UPB Retele WiMAX

1. Vedere de ansamblu
Reelele de tip wireless au cunoscut o dezvoltare semnificativ pe plan mondial,
ele reprezentnd o soluie alternativ legturilor terestre.
Mai multe companii romnesti de operatori de comunicaii ofera deja furnizorilor
de servicii solutii de conectivitate wireless dintre cele mai performante.
urnizorii de servicii !nternet sunt si ei interesai in migrarea unor servicii
adiacente ctre te"nologia wireless.
#n prezent e$ist mai multe moduri de a capta datele din eter% &i'i, Bluetoot",
(PR), *(. +ar acestora li se adaug o nou te"nologie care poate capta datele de ,apte
ori mai repede ,i de o mie de ori mai departe dec-t populara te"no'logie &ireless idelit.,
sau &i'i. #n timp ce &i'i are o raz de aciune de apro$imativ */ m, &iMa$ utilizeaz
o te"nologie de microunde radio care cre,te distana la apro$imativ 0/ 1m. 2ceasta
-nseamn c ar putea fi folosit ca o alternativ la firele de cupru ,i ca3lul coa$ial pentru
conectarea la !nternet. 2ccesul la informaia glo3al constituie o surs de 3ogie la scar
local, prin cre,terea productivitii muncii 3azate pe accesul la cvasitotalitatea
informaiilor disponi3ile -n lume -n legtur cu activitatea prestat. 4otodat, reeaua
devine mai valoroas pe msur ce tot mai muli oameni se leag la ea.
2. Comunicaii fr fir concept i standarde
5eea ce odat se referea la noiunea de 6!nternet7, astzi putem spune c s'a
transformat -ntr'o adevrat industrie, te"nologia informaiei. 5a ,i -n alte domenii, -n
industria te"nologiilor continu s se petreac sc"im3ri -ntr'un ritm alert, tinznd ctre
utilizarea ec"ipamentelor cu u,urin, cu o vitez ,i o siguran de conectare ct mai mari.
4ermenul de 6wireless7 folosit -n telecomunicaii se refer la transportul
informaiei prin intermediul undelor radio, infraro,ii ,i microundelor, concretizndu'se -n
conectarea ec"ipamentelor de comunicaflie cum ar fi% telefoane mo3ile, laptopuri, pagere,
pda'uri sau diferite ec"ipamente de reea. Pentru a putea fi transmis, informaia va fi
ata,at undei radio
8purttoare9 printr'un proces numit modulare. olosirea acestui tip de transport -,i gse,te
aplica3ilitate -n majoritatea domeniilor de activitate% educaie, telecomunicaii, industrie,
comer etc.
:c"ipamentele wireless ; rezultatul dezvoltrii telecomunicaiilor ' pot fi sisteme
fi$e, porta3ile sau sisteme !R. 2ntenele fac parte din sistemele fi$e care utilizeaz
frecvenele radio.
:$istena acestora supline,te cu succes a3sena ca3lurilor cu meniunea c
antenele vor tre3ui amplasate -n locuri 6aerisite7, fr o3turaii sau o3stacole, pentru a se
realiza cone$iunile -n parametri optimi. <oile descoperiri -n domeniul telecomunicaiilor
au dus la posi3ilitatea transmiterii unui volum mare de informaii cu antene mai mici care
s opereze cu frecvene radio -nalte. )istemele porta3ile, dup cum le zice ,i numele, sunt
ec"ipamente mo3ile, care asigur interfaa direct cu utilizatorul.
)istemele !R transport informaia cu ajutorul radiaiilor infraro,ii pe o raz
limitat de aciune% telecomanda de la televizor, +=+, diverse alte 1ituri wireless. Privind
din punctul de vedere al utilizatorului, am putea -mpri comunicaiile wireless -n funcie
>
UPB Retele WiMAX
de aplica3ilitatea lor. 5ele mai rspndite te"nologii sunt% reelele de calculatoare wireless,
reelele de telefonie mo3il ,i Bluetoot". +ac lum -n considerare standardele ela3orate,
reelele se -mpart -n% &?2<) 8&ireless ?ocal 2rea <etwor1s9@ &P2<) 8&ireless
Personal 2rea <etwor1s9@ &M2<) 8&ireless Metropolitan 2rea <etwor1s9 ,i &&2<)
8&ireless &ide 2rea <etwor1s9. Ultimul tip ofer cea mai mare acoperire ' undeva la
>/./// m ' ,i este folosit -n telefonia mo3il.
Una dintre cele mai folosite te"nologii wireless din :uropa ' -n domeniul
telefoniei mo3ile ' este ()M'ul 8(lo3al ).stem for Mo3ile 5ommunications9 ,i este
reprezentat prin standardul ela3orat de :uropean 4elecommunications )tandards !nstitute
8:4)!9 pentru telefoanele mo3ile digitale. iind rspndit -n peste >A0 de ri, reeaua
()M este cunoscut ,i su3 numele de te"nologia de comunicaii mo3ile de a doua
generaie sau, mai simplu, B(.
Cpernd la frecvene de D// MEz si >.F// MEz, ()M'ul ofer posi3ilitatea unui
transfer de date nu prea rapid% D,G 13ps. 2stfel a fost necesar dezvoltarea de te"nologii
care s mreasc aceast vitez de la D,G 13ps la BF,F 13ps prin com3inarea a dou canale
()M% E)5)+ 8Eig" )peed 5ircuit )witc"ed +ata9. 4recerea ctre a treia generaie 8*(9
de sisteme de comunicaii se face prin intermediul a dou te"nologii noi% (PR) 8(eneral
Pac1et Radio )ervice, numit ,i B,0(9 ,i :+(: 8:n"anced +ata for ()M :volution9.
5u ajutorul 4+M2 84ime +ivision Multiple 2ccess9, ()M'ul d posi3ilitatea ca
opt utilizatori s foloseasc un singur canal radio -n acela,i timp. 2stfel, cu (PR), se
ajunge la o vitez de >H,H 13ps pe fiecare slot ,i >>0 13ps pe canal. 4otu,i, -n practic, se
ajunge doar pn la 0A,G 13ps. +e asemenea, (PR) suport protocolul !P, avnd astfel
posi3ilitatea s ne conectm la reele care folosesc protocoalele IB0 ,i 45PJ!P. 5u :+(:
se atinge o vitez teoretic de pn la *FH 13ps. #n practic, marile companii prefer s
sar peste implementarea te"nologiei :+(: direct la cea de a treia generaie.
3. Echipamente wireless
:c"ipamentele de transmisieJrecepie wireless sunt de o3icei de dou tipuri% '
)taii 3az 8Base )tations9 ' )taii client 8)u3scri3er Units9 )taiile 3az au desc"iderea
antenei de o3icei de la G/ p-n la *G/ de grade ,i asigur conectivitatea clienilor pe o
anumit arie. :le pot fi legate la o reea ca3lat prin fi3r optic, ca3luri sau c"iar relee
radio. )taiile client au antene cu desc"idere mult mai mic ,i tre3uie orientate spre B)'
uri. )u3nivelul M25 are urmtoarele faciliti%
a. Pentru staiile client% ' 2utentificare 8-nregistrare -n condiii sigure9 '
+eautentificare 8dez-nregistrare -n condiii sigure9 ' 4ransmisie -n condiii de siguran '
?ivrare M)+U 8M25 )ervice +ata Units9 -ntre ec"ipamentele wireless
3. Pentru staiile 3az% ' 2sociere 8-nregistrare9 ' +easociere 8dez-nregistrare9 '
+istri3uie cadre M25 ' !ntegrare 8reeaua e$istent wireless poate comunica cu reele
3azate pe alt tip de te"nologie wireless9 ' Reasociere 8suport cedarea dinamic a
clienilor unui alt B), precum ,i comuni'carea cu alte B)9.
2m fcut, puin mai devreme -n acest paragraf, referiri la antenele staiilor 3az ,i
la antenele staiilor client. #n general, pentru orice ec"ipament wireless, fie acesta o staie
3az ; fie o staie client , antenele s-nt cele care ofer ro3ustee ,i fle$i3ilita'te. 5"iar
B
UPB Retele WiMAX
dac s-nt a3ia amintite -n discuiile pe marginea reelelor fr fir, antenele sunt cele care
optimizeaz anumite aplicaii, cum ar fi legtura -ntre mai multe cldiri. #ntruct mediul
fr fir este unul foarte dinamic, prin folosirea unor antene direcionale se poate influena
modalitatea de propagare a semnalului radio. 2stfel, energia ,i caracteristica unui semnal
pot fi direcionate de'a lungul unui culoar -ngust -n loc s se loveasc de perei, ceea ce ar
duce la o risip de energie sau poate cauza interferene nedorite.
Antenele omnidirecionale emit undele radio -n toate direciile 8sfer9 -n timp ce
antenele unidirecionale concentreaz semnalul pe o direcie dat de orientarea antenei.
5u c-t ung"iul de emisie este mai mic, cu at-t mai mare este distana acoperit. 2vantajul
antenelor omnidirecionale const -n faptul c antena clientului nu tre3uie s fie foarte
precis orientat, fiind suficient s se afle -n aria de acoperire a antenei staiei 3az.
+ezavantajele s-nt numeroase% risip de putere de emisie, securitate sczut datorit
riscului ridicat de interceptare a undelor radio. 2ntenele unidirecionale se situeaz pe o
poziie mai 3un -n ceea ce prive,te folosirea mai eficient a puterii de emisie dar ,i a
riscului mai sczut de in'terceptare a transmisiei. +ezavantajul lor const -n faptul c
acordarea antenelor 3az'client tre3uie fcut foarte precis ,i dimensiunea este
semnificativ. 4re3uie notat c diversitatea antenelor ofer 3eneficii su3staniale
implementrilor ?2< fr fir, cum ar fi lu$ul folosirii mai multor antene sau posi3ilitatea
de a alege cel mai 3un tip de anten pentru o locaie dat. Pentru aceasta este nevoie de o
3un cunoa,tere a proprietilor semnalului radio ,i a modalitilor de amplasare corect a
antenelor radio. #n practic, antenele amplasate prea aproape una de alta vor duce la o
degradare a performanei receptorului. Utilizarea diferitelor tipuri de anten are, de
asemenea, impact ,i asupra metodei, dar ,i a rezultatelor monitorizrii unei locaii. #n
practic, antenele unidirecionale se folosesc numai pentru legturi fi$e de tipul punct'la'
punct , cum ar fi cazul unui 3ridge sau router wireless.
. !tandardul "EEE #$2.1% &'i(A)*
5u toii am auzit de &iM2I ,i de entuziasmul pe care'l provoac% -ncepnd cu
6va cuceri -ntreaga lumeK pn la 6este deja un e,ecK ,i tot ce este cuprins -ntre. )igur
este faptul c foarte multe companii, -ncepnd cu cele de a3ia -nfiinate pn la 8cea mai
cunoscut9 !ntel, sunt sigure de succesul pe care -l va avea &iM2I -n viitor.
&iMa$ este prescurtarea de la &orldwide !nteropera3ilit. for Microwave 2ccess,
iar 6ma$L a fost ales pentru a su3linia acoperirea foarte larg oferit de acest sistem. !n
esent &i'Ma$ este &i'i cu o raz de aciune mai mare ,i viteza efectiva mai mare, -ns
cele dou te"nologii sunt diferite. +ac &i'Ma$'ul ,i accesul ieftin la !nternet vor sosi,
impactul va fi la fel de dramatic ca ,i introducerea in B//> a te"nologiei wireless.
4e"nologiile vor fi intr'o armonie total% !P4=, =C!P, diferite transmisiuni video,
site'uri ,i portaluri. +e,i e$ist te"nologie ,i s'au trasat primele standarde, prin &iMa$ se
vor putea oferi servicii att pentru utilizatorii casnici 8care vor folosi un mic "ot'spot &i'
i pentru a',i conecta computerele la !nternet9, ct mai ales pentru companii, ce vor avea
o legtur mult mai sigur ,i sta3il -ntre filiale ,i sedii diverse. Prima companie
auto"tona care a inceput s instaleze aceasta te"nologie este )ocietatea <ationala de
Radiocomunicaii.
&iMa$ nu este momentan o te"nologie consumer, pentru c nu e$ista modemuri
care sa permita accesul ec"ipamentelor casnice la o astfel de retea. !nteraciunea se va
*
UPB Retele WiMAX
face tot prin intermediul "ot'spot'urilor &i'i, pentru care e$ista deja suport in laptopuri,
telefoane mo3ile, organizere de 3uzunar si alte astfel de ec"ipamente digitale. irma
<o1ia intenioneaz s introduc in unele terminale soluii pentru acces la te"nologia
&iM2I.
ig. > 2coperire &i'i, &iM2I, *( si B(
2ceast te"nologie a fost proiectat s ofere access far fir de 3and larg -n
reele metropolitane cu performane compara3ile cu ca3lul tradiional, +)?, ,i 4>.
2vantajele sistemelor 3azate pe F/B.>G sunt multiple% a3ilitatea de a porni rapid acest
serviciu c"iar ,i -n zone unde ar fi greu de ajuns cu interfee pe 3az de ca3lu, evitarea
costurilor mari de instalare, ,i posi3ilitatea de a depa,i limitrile fizice ale
infrastructurilor tradiionale cu cone$iune prin fir. !nstalarea unei cone$iuni prin fir cu
3and larg pe 3aza de ca3lu sau +)? poate fi un process consumator de timp, av-nd ca
rezultat faptul c un mare numr de zone din toat lumea nu are acces la cone$iuni de
3and larg. 4e"nologia far fir F/B.>G ofer o modalitate fle$i3il, eficient din punct de
vedere al costurilor, 3azat pe standarde, de a umple aceste lipsuri -n acoperirea de 3and
larg.
Baz-ndu'se pe e$periena a sute de ingineri din industria comunicaiilor, !::: a
sta3ilit o ierar"ie de standarde wireless complementare. )unt incluse !::: F/B.>0 pentru
Personal 2rea <etwor1 8P2<9, !::: F/B.>> pentru ?ocal 2rea <etwor1 8?2<9, F/B.>G
pentru Metropolitan 2rea <etwor1, ,i !::: F/B.B/ pentru &ide 2rea <etwor1 8&2<9.
iecare standard reprezint te"nologia optimizat pentru piee distincte ,i modele de
folosire diferite ,i sunt create pentru a fi complementare. 5re,terea rsp-ndirii reelelor
fr fir cre,te cererea de legturi 3road3and catre !nternet, cerere care poate fi acoperit
de F/B.>G prin oferta de cone$iuni outdoor pe distane mari ctre providerii de servicii. #n
ianuarie B//*, !::: a apro3at standardul F/B.>Ga care acoper 3anda de frec'vene -ntre
B (Ez ,i >> (Ez. 2cest standard este o e$tensie a standardului !::: F/B.>G pentru >/'
GG (Ez pu3licat -n 2prilie B//B. recvenele su3 >>("z ofer posi3ilitatea de a avea
cone$iuni -n medii -n care copacii sau construciile s'ar putea interpune pe linia de
vizi3ilitate a cone$iunii. 5ea mai o3i,nuit configuraie F/B.>Ga const -ntr'o staie de
3az montat pe o cldire sau un turn de comunicaii, care functioneaza pe principiul
point to multi'point 8PMP9 ,i staiile a3onailor aflate -n 3irouri sau case. F/B.>Ga are o
H
UPB Retele WiMAX
arie de acoperire de 0/ 1m cu raza unei celule de G ; >/ 1m. #n raza celulei de acoperire
performanele non'line'of'sig"t 8<?o)9 ,i viteza sunt optime. 2diional F/B.>Ga ofer o
te"nologie wireless 3ac1"aul ideal pentru a conecta reele fr fir F/B.>> ?2< ,i puncte
de interes prin intermediul !nternetului. 4e"nologia fr fir F/B.>Ga d posi3ilitatea
afacerilor s instaleze puncte de interes -n locaii unde cone$iunea prin fir nu poate fi
instalat sau se instaleaz -ntr'un interval de timp foarte mare. #n acest fel aceast
te"nologie ofer providerilor de servicii o modalitate de a creste piea utilizatorilor
particulari la comunicaii pe 3and larg.
ig. B 4opologia &iM2I
5u rate de transfer de pan la A0M3ps o singur staie de 3az ofer suficient
3and pentru a suporta simultan G/ de clienti cu cone$iune de nivel 4> ,i sute de case cu
cone$iune de tip nivel +)? utilizand B/MEz din 3anda canalului. Pentru a suporta un
model de afaceri profita3il, operatorii ,i providerii de servicii tre3uie sa sustin un
amestec de clieni din clasa afaceri 8cu a3onamente cu preuri ridicate9 ,i un numr foarte
mare de a3onai casnici. F/B.>Ga ajut la realizarea acestor cerine prin suportarea de
nivele de servicii differeniate ce pot include nivele 4> garantate pentru afaceri sau nivele
+)? pentru consumatorii casnici. )pecificaiile F/B.>G includ de asemenea ,i opiuni
pentru securitate ,i Mo) necesare pentru a suporta servicii care necesit laten mic, cum
ar fi voce ,i video. )erviciile de voce ale F/B.>G pot fi traditionalul 4+M= 84ime
+ivision Multiple$ed =oice9 sau =oice over !P 8=o!P9.
!calabilitate. F/B.>G suport 3and fle$i3il. +e e$emplu dac un operator are
asignat B/MEz din spectru, acel operator poate -mprii 3anda -n doua sectoare de >/
MEz sau H sectoare de 0 MEz fiecare. Prin concentrarea puterii pe sectoare -nguste
operatorul poate cre,te numarul de utilizatori -n timp ce menine acoperirea ,i puterea de
servire.
Acoperirea. Pe lng faptul c suport o sc"em de modulare ro3ust ,i
dinamic, !::: F/B.>G suport te"nologii care cresc acoperirea incluznd topologii de tip
plasa8mes"9 sau te"nologii 6smart antenna78antene inteligente9. 5t timp te"nologiile
0
UPB Retele WiMAX
radio se dezvolt ,i costurile scad, posi3ilitatea de a cre,te acoperirea folosind antene
multiple, pentru a crea canale de transmitere sau primire multiple, va marii acoperirea -n
condiii e$treme.
+o! 8Mualit. of )ervice9 5apa3ilitatea de a susine voce este e$trem de
important -n special -n zonele su3servite. #n acest sens standardul !:::F/B.>Ga include
capa3ilitai de Mo) cum ar fi voce ,i video ceea ce necesit retele cu latent mic.
ig. * 4"roug"put in M3ps
.1 'i(A) ,hidul de acces la "nternet
ig. H =iziunea &!M2I
G
UPB Retele WiMAX
&iM2I ca te"nologie de acces de 3anda larg 8B&29 aduce o alternativ pentru
utilizatorii de servicii cu acces de 3and larg ,i anume legtura de mare vitez la
internet. &iM2I are capacitatea de a livra trei tipuri de servicii, cum ar fi voce , video ,i
date pe unde radio, pentru utilizatori staionari sau -n mi,care, fcnd astfel posi3il
accesul 3road3and oriunde ,i oricnd. 2ceasta este ceea ce conduce &iM2I spre
denumirea de Personal Broad3and 4ec"nolog.. Mai presus de orice, faptul c &iM2I
este un standard international, este primul avantaj fa de celelalte sisteme B&2 cum ar fi
?M+) si MM+) care au avut o e$perien ,i o dezvoltare limitat.
2,a cum am mai spus, avem dou tipuri de &iM2I% &iM2I fi$ ,i &iM2I
mo3il. &iM2I fi$ este dezvoltat pe 3aza standardului !::: F/B.>G'B//H ,i este
optimizat pentru aplicaii fi$e in medii ?C) 8?ine'of')ig"t9 ,i <?C) 8<on'?ine'of'
)ig"t9. &iM2I mo3il este 3azat pe standardul !::: F/B.>Ge ,i inta principal este
pentru aplicaii mo3ile in medii <?C). +e altfel, sistemele mo3ile &iM2I pot furniza
pe de'o parte si accesul fi$. Mo3ile &iM2I -ncorporeaz ,i alte caracteristici
fundamentale pentru aplicaii mo3ile% "andover, managementul puterii 8mod sleep ,i mod
idle9, lrgime de 3and scala3il 8)C+M29, reutilizarea frecvenelor, mai 3un
performan in medii <?C) ,i o mai 3un penetrare indoor.
&iM2I orum, organizaia care promoveaz interopera3ilitatea -ntre vnztori,
dezvolta sisteme &iM2I 3azate pe standardul F/B.>G, -n pas cu trendurile industriei,
cererea pieei ,i regulile internaionale. +eoarece standardul F/B.>G are specificaii doar
pentru stratul fizic si stratul M25, &iM2I orum ela3oreaz specificaii pentru
ar"itecturi complete de reele &iM2I, specificaii legate de roaming, precum ,i
integrarea cu diferite alte tipuri de reele cum ar fi &i'i ,i *(, lund o mare parte de
concepte din !:4 8!P' !nternet Protocol9, R5'uri asociate, alte standarde !:::
relevante, aspecte legate de !M) ; convergena fi$'mo3il.
Pentru partea fi$a &iM2I, F/B.>G'B//H lucreaz similar cu standardul european
:4)! EiperM2<. F/B.>G'B//H suport acces wireless ?C) 8?ine'of')ig"t9 -n 3anda de
frecven liceniat >/'G/ (Ez utiliznd o singur purttoare pe interfaa radio. 5ele dou
interfee multipurttoare pentru &iM2I fi$ 8C+M ,i C+M29 suport aplicaii ?C) ,i
<?C) -n 3enzile su3 >> (Ez. Primul profil &iM2I fi$ utilizeaz C+M cu B0G
purttoare ca ,i strat fizic -n 3anda liceniat de *.0 (Ez, utiliznd o perec"e de *.0 MEz
sau A MEz canale 4++J++ iar 3anda neliceniata de 0.F (Ez utilizeaz un canal de >/
MEz 4++.
!ntre timp, Mo3ile &iM2I va opera -n 3enzi su3 G (Ez ,i suport scalarea
3enziii canalului de la >.B0 MEz la B/ MEz pe interfaa )C+M2 8 )cala3le C+M29.
Profilul Mo3ile &iM2I Release'> acoper canalele cu lrgimile de 3and de 0, A, F.A0,
>/ MEz pentru spectrul liceniat -n 3enzile de B.* (Ez, B.0 (Ez, *.0 (Ez. 5"iar dac
stratul fizic ,i stratul M25 nu sunt pe deplin compati3ile cu specificaiile Mo3ile
&iM2I, &iBro 8 &ireless Broad3and9 care este implementarea coreeana a standardului
!::: F/B.>Ge, este inclus ca ,i un profil Mo3ile &iM2I. &iBro opereaz -n 3anda de
B.* (Ez, pe un canal de F.A0 MEz 4++.
A
UPB Retele WiMAX
ig. 0 2plicati &iM2I Punct'la'Multipunct
)tratul M25 8media access control9 suport topologii PMP 8Punct'la'Multipunct9
,i opional topologia mes" 8plasa9. !n modul PMP, avem trafic doar -ntre staia de 3az
B) 8Base )tation9 ,i staiile client )) 8)u3scri3er )tations9 -n timp ce -n topologia mes",
sc"im3ul de date se poate face -n mod direct -ntre )). &iM2I suport programarea
traficului, alocarea dinamic a 3enzii ,i Mo) pe fiecare set de servicii, care garanteaz c
fiecare tip de trafic va fi alocat cu 3anda asociat, laten, jitter ,i reguli de prioritate. +in
acest motiv, &iM2I poate s ofere =o!P -n timp ce asigur trafic cum ar fi po,ta
electronic sau navigare we3 -n acela,i timp.
4raficul -n reeaua &iM2I este criptat utiliznd +:) 8+ata :ncr.ption )tandard9
sau 2:) 82dvanced :ncr.ption )tandard9 pentru a asigura securitatea informaiei pe
interfaa radio. 5"eile de criptare sunt distri3uite de staiile de 3aza 8B)9 ctre staiile
client 8))9 utiliznd protocolul PNM 8Privac. Ne. Management9 care asigur c doar
staiile )) autorizate pot s primeasc c"eia de criptare. iecare dispozitiv &iM2I este
autentificat utiliznd un certificat digital sau )!M 8)u3scri3er !dentit. Module9. 2stfel,
&iM2I pstreaza traficul utilizatorului fr a da posi3ilitatea ca cineva s intercepteze
datele si protejeaz operatorul sau service providerul -n a nu deveni o victim a furtului
de 3and de ctre utilizatori neautorizai.
&iM2I este o te"nologie de acces versatil wireless M2< 8Metropolitan 2rea
<etwor19 care poate s se adreseze diferitor aplicaii. 4re3uie de menionat c i$ed
&iM2I va deveni o alternativ pentru +)? sau pentru accesul 3road3and pe ca3lu. +e
accea uneori &iM2I este denumit &ireless +)?. Pentru acest fel de aplicaie,
utilizatorul va avea nevoie de 5P: 85ustomer Premise :Ouipment9 outdoor ,i indoor care
const din antena, interfaa R, modem ,i diferite alte interfee pentru conectarea
dispozitivelor utilizatorilor. 5P: cu antene montate pe acoperi, sau pe perete ofer cele
mai 3une performane, dar -n cele mai multe cazuri instalarea acestora necesit un
specialist. 5teva tipuri de interfee pentru conectarea calculatoarelor ,i a altor
dispozitive sunt RP'H0 8:t"ernetJast :t"ernet9, RP'>> 8PC4)9, RP'>> cu adaptor integrat
=o!P, router, switc" ?2<, c"iar ,i puncte de acces &i'i.
&iM2I fi$ i,i gse,te aplicaia de asemenea ca ,i o cone$iune de mare viteaz, -ntre
diferite puncte de interes, pentru "otspot'uri &i'i, cone$iunea -ntre staiile de 3az a
reelelor celulare, 3ac13one pentru diferite alte reele. C aplicaie mai interesant pentru
&iM2I fi$ este accesul wireless -n zone aglomerate sau metropolitane, acesta
fiind un fel de "otspot dar cu o arie de acoperire mult mai mare. !n acest caz particular
F
UPB Retele WiMAX
&iM2I poate fi vzut ca un competitor pentru &i'i deoarece poate -nlocui aceasta
te"nologie. 5u toate acestea, -n viitorul apropiat am3ele te"nologii vor lucra -mpreun
-ntr'o manier complementar.
!ntre timp, Mo3ile &iM2I va aduce e$periena accesului 3road3and utilizatorilor
staionari, la fel de 3ine ,i celor aflai -n mi,care, celor care circul intr'un ve"icul avnd
o viteza sporit 8pana -n jur de >B/ 1mJor9, avnd diferite dispozitive cum ar fi
calculatoare porta3ile, P+2 sau smart p"one 8telefon inteligent9. ?a prima vedere, aceasta
este ca o aplicaie tipic a te"nologiei *(. +ar Mo3ile &iM2I introduce cteva
avantaje, o mai mare eficient spectral, mai 3un suport pentru te"nologiile <?C), Mo)
fle$i3il ,i dinamic, -nalt grad de securitate, graie C+MJC+M2 ,i proiectare M25
avansat. +ar, -n sc"im3, -n termeni de servicii, Mo3ile &iM2I este mai 3un -n
comparaie cu +)? graie mo3ilitii. <e asteptm la urmtoarele tipuri de servicii prin
te"nologia Mo3ile &iM2I% muzicJvideo streaming, 4= 3roadcast live, c"at videoJvoce,
jocuri multipla.er pe internet, downloadJupload de fi,iere mari de pe internet, acces
distant la 3irouri ?2< prin =P<. =iziunea Mo3ile &iM2I ca te"nologie Personal
Broad3and este de a asigura accesul 3road3and de oriunde ,i oricnd 8de acas, la 3irou,
pe strad, -n ma,in, in tren, etc9.
ig. G 2plicatie &iM2I Punct'la'Punct
.2 -erformana tehnolo,iei 'i(A)
Performana &iM2I 8t"roug"put ,i raza de acoperire9 este determinat de mai
muli factori, cum ar fi 3anda de frecven -n care opereaz, lrgimea de 3and a
canalului, sc"ema de duple$are 84++ sau ++9, modulaia ,i rata de cod 8 BP)N,
MP)N, >G'M2M, GH'M2M9, tipul antenei, dac e ?C) sau <?C), puterea de transmisie,
senzitivitatea receptorului, numrul de utilizatori per sectorul staiei de 3az. 5u
certitudine performana variaz de la un caz la altul.
+aca privim -n trecut, -nainte ca &iM2I s fie implementat, utilizatorii cu acces
wireless 3road3and fi$ au -n medie 0>B 13ps ; B M3ps rata de download ,i >BF 13ps ; >
M3ps rata de upload -ntr'un mediu <?C) ,i configuraie PMP. Cdata cu te"nologia
&iM2I aceste rate de transfer se vor multiplica de cteva ori pn la ctiva M3ps
intrand -n competiie cu +)?. Cperatorii pot ajusta numrul de utilizatori deservii de o
staie de 3az B) 3azndu'se pe )?2 8 )ervice ?evel 2greement9 a fiecrui utilizator ,i
capacitatea ma$im pe sector. Pentru o aplicaie P4P -ntr'un mediu ?C), capacitatea
D
UPB Retele WiMAX
&iM2I pe staia de 3az poate dep,i A/ M3ps pe un canal de B/ MEz cu o acoperire de
peste 0/ 1m. 5t despre Mo3ile &iM2I, dac &iBro, care este dezvoltat -n 5orea, este
luat ca ,i concept de 3az, rata efectiv de download ,i upload per utilizator va fi de peste
> M3ps ceea ce dep,e,te te"nologiile *( ,i *.0( cum ar fi :='+C sau E)+P2.
ig. A Modulaie ,i codare adaptiva 82M59
Utilizatorii cu un mai 3un )<R 8mai apropiai de staia de 3az9 au un -nalt ordin
de modulaie 8e$ GH'M2M9, cei care sunt mai -ndeprtai de B) au un ordin de modulaie
mai mic 8e$ >G M2M9. 2stfel se asigur cea mai 3un performan pentru fiecare
utilizator din aria de acoperire.
&ima$ ofer o serie de te"nici prin care -m3unte,te performana 8 t"roug"put,
capacitatea, acoperirea, penetrarea indoor9. 5teva din aceste te"nologii ar fi modulaia ,i
codarea adaptiva 82M59, su3'-mprirea canalelor uplin1 8utiliznd C+M29,
mecanismul E'2RM 8E.3rid 2utomatic repeat ReOuest9, :5 8 orward :rror
5orrection9, te"nologia antenelor inteligente 8 smart antennas9 cu anumite caracteristici
cum ar fi 22) ,i M!MC. 4oate acestea pot -m3unti performana prin cre,terea
eficienei spectrale sau puterea semnalului 8)<R9.
<umeroase produse i$ed &iM2I 8 staii de 3az ,i 5P:9 au devenit certificate
de &iM2I orum dup testele de interopera3ilitate. !ntre timp, &!)PQs 8 &ireless
!nternet )ervice Provider9 sau providerii de servicii independeni se a,teapt sa fie primii
dezvoltatori de &iM2I din rile respective, multe din ele deja avnd implementat
&iM2I.
.3 "ntroducere .n /0(1 2/0(1 2/0(A1 !2/0(A
.3.1. /re3uenc4 0i5ision (ultiple6in, &/0(*
!nterfaa radio &iM2I este 3azat pe stratul fizic C+MJC+M2. Pentru a
-nelege modul de lucru al C+M ,i C+M2, este esenial s ,tim cteva lucruri despre
+M.
>/
UPB Retele WiMAX
ig. F reOuenc. +ivision Multiple$ing 8+M9
)paiul este pus -ntre dou purttoare adiacente
!n sistemele +M, semnalele de la mai multe emitoare sunt transmise simultan
8-n acela,i time slot9 pe mai multe frecvene. iecare domeniu de frecven
8su3purttoare9 este modulat separat de ,iruri de date diferite ,i are loc o spaiere 8guard
time9 -ntre su3purttoare pentru a evita suprapunerea semnalelor.
5nd se utilizeaz multiple$area prin divizarea -n frecven pentru a permite mai
multor utilizatori s -mpart acela,i canal fizic de comunicaie, atunci se numeste
reOuenc. +ivision Multiple 2ccess 8+M29 ; acces multiplu cu divizare -n frecven.
.3.2 2rtho,onal /re3uenc4 0i5ision (ultiple6in, &2/0(*
C+M este o te"nic de transmisie multipurttoare care a fost recent recunoscut
ca o e$celent metod pentru comunicaii wireless 3i'direcionale de mare vitez. !storia
acestei te"nologii dateaz dinainte de >DG/, dar a fost recent dezvoltat deoarece
circuitele digitale care realizeaz operaiile digitale cu vitez sporit au -nceput s fie
disponi3ile pe pia. C+M adun efectiv mai multe purttoare modulate strns legate
-ntre ele, reducnd 3anda necesar, dar pstrnd semnalele modulate ortogonal, astfel c
acestea nu interfer unele cu altele. Recent aceasta te"nologie a -nceput s fie dezvoltat
,i -n sistemele 2+)? la fel de 3ine ca -n sistemele wireless, de e$emplu -n sistemele care
fac studiul acestui proiect, sistemele &iM2I 8!::: F/B.>G9. :ste de altfel utilizat ,i
pentru 3roadcast wireless audio ,i video.
:ste 3azat pe te"nologia mai sus mentionata, +M, o te"nologie care utilizeaz
mai multe frecvene pentru a transmite simultan mai multe semnale -n paralel.
ig. D +M cu D su3purtatoare
C+M este similar cu +M dar cu o eficien spectral mai mare printr'o distan
mult mai mic -ntre canale 8uneori pn la suprapunerea acestora9. 2ceasta se realizeaz
prin constatarea frecvenelor care sunt ortogonale, ceea ce -nseamna c ele sunt
perpendiculare, asigurnd suprapunerea spectrului fiecrui canal peste celalalt fr ca
acestea s interfere. :fectul acesta este vazut -n figura urmtoare 8fig. >/9, de unde
constatm c avem o reducere de lrgime de 3and prin eliminarea timpului de gard
8guard time9 ,i permiterea suprapunerii semnalelor.
>>
UPB Retele WiMAX
ig. >/ C+M cu D su3purttoare
olosind pentru modulaie operaia !4, se alege -n mod implicit spaiu -ntre
su3purttoare -n asa fel -nct la frecvena unde se realizeaz evaluarea semnalului
recepionat, toate celelalte semnale sunt nule. +ar ca ortogonalitatea s se poat pstra,
urmatoarele aspecte tre3uie s fie -ndeplinite%
>. 4ransmiatorul ,i receptorul tre3uie s fie perfect sincronizate. 2ceasta -nseamn
c amndou tre3uie s adopte aceea,i frecven de modulaie ,i aceea,i scal de
timp pentru transmisie.
B. 5omponentele analogice, pari ale transmiatorului ,i ale receptorului, tre3uie s
fie de -nalt calitate.
*. 2r tre3ui s nu apar cai multiple de propagare.
#n mod particular ultima condiie este foarte delicat, atta timp ct se dore,te
com3aterea unui canal cu multipropagare. +in fericire e$ist o solutie simpl la pro3lema
aceasta. )im3olurile C+M sunt -n mod artificial prelungite prin repeterea periodic a
Lcozii7 sim3olului ,i precedarea sim3olului cu acesta 8vezi fig.>>9. ?a receptor acest
interval numit interval de gard 4g tre3uie -ndeprtat. 5u ct acest interval este mai mare
fa de -ntrzierea ma$im a canalului Rma$ toate refle$iile sim3olurilor precedente sunt
-ndepartate iar ortogonalitatea se va pstra. Bine-neles aceasta nu ofer numai c,tig,
atta timp ct poriunea de timp pentru semnalul util 43 va fi precedat de un interval de
gard, vom pierde portiuni din semnal care nu vor putea fi folosite -n transmiterea de
informaii.
ig. >> )tructura temporala a sim3olului C+M
Pe de alt parte, energia transmis cre,te o dat cu cre,terea intervalului de gard
-n timp ce energia de recepie ramne acea,i pentru c e$tensia ciclic va fi -ndepartat.
2,adar -n acest caz va aparea o scdere a )<R. 2ceast pro3lem a scaderii )<R poate fi
rezolvat parial prin marirea dimensiunii 4, care totu,i, printre altele, va afecta
senzitivitatea sistemului prin introducerea zgomotului de faz. olosind o e$tensie
ciclic, e,antioanele necesare pentru a realiza operatia 4 la recepie, pot fi prelevate
>B
UPB Retele WiMAX
oriunde -n interiorul e$tensiei sim3olului. 2ceasta va oferi imunitate la multipropagare
prin introducerea unei tolerane pentru erorile de sincronizare.
.3.3 "nter5alul de ,ard pentru eliminarea interferenei inter7simbol
&""!*
Unul din o3iectivele c"eie a C+M este ca sc"emele de modulaie cu rata mic
de sim3ol 8unde sim3olurile sunt relativ lungi -n comparaie cu caracteristica -n timp a
canalului9, sufer mai puin de interferen inter'sim3ol cauzat de multipropagare, este
avantajos sa transmitem un numr de ,iruri la rata sczuta -n paralel cu un singur ,ir la
rat ridicat. +eoarece durata fiecarui sim3ol este lung, este fia3il de a introduce un
interval de gard -ntre sim3olurile C+M, astfel eliminnd interferena inter'sim3ol.
!ntervalul de gard elimin de asemenea nevoia introducerii unui filtru formator de
impulsuri ,i reduce de'asemenea senzitivitatea -n legatur cu pro3lemele sincronizarii -n
timp.
E6emplu8 dac cineva transmite un milion de sim3oluri pe secund utiliznd o modulaie
conventional cu o singur purttoare pe un canal wireless, atunci durata fiecrui sim3ol
va fi de o microsecund sau mai puin. 2ceasta impune constrngeri severe -n
sincronizare ,i necesitatea eliminrii interferenei multicale. +aca acela,i milion de
sim3oluri pe secund sunt -mpr,tiate -ntre o mie de su3'canale, durata fiecrui sim3ol
poate fi mai mare cu un factor de o mie, e$ o milisecund, pentru ortogonalitate cu
apro$imativ aceea,i lrgime de 3and. Presupunem c un interval de gard de >JF din
lungimea sim3lolului este inserat -ntre fiecare sim3ol. !nterferenta inter'sim3ol poate fi
evitat daca timpul dintre recepia primului ,i ultimului ecou, este mai scurt dect
intervalul de gard, e$ >B0 microsec. 2ceasta corespunde unei diferente ma$ime de *A.0
1m -ntre lungimile cilor. Ultimele >B0 microsec ale fiecrui sim3ol sunt copiate ,i
trimise -naintea sim3olului ca un prefi$ ciclic.
-refi6ul ciclic care este transmis -n timpul intervalului de gard, const din
sfr,itul sim3olului C+M copiat -n intervalul de gard, iar intervalul de gard este
transmis urmat de sim3olul C+M. Motivul pentru care intervalul de gard const din
copierea sfr,itului sim3olului C+M este deoarece receptorul va integra peste un numr
-ntreg de cicluri de sinusoide pentru fiecare multicale cnd se realizeaz demodularea
C+M cu 4.
ig. >B PrezentaJa3senta prefi$ului ciclic
>*
UPB Retele WiMAX
.3.. (odel ideal de sistem 2/0(
9ransmitorul
Un purttor de smnal C+M este suma unor su3'purttoare ortogonale, cu date
3and de 3az pe fiecare su3'purttoare, fiind independent modulate utilizand unul din
tipurile de modulaie de amplitudine -n cuadratur 8M2M9 sau cu s"iftare -n faz 8P)N9.
2cest semnal 3and de 3az compus este de o3icei utilizat pentru a modula o purttoare
R principal.
ig. >* )c"ema transmitorului C+M
)SnT este un flu$ serial de date 3inare. Prin multiple$are invers, acestea sunt -nti
demultiple$ate -n < ,iruri paralele ,i fiecare este mapat pe un sim3ol utiliznd una din
constelaiile de modulaie M2M, P)N , etc. +e notat faptul c, constelaiile pot s difere,
astfel unele flu$uri pot avea o rat de 3it mai ridicat dect celelalte.
4 invers este realizat pe fiecare set de sim3oluri, rezultnd un set comple$ de
pro3e -n domeniul timp. 2ceste pro3e sunt apoi mi$ate -n cuadratur la o 3and de trecere
pe cale standard. 5omponentele reale ,i imaginare sunt mai -nti convertite digital'
analogic utiliznd convertoare digital'analogice 8+259. )emnalul analogic este apoi
utilizat pentru a modula undele sinus ,i cosinus la frecvena purttoare fc. 2ceste semnale
sunt apoi -nsumate pentru a da semnalul de transmisie s8t9.
:eceptorul 2/0(
ig. >H )c"ema receptorului C+M
>H
UPB Retele WiMAX
Receptorul prime,te semnalul r8t9, care este apoi mi$at -n cuadratur pn la 3anda de
3az utiliznd semnalele sin ,i cos la frecvena purttoare. 2ceasta creeaza de altfel
semnale centrate pe frecvena Bfc, deci tre3uie utilizate filtre trece jos 84P9 pentru a
rejecta aceste componente. )emnalele 3and de 3az sunt apoi e,antionate ,i digitizate
utiliznd convertoare analog'digitale 82+59, iar 4 este utilizat pentru conversia
-napoi -n domeniul frecven. 2ceste < flu$uri paralele returnate, fiecare din ele este
convertit -ntr'un ,ir 3inar utiliznd un detector de sim3ol. 2ceste flu$uri sunt apoi re'
com3inate -ntr'un flu$ serial sSnT, ceea ce este o estimare a ,irului de 3ii original de la
transmittor.
.3.;. 2rtho,onal /re3uenc4 0i5ision (ultiple Access &2/0(A*
?a fel ca ,i -n cazul C+M, C+M2 asigur multiple su3'purttoare apropiate,
dar su3'purttoarele sunt divizate -n grupuri de su3'purttoare. iecare grup este numit
su3'canal. )u3'purttoarele care formeaz un su3'canal tre3uie s fie adiacente. Pe partea
de downlin1, un su3'canal poate fi presupus pentru diferite receptoare. Pe partea de
uplin1, un transmitator poate asigna mai multe su3'canale.
ig. >0 C+M2
)u3'purtatoarele cu aceea,i culoare reprezint acela,i su3'canal
2ceasta operaie de -mprire -n canale define,te su3'canale care pot fi alocate
staiilor clieni 8))9 -n funie de cerinele legate de canal ,i flu$ul de date necesar.
Utiliznd su3'canalizarea, -n cadrul aceluia,i time slot o staie de 3az Mo3ile &iM2I
8B)9 poate aloca mai mult putere de transmisie dispozitivelor utilizatorilor cu un )<R
8)ignal to <oise ratio9 sczut ,i putere mai mic dispozitivelor cu )<R mai mare. )u3'
canalizarea ofer de asemenea posi3ilitatea B) de a aloca o putere mai mare su3'
canalelor alocate clienilor indoor rezultd astfel o mai 3un acoperire -n interiorul
cldirilor.
ig. >G )u3'canalizarea -n &iM2I pe partea de uplin1
!n C+M o singur )) transmite pe un slot temporal
!n C+M2 mai multe )) pot transmite pe acela,i slot temporal pe mai multe su3'canale
>0
UPB Retele WiMAX
)u3'canalizarea pe partea de uplin1 poate salva din puterea de transmisie a
dispozitivului utilizatorului pentru c acesta poate concentra puterea numai intr'un
oarecare canal alocat. 2ceast caracteristic de salvare a puterii este utilizat pentru
3ateriile dispozitivelor, de e$emplu -n cazul Mo3ile &iM2I.
ig. >A :fectul su3'canalizarii
.3.%. !calable 2/0(A &!2/0(A*
)C+M2 aduce scala3ilitate te"nologiei C+M2. 2ceasta modific
dimensiunea 4 8ast ourier 4ransform9 la lungimea de 3and a canalului -n timp ce
pstreaz spaierea frecvenei su3purttoare constant peste diferite lrgimi de 3and ale
canalului. 2 dimensiune a //9 mai mic duce la o mai mic lr,ime de banda a
canalelor, -n timp ce o dimensiune mai mare //9 la o lr,ime de band mai mare.
Prin meninerea constant a distanei dintre frecvenele su3'purttoare, )C+M2 reduce
comple$itatea sistemului de canale mai mici ,i -m3unte,te performana canalelor mai
mari.
+e menionat faptul c !4 8!nverse ast ourier 4ransform9 este utilizat -n
transmitorul &iM2I pentru a crea o forma de und C+M din ,irurile de date
modulate, -n timp ce 4 este utilizat -n receptoarele &iM2I pentru a demodula
flu$ul de date. +imensiunea 4 este egal cu numrul de su3purttoare. !ntr'un sistem
C+MJC+M2 cu B0G su3purttoare, dimensiunea 4 este B0G.
ig. >F 4ransmitorul ,i receptorul R pentru &iM2I
>G
UPB Retele WiMAX
)C+M2 este tipul de C+M2 utilizat -n Mo3ile &iM2I. 2ceasta suport
largimi de 3and ale canalului -ntre >.B0 MEz ,i B/ MEz. +atorit scala3ilitii lrgimii
de 3and, te"nologia Mo3ile &iM2I se poate supune oricror modificri de frecven -n
conformitate cu regulamentul de pe -ntregul glo3 ,i se poate adapta oricrui !)P -n funcie
de serviciile oferite de acesta.
.. !chema de duple6are in 'i(A)8 900 sau /00
+uple$area se refer la modul cum sunt aranjate datele -n transmisia wireless pe
cele dou ci, downlin1 ,i uplin1 8fig. >D9. Partea de downlin1 transport informaia de la
staia de 3az 8B)9 la clieni 8))9. +ownlin1 mai este cunoscut ca ,i calea direct. Partea
de uplin1 transport informaia de la client la staia de 3az, se mai nume,te ,i calea spre
-napoi 8reverse lin19. )unt dou tipuri de sc"eme de duple$are 4++ 84ime +ivision
+uple$9 ,i ++ 8reOuenc. +ivision +uple$9.
ig. >D Partea de downlin1 ,i uplin1 -n comunicarea pe dou ci
++ 8fig. B/9 necesit dou canale distincte pentru a transporta traficul
downlin1Juplin1 pe acela,i slot temporal. ++ este potrivit pentru serviciul de voce
3idirecional deoarece acesta ocup o perec"e de canale simetrice pe partea de
downlin1Juplin1. ++ este de o3icei utilizat -n reelele celulare 8B( ,i *(9. #ntre timp,
te"nologia &iM2I suport full'duple$ ++ ,i "alf'duple$ ++ 8E++ sau E+'++9.
+iferena const -n faptul c -n full duple$ ++ un dispozitiv poate sa transmit ,i s
recepioneze simultan, -n timp ce -n "alf'duple$ ++ un dispozitiv poate doar s
transmit sau s recepioneze la un anumit moment de timp.
>A
UPB Retele WiMAX
ig. B/ reOuenc. +ivision +uple$ 8++9 ; mod full'duple$
++ este ineficient pentru manipularea serviciilor de date asimetrice, doarece
traficul de date poate ocupa doar o mic poriune din lrgimea de 3and a canalului -n
orice moment de timp. 4++ 8fig.B>9 este o alt sc"em de duple$are care necesit un
singur canal pentru a transmite cadrele pe downlin1 ,i uplin1 pe dou sloturi temporale
diferite. +eci, 4++ are o mai mare eficien spectral dect ++. !n plus, utiliznd 4++,
rata de downloadJupload poate fi ajustat dinamic. 4++ poate manipula -ntr'un mod
fle$i3il am3ele tipuri de trafic de 3and larg, simetric ,i asimetric.
ig. B> 4ime +ivision +uple$ 84++9
5ele mai multe reele &iM2I, -n 3and liceniat sau neliceniat, vor utiliza de
o3icei te"nica 4++. Motivul este faptul c 4++ utilizeaz jumtate din spectrul ++,
astfel salvnd lrgimea de 3and, totodata sistemele 4++ sunt mai putin comple$e ,i
mult mai ieftine, iar traficul &iM2I va fi dominat de date asimetrice. Prima ela3orare a
profilelor i$ed &iM2I suport am3ele te"nologii 4++ ,i ++, -n timp ce Mo3ile
&iM2I include doar 4++.
.;. -rofilele iniiale ale sistemelor /i6ed i (obile 'i(A)
Pentru accelerarea adopiei sistemelor &iM2I -n lumea real a reelelor,
&iM2I orum a creat profilele de sisteme &iM2I. Profilele &iM2I se refer la un
set de parametri -n funcie de care reelele &iM2I vor opera. 2cesta include 3anda de
frecven, lrgimea de 3and a canalului ,i sc"ema de duple$are. Profilele nu acoper toi
parametri operaionali posi3ili precizai -n standardul !::: F/B.>G deoarece &iM2I
orum d prioritate acestora, potrivit cu diferitele reglementri -n ceea ce prive,te
frecvena -n diferite regiuni. !n consecint, profile adiionale pot fi adugate de'a lungul
>F
UPB Retele WiMAX
timpului 3azate pe cererea pieei ,i reglementrile -n curs. Primul model de i$ed
&iM2I a fost pu3licat de &iM2I orum. 2cesta este e$plicat -n ta3elul urmtor.
<anda de frec5enta
&(=>*
Canal
&(=>*
0uple6are
*H// ' *G// *.0 4++
*H// ' *G// A./ 4++
*H// ' *G// *.0 ++
*H// ' *G// A./ ++
0AB0 ' 0F0/ >/ 4++
4a3el >. Profilele iniiale i$ed &iM2I
Banda liceniat de *.0 (Ez 8*H// ; *G// MEz9 este cea mai utilizat pe -ntreg
glo3ul pentru i$ed &iM2I. Cricum, cteva ri -n care 3anda de *.0 (Ez a fost alocata
altor servicii, vor propune alte frecvene ca ,i profile adiionale. Pe de alta parte, 3anda
neliceniat de 0.F (Ez utilizarea frecvenelor tre3uie coordonat cu ali utilizatori din
aceea,i 3and. Cperatorii din spectrul neliceniat 0.F (Ez vor tre3ui s instaleze sistemul
+) 8+.namic reOuenc. )election9. 2cest sistem este capa3il s eli3ereze 3anda la
detectarea unui utilizator primar al acelei 3enzi.
Pentru dezvoltarea Mo3ile &iM2I, selecia frecvenelor va afecta calitatea ,i
costurile reelei. )unt preferate -n general 3enzile mici de frecven doarece acestea ofer
avantajul propagrii 8atenuare mic ,i cstig mare9, cu un numar mic de celule necesare
pentru a asigura o anumit acoperire radio. !n orice caz, 3enzile mici nu sunt -ntotdeauna
disponi3ile. +e e$emplu, cea mai preferat 3and pentru majoritatea operatorilor Mo3ile
&iM2I este -ntre >.D (Ez ,i B.> (Ez, dar aceast 3and este alocat operatorilor *(.
Un interes deose3it este ,i pentru 3anda de A// ; F// MEz utilizat de sistemele 4=. +ar,
deocamdata, nu este destul de clar cnd aceste 3enzi vor deveni disponi3ile. Release'> al
Mo3ile &iM2I a fost pu3licat, putem o3serva -n ta3elul urmtor cteva date.
<anda de frec5enta &?=>*
Canal &(=>*
//9
!i>e
2.3
7 2.
2.3$;7
2.32
2.3;7
2.3%
2.@%7
2.%@
3.3 7
3.
3.73.#
;.$ 0>B 4++ 4++ 4++ 4++ 4++ 4++
A.$ >/BH 4++ 4++
#.A; >/BH 4++
1$ >/BH 4++ 4++ 4++ 4++ 4++ 4++
4a3el B. Profile Mo3ile &iM2I Release'>
>D
UPB Retele WiMAX
+isponi3ilitatea spectrului -n anumite 3enzi nu d posi3ilitatea implementrii
automate a i$ed ,i Mo3ile &iM2I. Cperatorii &iM2I vor tre3ui s e$amineze cu
atenie sporit intenia utilizrii fiecrei 3enzi, dac este doar pentru aplicaii fi$e,
porta3ile ,i mo3ile, ,i a,a mai departe. +e asemenea, dac 3anda poate fi utilizat pentru
am3ele medii indoor ,i outdoor, sau doar indoor sau doar outdoor.
.%. B2! 5ersus CB2!
?ine'of')ig"t este o condiie -n care un semnal parcurge calea aerului -n mod
direct de la un transmitor wireless la un receptor wireless fr a trece peste vreun
o3stacol. ?C) este o condiie ideal pentru o transmisie wireless deoarece interceptarea
propagrii provine din condiiile atmosferice ,i din caracteristicile frecvenelor de
operare. !ntr'un mediu ?C), semnalul se poate -ntinde pe o distan mai mare cu o mai
3un putere a semnalului ,i un t"roug"put mrit.
!n mod contrar, <on'?ine'of')ig"t 8<?C)9, este o condiie -n care semnalul de la
un transmitor wireless trece peste numeroase o3stacole pn ajunge la receptorul
wireless. )emnalul poate fi reflectat, refractat, poate suferi difracie, a3sor3ie sau poate fi
-mpr,tiat. 2cestea creeaz multiple semnale care vor ajunge la receptor la momente
diferite de timp, pe diferite ci, ,i cu o putere diferit. #n consecin, sistemele wireless
dezvoltate pentru mediile <?C) tre3uie s -ncorporeze mai multe te"nici pentru a acopri
aceste pro3leme ceea ce face aceste sisteme mult mai comple$e dect cele pentru ?C).
+ar sistemele capa3ile <?C) simplific planificarea reelei ,i ac"iziia site'urilor.
ig. BB Multipropagarea -n mediile <?C)
&iM2I ofer operatorilor soluia de a adresa multiple aplicaii datorit
remarca3ilei performane a acestora -n mediile <?C). &iM2I este creat pe stratul fizic
C+MJC+M2 care poate lucra cu -ntrzieri mari -mpr,tiate tipic -n mediile <?C).
2cesta poate elimina u,or fadingul selectiv -n frecven prin egalizarea la nivelul su3'
purttoare. !ar perioadele lungi de sim3ol 8datorit utilizrii su3'purtatoarelor paralele9
vor elimina interferena inter sim3ol !)!. <umeroase te"nici avansate cum ar fi su3'
canalizarea, modulaia ,i codare adaptiv 82M59, 22) ,i M!MC sunt de asemenea
-ncorporate -n &iM2I pentro a face aceasta te"nologie ,i mai performant -n mediile
<?C). )u3canalizarea d posi3ilitatea te"nologiei &iM2I de a concentra puterea de
B/
UPB Retele WiMAX
transmisie pe su3'canale, mrind raza de aciune. 2M5, att pe +? ct ,i pe U?, ofer
posi3ilitatea de a ajusta modulaia ,i rata de cod dinamic 3azndu'se pe fiecare condiie a
su3canalului ,i rata necesara. 22) poate focaliza raza sectorului staiei de 3az pe
direcia dispozitivului utilizator. M!MC poate -m3unti puterea semnalului ,i
t"roug"putul semnificativ cu fiecare anten adiionala la B) ,i la )). 2ceste te"nici
-mpreun pot s -m3unteasc performana &iM2I ,i acoperire -n arii cu teren dificil
8deluros9, cu multe o3stacole 8cldiri ,i copaci9 sau -n interiorul cladirilor.
.A. 9ehnolo,ia antenelor inteli,ente &smart antennas*
5apacitatea unei reele celulare depinde de muli factori, cum ar fi spectrul alocat,
puterea ma$im a transmitorului, interferena dintre diferii utilizatori. C te"nic
comun de -m3untire a capacitii utilizat -n a doua generaie de reele celulare, este
cunoscut su3 numele de sectorizare, ceaa ce -nseamn -mprirea unei antene
omnidirecionale -n cteva sectoare, de o3icei trei sectoare. +oarece interferena dintre
utilizatori -n diferite sectoare este eliminat de lungimea de und a antenei instalat la un
site, capacitatea sistemului este marit semnificativ proporional cu numrul de sectoare.
!deea de 3az a unei antene inteligente este de a -nlocui antena pentru fiecare
sector cu un lan de antene sau de a -nlocui toate antenele sectoriale cu un ,ir circular
pentru a servi terminalele mo3ile pe *G/
o
. Prin
implementarea algoritmilor inteligeni de
formare a radiaiei, raza antenelor devine
adaptiv, oferind astfel o sectorizare adaptiv
sau lo3i individuali pentru fiecare utilizator.
!ntr'un sistem de antene inteligente, un
lo3 este format 8fig. B*9 pentru fiecare
utilizator int, iar interferenta cauzat de ali
utilizatori este su3stantial redus prin plasarea
acestora -n direcia de nul sau -n afara lo3ului
principal.
ig. B* 2ntene inteligente
2r tre3ui s fie evident de ce antenele inteligente sunt de asemenea denumite
antene adaptive ,i antene cu formarea lo3ului 83eamforming9.
Beneficiile fundamentale pe care un sistem cu antene inteligente il ofer, include
urmtoarele%
C cre,tere a capacitii sistemului
5onsm de putere mai mic la terminalul mo3il ,i la staia de 3az
oarte 3un calitate a serviciilor cu o rat de eroare pe 3it sczut ,i mai puine
apeluri pierdute
B>
UPB Retele WiMAX
5re,tere a razei de acoperire
+up cum putem o3serva -n figura */, lo3ul format de un sistem cu antene
inteligente este creat prin aplicarea diferitor coeficieni la diferite elemente ale antenei
care sunt plasate fizic separat. 5oeficienii de masur sunt realizai de algoritmi virtuali
de formare a lo3ilor conform cu mediul semnalului. Cperaiunea de weig"ting 8masura,
comparare9 -ntr'o anten inteligent poate fi implementata la frecvena radio R,
frecvena intermediar !, sau 3and de 3az.
Beneficiile realizrii R 3eamforming 8formarea lo3ilor9, precum ,i a te"nicii de
sectorizare adaptiv -n sistemele de comunicaii mo3ile, pot fi concentrate -n cele ce
urmeaz%
!inte>a dinamica a sectoarelor i .ncrcare balansat a traficului. 2ceasta d
posi3ilitatea operatorilor de a seta dimensiunea sectorului ,i a lo3ilor pentru a
3alansa -ncrcarea toatal pe toate sectoarele. 5a rezultat, vrful -ncrcrii -n cele
mai aglomerate sectoare va fi redus, ,i totodata accesul -n celul va fi -m3unttit.
:educere hando5er o5erhead. 2ceasta se datoreaz faptului c R 3eamforming
genereaz -n mod normal un sector roll'off mai ascuit ca ,i la antenele normale.
2stfel, operatorii vor avea posi3ilitatea de a repoziiona zonele de "andover de la
arii cu trafic dens la trafic sczut, in viitor reducadn "andoverul.
Controlul interferenei. 2justarea c,tigului antenei ,i a fazei lo3ilor d
posi3ilitatea operatorilor de a controla mult mai precis acoperirea celulelor.
0istribuia fle6ibil a antenei. Prin realizarea R 3eamforming, apare
posi3ilitatea ca diferite sisteme s -mpart acela,i set de antene, fiecare cu
sectoarele alocate. +e e$emplu, modificarea azimutului ,i elevaiei antenei care
poate fi realizat pentru diferite portiuni ale 3enzii, astfel operatorii pot -mpri
aceea,i antena ,i este posi3il crearea ,i ajustarea planului sectorial.
!n ceea ce prive,te reelele &iM2I, com3innd mai multe antene la staia de
3az 8B)9, 22) 82daptive 2ntenna ).stem9 poate fi utilizat pentru deservirea mai multor
utilizatori 8))9 cu un t"roug"put -m3untit. C te"nic cunoscut su3 numele de )+M2
8)pace +ivision Multiple 2ccess9 este implementat aici, unde multipli )) care sunt
separai 8in spatiu9 pot transmite ,i recepiona -n acela,i timp pe acela,i su3'canal.
22) elimin de asemenea interferena ctre ,i de la alte )) ,i alte surse prin -ndreptarea
punctului de nul pe direcia interferenei. 22) este o caracteristic opional pentru
&iM2I ,i nu este inclus -n certificarea &iM2I. +ar, datorit 3eneficiilor sale -n
-m3untirea performanelor ,i a ariei de acoperire -n special -n cadrul Mo3ile &iM2I,
numero,i productori integreaz capa3ilitile 22) -n produsele lor.
!isteme cu antene multiple8 !"(21 ("!21 ("(2
.A.1. !"!2 &!in,le "nput !in,le 2utput*
4ransmisiile radio tradiionale utilizeaz o anten la transmitor ,i o anten la
receptor. 2cest sistem este denumit )ingle !nput )ingle Cutput.
BB
UPB Retele WiMAX
ig. BH )!)C
C singur anten att la transmitator ct ,i la receptor
<u implic diversitate
4ransmitorul ,i receptorul au un singur lan R 8acesta este coderul ,i
modulatorul9. )!)C este relativ simpl ,i ieftin de implementat ,i a fost utilizat ani 3uni
-ncepnd cu na,terea serviciilor radio. :ste utilizat -n 3roadcast 4= ,i radio precum ,i -n
te"nologii wireless personale 8&i'i ,i Bluetoot"9.
.A.2. !"(2 &!in,le "nput (ultiple 2utput*
ig. B0 )!MC >$B
C anten la transmitor ,i dou antene la receptor
!mplica o te"nic de diversitate la receptie
Pentru a -m3unti performana, o te"nica a antenelor multiple a fost dezvoltat.
Un sistem care utilizeaz o singur anten la transmitor ,i multiple antene la receptor
este numit )!MC 8)ingle !nput Multiple Cutput9. Receptorul poate alege cea mai 3un
anten pentru a capta semnalul cu cea mai mare putere sau s com3ine semnalele de la
toate antenele astfel ma$imiznd )<R 8)ignal to <oise Ratio9. Prima te"nic este
cunoscuta ca diversitate comutat sau diversitate selectiv. Ultima este cunoscuta ca ,i
rata ma$im com3inat.
.A.3. ("!2 &(ultiple "nput (ultiple 2utput*
B*
UPB Retele WiMAX
ig. BG M!)C B$>
+oua antene la transmitator, o antena la receptor
!mplica o te"nica de diversitate a transmisiei
Un sistem care utilizeaz multiple antene la transmisie ,i o singur anten la
recepie se nume,te Multiple !nput )ingle Cutput 8M!)C9. C te"nic cunoscut su3
numele de 2lamouti )45 8)pace 4ime 5oding9 este folosit la transmitatorul cu dou
antene. )45 d posi3ilitatea transmitorului s transmit semnale -n timp ,i spatiu,
-nsemnnd c informaia este transmis de dou antene la dou momente de timp diferite
consecutive. Multiple antene ale unor sisteme )!MC ,i M!)C sunt plasate de o3icei la
statia de 3aza 8B)9. 2stfel, costul de a oferi fie diversitate a recepiei 8la )!MC9, fie
diversitate a transmisiei 8la M!MC9, poate fi -mprit de toi clienii )) servii de B).
.A.. ("(2 &(ultiple "nput (ultiple 2utput*
Pentru a mri t"roug"put'ul unei legturi radio, multiple antene 8multiple lanuri
R acordate9 sunt plasate att la recepie ct ,i la transmisie. 2cest sistem este denumit
Multiple !nput Multiple Cutput 8M!MC9. Un sistem M!MC cu acela,i numr de antene
att la transmisie ct ,i la recepie -ntr'o legtur Punct'la'Punct 8P4P9 este capa3il de a
multiplica t"roug"put'ul sistemului liniar cu fiecare anten adiional. +e e$emplu, un
sistem B$B M!MC va du3la valoarea t"roug"put'ului.
ig. BA )istem M!MC B$B
+ou antene att la transmisie ct ,i la recepie
M!MC folose,te adesea multiple$area spaial 8)M9 pentru a da posi3ilitatea
semnalului 8flu$ul de date codat ,i modulat9, de a fi transmis peste diferite domenii
spaiale. !ntre timp, Mo3ile &iM2I suport multiple moduri M!MC, care utilizeaza fie
)M 8)pacing Multiple$ing9 fie )45 8)pace 4ime 5oding9 sau am3ele pentru a ma$imiza
eficiena spectral 8cre,terea t"roug"put'ului9 fr a constrnge aria de acoperire.
5omutarea dinamica dintre aceste moduri 3azat pe condiiile canalului, este denumit
2daptive M!MC )witc"ing 82M59. +aca este com3inat ,i cu te"nica 22) 82daptive
2ntenna ).stems9, M!MC poate -m3unti -n viitor performana &iM2I.
BH
UPB Retele WiMAX
M!MC este un topic de interes -n comunicaiile wireless de azi deoarece toate
te"nologiile wireless 8P2<, ?2<, M2< ,i &2<9 -ncearc s adauge aceasta te"nologie
pentru a mri ratele de transfer pentru a satisface cerinele utilizatorilor de 3road3and.
;. Conclu>ii
r -ndoial, aplicaiile &iM2I sunt mult mai numeroase ,i aici a, aminti doar
reelele 3ancare, universitare, conectivitatea -n zonele rurale, comunicaiile peste
ocean, conectivitatea -n cazul construciilor temporare.
Pentru -nceput, &iM2I nu va elimina din curs te"nologia &i'i, ci mai degra3
o va completa, acoperind domeniile de aplicaie pentru care &iM2I a fost
gndit. #ncepnd -ns cu versiunea F/B.>Ge a standardului, ne putem a,tepta la o
descre,tere a "ot'spot'urilor &i'i pe seama cre,terii celor &iM2I.
&iM2I promite s sprijine corporaiile -n procesul de e$tindere a afacerilor, s
sporeasc profitul companiilor, s -m3unteasc calitatea serviciilor ,i, nu -n
ultimul rnd, s conduc la cre,terea numrului de oameni conectai la !nternet.
<iblio,rafie8
B0
UPB Retele WiMAX
S>T *rd (eneration Partners"ip Project 8*(PP9 "ttp%JJwww.*gpp.orgJ
SBT &iM2I orum "ttp%JJwww.wima$forum.orgJ"omeJ
S*T &iM2I Basics 4utorials "ttp%JJwww.conniO.comJinde$."tm
SHT !::: )tandard ' !::: )tandard for ?ocal and metropolitan area networ1s Part >G%
Air Interface for Fixed Broadband Wireless Access SystemsU2mendment B% Medium
2ccess 5ontrol Modifications and 2dditional P".sical ?a.er )pecifications for B;>>
(Ez.
S0T 2?524:?'?U5:<4 ; &iM2I Radio, Broad3and design and e$pertise, dec B//0
SGT &iM2I orumV Mo3ile ).stem Profile Release >./ 2pproved )pecification,
>A.>>.B//G
SAT Mo3ile &iM2I ; Part !% 2 4ec"nical Cverview and Performance :valuation, august
B//G
SFT Mo3ile &iM2I ; Part !!% 2 5omparative 2nal.sis, mai B//G
SDT <CN!2 ; Ma1ing t"e case for Mo3ile &iM2I, B//G
S>/T 2?524:? ; Universal &iM2I for i$ed, Mo3ile, 5onverged and Private
Cperators, B//G
S>>T !<4:? ; (lo3al, !nteropera3le Broad3and &ireless <etwor1s% :$tending &iM2I
4ec"nolog. to Mo3ilit., august B//H
S>BT !<4:? ; Multiple'2ntenna 4ec"nolog. in &iM2I ).stems, B//H
S>HT 2ntene si Propagare ; ?ucrari de la3orator, 4udor Palade, :manuel Pusc"ita
S>0T 4elefonia +igitala in Retelele de 4elecomunicatii ; )orina Wa"an, B///
S>AT )mart &iM2I +elivering Personal Broad3and ; <avini
S>FT !<4:? ; +eplo.ing ?icense :$tempt &iM2I )olution
S>DT 2dvances in Mo3ile Radio 2ccess <etwor1s ; Mo3ile 5ommunications )eries
SB/T i$ed, nomadic, porta3le and mo3ile applications for F/B.>G'B//H and F/B.>Ge
&iM2I networ1s ; &iM2I orum
SB>T 5an &iM2I 2ddress Xour 2pplicationsY ; &iM2I orum, octom3rie B//0
SBBT :mpowering mo3ile 3road3and ; &iM2I orum, martie B//A
SB*T i$ed Broad3and &ireless ).stem +esign ; &ile., Earr. R. 2nderson
SBHT &iMa$JF/B.>G 4"reat 2nal.sis ; Mic"el Bar3eau, )c"ool of 5omputer )cience,
5arleton Universit., 5anada
SB0T :volution of &iM2I Be.ond i$ed 2ccess <etwor1s ; ianuarie B//A
SBGT Proiectarea unei retele radio de mare viteza ; Proiect +iploma, 2drian Risco, B//H
SBAT Modern 2ntenna +esign ; 4"omas 2. Milligan
SBFD 5ompetitive Potential of &iM2I in t"e Broad3and 2ccess ; 4imo )mura, Eelsin1i
Universit. of tec"nolog.
SBDT &iM2I :nd'to':nd <etwor1 ).stems 2rc"itecture ; &iM2I orum, 2ugust B//G
S*/T &iM2I and !M4'B/// ; &iM2I orum, !anuarie B//A
S*>T &iM25 4"e 5ritical &ireless )tandard ; 5aroline (a3riel
S*BT &iM2I ).stem Modeling Met"odolog. ' Ra. Pain, Professor of 5omputer )cience
and :ngineering &as"ington Universit. in )aint ?ouis
BG