1.

NEVOIA DE A COMUNICA
Nevoia de a comunica este o necesitate a fintei umane de a schimba
informatii cu semenii sai.Ea pune in miscare un proces dinamicverba! si non"
verba! permitand persoane!or sa se faca accesibi!e una"a!teiasa reuseasca sa
puna in comun sentimente!eopinii!ee#periente!e si informatii!e.
I.INDE$ENDEN%A IN &A%I&'ACE(EA NEVOII
Omu! este capabi! sa comunice cu semenii sai din punct de vedere f)ic dar
este capabi! sa primeasca si stimu!i inte!ectua!iafectivi si sen)oria!i care ii
sunt transmisi din antura*u! sau.
$t. a se rea!i)a din punct de vedere a! nevoii de comunicareindividu! trebuie
sa aiva o ima+ine po)itiva despre sineo cunoastere a eu!ui sau
materia!adaptiv si socia!.
Independenta in satisfacerea nevoii presupune inte+ritatea individu!uia
or+ane!or de simt si o de)vo!tare inte!ectua!a sufcienta pentru a inte!e+e
semnifcatia mesa*e!or schimbate.
'AC%O(II CA(E IN',UEN%EA-A &A%I&'ACE(EA NEVOII.
'actori bio!o+ici.
"&tarea optima de functionare a va)u!ui.au)u!uimirosu!ui+ustu!uipipaitu!ui
"Inte+ritatea or+ane!or fonatiei permite comunicarea verba!a
"Inte+ritatea aparatu!ui !ocomotor face posibi!a comunicarea non"verba!a
"(aspunsu! ero+en este reactia susceptibi!a de a provoca o e#citatie se#ua!a.
'actori psiho!o+ici.
"Inte!i+enta.comunicarea este in/uentata de +radu! de inte!i+enta de puterea
de inte!e+ere a stimu!i!or primitide +andireima+inatiememorie.
"$erceptia.este re/ectarea persona!a a unui fenomenobiect care se face cu
a*utoru! simturi!or
"Emotii!e.sunt e#primate prin e#presia fetei.prin debitu! verba!
'actori socio!o+ici.
"Antura*u!. c!imatu! armonios in antura*in fami!ie permite individu!ui sa
stabi!easca !e+aturi afective0 schimbu! este trecerea unui mesa* de !a o
persoana !a a!ta.
"Medicatiacu!tura si statutu! socia! *oaca un ro! important in comunicare
"$ersona!itatea0 comunicarea este in/uentata de stadiu! de de)vo!tare a!
persona!itatii umane care determina individu! sa fe incre)ator in capacitatii!e
sa!e de a se e#primaafrmasa stabi!easca !e+aturi semnifcative cu cei din
*ur.
MANI'E&%A(I DE INDE$ENDEN%A
De ordin bio!o+ic.
"acuitate vi)ua!a
"acuitate auditiva
"fnete +ustativa si a mirosu!ui
"debit verba! usorcu ritm moderatcu !imba* c!ar si precis
"e#presie non"verba!a cu miscariposturi si +esturi a!e mainiifacies
e#presivprivire semnifcativamecanisme sen)o"perceptua!e adecvate.
De ordin psiho!o+ic.
"e#primare usoara a nevoi!ordorinte!oridei!oremotii!or si o e#primare c!ara a
+anduri!or
"ima+ine po)itiva de sine
"perceptia obiectiva a mesa*u!ui primite#primarea sentimente!or prin
pipaituti!i)area adecvata a mecanisme!or de aparareatitudine receptiva si
de incredere in a!tii
"capacitate de a an+a*a si mentine o re!atie stabi!a cu semenii.
De ordin socio!o+ic.
"apartenenta !a +rupuri de diverse interese
"stabi!irea de re!atii armonioase in fami!ie!a !ocu! de muncain +rupuri de
prieteni
IN%E(VEN%II,E A&I&%EN%EI
"E#p!orea)a impreuna cu pacientu! mi*!oace!e de comunicare
"Invata pacientu!."sa mentina inte+ritatea simturi!or
"sa uti!i)e)e mi*!oace specifce de e#primare a
sentimente!or0
"sa aiva o atitudine de receptivitate si de incredere in a!te
persoane0
"sa mentina !e+aturi cu persoane!e apropiate.
DE$ENDEN%A IN &A%I&'ACE(EA NEVOII
$rob!eme de dependenta.
1. Comunicarea inefcienta !a nive! sen)oria! si motor
1. Comunicarea inefcienta !a nive! inte!ectua!
2. Comunicarea inefcienta !a nive! afectiv
3. Confu)ie
4. &in+uratate
5. Atin+erea inte+ritatii functiei si ro!u!ui se#ua!
6. I)o!are socia!a
7. $erturbarea comunicarii fami!ia!e
&U(&E DE DI'ICU,%A%E
De ordin f)ic.
"atin+erea cerebra!a sau nervoasatu!burari circu!atorii cerebra!eaccident
vascu!ar cerebra!de+enerescentatraumatismeobosea!adefcit
sen)oria!surmena*obstaco!e in functionarea simturi!or si a
!imba*u!ui8pansamenteaparate9durerede)echi!ibru
hidroe!ectro!iticdro+urimedicamentea!coo!ism.
De ordin psihic.
"tu!burari de +andirepierderesepararesituatie de cri)aan#ietatestres
De ordin socio!o+ic.
"po!uaremediu! inadecvatcon/icte esecstatut socia! si economic
defavorabi!
,ipsa cunoasterii.
1.Comunicare inefcienta !a nive! sen)oria! si motor.Este difcu!tatea
individu!ui de a capta prin intermediu! simturi!or sa!e mesa*e care vin din
antura*mediu! e#terior sau din ambe!e
MANI'E&%A(I DE DE$ENDEN%A
1.%u!burari sen)oria!e
"Cecitate:pierderea vederii
"&caderea acuitatii vi)ua!e
"&urditate
";ipoacu)ie:diminuarea au)u!ui
"A+ne)ie:pierderea +ustu!ui
";ipoa+ne)ie"diminuarea +ustu!ui cu pierderea compatibi!itatii!or ce!or 3
sen)atii +ustatiev de ba)a
"Anosmie:pierderea mirosu!ui
";ipoeste)ie"scaderea sensibi!itatii cutanate
";ipereste)ie:cresterea sensibi!itatii cutanate
1. %u!burari motorii
"$ara!i)ia:disparitia tota!a a functiei motorii muscu!are
"$are)a:scaderea functiei motorii muscu!are
"$ara!i)ii periferice:scade tonusu! muscu!armiscari!e pasive se pot efectua
cu o amp!itudine mu!t mai mare 8 para!i)ii /asce9
"$ara!i)ii centra!e:tonusu! muscu!ar este pastrat sau chiar e#a+eratmiscari!e
pasive se pot e#ecuta cu o amp!itudine redusa8para!i)ii spastice9.
&e distin+.
"monop!e+ia:para!i)ia unui sin+ur membru0
"hemip!e+ia:para!i)ia unei *umatati de corp !atera!0
"parap!e+ia:para!i)ia membre!or inferioare0
"tetrap!e+ia:para!i)ia ce!or 3 membre.
2. %u!burari de !imba*
"Afa)ia:incapacitatea de a pronunta sau de a fo!osi anumite cuvinte
"Di)artria:difcu!tatea de a articu!a cuvinte!epronuntie neinte!i+ibi!a
"<a!baia!a:+reutate in pronuntarea unor cuvinterepetarea sau omisiunea
unor si!abe prin pre!un+irea unor sunete
"Mutismu!:bo!navu! nu raspundenu comunica cu antura*u!
"Dis!a!ia:imposibi!itatea de a pronunta anumite sunete care compun
cuvinte!evorbirea devine neinte!i+ibi!a.
3. (eactii afective in insufciente sau e#ces sen)oria!
"Ne!iniste
"Inactivitate
"An#ietate
"Incetinirea de)vo!tarii +andirii
";a!ucinatii auditive+ustativevi)ua!eo!factivecutanate
"I)o!aresin+uratate
IN%E(VEN%II,E A&I&%EN%EI.
1. $acientu! sa fe echi!ibrat psihic.
",inisteste bo!navu! cu privire !a starea sa e#p!icandu"i scopu! si natura
interventii!or
"'ami!iari)ea)a bo!navu! cu mediu! spita!icesc
"Asi+ura un mediu de securitate !inistit
"Administrea)a medicatia prescrisa de medic
1. $acientu! sa fo!oseasca mi*!oace de comunicare adecvate starii sa!e.
"Cercetea)a posibi!itatii!e de comunicare a!e bo!navu!ui
"'urni)ea)a mi*!oace!e de comunicare si invata pacientu! sa !e fo!oseasca
conform posibi!itatii!or sa!e
2. $acientu! sa fe compensat sen)oria!.
"Asi+ura in+ri*iri !a perturbarea sen)oria!a sau motorie a bo!navu!ui.In ca) de
cecitatesurditatepara!i)ie asistenta are ro!u! de sup!inire pt. satisfacerea
nevoi!or pe care pacientu! nu si !e poate satisface autonom.
"Administrea)a medicatia recomandata
"Efectuea)a e#ercitii active si pasive pt. prevenirea comp!icatii!or
muscu!arearticu!are.
"$re+ateste bo!navu! pt. diferite e#aminari a!e simturi!or si i! in+ri*este dupa
e#aminare
1. COMUNICA(EA INE'ICIEN%A ,A NIVE, IN%E,EC%UA,
Este difcu!tatea individu!ui de a inte!e+e stimu!ii primiti si de a"si uti!i)a
*udecataima+inatiamemoria pt. ca sa comunice cu semenii.
MANI'E&%A(I DE DE$ENDEN%A
1. Difcu!tatea de a"si aminti evenimente!e trecute8amne)ie9:tu!burare de
memorie.
Difcu!tatea de a inte!e+ede a fa ce o *udecata.
1. Vorbire incoerenta:comunicare verba!a fara !e+atura cu situatia data.
2. Comportament neadecvat situatiei data.
"Confu)ieobnubi!are:de)orientare in timpspatiu si referitoare !a propria
persoana.
O<IEC%IVE &I IN%E(VEN%II,E A&I&%EN%EI
1. $acientu! sa fe orientat in timpspatiu si !a propria persoana.
"Asistenta a*uta pacientu! sa se oriente)e0
"&u+erea)a si a*uta pacientu! sa comp!ete)e un *urna!0
"I! a*uta sa"si recunoasca capacitatii!e si preferinte!e0
",asa bo!navu! sa faca tot ceea ce poate cu proprii!e sa!e mi*!oace
2. COMUNICA(EA ,A NIVE, A'EC%IV
(epre)inta difcu!tatea individu!ui de a se afrmade a f deschis catre cei!a!ti
si catre nevoi!e !orde a stabi!i !e+aturi semnifcative cu antura*u!.
MANI'E&%A(I DE DE$ENDEN%A
"A+resivitate
=A!ienare menta!a:incapacitatea individu!ui de a mentine contro!u! asupra
proprii!or acte
"Deva!ori)are:perceptie ne+ativa pe care individu! o are fata de va!oarea
persona!a si competenta sa0
"Apatie0
"E+ocentrism:preocupare e#a+erata a individu!ui fata de sine insuside
sanatateimbracaminteocupatiemotiv pentru care se simte persecutat
"'obie:frica obsedanta directionata spre ceva de care bo!navu! nu poate
scapa."A>O(A'O<IE:teama de spatiu deschis
"C,AU&%(O'O<IE:teama de spatiu! inchis
"NO-O'O<IE:teama de boa!a
"De!ir:tu!burare de +andire prin pre)enta nemotivataneconforma cu
rea!itateadub!ata de convin+erea pacientu!ui in verosimi!itatea ei.
"Idei de sinucidereha!ucinatii.
"$ercepere inadecvata de sine:perceptie ne+ativa a individu!ui fata de
aparenta sa f)ica.
"Difcu!tatea de a se afrmade a"si e#prima sentimente!eidei!e.opinii!e.
"Difcu!tatea de a stabi!i !e+aturi semnifcative cu semenii.
O<IEC%IVE &I IN%E(VEN%II,E A&I&%EN%EI
1. $acientu! sa se poata afrma sa aiva perceptie po)itiva de sine.
"Asistenta pune in va!oare capacitatii!eta!ente!e si rea!i)ari!e anterioare a!e
bo!navu!ui.
"Da posibi!itatea pacientu!ui sa"si e#prime nevoi!esentimente!eidei!eopinii!e.
"Invata pacientu! tehnici de comunicare de afrmare de sinede re!a#are.
"A*uta pacientu! sa identifce posibi!itatii!e sa!e de a ascu!tade a schimba idei
cu a!tiide a creea !e+aturi semnifcative.
"Antrenea)a pacientu! in diferite activitati ca sa"i dea sentimentu! de uti!itate
1. $acientu! sa fe ferit de perico!e interne sau e#terne.
"&uprave+hea)a in permanenta pacientu!
"Administrea)a medicatia prescrisa.antidepresivean#ioriticetranchi!i)ante
"Uti!i)ea)a une!e mi*!oace f)ice de imobi!i)are.chin+icamasa de protectie.
Comunicare si !imba*
Comunicarea ca moda!itate de inte+rare intr"un sistem re!ationa! nu este
proprie fintei umane ci se re+aseste si !a ce!a!a!te vietuitoare numai ca
particu!ar pt. specia umana este !imba*u! articu!at.
,imba*u! este un mecanism psihic de comunicare intre oameni cu a*utoru!
!imbii.Este fenomenu! ce presupune intrarea in functiune a
mecanisme!orpsihicemai a!es a constiintei.Este un fenomen individua! si are
suport neurof)io!o+ic in scoarta cerebra!a de aceea in !e)iuni!e post"
traumatice sau informatiuni tumora!e de !a nive!u! scoartei cerebra!e pot
aparea tu!burari de !imba*cum ar f.disfa)ieafa)iea+rafeaca!cu!ie.
,imba*u! este strans !e+at de +andire.,imba repre)inta tota!itatea mi*!oace!or
!in+vistice ce dispun o or+ani)are ierarhica potrivit unor re+u!i de
ordonare.Este un instrument supraindividua!obiectivdeterminat de
societate.
,imba si !imba*u! nu se confunda,imba*u! este ?substanta?!imba este
forma.,imba*u! este innascut!imba este dobandita.,imba*u! este partea
determinanta fara de care nu se poate!imba este constructia.
Comunicarea si !imba*u! nu coincidsfere!e ce!or doua notiuni intersectandu"
se fara insa sa se suprapuna.E#ista o parte comuna dar fecare notiune are si
o arie e#c!usiva.
E#ista o comunicare in afara !imba*u!ui prin semna!e !uminoaseauditiveetc.
dar si !imba* in afara comunicarii8!imba*u! interior sau !imba*u! fara
inter!ocutor9.
In conc!u)ie comunicarea este o forma particu!ara a re!atiei de scimb intre
doua sau mai mu!te persoanedoua sau mai mu!te +rupuri.
Mode!u! traditiona! a! comunicarii este. E"@M"@(8emitator"mesa*"receptor9.
C(I%E(II DE C,A&I'ICA(E A COMUNICA(II
1.Dupa nive!u! interactiunii.
"Comunicare interpersona!a0
"Comunicare +rupa!a.intra+rupa!a si inter+rupa!a0
"Comunicare pub!ica.
1. Dupa fna!itati.
"Comunicare accidenta!a0
"Comunicare subiectiva
"Comunicare instrumenta!a
"C. defensiva0
"C. informativa0
"C. de intretinere
2. Dupa mi*!oace!e comunicarii.
"Comunicare verba!a.vorbita si scrisa
"comunicare nonverba!a.prin corp8mimicapantomimicavestimentatie9
"$rin teritoriu si spatiu8de!imitarea si amena*area teritoriu!ui9
,a acest u!tim punct sub!iniat este distanta persona!a care este o
caracteristica a comunicarii.
"distanta intima. intre A"3A cm
"distanta persona!a. de !a 114 m
"Distanta socia!a. intre 114"21A m
"distanta pub!ica.peste 21A m
Acest spatiu poate varia in anumite !imite in functie de mode!u! cu!tura!.
Mi*!oace!e sau coduri!e de comunicare sunt rea!i)ate simu!tandeci in mod
curent vom vorbi despre comunicarea .
"verba!a"voca!a:cuvant rostit
"verba!a"nonvoca!a:cuvant scris
"voca!"nonverba!:intonatieca!itatea vocii
"nonverba!"nonvoca0:+esturiatitudini
Continutu! comunicarii este si e! diferit.
"Informationa!8vehicu!ea)a informatii9
"Afectivemotiona!8produce emotii9
"Motivationa!8transmite trebuinte9
"Vo!itiv8dec!ansea)a sau stopea)a actiuni9.
Aceste referinte teoretice ne fac sa inte!e+em mai bine ro!u! comunicarii
efciente in re!atia asistentpacientfami!ia acestuiacu cei!a!ti profesionisti.
Intr"o re!atie comunicationa!acineva are ceva de spus a!tcuiva care trebuie sa
inte!ea+a ceea ce i se comunica adica emitatoru! transmite mesa*u!
receptoru!ui care trebuie sa"! recepte)e cat mai fde! posibi!.
O comunicare devine efcienta atunci cand mesa*u! receptionat este ace!asi
cu mesa*u! transmis.In rea!itate nu intotdeauna se rea!i)ea)a !a parametrii
doriti acuratetea mesa*u!ui.
$E(%U(<A(EA COMUNICA(II
E#ista mai mu!te forme de perturbare a comunicarii.b!oca*u! bruia*u!f!trarea
si distorsiunea.
<,oca*u! comunicarii.
Consta in intreruperea comunicarii cu posibi!itatea re!uarii ei.Aceasta
intrerupere are mai mu!te cau)eatat de natura obiectiva cum ar f aparitia
unor )+omote interventii unei a!te persoane in discutie dar mai a!es de
natura subiectiva cum ar f timiditatea sau teama inter!ocutoru!ui sau
considerarea a!tuia ca find inabordabi!8 in re!atia sef"suba!tern sau pacient"
medic9.
E#emp!e de cau)e a!e b!oca*u!ui.
"&chimbarea subiectu!ui de)batut0
"Impunerea propriei pareri0
"Ar+umentarea nefondata sau inproprie
"%acerea rapida !a conc!u)ii si so!utii0
"'o!osirea necorespun)atoare a cunostinte!or si metode!or
Comunicarea in timpu! procesu!ui de nursin+ este un proces sensibi! dar
+rese!i!e se pot repara.&e poate intrerupe usor fara voie.Nive!u! ei se de)vo!ta
in timp prin practica si eva!uare.
<(UIABU, COMUNICA(II
$resupune o intrerupere sau perturbare tran)itorie si temporara a comunicarii
cau)at deasemenea de factori obiectivi cum ar f efecte!e para)itare in
convorbirea te!efonica dar si subiectiviunii mai +rosieri si a!tii mai
nuantati.<ruia*u! poate f invo!untar dar si vo!untar.
'I,%(A(EA COMUNICA(II
Inseamna transmiterea si desi+ur receptarea numai a unei parti a informatiei.
'i!trarea este intotdeauna vo!untara si tine de o serie intrea+a de
caracteristici psihoindividua!e si socia!e.Ea are ca efecte de+radarea
comunicarii.
In ca)u! comunicarii dintre asistent si pacientf!tarea comunicarii are efecte
e#trem de ne+ative in ambe!e sensuri.Din pacate este foarte u)itata si
trebuie prevenita sau evitata prin casti+area increderiiprin schimbarea
menta!itatii!orprin constienti)area pacientu!ui.
DI&%O(&IUNEA COMUNICA(II
Consta in de+radarea invo!untara a mesa*u!ui pe traseu! transmiterii !ui mai
a!es cand sunt mai mu!te veri+i a!e !antu!ui informationa!.Cau)e!e distorsiunii
sunt invo!untare si tin de perceptia si inte!e+erea eronata.
$erturbarea comunicarii tine de o serie de factori aparuti !a nive!u!
e!emente!or componente a!e !antu!ui comunicarii.
1.,a nive!u! emitatoru!ui.
"Cau)e e#trene ce tin de conditii!e e#terioare a!e ce!ui ce emite
mesa*u!conditii concretearticu!are de timpspatiu!oc0
"Norme!e constran+atoare permisive sau respective a!e +rupu!ui.&e nasc cu
intrebari de +enu!.cumcatcand sa comunice care e#ercita presiune asupra
emitatoru!uide mu!te ori este chiar presiunea timpu!ui0
"Cau)e interne sunt caracteristici!e psihoindividua!e a!e
emitatoru!ui8caracterpatitudinimotivatii9 dar si ce!e de natura
psihosocia!are!ationa!a.Intr"un fe! transmite mesa*u! un om in/uentpo)itie
socia!a so!ida0a!tfe! un somer cu +ri*a )i!ei de maine.Asta nu inseamna insa ca
ce! puternic nu este si e! vu!nerabi! in fata bo!iifapt care creea)a o a!ta
po)itieaceea de bo!nav.
1.,a nive!u! receptoru!ui.
"Conditii!e perturbatoare urme)a cam ace!easi trasee ca si !a emitator pt. ca
este vorba tot de factoru! uman.Ce! mai important fenomen care se produce
!a nive!u! receptoru!ui este ce! de f!trare.Deobicei retine numai informatia pe
care o considera uti!acare se potriveste cu starea !ui
afectivamotivationa!acu interese!e sa!e.Ce!a!a!te informatii raman deoparte.
&tarea afectiva de moment este de importanta ma*ora pentru ca are
re)onanta in atitudini!e sa!e.O emotie puternica in/uentea)a mu!t
comunicarea8nu numai ca nu inte!e+idar nici macar nu au)i ce ti se
spune9.mesa*u! transmis de emitator este interpretat strict subiectiv de catre
receptor ducand !a imbo+atireasaracirea sau modifcarea continutu!ui
transmis.
2. Nive!u! re!atiei dintre emitator si receptor.
"In/uentea)a in ce! mai ina!t +rad
comunicarea.pre*udecatii!enorme!estatute!e ce!or doua persoane imp!icate
in actu! comunicarii.
"%ransmiterea informatiei este mu!t in+reunata daca sunt persoane mu!t
diferentiate in toate ace!ste p!anuri.De EC.. diferenta intre +eneratii sau
diferenta de pre+atire inte!ectua!a.
Intr"o conversatie fecare partener devine pe rand emitator si receptor de
aceea continuturi!e dar mai a!es forma mesa*u!ui trebuie adaptata continuu !a
nevoi!e actua!e a!e comunicarii.
,a continut trebuie sa se tina seama de incarcatura informationa!ade +radu!
de difcu!tate a informatiei in raport cu puterea de inte!e+ere a
inter!ocutoru!ui si de termino!o+ia fo!osita.
De mu!te ori in !umea medica!a se fo!osesc termeni de stricta specia!itate
care ridica prob!eme de accesibi!itate catre semnifcatia !or de aceea este
necesara simp!ifcarea termino!o+ica a mesa*u!ui transmis.
&e poate face si o c!asifcare simp!ifcata a factori!or perturbatori ai
comunicarii.
1. 'actori persona!i care tin de structura ce!or doua persoane imp!icate.
"emotiona!i.supararean#ietateteamaresentimente
"inte!ectua!i. !imba*nive! inte!ectua!nive! de cunostinte
"f)io!o+ici. boa!aobosea!ainfrmitati
"socia!i. diferente de cu!turac!asa socio"economicadia!ectetnierasare!i+ie
1. 'actori pe mediu care pot creste tensiunea sau disconfortu!.
"f)ici.)+omot!ipsa intimitatiide acomodare
"socia!i.pre)enta sau absenta unor anumite persoane
COMUNICA(EA %E(A$EU%ICA
Este componenta a re!atii!or interpersona!e asistenta"pacient0un act
p!anifcatde!iberat si profesionist.
&cop.
"&tabi!irea unei re!atii umane po)itive care va permite atin+erea obiective!or
de in+ri*ire.&e rea!i)ea)a prin tehnici de comunicare terapeutica ce au !a ba)a
comunicarea verba!a si nonverba!a.
Conditii pt. o comunicare efcace.
"&a se tina cont de factorii f)io!o+ici si socio"cu!tura!i care pot in/uenta
comunicarea.
"Asi+urarea unui confort psihic si f)ic a! pacientu!ui.
"Casti+area respectu!ui pacientu!ui.
"Casti+area increderii.
"Mesa*u! transmis sa fe scurt si c!arvocabu!aru! uti!i)at sa fe pe inte!esu!
pacientu!uidebitu! verba! sa fe potrivittonu! adecvatintonatia sa nu fe
in/uentata de emotii!e sau obosea!a asistenteisa fe a!es momentu!
potrivit0mimica+esturi!e sa accentue)e cuvantu! sau sa i!ustre)e ideea.
"&a se manifeste so!icitudine fata de pacient.
"Atin+erea pacientu!ui8de EC. prinderea mainii unui pacient trist sau cu dureri9
sa fe uti!i)ata in masura in care acesta inte!e+e bine semnifcatia si o
accepta ca pe un mesa* de incura*aretandrete si sustinere afectiva.
%E;NICI DE COMUNICA(E %E(A$EU%ICA &I (O,U, A&I&%.
1. Ascu!tarea activa.
Asistenta isi mobi!i)ea)a intrea+a atentie pt. a inte!e+e mesa*u! pacientu!ui
respectand urmatoare!e re+u!i.
"sta in fata pacientu!ui cand vorbestei! priveste in ochi pt. a"i demonstra
dorinta de a"! ascu!ta0
"adopta o atitudine deconectata.
"nu face miscari care ar putea distra+e inter!ocutoru!
"i! aproba cand spune !ucruri importante
1. Acceptarea este vointa de a ascu!ta mesa*u! unei persoane fara a
manifesta indoia!a sau de)+ust chiar daca sunt diver+ente de idei.
"asistenta va manifesta to!eranta fata de pacient
"i! va ascu!ta fara sa"! intrerupa
"ii va da o retroactiune verba!a pt. a arata ca inte!e+e ce"i spune
"se va asi+ura ca mesa*e!e sa!e nonverba!e corespund mesa*e!or verba!e
2. Intrebari!e sunt un mi*!oc direct de comunicare si dau tonu! unei
interactiuni verba!e.
"vor f !e+ate de subiectu! discutata
=vor f puse in ordine !o+ica
"asistenta va f atenta sa epui)e)e un subiect inainte de a trece !a a!tu!
"asistenta va a!e+e intrebari!e in functie de raspunsuri!e pacientu!ui.
3. $arafra)a este redarea mesa*u!ui pacientu!ui in cuvinte!e ei pt. a se asi+ura
inte!e+erea !ui corecta.
4.C!arifcarea cand intervine o neinte!e+ereasistenta poate intrerupe discutia
pt. a ca!rifca sensu! mesa*u!ui.
5. 'oca!i)area : centrarea mesa*u!ui pe o anumita prob!ema de
sanatate.Asistenta va a*uta pacientu! sa nu descrie in termeni va+i
prob!eme!e sa!e.
6. informarea pacientu!ui.
"informatii!e vor f date cu re+u!aritate si !a momentu! oportun
"vor f transmise intr"o maniera favorabi!a de comunicare cu pacientu!.
"nu se vor divu!+a informatii pe care medicu! doreste sa nu !e cunoasca
pacientu!.
7.,inistea va permite asistentei si pacientu!ui sa"si or+ani)e)e +anduri!e.
Asistenta care si+ura !inistea in comunicarea cu pacientu! dovedeste ca este
+ata sa"! ascu!te cu rabdare.
D. (ecapitu!area este o revi)uire a principa!e!or idei discutate.Asistenta
incepe o discutie re)umand"o pe precedenta pt. a a*uta pacientu! sa"si
aminteasca subiecte!e abordate.
&%I,U(I DE COMUNICA(E INE'ICACE
1. A"ti spune parerea are urmatoare!e consecinte.
"inhiba persona!itatea pacientu!ui
=intar)ie re)o!varea prob!emei
"nu"i da posibi!itatea de a !ua deci)ii
1. A da asi+urari fa!se.
"impiedica avansarea comunicarii
2. A adopta o atitudine de aparare.
"a raspunde critici!or printr"o atitudine defensiva inseaman a"i ne+a dreptu!
pacientu!ui !a proprii!e pareri
3.A manifesta aprobarea sau de)aprobarea e#cesiva.
"o aprobare e#cesiva presupune ca acesta este sin+uru! !ucru acceptabi!o
de)aprobare e#cesiva poate face pacientu! sa se simta respinssa evite
interactiunea.
4. A +enera!i)a pe stereotipii.
"orice persoana este unica si o +enera!i)are ar ne+a aceasta unicitate
5. A scimba subiectu!.
"este o impo!itete
"impiedica comunicarea terapeutica sa inainte)e
"pacientu! isi pierde fru! idei!or si spontaneitateamesa*u! poate deveni
confu).
COMUNICA(EA IN CONDI%II DEO&E<I%E
1.NE(VO-I%A%EA:in +enera! este semn de teamaan#ietate sau
neputinta.$oate f cu succes prevenita prin e#p!icatii si asi+urariprecum si
prin atin+eri de!icate a!e mainii bo!navu!ui.Ce este de facut cand pacientu!
este nervosE
&unt indicate urmatoare!e atitudini.
"verifca observatiaF8este sau pare numaipersoana suparataE9
"inte!e+e si acceptaF
"A*uta sa inte!ea+a cau)aF
=Incura*ea)a activitatea f)icaFAcest !ucru o va indeparta de cau)a supararii.
"Nu raspunde !a nervi cu nerviF Aici e nevoie de mu!t ca!m si mu!t tact.
1. A>(E&IVI%A%EA
%rebuie sa evitam si sa minima!i)am iesiri!e vio!ente a!e pacienti!or.&e impune
cunoasterea unor strate+ii de abordare a persoane!or potentia! sau actua!
vio!ente.
A9Identifcarea ce!or potentia! vio!enti.
"!e)iuni cerebra!e
"sindrom psihic"somatice
"seni!itate
"consum de substante psiho"activeGa!coo! dro+uri
"persona!itate disocia!a
<9(ecunoasterea potentia!u!ui crescut de vio!enta.
"istoric vio!ent
=confu)ie si de)orientare
=a+itatie psiho"motorie
"iritabi!itateimpu!sivitate
"non"coopera!esuspiciune
C9Evitarea manifestari!or de vio!enta a!e pacienti!or.
"se informea)a cei!a!ti membri ai echipei
"se investi+hea)a antecedente!e
"se identifca cau)e!e in care pacientu! devine a+resivin scopu! evitarii !or
"se intrerupe interviu!
"nu se atin+e pacientu!nu se fac miscari bruste
"se asi+ura securitatea propriei persoane8nu sta sin+ur cu pacientu!acopera"
ti retra+erea9
H se va fo!osi o incapere ce poate f observata continuu
"nu se !asa !a indemana obiecte taioase sau contondente
"persoana nu va f deran*ata mai mu!t decat este necesar
"se orientea)a pacientu! catre activitatiinteresante
"!a nevoie se administrea)a medicamentatie sedativa.
D9Daca persoana devine vio!enta.
"se intreba ca!m pacientu! cu ce anume poate f a*utat
"se evita confruntari!e
"nu se pronunta cuvinte care ar putea f interpretate
"se fo!oseste diversiunea8deturnarea9
"se pastrea)a distanta
"nu se sta cu spate!e !a pacient
"nu se intinde mana dupa obiecte
"daca situatia devine criticase sti+a dupa a*utor si se paraseste repede
incaperea
$re)enta unor persoane mai puternice poate ca!ma pacientu!daca nu se
trece !a administrarea de medicamente.
MANI'E&%A(I DEO&E<I%E IN COMUNICA(E
1.$,AN&U,
$oate f de a*utor si trebuie inte!es si in+aduit.NU"i cere pacientu!ui sa se
opreasca din p!ans.Asi+urandu"i intimitateatinandu"i companieprivindu"! in
fatasunt tot atatea conduite fo!ositoare.&e atin+e bo!navu! si va f incura*at
sa vorbeascaascu!tandu"! cu atentiefara intreruperi.
Este contraindicat sa p!an+i a!aturi de bo!nav pt. a"ti arata compasiunea.
1.DE$(E&IA
Are mu!te cau)e si se manifesta diferit de !a o persoana !a a!tadar de obicei
vorbirea este inceata cu raspunsuri scurte.
E&te difci! de abordat din cau)a !ipsei de concentraresentimentu!ui de
inuti!itatepesimismu!ui sau chiar +andu!ui !a suicid.
De aceea acesti bo!navi trebuie suprave+heatidar nu sacaiti.&e vor pune
intrebari scurte si vom incerca sa"i facem sa se simta ocrotiti.Nu se insista
asupra prob!eme!or care"i macina.
2.<A(IE(E DE ,IM<AB: apar in stari!e foarte +ravein care comunicarea
devine un efort mu!t prea mare.Vor f evitate discutii!e inuti!e si vor f puse
numai intrebari scurtede ma#ima insemnatate.Daca pacientu! este
inconstient continuati sa vorbiti norma! ca si cum v"ar au)i.Intotdeauna
vorbiti inainte de a atin+e pacientu! care nu va poate vedea.
3. DI'ICU,%A%I AUDI%IVE
$acientu! care nu aude binevorbiti"i numai cand va vede fata si va poate
urmari miscarea bu)e!or.
"cand intrati in incapere atentionati"! printr"o atin+ere usoaraiar daca are
prote)a auditiva asi+urati"va ca este deschisa.
"nu va acoperiti fata si nu mestecati in timp ce vorbiti
"construiti propo)itii scurtecu cuvinte simp!eintr"o e#primare
ca!araconcisaiar daca vi se cere sa repetatispuneti ace!easi cuvinte.
"fo!ositi mimica fetei si +estica
"ridicati usor tonu! dar nu stri+aticu sur)i se vorbeste incet.
"daca un cuvant nu este inte!esscrieti"! citet pe o bucata de hartie
"fti ca!mI.nu va enervati.
4.DI'ICU,%A%I VI-UA,E
Numai verba!a si !ipsa mi*!oace!or nonverba!e pe care !e receptam cu a*utoru!
va)u!ui este deosebit de saraca.
"De aceeacomunicarea cu persoane!e neva)atoare necesita niste priceperi
specia!e si conduite corespun)atoare
",a intrarea si iesirea din incapere trebuie sa vorbiti pt. a va face cunoscuta
pre)enta
"E#p!icati tot ceea ce se petrece in *urin mod fresccu mu!ta natura!ete si
serio)itate.
5. DI&'A-IA:este tu!burarea de vorbire cau)ata de une!e !e)iuni cerebra!e
care se manifesta prin diminuarea coordonarii in vorbiredifcu!tatea aran*arii
cuvinte!or in fra)eneputinta de a"si +asi cuvinte!e si chiar imposibi!itatea de a
pronunta cuvinte.Ceea ce este insa de retinut.disfa)icii aud si inte!e+de
aceea comunicarea are !oc precum si cu persoane!e sanatoase.
6.EVA,UA(EA COMUNICA(II.este un pas important in re!atia ce se de)vo!ta
intre asistenta medica!a si pacient.Acest pas consta in aprecierea nive!u!ui de
comunicare !a care s"a a*uns intre ce!e doua persoane.
'iecare persoana poate sa cunoasca nive!u! de empatie si de inte!e+ere !a
care a a*uns cu inter!ocutoru! saude aceea eva!uarea comunicarii este o
autoeva!uare.
Comunicarea nonverba!a a fost cerectata inde!un+ de specia!istiiar
cercetarii!e au dus !a conc!u)ii interesante.Unu! din cercetatorii interesati de
acest aspect a fost &)idneJ Bourardde !a Universitatea din /oridaa!e carui
cercetari s"au a#at mai mu!t pe tin+erepe contactu! epidermiccare in
vi)iunea sa constituie !imba*u! primitiv a! iubirii si are un efect natura!
ca!mant si !inistitor.
7. CON%AV%U, VI-UA,
Doi cercetatori de !a OC'O(D din Marea <ritanieau p!ecat de !a presupunerea
ca oamenii re!ationea)a intre ei prin anumite semna!ecare de)vo!ta fe
tendinte de apropierefe de respin+ere.
Intimitatea se manifesta printr"o varietate de actiuni
nonverba!econtactu!?ochi in ochiK)ambetu!ridicarea capu!ui.
Cei doi cercetatori au a*uns !a conc!u)ia ca diminuarea contactu!ui vi)ua!
repre)inta una din metode!e ce!e mai efciente de a face fata situatiei
nep!acutecand o persoana straina se apropie prea mu!t.Mai mu!tpersoane!e
au tendinta de a"si tra+e torsu! inapoide a cobora privirea de a"si duce
maini!e !a ochi de a"so micsora fanta pa!pebra!ade a se scarpina in capde a"
si aprinde o ti+ar sau de a"si su/a nasu! mai des decat daca inter!ocutoru!
este !a o distanta mai mare.
Interactiunea semna!e!or verba!e si nonverba!e duc !a transmiterea de
mesa*e comp!e#eparticu!are0po!isemia !imba*u!ui nonverba! asociat cu
ca!ritatea si nuantarea ce!ui verba!fac din finta umana ce! mai specia!i)at
furni)or si benefciar de comunicare.
Asistenta medica!a are ca functie importanta invatarea comunicarii in +enera!
si a! ce!ei nonverba!e in specia!pt a reusi o re!atie benefca cu pacientu!.
O comunicare adecvata in!atura temeri!e pacientu!ui si i! a*uta !a structurarea
prob!ematiunii care trebuie so!utionata.
'aci!itea)a apropierea de bo!navde fami!ia acestuiadespovarand"o de
+reutatea i)o!arii si a an#ietatii.Daca asistenta medica!a stie sa comunicede
ce!e mai mu!te ori se transforma si in ce! mai bun prieten.
Comportamentu! prosocia!conditia esentia!a a profesiunii noastre inseamna
in primu! rand comunicare.&tiinta si arta comunicarii sa!vea)a neputinta si
esecu! in fata bo!ii.