1000 i 1:500, n cazul
n care este necesar;
Page 36 of 85

g) planuri pentru relocarea/protejarea utilitatilor, detalii de executie stampilate de verificatori
atestati in domeniu.
n plus fa de planele Proiectului Tehnic Antreprenorul va elabora toate planele necesare,
planurile Lucrrilor Temporare i planele de fabricaie necesare pentru asigurarea bunei execuii a
lucrrilor.
nainte de punerea lor n aplicaie, planele aferente Lucrrilor temporare sunt verificate de ctre
Verificatori atestati, n conformitate cu Planul de Calitate al Antreprenorului i sunt certificate
ca fiind conforme cu Planul de ctre Managerul de calitate a proiectrii din partea Antreprenorului.
6.17 Desene de execuie i desene de lucru
Antreprenorul va elabora pe propriul su cost, toate desenele de execuie i desenele de lucru
necesare pentru execuia Lucrrilor. Dac este cazul, aceste desene vor fi incluse n predrile de
documente ale Antreprenorului.
Desenele de lucru (schite de santier) nu trebuie revizuite de ctre Inginer, dar transmise
Inginerului spre informare, n termen de 5 zile inainte de aplicarea acestora n execuie.
6.18 Date electronice
Antreprenorul trebuie s furnizeze copii electronice ale tuturor planelor i documentelor, inclusiv
modele folosite pentru elaborarea planelor ntr-un format aprobat de ctre Inginer.
Antreprenorul trebuie s utilizeze software-ul standard profesional pentru modelarea, analiza i
desenare, sub rezerva aprobrii de ctre Inginer.
6.19 Planul de securitate i sntate al antierului
Planul de securitate i sntate trebuie:
a) s precizeze cerintele de securitate i sntate aplicabile pe antier
b) s specifice riscurile care pot aprea
c) s indice msurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor
d) sa conin msuri specifice privind lucrrile care se ncadreaz n una sau mai multe
categorii cuprinse n anexa nr. 2 din H.G nr.300/2006
e) la elaborarea planului de securitate i sntate trebuie s se in seama de toate tipurile de
activiti care se desfsoar pe antier i s se identifice toate zonele n care se desfoar
lucrrile cuprinse n anexa nr. 2 din H.G. nr. 300/2006
Planul de securitate i sntate trebuie s conin cel puin prevederile art. 19, lit. A-j din H.G. nr.
300/2006.
Page 37 of 85

7. Specificatii privind executia
7.1 Echipamentele Antreprenorului
Antreprenorul va folosi echipamente eficiente si corespunzatoare executiei lucrarilor la nivelul de
calitate asteptat si intr-un ritm care sa asigure finalizarea acestora la data mentionata in oferta.
Caracteristicile echipamentelor ce vor fi utilizate de ctre Antreprenor pentru executarea lucrrilor
vor fi prezentate Inginerului nainte de utilizarea acestora.
Dac dup prerea Inginerului apar circumstane prin care este rezonabil c utilizarea
echipamentelor Antreprenorului trebuie suspendat fie temporar, fie permanent, Antreprenorul
va schimba metoda de executare a lucrrii afectate. In special, acest lucru se va aplica acolo unde
este imposibil sau nesigur s se excaveze exceptnd cu metode manuale, datorit apropierii de
structuri sau servicii existente, i al pericolului pentru drumuri.
Daca, oricand pe durata executiei Lucrarilor, echipamentele sunt insuficiente, ineficiente sau
nepotrivite pentru a asigura, la executia Lucrarilor, nivelul de calitate cerut, sau nu pot asigura
ritmul stabilit de realizare a lucrarilor, Inginerul ii poate cere Antreprenorului sa-si mareasca
eficienta, sa schimbe tipul de sau sa inchirieze echipament suplimentar, si Antreprenorul se va
conforma unui asemenea ordin. Faptul ca Inginerul ar fi omis sa emita un astfel de ordin, nu-l va
exonera in nici un fel pe Antreprenor de obligatiile sale de asigurare a calitatii Lucrarilor ce le
executa si nici de mentinerea ritmului de executie cerut.
Antreprenorul va dispune ca toate testrile de materiale s fie efectuate ntr-un laborator autorizat,
min. gradul II autorizatie domeniile GTF (geotehnica si teren de fundare ), D (drumuri), MD
(materiale pentru drumuri), ANCFD(agregate naturale pentru lucrari de cai ferate si drumuri), MBM
(materiale pentru beton si mortare), AR (armaturi de rezistenta din otel beton, sarme sau plase
sudate) conform Buletinul Constructiilor nr 2.3 din 1996.
Sarcinile principale ale laboratorului de santier sunt:
a. verificarea calittii materialelor si certificarea conditiilor tehnice impuse;
b. urmrirea conditiilor de punere n oper a materialelor;
c. semnalarea imediat a beneficiarului si proiectantului n cazul oricror neconcordante.
Antreprenorul trebuie s prezinte un program de testare, ca parte a Documentelor
Antreprenorului, conform legislatiei in vigoare.
Antreprenorul trebuie s efectueze toate inspeciile i testele n conformitate cu programul
prevzut n scopul pentru a se asigura c lucrrile sunt executate n conformitate cu contractul i:
Page 38 of 85

a) pentru a se asigura calitatea material i cerinele de execuie asumate n
proiectarea lucrrilor sunt respectate n timpul execuiei;
b) pentru a rspunde, cel puin, cerinelor minime de testare impuse de legislaia
romneasc din domeniul construciilor;
c) pentru a asigura conformitatea cu Planul de Calitate al Antreprenorului.
Antreprenorul trebuie s furnizeze Inginerului rezultatele tuturor testelor ct mai curnd posibil,
i, n orice caz, n termen de 48 de ore de la efectuarea testului sau n termen de 24 de ore de la
primirea rezultatelor de ctre Antreprenor, in funcie de care este mai scurt.
Inginerul poate alege s efectueze periodic propriile teste de referin Antreprenorul avnd
obligaia s-i furnizeze toate materiale i probele pe care acesta le-ar putea solicita. Aceste teste
sunt utilizate pentru verificarea procedurilor de testare i rezultatele Antreprenorului.
Rezultatele testelor trebuie s fie n conformitate cu Specificatiile tehnice.
Antreprenorul trebuie s ofere asistena solicitat de ctre Inginer pentru asigurarea accesului la
lucrri, pentru a preleva materiale i probe i pentru a asista la transportul unor astfel de materiale
i mostre.
n cazul n care, n opinia Inginerului, rezultatele testelor de referin nu concord cu rezultatele
testelor Antreprenorului, Antreprenorul trebuie s urmeze procedurile stabilite n propriul su
plan de calitate, n acelai mod ca n cazul n care a fost identificat un rezultat nesatisfctor, prin
intermediul propriului su regim de experimentare i de inspecie.
Antreprenorul trebuie s utilizeze numai personal competent n activitile de inspecie i testare.
Dovada de competen trebuie s fie prezentat spre aprobare Inginerului, nainte de nceperea
unei anumite activiti. Antreprenorul trebuie s demonstreze c personalul implicat n testare va fi
independent de cel direct implicat n procesul de proiectare sau de instalare a aceluiai
echipament. Antreprenorul va oferi, de asemenea, detalii privind modul n care va fi asigurat
independena de mai sus i informaii despre personalul de testare n vederea obinerii aprobrii
Inginerului.
Antreprenorul va pstra toate nregistrrile primare de testare i certificare iar Inginerului i va
trimite copii ale nregistrrilor de certificare, atunci cnd este necesar.
Antreprenorul va transmite Inginerului, spre aprobare, detalii cu privire la toate materialele care
urmeaz s fie utilizate n execuia lucrrilor.
Materialul excavat de pe antier va fi folosit numai cu aprobarea Inginerului.
Page 39 of 85

Antreprenorul, nainte de lansarea comenzilor de materiale pentru a fi ncorporate n lucrri, va
transmite informaii complete Inginerului, cu cel puin 28 de zile nainte ca materialul s fie
necesar pentru Lucrri. Aceste informaii ar trebui s includ numele furnizorului, originea
materialului, specificaiile productorului, calitatea, greutatea, rezistena, descrierea i detalii ale
materialelor pe care Antreprenorul propune ca fiecare societate s le furnizeze. Antreprenorul va
transmite Inginerului, la cererea acestuia, mostre de astfel de materiale, i, dac este cazul,
certificatele productorilor aferente unor teste recente pe materiale similare.
Antreprenorul trebuie s efectueze ncercri pe toate combinaiile de beton i amestecurile de alte
materiale, ceea ce demonstreaz prin teste pe de o parte c elementele constitutive sunt n
conformitate cu cerinele de proiectare i cu standardele aplicabile iar pe de alt parte c
amestecul rezultat ofer rezultate finale consecvente, care ndeplinesc cerinele Inginerului.
Antreprenorul trebuie s identifice sursele, carierele i gropile de mprumut i s efectueze analize
la faa locului i teste de laborator a materialelor pentru a determina aplicabilitatea lor la diferitele
componente ale Lucrrii i pentru a stabili calitatea i cantitatea diverselor materiale de construcii
disponibile.
Gropile de mprumut sau spturile surse de materiale pentru terasamente, pavaj i materiale
agregate vor fi supuse aprobrii de ctre Inginer. nainte de stocare sau de folosire a materialelor n
execuia lucrrilor contractuale, antreprenorul va prezenta Inginerului detalii privind utilizarea
propus a materialului, mpreun cu sursa materialului. n cazul unor noi locaii surs,
Antreprenorul i Inginerul vor conveni asupra locaiei i asupra adncimii unui numr suficient de
gropi de prob pentru a determina amploarea i adancimea gropii de mprumut, spturii, etc. i
pentru a se asigura c sunt disponibile cantiti suficiente de materiale pentru scopul stabilit.
La sursa stabilit, se preleveaz material din stoc, printr-o metod stabilit i convenit anterior.
Prelevri comune vor fi desfurate de personalul Antreprenorului i Beneficiarului.
n cazul surselor noi, Antreprenorul i Inginerul vor conveni asupra locaiei i asupra adncimii
pentru un numr suficient de gropi de prob pentru a determina amploarea i adancimea gropii de
mprumut, spturii, etc. i pentru a se asigura c sunt disponibile cantiti suficiente de materiale
pentru scopul impus. Probele vor fi luate de la cel puin trei distane egale din zona surs.
Antreprenorul va propune n program testele care urmeaz a fi ntreprinse, dar testele ar trebui s
includ n mod normal testarea fiecruia dintre cele trei probe obinute pentru urmtoarele:
a) granulometria agregatului (Analiza Sit);
b) valoarea echivalent a nisipului;
c) Testul Los Angeles;
Page 40 of 85

d) Testul de soliditatea;
e) material care trece prin sita de 75 microni;
f) Limita de lichid (LL);
g) Limita de plasticitate (LP);
h) Indexul de plasticitate (IP);
i) Relaia umiditate-densitate;
j) Ciclul inghet /dezghet
k) CBR, si
l) Echivalent NaO pentru agregatele betonului

7.2 Protejarea structurilor si utilitatilor existente
Antreprenorul isi va asuma deplina responsabilitate in ceea ce priveste protectia cladirilor,
structurilor si drumurilor existente in zona amplasamentului, fie ele publice sau private, indiferent ca
ele sunt sau nu prezentate in desenele de ansamblu. Orice paguba provocata sau rezultata din
operatiunile executate de Antreprenor se va repara pe cheltuielile acestuia din urma.
Antreprenorul va stabili de comun acord cu autoritatile locale pe planurile de situatie a cladirilor,
structurilor si a drumurilor existente in zona amplasamentului, care nu sunt trecute initial, precum si
starea acestora, astfel incat sa se evite orice situatie incerta/conflictuala. Antreprenorul va elabora
un plan de urmarire si control in timp a cladirilor care se afla pe raza lucrarilor. Planul de control
trebuie prezentat dupa semnarea contractului, inaintea inceperii lucrarilor intr-un termen de 10 zile
lucratoare de la ordinul de incepere al lucrarilor.
Antreprenorul va apela la specialisti autorizati pentru proiectarea Lucrarilor Utilitatilor, Daca acest
lucru este impus prin lege sau pentru respectarea cerintelor detinatorului de Utilitati, Antreprenorul
va executa Proiectul, va obtine aprobarile necesare, se va ocupa de executarea Lucrarilor aferente
utilitatilor si va oferi asistenta oricaror contractanti specializati. Antreprenorul va:
- obtine aprobarea Consiliului tehnico-economic al detinatorului de Utilitati pentru toate
Lucrarile aferente Utilitatilor si va obtine toate avizele si acordurile;
- fi responsabil pentru Proiectarea Lucrarilor aferente Utilitatilor;
Page 41 of 85

- fi responsabil cu intocmirea documentatulor cadastrale si evaluarea terenului daca
suprafete de teren suplimentare sunt necesare fata de coridorul deja expropriat si pus in
posesie si acest lucru se impune, in vederea efectuarii Lucrarilor aferente utilitatilor;
- va stabili programul Lucrarilor aferente Utilitatilor si plati toate costurile si taxele necesare,
In cazul in care este necesara relocarea utilitatilor in afara santierului, Antreprenorul va fi
responsabil cu:
- toate operatiunile de identificare a proprietarilor
- fi responsabil cu obtinerea avizelor, autorizatiilor pentru executarea acestor Lucrari
- suporta toate costurile aferente cu exceptia achizitiei terenului (suporta toate costurile
procedurii de expropriere, mai putin costurile despagubirilor cuvenite proprietarilor
expropriati);
- va intocmi documentatiile necesare procedurii de expropriere in conformitate cu prevederile
Legii 255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 53/2011 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare si va obtine orice avize, autorizatii, aprobari, permise,
etc necesare in vederea utilizarii terenului in scopul constructiei.
- Antreprenorul va suporta toate cheltuielile si va fi responsabil de derularea tuturor
procedurilor de expropriere pana la publicarea Hotararii de Guvern cat si cele dupa
publicarea acesteia in Monitorul Oficial (intocmirea documentatiilor tehnico cadastrale,
rapoarte de evaluare, activitatile Comisiei, reprezentarea in Instanta, etc.)

Antreprenorul va coordona si va programa Lucrarile pentru Utilitati.
In urma consultarii tuturor detinatorilor de Utilitati implicati, Antreprenorul va pregati un program
pentru toate Lucrarile de Utilitati necesare si le va transmite Inginerului spre aprobare.
Daca acest lucru este impus prin lege sau in vederea indeplinirii cerintelor detinatorului de Utilitati,
Anlreprenorul va utiliza personal califlcat sau subcontractanti in vederea efectuarii Lucrarilor de
Utilitati.
Daca o Utilitate nu necesita deviere, Antreprenorul va fi responsabil pentru sustinerea si
protejarea Utilitatilor in limp ce lucreaza in jurul acestora, cu aprobarea detinatorului Utilitatii.
Antreprenorul va lua masurile de protejare a unor astfel de Utilitati si va fi responsabil pentru
consecintele oricaror daune, indiferent daca Utilitatile sunt sau nu incluse in planse.
Page 42 of 85

Serviciile sau furnizarile nu vor fi intrerupte fara aprobarea scrisa a autoritatii competente sau a
proprietarului, iar Antreprenorul va fumiza o alternativa satisfacatoare inainte de a intrerupe orice
servicii sau furnizarile existente.
Daca in orice moment, pe parcursul executarii Lucrarilor, Antreprenorul descopera Utilitati
necunoscule anterior care trebuie indepartate sau protejate, acesta va informa imediat Inginerul si
va proteja astfel de Utilitati pana in momentul in care Lucrarile de Utilitati pot fi stabilite de comun
acord cu detinatorul de Utilitati.
Antreprenorul va respecta cerintele speciale ale detinatorilor de Utilitati sau instructiunile
transmise de detinatorii de Utilitati pe perioada Contractului. Daca este necesara aprobarea sau
acordul oricarui detinator de Utilitati cu privire la Lucrari sau orice metode de lucru, Antreprenorul
va fi responsabil pentru obtinerea aprobarii sau acorduiui respectiv. Antreprenorul se va asigura ca
echipamentul de specialitate este in permanenta disponibil pe santier in perioada de constructie.
Antreprenorul este informat ca retelele de Utilitati existente nu sunt in general figurate pe planurile
de situatie anexate la avizele emise..
In cazul in care Antreprenorul provoaca orice daune echipamentelor de furnizare a Utilitatilor in
timpul Lucrarilor. acesta va informa imediat posesorul Utilitatilor si orice alte autoritati responsabile.
Antreprenorul va solicita aprobarea efectuarii lucrarilor de reparatii imediat ce acest lucru este cu
putinta. sub rezerva acordului detinatorului de Utilitati. Costurile acestor Lucrari vor fi suportate de
Antreprenor.
In cazul in care Antreprenorul descopera, in limitele santierului. echipamente de furnizare a
Utilitatilor necunoscute anterior ca rezultat al sondajelor, acesta va informa imediat Inginerul.
Antreprenorul va contacta imediat proprietarul Utilitatii si alte autoritati responsabile.
Antreprenorul se va ocupa de Proiect, obtinerea acordurilor, estimarilor de cost necesare pentru
Lucrarile de Utilitati care vor fi efectuate fie de Antreprenor, sub supravegherea proprietarului
Utilitatii, fie de catre un subcontractor autorizat de detinatorul Utilitatii. In orice situatie cheltuielile
vor fi suportate de catre Antreprenor.
Antreprenorul este responsabil pentru informarea oricaror contractanti specializati angajati pentru
efectuarea Lucrarilor de Utilitati cu privire la responsabilitatile lor legate de sanatate si protectia
muncii in limp ce isi desfasoara activitatea pe santier.
Antreprenorul va tl responsabil pentru toate lucrarile de diminuare a impactului asupra mediului
inconjurator necesare ca urmare a finalizarii Lucrarilor de utilitati.
7.3 Securitate i sntate n munc
Acestui proiect i sunt aplicabile toate regulamentele, instruciunile i oricare alte prescripii legale
din domeniul securitii i sntii n munc, care fac referire la lucrrile specifice ce se vor
Page 43 of 85

executa prin contract. Prevederile acestei seciuni vin n completarea cerinelor cuprinse n
Condiiile de Contract.
Ofertanii vor preciza n cadrul ofertei faptul c la elaborarea acesteia au inut cont de obligaiile
referitoare la condiiile de munc, securitatea i sntatea n munc.
Antreprenorul poart ntreaga raspundere n cazul producerii accidentelor de munca,
evenimentelor i incidentelor periculoase, mbolnvirilor profesionale generate sau produse de
echipamentele tehnice (utilaje, instalaii etc.) i de munc, procedeelor tehnologice utilizate, sau de
catre lucrtorii si i cei aparinnd societilor care desfsoar activiti pentru Antreprenor
(subcontractani), n conformitate cu prevederile Legii securitii i sntii n munc nr. 319/2006
i a normelor metodologice de aplicare a Legii nr.319/2006 aprobate prin H.G. nr. 1425/2006,
modificate i completate prin H.G. nr. 955/2010, precum i orice modificare legislativ aprut pe
timpul desfurrii contractului.
In cazul producerii unor accidente de munc, evenimente sau incidente periculoase n activitatea
desfurat de Antreprenor, acesta va comunica i cerceta accidentul de munc, evenimentul,
conform prevederilor legale i se va nregistra cu acesta la Inspectoratul Teritorial de Munca de
pe raza cruia s-a produs evenimentul.
n timpul executrii lucrrilor, Antreprenorul va respecta ntotdeauna toate cerinele legale privind
securitatea i sntatea n munc. Acesta va acorda o atenie special sntii i securitii
angajailor si i va asigura condiii igienico-sanitare i de lucru corespunztoare.
Antreprenorul trebuie s furnizeze toate echipamentele individuale de protecie a muncii,
alimentaia de protecie i materialele igienico-sanitare, necesare pentru securitatea angajailor si.
Costul respectrii cerinelor de securitate i sntate n munc este considerat a fi inclus n Preul
Contractual.
Principalele acte normative din legislaia naional aplicabile pentru activitile care se desfoar
pe antier sunt urmtoarele:
Nr.
Crt.
Legislaie RO Denumire list
Legislaie UE
(Directiva
transpus)
1. L 319/2006 Legea securitii i sntii n munc 89/391/CEE
2. HG 1425/2006
HG 955/2010
HG 1242/2011
pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
securitii i sntii n munc nr.319/2006
-
3. HG 1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc
1989/654/CEE
Page 44 of 85

Nr.
Crt.
Legislaie RO Denumire list
Legislaie UE
(Directiva
transpus)
4. HG 971/2006 privind cerinele minime pentru semnalizarea de securitate i/sau
de sntate la locul de munc
92/58/CEE
5. HG 1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utlizarea
n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc
89/655/CEE
95/93/CE
2001/45/CE
6. HG 1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utiIizarea
de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la
locul de munc
89/656/CEE
7. HG 1051/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
manipularea manual a maselor care prezint riscuri pentru
lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare
1990/269/CEE
8. HG 493/2006
modificat prin
HG 601/2007
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot
2003/10/CE
9. HG 1876/2005
modificat prin
HG 601/2007
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de vibraii
2002/44/CE
10. HG 1218/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc pentru
asigurarea proteciei lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de
prezena agenilor chimici.
98/24/CE
91/322/CEE
2000/39/CE
2006/15/CE
11. HG 1092/2006 privind protecia lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de
expunerea la ageni biologici n munc
2000/54/CE
12. HG 1093/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru protecia
lucrtorilor mpotriva riscurilor legate de expunerea la ageni
cancerigeni sau mutageni la locul de munc
2004/37/CE
13. HG 1875/2005
modificat prin
HG 601/2007
privind protecia sntii i securitii lucrtorilor fa de riscurile
datorate expunerii la azbest
83/477/CEE
91/382/CEE
98/24/CE
2003/18/CE
Page 45 of 85

Nr.
Crt.
Legislaie RO Denumire list
Legislaie UE
(Directiva
transpus)
14. HG 1058/2006 privind cerinele minime pentru mbuntirea securitii i
protecia sntii lucrtorilor care pot fi expui unui potenial risc
datorat atmosferelor explozive
99/92/CEE
15. HG 1136/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscuri generate de cmpuri
electromagnetice.
2004/40/CE
16. HG 300/2006
modificat prin
HG 601/2007
privind cerinele minime de securitate i sntate pentru
antierele temporare sau mobile
92/57/CEE
17. HG 600/2007 privind protecia tinerilor la locul de munc 94/33/CE
18. HG 601/2007 pentru modificarea i completarea unor acte normative din
domeniul securitii i sntii n munc
-
19. HG 355/2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor -
20. HG 557/2007 privind completarea msurilor destinate s promoveze
mbuntirea securitii i sntii la locul de munc pentru
salariaii ncadrai n baza unui contract individual de munc pe
durat determinat i pentru salariaii temporari ncadrai la ageni
de munc temporar
-
21. Ordonan de
urgen
99/2000
privind msurile ce pot fi aplicate n perioadele cu temperaturi
extreme pentru protecia persoanelor ncadrate n munc
-
22. Norm
metodologic
din 06/07/2000
de aplicare a prevederilor Ordonanei de urgen nr.99/2000 -
23. Ordin 706/2006
al MMSSF
privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de radiaiile optice
artificiale
-
24. OUG 195/2002 privind circulaia pe drumurile publice -
25. Orice act normativ aprut pe durata derulrii contractului

7.4 Manipularea si depozitarea materialelor si utilajelor
Toate materialele si utilajele ce vor fi inglobate in lucrari se vor manipula si depozita astfel incat sa
se evite orice fel de accidentare.
ndeprtarea materialelor reziduale de la antier trebuie s respecte reglementrile locale i
naionale cu privire la transport i dispunere.
Page 46 of 85


Orice materiale sau utilaje care, in opinia Inginerului, nu corespund calitativ scopului pentru care
au fost procurate sau au depasit gradul de uzura acceptabil, vor fi inlaturate imediat de pe
amplasament si Antreprenorul nu va fi platit nici pentru materialul/utilajul considerat
necorespunzator si nici pentru indepartarea acestuia.
Antreprenorul va face toate aranjamentele i va suporta toate costurile pentru depozitarea
surplusului de materiale excavate. Depozitarea neautorizat nu va fi permis.
ndeprtarea materialelor reziduale de la antier trebuie s respecte reglementrile locale i
naionale cu privire la transport i dispunere.
Prin natura Proiectului, Achizitorul va lua toate msurile pentru a asigura suprafetele necesare n
vederea depozitrii tuturor materialelor rezultate din dezafectrile necesare executrii Proiectului,
fr a fi necesar o plat suplimentar din partea Executantului.
7.5 Aprobarea surselor, materialelor si utilajelor
Materialele si utilajele incorporate in lucrarile permanente vor fi aprovizionate iar Furnizorii de
materiale vor fi selectionati si Inginerului i se vor inainta mostre semnificative ale acestor
materiale, pentru ca acestea sa poata fi testate inante de a fi inglobate in lucrari. In executia
lucrarilor nu pot fi folosite materiale provenite din surse neaprobate de Inginer.
Toate materialele si echipamentele livrate pentru a executa sau a fi inglobate in lucrarile
permanente ce se vor executa sub acest contract vor fi produse noi sa fie insotite obligatoriu de
Certificat CE. Nu vor fi acceptate nici materialele si nici echipamentele second-hand.
Orice schimbari, modificari aduse proiectului initial si recomandate de catre proiectant
Antreprenorului vor fi aprobate de catre Inginer inainte ca aceste modificari sa fie implementate.
Nu toate materialele provenind din aceeasi sursa vor fi aprobate doar prin faptul ca sursa
respectiva a fost aprobata. Antreprenorul trebuie sa faca dovada, prin incercari continue, ca in
lucrari vor fi folosite numai materialele ce sunt conforme cu specificatiile tehnice respective

7.6 Curatenia
Antreprenorul va fi responsabil pentru ntreinerea corespunztoare a antierului i lucrrilor i va
elimina gunoiul i reziduurile n mod prompt de pe antier. Toate materialele, unitile i
echipamentele vor fi depozitate sau amplasate n mod aranjat.

Page 47 of 85

7.7 Responsabilitatea antreprenorului
Aprobarile primite din partea Inginerului nu-l exonereaza pe Antreprenor de responsabilitatile si
obligatiile ce-i revin prin prevederile Contractuale.
8. Specificatii administrative
8.1 Jurnalul de santier
Antreprenorul va tine un jurnal de santier. Acest jurnal va fi intotdeauna disponibil, la biroul
Antreprenorului, pentru a fi pus la dispozitia Inginerului sau a reprezentantilor Beneficiarului.
Peste tot, in cuprinsul acestui jurnal, unde notele sunt scrise in limba romana, in cazul in care
Antreprenorul nu este roman isi va asigura singur traducerea lor. In fiecare saptamana
Antreprenorul si Inginerul vor verifica si aviza notele zilnice consemnate pe parcursul saptamanii
anterioare, Antreprenorul urmand a pune la dispozitia Inginerului o copie a tuturor notelor
avizate. Antreprenorul se va asigura ca originalele acestor jurnale sunt pastrate in siguranta.
8.2 Programul (graficul de executie)
In cazul in care Inginerul nu emite o alta instructiune, programul/graficul de executie ce va fi trimis
spre aprobare acestuia se va intocmi, detaliat si in conformitate cu Conditiile de Contract, de
Antreprenor. Programul va fi prezentat in format de grafic cu coloane, cuprinzand toate activitatile
importante (majore) pornind de la etapele majore ale activitatii de proiectare.
In acest context, sunt considerate activitati importante, majore, toate acele activitati, care, chiar
daca nu sunt activitati de proiectare si/sau constructie, pot avea un impact asupra acestora din
urma in cazul in care nu sunt executate in timp util cum ar fi activitatile de proiectare a detaliilor
de executie, lansarea comenzilor si fabricarea utilajelor, etc.
Antreprenorul va inainta Inginerului, in termen de cinci zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni,
un grafic de executie actualizat, care va contine si explicitarea intarzierilor de orice natura, precum
si mentionarea masurilor preconizate a fi luate in vederea recuperarii acestor intarzieri.
Acest grafic va contine date referitoare la cel putin:
- Progresul realizat pe parcursul lunii anterioare, in comparatie cu programarea initiala a lucrarilor;
- Activitatile planificate a fi executate in urmatoarele trei luni.
Prezentarea acestui grafic in fiecare luna va fi suplimentara oricarei alte actualizari a graficului de
executie ce poate fi ceruta de catre Inginer.
8.3 Progresul lucrarilor
Page 48 of 85

8.3.1 Rapoarte de progres
Antreprenorul va conveni cu Inginerul datele la care trebuiesc inaintate Rapoartele lunare de
progres care vor descrie ritmul de executie.
Rapoartele lunare de progres prevzute la Sub-Clauza 4.21 [Rapoarte privind Evoluia Execuiei
Lucrrilor] din Conditiile Contractului vor include, de asemenea, i urmtoarele informaii dar fr a
se limita la acestea:
i. Progresul lucrrilor din luna respectiv i progresul general;
ii. Programul pentru luna urmtoare;
iii. Program diagrama progresului;
iv. Planul Lucrrilor;
v. Informaii metrologice pentru luna respectiv.
8.3.2 Fotografii privind progresul lucrarilor
Fotografiile privind progresul lucrrilor, prevzute la Sub-Clauza 4.21 [Rapoarte privind evoluia
execuiei lucrrilor] din Conditiile Contractului trebuie s fie efectuate de un fotograf profesionist
aprobat de Inginer. Aceste fotografii trebuie s acopere lucrrile conform indicaiilor Inginerului i
vor cuprinde 2 seturi de minim 30 de fotografii.
Toate fotografiile vor fi marcate pe verso cu data, numele i adresa fotografului, numrul de
identificare de referin, precum i o scurt descriere a Lucrrii, inclusiv kilometraj i direcia de
privire. mpreun cu seturile de fotografii va fi transmis o copie electronic a acestora.
Drepturile de autor asupra tuturor fotografiilor aparin Beneficiarului iar fotografiile sau imaginile
electronice vor fi transmise Inginerului n termen de 2 sptmni de la expunere. Fotografiile nu
vor fi folosite de ctre Antreprenor pentru nici un alt scop, fr acordul prealabil al Inginerului
8.4 Sedinte ,,operative
Antreprenorul va conveni cu Inginerul asupra datelor la care se vor desfasura in mod sistematic
sedintele operative. Aceste sedinte vor avea loc, in mod normal, la intervale lunare, in termen de
maximum 10 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarei luni, si, in orice caz, in termen de cel putin 2 zile
de la data la care Antreprenorul si-a depus Raportul lunar de executie. Atat Autoritatea
Contractanta cat si Beneficiarul au dreptul de a asista la aceste sedinte operative.
In cazul in care Antreprenorul nu este roman, aceste sedinte operative vor fi conduse in limba
romana iar Antreprenorul va asigura traducere simultana in limba romana. Inginerului ii revine
Page 49 of 85

obligatia de a intocmi procesele-verbale de sedinta, schitele acestor procese verbale vor fi apoi
inantate Antreprenorului, in termen de 3 zile de la data fiecarei sedinte, pentru comentarii. Dupa
ce Inginerul a revizuit schitele in conformitate cu comentariile primite, acesta va trimite copiile
proceselor-verbale, in forma lor finala, tuturor acelora care au fost prezenti la respectivele sedinte.
Antreprenorul se va prezenta la sedintele operative saptamanale, daca activitatile din santier
impun acest lucru, cu o agenda prescurata pentru ca activitatile respective sa fie convenite
impreuna cu Inginerul.
9. Controlul si asigurarea calitatii
Antreprenorul este obligat sa intocmeasca, sa implementeze si sa urmareasca un sistem de
asigurare si control al calitatii care sa acopere toate aspectele Contractului (managementulul
documentelor, managementul achizitiilor, managementul subcontractorilor si furnizorilor, controlul
materialelor si manoperei, defecte aparute si procedurile de urmat in cazul activitatilor de indreptare
sau corectare a defectelor, etc.), pe toata durata Contractului si, de asemenea sa acopere toate
lucrarile care trebuie executate. Sistemul se va conforma cu un standard international de asigurare
a calitatii, recunoscut, precum si cu cerintele legislatiei romanesti.
Antreprenorul va prezenta intreaga organigrama a departamentului de asigurarea calitatii precum
si alocarea responsabilitatilor, monitorizarea si liniile de actiune. Mai mult, se vor preciza
procedurile de implementare a planurilor de asigurarea calitatii, organigrama departamentului, etc.
pentru fiecare parte de lucrari specifice si pentru contracte specifice, pentru furnizori si
subcontractori.
Este o cerinta generala ca lucrarile sa fie sub-contractate numai companiilor care au un sistem
eficient de asigurare a calitatii.
Documentatia de asigurare a calitatii intocmita de Antreprenor va acoperi urmatoarele elemente:
- Sistemul de management al calitatii (conform standardului ISO 9001 sau echivalent);
- Sistemul de management al mediului (conform standardului ISO 14001 sau echivalent);
- Manualul calitatii pentru acest proiect, incluzand proceduri si procese care detaliaza conditiile
referitoare la sistemul calitatii, procedurile administrative, planul de control al calitatii, etc.
Totodata ca obligatie este utilizarea materialelor cu certificate de origine CE.
Pe perioada de derulare a Contractului, Antreprenorul va face dovada in fata Inginerului, a
Beneficiarului si a reprezentantilor Inspectoratului de Stat in Constructii ca lucrarile executate
sunt conforme cu cerintele de calitate stipulate in Contract sau cu acelea aprobate pentru perioada
de derulare a Contractului.
Page 50 of 85

Ca urmare, pe baza documentelor din Sistemul de asigurare al calitatii si pe baza Planului
Calitatii aprobat, Antreprenorul va produce si va inregistra, pe durata executiei lucrarilor,
documentele referitoare la controlul calitatii executiei precum si conformitatea acestora cu nivelul
de calitate cerut.
Antreprenorul va preda Inginerului inregistrarile de calitate cu caracter permanent efectuate pe
parcursul executiei lucrarilor, precum si celelalte documentatii intocmite conform prescriptiilor
tehnice, prin care se atesta calitatea lucrarilor (rezultatul incercarilor efectuate, certificatele de
calitate, condica de betoane, registrul proceselor verbale de lucrari ascunse, notele de constatare
ale organelor de control, registrul unic de comunicari si dispozitii de santier, procesele verbale de
probe specifice si special, etc.)
Lucrarile de remediere realizate de Antreprenor dupa finalizarea lucrarilor fac obiectul acelorasi
conditii de control ca si restul lucrarilor executate in cadrul contractului.
Sistemul de arhivare, inclusiv documentatia de asigurare a calitatii, va fi pastrata de catre
Antreprenor pentru o perioada de inca minimum 5 ani de la terminarea lucrarilor.
10. Manipularea controlat a deeurilor

Inainte de inceperea oricarui tip de lucrari, operatorii de echipament si utilaje vor fi instruiti si vor fi
supravegheati corespunzator pe durata executiei acestor operatiuni.
Toate echipamentele si utilajele vor fi cele corespunzatoare tipului de operatiune ce urmeaza a fi
executata, si toate aceste echipamente si utilaje vor fi verificate corespunzator inainte ca ele sa fie
lansate in executie.
11. Protectia mediului
11.1 Cerine Generale
Antreprenorul va lua toate msurile necesare pentru protecia mediului i reducerea impactului, n
perioada de construcie i n cea de Notificare a defeciunilor, n deplin conformitate cu legislaia
local i Standardele aplicabile.
Antreprenorul va obine de la ageniile de mediu implicate n efectuarea Lucrrilor toate
informaiile necesare actualizate i toate autorizaiile necesare i va efectua orice studii de mediu
suplimentare considerate a fi necesare. Antreprenorul va obine toate aprobrile de mediu
aferente Lucrrilor.
Antreprenorul va respecta n totalitate proiectul i structura Lucrrilor conform tuturor
recomandrilor i obligaiilor incluse n Acordul de Mediu i SEIM.
Page 51 of 85

Antreprenorul va analiza, modifica i actualiza toate aspectele relevante ale Acordului de Mediu
i ale Studiului de impact asupra mediului pentru a reflecta proiectul final al Lucrrilor.
Antreprenorul se va asigura de existena unui acces sigur la antier i de faptul c efectele
prafului, polurii fonice, vibraiilor i gazelor de eapament sunt limitate n zonele nvecinate.
11.2 Planul de management de mediu
Antreprenorul va realiza un Plan de Management de Mediu (PMM) aferent Contractului. PMM va
furniza informaiile de mediu i sistemele necesare pentru a se asigura c toate problemele legate
de poluare sunt reduse i c exist msuri de diminuare menite s previn orice efecte adverse
asupra construciei Lucrrilor. PMM nu trebuie vzut ca avnd un caracter static i se recomand
realizarea de revizuiri la anumite intervale, pe msur ce lucrrile progreseaz i natura i
extinderea problemelor de mediu specifice devine clar. Din acest motiv, PMM va fi supus revizuirii
periodice i auditului pentru revizuirea planului n lumina experienei i problemelor ntmpinate.
PMM va respecta urmtoarele obiective specifice:
definirea aranjamentelor de organizare i administrare pentru monitorizarea aspectelor
legate de mediul nconjurtor, inclusiv definirea responsabilitilor personalului i procedura
de coordonare, stabilire de legturi i raportare;
revizuirea raportului referitor la impactul de mediu i social ca pri ale SEIM, a cerinelor
contractuale i a altor documente, n strns legtur cu proiectantul Antreprenorului i cu
Inginerul i stabilirea de comun acord a unor practici de lucru cu Inginerul, n vederea
identificrii problemelor care ar putea necesita o monitorizare atent n timpul construciei;
cerine i proceduri subtile pentru monitorizarea mediului, inclusiv necesarul de echipament,
frecvena monitorizrii, parametri ce trebuie monitorizai, cerinele analitice de servicii,
gestionarea i prezentarea datelor, etc.;
discutarea procedurilor pentru gestionarea pro-activ a mediului, astfel nct s poat fi
identificate potenialele probleme i s se poat adopta msuri de reducere nainte ca
lucrrile s fie efectuate; i
definirea procedurilor de control de mediu, n cazul polurii, incendiilor sau incidentelor
similare.
Antreprenorul va transmite PMM Inginerului spre aprobare, n termen de 30 de zile de la Data
Ordinului de Incepere. Antreprenorul nu va ocupa antierul i nu va ncepe niciun fel de lucrri
fr aprobarea PMM de ctre Inginer.
Page 52 of 85

12. Managementul traficului

Antreprenorul va realiza si prezenta Inginerului Planul de Management al Traficului avizat de
catre Inspectoratul de Politie Giurgiu.
Planul de Management al Traficului trebuie s includ toate detaliile i informaiile necesare
Lucrrilor sau solicitate de Inginer.
Antreprenorul va menine legtura cu toate autoritile competente pentru a se asigura c sunt
acordate perioade de preaviz necesare i de faptul c metodele sale i programul de lucru sunt n
conformitate cu cerinele statutare.
Cu excepia cazurilor n care prin Planul de management al traficului se stabilete altceva,
Antreprenorul va menine continuu capacitatea existent a traficului de-a lungul drumurilor care
traverseaz antierul.
Rapoartele zilnice semnate privind managementul traficului i listele de verificri semnate privind
managementul traficului vor fi scanate i transmise Inginerului sptmnal n format pdf, n termen
de trei zile de la sfritul sptmnii respective.
Planul de management al traficului trebuie s includ urmtoarele, dar fr a se limita la
acestea:
a) Introducere descrierea santierului;
b) Marcarea temporar a lucrrilor, care urmeaz a fi instalate pe drumurile publice, inclusiv
detalii cu privire la principiile marcajelor rutiere temporare;
c) detalii cu privire la toate marcajele rutiere temporare;
d) metoda de instalare i plasare a marcajelor rutiere temporare;
e) metoda de demontare i ndeprtarea a marcajelor rutiere temporare;
f) marcaje rutiere temporare de noapte;
g) marcaje de urgen;
h) orice propuneri de circulaie cu deplasare alternativa;
i) marcajele rutiere temporare;
j) semnalizarea utilajelor care iau parte la execuia lucrrilor;
k) protecia muncitorilor;
Page 53 of 85

l) semafoare, inclusiv foi de calcul;
m) detalii privind persoanele responsabile de managementul traficului i atribuiile acestora;
n) foi de calcul i proiectele detaliate de semnalizare.
Planul de management al traficului va include i plane care vor prezenta msurile temporare de
management al traficului propuse de Antreprenor care trebuie s includ, dac este cazul:
a) locaia i detalii privind semnele rutiere i marcajele;
b) numrul i limea benzilor i detalii privind marcajele rutiere temporare;
c) localizarea i mrimea zonelor de lucru;
d) spaii libere propuse nspre i dinspre zonele de lucru pentru meninerea benzilor de drum;
e) semafoare;
f) faciliti pentru pietoni, rutele i limile, dac este cazul;
g) amenajri privind accesul la lucrri;
h) amplasarea interseciilor temporare;
i) detalii cu privire la orice devieri propuse
Planul de Management al Traficului va fi supus spre aprobare inaintea inceperii executiei
Lucrarilor intr-un termen de 30 zile lucratoare de la ordinul de incepere a lucrarilor.
13. Audit de siguranta rutiera
13.1 Generaliti
Verificarea siguranei infrastructurii rutiere reprezint verificarea sistematic a aspectelor legate de
sigurana circulatiei i a schemelor de gestionare a traficului, inclusiv modificarea planurilor
existente. Scopul principal este acela de a identifica problemele de siguran rutiera in etapa de
proiectare i de a reduce problemele viitoare. Antreprenorul se va ocupa de realizarea ASR (audit
de siguranta circulatiei) n etapele de proiectare i construcie ale Contractului.
Antreprenorul va transmite Inginerului spre aprobare Auditul de Siguranta Rutiera n urmtoarele
etape:
i. anterior depunerii DTAC (documentatie tehnica pentru obtinerea autorizatiei de construire);
ii. anterior finalizrii lucrarilor si darii in exploatare.
Page 54 of 85

Documentele depuse de Antreprenor vor include informaii referitoare la numele persoanelor care
vor efectua verificarea, independent de proiectantul Antreprenorului i de Antreprenor.
Persoanele propuse ca auditori trebuie s dein calificarea i experiena adecvat. Auditul de
siguranta rutiera va corespunde Standardelor aplicabile i a legislatiei romanesti in vigoare. Se va
respecta Ordonanta 6 din 29 ianuarie 2010, pentru modificarea i completarea Legii nr. 265/2008
privind auditul de siguranta rutiera publicata in Monitorul Oficial 70 din 30 ianuarie 2010 (M. Of.
70/2010).

13.2 Auditul de siguranta rutiera la faza de proiectare
Scopul ASR care trebuie efectuat anterior depunerii pachetului Proiect Tehnic va fi acela de a:
identifica i soluiona orice probleme de proiectare anterior etapei de construcie care pot
afecta siguranta circulatiei;
evalua dac deviaiile de la standarde vor avea un impact relevant asupra siguranei rutiere;
evalua documentatia tehnica (plan de situatie, profil longitudinal, sectiuni transversale) in
punctele critice ale infrastructurii rutiere reabilitate;
evalua caracteristicile tehnice de siguran ale infrastructurii rutiere (cum ar fi semnalizarea
rutiera verticala, marcajele rutiere i amplasarea dispozitivelor de siguranta (parapete de
siguranta);
stabilirea msurii n care au fost abordate i rezolvate n mod adecvat i sigur toate
problemele utilizatorilor;
analizarea interaciunii dintre diferitele elemente de proiectare ntre ele i cu reeaua de
drumuri din vecinatate. Aceast ASR va reprezenta o ultim oportunitate de modificare a
Proiectului Tehnic i Detaliilor de Executie nainte de iniierea construciei efective a
infrastructurii rutiere.
13.3 Auditul de siguranta rutiera anterior darii in exploatare
Se va efectua un ASR anterior deschiderii circulatiei rutiere. Aceasta reprezint o ultim ocazie
pentru echipa de ASR s identifice problemele de siguran circulatiei poteniale nainte ca
facilitatea s fie deschis pentru utilizatorii drumului.
Scopul ASR anterior deschiderii va fi acela de a:
identifica i soluiona orice problema de siguran anterior deschiderii drumului;
Page 55 of 85

evalua potentialul de risc al dispozitivelor i echipamentelor indicate n planurile Proiectului
Tehnic;
stabilirea msurii n care au fost abordate i rezolvate n mod adecvat i sigur toate
problemele utilizatorilor;
confirma c orice semnalizare rutiera temporara, marcaje temporare ale infrastructurii
rutiere, echipamente de construcie, parapete, garduri, materiale i deeuri au fost
ndeprtate;
analizarea inainte de deshiderea traficului a interaciunii dintre diferitele elemente ale
Proiectului nou construit cu reeaua rutier adiacenta existenta;
identificarea oricror aspecte omise n timpul verificrii anterioare i verificarea modului in
care au fost implementate masurile solicitate in faza de ASR pentru Proiectul Tehnic;
urmrirea oricror aspecte identificate cu ocazia unei verificri anterioare;
Echipa ASR va efectua o verificare detaliat a drumului si a intersectiilor cu reeaua rutier
existent. Se va efectua i o verificare pe timp de noapte a elementelor de sigurata rutiera
(semnalizare rutiera verticala i orizontala, dispozitive de protectie) pentru a stabili eficienta i
perceperea acestora de catre utilizatorii in conditiile specifice de lumina. Problemele legate de
iluminare neadecvat, marcajele rutire cu deficiente i pericolele ascunse din zona lateral a
infrastructurii rutiere pot fi identificate n timpul inspeciei pe timp de noapte. Echipa ASR va
identifica problemele de siguran circulatiei poteniale nainte ca drumul s fie deschis pentru
utilizatori.
14. Diverse
14.1. Masuri de protectia contra incendiilor
Antreprenorul va desfura ntreaga activitate conform normelor in vigoare de prevenire a
incendiilor. Acesta va furniza i menine pe antier echipamente corespunztoare de stingere a
incendiilor. Antreprenorul va respecta toate reglementrile curente aplicabile de prevenire a
incendiilor.
Materialele inflamabile vor fi depozitate n conformitate cu reglementrile de prevenire a incendiilor
i departe de persoane tere.
Antreprenorul va fi responsabil pentru orice pierderi ca rezultat al unui incendiu nceput n timpul
executrii Lucrrilor sau de oricare dintre angajaii si.
14.2. Investigarea i ndeprtarea muniiilor
Page 56 of 85

Daca in timpul executiei Antreprenorul identifica orice material suspectat a fi de natura
pirotehnica, conform prevederilor Legii 481/2006 - privind protectia civila, Antreprenorul va anunta
autoritatile competente, in termen de maxim 30 minute de la descoperire.

14.3 Investigaii arheologice
Antreprenorul va realiza o investigatie n conformitate cu Sub Clauza 4.24 [Vestigii] din Conditiile
Contractului si prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea procedurii de
acordare a autorizatiilor pentru cercetarea arheologica folosind un specialist in Arheologie agreat
de ctre Inginer.
Antreprenorul va fi responsabil pentru gestionarea, facilitarea i programarea investigaiilor
arheologice anterioare construciei, obinnd toate aprobrile i acordurile necesare.
Responsabilitile conducerii vor include msuri de micorare a oricror ntrzieri cauzate de
siturile arheologice, daca este cazul va reprograma Lucrrile astfel nct s evite ntrzierile.
Costurile de realizare a cercetarii arheologice cat i alte costuri, riscuri i responsabiliti aferente
investigaiilor i aprobrilor vor fi incluse n Suma acceptata n contract.
Antreprenorul va efectua descarcarile de sarcina arheologica (prin institutii organizatoare conform
prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea procedurii de acordare a
autorizatiilor pentru cercetarea arheologica agreate de Ministerul Culturii) i va obtine certificatele
de descarcare arheologica.
Antreprenorul trebuie s fie contient de posibilitatea efecturii unor descoperiri arheologice n
timpul decaprii stratului de pamant vegetal sau a altor materiale de pe antier. n cazul unor
descoperiri arheologice, Antreprenorul va aciona n conformitate cu Sub Clauza 4.24 [Vestigii] din
Conditiile Contractului si prevederile Ordinului nr. 2562 din 4 octombrie 2010 privind aprobarea
procedurii de acordare a autorizatiilor pentru cercetarea arheologica. Dac se impun investigaii pe
antier, Inginerul va da instruciuni. Antreprenorul va face demersurile necesare pentru a obtine
autorizatia de cercetare arheologica si va desemna specialisti aprobai i autorizai care s se
ocupe de Lucrare. Antreprenorul va fi responsabil pentru organizarea i acordarea de asisten
specialitilor.
Antreprenorul va fi responsabil pentru furnizarea ctre reprezentanii si i vizitatorii autorizai ai
antierului a ntregului echipament de protecie necesar (nclminte, mbrcminte reflectorizant
de mare intensitate, cti de siguran etc). Tot echipamentul de acest tip va fi purtat n
permanen n perioadele n care reprezentanii sunt prezeni pe antier
Page 57 of 85

15. Obligatiile Antreprenorului

15.1 Cu privire la executarea lucrrilor Antreprenorul are urmatoarele obligatii:
a) va executa obligatoriu lucrrile conform documentatiilor de executie, a caietului de sarcini si a
dispozitiilor de santier;
b) nu va solicita Proiectantului efectuarea de modificri ale documentatiei tehnice dect cu
acordul scris al Inginerului si viza Beneficiarului;
c) va organiza desfsurarea normal a lucrrilor n scopul respectrii termenelor de executie;
d) se va ocupa de achizitionarea utilajelor, echipamentelor si dotarilor specifice fiecarui obiectiv,
tinand cont strict de cerintele proiectului si prescriptiilor tehnice impuse prin caietul de sarcini
elaborat de proiectant;
e) va colabora cu Inginerul n cautarea de solutii care duc la realizarea proiectului in graficul de
executie;
f) va opri lucrarile la cererea scris a Inginerului sau a Beneficiarului si va lua msurile de
remediere solicitate; dup luarea acestor msuri, va putea relua lucrrile cu acordul scris al
Beneficiarului;
g) va dota cu echipament personalul aferent laboratorului de santier care va preleva probele, va
efectua verificrile n conditiile prezentelor Cerinte ale Beneficiarului;
h) va transmite lista tuturor rezultatelor obtinute Inginerului, in maxim 30 ore de la obtinere;
i) va organiza serviciul propriu de control al calittii lucrrilor, care va urmri executia n
conformitate cu normele n vigoare, proiectul si caietul de sarcini;
j) va convoca toti factorii implicati in realizarea investitiei in vederea receptionarii lucrrilor ajunse n
fazele de executie determinante, nainte cu 5 zile calendaristice.
k) pentru respectarea prevederilor din Cerintele Beneficiarului si a tuturor prevederilor din
normativele si standardele n vigoare, Antreprenorul si va asigura un control intern permanent
prin personalul de conducere din antrepriz, brigzi, laboratorul de santier si corpul de control
tehnic;
l) va duce la indeplinire, la termenele stabilite, masurile dispuse prin actele de control sau prin
documentele de receptie ale lucrarilor de constructii;
m) va remedia pe propria cheltuiala defectele calitative aparute din vina sa, atat in perioada de
executie cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
Page 58 of 85

n) va readuce terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;
15.2 Cu privire la achizitia de terenuri, Antreprenorul are urmatoarele obligatii:
a) Servicii ulterioare publicrii hotrrii de guvern prevzut n art. 5(1) din Legea nr.
255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare:

1) aducerea la cunostinta publica, prin afisare la sediul consiliului local respectiv a amplasamentului
lucrarii si listele cu imobilele expropriate.
2) notificarea intentiei de expropriere a imobilelor, precum si lista imobilelor ce urmeaza a fi
expropriate, catre proprietari, prin posta.
3) afisare la sediul consiliilor locale a deciziei de expropriere si a anexei acesteia.
4) contactarea autoritatilor (Primarie, OCPI/ANCPI, Institutia Prefectului) in vederea desemnarii
membrilor care sa faca parte din comisie si transmiterea acestora catre beneficiar in vederea
emiterii Deciziei de numire a comisiei de despagubire;
5) nominalizarea a cte doi avocai care sa fac parte din comisiile de verificare a dreptului de
proprietate sau a altui drept real n conformitate cu dispoziiile art. 15 (8) din Hotararea Guvernului
nr. 53/2011;
6) intabularea dreptului de proprietate asupra coridorului de expropriere, in baza Deciziei de
expropriere si a documentaiei intocmite in vederea inscrierii dreptului de proprietate si administrare
in Cartea Funciara pentru fiecare unitate administrativ teritoriala in parte, in coformitate cu
dispoziiile legale aplicabile.

b) Servicii n vederea realizrii documentaiilor cadastrale

1) intocmirea si avizarea planului cu amplasamentul lucrrii de ctre O.C.P.I./A.N.CP.I;
2) contactarea autoritilor locale i obinerea de informaii cu privire la identitatea titularilor de
drepturi reale asupra imobilelor ce fac obiectul exproprierii;
3) obinerea de informaii de la birourile de carte funciar i birourile notariale;
4) identificarea proprietarilor i a titularilor de drepturi reale asupra imobilelor necesar a fi
expropriate / transferate n raport cu dispoziiile legale incidente;
5) instiintarea, printr-un anun afiat la sediul consiliului local respectiv al unitii administrativ
teritoriale, a deintorilor cu orice titlu a imobilelor afectate de amplasamentul Proiectului n vederea
efecturii msurtorilor topografice si a obinerii actelor necesare ntocmirii dosarului cadastral
(acte de proprietate, acte de identitate, cereri ctre O.C.P.I./A.N.C.P.I.);
6) identificarea, dup caz, a construciilor situate pe terenurile menionate mai sus, a
proprietarilor acestora i a altor titulari de drepturi reale cu privire la aceste construcii;
7) realizarea tuturor demersurilor pentru dezmembrarea parcelelor propuse pentru expropriere /
transfer;
8) identificarea pe teren a proprietilor ce urmeaz a fi expropriate / transferate;
9) ntocmirea reelelor de sprijin i a descrierilor punctelor topografice;
10) efectuarea de ridicri topografice;
11) redactarea documentaiei cadastrale n 3 exemplare conform legislaiei in vigoare si
Protocolului incheiat intre C.N.A.D.N.R. - S.A. si A.N.C.P.I.;
12) avizarea documentaiei de ctre un verificator autorizat;
Page 59 of 85

13) depunerea documentaiilor la A.N.C.P.I (O.C.P.I.), avizarea, recepionarea lor i atribuirea
numerelor cadastrale;
14) orice alte activiti necesare exproprierii urmare a publicrii Hotrrii Guvernului de
expropriere/transfer.

c) Servicii n vederea despgubirii prin plata/ consemnare a persoanelor care i-au
dovedit in fata comisiei calitatea de titulari ai dreptului de proprietate sau ai celorlalte
drepturi reale asupra imobilelor expropriate:
1) Inainte de inceperea lucrarilor comisiei, dupa realizarea documentatiilor cadastrale de
dezmembrare a suprafetelor expropriate, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietatilor
imobiliare, membru al UNEAR, va intocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru
fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosinta, pentru fiecare suprafata
rezultata ca urmare a realizarii documentatiilor cadastrale de dezmembrare.
Raportul de evaluare se intocmeste avandu-se in vedere expertizele intocmite si actualizate de
camerele notarilor publici, potrivit art. 77
1
alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Raportul de evaluare se intocmeste sub coordonarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din
Romania cu respectarea prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru
cauza de utilitate publica.
2) afisarea la sediul consiliului local, pn la finalizarea procedurii de expropriere, a planului cu
amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ teritorial, care s
contin delimitarea imobilelor teren cu sau fara constructii expropriate, insotit de anexa cu
indicarea numelor detintorilor, precum si a ofertelor de despgubire, pe categorii de imobile,
stabilite de evaluatori autorizati;
3) publicarea ntr-un ziar local a anunului privind nceperea activittii comisiei si data la care vor fi
afisate tabelele cu imobilele proprietate privata expropriate, cuprinzand judetul, localitatea, numarul
cadastral, suprafata in metrii patrati, numele/denumirea proprietarului/detinatorului, conform
documentatiei cadastrale si a ofertelor de despgubire, pe categorii de imobile, stabilite de
evaluatori autorizati;
4) aducerea la cunostint public a tabelelor de mai sus prin afisare la sediul consiliului local al
fiecarei unitti administrativ teritoriale cu 10 zile nainte de data nceperii activittii comisiei;
5) convocarea fiecrui titular de drepturi reale asupra datei, orei si locul sedintei in cadrul careia va
fi incheiat procesul verbal ce cuprinde elementele de identificare a imobilului propus spre
expropriere, respectiv tarlaua, parcela, numarul topografic sau numarul cadastral, dupa caz, si
numarul de carte funciara, dupa caz, valoarea despagubirii, determinata pe baza raportului de
evaluare, si, dupa caz, vor fi analizate documentele doveditoare solicitate in completarea celor
anexate cererii;
6) verificarea din punctul de vedere al ndeplinirii condiiilor de form i de fond a cererilor depuse
de titularii de drepturi reale asupra imobilelor supuse procedurii de expropriere i examinarea din
punct de vedere juridic a dovezilor depuse de acetia cu privire la drepturile de proprietate i
respectiv drepturile reale invocate de acetia;
Page 60 of 85

7) asigurarea necesarului de membri cu calificare juridic n comisii conform Legii 255/2010 si a
H.G. 53/2011; ndrumarea Comisiei cu privire la solicitrile suplimentare de acte juridice, formulnd
n acest sens adrese corespunztoare ctre titularii de drepturi de proprietate sau drepturi reale;
8) solicitarea de informatii asupra deschiderii succesiunilor n ipotezele prevzute de art. 19 alin. 7
si alin 8 din Legea nr. 255/2010;
9) ntocmirea proceselor verbale cu titularii drepturilor reale i redactarea hotrrii prevazut de art.
20 din Legea 255/2010 i asigurarea ndeplinirii condiiilor de comunicare, respectiv afiarea in
extras a hotrrilor, la sediul consiliului local pe raza caruia se afla situat imobilul expropriat;
10) comunicarea hotararii comisiei, in original, titularului cererii, prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire sau transmiterea personal titularului cererii ori mandatarului acestuia, cu
semnatura de primire;
11) ntocmirea borderourilor de plat / reconsemnare, i comunicarea lor ctre Beneficiar n
vederea plii despgubirilor sau a reconsemnrii acestora;
12) asigurarea oricror alte servicii de asistent si reprezentare juridic specifice acestei etape, la
solicitarea expres a Beneficiarului.

d) Servicii n vederea eliberrii despgubirilor consemnate i plata acestor sume
persoanelor care i-au dovedit ulterior exproprierii calitatea de titulari de drepturi reale
asupra terenurilor expropriate:
1) acordarea de consultaii juridice titularilor aparenti de drepturi reale, ale cror despgubiri au fost
consemnate n condiiile art. 19 din Legea nr. 255/2010 cu modificarile si completarile ulterioare;
2) corespondenta cu persoanele, mentionate la punctul 1 de mai sus;
3) primirea actelor juridice doveditoare a drepturilor reale, obinute dup data consemnarii;
4) examinarea din punct de vedere al legalitatii a dovezilor depuse cu privire la drepturile reale
invocate;
5) transmiterea in copii certificate conform cu originalul a actelor doveditoare a drepturilor reale
la sediul Beneficiarului ;
6) ntocmirea borderourilor de eliberare a despgubirilor reconsemnate;
7) asigurarea oricror alte servicii de asistent si reprezentare juridic specifice acestei etape, la
solicitarea expres a Beneficiarului;
Serviciile aferente etapei d) vor fi realizate integral de ctre Antreprenor si documentele vor fi
predate Beneficiarului pana la deblocarea tuturor conturilor de consemnari.

e) Servicii n vederea transmiterii dreptului de administrare din domeniul public/privat al
statului roman in administrarea DPIIS - CNADNR

1) ntocmirea de situaii centralizatoare conform solicitrilor Beneficiarului pe baza documentaiilor
cadastral - juridice;
Page 61 of 85

2) s obin acordurile de transfer i/sau de folosin de la titularii dreptului de
administrare/proprietate, dovezi ca imobilele ce vor fi transferate nu fac obiectul unor cereri de
revendicare in baza Legii nr. 10/2001 cu modificrile si completrile ulterioare, sau al unor
contracte de concesiune, numerele de inventar atribuite de Ministerul Finanelor Publice, cat si
extrasele de carte funciara de informare, n baza unui mandat dat de ctre Beneficiar;
3) predarea documentelor menionate mai sus Beneficiarului in vederea promovrii Hotrrii de
Guvern de transfer;
4) asigurarea oricror alte servicii specifice acestei etape, la solicitarea expres a Beneficiarului;

f) Servicii n vederea realizrii documentaiei de avizare si aprobare a scoaterii definitive
sau temporare din circuitul agricol/silvic a terenurilor necesare pentru realizarea lucrrilor
de utilitate publica, precum si servicii in vederea realizrii documentaiei de avizare si
aprobare a scoaterii din circuitul agricol/silvic a terenurilor care au fost transferate, conform
prevederilor Legii nr. 255/2010 si ale Hotrrii Guvernului nr. 53/2011

1)Se va obtine documentul care atesta scoaterea din circuitul agricol / silvic;
2) asigurarea oricror alte servicii specifice acestei etape, la solicitarea expres a Beneficiarului

g) In cazul in care sunt necesare suprafete de teren suplimentare fata de coridorul deja expropriat
si pus in posesie de catre Beneficiar, Antreprenorul va suporta toate cheltuielile (mai putin
costurile despagubirilor cuvenite proprietarilor expropriati) si va fi responsabil de derularea tuturor
procedurilor de expropriere pana la publicarea Hotararii de Guvern cat si cele dupa publicarea
acesteia in Monitorul Oficial (intocmirea documentatiilor tehnico cadastrale, rapoarte de evaluare,
activitatile Comisiei, reprezentarea in Instanta, etc), in conformitate cu prevederile Legii 255/2010
cu modificarile si completarile ulterioare.
16. Planul de Aciune pentru Promovarea Contractului
Planul de Actiune pentru Promovarea Contractului, elaborat de Consultant, descrie totalitatea
masurilor de informare si publicitate ce urmeaz a fi realizate de partile implicate in implementarea
contractului: Beneficiar, Inginer si Antreprenor.
Implementarea Planului de Actiune pentru Promovarea Contractului se va face n conformitate cu
prevederile Manualului de Identitate Vizual aplicabil proiectelor finantate prin instrumente
structurale, in vigoare la data semnarii contractului de finantare aferent proiectului. Orice modificri
sau completri ulterioare ale MIV-ului se vor lua n considerare la momentul implementrii aciunilor
de informare i publicitate. Din data de 06.01.2012 Manualul de Identitate Vizuala aplicabil este:
Manualul de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Transport 2007 2013 Editia a II-a
(disponibil n format electronic la adresa www.ampost.ro).

n vederea implementrii Planului de Aciune pentru Promovarea Contractului, Antreprenorul are
obligaia asigurrii urmtoarelor activitati:
16.1 Panouri publicitare pentru afisare temporar
Page 62 of 85

Proiectul panourilor temporare este elaborat de ctre Antreprenor in conformitate cu cerintele MIV
si tinnd cont de urmtoarele aspecte: panourile vor fi inscriptionate pe o singur parte,
dimensiunea literelor fiind suficient de mare astfel nct informaiile afiate sa fie lizibile si distribuite
uniform pe suprafata panourilor.
Proiectul realizat de Antreprenor este avizat de Inginer si aprobat de ctre CNADNR pentru
respectarea regulilor de identitate vizuala stabilite prin MIV.
Numrul de panouri pentru afisare temporar este de 20 bucti amplasate in locatii alese de
Inginer, cu aprobarea prealabila a Beneficiarului, astfel nct s se asigure vizibilitatea
informatiilor afisate, cu respectarea msurilor de sigurant rutier si a limitelor de proprietate.
Antreprenorul va furniza panourile n baza Proiectului aprobat si va asigura montarea, ntretinerea
si demontarea lor.
Antreprenor va asigura instalarea panourilor pe pozitiile indicate de Inginer, n termen de 28 de
zile de la data nceperii Lucrrilor.
Pe parcursul executiei Lucrrilor, ntretinerea panourilor precum si nlocuirea acestora (ca urmare a
deteriorrii, sustragerii, etc) revine n exclusivitate Antreprenorului.
La finalizarea lucrrilor, dup Receptia la Terminarea Lucrrilor, Antreprenorul va asigura
demontarea panourilor si nlocuirea acestora cu plci comemorative pentru afisare permanent, dar
nu mai trziu de 6 luni de la data Receptiei la Terminarea Lucrrilor. Odata cu demontarea
panourilor de afisare temporara se vor preda Beneficiarului prin Proces Verbal de Predare
Primire si se vor transporta de catre Antreprenor in locatia indicata de Beneficiar in vederea
depozitarii.
Demontarea panourilor pentru afisare temporara se va realiza simultan cu instalarea panourilor
pentru afisare permanenta (placilor comemorative), astfel incat publicitatea in teren a proiectului sa
fie asigurata pe intreaga durata de implementare.
16.2. Plci pentru afisare permanent
In termen de maxim 6 luni de la data Recepiei la Terminarea Lucrrilor, panourile pentru afisare
temporara vor fi nlocuite de plci pentru afisare permanent.
Proiectul plcilor pentru afisare permanent va fi elaborat de ctre Antreprenor, in conformitate cu
cerintele MIV si tinnd cont de urmtoarele aspecte: vor fi inscriptionate pe o singur parte,
dimensiunea literelor fiind suficient de mare astfel nct informatiile afisate sa fie lizibile si distribuite
uniform pe suprafata panourilor.
Page 63 of 85

Proiectul realizat de Antreprenor este avizat de Inginer si aprobat de ctre CNADNR SA pentru
respectarea regulilor de identitate vizuala stabilite prin MIV.
Antreprenorul va furniza plcile comemorative n baza proiectului aprobat si va asigura montarea
lor.
Numrul de plci pentru afisare permanent este de 20 bucti amplasate in locatii alese de
Inginer, cu aprobarea prealabila a Beneficiarului, astfel nct s se asigure vizibilitatea
informatiilor afisate, cu respectarea msurilor de siguran rutier si a limitelor de proprietate.
Antreprenorul este responsabil de ntretinerea corespunztoare a plcilor comemorative si de
nlocuirea acestora (ca urmare a deteriorrii, sustragerii, etc) pn la predarea acestora ctre
Beneficiar. Predarea placilor se va realiza prin proces verbal de predare primire.
Demontarea panourilor pentru afisare temporara se va realiza simultan cu instalarea placilor pentru
afisare permanenta (placilor commemorative) astfel incat publicitatea pe teren a proiectului sa fie
asigurata pe intreaga durata de implementare.
16.3. Documente elaborate n cadrul Contractului
Documentele elaborate de ctre Antreprenor (exclusiv corespondenta contractual) vor avea
inscriptionate elementele vizuale de ale Uniunii Europene, cu respectarea culorilor si dimensiunilor
specificate n MIV, precum si mentiunea Proiect co-finantat de Uniunea European prin Fondul
European de Dezvoltare Regionala.
17. Data de incepere si perioada de executie
17.1 Data de incepere
Data de incepere a contractului de executie va fi data transmiterii de catre Beneficiar a ordinului de
incepere, dar nu mai tarziu de 15 zile de la semnarea contractului de catre ultima parte. In perioada
de 15 zile aferenta emiterii ordinului de incepere, Antreprenorul va face dovada:
- constituirii garantiei de buna executie, in forma si suma specificata in contract
- incheierii politelor de asigurare prevazute in contract.
In situatia neprezentarii documentelor mentionate in interiorul termenului respectiv, Beneficiarul va
putea decide rezilierea contractului.
17.2 Perioada de executie
Faza Durata in luni
Perioada de proiectare 2
Perioada de constructie 14
Page 64 of 85

Perioada de garantie 23
Perioada de Finalizare a lucrrilor inclusiv emiterea
Certificatului de Receptie Finala
1
TOTAL 40

Se va prezenta Graficul de executie, astfel nct s fie evideniate toate etapele de realizare a
contractului n ansamblu, inclusiv esalonarea lucrarilor pe timp friguros, n ordinea fireasc
de execuie, innd seama de precizrile din Cerinele Autoritatii Contractante, privind
termenul final de realizare a lucrrilor.
n cazul n care termenele din graficul de execuie al ofertantului sunt mai mici dect perioada de
execuie din Documentaia de Atribuire, va prevala termenul din Documentaia de Atribuire.
n cazul in care termenele din graficul de execuie al ofertantului sunt mai mari dect perioada de
execuie din Documentaia de Atribuire, oferta este declarat neconform.
Alocarea resurselor va tine seama de perioada de execuie din documentaia de atribuire si de
cantitatile din listele de cantitati din documentaia de atribuire. Ofertantul poate consolida
propunerea tehnica cu informatii suplimentare care sa permita evaluarea ofertei in raport cu
specificatiile tehnice minime din Cerintele angajatorului.
Necorelarea graficului de executie cu planul de lucru, procedurile de executie si/sau alocarea
resurselor va duce la descalificarea ofertantului.


18. Asigurarea calitatii
18.1 Cerine
Antreprenorul va utiliza un Sistem de Management al Calitii conform cu ISO 9001:2008 pe
ntreaga durat a Contractului.
Sistemul de Management al Calitii va descrie managementul, organizarea, responsabilitile,
procedurile, procesele, resursele i programul lucrrilor i va acoperi toate etapele Contractului,
inclusiv proiectarea, achiziia, execuia, construcia, finalizarea, testarea, darea n exploatare i
operaiunile aferente Perioadei de garantie a lucrarilor. Sistemul de Management al Calitii va fi
inclus n:
i. planul de calitate al proiectrii;
ii. planul de calitate al construciei.
Dac un plan de calitate se refer la sau se bazeaz pe manualul sau procedurile de calitate ale
Antreprenorului, subcapitolul aplicabil din respectivul manual sau respectiva procedur va fi
Page 65 of 85

reprodus n Planul de calitate aplicabil. Nu este necesar furnizarea versiunii integrale a
manualului de calitate.
18.2 Planuri de calitate
Planurile de calitate specifice se vor baza pe cerinele de mai jos, cu excepia cazului n care se
convine altfel cu Inginerul i vor fi depuse n dou etape.
Planurile de calitate din etapa 1 trebuie depuse alturi de oferte i vor include informaiile stipulate
mai jos.
Planurile de calitate din etapa 2 vor ndeplini n totalitate necesitile Contractului, cerinele ISO
9001:2008 i manualele i procedurile de calitate ale prilor implicate. Planurile de calitate din
etapa 2 vor fi aprobate de Directorul de calitate al Antreprenorului i vor fi apoi transmise
Inginerului spre verificare i aprobare anterior nceperii oricror operaiuni aferente. Nu se vor
iniia niciun fel de Lucrri nainte de aprobarea certificatului de calitate relevant de ctre Inginer.
Fiecare plan de calitate va indica punctele de ntrerupere, punctele n care nu se vor continua
niciun fel de Lucrri sau activiti fr aprobarea scris a persoanei/entitatii desemnate identificat
n procedura de calitate aferent sau Instruciunea de lucru. Toate planurile de calitate vor fi
depuse cu un certificat de calitate complet.
18.3 Planul de calitate al proiectului (Etapa 1)
Planul de calitate al proiectului (etapa 1) va include (cel puin):
i. copie a certificatului n vigoare emis de o autoritate de certificare acreditat prin care se
indic faptul c proiectantul Antreprenorului, orice pri asociate sau subcontractani, au
implementat i utilizeaz un sistem de management al calitii conform cu ISO 9001:2008;
ii. Identificarea personalului cheie care va fi implicat n proiect, cu CV-uri;
iii. Identificarea personalului cheie care va fi implicat n verificarea certificrii proiectelor, cu
CV-uri (dac este cazul);
iv. Lista procedurilor de calitate ce trebuie efectuate;
v. Identificarea activitilor i personalului specializat;
vi. Identificarea punctelor de stationare.

18.4 Planul de calitate al executiei (Etapa 2)
Page 66 of 85

Planul de calitate al executiei (etapa 2) va include (cel puin):
i. copie a certificatului n vigoare emis de o autoritate de certificare acreditat prin care se
indic utilizarea de ctre Antreprenor, orice asociai sau subcontractani, a unor sisteme de
calitate conforme cu ISO 9001:2008;
ii. identificarea personalului cheie, cu CV-uri;
iii. list a subantreprenorilor care urmeaz s fie angajai;
iv. list a procedurilor i descrieri ale metodelor ce urmeaz a fi aplicate (o atenie special
acordndu-se Lucrrilor SubAntreprenorului);
v. descrierea activitilor i personalului specializat;
vi. descrierea aranjamentelor pentru controlul de calitate al bunurilor i materialelor
achiziionate;
vii. descrierea controlului forei de munc;
viii. identificarea punctelor de stationare;
ix. personalul cheie al proiectantului Antreprenorului responsabil pentru verificarea Lucrrilor,
cu CV-uri.
Antreprenorul va furniza o organigram n care se va indica legtura dintre aceti membri ai
personalului, personalul de proiectare i personalul Antreprenorului responsabil cu construcia.
18.5 Audituri de calitate
Antreprenorul va permite Inginerului s verifice i s auditeze Sistemul su de Management al
Calitii i planurile de calitate i pe cele ale subantreprenorilor i furnizorilor si pentru a se
asigura de ndeplinirea cerinelor stipulate prin Contract. Aceste audituri de calitate vor fi efectuate
n mod regulat dar Antreprenorului i se va transmite o notificare n timp rezonabil de ctre Inginer
cu privire la data unui astfel de audit.
Antreprenorul va remedia orice neconformiti care i sunt aduse la cunotin de ctre Inginer n
urma auditului, n intervalul de timp stabilit pentru o astfel de notificare.
Se preconizeaz c frecvena auditurilor va fi urmtoarea:
i. Antreprenorul i proiectantul Antreprenorului maximum 2 audituri pe an;
ii. Furnizorul -1 audit pe an pentru un procent eantion.
n cazul unor probleme specifice, se pot efectua audituri speciale n afara celor de rutin.
Page 67 of 85

19. Modul de prezentare a propunerii tehnice
Ofertele tehnice vor corespunde tuturor cerintelor Caietului de sarcini. Ofertantul va prezenta in
mod detaliat, dar fara a se limita, urmatoarele aspecte tehnice care vor fi necesare in vederea
evaluarii ofertelor:
1. Metodologia de executie propusa:
1.1. O scurta descriere a modului in care ofertantul intelege scopul contractului si modul in
care isi proune sa abordeze executia lucrarilor.
1.2. Metodologia de lucru propusa pentru proiectarea si executia lucrarilor. Vor fi prezentate
in principal urmatoarele:
Metodologia privind proiectarea (insusirea solutiilor prezentate in Studiul de
Fezabilitate, studii de teren suplimentare, pregatirea proiectelor pentru devierea /
protejarea utilitatilor, elaborarea DTAC, obtinerea avizelor si acordurilor inclusiv
Autorizatia de Construire, elaborarea Proiectului Tehnic si a Detaliilor de Executie,
Elaborarea Proiectelor pentru mutari si protejari de utilitati, elaborarea proiectelor
privind incercarile in situ si monitorizarea postconstructie, asigurarea asistentei
tehnice din partea Proiectantului, elaborarea desenelor conforme cu executia si
elaborarea cartii tehnice a constructiei.
Metodologia de executie pentru principalele categorii de lucrari: terasamente,
sisteme rutiere, lucrari de betoane, suprastructura pod, etc.
1.3. Ofertantul va furniza informaii privind sistemul de management al asigurarii calitatii
conform cerintelor din Cerintele Beneficiarului si va prezenta Sistemul de Controlul al
Calitatii utilizat prin care sa se demonstreze modul de indeplinire al contractului, precum
si prezentarea unor masuri concrete de interventie.
2. Graficul de executie propus - sa nu depaseasca 40 de luni din care 2 luni proiectare, 14
luni executie, 24 de luni perioada de notificare a defectelor (garantie).
Graficul de executie va fi prezentat sub forma GANTT, cu explicitarea activitatilor si subactivitatilor,
in ordine optima tehnologica la nivel de obiect, element de constructie, categorie de lucrari cu
resursele alocate (manopera si utilaje). Se va prezenta:
corelarea activitatilor si subactivitatilor cu elementele de constructie;
corelarea activitatilor si subactivitatilor cu categoriile de lucrari;
corelarea activitatilor si subactivitatilor cu resursele alocate (manopera si utilaje);
Page 68 of 85

Prezentarea Cash-flow-lui corelat cu Programul general de executie
3. Lista de utilaje si echipamente ce vor fi utilizate, in conformitate cu graficul de executie
4. Lista principalelor materiale si echipamente ce vor fi instalate cu indicarea furnizorilor.
Pentru personalul propus in conformitate cu cerintele Fisei de date a Achizitiei se solicita
prezentarea de documente care sa ateste experienta specifica in proiectarea si/sau executia
lucrarilor de poduri complexe cu structura mixta metal beton.
Pentru toate materialele descrise in Cerintele Beneficiarului se solicita prezentarea de certificate de
conformitate, agremente tehnice, incercari de laborator, toate eliberate de institutii autorizate. Toate
documentele trebuie sa fie prezentate in limba romana in copie certificata conform cu originalul.
20. Modul de prezentare a propunerii financiare

Calculele aritmetice se vor face cu doua zecimale, fara aproximari. Autoritatea Contractanta isi
rezerva dreptul, conform legii, de a solicita alte clarificari cu privire la oferta depusa astfel incat
adjudecarea ofertei castigatoare sa se faca pe baza tuturor justificarilor prezentate de ofertant;
Graficele de preturi din care sa rezulte pretul ofertei asa cum a fost prezentat in Formularul
de oferta;
Nu se poate oferi un discount de catre Ofertant;
Pretul ofertei din Formularul de oferta trebuie sa acopere lucrarile descrise din Documentele
ofertei. Nu este acceptata ofertarea pentru o parte din lucrari;
Ofertantul va completa preturile pentru toate lucrarile descrise in Graficele de Preturi;
In cazul in care exista componente in Graficele de Preturi pentru care Antreprenorul nu a
introdus valoare, se va considera ca acel pret are valoarea zero.
Corectarea erorilor:
o Comisia de evaluare va corecta erorile aritmetice numai cu acceptul ofertantului. In
cazul in care ofertantul nu accepta corectia acestei erori, atunci oferta va fi
considerata neconforma;
o Erorile aritmetice se corecteaza dupa cum urmeaza:
o daca exista o discrepanta intre pretul unitar si pretul total, se ia in considerare pretul
unitar, iar pretul total va fi corectat corespunzator.
Page 69 of 85

o Daca exista o discrepanta intre litere si cifre, se ia in considerare valoarea exprimata
in litere, iar valoarea exprimata in cifre va fi corectata corespunzator.
o La analizarea ofertei, Comisia de Evaluare va statua pretul final al ofertei dupa
ajustare.

21. Modalitatea de prezentare a ofertei
a) Oferta se depune la Registratura Generala a CNADNR. Ofertele depuse dupa termenul limita
stabilit nu vor fi acceptate sa participe la procedura de achizitie si vor fi returnate nedeschise.
b) Oferta cuprinde un exemplar original si un exemplar copie
Nota: Un CD R/ DVD ce va contine oferta trebuie atasat versiunii tiparite si introdus
impreuna cu acesta intr-un plic separat. In cazul in care se constata discrepante intre
varianta electronica si cea tiparita, aceasta din urma va prevala.
c) Data limita de depunere a ofertelor: conform anuntului de participare
22. Modalitatea si criteriul de atribuire
22.1. Modalitatea de atribuire
Modalitatea aplicata pentru atribuirea contractului de achizitie public este: Licitatie Deschisa.
22.2. Criteriul de atribuire
Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achizitie public este: Pretul cel mai scazut.
In cazul in care ofertele au durata de executie care depaseste durata de executie propusa de
Autoritatea Contractanta, respectiv 24 luni, acestea se vor considera neconforme, iar oferta
va fi respinsa.
23. Plata lucrarii
Plata lucrarii se va face in baza prevederilor contractuale, situatiilor lunare de lucrari intocmite in
baza caietelor de atasament avand la baza masuratorile ce se vor face pentru cantitati nete reale
ale fiecarui articol de lucrari vizate de Inginer si Beneficiar.
Nerespectarea graficului de executie depus va aduce penalizari Antreprenorului, proportional cu
oferta depusa.
Page 70 of 85












CERINELE BENEFICIARULUI- ANEXE
Page 71 of 85

ANEXA 1: CERTIFICAT DE URBANISM:

ACEST DOCUMENT SE REGASESTE IN DOCUMENTATIA TEHNICA
Page 72 of 85

ANEXA 2: ACORDUL DE MEDIU:

ACEST DOCUMENT SE REGASESTE IN DOCUMENTATIA TEHNICA







Page 73 of 85




Page 74 of 85


Page 75 of 85


Page 76 of 85


Page 77 of 85




























Page 78 of 85































Page 79 of 85






























Page 80 of 85






























Page 81 of 85






























Page 82 of 85






























Page 83 of 85

















Page 84 of 85

ANEXA 4: ORDIN privind modificarile Ordinului comun al ministrului transporturilor si al ministrului
economiei si finantelor nr. 28/75/2008 privind aprobarea listelor de cheltuieli eligibile in cadrul
operatiunilor finantate prin Programul Operational Sectorial Transport (POS-T) 2007-2013

SE VOR RESPECTA PREVEDERILE ACESTUI ORDIN.
Page 85 of 85



ANEXA 5: CAIETE DE SARCINI

Caietele de sarcini se vor intocmi pentru fiecare categorie de lucrari in parte si vor contine
urmatoarele capitole:

1 PREVEDERI GENERALE
2 STANDARDE I NORME
3 ECHIPAMENT
4 MATERIALE
5 TRANSPORT
6 CONDIII DE EXECUIE
7 CONTROLUL CALITII
8 RECEPIA LUCRRII