Sunteți pe pagina 1din 11

Spionajul romnesc n Primul Rzboi Mondial

Prima mare conflagratie mondiala a fost, in faza sa initiala, un razboi caracterizat de cinci
conflicte geopolitice: intre Anglia si Germania pentru suprematia maritima, intre ranta si
Germania pentru !egemonie in "uropa #entrala$%ccidentala, intre &talia si Austria pentru
Adriatica si 'alcanii de (ord, intre Austria si Rusia pentru Peninsula 'alcanica, intre Rusia
si )urcia pentru stramtorile de acces in Marea Mediterana*
Se desc!idea astfel in istoria contemporana nu numai un sir de razboaie ceea ce i$a facut
pe unii istorici sa denumeasca secolul ++ nu ca un secol al ,iolentelor, al razboaielor si al
masacrelor, ci si o ade,arata -epoca de aur- a spionajului si contraspionajului ce a,ea sa
demonstreze ca superioritatea militara pe campul de lupta nu era suficienta pentru
obtinerea deciziei finale* Mai era ne,oie si de o superioritate pe frontul secret, in
actiunile de spionaj, contraspionaj, di,ersiune, influenta, propaganda, contrapropaganda
etc*, adica in acele domenii in care sunt angrenate de regula ser,iciile si organizatiile
secrete de informatii*

Tratate care se anulau reciproc
.a /0 august /1/2 s$a inc!eiat tratatul secret de alianta 3sub forma unei con,entii politice
si militare4 intre Romania, Rusia, ranta, Anglia si &talia, prin care Antanta garanta
integritatea Romaniei pe toata intinderea teritoriilor sale de atunci* Romania se obliga, in
sc!imb, sa declare razboi Austro$5ngariei si sa inceteze orice legaturi cu dusmanii
Antantei* Aceasta coalitie politico$militara recunostea Romaniei dreptul de unire a
teritoriilor locuite de romanii din Austro$5ngaria* Aliatii se obligau sa nu inc!eie pace
decat in unire si in acelasi timp, iar prin tratatul de pace teritoriile respecti,e sa fie
recunoscute Romaniei* 6e asemenea, Romaniei i se garantau aceleasi drepturi ca si
Puterilor Antantei la preliminariile si tratati,ele de pace* Antanta se obliga sa pastreze
secretul )ratatului pana la inc!iderea pacii generale*
6ar, la // august /1/2, deci cu trei zile inainte de semnarea )ratatului cu Antanta, se
incheiase un acord ruso-francez, prin care ranta si Rusia se angajau in secret ca, in
spatele Romaniei, sa se inteleaga asupra deciziilor pe care le vor lua la conferinta pacii
(neadmiterea statului roman la viitoarele negocieri de pace cu titlu egal al
principalelor puteri ale Antantei, intinderea teritoriala ce va fi atribuita Romaniei si alte
masuri) care de fapt anulau esenta angajamentelor si a spiritului tratatului ce s-a
semnat la 14 august 1916
6iplomatia secreta a facut ca Romania sa inc!eie tratate care in esenta se anulau reciproc,
iar conditiile angajarii in operatiunile militare, su,eranitatea si integritatea national$
statala sa fie puse intr$un gra, pericol, deoarece a lipsit acea institutie cu rol de
pre,enire, adica ser,iciul secret, care sa fie cu un pas inaintea diplomatiei* Acest lucru a
reprezentat un mare pericol, pentru integritatea si su,eranitatea Romaniei, datorat lipsei
unor informatii cu ,aloare strategica pentru factorii de decizie politica si militara* &n
esenta, a fost marea deficienta cu care s-au confruntat, intr-un fel sau altul,
mai toate serviciile de informatii militare inainte de inceperea primului
razboi mondial.
&n timpul primei conflagratii a secolului ++ din structurile informati,e ale statului roman
faceau parte structurile informati,e din Ministerul de &nterne $ !iguranta "enerala a
!tatului, !erviciul de #nformatii si !iguranta al $eltei, Structura &nformati,a a Ministerului
Apararii (ationale Serviciul de Informatii al Armatei, dar si alte structuri
informati,e: Sectia Militara Secreta din Transilvania, Serviciul Supravegherii
Stirilor6 si Biroul de cercetari informative de pe langa Ministerul ustitiei*
6e asemenea, au e7istat structuri de cooperare aparute din necesitatile desfasurarii
razboiului, cum au fost Serviciul de Informatii si !ontrainformatii romano-rus si
o structura care colabora cu e7pertii francezi din cadrul Misiunii speciale condus de
8enri 'ert!elot*
Structuri informative ale Ministerului de Interne
Primele structuri cu atributii informati,e si contrainformati,e ci,ile din tara noastra au
fost create in structura Ministerului de &nterne, astfel: prin .egea pentru organizarea
Ser,iciului Administratiei #entrale a Ministerului de &nterne, la /1 aprilie /91: s$a infiintat
Biroul Sigurantei "enerale, care a,ea atributii in domeniul culegerii de informatii, iar
din /1;< a fost creata #irectia Administratiei "enerale a $ersonalului, Politiei si
Statisticii, o structura de informatii cu ramificatii in tara in centrele mai importante,
condusa de &ancu Panaitescu $ director in #irectia "enerala a $olitiei si Sigurantei,
ulterior desfiintata si asimilata de Siguranta "enerala a Statului* % noua
reorganizare a structurilor informati,e de siguranta s$a produs in baza .egii pentru
organizarea Ministerului de &nterne din :; iunie /1/=, conform careia in cadrul Ser,iciilor
#entrale functiona 6irectia Politiei si Sigurantei Generale*
&n timpul primei conflagratii mondiale 3/1/0$/1/14, in urma acestor reorganizari in
Ministerul de &nterne, s$au constituit ca structuri informati,e Politia si Siguranta Generala
3director &on Panaitescu4, Siguranta "enerala a Statului 3primul director Romulus P*
>oinescu4, Serviciul de Informatii si Siguranta al #eltei% Serviciul de Siguranta
al #obrogei &Mihail Moruzov'.

Siguranta "enerala a Statului
Siguranta "enerala a Statului era condusa de comisarul &ancu Panaitescu si integrata
#irectiunii $olitiei si Sigurantei "enerale*
Aceasta structura informati,a a fost principala structura secreta pentru culegerea si
,alorificarea informatiilor cu rele,anta pentru asigurarea sigurantei statului si a a,ut in
compunere doua compartimente: Ser,iciul Secretariatului 3organ central care aduna si
sintetiza flu7ul informational4 si 'rigazile speciale de siguranta 3numite si Ser,icii speciale
de siguranta4, ca organisme teritoriale cu atributii informati,e si de contraspionaj*
Pentru indeplinirea misiunilor incredintate, structurile informati,e din siguranta cooperau
cu formatiunile de politie din orase, gari, porturi si punctele de frontiera, precum si cu
cele ale ?andarmeriei*
Ser,iciile de siguranta au initiat actiuni ofensi,e care au ,izat interceptarea documentelor
secrete ale ser,iciilor de spionaj straine* "ugen #ristescu $ director al Serviciului
Special de Siguranta 3pana in /1:14/0 si apoi 6irector General al Ser,iciului Special de
&nformatii mentiona in lucrarea sa memorialistica faptul ca -Siguranta Generala a de,alizat
o serie de curieri diplomatici ai statelor din "uropa #entrala, ceea ce a adus un important
material informati,, politic si militar- si s$a reusit astfel dejucarea unor actiuni politico$
diplomatice ale Austro$5ngariei impotri,a Romaniei*
)rebuie mentionat ca dupa retragerea in Moldo,a, #irectia $olitiei si Sigurantei
"enerale a trecut la infiintarea unor brigazi speciale in orasele Roman, 'arlad, )ecuci,
Piatra$(eamt, >aslui, iar in birourile de siguranta centrale din &asi lucrau <= de agenti
care se ocupau cu munca informati,a* Aceasta acti,itate era dificila intrucat se banuia,
ulterior s$a confirmat, ca numarul suspectilor ajunsese deja foarte mare*
Serviciul de Informatii si Siguranta al #eltei% Serviciul de Siguranta al
#obrogei
% alta structura informati,a si contrainformati,a creata in /1/< si de care se leaga strans
acti,itatea lui Mi!ail Moruzo, a fost Ser,iciul de Siguranta al 6eltei* &nformatiile pri,ind
modul in care a fost infiintata respecti,a structura le aflam dintr$un raport inaintat de
Moruzo, la /9 iunie /1/< directorului Sigurantei $ & * Panaitescu*
&n respecti,ul raport Moruzo, scria: -#a rezultat al delegatiunei ce mi$ati dat pentru
organizarea si conducerea Serviciului ( de) contraspiona* din #elta #unarii am
onoarea a ,a raporta urmatoarele: in ziua de /0 martie a*c*, impreuna cu personalul ce
mi s$a incredintat, am plecat spre 6elta-*
6enumirea ser,iciului apare intr$un document din :@ septembrie /1/< drept +,chipa de
Siguranta din #elta #unarii+, iar la =/ ianuarie /1/9, apare in documente sub
denumirea -'rigada de Siguranta din 6elta 6unarii-* 6upa armistitiul cu Puterile #entrale
se pare ca s$a transformat in Ser,iciul de Siguranta al 6obrogei, fiind singura autoritate
romaneasca de acest gen autorizata sa functioneze in zona*
&n realitate, Ser,iciul de &nformatii si Siguranta al 6eltei era o -structura informati,a
secreta- care lucra tot sub ordinele Marelui #artier General al Armatei romane, dar
deosebirea consta in faptul ca era mai bine acoperita, deci cu posibilitati de risc mai mici,
comparati, cu retelele de rezistenta care in marea lor majoritate se organizau spontan,
din dorinta sincera de a contribui la sprijinirea cauzei nationale* 6e altfel Mi!ail Moruzo,
refuzase practic sa$si asume raspunderea reorganizarii si conducerii Ser,iciului de
informatii al armatei pe moti, ca -un asemenea aparat nu se poate impro,iza-, dar in
sc!imb a acceptat -sa injg!ebeze- un aparat te!nic pe frontul dobrogean si tarmul Marii
(egre, cu sediul la &smail$Sulina*
6in punctul de ,edere al efecti,ului acesta era putin numeros, cati,a agenti e7perimentati
A pe care Moruzo, nu i$a destainuit niciodata, dar care a,eau de partea lor pescari lipo,eni
din 6elta si alti locuitori ce cunosteau retelele de traficanti sau a,eau posibilitati mai
simple de infiltrare* Principala misiune a acestei structuri informati,e secrete era de a
penetra in retelele inamicilor in scop de contracarare a actiunilor de spionaj desfasurate
impotri,a armatei romane* A actionat in zona 6eltei 6unarii intrucat aceasta constituia un
punct strategic important folosit pentru traficul de informatii si trecerea clandestina a
agentilor secreti dintr$o parte in alta a frontului*
6intr$un raport intocmit in /1=0 de Moruzo,, intitulat "7punere asupra ser,iciilor de
informatii ale Armatei, aflam si cifre de bilant al acti,itatii contra$informati,e a
Serviciului de informatii, care -a reusit capturarea a /@2 de spioni dintr$un total de
/<9 cati fusesera trimisi in liniile de aparare ale armatei romane de Ser,iciul de informatii
al armatei germane-*
Acelasi document mai mentioneaza ca -inamicul- n$a reusit sa distruga niciun depozit de
munitii, de apro,izionare, nici case, cum s$au petrecut lucrurile in zona celorlalte fronturi,
tocmai datorita ,igilentei agentilor lui Moruzo,*
6espre modalitatile concrete in care s$au petrecut faptele, raportul intocmit de Mi!ail
Moruzo, aduce amanunte interesante, impreuna cu cati,a agenti e7perimentati, profitand
si de imprejurarile confuze din randurile armatei ruse, s$a reusit infiltrarea in compunerea
delegatiei Armatei Rosii*
6upa cum atesta documentul din /1=0, -acest Ser,iciu a adus un aport insemnat actiunii
armatei noastre prin aceea ca s$au putut sal,a ofiteri, trupe siBdemnitari, cazuti in mainile
bolse,icilor-, si ca -s$au putut dejuca toate actiunile armatei bolse,ice si acapara toate
depozitele rusesti-*
Serviciul Special de Siguranta ,a fi desfiintat in urma -afacerii rublelor false-, din
cauza neintelegerilor personale cu seful Sigurantei, Romulus >oinescu, Moruzo, fiind
acuzat de %pactizare cu inamicul, favorizarea contrabandei, sustragerea de
documente% desi instanta de judecata il ,a declara ne,ino,at*
6o,ada ca dupa infiintarea Ser,iciului Secret de &nformatii:0 $ dupa terminarea razboiului
$ Moruzo, ,a de,eni directorul acestui ser,iciu timp de douazeci de ani*
Serviciile de informatii ale armatei
%rganizarea unui ser,iciu secret de informatii militar in Romania, inainte de primul razboi
mondial a intampinat numeroase obstacole* 6upa cum atesta studiile si rapoartele
intocmite inca din anul /1// de catre ofiteri de la Marele Stat Major al armatei romane,
cauzele principale care impiedicau organizarea ser,iciului de informatii erau -lipsa
fondurilor banesti- si -ine7istenta unei legi a contraspionajului in timp de pace-* &n
inter,alul /1//$/1/= s$au depus eforturi pentru a remedia aceste neajunsuri* &ncepand cu
=/ ianuarie /1/=, a intrat in ,igoare .egea contraspionajului in timp de pace si au fost
intocmite proiecte de organizare a unui nou ser,iciu de informatii, dar fara un rezultat
practic, asa cum atesta documentele de ar!i,a, fondurile alocate fiind destinate altor
intrebuintari*
Structura informati,a a Ministerului Apararii (ationale este atestata atat in lucrarile
memorialistice cat si in documentele de ar!i,a* Astfel, Mi!ail Moruzo,, directorul
Ser,iciului Secret de &nformatii, mentiona ca -pana la razboiul balcanic din /1/=, armata
noastra n$a dispus de un ser,iciu de informatii propriu$zis-* Abia in acel an, cand armata
romana a intrat in 'ulgaria, s$a izbit de lipsa unui asemenea ser,iciu -si atunci s$au luat
primele masuri pentru organizarea acestuia-*
Serviciul de informatii al armatei romane la inceputul primului razboi
mondial
.a randul lui, "ugen #ristescu:9 $ director al Sigurantei si ulterior al Serviciului Special
de Informatii ne ofera urmatoarele detalii in legatura cu ser,iciul de informatii al
armatei romane la inceputul primului razboi mondial: -Marele Stat Ma*or, prin Sectia a
&&$a, acti,a si el un domeniu informati,* Pe langa statele majore ale marilor unitati
militare functiona cate un birou &&, care facea contrainformatii in armata si contraspionaj
pe teritoriu* Prin ofiteri special pregatiti si agenti de frontiera se infiltrau in tarile
,ecine elemente informati,e pentru adunarea materialului ce$i era necesar, in special in
Ardeal, unde acestia a,eau legatura cu patriotii romani din acea pro,incie-*
Pentru ser,iciile de informatii romanesti, mai ales pentru cele cu caracter militar, s$au
inregistrat in perioada /1/0$/1/2 mari carente si in ceea ce pri,este masurile de protectie
contrainformati,a* 'ogata literatura istoriografica dedicata participarii armatei romane la
primul razboi mondial a acordat spatii largi e,identierii starii de spirit profund patriotice a
majoritatii romanilor* (umai ca, dupa cum au e,oluat e,enimentele, istoria a
demonstrat ca patriotismul nu a fost suficient pentru a ne asigura decizia intr$o campanie
ce$si propunea ca obiecti, strategic realizarea unitatii national$statale* 6impotri,a,
indraznim sa afirmam ca, in momentul acela, a,antul patriotic a fost anulat, in cea mai
mare parte, de ,ulnerabilitatile in plan contrainformati,, atat al armatei, cat si, in general
ale societatii romanesti* Afirmatia face referire la scurgerea secretelor de stat si militare
sau de a caror di,ulgare s$au facut ,ino,ati c!iar unii dintre cei care, prin insasi natura
profesiei, erau obligati sa ,eg!eze cu sfintenie la apararea si protejarea lor*
Structurile informati,e implicate in culegerea de date si informatii subordonate
Ministerului Apararii -ationale au fost organizate dupa modelul francez al Sectiei
Statistice, astfel este creata in cadrul Marelui Stat Major Sectiunea &&, in preajma primului
razboi mondial fiind organizata in doua di,iziuni:
6i,izia & $ studierea, analizarea si sintetizarea datelor referitoare la armatele puterilor
europene si statelor balcaniceC
6i,izia a &&$a A cu sarcini specifice contraspionajului militar si coordonand Ser,iciul
interior $ contraspionaj, Ser,iciul e7terior $ cu rezidenti interni si e7terniC Ser,iciul
mobil $ cu agenti de control si de legatura*
&n timpul primului razboi mondial structurile informati,e se di,ersifica si functioneaza in
subordinea Marelui Stat Major $ Sectia a &&$a cu 'iroul @ &nformatii si a Marelui #artier
General $ 'iroul : &nformatii*
"forturile ofiterilor romani din cadrul M*St*M* de a reorganiza Ser,iciul de &nformatii al
Armatei, sub forma unui 'irou @ din Sectia a &&$a M*St*M* au fost pe deplin justificate in
conditiile in care coruptia, neglijentele stupide, traficul de influenta din -inalta societate-,
usurinta condamnabila cu care au fost tratate problemele importante pentru interesul
national si, nu in ultimul rand, -pala,rageala- au produs ade,arate ra,agii in societatea
romaneasca*
6ocumentele de ar!i,a confirma afirmatiile lui "ugen #ristescu despre 'iroul @ din Sectia
a &&$a a Marelui Stat Major, care este atestat documentar prin -Proiectul de %rganizare-*
6ocumentul intitulat -Proiectul de organizare- a fost intocmit probabil in prima,ara anului
/1/2, dar a fost pus in aplicare abia dupa intrarea Romaniei in razboi* (umai ca, asa cum
a,ea sa spuna Mi!ai Moruzo, mai tarziu, -un astfel de ser,iciu nu se poate impro,iza-*=:
Acest lucru e7plica si faptului ca 'iroul @ n$a putut a,ea eficienta in campania din
toamna anului /1/2*
&n conformitate cu +$roiectul...+, 'iroul @ trebuia condus de catre un ofiter superior, cu
grad de locotenent$colonel, si de un ajutor, cu grad de maior, fiind format din doua
di,iziuni:
6i,iziunea & 3Studiul armatelor straine4 era compusa din 0 subdi,iziuni: A 3Austro$5ngaria4,
R 3Rusia4, G** 3Germania, ranta, &talia si "l,etia4, ' 3Peninsula 'alcanica, 'ulgaria,
Serbia, Grecia, )urcia si Albania4*
6i,iziunea a &&$a 3Ser,iciul &nformatiilor4 era condusa de subseful 'iroului @ si se
compunea din trei subdi,iziuni:
$ Subdi,iziunea & 3Ser,iciul interior sau contra$spionajul4, condusa de catre un ci,il, a,and
principala misiune de -a impiedica organizatiile de spionaj straine sa actioneze pe
teritoriul romanesc-, - la ne,oie sa le into7ice cu stiri false-C
$ Subdi,iziunea a &&$a 3Ser,iciul e7terior4, formata din agenti permanenti si ficsi, cu
resedinta in orasele %dessa, #!isinau, 5ng!eni$Rusi, Sofia, Sumla, )imisoara, Sibiu,
#ernauti, 'elgrad, 'raso, si RusciuD 3Agentii erau recrutati dintre romani pe baza
sentimentelor de nationalitate si puteau sa$si creeze la randul lor, agenti, ceea ce
insemna ca jucau rolul de rezidenti, iar informatiile trebuiau comunicate direct la
centru4C
$ Subdi,iziunea a &&&$a 3Ser,iciul mobil4, care a,ea in componenta agenti mobili sau de
legatura si curieri de control* Agentii mobili faceau legatura cu cei ficsi, aducand
informatii sau transmitand ordine* Acestia trebuiau sa cunoasca foarte bine limba si
obiceiurile locuitorilor din tara in care erau trimisi in misiune* #urierii de control erau
ofiteri din statul major, care se deplasau pentru a lua corespondenta de la atasatii
militari si pentru a le transmite instructiuni* &n timpul misiunii era necesar sa culeaga
informatii prin obser,area directa, in urma carora intocmeau un raport 3memoriu4* Astfel
de misiuni erau incredintate o data pe luna*
Incercari de adaptare a structurilor informative la situatii de razboi
&ntrarea Romaniei in razboi alaturi de puterile Antantei, incepand cu data de /0B:< august
/1/2, marc!eaza in acelasi timp inceputul unei noi etape in acti,itatea structurilor
informati,e romanesti cu caracter militar*
)recerea tarii de la starea de pace la starea de razboi implica si adaptarea structural$
organizatorica a ser,iciilor de informatii militare la noua situatie*
&n conformitate cu inaltul 6ecret cu nr* :<90 din :< august /1/2, pri,ind reorganizarea
Marelui Stat Ma*or 3in partea operati,a $ Marele !artier "eneral $ si partea
sedentara $ Marele Stat Ma*or4, s$a produs si o reorganizare a Ser,iciului de informatii
militare*
.a Marele !artier "eneral a functionat 'iroul : &nformatii, ca structura specializata in
culegerea de informatii pentru Sectia operatii, iar la Marele Stat Ma*or 3partea
sedentara4 a fost organizat 'iroul @ &nformatii, insarcinat cu supra,eg!erea stirilor, adica
cu masuri contrainformati,e*
"ugen #ristescu mentiona in Memoriile sale ca dupa inceperea razboiului, in constituirea
Marelui #artier General a intrat o puternica 'rigada Speciala de Siguranta pentru actiune
informati,a si apararea spatelui comandamentelor militare*
6upa retragerea in Moldo,a a armatei romane, a unei parti din populatie, a Parlamentului
si a majoritatii clasei politice, inclusi, a #asei Regale, in paralel cu masurile de
reorganizare a armatei, s$au intreprins si actiuni de consolidare in scopul eficientizarii
randamentului in domeniul informatiilor si contrainformatiilor* 6ocumentul prin care s$a
purces la o astfel de actiune purta titlul de &nstructiuni asupra organizarii si sc!itau
%doctrina activitatii de informatii militare, precizau rolul si locul misiunilor informative,
stabileau organizarea &iroului de informatii de la 'arele (artier "eneral Alte precizari
ale instructiunilor se refereau la) modul de desfasurare a activitatii informative si a
manipularii informatiilor* atributiile personalului indrituit cu misiuni informative*
stabilirea cu mai multa e+actitate a misiunilor aviatiei de recunoastere si a modului de
e+ecutare a cercetarii aeriene* coordonarea activitatii agentilor secreti%
Astfel, la /: iunie /1/9, prin %rdinul de zi nr* /1/, semnat de generalul #onstantin
#ristescu seful Marelui Stat Major, se reorganiza Sectia a &>$a informatii, care adapta
acti,itatea in domeniu pentru situatia de pace, iar la /9 aprilie /1/9 prin inaltul 6ecret
regal cu nr* /1<1, prin modificarile si completarile .egii de organizare a Ministerului de
Razboi, s$a procedat la o noua reorganizare a Ser,iciilor de informatii, cu o structura mai
completa prin crearea Sectiei a >$a informatii si contrainformatii , pusa sub comanda
colonelului #onstantin 'alcescu, inclusa in 6i,iziunea a &&$a a Marelui Stat Major si
organizata pe doua birouri:
- Biroul l informatii care dispunea de 0 sub$birouri: Studiul armatelor din 'alcaniC
Studiul armatelor din >estC Studiul armatelor din "st plus Germania si AustriaC Redactarea
si tiparirea buletinelor de informatii periodice, brosuri cu studii facute asupra armatelor
straine si pregatire lunara pri,ind cursurile de informatiiC
- Biroul . contrainformatii era structurat doar pe doua sub$birouri: #ulegerea si
adunarea prin agenti a informatiilor secrete din tarile straine si Ser,iciul columbofilC
Ser,iciul de contrainformatii, contraspionaj, propaganda si cenzura*
5lterior la :9 octombrieB/; noiembrie /1/9, inter,enind a doua mobilizare a armatei
romane s$a trecut la organizarea pentru campanie, ocazie cu care s$a creat:
Sectia a &&$a 3cu un birou de informatii si altul de contrainformatii4 pentru -Armata de
operatiuni- $ subordonat Marelui #artier General,
Sectia a &>$a informatii $ 3 -Partea sedentara-4, subordonata Marelui Stat Major*
Alte structuri informati,e
Biroul Mi/t
% alta structura informati,a care a acti,at in perioada neutralitatii, atestat documentar
doar de un raport intocmit de Mi!ail Moruzo,, era formata din ofiteri ai Marelui Stat Major
al armatei romane si agenti ai Sigurantei Generale, redus ca numar, mijloace logistice si
sustinere materiala* % astfel de structura poate fi interpretata si ca o forma de cooperare
intre Ministerul Apararii (ationale si Ministerul de &nterne, in materie de informatii ce
pri,eau strict domeniul sistemului apararii si sigurantei nationale*
acand referire intr$un raport la aceasta structura, Mi!ail Moruzo, afirma ca rezultatul
colaborarii in cadrul 'iroului Mi7t -a fost nul-*
Sectia militara secreta din Transilvania
Alte atestari documentare e,identiaza ca in primele zile ale izbucnirii razboiului, actiunile
cu caracter informati,, organizate in )ransil,ania de structurile specializate romanesti, au
folosit agentura secreta* Agentii fusesera recrutati din randul numerosilor romani
transil,aneni care isi manifestasera sentimentele nationale* "i au pus la dispozitia
structurilor informati,e romanesti, infruntand mari riscuri, toata priceperea pentru
culegerea de date si informatii necesare planului de campanie in ipoteza intrarii Romaniei
in razboi contra Austro$5ngariei*
#u ajutorul unor astfel de colaboratori patrioti s$au creat cate,a centre informati,e in
)ransil,ania, 'anat si 'uco,ina* Misiunea acestora era de a supra,eg!ea pregatirile
militare ale Puterilor #entrale in cele mai mici detalii si a teatrului de operatiuni in care
urmau sa actioneze unitatile militare romanesti* Astfel de centre informati,e au functionat
la 'raso,, Sibiu, #luj, )imisoara, Sucea,a si in alte orase din )ransil,ania si 'uco,ina*
&n luna noiembrie /1/9 a inceput constituirea Garzilor (ationale organe de ordine si
informatii ale miscarii nationale a romanilor, care au a,ut atributii in ce pri,este
realizarea unitatii nationale si atributii informati,e si contrainformati,e* Alaturi de Garzile
(ationale, documentele atesta e7istenta unei structuri informati,e, numita Sectia Militara
Secreta 3SMS4 care si$a desfasurat acti,itatea in )ransil,ania in perioada noiembrie /1/9 $
noiembrie /1/1, infiintat de #omitetul Roman #entral din )ransil,ania pentru a contracara
acti,itatea dusmanoasa a elementelor di,ersionist$teroriste ungare*
Acest ser,iciu de informatii unic in felul lui si foarte apropiat de cerintele moderne ale
timpului, a,ea =/ de membri interni si 02 e7terni, fiind organizat pe patru sectii: o
sectie de spionaj si informatii politice 3condusa de medicul #arol &* Sotel4, o sectie
militara 3condusa de "milian Sa,u4, o sectie de propaganda 3al carei sef era inginerul
G!eorg!e #!elemen4 si o sectie muncitoreasca 3condusa de preotul militar dr* &uliu
lorian4*
Realizari concrete ale Ser,iciului Militar Secret au fost descrise de Aurel Gociman, intr$o
lucrare intitulata Romania si re,izionismul mag!iar, aparuta in /1=0, in care a publicat si
/= documente 3rapoarte4* Prin continutul lor, rapoartele atestau ca -membrii acestei
organizatii 3SMS$n*n*4 au dat do,ada de un curaj si o disciplina e7traordinara, si de numele
lor sunt legate multe acte de eroism romanesc, inainte si dupa intrarea armatei romane
3in Ardeal $ n*n*4 dintre care mentionam faptul ca au:
$ demontat /2 tunuri unguresti din #etatuia #lujului cu care secuii ,roiau sa iasa in
intampinarea armatelor romaneC
$ demontat 2 tunuri la 6ejC
$ cutreierat transeele secuiesti facand rapoarte si spionajC
$ adus documente secrete din 'udapestaC
$ reusit sa puna mana pe ar!i,ele profesorului Apat!iC
$ scapat pe multi romani condamnati la moarte in 5ngariaC
$ furnizat acte de mare pret pentru interesele romanesti pentru #onferinta de paceC
$ prins spioni ungariC
$ confiscat multe milioane de coroane transmise din 'udapesta ungurilor din ArdealC
$ infiintat garzi nationale la sare si consiliiC
$ constituit linii telegrafice secrete, prinzand ordinele ce s$au dat din 5ngaria sfaturilor si
garzilor unguresti din Ardeal etc*
.a rugamintea #omandamentului trupelor romane din )ransil,ania, aceasta organizatie
3S*M*S* $ n*n*4 a functionat pana la data de / noiembrie /1/1, ser,ind cu acelasi eroism
cauza romaneasca*
&n paralel cu structurile mentionate, in timpul primului razboi mondial au mai a,ut
atributii informati,e sau de protectie contrainformati,a Ser,iciul Supra,eg!erii Stirilor,
infiintat la Palatul Postei centrale la @ ianuarie /1/@ si 'iroul de cercetari informati,e de
pe langa Ministerul ?ustitiei insarcinat cu instrumentarea cazurilor de spionajBtradare, iar
ca structuri de cooperare au functionat:
$ o structura care colabora cu e7pertii francezi din cadrul Misiunii speciale condus de 8enri
'ert!elot*
$ Ser,iciul de informatii romano$rus constituit pentru pre,enirea patrunderii ser,iciilor
secrete ale inamicului in jurul unitatilor militare romanesti si rusesti care, pe langa
realizarea cooperarii pe linie informati,a cu trupele ruse, a desfasurat o ,asta acti,itate
contrainformati,a si de politie militara in zona frontului din Moldo,a* Ser,iciul de
informatii si contrainformatii romano$rus a a,ut la inceput sediul in orasul Roman, iar seful
sau, a fost Romulus >oinescu*
Regulamentul Ser,iciului de #ontrainformatiuni Roman, in colaborare cu Ser,iciul de
#ontrainformatiuni Rus, emis de Marele #artier General al armatei romane, a stat la baza
acti,itatii Ser,iciului de informatii si contrainformatii romano$rus *
!oncluzii
&n Romania, gandirea militara a constientizat rolul important al Ser,iciului de &nformatii in
cunoasterea inamicului si in buna desfasurare a acti,itatilor militare* 6ar lipsa fondurilor
banesti sau deturnarea lor spre alte intrebuintari au facut imposibila organizarea unui
ser,iciu eficient de informatii al armatei, astfel ca declansarea razboiului in luna august
/1/0 si, ulterior, intrarea armatei romane in campanie au gasit organismul militar si
societatea ci,ila nepregatite in acest domeniu*
)otusi, gratie unei gandiri fle7ibile, total ancorata la cerintele frontului si la interesele
nationale, ofiterii romani stat$majoristi au facut eforturi pentru crearea unor structuri
informati,e adec,ate si au apelat la mijloace si metode adec,ate pentru culegerea
informatiilor necesare comandamentelor*
%ricum, se poate constata ca Ser,iciile de informatii romanesti, dar mai ales structurile
informati,e ale armatei romane, in ansamblul lor, au urmat o e,olutie determinata de
mersul e,enimentelor politico$militare interne si internationale si, implicit de situatia
armatei romane, in functie de necesitatile planurilor de campanie sau ordinelor operati,e*
Structuri informati,e romanesti au incercat de multe ori sa se completeze reciproc si cand
au reusit acest lucru s$au obtinut rezultate importante prin structurile de informatii
militare si ci,ile secrete, atat in timpul armistitiului si pacii, cat si in campania contra
5ngariei comuniste, intr$o perioada cand ser,iciul de informatii, oficial, suferea modificari
si reorganizari la inter,ale scurte incat este greu sa credem ca$si putea intra rapid in
atributii cu ma7ima eficienta *
Mai trebuie remarcat si faptul ca in acel timp, Romania nu dispunea in cadrul gu,ernului
sau la ni,elul ansamblului structurilor de informatii de un ser,iciu de centralizare, analiza,
e,aluare, si ,alorificare a informatiilor de interes pentru apararea si promo,area
intereselor national$statale* Aceste acti,itati, atat de specializate si te!niciste dar de
mare importanta, care intrau de regula in atributiile ser,iciilor sau comunitatii lor erau
lasate in responsabilitatea membrilor gu,ernului, care la randul lor se consultau cu primul
ministru si cu regele, sau difuzau informatiile in stare bruta, in cel mai bun caz, insotite
uneori de opinii personale*
6eci, lipsa de masuri eficiente in materie de contracarare a surselor de insecuritate si
multe din ,ulnerabilitatile societatii romanesti din acea perioada e7plica in mare masura
reactiile factorilor de decizie ai statului roman, sub imperiul starilor emotionale, pentru
ca primul razboi mondial a gasit Romania nepregatita la unul din cele mai importante
capitole ale suprastructurii statale: ser,iciile de informatii* 6e unde, si concluzia ,alabila
si astazi ca un ser,iciu de informatii, bine organizat si specializat, ca sa poata furniza
informatii ce se pot ,alorifica se pregateste din timp si nu se impro,izeaza sub presiunea
factorilor politici conjuncturali* 6e aici, necesitatea elaborarii unor strategii si politici de
securitate, pe termen mediu si lung, determinate de interesul national*
-0T,
/* #ristian )roncota, Momente din &storia ser,iciilor de informatii militare din
Romania la inceputul secolului al ++$lea, in Gandirea militara romaneasca nr*
=B/119, p* /@:*
:* 6ar #omandamentul Austro$5ngar detinea o copie a #on,entiei Militare inc!eiate
de Romania cu Antanta, in august /1/2, pri,itoare la conditiile intrarii tarii si a
armatei romane in campanie alaturi de acestea si impotri,a Puterilor #entrale*
Rezulta de aici, fara sarcasm, ca afirmatiile lui "ugen #ristescu si #onstantin
Argetoianu pri,ind buna pastrare a secretului intrarii armatei romane in razboi, in
august /1/2, sunt ,eridice doar in ceea ce$i pri,este pe oamenii bine informati
din Romania, nu si pe austro$ungari, cf* #ristian )roncota, art* cit*, p /@@*
=* Romania in Primul Razboi Mondial, ,ol* &, 'ucuresti, "ditura Militara, /19<, p*
/:@
0* Politica e7terna a Romaniei, 6ictionar cronologic, 'ucuresti, "ditura Stiintifica si
"nciclopedica, /192, p* /2:*
@* #ristian )roncota, art* cit*, p* /@1*
2* &nfiintat la Palatul Postei #entrale la @ ianuarie /1/@, cf* #ristian )roncota, in
Studii si #ercetari Socio$umane nr* =B/119, p* 1<*
<* &bidem, p* 19*
9* #onstantin G!eorg!e, Ministri de interne in Parlamentul Romaniei, "ditura MA&,
'ucuresti :;;0, p* @:/*
1* Structura a functionat foarte putin pana in /< martie /1;9, cf* #onstantin
G!eorg!e, op* cit* @:<*
/;* #f* M*%* din :/ iunie /1/=*
//* .azar #arjan, &storia Politiei romane de la origini pana in /101, "ditura >estala,
'ucuresti, :;;;, p* /1:*
/:* 8oria 'restoiu, >asile 'obocesu, Aspecte pri,ind rolul informatiilor in ,ictoria
armatei romane in ,ara anului /1/<, in Re,ista Ar!i,elor nr* /</1<9, p* /<@*
/=* .a &nspectoratul General al ?andarmeriei functiona un birou de analiza si sinteza
a informatiilor obtinute din teritoriu, cf* #ristian )roncota, Ser,iciile secrete de
informatii romanesti la inceputul primului razboi mondial 3/1/0$/1/24, in Studii si
cercetari socio$umane nr* =B/119*, p* 12
/0* cf* .ionede %c!ea, Ser,iciul Special de &nformatii al Romaniei pe frontul de ,est
/10;$ /100, p* //9*
/@* >ezi pe larg #ristian )roncota,, pp* =91$=1=*
/2* &ntr$ade,ar, in aprilie /1/2, Mi!ail Moruzo,, agent al Sigurantei, a reusit sa
sustraga ,aliza diplomatica a contelui #zernin, ambasadorul Austro$5ngariei la
'ucuresti, care pleca la >iena spre a duce gu,ernului sau ultimele informatii
asupra atitudinilor si intentiilor Romaniei* "l poseda o ,aliza cu acte diplomatice si
bagajele personale* Printre documentele secrete mai importante, fotocopiate cu
aceasta ocazie, se afla si cifrul diplomatic al Ministerului Afacerilor "7terne al
Austro$5ngariei, fapt ce a dat posibilitatea structurilor contrainformati,e
romanesti sa descifreze intreaga corespondenta a lui #zernin cu >iena, cf* #ristian
)roncota, Rom*****,, "ditura "lion, 'ucuresti, :;;9, p* 2=*
/<* >ezi pe larg capitolul Ser,iciul Special de Siguranta din 6elta 6unarii in lucrarea
colecti,a, lorin Pintilie, (e,ian )unareanu, Stefan Maritiu, #orneliu 'eldiman,
&storia Ser,iciului Secret de &nformatii $ Romania, /1/<$/10;, pp*
/2$2@*
/9* Raport prezentat de Mi!ail Moruzo, lui &ancu Panaitescu, ,ezi in lorin Pintilie,
(e,ian )unareanu, Stefan Maritiu, #orneliu 'eldiman, op*cit*, p*/==$/0;*
/1* &n cadrul operatiunilor de dezinformare a #omandamentului Puterilor #entrale
se ,a remarca "c!ipa Speciala de Siguranta a 6eltei 6unarii, condusa de Mi!ail
Moruzo,, care ,a colabora cu agenti ce cunosteau limba lipo,enilor, unii ,orbind si
bulgara si germana* Eona a fost impartita in = sectoare $ Sulina, >alco,, &smail $ in
ultimul oras a,and centrul si Ser,iciul de &nformatii al Armatei Ruse prin
Ale7andru "sc!oltz, fost agent corupator, a,and sarcina de a pro,oca dezertarea
cadrelor romanesti la rusi* 5lterior, obiecti,ul acti,itatilor informati,e ale "c!ipei
Speciale a fost concentrat asupra depistarii elementelor re,olutionare, a
dezertorilor, a situatiei agrare si asupra e7tinderii actiunilor spionajului bulgar si
german la nordul 6unarii* Se ,a implica si in #omisia bulgara pentru cumpararea de
cereale din sudul 'asarabiei 3/1/94, #f* #olonel dr* .ionede %c!ea, Ser,iciul
special de informatii al Romaniei pe frontul de ,est /10;$/100, p* 9;$9/*
:;* #ristian )roncota, Mi!ail Moruzo, si frontul secret, "ditura "lion, 'ucuresti,
:;;0, p* =1*
:/* cf* #ristian )roncota, Mi!ail Moruzo, si frontul secret, p* :/@$::=*
::* Prin care s$a impiedicat introducerea in Romania de catre ser,iciile so,ietice a
unei mari cantitati de ruble false, cf* #ristian )roncota, op* cit*, p* 0;$0/*
:=* #olonel dr* .ionede %c!ea, Ser,iciul special de informatii al Romaniei pe
frontul de ,est /10;$/100, p* //=*
:0* #ristian )roncota, op* cit*, p* 09$@0*
:@* .egea stabilea ca infractiune transmiterea sub orice forma a informatiilor
despre apararea tarii si pre,edea ca sanctiuni inc!isoarea corectionala de la / la
@ ani sau o amenda de la @;; la @ ;;; de lei* #f* Monitorul oficial nr* :0:, joi , =/
ianuarie B/= februarie /1/=, pp* //::@$//::<*
:2* Personalitatea lui Moruzo, este deosebit de bine conturara in cartea lui #ristian
)roncota, Mi!ail Moruzo, si Ser,iciul Secret de &nformatii al Armatei Romane*, ,ezi
si #ristian )roncota, Romania si rontul Secret pp* ::1$:== precum si .ionede
%c!ea Ser,iciul Special de &nformatii al Romaniei pe frontul de ,est /10;$ /100, pp*
///$//9*
:<* Apud, #ristian )roncota, art* cit* p* /@@*
:9* (umit de #ristian )roncota, %mul de taina al maresalului***** 3Antonescu4, cf*
#ristian )roncota "ugen #ristescu****, p* =1$@9*
:1* "ugen #ristescu, %rganizarea si acti,itatea Ser,iciului Special de &nformatii $ in
#ristian )roncot, "ugen #ristescu, Asul ser,iciilor secrete romanesti $ Studiu,
memorii, documente, 'ucuresti, "ditura Roza >anturilor, /11@, p* 1@*
=;* #ristian )roncota art* cit*, p* /@1*
=/* Apud, #ristian )roncota, &storia Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,
"ditura A(&, 'ucuresti, :;;:, p*0=*
=:* #ristian )roncota, Mi!ail Moruzo, si frontul secret, "ditura "lion, 'ucuresti,
:;;0, p* =2*
==* Apud, #ristian )roncota, &storia Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,
"ditura A(&, 'ucuresti, :;;:, p* 0<*
=0* #ristian )roncota, Romania si rontul Secret,, "ditura "lion , 'ucuresti, :;;9,,
p* 1/*
=@* #ristian )roncota, &storia Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94, pp*
@9$@1*
=2* Apud, #ristian )roncota, &storia Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,
"ditura A(&, 'ucuresti, :;;:, p* 0@*
=<* #ristian )roncota, art* cit* p* * 1<*
=9* Semnificati,a in aceasta pri,inta este scrisoarea adresata la < iulie /1/@ de
Matei #* #osma ministrului de Razboi roman, prin care ii cerea sa fie repartizat la
#omandamentul trupelor romane cand acestea ,or patrunde in )ransil,ania -prin
locurile cunoscute- si pe care -le indicase-cf Apud, #ristian )roncota, &storia
Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,, "ditura A(&, 'ucuresti, :;;:, p*
00*
=1* >aloroase informatii, cu caracter militar despre pregatirile de lupta ale Puterilor
#entrale, au cules si comandamentelor armatei romane prin colaboratorii #entrului
'raso,, condus de Spiridon 'oite* Acti,itatea acestui centru a fost sprijinita de :;;
de colaboratori, cf* * #ristian )roncota, oc* cit * p* 0@*
0;* G!eorg!e #onstantin, op* cit*, @=0*
0/* #f * G!eorg!e #ostantin op* cit*, p* @=0
0:* Apud, #ristian )rocota, op*cit*, @1$2;*
0=* cf* .ionede %c!ea #omunitatea de &nformatii a Romaniei )raditie si Modernitate,
"ditura Paco, :;;@, p* /0 *
00* #ristian )roncota in Studii si #ercetari Sociumane nr* =B/119, p* 1<
0@* &bidem, p* 19
02* Misiunea militara franceza condusa de generalul 'ert!elot a,ea in componenta
acestei misiuni: un stat$major, doua birouri de informatii, un ser,iciu telegrafic, un
ser,iciu radiotelegrafic si un numar de a,ioane si aerostatii de cercetare, care$si
puteau aduce o contributie importanta in domeniul informatiilor* (umit consilier
militar al regelui erdinand, comandantul nominal al armatei romane, 'ert!elot,
instalat la Peris, a,ea sa participe in fiecare dimineata la prezentarea rapoartelor
informati,e asupra operatiilor, luand cu,antul si e7punandu$si cu claritate ideile*
6ocumentele sale inaintate Marelui #artier General e,identiaza ideea apararii cu
orice mijloace a integritatii teritoriului, a independentei romanesti* 6e asemenea
pe langa seful 'iroului : informatii din Marele #artier General a fost numit un
consilier francez in persoana locotenent$colonelului %done* cf* #ristian )roncota,
&storia Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,, "ditura A(&, 'ucuresti,
:;;:, p* @/*
0<* -&n articolul /, acest regulament pre,edea necesitatea colaborarii dintre
organele de contrainformatii romane si cele ruse, atat in ,ederea contracararii
actiunilor de spionaj ale inamicului, cat si pentru descoperirea oricaror infractiuni
sa,arsite impotri,a celor doua armate* >ezi pe larg #ristian )roncota, &storia
Ser,iciilor de &nformatii, fascicola & 3/9@;$/1/94,, "ditura A(&, 'ucuresti, :;;:, p*
@/$@=*
09* #ristian )roncota art* cit* p* 19*