Sunteți pe pagina 1din 30

NOTIUNI ELEMENTARE

DE FIZIOPATOLOGIE SI ELECTROFIZIOLOGIE
A DISRITMIILOR CARDIACE
1. din punct de vedere al capacitatii de formare automata a impulsului, exista 2 tipuri de
fibre miocardice:
-f. mioc. dotate cu automatism - prezinta o depolarizare diastolica lenta
-f. mioc. fara automatism - cu potential diastolic stationar (linie izoelectrica)
2. intre fibrele formatoare de impuls automat exista o "ierarhizare" in functie de
frecventa formarii automate a impulsului (dependenta de panta potentialului diastolic).
3. adeseori se produc activari cardiace care pornesc dintr-un alt centru decat cel normal,
sinuzal (centru nomotop) activari ectopice! mecanisme:
-fie cand in ritmul emiterii impulsurilor nomotope apare o pauza mai lun"a si
atunci intr-un centru inferior, depolarizarea spontana a#un"e la pra"ul de excitatie
activare cardiaca! intervalul preectopic este mai mare decat intervalul $ al ritmului de baza,
sinusal activare ectopica pasiva, de inlocuire (escape beat)
-fie cand din diverse motive creste excitabilitatea focarului ectopic,
depolarizarea diastolica la acest nivel atin"and pra"ul de excitatie mai devreme decat ar sosi
urmatorul impuls nomotop! intervalul preectopic este mai mic decat $ activare ectopica
activa, de uzurpare
%. o data o fibra miocardica activata, o
perioada de timp ea este inexcitabila faza
refractara, care o mare parte din timp este
absoluta (nici o alta excitatie, oricat de
puternica, nu poate induce o noua activare),
iar spre sfarsit este relativa (se poate
produce o activare incompleta la excitatii
mai puternice). &n continuare, fibra este
receptiva la orice impuls care atin"e pra"ul
de excitatie faza receptiva
- o excitatie sosita in faza
vulnerabila a atriilor sau ventriculilor
produce o fibrilatie la acel nivel! fibrilatia
este expresia desincronizarii activarii
fibrelor miocardice din atrii sau ventriculi.
'. odata format un impuls intr-un centru cardiac -nomotop sau heterotop- excitatia se
transmite ca un val, in toate sensurile posibile prin inima, in functie de caile miocardice care
ii stau la dispozitie (si daca aceste cai sunt sau nu in faza receptiva) pot aparea tulburari
de conducere (bloc) la mai multe nivele:
-la nivelul #onctiunii dintre nodul sinusal si miocardul atrial bloc sinoatrial
tulburari de ritm cardiac pauze in ritmul sinusal
-la nivelul cailor preferentiale de conducere din atrii tulburari de
conducere intraatriale (se modifica forma undelor ( si eventual durata intervalului (-))
-la nivelul sistemului #onctional *-+ bloc atrio-ventricular (tulb. de ritm)
-la nivel ventricular tulburari de conducere intraventriculare
,. pot exista anomalii de conducere intre eta#ul atrial si cel ventricular in cazul
existentei unor cai aberante, suplimentare, de conducere sdr. de preexcitatie
CLASIFICAREA ARITMIILOR
I. Prin tulburari in formarea inuala a im!ulului"
-tahicardia sinusala
-bradicardia sinusala
-aritmiile sinusale
--anderin" pacema.er
II. Prin formarea e#to!i#a a im!ulului$ #u au fara tulburari %e #on%u#ere"
a). supraventriculare: -/x. atriale si #onctionale
-tahicardia paroxistica supraventriculara
-fibrilatia atriala
-flutterul atrial
-scapari #octionale
-ritmuri #octionale pasive
-disociatia *+
b). ventriculare: -/x. ventriculare
-tahicardia ventriculara
-torsada varfurilor
-fibrilatia ventriculara
-flutterul ventricular
-ritm idioventricular
III. &lo#urile inimii"
-blocurile sinoatriale
-blocurile atrioventriculare
I'. Sin%roame !arti#ulare #u tulburari %e ritm i %e #on%u#ere"
-sindromul sinusului bolnav
-sindroame de preexcitatie
-sindrom de )0 lun"
-displazia aritmo"en1 a +2
CONSECINTELE FUNCTIONALE ALE ARITMIILOR
*rtmiile, indeosebi cele sustinute sau recidivante, pot determina tulburari functionale
conditionate de scaderea 23. 4caderea acestuia este manifesta la frecvente mai mari de 1,5
sau mai mici de %5, apar6nd deci at6t in tahi-, c6t si in bradiaritmii. &n prezenta unei
cardiopatii or"anice sau 7n caz de afect1ri re"ionale, limitele de toleran81 se reduc la 155,
respectiv '59min.
&n tahiartmii, debitul cardiac se reduce prin mic:orarea debitului sistolic (scurtarea
diastolei), iar 7n bradiaritmii prin sc1derea frecventei (debitul sistolic fiind crescut).
4c1derea 23, 7n func8ie de "rad :i de rapiditatea instal1rii sale va determina:
-sincop1 (sau presincop1) cardiovascular1 aritmic1
-hipotensiune arterial1 marcat1 :i :oc
-insuficien81 ventricular1 st6n"1 sau cardiac1 "lobal1
-manifest1ri de insuficien81 coronarian1
DIAGNOSTICUL ARITMIILOR
A(. Meto%e nein)a*i)e %e %ia+noti#
/lectrocardio"rama de efort:
-7n timpul efortului fizic are loc o m1rire a stimul1rii simpaticoadrener"ice :i o
reducere a tonusului va"al! de aceea 7ndeosebi, dar nu exclusiv, aritmiile cu substrat
ischemic pot fi declan:ate de proba de efort.
-/x4+ :i /x+ izolate (monomorfe, f1r1 fenomen ;<0, de ori"ine +2), apar la efort la
mul8i subiec8i normali :i nu au semnifica8ie
-aritmiile ventriculare beni"ne dispar adesea, dar nu constant la efort
-testul de efort permite urm1rirea eficacit18ii unei terapii :i a eventualei proaritmii,
dar 7n ansamblu are o specificitate :i sensibilitate mic1.
=onitorizarea />?:
-vizualizarea continu1 a /3? la patul bolnavului cu eventual1 7nre"istrare a
episoadelor semnificative
-se aplic1 unor pacien8i cu risc mare de aritmii "rave: &=* 7n primele 3 zile,
intoxica8ia di"italic1
-imobilizarea pacientului :i necesitatea suprave"herii calificate permanent sunt
principalele dezavanta#e ale metodei
=onitorizarea ambulatorie @ Aolter
-se realizeaz1 cu aparate portabile care permit 7nre"istrarea continu1 a /3?, pe 2%
ore, 7n timp ce pacientul 7:i desf1:oar1 activitatea normal
-metoda permite detectarea tulbur1rilor paroxistice de ritm, corelarea lor cu
simptomele, realizeaz1 o analiz1 calitativ1 :i cantitativ1 a aritmiilor.
-cu ultimele tipuri de aparate se pot analiza :i al8i parametrii electrocardio"rafici:
variabilitatea alurii ventriculare, intervalul )0, se"mentul 40.
/lectrocardio"rama de mare amplificare cu semnal medianizat:
-metoda permite punerea 7n eviden81 a poten8ialelor ventriculare tardive ((+0)
-(+0 o activitate electric1 continu1 de mic1 amplitudine (1-2' +) :i de frecven81
7nalt1 (B 2' Az), survenind la sf6r:itul );4 :i 7nceputul se"mentului 40, nedetectabil1 pe
/3? obi:nuit1
-prezen8a (+0 reflect1 depolarizarea 7nt6rziat1 :i desincronizat1 a unei mici zone
miocardice ventriculare, constituind substratul pentru inducerea, printr-o /x+, a unei aritmii
mali"ne ventriculare. Cenomenul se produce mai ales 7n zona de frontier1 a necrozei din
infarct.
&(. Meto%e in)a*i)e %e %ia+noti#
/xplorarea electrofiziolo"ic1 endocavitar1:
-se practic1 cateterismul inimii drepte
-se utilizeaz1 sonde bi-, tri- sau cuadripolare
-se ob8ine electrocardio"rama endocavitar1
-prin pozi8ionarea sondei la nivelul tricuspidei se poate 7nre"istra electrocardio"rama
fascicului Ais: -unda * - depolarizarea por8iunii inferioare a *2
-unda A - depolarizarea hisian1
-unda + @ depolarizarea por8iunii superiore a ventriculului
-pentru c1 se realizeaz1 concomitent :i /3? de suprafa81, se poate face o Ddisec8ieE a
intervalului (-; de pe /3?
(arametrii pentru a afirma prezen8a (+0:
-%urata ,RS me%iani*at-! normal 11% ms
-.FLA (hi"h freFuencG, lo- amplitude) - este
durata p1r8ii terminale a );4 cu amplitudine H
%5+! 7n absen8a (+0 va fi mai mic1 de 3Ims
-RMS (root mean sFuares) @ este JKK din media
volta#ulul ultimelor %5 ms ale );4 medianizat!
normal 25+
(rincipalele indica8ii ale explor1rii electrofiziolo"ice endocavitare:
-sindromul sinusului bolnav - determinarea timpului de recuperare a nodului sinusal
dup1 oprirea stimularii rapide
-blocul atrioventricular - precizarea ori"inii supra- sau subhisiene a blocului
-blocuri intraventriculare - blocuri bifasciculare asimptomatice sau monofasciculare
cu sincope
-tahicardii paroxistice supraventriculare - dia"nostic diferen8ial 7ntre 0(4+ cu
conducere aberant1 :i 0+
-tahicardia ventricular1 - stabilirea substratului aritmo"en pentru interven8ia ablativ1
a acestuia
-sincope neexplicate - identificarea aritmiilor
MEDICA/IA ANTIARITMIC0
*lte substan8e anti aritmice:
-blocantele canalelor de >: "libenclamidul :i tolbutamidul (antidiabetice orale),
prelun"esc perioada refractar1, reduc dispersia repolariz1rii, ceea ce face s1 aib1 un efect
antiaritmic 7ndeosebi 7n condi8ii de ischemie! sunt :i indirect inotrop pozitive
-"licozizii tonicardiaci: au o lar"1 utilizare 7n aritmii 7ndeosebi pentru efectul de
7ncetinire a conducerii atrioventriculare mediat prin receptorii va"ali =
2
ceea ce duce la
r1rirea ritmului ventricular 7n Ci*, Cl* :i adeseori la oprirea acceselor de 0(4+
-adenosina (fosfobion): ac8ioneaz1 asupra receptorilor *
1
cardiomiocitari care sunt
inhibitori ai adenilatciclazei. *ce:ti receptori mediaz1 efectul crono-, dromo- :i inotrop
ne"ativ. /fectul clinic predominant este asupra #onc8iunii *+, orind peste L5M din accesele
de 0(4+. ;iscurile administr1rii sunt minime datorit1 inactiv1rii foarte rapide a adenosinei.
-s1rurile de ma"neziu: este medicamentul de prim1 inten8ie 7n torsadele v6rfurilor ce
apar pe )0 lun"! in &=* in primele 2% ore administrarea lui pare a reduce inciden8a 0+ :i a
C+.
METODE NEFARMACOLOGICE DE TRATAMENT
1. 2ispozitive antiaritmice implantabile: ultimele tipuri de aparate permit at6t
defibrilarea (ener"ii mari), c6t :i electroconversia, dar totodat1 sunt dotate :i cu un
pacema.er-demand, pentru controlul eventualelor episoade bradicardice
2. /lectroconversia :i defibrilarea electric1
3. ;itmolo"ia interven8ional1: const1 7n electrocoa"ularea unei zone limitate de 8esut
cardiac prin cateterele electrofiziolo"ice obi:nuite
%. 3hirur"ia antiaritmic1: intreruperea anatomic1 a fascicului Ais sau a c1ilor accesorii
&RADICARDIA SINUSALA
-arbitrar, conform unor studii statistice, s-a stabilit ca o frecventa sinusala H de
,59min N4
electrocardio"rafic:
-unde ( si complexe );4 de morfolo"ie normala
-fiecare complex );4 este precedat de o unda (
-intervalul (-( B 1 s
-intervalul (-; B125ms (daca nu exista concomitent un N*+)
etiolo"ie
-hiperactivitate va"ala sau scaderea tonusului simpatic
-adulti tineri sanatosi (mai ales sportivi)
-chirur"ia oftalmolo"ica, coronaro"rafia, menin"ita, unele tumori cerebrale,
A0&3, tumori mediastinale, hipoxia, mixedemul, hipotermia,
convalescenta unor boli infectioase, infectii cu ?ram ne"ativi, depresia
-medicamente: parasimpaticomimetice, amiodarona, betablocante, clonidina,
propafenona, blocanti de calciu
-&=* (15-1' M)! neacompaniata de decompensare hemodinamica, N4 este
asociata unei evolutii de mai bun au"ur decit tahicardia sinusala! de
obicei este tranzitorie, si insoteste &=* inf. mai frecv. decit cel ant.
-bradicardia ce urmeaza resuscitarii dupa stop cardiac este de pro"n.
nefavorabil
tabloul clinic - este in ma#oritatea cazurilor asimptomatica, cu exceptia cazurilor cu
frecvente foarte #oase, H%5-'59min. =anifestarile clinice sunt consecutive scaderii debitului
cardiac, desi debitul bataie este crescut
dia"nostic diferential:
-N*+ complet: -in care nu exista relatie intre undele ( si complexele
);4, cele doua ritmuri avind frecvente diferite (cea sinusala fiind de
obicei normala) incat unda ( cade intamplator pe traseul />?
-la efort frecventa undelor ( creste, pe cand cea a
complexelor );4 ramane nemodificata
-de multe ori aspectul );4 este de N;, cu exceptia
cazurilor in care centrul este idio#onctional
-N*+ 291 sau 391: se diferentiaza prin evidentierea unui numar dublu sau
triplu de unde (
-Nlocul sinoatrial 291 sau 391 nu poate fi diferentiat de bradicardia sinusala,
deoarece impulsul atrial este blocat la nivelul #onctiunii sinoatriale,
nerealizind activare atriala, si deci nici a undei (
tratament:
-de cele mai multe ori nu este necesar: de exemplu in &=* cu N4
asimptomatica este de preferat retinerea de la cresterea *+
-daca debitul cardiac este scazut, sau se asociaza aritmii se poate administra
*tropina (5,'m" i.v. ca doza initiala, cu posibila repetare)! doze mici de *tropina adm. s.c.
sau i.m. pot avea initial un efect parasimpaticomimetic, posibil prin efect central
-pot fi utile: efedrina, hidralazina, teofilina
-stimulare temporara sau definitiva (de preferat stimularea atriala celei
vantriculare pentru mentinerea secventialitatii contractiei *+)
-ca re"ula "enerala, nici un dro" nu ridica *+ constant si si"ur pentru o lun"a
perioada, fara efecte adverse importante
&LOCUL SINOATRIAL
intirzierea sau intreruperea, intermitenta sau permanenta, a transmiterii impulsului sinusal
la atrii! sediul aritmiei este #onctiunea nod sinusal-atriu.
etiolo"ia: -functionale: va"otonia, interventii ch. pe abdomen sau pleura, tumori
intracraniene, A0&3
-or"anice: NO4, 3&, miocardite sau pericardite acute
-iatro"ene: intoxicatia di"italica, cu chinidina, supradoza#ul betablocantelor.
se clasifica in:
-"radul & intirziere a transmiterii impulsului, care este invariabil urmata de o unda
(! nu poate fi dia"nosticat />?
-"radul &&:
tip & (cu perioade Penc.ebach): scurtarea pro"resiva a intervalelor (-( ( si
deci ;-;) urmata, dupa un numar variabil de cicluri cardiace, de o pauza in care nu
se evidentiaza activitate electrica atriala! durata pauzei este mai mica decit dublul
oricarui interval (-( de pe traseu! (se explica prin: conducerea sinoatriala se
prelungeste de la o revolutia la alta, dar rata de crestere a conducerii este din ce in
ce mai mica; de aceea intervalele P-P sint din ce in ce mai scurte)
d". dif. se face cu:
-aritmia sinusala, in care atit scurtarea cit si alun"irea intervalelor (-( este
pro"resiva
-/x. atriale, in care scurtarea intervalului (-( este brusca, pe fondul unor
intervale (-( constante, iar morfolo"ia "(" extrasistolic este net diferita
tip &&: se caracterizeaza prin blocarea intermitenta a transmiterii la atriu a unor
impulsuri sinusale! are ca expresie />? aparitia brusca si neasteptata a unei pauze
electrice e"ala cu dublul distantei dintre 2 unde ( anterioare.
d". dif. se face cu:
-/x. atriale - prin absenta precocitatii si modific morfolo"ice a undei (
-N*+ "r && =obitz &&, prin prezenta undei ( pe parcursul pauzei
-"radul &&& (sau complet) se caracterizeaza prin blocarea completa, pe o
perioada de timp variabila a transmiterii impulsurilor sinusale la atrii!
pe />? se constata o pauza electrica a carei durata este e"ala cu un
multiplu al intervalelor (-( al ;4
tratament - asemanator cu cel al N4
&OALA DE NOD SINUSAL" aceasta titulatura este atribuita unui sindrom ce cuprinde
anomalii ale nodului sinusal, si anume:
-N4 spontana persistenta necauzata de dro"uri, si inadecvata circumstantelor
fiziolo"ice
-N4*
-asocierea de tulb. de cond. sinoatriale si atrioventriculare
-alternari paroxistice de tahiaritmii atriale rapide re"ulate sau nu, cu perioade
de bradicardie (sdr. bradi-tahi)
dia"nosticul
-este adeseori extrem de dificil
-este foarte util testul cu *tropina: daca la adm. de 1-2 m" i.v. ritmul atrial nu
creste peste I'9min, probabil ca este vorba de NO4.
-dia"nosticul de certitudine comporta investi"atii electrofiziolo"ice prin inre"istrari
intracavitare si stimulare endoatriala:-stimulare atriala overdrive si determinarea
asa-numitului "timp de recuperare a nodului sinusal" sau "4O;0 - sinus node
recoverG time" - valori normale sub 1'55ms.
tratamentul:
-daca la testul cu atropina survine o oarecare accelerare a ritmului se va administra
extract de belladona 5.52 " de trei ori pe zi (echivalent cu 1,'m" atropina sulfat)
-cel mai eficace este hipopresolul 2'm" $ 39zi, daca nu produce hipotensiune
arteriala excesiva! dro"ul reduce timpul de recuperare sinusala
-indicatia de implantare a unui pacema.er este dictata de N4 severa simptomatica sau
sindromul bradi-tahi.
-Ci* din NO4 este o 3& absoluta pentru defibrilare chimica sau electrica.
TA.ICARDIA SINUSALA" se defineste ca avind frecventa peste 1559min.
electrocardio"rafic:
-cvasiidentic cu ;4 de baza, dar
cu scurtarea intervalului (-( sub 5,, sec.
-unda ( isi mentine orientarea
vectoriala cu cea a ritmului de baza, dar
tinde sa devina din ce in ce mai ampla si
ascutita pe masura ce creste *+
-se"m. 40 se poate subdenivela usor (1-2 mm), iar unda 0 sa se aplatizeze sau chiar
sa devina ne"ativa
-intervalul (-; se mentine constant sau se scurteaza usor ( nu sub 5.12sec)
-la frecv. mari (B1%59min) unda ( se poate suprapune peste unda 0
etiolo"ia:
-fiziolo"ic: nou-nascut, efort fizic, stari de excitatie nervoasa
-patolo"ic: insuficienta cardiaca, deshidratari, anemii, hemora"ii acute,
hipertiroidism, stari febrile
-iatro"en: betasimpaticomimetice, va"olitice, hormoni tiroidieni,
-alcoolul, cafeaua, nicotina.
dia"nostic diferential:
-flutter atrial (cu transmitere re"ulata 2:1)
-tahicardie paroxistica supraventriculara: prin prezenta unor unde ( cu orientare
vectoriala net diferita de cea a undei ( sinusale! prezenta unui ( ne"ativ
in a+C si pozitiv in a+;, certifica ori"inea ectopica a tahicardiei.
tratament:
-04 fiziolo"ica nu necesita tratament, iar cea iatro"ena sau secundara toxicelor
cedeaza la intreruperea factorilor respectivi.
-04 patolo"ice obli"a la tratamentul bolii de baza
-cand 04 #eneaza sau nelinisteste bolnavul, ea poate fi influentata cu sedative
(diazepam, extraveral, hidroxizin), betablocante sau anticalcice bradicardizante.
E1TRASISTOLELE SINUSALE
reprezinta o raritate />?, de cele mai multe ori fiind confundate cu /x. atriale
electrocardio"rafic:
-prematuritatea undei (, (identica cu unda ( a ritmului de baza)
-pauza postextrasistolica difera minim de intervalul (-( al ritmului de baza! (prin
faptul ca, descarcarea pacema.erului sinusal este instantanee)
CENTRUL MIGRATOR ATRIAL 2 3ANDERING PACEMA4ER
-se datoreaza mi"ratiei "radate a pacema.er-ului sinusal la zone situate mai distal, in tesutul
specific, inclusiv partea superioara a #onctiunii atrioventriculare
electrocardio"rafic:
-unda ( isi modifica forma si sensul treptat de la ( sinusal la ( izoelectric sau ne"ativ
-intervalul (-; se scurteaza fazic, sub 5,12 sec
-este un fenomen normal la copii si la atleti cu cresterea tonusului va"al
-se poate intilni si pe cord patolo"ic fara a avea insa o semnificatie deosebita
-nu necesita tratament
E1TRASISTOLELE ATRIALE" reprezinta activari electrice atriale premature, cu ori"ine
la nivelul atriilor, dar in afara O4* sau #onctiunii atrioventriculare. 2e obicei activarea
electrica atriala este urmata de o activare ventriculara normala si de contractie ventriculara.
tablou clinic:
-nu determina tulburari hemodinamice, ele neinfluentand 23, cu exceptia celor in
salve sau haotice
-avind in vedere pauza postextrasistolica, mai mica decit in cazul /x+, ele sunt
mai putin resimtite de pacient, fiind adesea total i"norate
electrocardio"rafic:
-prezenta undei (Q, survenind precoce - intervalul (-(Q, mai mic decit (-( al ritmului de baza
-unda (Q de morfolo"ie si orintare diferita de cea a ritmului de baza
-unde (Q urmata, la un interval (Q-; B 5,12sec de un complex );4 identic cu cel al
ritmului de baza
-pauza postextrasistolica decalanta, si nu compensatorie
dia"nostic diferential
-/x+
-/x.#onctionale (f. important intervalul (Q-; H 5,12sec)
-Panderin" (acema.er, in care modificarile morfolo"iei undei ( sunt ciclice si
pro"resive
tratament - cel al bolii de baza
- pot fi utile tran.ilizante usoare
FI&RILATIA ATRIALA
reprezinta cea mai severa tulburare de ritm atrial, in care activitatea electrica este
total dezor"anizata. Crecventa activarii electrice atrial este de 3'5-,55 9 min, iar intensitatea
activarilor este diferita, cuprinzind doar anumite portiuni ale atriului (nu este o activare
electrica atriala totala). &n plus, frecventa ridicata si modul dezor"anizat al activitatii
electrice nu permite obtinerea unui raspuns mecanic contractil, activitatea mecanica atriala
fiind total abolita.
etiolo"ie: cardiopatia ischemica
valvulopatiile, inspecial 4t.=
hipertiroidism
cardiomiopatia alcoolica
miocardite
rar in pericardite, tumori cardiace
tabloul clinic este determinat de: ritmul ventricular
pierderea contributiei contractiei atriale la
realizarea umplerii ventriculare
3and Ci* apare pe un miocard normocontractil, desi 23 se reduce cu 2'-35M prin
pierderea contractilitatii atriale si hipodiastolie, nu apar tulburari semnificative de perfuzie
periferica, spre deosebire de aparitia sa pe un miocard insuficient si reprezinta un factor
a"ravant9precipitant al decompensarii cardiace ca si a fenomenelor de ischemie pe diverse
teritorii vasculare (cerebrale, coronariene, arterial periferic)
2ia"nosticul se suspicioneaza clinic, prin:
-prezenta pulsului cu o nere"ularitate absoluta ce desfide orice incercare de sistematizare si
descriere, cu o amplitudine variabila, prezenta deficitului de puls
-z"omote cardiace nere"ulate, de intensitate diferita. 3aracteristic, nere"ularitatea ritmului
cardiac creste in cursul efortului datorita ameliorarii conducerii #onctionale, cresterii
frecventei ventriculare si manifestarii mai pre"nante a conducerii ascunse a undelor "f" in
#onctiune. &n schimb, manevrele va"ale reduc alura ventriculara si tind sa re"ularizeze
ritmul, desi nu pot cupa aritmia.
2ia"nosticul diferential clinic:
-/x+ frecventa, politopa, nesistematizata: ritmul cardiac se poate re"ulariza la efort,
pe cand in Ci* se accentueaza nere"ularitatea
-Cl* cu transmitere nere"ulata: ritmul se re"ularizeaza la efort sau dupa aplicarea
manevrelor va"ale
-0(4+
electrocardio"rafic:
-disparitia undelor ( si inlocuirea lor cu unde f, cel mai bine evidentiate in +1 si +2
-frecventa undelor f este de 3'5-R55 9 min
-succesiunea lor este nere"ulata, distanta dintre doua unde f difera cel putin pe anumite
portiuni cu peste 5,53 s
-amplitudinea lor este diferita (cele mai ample unde "f" se observa in +1)
(ot fi: cazuri cu unde "f" ample: in +1 se poate a#un"e la unde "f" de ,-I-15
mm, dar caracterul de Ci* il denota nere"ularitatea formei si succesiunii undelor, ca si
frecventa mare
cazuri cu unde "f" mici, sub 1 mm amplitudine (mai ales in 3&)! uneori
undele "f" sunt atat de mici incat nu se pot recunoaste, si in aceste cazuri dia"nosticul de
Ci* se bazeaza doar pe aritmia ventriculara completa.
blocarea nere"ulata a impulsurilor de catre #onctiune si frecventa #oasa a transmiterii
ventriculare se atribuie conducerii ascunse in #onctiune a undelor f: astfel, dupa o unda
transmisa ventricular, urmatoarea patrunde in #onctiune survenind in perioada refractara
relativa a acesteia, nu reuseste sa o traverseze in totalitate, fiind blocata undeva in interiorul
acesteia. (enetrarea urmatoarelor unde f este prin acelasi mecanism pro"resiv redusa, pina
in momentul in care o unda f este blocata la limita atriu-#onctiune, fapt ce ofera timpul
necesar refacerii conductibilitatii #onctionale, astfel incat unda f ce urmeaza celei (sau celor)
blocate la limita atriu-#onctiune, este din nou condusa la ventriculi.
tratament
obiectivele tratamentului: -reducerea *+
-conversia la ;4
-profilaxia recidivelor
-prevenirea accidentelor trombembolice
Obtinerea unei frecvente ventriculare economice:
-di"itala: daca *+ B 1'5 adm. rapida a dozei de incarcare (in rest, di"italizare
in 2-3 zile)
3&: NO4 (risc de N*+ complet)
(/+
-betablocantele:
-anticalcicele
-amiodarona 1'5-355 m"
-electrostimulare atriala cu ,55-R559min. sau %'5-'559min
Conversia la RS
-defibrilare electrica(cand este indicat si posibil):
-de ur"enta in Ci* paroxistica
-dupa 1%-21 zile de anticoa"ulare in rest
-clasic, di"itala se intrerupe cu cateva zile inainte de conversia electrica, dar
cercetari recente au aratat ca socul electric nu este periculos la bolnavii
di"italizati decat in prezenta supradoza#ului di"italic
-inainte de conversie betablocantele si anticalcicele nu vor fi intrerupte, dar se
vor administra dozele minime necesare pentru stapanirea *+ in scopul
evitarii ritmurilor bradicardice postconversie in cazul unei NO4
necunoscute
-anal"ezia si anestezia se obtin cu:penthotal 3-' m"9."corp
diazepam '-15 m" iv (doar amnezie
retro"rada)
-in medie 155-.s., nu mai mult de 3 socuri consecutive la interval de 1-3 min.
-conversie chimica:
-chinidina (I-15 "9ml) - 1255-1,55 in % prize timp de 3 zile
-amiodarona 1'5-355 m" iv 3-' min
-flecainida 2 m" iv lent
ndicatiile defibrilarii: -Ci* cu deteriorare hemodinamica
-Ci* pe cord normal
-Ci* in 4t.= - acces paroxistic
-Ci* din P(P
Contraindicatiile defibrilarii: -Ci* cu ritm spontan rar - risc de nereluare a activitatii
sinusale
-Ci* mai veche de un an
-Ci* aparuta pe un atriu stin" B %5mm
-Ci* cu tromboza atriala
!manarea defibrilarii: -instalare de peste '-R zile, cind se aplica un tratament
anticoa"ulant 2-3 saptamini inaintea defibrilarii, pentru
prevenirea unui accident embolic
Profilaxia recidivelor: -3hinidina 5,,-1 " 9 2% ore (ropranolol ,5-I5 m" 9 2% ore
-+erapamil 125-2%5 m" 9 2% ore
-(ropafenona %'5-L55 m" 9 2% ore
-Clecainida 355 m" 9 2% ore
-2Gsopiramida 355-'55 m" 9 2% ore
Profilaxia accidentelor trombembolice:
-anterior conversiei: cand durata Ci* nu este cunoscuta sau durata cunoscuta a
acesteia depaseste R-1% zile
-postconversie anticoa"ularea se continua pe o perioada minima de 1-3 saptamani,
sau chiar 12 luni pentru a evita embolizarile in cazul unor noi episoade
de Ci* paroxistica care se convertesc spontan la ;4
-Ci* cronica neconvertita la ;4 anticoa"ularea cronica se indica indeosebi la
subiectii cu &33 severa, cu atrii mari si cu tromboza intraatriala probata prin echo.
transesofa"iana
CST00/;TS *0;&*S
aritmie caracterizata printr-o tahiaritmie atriala re"ulata cu frecventa de 2'5-
3'59min, dar cu ritm ventricular re"ulat sau nere"ulat. 3el mai adesea frecventa ventriculara
este re"ulata, aproximativ 1'59min. 4pre deosebire de Ci*, in Cl* fiecare unde de excitatie
cuprinde intre" atriul.
etiolo"ie - relativ similara cu Ci*
2ia"nosticul se poate suspiciona clinic prin
-prezenta unei *+ ridicate (dar si de R'9min) si re"ulate, (dar poate fi si nere"ulata), cu
prezenta pulsatiilor la #u"ulare (absente in Ci*), cu raspuns la =43 prin scaderea *+ la
UR'9min., pentru ca la intreruperea manevrei ritmul rapid sa se reia.
electrocardio"rafic:
-prezenta undelor C, asemanatoare dintilor de fierastrau
-panta ascendenta rapida si cea descendenta lenta
-durata de U5,12-5,1'sec si amplitudine de U3mm
-complexele );4 sunt normale ca morfolo"ie, si se "asesc in relatie de 291 sau %91
(cel mai
tratament
-obiective: -restabilirea ;4
-rarirea ritmului ventricular
-trecerea in Ci*, aritmie mai usor controlabila.
2efibrilarea electrica se face cu ener"ii mici, 2'-155 P9s, fiind superioara oricarui
tratament medicamentos.
&n prevenirea recidivelor de Cl* cel mai eficace este sotalolul 1,5-%I5m"9zi
TA.ICARDIILE SUPRA'ENTRICULARE
aritmii re"ulate cu frecventa de 1%5-2259min care au mecanism ce include
obli"atoriu o structura aflata deasupra bifurcatiei fasciculului Ais.
etiolo"ia: -pot fi idiopatice
-cardiopatia ischemica, valvulopatii
-intoxicatia di"italica - tahicardia atriala cu bloc
tablou clinic:
-manifestari le"ate de perceperea batailor rapide a cordului: "filfiiri" precordiale,
uneori si la nivelul vaselor "itului. (ot crea ostare de anxietate si teama, care se adau"a
asteniei produse de scaderea 23. Sa sfirsitul accesului paroxistic, bolnavii percep uneori
citeva batai cardiace puternice, care corespund sfirsitului crizei prin citeva /x.*, bataile
percepute fiind cele postextrasistolice
-manifestari vegetative de insotire: constau in principal in criza poliurica
(neobli"atorie insa), care apare la sfirsitul accesului, si se manifesta ca mictiuni imperioase,
repetate, cu eliminarea unei mari cantitati de urina apoasa. =ai rar apar "returi, varsaturi,
sau scaune diareice
-manifestari consecutive scaderii #C: nu apar pina la frecvente de 1I59min pe cord
indemn. &n rest pot apare fenomene de insuficienta coronariana, ischemie cerebrala, in
teritoriul mezenteric sau al membrelor inferioare.
-moartea subita este rara, dar posibila prin sincopa
-pulsul este rapid, re"ulat, depresibil si de amplitudine scazuta.
-la auscultatie se percepe un ritm frecvent si re"ulat, neinfluentat de schimbarea
pozitia corpului, de efort sue de manevrele va"ale (cu exceptia cazului cind cupeaza criza)
electrocardio"rafic:
-undele de activare atriala au o frecventa de 1,5-2259min si sunt modificate
morfolo"ic de cele ale ritmului de baza
-de multe ori insa undele (Q nu sunt vizibile, fiind suprapuse pe unda 0 precedenta,
complexul );4, sau unda 0 urmatoare
-complexul );4 este in"ust, suplu, cu frecventa re"ulata
-);4 poate fi lar"it in caz de bloc de ramura, sdr. de preexcitatie, conducere aberanta
(la frecvente B 2559min)
-faza terminala este frecvent modificata in timpul crizei, similar, dar mai exprimat, cu
modificarile din 04. 4e"mentul 40 este subdenivelat prin suferinta ischemica a straturilor
subendocardice, consecutiv hipodiastoliei. Tndele 0 devin aplatizate sau chiar ne"ative.
=odificarile notate pot persista ore sau zile post criza, constituind "sindromul
posttahicardic".
dia"nostic diferential:
-tahicardia sinusala - unda ( este identica cu cea a ritmului de baza
-flutterul atrial cu transmitere 291 nu ridica probleme de d". dif. cand undele C sunt
vizibile in 22 si a+C
-tahicardia ventriculara intra in
discutie in cazurile de 0(4+ cu complexe
ventriculare lar"ite si deformate! sunt utile
in asemenea cazuri trasee />? anterioare.
tratament
manevre va"ale:
-compresia sinusului carotidian
-imersia fetei in apa rece
-manevra +alsalva
-compresia "lobilor oculari
fosfobion(*0() - 15m" i.v. in bolus, are
efect in 25-35sec! poate aparea o
reactie subiectiva de "val de
caldura". 2aca aceasta rectie nu
apare, fie preparatul nu a fost
suficient de proaspat, fie in#ectarea
nu s-a facut suficient de rapid
verapamil - '-15m" i.v., poate fi repetata in
caz de nereusita dupa 35 min. Ou se
adm. in caz de &+4, 4uspiciune de
NO4, sau de sindr. de preexcitatie.
di"itala - 5,'m", cu posibila repetare
5,2'm" la , ore
betablocantele - au eficacitate similare
di"italei
amiodarona - 355m" i.v. lent! are
eficacitate si in prevenirea
recidivelor
conversie electrica - 155-255 P9s, maxim 3
socuri, la interval de U 1min.
SINDROMUL DE PREE1CITATIE" sindromul de preexcitatie apare cind un impuls
atrial activeaza o parte sau intre"ul ventricul, sau cind impulsul ventricular activeaza
intre"ul sau o parte a atriului, mai devreme decit ar fi de asteptat daca impulsul ar circula
numai pe caile normale de conducere.
*ctivarea prematura se face prin asa-numitele cai accesorii de conducere, care sunt
constituite din fibre miocardice de lucru avind viteza de conducere mai mare, si perioada
refractara mai scurta decit structurile nodohisiene.
caile accesorii sunt:
-fasc. atrio-ventricular -$. %ent (sdr. Polf-(ar.inson-Phite)
-fasc. ce lea"a atriul de zona distala a nodului atrioventricular sau
de fasciculul Ais - fibre &ames (sdr. (-; scurt sau So-n-
?anon"-Sevine)
-fibre (nodo)hisio-ventriculare - fibre 'a(aim
Sindromul )olf-Par*inson-)(ite (forma cea mai frecv. si cea mai caracteristica)
electrocardio"rafic:
-intervalul (-; H 125ms (in ;4)
-);4 alun"it prin prezenta undei delta, cu portiunea terminala a complexului );4 de
obicei de aspect normal! (exista doua cai de activare a ventriculului ce determina aparitia
asa numitului complex de fuziune! contributia fiecarei cai la depolarizarea ventriculara
depinde de timpul lor relativ de activare)
-modificari secundare de faza terminala in opozitie cu unda delta si complexul );4
Sindromul +o,n-Par*inson-)(ite
electrocardio"rafic: -interval (-; scurt
-complex );4 normal
Sdr. de preexcitatie prin fibre 'a(aim
electrocardio"rafic: -interval (-; normal
-complex );4: -putin modificat, in caz de insertie nodala
-lar", cu unda delta, in caz de insertie hisiana

tratament
medicamentele utile sunt cele ce prelun"esc conducerea sau perioada refractara a
nodului atrioventricular, a caii accesorii, sau a ambelor, pentru prevenirea instalarii unor
frecvente ventriculare ridicate
adenosina (fosfobion), verapamilul, propranololul si di"italicele prelun"esc per.
refractara si conducerea la nivelul O*+
verapamilul si propranololul nu influenteaza conducerea in caile accesorii! pentru ca
s-a raportat faptul ca di"italicele scad perioada refractara a cailor accesorii este evident ca
nu se vor administra la pacienti cu tahiaritmii si sdr. P(P
medicamentele din clasa &* si &3, care cresc per. refractara a cailor accesorii, pot fi
administrate.
medicamentele din clasa &3 si amiodarona influenteaza ambele cai.
ablatia electrica sau chirur"icala este indicata la pacienti cu aritmii simptomatice
frecvente, sau la cei cu Ci* sau Cl* cu *+ inalta la care frecventa ventriculara nu poate fi
controlata chimic.
tratamentul profilactic al recidivelor se face cu dro"uri din clasa &3 sau amiodarona
&LOCURILE ATRIO'ENTRICULARE
sunt disritmii cardiace "enerate de intirzierea sau intreruperea intermitenta a
conducerii de la atrii la ventriculi, asi"urata normal de #onctiunea *+ si sistemul Ais-
(ur.in#e
N*+ poate fi:
intermitent - cind pe acelasi traseu />? se remarca perioade de bloc si de absenta acestuia
tranzitoriu sau acut - cind este reversibil, retrocedind in minute, ore, zile sau saptamani (dar
cu posibilitatea reaparitiei)
permanent sau cronic - cind este definitiv instalat, avind in "eneral un substrat lezional
ireversibil
paroxistic - cind apare si se termina brusc - in "eneral dependent de frecventa
BAV grad I
-in care conducerea este intirziata, dar toate impulsurile sunt conduse
-intervalul (-; este B 5,25sec
-);4 in"ust
-clinic: scaderea intensitatii z"omotului &
BAV grad II
-caracterizat prin blocarea unora dintre impulsurile atriale, in timp ce celelalte sunt
conduse, cu sau fara intirzierea conducerii *+
tip & (perioade Suciani-Penc.ebach) =obitz &
-forma cea mai comuna
-intervalul (; se alun"este pro"resiv pina cind o unda ( nu mai este urmata de );4
-cu cat intervalul ;( este mai scurt, cu atit intervalul (; este mai lun"
-complexele );4 sunt de aspect morfolo"ic normal
tip && - =obitz &&
-blocarea sistematizata sau nu a unui stimul atrial, neprecedata de scurtarea
pro"resiva a intervalului (;
-pe />? apar unde ( fara a fi urmate de complex );4
-clinic: pauze intermitente in activitatea cordului, dar fara a fi precedate sau urmate
de modificari ale z"omotului &
N*+ "rad inalt:
electrocardio"rafic se caracterizeaza prin blocarea a doua sau mai multe impulsuri
atriale consecutive. undele ( sunt mai numeroase blocate decit cele conduse. Nataia condusa
la ventriculi se numaste "captura ventriculara". 2ia"nosticul se pune in prezenta unui mare
numar al blocarii conducerii *+ (391, %91, '91, ,91)
291
-este condus la ventriculi unul din doi stimuli atriali
-este expresia limita a celor doua tipuri de N*+ tip && descris anterior
-!. grad (complet, total)
se caracterizeaza prin intreruperea completa a conducerii *+
morfolo"ia );4 su"ereaza sediul blocului:
-in amonte de bifurcatia fascicului A&4 - complexe );4 in"uste
-in aval de ramificarea fascicului A&4 - complexe );4 lar"i
=anifestari clinice
&ntensitatea sVmptomatolo"iei va fi 7n functie de severitatea bradicardiei sau de
asistolie: palpitatii, lipotimii, dispnee de efort, sindromul *dams-4to.es si restul
manifestarilor le"ate de hipoperfuzia tisulara. *stfel, daca N*+ de "r. & este 7n "eneral
asimptomatic si N*+ de "r. && tip & si && nu determina simptome notabile, cu exceptia
palpitatiilor, N*+ "r. &&, 29l, va determina simptome 7n functie de frecventa ventriculara cu
care evolueaza. /ste bine tolerat la frecvente "convenabile" (B'5 b9min) si are manifestari
apropiate de cele ale N*+ complet, la frecvente ventriculare foarte reduse. 4imptomatolo"ia
N*+ de "rad 7nalt este superpozabila celei a N*+ complet, frecventele ventriculare realizate
fiind practic identice. 4imptomatalo"ia ma#ora si caracteristica a N*+ survine 7n cadrul
N*+ complet sau 7n cursul tranzitiei catre acesta, fiind reprezentata de sindromul *dams-
4to.es, cu rVsc vVtal, prezent la aproape #umatate din pacientii cu N*+ complet.
4indromul *dams-4to.es. /ste consecinta unei bruste anoxii cerebrale, secundare,
opririi circulatorii prin asistola ventriculara prelun"ita (UL5M), activitate ventriculara
anarhica sau bradicardie extrema. &n functie de durata manifestarilor functionale, se va
exprima clVnic prVn sincope saW echivalente ale acestora. *ccidentul tipic este sincopa
"ful"er". (ierderea starii de constienta este brutala, surprinz6nd pacientul fie culcat fie 7n
ortostatism, soldata adesea cu traumatisme (fapt explicabil prin lipsa de prodrome). 4incopa
este de scurta durata (15-1'"). (acientul este foarte palid, "lobii ocularV plafoneaza,
rezolutia musculara este completa. Ou are puls perceptibil. *uscultatia cordului releva fie
absenta z"omotelor cardiace (asistola), fie bradicardie sau tahicardie (0+). 4incopele
prelun"ite de peste 25" determina manifestari pseudo-comitiale: convulsii tonico-clonice,
relaxare sfincterVana, eventual apnee. /xista 7nsa si echivalente minore: fals vertX#, paloare,
7nclinarea cYpului prin relaxare tonica. =onitorizarea /3? a clarificat mecanismele
sindromului *dams-4to.es. Zn circa IRM din cazuri cauza este. asistola ventriculara! mai rar
(15M) survin torsadele de v6rfuri si bradicardia extrema (3M).
Nradicardia marcata din "radele 7nalte de N*+ poate determina instalarea
insuficientei cardiace, adesea refractara la mi#loacele terapeutice uzuale iar la batr6ni
a"ravarea manifestarilor de arterioscleroza cerebrala, periferica sau a insuficientei renale
cronice.
0oate aceste tulburari, 7n special cele neuropsihice sunt spectaculos influentate de
inserarea unui pacema.er.
/+[ST0&/ 4& (;[?O[40&3
/volutia naturala a tulburarilor de conducere *+ depinde de "radul de bloc, sediul
acestua (supra- sau subhisian) si de reversibilitatea lor dependenta de etiolo"ie.
*stfel, N*+ "r. & sau "r. && tip Suciani-Penc.ebach sunt hemodinamic XnofensXve si
pro"reseaza rar spre tipuri de bloc superioare! ele sunt de altfel, de obicei suprahisiene.
Nlocurile de "radul && tip =obitz &&, 291 si de "rad 7nalt pro"reseaza de re"ula, spre bloc
complet! si sint de obicei subhisiene.
Oivelul blocului apare ca elementul determinant 7n aceste cazuri, ca de altfel si \n
blocul complet. Nlocurile complete suprahisiene con"enitale, di"italice, din &= acut inferior,
au frecventa ventriculara relativ ridicata si sint favorabil influentate de dro"uri. NlocurXle
complete infrahisiene au frecventa ventriculara foarte scazuta, sunt neinfluentate de dro"uri!
de obicei se complica cu sindrom *dams-4to.es.
N*+ de "radul && sau &&& care sint prin etiolo"Va lor partial reversibile (di"italice, din
&= acut inferior) nu au indicatie de pacin" sau numaV de pacin" temporar. Zn schimb,
blocurile din &= acut anterior, valvulopatuuii calcificate, aproape constant subhisiene, sunt
pro"resive si au indicatie de pacin" permanent.
&ndependent de factorii de pro"nostic si evolutie mentionati, N*+ cu frecventa
ventriculara sub 359min, sau cu aparitia sindromului *dams-4to.es au indicatie de
electrostimulare temporara de ur"enta care va fi inlocuVta ulterior de una permanenta.
3ardiostimularea artificiala a schimbat fundamental evolutia si pro"nosticul
pacientilor cu N*+, supravietuirea pe termen lun" la bolnavii implantatV cu un stimulator
cardiac 7n absenta unei cardiopatii, fWnd comparabila cu cea a populatiei "enerale.
E1TRASISTOLELE 'ENTRICULARE
Zn speta extrasistolele ventriculare (/+) iau nastere sub bifurcatia hisiana. &nduc
activitate mecanica ventriculara si rar atriala! cea ventriculara este asincrona, contractia unui
ventricul o precede pe a celuilalt.
2epolarizarea precoce se limiteaza de obicei - dar nu constant - la eta#ul ventricular
neinfluent6nd activitatea atriilor si a nodului sinusal. 0ransmiterea retro"rada prin
#onctiunea atrioventriculara este de re"ula oprita. Zn consecinta sunt urmate de o pauza
compensatorie completa.
/+ pot fi:
-sporadice, repetitive (doua /+ la r6nd constituie o pereche sau un dublet, trei la
r6nd un triplet)
-"rupate cu o anume re"ularitate (aloritmii). *stfel, c6nd fiecare sistola a ritmului
de baza (O) este urmata de o extrasistola (/), vorbim de bi"eminism: O-/-O-/-O-/.
(rin tri"eminism 7ntele"em secventa de tip O-O-/-O-O-/, iar prin cuadri"eminism de tip
O-O-O-/ s.a.m.d.
0ablou clinic.
/+ pot fi complet asimptomatice. Tneori se traduc prin palpitatii, individul percep6nd fie
bataia precoce fie pauza postextrasistolica (senzatie de "vid cerebral" ), fie bataia puternica
postextrasistolica. 4unt percepute mai ales /+ beni"ne la persoane f]ra cardiopatie sau 7n
conditii cu debit sistolic mare (insuficienta aortica, sindrom circulator hiper.inetic. Sa
coronarieni /+ sunt adesea asimptomatice.
Sa examenul auscultator, /+ se pot de obicei recunoaste pe l6n"a precocitate si prin
dedublarea ambelor z"omote cardiace determinata de asincronisimil ventricular.
electrocardio"rafic
-complexe );4 lar"i (B5,13), cu nere"ularitati, in"rosari
-40-0 este opus lui );4
-lipseste o unde 0 premer"atoare
-intervalul ;-;Q H $
-intervalul ;-;Q este fix ori de cate ori se repeta o /x+ de aceeasi morfolo"ie
-(;-;Q)^(;Q-;) 2$
3lasificarea S[PO a extrasistolelor ventriculare
-clasa 5: fara /+
-clasa 1: mai putin de 35 /+9ora
-clasa 2: mai mult de 35/+9ora
-clasa 3a: /+ polimorfe
-clasa 3b: bi"eminism
-clasa %a: dublete, triplete
-clasa %b: tahicardie ventriculara
-clasa ': fenomen ;90
TA.ICARDIA 'ENTRICULARA
se defineste prin patru sau mai multe depolarizari succesive de ori"ine ventriculara
(adica /x+), adica luand nastere sub bifurcatia hisiana, cu o frecventa mai mare de 1559min
(pina la 2'59min). 3omplexele ventriculare au o durata B5,12sec si o morfolo"ie aberanta.
activitatea cardiaca in acces este re"ulata, sau numai usor nere"ulata.
se imparte in:
-0+ nesustinuta - dureaza mai putin de 35QQ
-0+ sustinuta - dureaza mai mult sau impun conversia datorita
colapsului hemodinamic
-0+ necontenite - sunt imposibil sau dificil de intrerupt
tratament
principalele mi#loace: -cardioversia (155-%55P9s)
-lidocaina 5,' m"9." la 2-'Q
-amiodarona 355-%'5m" i.v. lent
-mexitil 2'm"9min pina la 155-2'5m"
TORSADELE DE 'IRFURI
se defineste prin fusuri de cite ,-15 complexe );4 lar"ite care se succed cu sau fara
intervale libere! daca intr-un fus parte ascutita a complexelor vor fi fi orientate in sus, in cel
urmator vor fi orientate in #os s.a.m.d.
cauzele cele mai frecvente sunt bradicardiile importane, hipopotasemia si sindromul
de )0 lun"
tratamentul este specific:
-sulfat de ma"neziu - 1-2" (192-1fiola) i.v. in citeva minute ('), urmat de 5,'-
1m"9min i.v. timp de 12-2%ore
-izoprenalina - 1-3mc"9."9min, urmarindu-se mentinerea *+ intre L5-1159min.
FLUTTERUL 'ENTRICULAR
aritmie ventriculara foarte rapida (B2'59min), monomorfa si re"ulata. Ou se mai
distin"e limita dintre faza de depolarizare si repolarizare, si nu mai exista diastola electrica.
2e obicei este prost tolerata hemodinamic sincopa.
C&N;&S*0&* +/O0;&3TS*;*
este expresia unei depolarizari ventriculare anarhice. =iocardul este functional
fra"mentat in zone in "rade variate de depolarizare si repolarizare. *ctiunea mecanica a
ventriculilor este pierduta, C+ echivalind cu oprirea cardiaca. />? arata un traseu ondulat,
cu unde de dimensiuni diferite, in care deflexiunile obisnuite au disparut.
poate fi: -cu unde mari, cu frecventa H de ,559min, mai sensibila la electrosocuri
-cu unde mici si frecventa mai ridicata! adm. de adrenalina poate sa o
transforme in C+ cu unde mari