VIRUSOLOGIE

VIRUSURI
I.Definitie
Se estimeaza ca exista peste 400 de virusuri distincte care infecteaza omul.Spectrul
manifestarilor clinice, epidemiologice si patogenice care rezulta in urmainfectiilor virale este foarte vast.
Virusurile sunt unice in cadrul agentilor infectiosi. Caracteristicile majore carele diferentiaza de
celelalte microorganisme sunt:
1.Dimensiunea redusa, ceea ce le permite sa traverseze filtrele bacteriologicepastrandu-si
infectiozitatea.
2.Genomul viral poseda un singur tip de acid nucleic, fie ADN=dezoxiribovirusuri, fieARN=ribovirusuri.
3.Sunt total dependentede celula vie, fie eucariota, fie procariota, pentru replicare siexistenta.
Nu poseda ribozomi sau aparat propriu de sinteza a proteinelor, nu posedamitocondrii sau sursa
proprie de energie, deci sunt metabolic inerte in afara celuleigazda vii.
Desi unele virusuri poseda propriile enzime cum ar fi ARN sau ANDpolimeraza, nu pot amplifica
si reproduce informatia in propriul genom in absentacelulei gazda vii.
4.Virionul (corpusculul elementar sau viral) reprezinta unitatea virala infectioasaintacta, inerta in afara
celulei gazda vii.
5.Virusurile pot parazita celule umane, vegetale, bacteriene, fungice, parazitare, aleinsectelor.
II.Morfologie
1.Dimensiune.
Unitatea de masura a dimensiunii virale o reprezinta nanometrul(1nm=10-9m).
Virusurile cu importanta clinica au dimensiuni cuprinse de la 20-30nm(picornavirusuri)pana la
300nm (poxvirusuri). Sunt vizibile numai la microscopulelectronic.
In contrast, bacteriile au aproximativ 1000nm iar eritrocitele 7500nm indiametru.
Metodele de masurare a dimensiunii virionilor:
1) 1ultrafiltrarea=filtrare prin membrane de colodiu avand pori de marime cunoscuta;
2) observarea la ME in comparatie cu particule de referinta, de dimensiunistandard=particule de
latex;
3) ultracentrifugarea=exista o corelatie intre rata de sedimentare si dimensiuneavirionilor
2.Forma
Prin examinare la ME virionii prezinta o diversitate de forme:
*sferica(v.gripale,v.paragripele,adenovirusurile)
*paralelipipedica(poxvirusurile)
*de cartus(v.rabic)
*de bastonas(v.mozaicului tutunului, fagii filamentosi)
*de spermatozoid(bacteriofagii)
3.Structura

Cunoasterea structurii virusurilor reprezinta o etapa importanta in identificareaacestora.

Structura de baza, obligatorie, a virionului o reprezinta nucleocapsidaconstituita dintr-un
miez(core) de acid nucleic=genomul viral, protejat(inconjurat) deun invelis proteic numit capsida.
Virusurile formate numai din nucleocapsida se numesc virusuri neinvelite (nude).
Virusurile care prezinta pe langa nucleocapsida si un invelis extern lipoproteic, derivatdin membrana
citoplasmatica a celulei gazda=peplos sau anvelopa se numesc virusuriinvelite.
a)Genomul viral este constituit dintr_un singur tip de acid nucleic, fie AND fie ARN(niciodata ambii acizi
nucleici!) care contine intreaga informatie genetica necesarareplicarii virusului si care
reprezinta suportul infectiozitatii virusului.
Molecula acidului nucleic(indiferent ca este AND sau ARN) poate fi simpluspiralata(ss) sau dublu
spiralata(ds), liniara sau circulara, continua sau segmentata.
Acidul nucleic al tuturorvirusurilor AND, cu exceptia parvovirusurilor, este
ds(hepadnavirusurile au AND partial ds, partial ss cand nu sunt in timpul replicarii).Acidul nucleic al
tuturor virusurilor ARN, cu exceptia reovirusurilor, este ss.
In cazul virusurilor ARN genomul contine acid nucleic ARNss care poate fi cupolaritate
pozitiva(+), caz in care poate actiona direct ca ARNm(mesager) in interiorulcelulei infectate,sau poate fi
cu polaritate (-), caz in care trebuie transcris de o enzimaasociata virusului, ARNtranscriptaza, intrun ARN cu polaritate(+)= imaginea in oglinda, iar acesta din urma este utilizat ca ARNm in
interiorul celulei infectate.
Marimea genomului viral se coreleaza cu marimea capsidei sau anvelopei:*virusurile mari
contin un genom de dimensiuni mari care contin cateva sute de genesi codifica un numar
relativ mare de proteine(poxvirusurile)
*virusurile mici contin un genom de dimensiuni reduse care contin doar 3 sau 4 genesi codifica un
numar foarte mic de proteine.
c) Capsida virala este un invelis format din numeroase unitati proteice numitecapsomere.
Aceste capsomere sunt, de obicei, proteine de dimensiuni mici care se autoasambleazain structuri
capsomerice mari iar in final se asambleaza sub forma capsidei virale.
Capsomerele individuale pot fi puse in evidenta prin microscopie electronica. Fiecarecapsomer
trebui sa posede o anumita structura chimica care ii permite sa se samblezecu capsomere asemanatoare
pentru a forma o structura complexa cum este capsida.
Cea mai simpla structura care poate fi construita in acasta maniera estesimetrica si include 2
tipuri de simetrie a capsidelor:
*helicoidala(helicala) cu aspect tubular
*icosaedrica(cubica) cu aspect sferic
Tipurile nesimetrice de capside sunt reprezentatede:
*capside cu simetrie binara(icosaedrica-helicala)
*virusurile cu organizare complexa
1.Capsidele cu simetrie icosaedrica(cubica) au 20 de fete triunghiulare, 30 de muchii si12 varfuri
de unde aspectul aparent de sfera.
Fiecare din capsomerele situate in cele 12 varfuri se invecineaza cu cate 5 capsomeresi se
numesc pentone. Celelalte capsomere situate pe cele 20 de fete sau pe cele 30 demuchii se invecineaza
cu cate 6 capsomere si se numesc hexone.
Marimea capsidei icosaedrice este data de numarul hexonelor inserate de-alungul muchiilor si
fetelor dintre pentone.
Exemplu:
*virusuri ARN

-capsida parvovirusurilor cuprinde 32 capsomere

-capsida herpesvirusurilor cuprinde 162 capsomere
-capsida adenovirusurilor cuprinde 252 capsomere
*virusuri AND
-capsida calicivirusurilor cuprinde 32 capsomere
*caz particular:
-reovirusurile care prezinta o capsida dubla formata din 2 structuriicosaedrice.
2.Capsidele cu simetrie helicoidala in care capsomerele se aranjeaza in jurul spiralei deacid
nucleic, formand o suprafata cilindrica flexibila sau rigida.
Majoritatea virusurilor cu simetrie helicoidala poseda o anvelopa externa,aspectul extern al
virionului fiind de:
*sfera(v.gripale,v.paragripale)
*cartus sau glont(v.rabic)
*filamentoasa(v.Marburg)
Anvelopa lipoproteica externa deriva din membrana celulei gazda in timpuletapei de inmugurire
a ciclului de replicare virala.3. Capsidele cu simetrie binara(icosaedrica-helicoidala)sunt prezente la
bacteriofagiicu coada contractila(virusurile bacteriilor) la care capul cuprinde nucleocapsida cusimetrie
icosaedrica iar coada are simetrie helicala.
4.Virusuri cu organizare comprexa.
Arhitectura complexa este specifica virusurilor cugenom mare= poxvirusuri.
Virionul contine in interior nucleoidul format din AND inconjurat de omembrana interna
omogena si flancat de doua mase ovoide numite corpi laterali.Nucleoidul impreuna cu corpii laterali
sunt inconjurati de o membrana externa formatadin tubuli dispusi aleator.

Functiile capsidei:
1.asigura forma caracteristica virionului
2.protejeaza acidul nucleic viral
3. la virusurile neinvelite, fixeaza virionul de receptorii specifici de pe celula gazda.c)Peplosul sau
anvelopa reprezinta o membrana cu structura similara membraneicitoplasmatice a celulei
gazda. Aceasta membrana contine lipide ,proteine si lipoproteine.
Pe suprafata acestei membrane se gasesc formatiuni specifice virale, codificatede virus:
1) spiculi(peplomere) de natura glicoproteica. Au functia de adsorbtie si penetrare incelula gazda.
Exemple:
*hemaglutinina(H)=rol in atasarea virusurilor de celula gazda; confera virusurilorproprietateade a liza
hemetiile diverselor specii animale
*neuraminidaza(N)=faciliteaza patrunderea virusurilor in celula
2) factori de fuziune. Se gasesc sub forma inactiva(FO) iar sub actiunea proteazelorcelulei gazda se
scindeaza in forma activa(F1,F2).Au functia de initiere a infectiei.
3) proteina M(matrix) captuseste fata interna a anvelopei(frecvent la virusurile arn
cupolaritate negativa).
La unele virusuri faciliteaza asamblarea iar la altele asigura
mentinereaformei(exemplu: rhabdovirusuri).

Functiile invelisului:
a)asigura atasarea virusurilor anvelopate(invelite) la celula gazda
b)de protectie. Rolul protector al invelisului viral este anihilat de tratamentul cusolventi lipidici(eter,
cloroform, saruri biliare) rezultand inactivarea particulei virale.
Permite clasificarea virusurilor in:
-eter-sensibile= virusurile invelite
-eter-rezistente=virusurile neinvelite.

IV. Proteine functionale-enzime

Numarul de gene care constituie genomul unor virusuri este redus, de aceeasinteza de
proteinelor enzime codificate de virus este limitata;dar sinteza lor esteimportanta pentru replicarea
genomului viral.
Exemple:
1.replicaze sau transcriptaze virale=ARNpolimeraze ARNdependente prezente lavirusurile ARN cu
polaritate negativa(-)
2.reverstranscriptaza(ADNpolimerazaADNdependenta) sau integraza,prezenta laretrovirusuri .

Clasificarea virusurilor
Taxonomia virala actuala desparte ribovirusurile (genom ARN) dedezoxiribovirusuri (genom
ADN). In aceste diviziuni virusurile se grupeaza(de lasimplu la complex) in tulpini, specii, genuri,
subfamilii si familii dupa criteriulinrudirii in secventa nucleotidelor din genom.
Familia este desemnata cu sufixul VIRIDAE. Apartenenta la o familiepredupune o origine comuna
si caractere comune care nu se intalnesc la alte grupuri devirus.
Subfamilia este denumita cu sufixul VIRINAE.
Genul este denumit cu sufixul VIRUS si este constituit din specii care au incomun
caracterele familiei dar au si particularitati proprii care le diferentiaza de alegrupuri de virusuri ce
apartin aceleiasi familiii.
Specia se exprima fara sufix, semnificatiei de virus adaugandu-i numele intreg.Este definita ca
fiind grupuri de tulpini virale care se deosebesc intre ele prin prezentaunor gene ce codifica aceste
deosebiri dar au asemanari genomice si antigenice.

Criterii taxonomice
1.Proprietatile virionului: dimensiuni, forma, prezenta peplosului
2.Proprietatile genomului: tipul de acid nucleic(ADN sau ARN), numarul despire(simplu sau dublu
spiralat=s.s/d.s), linear sau circular(L,C), sensul de transcrieresau poleritatea(pozitiva ,negativa sau
ambele=ambisens), dimensiunea genomului.
3.Replicarea virala: strategia replicarii, transcriere, traducere,modificari posttraducere,asamblarea si
eliberarea virionilor progeni.
4.Proprietatile proteinelor virale: numar, secventa de AA, greutatemoleculara, functie(transcriptaze,
reverstranscriptaze, hemaglutinine, neuraminidaze )
5.Proprietati fizico-chimice:stabilitate termica, rezistenta la pH, radiatii, detergenti,solventi.6.Proprietati
biologice: spectrul gazdelor naturale( bacterii, plante, animale vertebratesau
nevertebrate) si experimentale, tropism celular, transmisie prin vector, relatiiserologice.
Replicarea (miltiplicarea) virala

Virusurile prezinta un inalt grad de parazitism intracelular si sunt inertemetabolic pana cand
infecteaza o celula gazda susceptibila. In celula gazda virusurilese replica redirectionand mecanismele
biochimice ale celulei spre formarea decomponente pentru noi particule virale.

Genomul viral
Virusurile mari,de obicei au acid nucleic cu greutatemoleculara crescuta si care aucapacitateade
a codifica un numar mare de proteine; de aceea aceste virusuri codificaun numar mare de enzime
implicate in replicarea lor.
Virusurile mici au unacid nucleic cu greutatemoleculara scazuta si un
potential decodificare limitat, de accea codifica doar unele din proteinele lor structurale siutilizeaza cel
putin cateva enzime ale celulei gazda pentru propria replicare.
Replicarea virusurilor parcurge urmatoarele secvente:
1.recunoasterea celulei gazda
2 adsorbtia (atasarea ) virusului de celula gazda
3.penetrarea(patrunderea) virusului in celula gazda
4.decapsidarea virusului
5.sinteza macromoleculara
a)biosinteza ARNm precoce si a proteinelor precoce= proteine-enzime
b)replicarea genomului vira
lc)biosinteza ARNm tardiv si a proteinelor tardive= proteine structural
6.modificarea posttranscriptionala a proteinelor
7.asamblarea virionilor
a)inmugurirea virusurilor anvelopate
8).eliberarea virionilor progeni din celula gazda

1.Recunoasterea celulei gazda

Pentru a infecta o celula,virusul trebuie , in primul rand , sa recunoasca celulacare ii permite
replicarea.

2.Atasarea virusului de celula gazda

Atasarea virusurilor este specifica si implica legarea anumitor structuri viralede receptori specifici
aflati pe membrana citoplasmatica a celulei gazda.
a)Structurile de atasare ale virusului pot fi:
*capsomerele capsidei prezente la virusurile neanvelite
*glicoproteinele, ce reprezinta proiectii ale invelisului viral la virusurile invelite
b)Receptorii specifici de pe membrana citoplasmatica a celulei gazdasunt constituentinormali ai
acesteia( proteine sau carbohidrati) iar pentru acestia virusurile au afinitatecrescuta.
Multiplele interactiuni dintre proteinele virale de atasare si receptorii celuleigazda, ataseaza ferm
virusul de celula gazda. Aceste interactiuni pot reprezentamecanismul tragaci in urma carui este
eliberata nucleocapsida in celula gazda.

2.Penetrarea sau patrunderea virusului in celula gazda(internalizarea)

Mecanismul de patrundere al unui virus in celula gazda depinde de structura virusului.
a)majoritateavirusurilor neinvelite(neanvelopate) patrund in celula prin mecanismulde endocitozareceptor mediata sau viropexie. Membrana celulei gazda este captusitacu o

proteina contractila(clathrin) are loc o invaginare a membranei cu formarea uneivezicule urmata de

captarea particulei virale in interiorul acesteia.
b)virusurile invelite(anvelopate) patrund in celula prin mecanismul de fuziunel princare are loc
unirea(fuziunea) anvelopei( peplosului) cu membrana citoplasmatica acelulei gazda.
In ambele cazuri , in citoplasma celulei gazda patrunde numai nucleocapsida.
* Virusurile invelite(anvelopete) pot penetra intracelular prin doua mecanismedistincte:
1.fuziunea directa a anvelopei cu membrana celulara sau
2.viropexie=endocitoza virionilor
Alegerea unui mecanism sau altul depinde de starea celulei gazda.
*Virusurile neinvelite(neanvelopate) pot penetra intracelular prin viropexie in veziculecu perti subtiri
care nu contin clathrina. Endosomul celulelor care au endocitat esterapid acidifiat si cele mai multe
virusuri care sunt internalizate prin viropexie reclamaexpunerea la pH acid pentu continuarea ciclului
replicativ.
*Alte virusuri penetreaza fie prin fuziune ,fie prin endocitoza.

3.Decapsidarea si migrarea acidului nucleic la locul replicarii

Odata intrata in celula gazda, nucleocapsida trebuie distribuita spre situsurilede replicare din
celula gazda,iar capsida sau anvelopa indepartate.Genomul virusurilorAND, cu exceptia poxvirusurilor,
trebui distribuit in nucleul celulei gazda.Genomul celor mai multe virusuri ARN raman in
citoplasma.Genomul AND al poxvirusurilor ramane cantonat in citoplasma(reprezinta exceptiavirusurilor
AND).
Procesul de decapsidare poate fi initiat prin atasarea la receptor sau poate fisustinut prin
existenta mediului cu pH acid din celula gazda si prin existentaproteazelor din endosomii sau
lizozomii celulei gazda.
Exista 4 metode de decapsidare virala:
1.virusurile anvelopate care fuzioneaza cu membrana celulei gazda sunt decapsidate inmomentul
fuziunii .Nucleocapsida ajunsa in citoplasma este urmata de dispersiacapsidei in acest mediu si
eliberarea genomului.
2.capsida picornavirusurilor este slabita atunci cand proteina VP4 este eliberata prininsertia
de receptorul celulei gazda.
3.nucleocapsida herpesvirusurilor interactioneaza cu membrana nucleara a celuleigazda
si elibereaza genomul viral direct la nivelul situsului sau de replicare.
4.reovirusurile si poxvirusurile contin un core miez intact inchis intr-o
anvelopaproteica partiala. Pentru sinteza ARNm viral este necesara prezenta polimerazei.
Poxvirusurile trebuie sa initieze imediat sinteza de proteine precoce=proteine enzime,inclusiv o
enzima de decapsidare pentru eliberarea genomului AND in citoplasmacelulei gazda.
Dupa decapsidare, se elibereaza acidul nucleic viral care devine astfel accesibilenzimelor ce
executa transcriptia, replicarea si translatia.

5.Sinteza macromoleculara.Biosinteza componentilor virali

Conventional se considera ca ARNm(specia de ARN care functional se fixeaza peribozomi
pentru a i se traduce mesajul genetic) are o polaritate pozitiva"+".Transcriptia cu
formarea ARNm pentru sinteza proteinelor precoce difera functiede acidul nucleic viral.
*ANd.s au doua catene :una + si una - deci polaritatea va fi notata + -.Pentru
formareade ARNm +,genomul acestor virusuri, ADN sau ARN, este transcris asimetric, adicava fi
transcrisa o singura catena, cea cu polaritate +
*ANs.s au catena fie cu polaritate (+) identica cu cea a ARNm, fie cu polaritate (-)complementara cu cea
a ARNm.

Virusurile cu genom ADNm.c +, sub controlul unei enzime din celula gazdatrec in forma ADNd.c
+ - care serveste ca matrita pentru sinteza ARNm si pentrusinteza genomurilor progene.
Virusurile cu genom ARN m.c + functioneaza direct ca ARNm care seataseaza de ribozomii
celulei gazda pentru translatia in proteine virus-specifice=proteine enzime(de exemplu ARNpolimeraza
ARNdependenta= replicazasau transcriptaza), ARN viral + este transcris sub actiunea acestei enzime, la
catena -care functioneaza ca matrita pentru producerea de noi ARNm si replicarea genomului.
Virusurile cu genom ARNm.c - contin enzima ARNpolimerazaARNdependenta preformata in
virion. Sub actiunea acestei enzime ARNm.c- viraleste transcris la catena + care functioneaza ca
ARNm si, probabil, ca matrita pentruARNviral progen -.
Biosinteza proteinelor precoce precede replicarea acidului nucleic viral si auurmatoarele functii:
-inhiba sinteza proteinelor celulei gazda
-sunt enzime implicate in replicarea acidului nucleic viral(ADNpolimeraza sau ARNpolimeraza).
Situatie particulara = retrovirusuri cu genom ARNm.c + . Acesta,prin intermediul
reverstranscriptazei( transcriptaza inversa) preformata in particula virala,este initial transcris la
ADN m.c - si apoi la ADNd.c + - care are 2 functii:
* matrita pentru transcrierea asimetrica de ARNm si ARNviral progen
* se integreaza ca provirus in genomul celulei gazda, determinand starea de purtatorsau transformarea
maligna maligna a celulei.
Biosinteza proteinelor structurale tardive incepe imediat dupa replicarea genomuluiviral.
Biosinteza se realizeaza prin traducerea ARNm format in etapa anterioara, inproteine specifice particulei
virale (proteine capsidale, peplomere) . Speciile de ARNmcare servesc drept matrita pentru proteinele
tardive sunt diferite de cele care servesc camatrita pentru proteinele precoce.
ARNm ai proteinelor tardive sunt transcrisi de pe genomul progen.

6.Modificari posttranscriptionale ale proteinelor

Unele proteine virale necesita modificari posttranscriptionale ca: fosforilare,glicosilare,
alchilare,sau sulfatare. Aceste procese sunt produse prin aceleasi sistemeca si cele
pentru proteinele celulei gazda. Fosforilarea proteinelor este indeplinita deproteinkinasa celulara si se
traduce prin modularea, activarea sau inactivereaproteinelor. Herpesvirusurile pot codifica propriile
proteinkinase care vor fitransportatedin celula in interiorul virionului.
Glicoproteinele virale sunt sintetizate la nivelul membranei ribozomale siprezinta peptide care
le permite insertia in reticolul endoplasmic rugos si necesarul desecvente de amino-acizi care le permite
initierea N-glicosilarii.
O-glicosilarea, alchilarea si sulfatarea proteinelor poate sa se desfasoare intimpul trecerii prin
aparatul Golgi.

7.Asamblarea si maturarea virionilor progeni(morfogeneza)

O data ce componentele virale au fost sintetizate,virionul se poate asambla.
Fiecare parte a virionului prezinta structuri specifice care permite virusului saformeze
interactiuni corespunzatoare: proteina-proteina, proteina-acid nucleic iarpentru virusurile
anvelopate,proteina-membrana celulara.Aceste interactiuni sunt necesare pentru asamblare intro structura finala. Procesul deasamblare incepe atunci cand structurile necesare sunt sintetizate iar
concentratiaproteinelor structurale in celula este suficienta pentru a conduce procesul deasamblare.
Morfogeneza se realizeaza prin asamblarea proteinelor capsidale si agenomului viral pentru a
forma nucleocapsida.La virusurile mici procesul are loc prin asamblare simplaLa virusurile
complexe procesul are loc in etape.
Virusurile ARN se asambleaza in citoplasma(exceptie= virusurile gripale care seasambleaza in nucleu).

Virusurile AND se asambleaza in nucleu.In timpul asamblarii pot apare erori aparand particule
virale defective cugenom absent(capsida goala) sau genom insuficient pentru a produce infectia.

8.Eliberarea virionilor progeni din celula gazda

Virusurile pot fi eliberate din celula prin:
-liza acesteia
-exocitoza
-inmugurirea membranei citoplasmatice a celulei.
Virusurile neanvelopate,in general, sunt eliberate prin liza celulei gazda.Unele virusuri anvelopate se
elibereaza dupa inmugurire prin membranacitoplasmatic@.
Reinitierea ciclului de replicare viral@.
Virusul eliberat ^n medil extracelular este, in general, responsabil de initiereaunei noi infec]ii; cu
toate acestea,fuziunea celul@-celul@ sau transmiterea vertical@a genomului la celulele fiice pot
,de asemenea, induce infec]ia.
Herpesvirusurile, retrovirusurile }I paramyxovirusurile pot induce fuziuneacelul@celul@ pentru a creea celule gigante multinucleate(sinci]ii).
Retrovirusurile pot transmite copiile integrate ca poxvirusuri ^n celule, verticalla celulele fiice ^n
timpul diviziunii celulare.

GENETICA VIRAL
Genomul viral cuprinde acidul nucleic viral, ADN sau ARN.
Func]ii:
-con]in informa]ia genettic@ viral@
-transmite informa]ia genetic@ descenden]ilor
-corespunde caracterelor specifice virale
Fenotipul viral= totalitateacaracterelor observabile. Fiecare caracter fenotipiceste codificat de o
gen@.
Variabilitatea genetic@ poate apare ^n timpul replic@rii virale prin muta]ii.
Muta]ia= modificare accidental@ dar stabil@ a uneia sau mai multor gene,trasmis@ la
descenden]i numi]i mutan]i. Ace}ti mutan]i prezint@ propriet@]i diferitefa]@ de virusul parental sau
virusul tip-s@lbatic. Mutan]ii pot fi identifica]i fa]@ deparentali prin
secven]ele lor genetice, diferen]ele antigenice (serotipuri) sau diferen]e^n propriet@]ile structurale }i
func]ionale.
Dac@ muta]ia are loc la nivelul genelor esen]iale virusului are loc inactivareaacestora. Procesul
poart@ numele de muta]ie letal@. Ace}ti mutan]i sunt greu deizolat deoarece virusul nu se poate
replica.
Dac@ muta]ia are loc la nivelul altor gene dec$t celor esen]iale virusului areloc inducerea
rezisten]ei la chimioterapice antivirale sau alterarea antigenit@]iivirusului.
Tipuri principale de mutan]i:
1Mutan]i condi]ionali cum sunt mutan]ii termosensibili(ts) care exprim@ un fenotipnormal sau cresc
numai ^n anumite condi]ii de temperatur@:
-mutantele reci care se replic@ numai la temperatura=30-35C
-muntantele calde care se replic@ numai la temperatura=38-40C.
Sunt utilizate la prepararea majorit@]ii vaccinurilor vii atenuate deoarece
auimunogenitate identic@ cu tulpinile virale s@lbatice dar virulen]@ atenuat@.
2Mutan]i dependen]i de gazde ,difer@ fa]@ de virusul parental ^n ceea ce prive}tecelula ]int@ care
poate fi infectat@.

3Mutan]i atenua]i sunt variante care pot cauza infec]ii mai pu]in grave la animale sauom, fa]@ de
tulpinile parentale.
Interac]iile genetice pot avea loc ^ntre virusuri sau ^ntre virusuri }I celule,creindu-se ^n final o
nou@ tulpin@ viral@.
Recombinarea genetic@ reprezint@ un schimb genetic intramolecular ^ntreanumite virusuri
sau ^ntre un virus }I celula gazd@. Recombinarea intramolecular@ afost descris@ la
virusurile AND. De exemplu, co-infec]ia unei celule cu dou@ tipuride herpesvirusuri
foarte apropiate structural, herpes-simplex virus tip 1 }I 2, vaproduce o
tulpin@ intertipic@ recombinant@. Aceast@ tulpin@ hibrid va con]inegene de la ambele tipuri de
herpes-virusuri.
Reasocierea genomic@ reprezint@ un schimb de gene ^ntre genomurisegmentate.De exemplu,
la influenzavirus sau reovirusuri. Tulpinile hibrid exprim@func]ii alese la ^nt$mplare de la fiecare virus
parental, genomul acestor tulpini fiindformat din segmente asortate ^nt$mpl@tor.
Complementarea genetic@. %n unele cazuri, un mutant poate fi salvat prinreplicarea unui alt
mutant sau de un vurus tip s@lbatic. Replicarea acestui alt virus,^nlocuie}te func]iile lips@ cerute de
c@tre mutant ceea ce poart@ numele decomplementare.
Salvarea unui mutant letal sau condi]ionat letal cu o anumit@ secven]@genetic@, ca
de exemplu un fragment de AND endonucleaz@ de restric]ie, senuma}te marker de salvare. Acesta a
fost utilizat pe larg pentru efectuarea h@r]iigenomice a virusurilor, ca de exemplu la virusurile
herpes simplex.
Virusurile produse din celule infectatecu tulpini diferite virale pot fi mixte dinpunct de vedere
fenotipic. Aceste virusuri rezultate ,vor avea proteine provenite de launa din tulpinile virale infectante
dar genomul de la cealalt@ tulpin@ infectant@,fenomen numit transcapsida]ie. Pseudotipurile sunt
generatec$nd transcapsida]ia sedesf@}oar@ ^ntre tipuri diferite de virus, dar acest lucru se
^nt$mpl@ foarte rar.
Mecanismul muta]iilor rezult@ din modific@ri ale replic@rii:
1.Erori de transcriere sau transla]ie:
a)muta]ii din gre}eal@ prin codificarea gre}it@ a unor aminoacizi= erori detranscriere
b)muta]ii non-sens prin care se sintetizeaz@ lan]uri polipeptidice cu
aminoacizilips@= erori de transla]ie.
2.Procese reparatorii dup@ lezarea acidului nucleic.
Clasificarea muta]iilorI.
I.Dup@ modul de apari]ie:
1)spontan@, frecvent@ la virusurile ARN la care reverstranscriptaza(polimeraza ARNdependent@) nu
poate controla mecanismul replic@rii, astfel ^nc$t s@ eliminesecven]ele nucleotidice eronate.
2)Indus@ prin:a) agen]i mutageni fizici: radia]ii UV,X,ionizante, temperatura etc.b)agen]i mutageni
chimici:acid nitros, coloran]i acridinici, analogi de baze aminate.
II.Dup@ num@rul de secven]e nucleotidice implicate:
a)muta]ii punctiforme urmare a schimb@rii unei singure perechi de baze nucleotidice
b) muta]ii multisitus urmare a schimb@rii mai multor perechi de baze nucleotidice.

CHIMIOTERAPIE ANTIVIRALA
Proprietateamajora a virusurilor este de a se multiplica in celula vie,
astfelincat, in aplicarea chimioterapiei antivirale trebuie avute in vedere doua aspecteesentiale:
1.actiunea selectiva asupra virusului situat intracellular
2.absenta toxicitatii pentru celula gazda

Chimioterapicele antivirale utilizate in prezent actioneaza la unul sau maimulte nivele

ale multiplicarii virale:
1.inhiba initierea infectiei prin prevenirea atasarii la receptorul celulei gazda sidecapsidarea
2.inhiba sinteza acizilor nucleici(ADN sauARN) intervenind in biosintezacomponentelor virale
3.inhiba ARNm, afectand sinteza proteinelor structurale si asamblarea corecta avirusului progen
4.inhiba polimerazele virale
5.inhiba reverstranscriptaza

Inhibitori ai initierii infectiei virale

AMANTADINA si RIMANTADINA sunt amine ciclice(Rimantadina este un compusalfa-metilat al
Amantadinei). Actioneaza in special asupra virusurilor gripale tipA(virusurile gripale tip B si C nu
sunt sensibile). Se administreaza oral(per os).
Mecanisme de actiune: inhiba patrunderea si decapsidarea virusurilor gripaletip A sau inhiba
asamblarea virala. In vivo si in vitro s-au selectat mutantirezistenti.
Indicatii. Amantadina se administreaza profilactic fata de infectiile cu virusgripal tip A. Daca se
administreaza cu 48 de ore inaintea debutului, simtomatologiaclinica se reduce cu 50-90%.
Indicatiile principale sunt:
-indivizi cu imunodepresie
-indivizi nevaccinati cu risc crescut in cazul infectiei
-indivizi alergici la urmele de ovalbumina din vaccinul antigripal
Reactii adverse.
Amantadina :tulburari nervoase, insomnii, iritabilitate,delir.
Rimantadina este mai putin toxica.

Inhibitori ai sintezei acizilor nucleici(analogi nucleozidici)

ADENIN-ARABINOZID(VIDARABINA sau ARA-A) este un analog aladenozinei. Se administreaza
intravenos sau ca unguent.
Mecanismul de actiune: inhiba sinteza ADN-ului atat viral cat si al celuleigazda dar ADN-ul viral
este de 6-12 ori mai sensibil, in timp ce ADN-ul celulei gazda este mult mai putin sensibil la concentratii
inofensive. Scade fosforilarea nucleozidelorde catre enzimele celulare si se incorporeaza in structura
AND.
Indicatii: actioneaza asupra herpesvirusurilor si poxvirusurilor
-scade mortalitateain encefalita herpetica
-keratita herpetica
-indivizi cu imunodepresie la care atenueaza formele severe de varicela si herpes
-zoster
Reactii adverse:
-greturi, varsaturi, tranzit digestiv accelerat
-tulburari nervoase, tumor, parestezii, convulsii
-rar: trombocitopenie sau leucopenie.
Se evita administrarea in insuficienta renala.

ACYCLOVIR(ACV) reprezinta un analog al guanosinei ZOVIRAX sauACICLOGUANOSINA. Efectul antiviral e

ste limitat numai fata de virusul herpessimplex si virusul varicele-zoster.
Este convertit in compus monofosforilat numai de catre o enzima herpes-viruscodificata, timidinkinaza.
Medicamentul este activ numai la acyclovir trifosfat fiindactivat selectiv si eficient de timidinkinaza

virala, care aditioneaza numai primul grupfosfat, in continuare fosforilarea fiind realizata de enzimele
celulare. Aditia primuluigrup fosfat este o etapa absolut indispensabila pentru activarea acyclovirului si
reactiare loc numai in celulele infectate(de aici specificitatea actiunii). Inhiba ANDpolimeraza virala si
sinteza de AND viral in care se incorporeaza. Are toxicitate scazuta pentru celula. Se administraza
oral(per os), intravenos sau ca unguente.
Indicatii:
-indivizi cu imunodeficiente infectati cu virusul herpes simplex tip 1 si 2 si virusulvaricela
-zoster
-la pacientii cu transplante de maduva previn boala, atenueaza simtomele, scurteaza durata si reduce
eliminarea de virus
-complicatii oculare herpetice.
Desi este un medicament activ in herpesul primar nu are efect asupra herpesuluirecurent fiind
inactiv asupra virusului latent.
Reactii adverse:
-se administreaza cu precautii la bolnavii cu afectiuni renale
-la bolnavii de SIDA pot apare mutante rezistente deficiente in timidinkinaze.
Un derivat al acyclovirului activ atat pe virusul herpes simplex cat si pe
virusulcitomegalic este GANCYCLOVIR-ul(derivat al guanosinei).
Mecanism de actiune: inhiba sinteza ADNpolimerazei si a ADN-ului viral. Seadministreaza
intravenos.
Indicatii:
-infectii cu virus citomegalic(retinita)
-la pacienti cu imunodepresie(SIDA)
-tratamentul herpesului rezistent la Acyclovir.
Reactii adverse: neutropenie reversibila si leucopenie.
FAMCYCLOVIR analog al timidinei a dat rezultate bune in infecti cu virusul varicela-zoster fiind mul mai
activ decat Acyclovir-ulRIBAVIRIN derivat al guanosinei.
Are un spectru antiviral larg actionand asupra unor virusuri AND dar si ARN.
Mecanism de actiune:
-inhiba sinteza de AND si ARN prin scaderea guanosin
-trifosfatului intracelular-inhiba initierea sintezei de ARNm
-inhiba sinteza de ARNpolimeraza virala.
Se administreaza oral(per os), intravenos, ca aerosoli.
Indicatii:
-in febra de Lassa reduce mortalitateasi scade viremia
-tratamentul infectiilor cu virusurile gripale tip A si B, virusul sincitial respirator(lacopii), virusul rujeolic.
In toate aceste cazuri atenueaza simptomatologia ,scadeeliminarea virusului.
Reactii adverse:
-anemie dupa administrare intravenoasa
-conjunctivita si rash dupa administrare ca aerosoli.
IDOXIURIDIN(IUDR) este un derivat halogenat al deoxiuridinei, ce actioneaza asupravirusurilor AND.
Mecanism de actiune. Se substituie timidinei rezultand AND ce sintetizeazaproteine virale
alterate.
Indicatii: in keratita herpetica sub forma de solutii oftalmice aplicate local.
Reactii adverse: toxicitate relativ crescuta.

Inhibitori ai ARNm
METISAZONA activa mai ales asupra poxvirusurilor.
Mecanism de actiune: inhiba sinteza ARNm tardiv deci previne sintezaproteinelor structurale si
formarea virionilor infectanti.
Se administreaza oral.
Indicatii: profilaxia infectiei variolice.
ATENTIE: nu are actiune terapeuticadupa debutul bolii.

Inhibitori ai polimerazelor virale

FOSCARNET(acidul fosfonoacetic) analog al pirofosfatului (fosfat anorganic).
Mecanism de actiune: inhibitor specific al AND polimerazei herpes virusurilor,fara actiune pe
polimerazele celulare. Se ataseaza direct de situs-urile de legare alepirofosfatului la AND si
ARN polimerazele virale(inhiba legarea AND polimerazelorsi a reverstranscriptazei de substrat). Se
administreaza intravenous.
Indicatii:
-infectii herpetice din SIDA, rezistente la Acyclovir
-retinite determinate de virusul citomegalic in SIDA. Eficacitatea fata de HIV seexprima prin
scaderea antigenemiei si cresterea numarului limfocitelor T(CD4) darfenomenele sunt tranzitorii.
Reactii adverse:
-perturbari ale functiilor renale
-perturbari ale achilibrului electrolitilor(Ca, K, Mg)
-convulsii.
Se acumuleaza in organism si are efecte secundare toxice. Aparitia mutantelor viralerezistente este
relativ frecventa.

Inhibitori ai reverstranscriptazei
ZIDOVUDINE(RETROVIR,AZIDOTIMIDINA=AZT analog pirimidinic sintetic careinhiba
retrovirusurile(inhiba replicarea HIV in vitro si amelioreaza simptomatologiabolnavilor in stadiile
precoce ale bolii).
Mecanism de actiune: este substrat pentru timidinkinaza care o converteste incopusi inhibitori
ai reverstranscriptazei si intrerupe elongatia ADNviral in cursulreplicarii. Se administreaza oral.
Indicatii:
-in infecti cu HIV
-la bolnavii cu SIDA determina o crestere a limfocitelor T(CD4), scadereaantigenemiei si cresterea ratei
de supravietuire.
Reactii adverse: febra, rash, granulocitopenie, anemie, tulburari nervoase.
Exista riscul aparitiei mutantelor virale mai ales in cazul utilizarii dozelor mici de medicament.
DIDANOZINA analog al deoxiadenozinei.
Mecanism de actiune: inhiba ,prin competitie, reverstranscriptaza. Se administreaza oral.
Indicatii: infectia HIV.
Reactii adverse: nevralgii periferice, diaree.
Contraindicata la bolnavii cu risc de pancreatita.

CARACTERE GENERALE ALE VIRUSURILOR

Definiie
Se estimeaz c exist peste 400 de virusuri distincte care infecteaz omul, iar spectrul
manifestrilor clinice, epidemiologice i patogenice care rezult n urmainfeciilor virale este foarte vast.
Virusurile sunt unice n cadrul agenilor infecioi. Caracteristicile majore care ledifereniaz de
celelalte microorganisme sunt:
dimensiunea redus (20-300 nm) care le permite s traverseze filtrelebacteriologice pstrndu-i
infeciozitatea
genomul viral posed un singur tip de acid nucleic, fie ADN(dezoxiribovirusuri), fie ARN (ribovirusuri)
sunt total dependente de celula vie, fie eucariot, fie procariot, pentrureplicare i existen
nu posed ribozomi sau aparat propriu de sintez a proteinelor, mitocondriisau surs proprie de
energie, deci sunt metabolic inerte n afara celuleigazd
dei unele virusuri posed enzime propri ca, de pild, ARN sau ADNpolimeraza, ele nu pot amplifica i
reproduce informaia n propriul genom nabsena celulei gazd.
Virionul (corpusculul elementar sau viral) reprezint unitatea viral infecioasintact, inert n
afara celulei gazd.
Virusurile pot parazita celule umane, vegetale, bacteriene, fungice, parazitare iale insectelor.

Morfologie
Dimensiune
Unitatea de masur a dimensiunii virale o reprezinta nanometrul (1nm=10-9m).
Virusurile cu importan clinic au dimensiuni cuprinse ntre 20-30 nm(picornavirusuri) pn
la 300 nm (poxvirusuri). Ele sunt vizibile numai prinmicroscopie electronic. n contrast, bacteriile au
aproximativ 1000 nm iar eritrocitele 7500 nm n diametru.
Dimensiunile virusurilor n comparaie cu bacteriile
Metodele de msurare a dimensiunii virionilor sunt:
ultrafiltrarea care este o filtrare prin membrane de colodiu cu pori de mrimecunoscut,
observarea la ME n comparaie cu particule de referin, de dimensiunistandard (particule de latex),
ultracentrifugarea datorit corelaiei ntre rata de sedimentare idimensiunea virionilor.
Forma
Prin examinare la ME, virionii prezint o diversitate de forme: sferic(v.gripale, v.paragripele,
adenovirusurile), paralelipipedic (poxvirusurile), decartu (v.rabic), de bastona (v.mozaicului tutunului,
fagii filamentoi), despermatozoid (bacteriofagii) etc.
Structura

Cunoaterea structurii virusurilor reprezint o etap important n identificarea acestora.

Structura de baz, obligatorie, a virionului o reprezint nucleocapsidaconstituit dintr-un miez
(core) de acid nucleic = genomul viral, protejat(nconjurat) de un nveli proteic numit capsid.
Virusurile formate numai din nucleocapsid se numesc virusuri nenvelite sauneanvelopate
(nude).
Virusurile care prezint pe lng nucleocapsid i un nveli externlipoproteic, derivat din
membrana citoplasmatic a celulei gazda, peplos sauanvelopa se numesc virusuri nvelite (anvelopate).

A)Genomul viral este constituit dintr-un singur tip de acid nucleic, fie ADN fie ARN (niciodata
ambii acizi nucleici !) care conine ntreaga informaiegenetic necesar replicrii virusului i care
reprezint suportul infeciozitiivirusului.

Molecula acidului nucleic (indiferent dac este ADN sau ARN) poate fi simpluspiralat (ss) sau
dublu spiralat (ds), liniar sau circular, continu sausegmentat.
Acidul nucleic al tuturor virusurilor ADN, cu excepia parvovirusurilor, este ds(hepadnavirusurile
au ADN parial ds cnd nu sunt in timpul replicrii).
Acidul nucleic al tuturor virusurilor ARN, cu excepia reovirusurilor, este ss.
n cazul virusurilor ARNss, genomul conine acid nucleic care poate fi cupolaritate pozitiva (+),
caz n care poate aciona direct ca ARNm (mesager) ninteriorul celulei infectate, sau poate fi cu
polaritate (-), caz n care trebuietranscris de o enzima asociat virusului, ARN-transcriptaza, ntr-un ARN
cupolaritate (+) = imaginea in oglinda.
Mrimea genomului viral se coreleaz cu mrimea capsidei sau anvelopei.
Astfel
virusurile mari au un genom de dimensiuni mari care conine cteva sute de gene i codific un
numr relativ mare de proteine (poxvirusurile,herpesvirusurile, etc)
virusurile mici au un genom de dimensiuni reduse care conine doar 3 sau4 gene i codific un
numr mic de proteine.
B) Capsida viral este un nveli format din numeroase uniti proteice numitecapsomere.
Aceste capsomere sunt, de obicei, proteine de dimensiuni mici care seautoasambleaza n structuri
capsomerice mari iar in final se asambleaz subforma capsidei virale.
Capsomerele individuale pot fi puse n eviden prin microscopie electronic.
Fiecare capsomer trebuie s posede o anumit structur chimic ce i permites se asambleze
cu capsomere asemntoare pentru a forma o structurcomplex cum este capsida.
Cea mai simpla structura care poate fi construita n acast manier estesimetric i include 2
tipuri de simetrie a capsidelor:
*helicoidala (helicala), cu aspect tubular
*icosaedrica, cu aspect sferic.
Tipurile nesimetrice de capside sunt reprezentate de:
*capside cu simetrie binar (icosaedric-helical)
*virusurile cu organizare complex
1)Capsidele cu simetrie icosaedric au 20 de fee triunghiulare, 30 de muchiisi 12 vrfuri, de
unde aspectul aparent de sfer.
Fiecare din capsomerele situate n cele 12 vrfuri se nvecineaz cu cte 5capsomere i se
numesc pentone. Celelalte capsomere situate pe cele 20 defee sau pe cele 30 de muchii se nvecineaza
cu cte 6 capsomere i senumesc hexone.
Mrimea capsidei icosaedrice este dat de numarul hexonelor inseratede-a lungul muchiilor si
feelor dintre pentone.
Exemplu:
*virusuri ARN
-capsida parvovirusurilor cuprinde 32 capsomere
-capsida herpesvirusurilor cuprinde 162 capsomere
-capsida adenovirusurilor cuprinde 252 capsomere
*virusuri AND
-capsida calicivirusurilor cuprinde 32 capsomere
*caz particular: reovirusurile care prezinta o capsida dubl, formata din 2structuri icosaedrice.
2). Capsidele cu simetrie helicoidal - capsomerele se aranjeaz n jurulspiralei de acid nucleic,
formnd o suprafa cilindric flexibil sau rigid.

Majoritatea virusurilor cu simetrie helicoidal poseda o anvelopextern, aspectul extern al

virionului fiind de:
*sfer (v. gripale,v. paragripale)
*cartu sau glon (v. rabic)
*filamentoas (v. Marburg).
Anvelopa lipoproteic extern deriv din membrana celulei gazd ntimpul etapei de nmugurire
a ciclului de replicare viral.
3). Capsidele cu simetrie binar (icosaedric-helicoidal) sunt prezente labacteriofagii cu coad
contractil (virusurile bacteriilor) la care capul cuprindenucleocapsida cu simetrie icosaedric iar coada
are simetrie helical.
4). Virusuri cu organizare comprex. Arhitectura complex este specificvirusurilor cu genom
mare (poxvirusuri).
Virionul conine nucleoidul format din ADN nconjurat de omembran intern omogen i
flancat de dou mase ovoide numite corpilaterali. Nucleoidul mpreun cu corpii laterali sunt
nconjurai de omembran extern format din tubuli dispui aleator.

Funciile capsidei:
1. asigura forma caracteristic virionului
2. protejeaz acidul nucleic viral
3. la virusurile nenvelite, fixeaza virionul de receptorii specifici de pe celulagazd.
C)Peplosul sau anvelopa reprezint o membran cu structur similarmembranei
citoplasmatice a celulei gazd. Aceast membran conine lipide,proteine i lipoproteine.
Pe suprafaa acestei membrane se gsesc formaiuni specifice virale,codificate de virus:
1.spiculi (peplomere) de natur glicoproteic. Au funcia de adsorbie ipenetrare n celula gazd.
Exemple:
*hemaglutinina (HA) = rol n ataarea virusurilor la celula gazd ; confervirusurilor proprietatea de a liza
hematiile diverselor specii animale
*neuraminidaza (N) = faciliteaz parunderea virusurilor n celul
2. factori de fuziune. Se gasesc sub forma inactiv (FO) iar sub aciuneaproteazelor celulei gazd se
scindeaz genernd forme active (F1,F2). Aufuncia de iniiere a infeciei.
3. proteina M (matrix) cptuete faa intern a anvelopei (frecvent lavirusurile ARN cu polaritate
negativ).
La unele virusuri, faciliteaz asamblarea, iar la altele, asigurmeninerea formei (exemplu:
rhabdovirusuri)
Funciile nveliului:
a) asigur ataarea virusurilor anvelopate (nvelite) la celula gazd
b) de protectie - Rolul protector al nveliului viral este anihilat de tratamentulcu solveni lipidici (eter,
cloroform, sruri biliare), rezultnd inactivareaparticulei virale. Permite clasificarea virusurilor in:
-eter-sensibile = virusurile nvelite
-eter-rezistente = virusurile nenvelite

Proteine funcionale-enzime
Numarul de gene care constituie genomul unor virusuri este redus, deaceea sinteza proteinelor
enzime codificate de virus este limitat. Sinteza lor este important pentru replicarea genomului viral.
Exemple:

1. replicaze sau transcriptaze virale = ARN-polimeraze ARN-dependenteprezente la virusurile ARN cu

polaritate negativ (-).
2. reverstranscriptaza (ADN-polimeraza ADN-dependent) sau integraza,prezent la retrovirusuri .

1.4. Taxonomie. Clasificarea virusurilor

Taxonomia viral actual desparte ribovirusurile (genom ARN) dedezoxiribovirusuri (genom
ADN). In aceste diviziuni, virusurile se grupeaz(de la simplu la complex) n tulpini, specii, genuri,
subfamilii i familii, dupcriteriul nrudirii n secvena nucleotidelor din genom.
Familia este desemnat cu sufixul VIRIDAE. Apartenena la o familiepresupune o origine
comun i caractere comune care nu se ntalnesc la altegrupuri de virusuri.
Subfamilia este denumita cu sufixul VIRINAE.
Genul este denumit cu sufixul VIRUS i este constituit din specii careau n comun caracterele
familiei dar au i particulariti proprii care le diferentiaz de alte grupuri de virusuri ce aparin aceleiai
familiii.
Specia se exprima fr sufix, denumirii de "virus" adugndu-senumele ntreg. Este definit ca
fiind grupuri de tulpini virale care sedeosebesc ntre ele prin prezena unor gene ce codific aceste
deosebiri dar au asemnri genomice i antigenice.

Criterii taxonomice
1. Proprietile virionului: dimensiuni, form, prezena peplosului
2. Proprietatile genomului: tipul de acid nucleic (ADN sau ARN), numrul despire (simplu sau dublu
spiralat = s.s / d.s), liniar sau circular (L / C), sensulde transcriere sau polaritatea (pozitiv, negativ sau
ambele = ambisens),dimensiunea genomului.
3. Replicarea viral: strategia replicarii, transcripie, translaie, modificariposttranslaionale, asamblarea
i eliberarea virionilor progeni.
4. Proprietaile proteinelor virale: numr, secvena de aminoacizi, greutatemolecular, funcie
(transcriptaze, reverstranscriptaze, hemaglutinine,neuraminidaze )
5. Proprietati fizico-chimice: stabilitate termic, rezistena la pH, radiaii,detergeni, solveni.
6. Proprietati biologice: spectrul gazdelor naturale ( bacterii, plante, animalevertebrate sau
nevertebrate) i experimentale, tropism celular, transmisie prinvector, relaii serologice.

1.5. Replicarea (multiplicarea) viral

Virusurile prezint un nalt grad de parazitism intracelular i sunt inertemetabolic pn cnd
infecteaza o celul susceptibil. n celula gazd,virusurile se replic redirecionnd mecanismele
biochimice ale celulei spreformarea de componente pentru noi particule virale.
Genomul viral
Virusurile mari au, de obicei, acid nucleic cu greutate molecular crescut icare are capacitatea de a
codifica un numr mare de proteine; de aceea,aceste virusuri codific un numr mare de enzime
implicate n replicarea lor.
Virusurile mici au un acid nucleic cu greutate molecular scazut i unpotenial de codificare limitat, de
accea codific doar unele din proteinele lor structurale i utilizeaz cel puin cteva enzime ale
celulei gazd, pentrupropria replicare.
Replicarea virusurilor parcurge urmatoarele secvene:
1. recunoasterea celulei gazd
2. adsorbia (ataarea ) virusului de celula gazd
3. penetrarea (ptrunderea) virusului n celula gazd
4. decapsidarea virusului

5. sinteza macromoleculara) biosinteza ARNm precoce i a proteinelor precoce = proteine-enzimeb)

replicarea genomului viralc) biosinteza ARNm tardiv i a proteinelor tardive = proteine structural
6. eliberarea virionilor progeni din celula gazd.

1.Recunoaterea celulei gazd

Pentru a infecta o celul, virusul trebuie, n primul rnd, s recunoasccelula care i permite
replicarea. Acest proces este realizat datorit existeneiunor situsuri receptor-specifice (de natur
proteic) situate pe suprafaaextern a particulei virale. Aceste situsuri reacioneaz specific
cu receptoricorespunztori (de natur glicoproteic sau glicolipidic) de pe suprafaacelulelor "int".
Astfel, prin aceast interaciune precis de tip "cheie-broasc" se explic faptul c anumite virusuri
prezint tropism pentru anumitegazde i pentru anumite esuturi ale gazdei respective.

2.Ataarea virusului de celula gazd

Ataarea virusurilor este specific i implic legarea situsurilor receptor-specifice de
receptorii specifici aflai pe membrana citoplasmatic acelulei gazd.
a) Structurile de ataare ale virusului pot fi:
*capsomerele capsidei, prezente la virusurile neanvelopate
*glicoproteinele, ce reprezint proiecii ale nveliului viral, la virusurileanvelopate.
b) Receptorii specifici de pe membrana citoplasmatic a celulei gazd suntconstitueni normali ai
acesteia.
Multiplele interaciuni dintre proteinele virale de ataare i receptoriicelulei gazd, ataeaza
ferm virusul de celula gazd. Aceste interaciuni potreprezenta mecanismul tragaci (declanator) n
urma cruia este eliberatnucleocapsida n celula gazd.

3. Penetrarea sau ptrunderea virusului n celula gazd(internalizarea)

Dup ataarea la celula gazd, virusul trebuie s penetreze membranacelular extern i s
elibereze genomul viral n mediul intracelular, pentrureplicare. Penetrarea se poate realiza prin 3
mecanisme, n funcie destructura virusului:
fuziunea-nveliului viral la membrana celular extern, cu eliberareaulterioar a acidului nucleic viral,
viropexia (pinocitoza) -internalizarea ntregului virion i fuziuneaulterioar cu o membran intern
vacuolar, pentru eliberarea aciduluinucleic viral
penetrarea direct -virusurile lipsite de membran lipidic par s treacdirect prin membrana
citoplasmatic extern.
Fuziuneaeste mecanismul de internalizare folosit de paramyxovirusuri(v. rujeolic) (Fig. 2. 3. - L.
Collier, J. Oxford, pag. 21). Aceste virusuri posedo "protein de fuziune" ce mediaz fuziunea ntre
lipidele virale i alemembranei celulei gazd.
Viropexia(Fig. 2.3. - L. Collier, J. Oxford, pag. 21) se bazeaz peexistena la nivelul membranei
celulelor de mamifere a unei proteine(clathrina) care este implicat i n ptrunderea unor molecule
eseniale(substane nutritive, hormoni) n celule.

4. Decapsidarea i migrarea acidului nucleic la locul replicrii

Decapsidarea const n ndeprtarea sau distrugerea capsidei viraleastfel nct genomul viral
s devin accesibil mecanismelor de transcripie i translaie.
n multe cazuri, penetrarea i decapsidarea se produc subforma unui proces unic. Astfel, n
cursul traversrii membranei citoplasmatice,unele virusuri sufer alterri la nivelul structurii capsidei,
aceste alterrifacilitnd intrarea acidului nucleic n citoplasm.

n cazul virusurilor lipsite de anvelop, se poate produce fuziunea culizozomi, astfel nct
decapsidarea se realizeaz prin enzimele lizozomale.

5. Sinteza macromolecular. Biosinteza componenilor virali

Convenional, se consider c ARNm (specia de ARN care funcionalse fixeaz pe ribozomi
pentru a i se traduce mesajul genetic) are o polaritatepozitiva "+". Transcripia cu formarea ARNm
pentru sinteza proteinelor precoce difera n funcie de acidul nucleic viral.
*Acizii nucleici dublu catenari (dc) au doua catene : una pozitiv (+) i unanegativ (-), deci polaritatea va
fi notata (+ / -). Pentru formarea de ARNm (+),genomul acestor virusuri, ADN sau ARN, este transcris
asimetric, adic va fitranscris o singura caten, cea cu polaritate (+).
*Acizii nucleici monocatenari (mc) au catena fie cu polaritate (+), identic cucea a ARNm, fie cu
polaritate (-), complementar cu cea a ARNm.

5. 1. Transcripia genomului
replicareagenomului viral

viral

n ARN

mesager

(ARNm)

A.Virusuri ARN
Virusurile ARN pot urma 3 tipuri de transcripie, n funcie de sensulmesajului nscris n
genomul lor.
In cazul virusurilor ARN cu polaritate pozitiv, ARN-ul viral este ARNm i poate fi translat n
proteine virale. ARN-ul viral "parental", cupolaritate pozitiv, este folosit direct ca ARNm viral, din care
vor fi translatedirect proteinele virale precoce i tardive. Replicarea genomului parental seproduce prin
sinteza unei forme intermediare dublu catenare din care, subaciunea ARN-polimerazei (protein viral
precoce), sunt sintetizate multecopii ale genomului parental.
In cazul virusurilor ARN cu polaritate negativ, iniial sunt produsecopii cu polaritate pozitiv
ale genomului parental (sub aciunea unei ARN-polimerazei virale). Aceste copii constituie ARNm i ele
sunt apoi translate nproteine virale. ARN polimerazele virale transcriu ARN-ul parental, cupolaritate
negativ, ntr-o copie complet sub forma unui intermediar dublucatenar. Din acest intermediar dublu
catenar se vor sintetiza noi molecule de ARN cu polaritate negativ care vor fi ncorporate n noii virioni.
Cea de-a treia modalitate de transcripie este caracteristic retrovirusurilor.ARN-ul viral
parental este transcris sub aciunea uneirevers-transcriptaze virale (ADN polimeraz-ARN dependent)
ntr-un ADNmonocatenar care formeaz un hibrid ADN-ARN. Lanul ARN al acestui hibrideste distrus i
este nlocuit de o copie ADN, rezultnd astfel o molecul de ADN dublu catenar. Acest ADNdc (numit
ADN proviral) este integrat n ADN-ul celulei gazd. Din ADN-ul proviral sunt transcrise moleculele de
ARNmcare sunt apoi translate n proteine virale. Din ADN-ul proviral sunt transcrisei copii complete de
ARN viral care vor fi ncorporate n noii virioni.

B.Virusuri AND
Virusurile ADN trebuie, de asemenea, s produc un transcript ARNm. Acest proces este, de
obicei, realizat sub aciunea unei enzime a celuleigazd (ARN-polimeraza ADN-dependent). Moleculele
de ARNm viral sunttranslate n proteine precoce i tardive. ADN-ul parental dublu catenar estede obicei
replicat de o ADN-polimeraz ADN-dependent codificat de virus.