SENSUL CELOR 3 MUNTI

Eseu de prezentare a invataturii cristianice

bazata pe treptele evolutiei spirituale
1978



Crestinismul trece printr-o criza capitala. Cine poarta vina? Textele evanghelice?
Ierarhii, preotii, teologii? Sau masele care si-au intors privirile spre meciuri, seriale si
vitrine? Se pare ca vina e impartita, dar totusi vina nu o poarta decat acest implacabil
destin pe care il dicteaza constelatiile raportate la nivelul spiritual global al pamantului.
Criza crestinismului nu trebuie cautata in teologi sau mase, ci, in respiratia ciclica a lumii
care, datorita unei indelungate perioade de asimilare se satura si vrea ceva nou. Unei
perioade de stralucire totdeauna ii urmeaza o perioada ulterioara de regres, de intuneric.
Acesta este ritmul vietii si al existentei respiratia, bataile inimii, succesiunea zilelor si
noptilor, anotimpurile, toate vorbesc despre o anumita ritmicitate. !ici un "enomen nu
este monoton, linear. #volutia este o sinusoida care cunoaste o linie ascendenta, un
apogeu, pentru ca apoi sa coboare pana in "und de prapastie.
$aterialismul trebuie sa-si epuizeze perioada lui de apogeu si din "ericire intuitionistii ii
si presimt etapa de declin.
!imeni nu poate nega "aptul ca marile monumente ale culturii se datoresc crestinismului.
Iata-l insa obosit, epuizat. %arca s-a spus totul. %arca nu mai exista nimic de adaugat&...
Iluzie&
'ealitatea este ca lumea moderna traieste si ea ca niste copii bucuriile unei vitrine cu
(ucarii masinile, produsele tehnicii moderne. Suntem in "aza in care traim din plin
satis"actiile cuceririlor tehnicii moderne si de aceea trebuie sa asteptam sa ne plictisim de
ele si sa mai vrem si altceva.
)ucrarea noastra se adreseaza tocmai celor ce s-au plictisit de atatea (ucarii si reusesc sa-
si "aca timp si pentru cele vechi, pentru cele ce stau pra"uite in sertare.
*e povesti oamenii s-au cam saturat.
+amenii s-au cam saturat de *umnezeul crestin care cere rugaciuni, pomeni, metanii,
evlavie si cucernicie.
Textele evanghelice insa, ascund inca multe surprize. Surpriza noastra este ca vedem in
invatatura lui ,ristos T'#I $U!TI.
+ricum e mai atragator un ,ristos care cheama omul la un "el de alpinism intelectualizat
si spiritual decat un ,ristos care te cheama doar la slu(be, post si rugaciune. Au si acestea
locul lor obligatoriu si necesar, si asceza trupului e necesara pentru ca pe "ondul ei se
poate construi asceza mintii, dar slu(bele si posturile, aceste -obiceiuri traditionale. zac in
umbra ascunsului mesa( christianic, ingropat de veacuri.
*esigur, noi nu ne-am rezumat strict doar la textele evanghelice, ci si la cele a"late de noi,
a"lari cuprinse in prima lucrare a noastra -C#'C#Ta'I i! )U$#A !#/a0UTa..
Am mai incercat ceva in aceasta lucrare. Am incercat sa ignoram barierele dintre
diversele religii si sa le apropiem de ceea ce are crestinismul mai pretios. *e aceea am
incercat sa "acem sa intre in rezonanta ideile christianice cu cele doua mari religii ale
#giptului si ale Indiei.
Consideram ca aceasta ne-a prile(uit o mai vie posibilitate de a scoate in relie"
indiscutabila claritate a existentei celor T'#I $U!TI din invatatura christianica
1. %'#*ICA *# %# $U!T#,
2. $U!T#)# #3TA0U)UI TA4+'U) si
5. $U!T#)# CU!+AST#'II 6+)6+TA&
Am pus accentul in aceasta lucrare pe "aptul ca sensul existentei noastre milenare a "ost,
este si va ramane
CUNOASTEREA!
*e aceea si secolului cercetarilor stiinti"ice ii gasim un important rol, cu adanci
semni"icatii pentru evolutia intelectului. Spiritul stiinti"ic are marea calitate de a
disciplina gandirea. Cercetarea implica studiu, in"ormare si pro"unda analiza. #a dezvolta
ratiunea care, pentru lucrarea noastra, (oaca un important rol, acela de a crea premizele,
de a realiza baza unei ample %I'A$I*# pe care vor trebui sa urce, in "inal toti oamenii
de stiinta.
-Stientismul. da, este o boala& # una din plagile secolului 33, dar are si plaga aceasta
ceva bun, ca trezeste curiozitatea oamenilor...
*esigur insa ca, secolul nostru, dominat de realizari materiale, de goana dupa produse
industriale, isi are si ea latura ei aberanta. %rea multa sete de bunuri materiale si prea
putin interes pentru spirit, pentru innobilare spirituala, prea putin "acem pentru a avea si o
-constiinta superioara. de care depinde viitorul nostru.
6oana dupa materie? 7ie si goana dupa materie, dar acest monstru va pieri odata si-odata,
si-atunci spiritul intuitiv, SI$TU) SAC'U)UI isi va spune cuvantul si isi va cere
drepturile.
Se inseala cineva daca considera ca ateismul va pune stapanire pe constiinta oamenilor.
Con"orm aspectului astral, de patru secole noi suntem sub semnul negarii valorilor. Trei
constelatii succesive sunt ciudate si bizare. -*eclinul. spiritual a inceput 8 con"orm
ciclurilor astrale 8 in anul 192:. Capitalismul marcheaza apogeul negatiei, iar aparitia
materialismului anunta insusi declinul lui.
Acum stam sub semnul Capricornului care e provocator de panica. # rece si intunecos&
4izar, ciudat si contradictoriu. *ar ne apropiem de /arsator, care, din anul 2:;: va aduce
schimbari capitale si restaurarea I#'A',I#I /A)+'I)+'. #ste adevarat ca pana in
2:;: ne asteapta cea mai crunta -calamitate. din cate au existat in ultimii 2::: de ani,
dar important este ca vom trece si de asta si /arsatorul nostru isi va putea revarsa in tihna
vasul sau cu bautura cristalina care va potoli setea celor ce au rabdat secole de seceta si
uscaciune.
!oi, cei ce am scris aceasta lucrare, suntem niste "apturi mai aparte, caci noi de pe acum
traim in constelatia /arsatorului si, bene"iciind de constelatiile )irei si /ulturului,
prezente cu cate o stea in Capricorn, ne-am permis luxul ca, in plina epoca materialista,
sa luam o atitudine de spiritualitate pura.
!e laudam? %oate&...
)asam cititorul sa constate daca S#!SU) C#)+' T'#I $U!TI este autentic sau e un
surogat.
AUTORUL:
MARELE ARHITECT GEORGE VASII

ETAPELE INTERVENTIEI OPALICE
ASUPRA PaMaNTULUI

-$ancarea $ea e sa implinesc
vointa Celui ce $-a trimis si sa
termin )UC'A'#A )ui.
<Ioan, I/, 5;=

/enirea lui ,ristos pe pamant a avut un scop. *upa cum am vazut in primul citat, Iisus
vine pe pamant sa implineasca vointa Tatalui Ceresc, caci, spune Iisus -Tatal este mai
mare ca $ine&. <Ioan 3I/, 2>=.
*eci, avem de-a "ace cu o sarcina, cu ducerea la indeplinire a unei $ISIU!I care se
inscrie intr-o -)UC'A'#., adica insasi aceasta $ISIU!# A )UI ,'IST+S, "ormeaza
una din #TA%#)# I!T#'/#!TI#I +%A)IC# asupra destinului acestei planete.
Cele spuse de Iisus apostolilor inainte de cruci"icare, ca -$a duc, dar iarasi voi veni.
<Ioan 3/, 2>=, dovedeste cu claritate ca este vorba realmente de o -)UC'A'#. care este
alcatuita din mai multe etape si-n care, venirea in corp pozitiv a lui Iisus la acea vreme
constituia -una. din #TA%#)# -)UC'A'II. *I/I!# in ce priveste pamantul.
-$a duc...dar iarasi voi veni. arata in acelasi timp ca Iisus va reveni pe pamant, va veni
pentru a doua oara pentru a desavarsi -)UC'A'#A., pentru a completa si intregi ceea
ce a spus la prima Sa venire pe pamant.
*eci, "iind vorba de o -)UC'A'#. in ceea ce-) priveste pe Iisus, sa vedem ce loc ocupa
aceasta -)UC'A'#. in $A'#)# %)A! *# I!T#'/#!TI# +%A)ICa ASU%'A
%a$a!TU)UI.

in cele ce urmeaza, ne vom re"eri la destinul -special. pe care il are planeta pamantului in
contextul celorlalte planete locuite, repartizate in cele patru sisteme planetare di"erite,
subiect pe care noi l-am mai abordat in lucrarea noastra -Tainele Universului Spiritual
!egativ., dar nu am intrat prea mult in detalii re"eritor la planeta %amantului.
*upa cum cititorul nostru stie, in Universul Spiritual exista cinci lumi distincte
1. )umea +palica, lumea divina, lumea energiilor si a per"ectiunii, cea mai ?veche?si cea
mai evoluata lume care a realizat A4S+)UTU) din punct de vedere al superioritatii, al
luminii, al desavarsitei cunoasteri, lumea care a devenit datatoare de sens pentru toate
celelalte patru lumi.
2. A doua lume, aparuta in Univers a "ost lumea denumita ,AIU$, care a avut o evolutie
netulburata de nici un "enomen anacronic, lume care este cu circa patru milioane de ani
mai -batrana. decat cea de a treia lume.
5. )#,ASTI, din care si pamantul "ace parte.
;. Cea de-a patra lume se numeste $#!0+,,
@. Iar a cincea 7A,TIS.
*eci, +palul este in var"ul unei piramide -conducand. destinele celor patru lumi
,AIU$, )#,ASTI, $#!0+, si 7A,TIS.
Ce s-a petrecut insa in +pal?
in timp ce +palul era in "ormare, mai inainte de aparitia celorlalte lumi, pe timpul cand in
zona +palica se de"initiva "ormarea primului ciclu de "iinte cugetatoare si era in curs de
evolutie cel de-al doilea ciclu de "iinte zburatoare, si-a "acut aparitia un grup de "iinte
cugetatoare care s-au desprins din punct de vedere -ideologic. de marea ma(oritate,
invocand pretentia de a "i slu(iti de cei mai putin evoluati. S-au constituit in tabara
separata, intrand in con"lict cu %arintele )uminilor si cu a Sa suita de spirite luminoase.
Tabara luci"erica 8 caci -)uci"er. se numea conducatorul taberei adverse 8 tabara
luci"erica, s-a separat si-n spatiu, coborand pe spirala negativa a materiilor so"ianice,
pana in zona in"erioara unde, locuiau cele 8 mai putin evoluate spirite, pretinzandu-le
acestora sa-i slu(easca. )uci"er si cu tabara sa crestea mereu, un numar din ce in ce mai
mare de spirite venind alaturi de )uci"er care, "iind "oarte inteligent generase o -teorie.
noua contrara celeia pe care o sustinea %arintele )uminilor. in timp ce %arintele
)uminilor sustinea ca cei mai evoluati trebuie sa slu(easca celor mai putin evoluati, sa-i
spri(ine si sa-i a(ute, )uci"er emisese o teorie -logica., ca cei mai putin evoluati trebuie sa
slu(easca celor mai evoluati si ca drept urmare ?cei mari?au dreptul sa "ie slu(iti de -cei
mici.A -cei mari. au dreptul sa "ie -onorati. si -cinstiti. de -cei mici., caci ei au meritul
de a "i mari deoarece sunt cei mai inteligenti, cei mai abili, cei mai perspicace, au dreptul
sa ordone, sa porunceasca, iar cei mici sunt obligati sa se supuna si sa asculte orbeste si
"ara comentarii.
Aceasta este esenta gandirii luci"erice, care a "acut ca in timp cele doua lumi sa se separe
si sa se distanteze in spatiu atat de mult incat de la un moment au incetat sa mai
comunice, +palul indreptandu-se spre 0enit, iar lumea luci"erica spre !adir.
in tot acest rastimp, +palul nu a incetat sa trimita emisari lui )uci"er, sa-i determine sa-si
schimbe -teoria., explicandu-i ca teoria luci"erica va avea un s"arsit nedorit, va crea o
lume de"ormata si hidoasa care nu va mai putea inainta in pace si armonie.
)uci"er insa era o "ire semeata si mandraA dispretuia emisarii +palului si isi a"irma cu
tarie ca -logica. sa este rationala si adevarata, ironizand si dispretuind lumea +palica,
care -nu stia. sa traiasca, lume care avea ca sens -CU CiT #STI $AI SU%#'I+', CU
CiT #STI $AI #/+)UAT, CU ATiT Sa $U!C#STI $AI $U)T, CU ATiT $AI
$U)T Sa-I S)UB#STI %# C#I $AI $ICI, %# C#I $AI %UTI! #/+)UATI %#!T'U
AI ABUTA Sa S# 'I*IC#SI #I..
Ast"el au aparut cele doua -ideologii., cele doua -conceptii. opuse, cu sens di"erit, care
au generat, intr-un tarziu doua lumi net distincte lumea divina opalica a iubirii, a
activitatii continue si a slu(irii semenilor si lumea luci"erica a racelii, a celor mandri
pentru istetimea lor, a celor lenesi si comozi care pretindeau celor mici sa-i slu(easca si sa
li se inchine.
*oua ideologii opuse deci
C o ideologie logica si rationala cea luci"erica,
C o ideologie paraClogica si suprarationala cea opalica.
Timpul se scurgea. )umile se distantau, ciclurile evolutive continuau sa se dezvolte si-n
timp ce in +pal se dezvoltau noi tipuri de "iinte muzicale si armonioase, in lumea
-gandanica. a lui )uci"er apareau "iinte hidoase, rapace, animale brute si rele care au
"acut ca lumea gandanica sa "ie invadata de cele mai aberante "iinte, cu cele mai
schimonosite "orme si "iguri.
intre timp, aceasta lume gandanica, luci"erica se apropiase de pamant si incepuse si ea sa
se pozitiveze.
%amantul "u invadat de animale hidoase, crude si sangeroase, care "aceau viata oamenilor
imposibila.
)uci"er insusi isi da seama ca a gresit si cere +palului sa-l a(ute sa se re"aca.
+palul accepta si-i promite lui )uci"er ca va "ace totul pentru a-l salva.
Ast"el, asistam la %'I$A I!T#'/#!TI# +%A)ICa, interventie care a "acut sa "ie
nimicite toate animalele si plantele monstruoase nascute din lumea gandanica 8
dinozaurii, brontozaurii si ceilalti monstri pe care i-a cunoscut pamantul in vechime si din
care n-au mai ramas decat rare "osile.
Ast"el, +palul indica lui )uci"er, ca loc de penitenta pamantul, care, la ora aceea
bene"icia de pace si liniste, urmandu-si linistit evoutia. %entru ca )uci"er avea nevoie de
un regim -special. ca sa se reabiliteze, +palul indica lumii luci"eriene sa se stabileasca in
continentul Atlantida, unde sa-si ispaseasca abaterile, ascultand orbeste de initiati, de
spirite pe care le va trimite special sa le indice drumul munca grea "izica si supunerea.
incepe ast"el era -Atlantidei. pe care am descris-o in lucrarea -Tainele Universului
Spiritual !egativ.. !u o mai repetam. !e rezumam sa reamintim cititorului ca )uci"er cu
lumea sa, in loc sa asculte, in loc sa se supuna misionarilor trimisi de +pal, el se
razvrateste si isi impune punctul de vedere, "ormand o societate pozitiva dictatoriala, in
care domnea "orta pumnului si a sabiei.
Cu toata stiinta care se dezvoltase vertiginos in cateva milenii, luci"erienii a(unsera sa
stapaneasca Atlantida, declarandu-se stapani atotputernici. +palul scandalizat de
-obraznicia. lui )uci"er trimite pe 0enotecles, $enthotep si +rmogen care, desi sunt
inviati de +pal, )uci"er re"uza sa se supuna. +palul reactioneaza cu violenta si Atlantida
este arsa cu "oc si scu"undata.
Aceasta a constituit cea de A *+UA I!T#'/#!TI# +%A)ICa asupra pamantului.
)uci"er, in"rant, isi da seama ca a gresit si apeleaza din nou la +pal, cerandu-i a(utor,
salvare.
+palul, care avea ca esenta iubirea, slu(irea, dorinta de a a(uta pe cei cazuti, accepta si
promite in continuare ca le va mai acorda o posibilitate sa "ormeze un popor, o natie care
sa "ie strict si indeaproape supravegheata de insusi %arintele )uminilor, si anume, poporul
evreu care sa "ie strunit de spirite alese si condus de misionari special trimisi.
Ast"el, intervine istoria poporului evreu cu marii sai conducatori Avraam, *avid,
Solomon, Isaac, Iosi", $oise si multi altii. 7aza de robie la egipteni era menita sa
contribuie la penitenta ce trebuia sa o indure spiritele luci"erice pentru a se re"ace, dar
putine spirite luci"erice s-au re"acut, putine si-au schimbat conceptia si si-au imbunatatit
culorile spirituale.
!e-am apropiat de anul coborarii lui ,ristos pe pamant.
%amantul era o planeta inapoiata, ale carei spirite lancezeau in con"uzii si erori
ideologice. %amantenii insisi erau spirite in ma(oritate pestrite, in care domina culoarea
maronie a lenii, a comoditatii si a con"uziei.
%arintele )uminilor in +pal, cere colaboratorilor Sai apropiati, ca unul din ei sa coboare
pe pamant pentru a aduce clari"icari, pentru a o"eri pamantenilor o pilda de viata
exemplara, pentru a da o prima invatatura care sa deschida mintile oamenilor, sa-i invete
-ce. si -cum. trebuie sa gandeasca pentru ca pamantul insusi era contaminat de ideologia
luci"erica ce pleda pentru "orta pumnului si pentru dominatia celui ce este mai puternic,
celui ce este mai inarmat.
,ristos se naste in #gipt, isi petrece acolo tineretea, in prea(ma templelor egiptene,
"acandu-si nenumarati prozeliti.
*ar, la treizeci de ani, Iisus vine in Ierusalim, in mi(locul celui mai orgolios popor, care
se credea in posesia adevarului, popor care se considera singurul avand o credinta si o
religie adevarata, care cunoscuse pe adevaratul si unicul *umnezeu 8 Iehova, cu care
vorbisera toti proorocii.
#vreii insa, erau in realitate cei mai rataciti, cei mai con"uzi, cu cea mai aberanta con"uzie
ideologica despre *umnezeu. Iudeii credeau intr-un *umnezeu de"ormat, care astepta
(ert"e si nes"arsite ritualuri. Casta preotilor si a carturarilor devenise o adevarata clasa
sociala parazitara, care traia pe spinarea celor naivi, orbi 8 care conduceau in prapastie
masele con"uze si lipsite de spirit de orientare. )umea era inapoiata, dispunea de un
limba( redus, avea putine notiuni, ast"el ca ,ristos este nevoit sa apeleze la cel mai
simplu, la cel mai accesibil limba( pildele si parabolele.
)a chemarea %arintelui )uminilor a raspuns, deci, Iisus, unul din cele 55 de spirite
gigantice care constituiau 'ama +palica, colaboratorii cei mai apropiati ai %arintelui
)uminilor.
Iisus accepta sa se sacri"ice pentru pamant, #l accepta sa "ie purtatorul de -cuvant. al
+palului, ultima mana intinsa lui )uci"er.
%amantul, insa, era inapoiat. !U %UT#A Sa i!T#)#A6a T+TU), era prea copil, prea
con"uz, nu i se putea spune T+TU), nu era apt sa primeasca T+AT# #3%)ICATII)#
necesare lamuririi sale, nu era apt sa inteleaga tainele universului spiritual si de aceea
Iisus, constient de aceasta "aza primara a gandirii pamantene, nu o"era pamantenilor o
"ilozo"ie, ci o i!/aTaTU'a, deschide un drum, indica o cale, contureaza chiar o poteca
stramta care sa conduca, mai clar 8 sa pregateasca a doua venire a Sa care sa insemneze
7I)+0+7IA.
i!/aTaTU'A C,'ISTIA!ICa este baza de pornire a constructiei unei piramide in var"ul
careia cel anga(at in urcus sa poata inetelege S7#'A 8 7I)+0+7IA. 7iind o epoca in
care gandirea era abia la inceput, ,ristos nu a "olosit, nu putea sa "oloseasca un limba(
stiinti"ic, deoarece omenirea nu intrase inca pe "agasul stiintei. ,ristos a vrut sa "ie cat
mai accesibil, cat mai pe inteles, de aceea a recurs la nenumarate pilde si parabole, dar a
creat si un limba( simbolic, care, ca orice simbol, ascundea o semni"icatie pro"unda care,
spre a "i inteleasa trebuia meditata indelung.
,ristos, deci nu a vorbit deschis, nu a putut aborda problematica intr-o exprimare directa,
ci indirecta -.../-am grait in pilde si parabole, dar va veni vremea cand va voi vorbi
deschis, direct, despre cele divine. <Ioan 3I/, 2@=. *eci, ,ristos intareste ca va veni si
vremea 7I)+0+7I#I, vremea cand va putea aduce toate explicatiile raspunzand tuturor
exigentelor, tuturor pretentiilor unor ganditori cu pregatire stiinti"ica ce vor sa cunoasca
in amanunt toate tainele ascunse, o "ilozo"ie care sa sintetizeze toate stiintele despre
lume, despre destin si univers. Aceasta, desigur, se va intampla numai la cea de-a doua
venire a Sa cand, -...va putea vorbi deschis despre cele divine. <Ioan 3/I,2@=.
Adesea ,ristos repeta -inca multe am sa va mai spun, dar acum nu puteti sa le
intelegeti. <Ioan 3/I, 12=, sau altadata -/-am spus lucruri pamantesti si nu puteti sa le
intelegeti, cum veti intelege de va voi spune despre lucruri ceresti?&. <Ioan III, 12=
#ste limpede deci, ca, ,ristos a "ost nevoit sa se limiteze strict la intelegerea oamenilor si
a apostolilor care, desi erau apostoli, adesea erau greoi la gandire si intelegere.
Asadar, venirea lui ,ristos pe pamant s-a inscris intr-un -plan., intr-o )UC'A'# diri(ata
de %arintele )uminilor.
/enirea lui ,ristos pe pamant are semni"icatia supunerii Sale "ata de acel %)A! *I/I!
de interventie asupra pamantului.
,ristos coboara din inaltul Sau lacas, sa slu(easca pe cei mici, pe cei nevoiasi, pe cei ce
zaceau in intuneric, in con"uzie si eroare. Aceasta inseamna mani"estarea insasi a
'ATIU!II +%A)IC#, con"orm careia ?cei avansati?au menirea sa a(ute pe -cei
incepatori. 8 cei ce stiu, sa invete si pe cei ce zac in i!TU!#'IC, in I6!+'A!Ta, in
!#STII!Ta.
#ste momentul insa, sa precizam *umnezeu nu a avut alta cale de salvare decat
trimiterea unui i!/aTaT+' care sa i!/#T# omenirea sa se ridice, sa iasa din intuneric.
in privinta salvarii, *umnezeu nu poate "ace minuni. #l trimite un i!/aTaT+', dar
"iecare trebuie sa invete singur si singur sa se ridice. A(utorul este S7ATU),
i!/aTaTU'A lumina mintii. !umai o minte invatata, numai un om care urmeaza
S7ATU) se poate ridica, se poate salva.
%recizam si repetam pentru salvarea pamantenilor *U$!#0#U !U %+AT# 7AC#
$I!U!I& -Salvarea. din nestiinta, din ignoranta, din intuneric, din pacat...-salvarea. nu
poate veni din a"ara, printr-un -miracol. omul nu se poate lumina. )umina nu vine -din
a"ara. ci -dinlauntru..
,ristosCSalvatorul trebuie bine inteles. Trebuie cu desavarsire eliminata con"uzia care a
domnit peste secolele crestine, care au vazut in ,ristos un SA)/AT+' $I'ACU)+S
care, la un semn poate "ace orice. -Atotputernicia divina. nu trebuie inteleasa gresit.
*ivinitatea este atotputernica, dar ea nu poate des"iinta )#6#A #/+)UTI#I 8 )#6#A
ACU$U)a'II *# )U$I!a prin #7+'T&
*ivinitatea inseamna mai intai de toate +'*I!#, *ISCI%)I!a si acestea se re"era la
)#6I si cea mai importanta lege este )#6#A #7+'TU)UI, A $U!CII, A $ISCa'II,
care sta la baza #/+)UTI#I S%I'ITUA)ITaTII.


VENIREA LUI HRISTOS PE PAMANT
UNA DIN ETAPELE EVOLUTIEI SPIRITUALITATII UMANE

/rem sa poposim in expunerea noastra la un "enomen ma(or "undamental, care trebuie
bine inteles dintr-un inceput, pentru a evita intelegerile eronate.
/rem sa ne oprim asupra "enomenului #/+)UTI#I S%I'ITUA)ITaTII U$A!#, sa-l
analizam in adancime ca sa putem intelege adevaratul aport pe care l-a avut invatatura lui
,ristos in evolutia spiritualitatii umane.
Teologia crestina a cautat o explicatie a venirii lui ,ristos pe pamantA a cautat sa plaseze
venirea )ui in contextul strict si delimitat al traditiei iudaice, legand venirea lui ,ristos
pe pamant de necesitatea -salvarii. lui Adam din caderea, din -pacatul originar. 8
neascultarea, calcarea poruncii de a nu manca din -marul oprit. .
Aceasta stricta delimitare a intelegerii lui ,ristos prin prisma unilaterala a traditiei
iudaice a condus teologia la aprecieri con"uze si unilaterale care, in loc sa largeasca
evenimentul coborarii lui ,ristos, l-a ingustat incon(urandu-l de ratiuni relative,
discutabile, care nu pot da satis"actie atunci cand vedem in ,ristos nu un -$esia. iudeu,
ci U! $#SA6#' +%A)IC cu o $ISIU!# I$%+'TA!Ta, incadrata intr-o
-)UC'A'#. care se re"era la dinamizarea evolutiei spirituale a intregii umanitati de pe
i!T'#6U) %a$i!T.
Studiile arheologice au scos la iveala peste ;::: de tablite de ceramica cu inscriptii
cuneini"orme din perioada sumeriana, care au "ost traduse, desci"rate si s-a constatat ca
-geneza. din 4iblia iudaica este o varianta mai putin reusita a unei geneze mult mai
interesante si mai bogate in idei, pe care o contineau tablitele sumeriene*.
in "elul acesta -absolutismul. textelor iudaice cade, ele meritand interes in masura in care
merita interes toate mitologiile tuturor celorlalte religii din toate timpurile.

------------------------------------------------------------------------------------------------

*/ezi lucrarea -Istoria incepe la Sumer. de S.!. Dramer, traducere din limba engleza
-7rom the tablets o" Sumer., 1E@9, Colorado, 4ucuresti 1E92, #ditura stiinti"ica.
Tablitele sumerienilor dateaza intre anii 9:::C@::: inainte de ,ristos, deci inainte de
alcatuirea cartilor biblice.
------------------------------------------------------------------------------------------------

,ristos, de "apt, a "ost "oarte rezervat in predicile sale. !u s-a re"erit niciodata la
-geneza. biblica, nici la Adam, nici la asaCnumitul -pacat originar. care a capatat o atat
de mare importanta in exegeza, incat a impiedicat cercetarea si gasirea adevaratei
semni"icatii a ceea ce se numeste cadere...caderea umanitatii in "pacat."
Caderea este o problema mult mai compleza, mult mai vasta decat pare la prima
vedere. #a trebuie cautata cu mult, mult timp in urma, de pe vremea cand in evolutia
spiritelor nu se produsese inca pozitivarea, luarea de corp pozitiv.
Tablitele sumerienilor dateaza intre anii 9:::-@::: inainte de ,ristos, deci, inainte de
alcatuirea Cartilor 4iblice, care s-au ?inspirat? din traditia sumerienilor.
In lucrarea noastra Tainele Universului Spiritual am urmarit -etapele. acestei
caderi.. $ai intai spiritele au avut o viata strict negativa, adica nu au cunoscut
ciclurile nastereCmoarte.
Intrarea spiritelor in aceste cicluri de nastereCmoarte a insemnat prima cadere C
cunoasterea vietii in corp pozitiv, muritor. Aceasta cadere in corp pozitiv, a atras dupa
sine o indelungata perioada de adaptare a spiritului la noua conditie a unei vieti intr-o
)ume materiala C pozitiva, adaptare care a solicitat spiritul la noi e"orturi, datorate
noilor conditii de existenta. Aici s-a produs continuarea "enomenului caderii... spiritele
pamantene in loc sa activeze, in loc sa "ie active...au stagnat in LENE si
COMODT!TE, scazand "oarte mult "TMUL E#OLUT#. Scaderea ritmului
evolutiei a avut serioase urmari asupra activitatii "acultatii ganditoare a spiritelor, care, in
loc sa "ie active, au lancezit au inceput sa comita erori in gandire, care i-au condus la
actiuni contrare )egilor. )enea si comoditatea au nascut tendinta spre huzur, tentatia unei
vieti comode a generat minciuna si "urtul, dupa care nu a intarziat sa apara si crima.
Spiritele pamantene -au uitat. de unde au venit. In loc sa lupte cinstit pentru depasirea
greutatilor materiale, au recurs la mi(loace necinstite. In loc sa se straduiasca pentru
realizarea cinstei, dreptatii si echitatii, au inventat bata si pumnalulA in loc sa lupte pentru
armonie si dragoste, au recurs la invidie si ura, toate pentru un singur scop huzurul in
bunurile materiale.
Aceasta a insemnat ceea ce putem numi pr$cesul decaderii umane.
Caderea nu a insemnat o simpla -muscare. dintr-un mar. Aceasta -muscare. poate "i
privita ca un simbol al unui proces lent de decadere, de depreciere a "acturii spirituale a
"iintei umane.
O%!LUL C Cetatea *ivinitatii C a observat dintr-un inceput acest proces, acest
"enomen al -caderii. lente, aceasta panta inclinata pe care se anga(au spiritele pamantene.
Acestei caderi speci"ice a pamantenilor, s-a adaugat prezenta spiritelor luci"erice, care au
exercitat o in"luenta ne"asta asupra pamantenilor. Tocmai din aceste cauze ma(ore,
speciale, +palul a privit de timpuriu si a observat conturarea D"!ME %!M!NTENE
izvorata din adevaratul pacat $riginar LENE! si COMODT!TE!. Acestea au
generat spirite de"ormate, oameni care, avand o gandire de"ormata, comiteau si "aptic
abateri de la )egile armoniei universale, bazate pe iubire si daruire, pe munca si e"ort.
D"!M! %!M!NTULU n-a "ost de nimeni prescrisa, n-a "ost de nimeni voita. #a s-a
conturat lent, in decursul mileniilor, abaterile de la )egile armoniei universale constituind
tocmai rezultatul nerespectarii O"DNE si DSC%LNE pe care trebuiau sa le
respecte spiritele in evolutia lor.
O%!LUL C spuneam C a observat din cele mai vechi timpuri inceputul acestei
D"!ME, care mai tarziu, avea sa ia proportii considerabile. *e aceea, +palul a
intervenit de nenumarate ori si in repetate randuri in evolutia umanitatii prin T"MS,
prin MSON!"& care aveau menirea sa opereze asupra '!ND" pamantenilor, sa
-calauzeasca. si sa -corecteze. MODUL DE ! '!ND al oamenilor.
,ristos Insusi trebuie privit, in esenta, ca un Mare Calau(it$r si in acelasi
timp, ca un -Corector. al $+*U)UI de a 6A!*I al oamenilor. /om preciza insa, ca
,ristos, in calitatea Sa de T"MS si MSON!", are calitatea de a "i cel din urma
CO"ECTO" al '!ND" pamantene.
*esigur, cititorul, poate ca va "i surprins de aceasta denumire inedita cu care
indra(nim sa-) de"inim pe ,ristos, dar cititorul care este si cunoscator al celorlalte
religii ce au precedat religia crestina, va "i de acord cu atributul de CO"ECTO" al
'!ND" pamantene, avand in vedere varietatea conceptiilor pe care le-au o"erit
religiile pana la venirea M!"ELU T"MS) SUS *"STOS.
Ce reprezinta celelalte religii care au dominat milenii de-a randul perioada de
dinainte de ,ristos?
/om da un raspuns care merita privit cu toata atentia de cititor toate religiile
prechristianice sunt rodul interventiei opalice pe %amant, toti initiatorii religiilor au "ost
T"MS din initiativa +palului, pentru a participa la C+!ST'UCTIA U!UI U!IC SIST#$
*# 6A!*I'#, care avea sa se *#SA/A'S#ASCA I! TI$%. Cercetati religiile in amanunt C
indeosebi India si #giptul C si veti constata necontenite '#7+'$# ale unei U!IC# 6A!*I'I
6A!*I'#A +%A)ICA. -T'I$ISI. nu au "ost doar 4uddha, 0oroaster, Iisus si $ahomed&
!umarul lor este nespus de mare. Cine ar putea atribuie Scrierile /edice hinduse vreunui "iloso"
sau mare initiat? Traditiile spirituale indiene se pierd in negura mileniilor de dinainte de ,ristos.
4uddha, $arele Initiat si "iloso", 4uddha, n-a "ost decat un '#-7+'$AT+' care a '#-6A!*IT
traditia hindusa. Ce au "ost brahmanii, decat niste '#-7+'$AT+'I care '#-6A!*#AU
trecutul, adaptandu-l prezentului. Ce a insemnat intreaga istorie a religiei egiptene de-a lungul a
sapte milenii, decat un neintrerupt sir de '#7+'$#, menite sa stilizeze 7+'$#)# de
exprimare ale unui continut in continua per"ectionare.
,ristos, la randul Sau, Isi expune Invatatura, care, spre deosebire de ceilalti initiati, tinde
sa creeze un sistem de simboluri, in care sa se poata regasi si celelalte religii, prin tot ceea ce
aveau ele mai pretios, mai adevarat. Ceea ce deosebeste -limba(ul. lui ,ristos de celelalte
-limba(e. ale celorlalte religii, este simplitatea exprimarii, acuratetea, claritatea. ,ristos "oloseste
insa si #l doua limba(e unul direct, deschis, pe intelesul tuturorA altul indirect, simbolic, acoperit,
care se cere tradus, explicitat, lamurit. ,ristos, uneori explica simbolurile, parabolele, alteori nu
le explica, ne lasa pe noi sa intelegem, sa desci"ram. *ar totul se exprima, totul este la indemana
tuturor. Invatatura lui ,ristos nu este un -bun. impartasit unei caste de initiati, ci este un -bun. ce
se imparte tuturor, in egala masura. Sub acest aspect, invatatura lui ,ristos se deosebeste net de
cele doua mari spiritualitati indiana si egipteana, care, prin excelenta, erau niste -religii. ale
caror adevaruri erau tinute in -secret. de o casta sacerdotala ce nu divulga oricui -secretele.,
-tainele. detinute de cei mai dotati, de cei mai initiati in cele ascunse.
Asadar, o prima calitate a -)UC'A'II. lui ,ristos, este caracterul univesal accesibil, al
limba(ului, insusirea de a se putea comunica, de a se putea transmite oricui este dornic sa a"le, sa
se ridice, sa evolueze. ,ristos C este adevarat C nu introduce notiuni noi. #ste C poate C ceea ce Il
deosebeste radical de traditia hindusa, care "oloseste prin excelenta nenumarate notiuni ce o "ac
greu accesibila, intelegerea /edanteiF, de pilda necesitand introducerea unui adevarat dictionar,
care sa traduca termenii si notiunile "olosite. ,ristos se exprima la un mod de simplitate
surprinzatoare dar... si aici paste pericolul -iluziei. de a intelege totul de la prima vedere, de la
primul contact cu textul evanghelic. *e aici, cea de a doua "ata a -limba(ului christianic., care are
nenumarate !I/#)# *# I!T#)#6#'#. Textul evangheliilor prezinta un continut practic,
inepuizabil si realmente, de necuprins C tocmai pentru ca, in simplitatea limba(ului christianic
domneste cea mai mare adancime si in acuratetea lui, cele mai nebanuite inaltimi. Textul
evanghelic, este aparent, ca o apa curgatoare... In realitate, este un univers ideatic, cu un relie"
variat, in care adancimile se succed piscurilor, "ormand o adevarata )ume de concepte, idei si
valori, corelate intr-o indestructibila unitate.
*ar sa revenim la evenimentul aparitiei Invataturii lui ,ristos, raportat la stadiul la care
se a"la spiritualitatea pe %amant, spiritualitate care se cerea '#-7+'$U)ATA, reactualizata,
potrivit conditiilor istorice din acea vreme.



GGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGGG
F/edanta traditia "iloso"ica hindusa, de cea mai mare adancime, cu cele mai multe
implicatii meta"izice.

E'%TUL
+ Leaganul uceniciei lui isus *rist$s +

*upa cum rezulta din )ucrarea noastra -Cercetari in )umea nevazuta., ,ristos nu s-a
-nascut., ci s-a -pozitivat., prin -pozitivare. intelegand materializarea lenta a corpului spiritual al
lui Iisus, impregnarea lenta a substantei negative spirituale cu elemente pozitive, "enomen ce s-a
petrecut lent, in cursul a doi-trei ani, perioada in care ,ristos a ramas numai langa 7ecioara
6eorgina C mediumul carui ,ristos l-a datorat climatului "avorabil intruparii Sale. In )ucrarea
noastra amintita, sunt cuprinse declaratiile atat ale 6eorginei, cat si ale lui Iisus ,ristos, care a
argumentat pozitivarea sa ast"el -nici un corp pozitiv pamantean nu ar "i rezistat radiatiilor $ele
spirituale, care erau de peste douazeci de ori mai mari decat materia., corpul pozitiv pamantesc
nu ar "i putut suporta puternicile radiatii ale corpului spiritual al lui ,ristos.
,ristos a crescut si a inaintat in ani in compania preotilor egipteni, ascultand, invatand si
meditand. ,ristos s-a comportat realmente ca un adevarat ucenic avid de -cunostinte pamantene..
A"irmand acestea, stim, intram in con"lict cu opinia teologica traditionala, care a vazut in
,ristos pe 7iul lui *umnezeu -atotstiutor. si care prin urmare, nu avea nevoie -sa invete. nimic,
deoarece stia, cunostea totul.
!oi nu "ormulam, insa, propria noastra -opinie., ci relatam ceea ce am a"lat din
expunerile unor spirite din +pal, care au subliniat -prapastia. ce desparte lumea +palica de lumea
pamanteana, cu"undata in intuneric si nestiinta.
#ste necesar sa intelegem aici realitatea. *rama coborarii lui ,ristos dintr-o )ume
*ivina, per"ecta, lume a -vederii. si a -cunoasterii. desavarsite, drama coborarii )ui intr-o )ume
inapoiata, situata pe o treapta in"erioara de evolutie, care -nu vedea., -nu intelegea., -nu stia..
,ristos a avut cea mai di"icila sarcina dintre toti misionarii, aceea de a -se adapta. mai intai
conditiei gandirii pamantene, o gandire, care dupa cum stim era realmente, %'I$ITI/A. ,ristos
"usese -atotstiutor., dar in )umea sa +palica. +data pozitivat, odata intrat in corp poztiv, ,ristos
a su"erit ca orice om procesul unei -izolari. de )umea Sa. Ar "i "ost simplu si nespus de usor daca
-atotstiutorul. stia sa desci"reze hierogli"ele egiptene si al"abetul iudaic. !u& ,ristos a trebuit, #l
insusi sa studieze, sa invete limba egipteana, sa desci"reze hierogli"ele, sa se adapteze gandirii
pamantene, modului de exprimare speci"ic pamantean, sa se "amiliarizeze cu stadiul primitiv,
neevoluat al ingustimii gandirii pamantene.
Aici, in #gipt, ,ristos isi "ace -ucenicia. nu pentru a a"la -adevarul.... A*#/A'U)
,ristos il cunostea, dar avea nevoie -sa coboare. si cu mintea la nivelul pamantenilor, pentru ca
mai tarziu, #l sa poata exprima, sa poata vorbi pe intelesul pamantenilor, sa le explice, sa le arate
drumul, calea spre A*#/A'. %amantenii nu erau su"icient de evoluati ca sa poata primi adevarul
intreg si direct. #i aveau nevoie inca de mult timp, pana sa poata a(unge apti sa primeasca o
7I)+S+7I#. ,ristos nu a prezentat o 7I)+S+7I#, ci o I!/ATATU'A care sa duca spre
7I)+S+7I#. CU!+AST#'#A cere mai intai o per"ectionare morala, cere mai intai o curatire si
apoi, inca mult e"ort pana ce omul sa a(unga sa -/A*A., adica sa -CU!+ASCA..
/#*#'#A H CU!+AST#'#A este atributul esential al *ivinitatii. *umnezeu se poate
de"ini in primul rand ca Cel ce /#*#, I!T#)#6# si CU!+AST# T+TU).
%entru ca ,ristos a coborat si a ramas 5: de ani in #gipt, sa vedem, in mod succint, care
era simbolica egipteana si in ce mod isi gaseste ea continuitatea in simbolica christianica.
0eul ,+'US este S+I$U) care T'+!#A0A peste intregul Univers. #l -sta. pe un
T'+! cu %AT'U picioare si /#*# totul prin ochii sai Soarele si )una. ,orus este Cel ce
/#*#, deci, depozitarul CU!+AST#'II desavarsite. Sa retinem ca #l nu -conduce., ci
-domina. Intregul Univers prin ci"ra %AT'U , care exprima stabilitate per"ecta, echilibru.
Cuplul urmator de 0ei care sunt activi in )ume, sunt ISIS si +SI'IS C Isis C zeita
)uminii si a gandirii, +siris C zeul actiunii, intrupat in )umea "enomenelorA +siris revarsa apele
!ilului, el seamana, el incolteste, el moare si renaste.
0eul Seth, intruchiparea raului, prinde pe +siris si il taie in bucati, imprastiind partile in
intreaga )ume. Isis, sotia si sora lui +siris, reuseste sa stranga bucatile in care a "ost taiat +siris,
re"ace unitatea si-i reda viata.
Acest mit cuprinde o simbolica demna de toata atentia +siris reprezinta multitudinea,
Isis C UnitateaA +siris reprezinta multitudinea partilor, multitudinea "enomenelor disparate pe care
Isis
<6andirea= le aduna intr-un tot redandu-le viata, unitatea, prin gandire. 'elatia Isis C +siris,
exprima procesul e"ortului de gandire care se straduieste sa patrunda multitudinea "enomenelor,
sa le coreleze si sa le dea sens.
*aca +siris reprezinta )umea "enomenala, Isis reprezinta )umea nuomenala. *aca +siris
este ACTIU!#A mani"estata pe plan orizontal, Isis reprezinta e"ortul 6A!*I'II, al concentrarii
pe vertical.
0eul 0eita
+SI'IS ISIS
-ACTIU!#A. -6A!*I'#A.
)umea "enomenala )umea nuomenala
<partile= <unitatea=

6andirea este izvorul actiunii. )umea nuomenala "ace posibila )umea "enomenala.
%artile se asociaza intr-un intreg gratie 6A!*I'II.
7acem un salt aducand in discutie T'U%U) si SA!6#)# lui ,ristos, respectiv
%AI!#A care se "range si se imparte, si /I!U) unitar care se preschimba in sange pentru da
viata partilor, pentru a le uni intr-un tot unitar si coerent. T'U%U) este alcatuit din parti membre
si organe. #l devine, insa, un intreg, isi cauta unitatea si integritatea <viata= datorita SA!6#)UI.
*eci, ACTIU!I)# pe care le intreprinde T'U%U) sunt diri(ate si capata sens gratie 6A!*I'II C
SA!6#)UI ce circula dand viata, "acand posibila ACTIU!#A.
I!/ATATU'A lui ,ristos este un noian de %A'TI <pilde si parabole=. Aceste %A'TI
trebuiesc integrate, sudate prin e"ortul 6A!*I'II, al meditatiei si contemplatiei.
!u este su"icienta 'ATIU!#A %U'A pentru a intelege I!/ATATU'A lui ,ristosA e
nevoie de SA!6#, de 6A!*I'#, si de ACTIU!# C de /I'TUT#, pentru a invia T'U%U) H
I!/ATATU'A Christianica.
Invatatura Christianica se aseamnana trupului s"artecat al lui +siris pe care Isis C
6andirea C trebuie sa-l adune, sa-i dea /IATA. Invatatura Christianica nu se supune unei
cunoasteri reci, pur rationale, ea se cere aprinsa in "ocul gandirii si al virtutilor, in "ocul iubirii.
S"inxul este un )eu, avand capul 0eitei Isis. )eul C virtutile C sunt dominate de CA%U)
0eitei Isis, al 6A!*I'II. /irtutile C vedem din Apocalips C sunt %AT'U intelepciunea
</U)TU'U)=, barbatia si cura(ul <)#U)=, supunerea si slu(irea <TAU'U)=, si creatia <+$U)=.
*intre acestea %AT'U, /U)TU'U) domina, el exprima inaltimea gandirii care se inrudeste cu
,+'US C S+I$U), ce troneaza peste intregul Univers.
S"inxul este corespondentul desavarsirii umane a lui ,orus pe %amant. S"inxul
statorniceste C,I%U) desavarsirii umane, simbolizate de puterea virtutilor, asemenea )eului C
conduse de capul 0eitei Isis, a 6A!*I'II. *aca ne amintim ca S"inxul <mareata realizare
sculpturala, de proportii gigantice=, avea ochi de rubin C piatra care pe intuneric emana sclipiri
rosiatice C ne putem imagina grandiosul e"ect al acestui magistral simbol al desavarsirii umane.
%I'A$I*A, insa reprezinta o obsedanta tentatie de per"ormanta a "iloso"iei si stiintei
egiptene, care a dominat gandirea initiatilor. *e ce %iramida? %entru ca piramida inseamna
evolutie, ierarhie, "undament puternic rational <%AT'ATU)= si e"ort multilateral pe vertical
<T'IU!6,IU)=, pentru ca piramida uneste parti disparate si realizeaza un /A'7, o culme
odihnitoare care incununeaza e"ortul. 4aza C %AT'ATU) C constituie virtutile, actiunile
intreprinse si corelate de triunghiul 6A!*I'# C A7#CT C ACTIU!#.


%"!MD! reprezinta UNT!TE! COM%LE,! si plurivalenta a triunghiurilor care
dau sens actiunilor patrate. %entru ca "araonul era o incarnare a lui ,orus, %iramida reprezinta
insasi C!S! lui *O"US C Casa Celui ce #EDE si CUNO!STE in timp si spatiu. 7orta
spirituala a conceptiei piramidale a gandirii egiptene a reusit sa zamisleasca colosale realizari
materiale din piatra, per"ormante tehnice care uimesc si nu isi gasesc explicatii nici azi.
7orta spirituala "iloso"ica egipteana a supus si a dominat imensele piramide alcatuite din
blocuri de piatra, taiate cu o per"ectiune si o precizie care uimes si depasesc chiar per"ormantele
noastre moderne.
!u vrem sa extindem expunerea noastra in universul simbolistic egiptean, care este
nespus de vast. Am vrut doar sa sugeram cititorului climatul simbolic in care a coborat ,ristos.
#giptenii )-au numit pe ,ristos I0$+', care se traduce 7iul lui Isis, 7iul )uminii, al
6A!*I'II.

Ioan #vanghelistul se apropie de egipteni, numindu-) pe Iisus
CU/A!TU)-)+6+SU)-'ATIU!#A-6A!*I'#A
-Si CU/A!TU) s-a intrupat si a locuit intre noi si am vazut slava lui.... < Ioan I., 1;=

Singurul, Ioan #vanghelistul, evita sa prezinte -!asterea. lui ,ristos in iesle, in pestera
din 4etleem. Aceasta succinta relatare -Si CU/A!TU) S-a intrupat... - demonstreaza "aptul ca
Ioan C Apostolul iubit de ,ristos, cunostea TAI!A I!T'U%A'II SA)#.
*aca ,ristos si-a "acut -ucenicia. in #gipt, aceasta nu inseamna ca #l a "ost in"luentat in
gandirea Sa de gandirea egipteana. *impotriva, ingregul #gipt a simtit in"luenta gandirii
christianice. Istoria dovedeste ca #giptul a dat primul cel mai mare numar de sihastri, calugari si
anahoreti. #giptul a "ost cel ce cu adevarat l-a primit pe ,risos si i-a asimilat Invatatura, "iind
realmente, )eaganul Christianismului. Traditia crestina pastreaza si astazi o Culegere de
intamplari si per"ormante ascetice pe care le-au realizat primii S"inti ai 4isericii cestine. Cartea se
numeste -%ateric. si ea a stat si sta si astazi la baza vietii monahale a 4isericii de 'asarit. Cum
putem explica explozia de sihastri egipteni, cum putem explica celebritatea teologiei din
Alexandria, decat prin succesul pe care l-a repurtat ,ristos in cei 5: de ani cat a stat in #gipt? Cei
ce au considerat ca ,ristos a "ost -instruit. in India, s-au inselat C cu toate ca, in esenta Invatatura
Christianica are vadite asemanari cu doctrinele buddhiste si brahmane. *ar asemanarile se
datoreaza nu unei pretinse instruiri a lui Iisus in India, ci #S#!T#I S%I'ITUA)ITATII, care este
U!A singura.
%recizam ,ristos nu s-a -instruit. in #gipt, ci -S-a adaptat., s-a acomodat gandirii si
modului de exprimare speci"ic pamantean. Ce s-ar intampla astazi, daca un om de cultura s-ar
duce in misiune la triburile de negri din A"rica Centrala? !u ar avea nevoie sa invete limba si
expresiile, spre a se putea "ace mai tarziu inteles? Acelasi lucru C am putea spune C s-a petrecut si
cu ,ristos. %rovenit din +pal, 7iu al %arintelui )uminilor, 7iinta ce apartinea celei mai inalte
vieti, spirit situat pe cea mai inalta treapta a cunoasterii si gandirii, coborat intr-o )ume primitiva,
nu ar avea nevoie, oare, de o perioada de acomodare?
!u mai insistam in "ata unor evidente&
UDE

Ca egiptenii au "ost cel mai evoluat popor... aceasta ne-o demonstreaza cu prisosinta
cultura, civilizatia si toate realizarile #giptului, care constituie cea mai vie marturie. *ar nu este
numai atat. *in -Cercetarile. noastre intreprinse si incluse in )ucrarea amintita mai inainte,
rezulta ca #giptul a dat cel mai mare numar de spirite care au populat straturile superioare, pana
in +rasul de Aur, unde egiptenii detin recordul ca numar si calitate superioara.
Trecem acum la alta idee.
Spiritele pamantene, in vechime, se imparteau in trei categorii din punctul de vedere al
stadiului evolutiv spirite avansate, medii si inapoiate.
/om "ace acum o precizare de maxima importanta, cu implicatii adanci asupra intregii
evolutii spirituale pamantene, si anume spiritele -avansate. din zona apartinand %amantului, au
reusit sa evolueze "oarte rapid in perioada de dinainte de venirea lui ,ristos, ast"el incat, spiritele
avansate, au reusit sa a(unga in straturile de la / in sus, scapand ast"el de revenirea pe %amant,
iesind din ciclurile nastere C moarte.
*eci %amantul, de(a la vremea coborarii lui ,ristos, nu mai avea decat rare spirite
evoluate, cele mai multe, marea lor ma(oritate, reusind sa urce pe o treapta inalta a Spiralei
Universului Spiritual !evazut.
,ristos, asadar, coborase pe un %amant, pe care cei -superiori. de(a erau salvati, plecati,
scapasera de mizeria pamanteana. ,ristos a venit intr-un #gipt -mediocru., caci cei avansati, cei
superiori, nu mai erau in trup, erau in Imparatia )uminilor, in straturi. In #gipt, ,ristos nu a
chemat pe oameni la -pocainta. pentru ca nu era un neam -pacatos.... i-a chemat la #7+'T, spre
cucerirea )uminii.
$ISIU!#A S%#CIA)A a lui ,ristos C spre deosebire de cea a altor misionari, a "ost cea
mai di"icila sa vina in mi(locul unui popor -bonlav. <$atei I3, E-12= ca sa-l vindece de crunta
-boala. de care su"erea. ,ristos avea $ISIU!#A sa propovaduiasca in mi(locul unui popor
-pacatos., de"ormat, care spre a e salva, avea nevoie de %+CAI!TA... avea nevoie de lacrimi si
durere. Iudeii se credeau -drepti. inaintea lui *umnezeu si un popor -ales., menit sa stapaneasca
%amantul, con"orm promisiunii "acute lui Avraam.
,ristos apare intre iudei ca un luptator cu sabia scoasa sa mustre, sa loveasca C pe de-o
parte C sa cheme la pocainta, pe de alta parte.
-!u am venit Sa chem la pocainta pe cei drepti, ci pe cei de"ormati <pacatosi=. <$atei I3,
15=.
Abia in mi(locul poporului israelitean ,ristos isi dezvolta viziunea sa, adresandu-se cu
precadere -de"ormatilor., -oilor pierdute ale casei lui Israel..
Intr-adevar, poporului israelitean i se acordase o deosebita atentie de catre +pal, tocmai
pentru ca era un popor de spirite de"ormate, de provenienta luci"erica. Israelul avusese o istorie
zbuciumata, dar nu lipsita de personalitati marcante, $ISI+!A'I, ca Abraham, *avid,
Solomon, $oise, etc, care avusesera menirea sa le corecteze evolutia, sa-i indrume, sa le arate
drumul re"acerii spirituale. Cu toate personalitatile trimise, cu toate ca prooroci ilustri ca $iheia,
+sie, *aniil, Iezechil, Isaia <si altii= le atrasesera atentia ca daca nu se vor indrepta, vor "i
nimiciti, cu toate acestea israelitenii, la ora cand Iisus venea in mi(locul lor, se prezentau ca un
popor plin de vicii, cu o reliozitate de "atada, exterioara, meschina, care era condusa de o clasa
sus-pusa de carturari si saduchei, o clasa preoteasca "atarnica si de"ormata, care era asemenea
-mormintelor varuite pe dina"ara, iar inauntru pline de stricaciune.. <$atei 33IIIA 2I=
Impotriva carturarilor, saducheilor si "ariseilor, ,ristos deschide un razboi pe "ata.
Cel mai surprinzator lucru este ca ,ristos nu-i cheama pe acestia la pocainta, la re"acere,
ci ii acuza si le prevesteste distrugerea totala.
%aginile din $atei, cap. 33III, sunt realmente uluitoiare -vai voua, carturari si "arisei
"atarnici.... se repeta pana la versetul 2E, iar pe apostoli ,ristos ii s"atuieste sa se "ereasca de
-aluatul "ariseilor., adica de I!/ATATU'A IU*AICA. <$atei 3I/,9=
Capitolul 33III din $atei vorbeste in amanunt despre schimonosirile de caracter ale
var"urilor iudaice, care -pe dina"ara par oamenilor ca sunt drepti, iar inauntru sunt plini de
nelegiuire. <$atei 33III,2>=. #i sunt -povatuitori orbi., -nebuni si orbi...., -serpi, pui de vipere,
cum veti scapa de osanda gheenei?. <$atei 33III,55=
Acuzatia culmineaza cu versetul 5; si indeosebi 5@, unde iudeii se vor "ace raspunzatori
de -....T+T SA!6#)# *'#%T CA'# S-A /A'SAT %# %A$A!T.
Aceasta a"irmatie a lui ,ristos este de maxima importanta, ea atesta ceea ce noi am
a"irmat atat in aceasta )ucrare, cat si in -Tainele Universului !egativ. si anume ca spiritele
luci"erice, intrupate in poporul iudeu, sunt raspunzatoare de SA!6#)# C#)+' *'#%TI care s-
au (ert"it pentru credinta si adevar. Acuzatia lui ,ristos, bineinteles nu trebuie inteleasa unilateral
si exclusiv, re"erindu-se numai la iudei, ci la toate spiritele luci"erice care au invadat %amantul,
"iind cauza tuturor crimelor si "aradelegilor istorice.
Asupra iudeilor a cazut, insa, blestemul lui ,ristos -Iata, vi se va lasa casa voastra
pustie.... <$atei 33III, 5>= si intr-adevar, iudeii au "ost risipiti in toate tarile, pe intreg %amantul.
%rivind la templul lui Solomon, ,ristos exclama -Adevarul va graiesc, nu va ramane aici piatra
peste piatra, care sa nu se risipeasca&. <$atei 33I/, 2= Si intr-adevar, templul si intreg
Ierusalimul a "ost daramat sub imparatul Titus, la cativa zeci de ani dupa miseleasca ucidere a lui
,ristos.
Cine mai poate crede ca ,ristos ar "i "ost iudeu? *e ce iudeii nu l-au primit? *e ce iudeii
nu s-au crestinat? *in multimile care )-au ascultat, cine a luptat sa-) salveze de la moarte? Cinci
mii C se spune C au "ost saturati in pustie. *e ce nu si-au aparat Invatatorul? In Ierusalim ,ristos
a vorbit de nenumarate ori multimii. Unde a "ost aceasta multime cand ,ristos a "ost (udecat? A
venit, desigur, dar ca sa strige -sa se rastigenasca&., pentru ca masele aveau nevoie de un rege
care sa-i conduca, sa stapaneasca )umea, dar nu de un T'I$IS al C#'U)UI. Totul pledeaza
impotriva acestor caractere de"ormate care desi )-au avut in mi(locul lor pe Iisus, desi Acesta le-a
vorbit ca nimeni altul, totusi masele iudaice au ramas reci si impietrite la (erbele de "oc ale
Invataturii Christianice.
Actul miselesc, talharesc, monstruos, savarsit impotriva lui Iisus, vorbeste intregii istorii
despre marsavia spiritelor luci"erice. Istoria, omenirea sa citeasca si sa inteleaga bine rostul
mesianic al lui ,ristos, care a venit special trimis de %arintele )uminilor ca ultim $#SA6#' al
C#'U)UI, ca ultima mana de a(utor pe care +palul a intins-o luci"erienilor spre a se putea salva.
)uci"erienii au re"uzat aceasta mana intinsa prin ,ristos.
%rin aceasta, legamantul incheiat cu Avraam a "ost rupt, des"iintat, +palul si-a retras
ambasadorii, iar poporul iudeu apasat de supremul blestem s-a imprastiat printre popoare ducand
cu el "atarnicia, viclesugul, minciuna si "alsitatea.
,ristos i-a dat in vileag. Insusi ,ristos, nu noi, spune despre iudei -voi sunteti din tatal
vostru, diavolul, si "aptele tatalui vostru voiti sa le "aceti. Acela din inceput a "ost ucigas de om si
n-a ramas in adevar, ca adevar nu este in elA cand spune minciuna, din ale sale o spune, caci e
minciunos si tata al minciunii.. <Ioan /III, ;;=
Textul citat este prea clar ca cineva sa mai poata contesta originea luci"erica a poporului
iudeu, caci )uci"er, cu ceata lui, nu a vrut - sa ramana in adevar., devenind prin aceasta tata al
minciunii.
*in cele enuntate mai sus, putem mai bine intelege indrazneala diabolica pe care au avut-
o evreii de a "alsi"ica pe Insusi ,ristos, zicand ca si ,ristos ar "i evreu. Incercarea de a-) "ace pe
,ristos evreu, apartine tot iudeilor, care au introdus in !oul Testament, texte dubioase re"eritoare
la genealogia lui ,ristos. <vezi $atei cap. I=
Asupra acestui capitol am cercetat cu toata seriozitatea si el este o pura nascocire iudaica,
inventata tot de carturari si "arisei, ulterior, spre a se mandri cu o personalitate, care totusi nu
putea "i contestata.
Chiar daca acum suntem primele glasuri care strigam aceste adevaruri, viitorul, cu
siguranta va aduce con"irmari in spri(inul nostru. +ricum, cei ce au un -simt spiritual. dezvoltat,
vor "i in per"ect acord cu noi.
Cea mai concreta si indiscutabila dovada a "alsi"icarii genealogiei din capitolul I al lui
$atei, este insusi textul versetului 19 care spune ca un -oarecare. Iacov ar "i nascut pe Iosi",
-4A'4ATU) $A'I#I *I! CA'# S-A !ASCUT IISUS, CA'# S# !U$#ST# ,'IST+S..
Teologii nici macar nu au observat ca textul minte cu nerusinare, "acandu-l pe Iosi" -4A'4ATU)
$A'I#I.. Iosi" nu a "ost -4A'4ATU) $A'I#I., si nu din Iosi" descinde ,ristos, ci din $aria.
*eci, in mod logic, din moment ce ,ristos S-a -nascut. din 7ecioara $aria, genealogia trebuia sa
se re"ere la 7ecioara $aria si nu la Iosi", care nu a "ost decat protectorul 7ecioarei si nicidecum
-barbatul. #i, cum spune textul #vangheliei de la $atei I, 1.
Acest ultim argument al nostru C credem C nu mai necesita comentarii. Autenticitatea
celor a"irmate de noi, privind -pozitivarea. lui ,ristos in #gipt, langa 7ecioara 6eorgina, nu se
mai poate pune la indoiala. Comunicarile noastre primite prin /eronica se demonstreaza de la
sine.
!u ne oprim insa cu argumentarea. Cea de a doua dovada a "alsitatii textelor privitoare la
-rudele. lui ,ristos, ne-o o"era genealogia dupa #vanghelia de la )uca <cap. III, 25-5>=. )uca ne
prezinta o cu totul alta genealogie ast"el Iosi" nu mai este "iul lui Iacob <dupa cum spune $atei=,
ci "iul lui ,eli. #roarea si con"uzia se o"era in lant.
Ast"el insiruirea parintilor din care a descins Iosi" are urmatoarea in"atisare <vom
prezenta doar sase generatii de parinti=
*upa $atei <cap. I= *upa )uca <cap.III=
Sadoc Iosi"
Ahim Iona
#lind $elchi
#leazar )evi
$atan $atat
Iacov ,eli
Iosi" Iosi"

*upa cum se constata nici o asemanare intre cele doua genealogii, ceea ce demonstreaza
)I%SA T+TA)A *# AUT#!TICITAT#.
Sa vedem acum ce ni s-a comunicat noua privitor la redactarea textelor evanghelice.
Toti cei intrebati asupra autenticitatii textelor, vorbesc despre -unele. modi"icari
introduse "ie cu intentia denaturarii si compromiterii, "ie adaosuri sau schimbari de termeni,
"acute din evlavie sau ca -i se parea. mai corect spus. Intre acestia, cei mai vinovati sunt rabinii
Amram si !ehtah, care au masluit in mod vadit texte care eliminau completamente toate criticele
aduse de ,ristos iudeilor. *in "ericire S"intii %arinti, care in primele secole s-au vazut pusi in "ata
unor numeroase variante de texte evanghelice, au eliminat textele lui Amram si !ehtah, din care
se constata clar ca "usesera scoase acuzatiile impotriva iudeilor.
%rezenta actuala a acestor genealogii "alse se datoreaza tot carturarilor iudei si anume,
chiar celor din timpul lui Iisus, care au cautat sa combata -miracolul intruparii., demonstrand cu
nume paternitatea iudaica a lui ,ristos.
Cum a aparut insa -mitul. nasterii lui ,ristos in 4etleem?
,ristos C con"orm datelor corecte, Isi "ace aparitia in Iudeea, la varsta de 5: ani, insotit
de -$ama. Sa 6eorgina, din #gipt, si incepe propovaduirea recrutandu-si primii Apostoli si
luand contact indeosebi $arele Ioan 4otezatorul. )umea, insa nu stia cine este, de unde vine si
din ce neam se trage. Iisus Insusi si 6eorgina <care intre timp isi luase !umele mascat de
-$aria., spre a nu-si trada provenienta egipteana=, au pastrat tot timpul o totala tacere asupra
-!asterii. Sale, tacere pe care o gasim in cel mai autentic evanghelist Ioan. ,ristos Insusi, care
in #gipt "usese numit I0$+', in Iudeea nu-si spune nici un nume. %rimul este Ioan 4otezatorul
care il -cunoaste. si vede in #l pe -Cel ce boteaza cu 7+C.. Iudeii C mai precis Apostolii, i-au
spus -Iosua., dar numele acesta nu I se spunea direct, ci in convorbirile lor. !umele curat de
-Iisus. apare tarziu, in textele grecesti.
*eci, de retinut, ca Iisus, nu avea propriu-zis un !ume, nimeni nu indraznea SA-)
!U$#ASCA& I se spunea scurt -I!/ATAT+'U).&
)umea insa -vorbea. si -susotea. pe la colturi, iar -gurile rele. vedeau in 6eorgina C
respectiv $aria C pe Insasi $ama Sa naturala. *esigur, ,ristos trebuia sa locuiasca undeva, si
apeleaza la batranul )azar <cel pe care ,ristos avea sa-l invie mai tarziu=. Ast"el ,ristos -a locuit.
practic, la batranul si evlaviosul )azar, vizitand des si pe #lisabeta <mama lui Ioan 4otezatorul=,
cu care 7ecioara $aria a legat o stransa prietenie, bucurandu-se din plin de ospitalitatea ei
<0aharia preotul C tatal lui Ioan 4otezatorul, murise intre timp=.
#lisabeta, <mama lui Ioan 4otezatorul= nu locuia singura, ci cu un "rate al ei, pe nume
Iosi", de meserie tamplar, care o si a(uta la gospodarie. 7ecioara $aria, care locuia cu #lisabeta,
bineanteles, "acea unele treburi prin casa, "iind mai tanara, a(utata de Iosi".
)a randul sau Iisus cand venea pe la #lisabeta, si pe la $ama Sa, se intanlea si cu Iosi"
tamplarul pe care il simpatiza pentru vrednicia si puritatea lui su"leteasca, "amilia lui Ioan
4otezatorul era realmente, o "amilie s"anta. Iisus tinea atat de mult la batranul Iosi", <"ratele
#lisabetei= incat deseori lucrau alaturi in atelierul de tamplarie, mai ales in primii ani ai
propovaduirii sale, lucru cu care insusi ,ristos isi castiga existenta <acest important "apt lipseste
din #vanghelii=. Iisus asadar, nu a "ost un parazit care sa traiasca din -pomeni.& Iisus a muncit
alaturi de Iosi", impletind munca cu meditatia si opera de propovaduire.
%rin prezenta lui Iisus alaturi de Iosi", usor lumea a plasmuit o varianta verosimila Iosi"
I-ar "i putut "i tata, iar $aria $ama. Si-n "elul acesta, carturarii usor au putut scorni genealogii
imaginare, dar care se vadesc lipsite de veridicitate.
Iisus insa ii spunea 7ecioarei $aria -$ama.... Apostolii, pe de alta parte, se convinsesera
de puritatea $ariei, ast"el incat ideea -7ecioarei care naste. este opera insasi a apostolilor care au
devenit ast"el autorii unuia din cele mai "rumoase culte cultul "ecioriei, spri(init substantial de
celibatul lui Iisus si al apostolilor.
%recizam insa nici 7ecioara $aria, nici Iisus, nu au vorbit niciodata despre adevarul
-pozitivarii.. Intruparea lui Iisus a ramas doua milenii o taina, asa dupa cum o numeste "rumos,
un imn bisericesc -TAI!A C#A *I! /#CI ASCUSA SI *# I!6#'I !#STIUTA&.
!oi, autorii acestei lucrari suntem printre putinii pamanteni C poate- care am a"lat
adevarul asupra realei coborari a lui ,ristos pe %amant. Cei ce au parcurs )ucrarea noastra
-Cercetari in )umea nevazuta. s-au convins de aceasta. )a 2: septembrie 1E9; am avut timp de
aproape trei ore o comunciare memorabila la care, pentru prima oara a intervenit Insusi ,ristos
pentru a marturisi deschis adevarul asupra pozitivarii Sale intr-o casa cu o minunata gradina
situata la marginea orasului din #gipt.
2: septembrie 1E9;, ora 11, va ramane o data plina de semni"icatii la care se adauga
splendidele declaratii ale *oamnei )uminii, 6eorgina din 2> septembrie ale aceluiasi an,
completate cu data de > octombrie, ora 22,5: cand *oamna )uminii ne descopera suprematia
spirituala a egiptenilor in Imparatia )uminilor, cand ne prezinta pe marii apostoli egipteni
necunoscuti Arconomus si $uoni-Talan.
!e oprim aici cu acest capitol, considerand ca am reusit sa dovedim cititorului temeinicia
sustinerilor noastre. Cei liberi de pre(udecati vor avea intaietate in satis"actia ce le-o poate aduce
argumentarea noastra. *ar si cei inlantuiti de -absolutismul. textului evanghelic C credem C vor
putea pasi intr-o zona mai libera, mai detasata "ata de -robia literei.. 'obindu-ne literelor textelor
ne vom inneca in -contradictii si mistere.. -0burand. deasupra textelor, vom culege lumina
adevarului, par"umul inaltimilor si muzica adancurilor din -CU/A!TU). datator de viata al
$arelui nostru Invatator...


O!N -OTE.!TO"UL

-Adevarul va graiesc dintre cei nascuti din "emeie, nu s-a ridicat nici unul mai mare
decat Ioan 4otezatorul.. <$atei 3I, 11= Sunt cuvintele rostite de ,ristos despre Ioan 4otezatorul
apostolilor sai.
*espre Ioan 4otezatorul ,ristos stia inca din #gipt, dar nu numai atat Ioan 4otezatorul
era si el un T'I$IS al +palului, care sa (oace rolul de -punte de legatura. intre ,ristos care nu
era cunoscut in %alestina, si Iudeea.
4otezatorul era de(a vestit prin predicile sale si prin atitudinea sa ostila "ata de religia
iudaica. 'etras in pustia Iordanului, Ioan era un veritabil protestatar, un revoltat ce se ridicase
impotriva super"icialitatii si "ariseismului cultului iudaic, un necrutator si aspru observator, ale
carui critici se indreptau cu vehementa impotriva carturarilor si "ariseilor. Ioan era -glasul care
striga in pustie.. #l era acel care vestea apropiata /enire a $A'#)UI T'I$IS, sa salveze
poporul iudeu din prapastia caderii si a blestemului. Ioan amintea iudeilor teribilele proorociri ale
lui Iezechil si Isaia care vesteau pedepsirea cu "oc a celor ce nu aveau sa asculte CU/A!TU)
datator de viata al $A'#)UI T'I$IS. Ioan anunta s"arsitul si abolirea ritualurilor iudaice,
suspendarea practicilor si (ert"elor speci"ice cultului iudaic si aparitia unei !+I I!/ATATU'I
care avea sa aduca 7+C in 6A!*U'I si SI$TI'I.
Ioan 4otezatorul era un spirit ce descinsese din +rasul de Aur, <stratul I3=. )-am cercetat
in 1E9@ si l-am gasit argintiu luminos cu potir si triunghi mare luminos. !umele ce-l are in +rasul
de Aur este 7AU'. !e spunea -cand vorbeam multimii nu spuneam multe. !u eram prea mester
la cuvant. /orbeam putin dar concentrat. Indemnam pe cei ce veneau la mine, la pocainta si
lacrimi, caci poporul iudeu era un popor plin de "aradelegi. )e spuneam ca pacatul nu poate "i
iertat prin (ert"e de vietati ci prin lacrimi si "rangerea inimii.
#ram si eu iudeu, dar ma simteam strain de neamul meu si obiceiurile lui. %racticile lor
religioase ma respingeau si imi provocau dezgust, iar taierea impre(ur o consideram o barbarie.
Simteam in inima mea ca totul in iudaism era putregai, de aceea doream des"iintarea
religiei iudaice, mai ales ca stiam ca era aproape /enirea Celui ce va aduce ceva nou care va
schimba totul. Insetat de schimbari, dornic de ceva nou, in simplitatea mea, am creat un ritual...
un singur ritual 4+T#0U), convins ca in simbolul acestui ritual oamenii vor intelege ca
esentialul pentru om este CU'ATI'#A de %ACAT#.
*aca botezam in pustie, nu o "aceam pentru ca apa botezului meu curata pacatele. Apa
simboliza pentru mine meditatia si rugaciunea mintii, care asemenea unui rau trebuie sa curga
necontenit in mintea "iecaruia, spre a se curati de pacate.
!u botezam pe totiA botezam numai pe aceea care vedeam ca inteleg, pe cei ce veneau
mereu la mine si pe cei ce marturieseau sincer ca cred in cele ce eu invatam..
Acestea ne-a marturisit 7AU'- I+A! din 1> septembrie 1EI9.
#l adauga -veneam uneori la mine si carturari sau preoti. Cand ii vedeam, ma cuprindea
scarba si dezgustul. Stiam cum Il vor primi ei pe ,ristos. %resimteam dispretul cu care Il vor
intampina pe ,ristos si stiam ca Il vor ucide pe Acela care venea sa-i salveze. !u-i primeamA ii
alungam si le prevesteam pedepsele ce aveau sa cada peste ei pentru nelegiuirea lor. $-ar "i ucis
si pe mine, dar se temeau de popor caci mereu veneau la mine in numar mare cei ce erau insetati
de un cuvant de viata datator.....
Intr-adevar, in privinta combativitatii, Ioan excela. Textul evanghelic pastreaza un verset
edi"icator asupra modului cum se adresa Ioan saducheilor si "ariseilor -pui de vipere, cine va va
scapa de mania ce va veni asupra voastra?&. <$atei III, I=
Tonul este deosebit de vehement, dar dupa cum se poate constata, si el anunta pe Cel ce
mai tarziu Isi va atrage si moartea.
Sa revenim insa la subiectul nostru.
,ristos din #gipt, vine in primul rand la Ioan in pustie. Ioan il vede de departe, il
recunoaste si anunta multimile ca -...vine Cel ce este mai mare decat mine si eu nu sunt vrednic
sa-i dezleg nici incaltamintea... #u v-am botezat cu apa, dar Acela va va boteza cu 7+C si cu *uh
S"ant&. <$atei III, 11=
Am spus mai inainte ca Ioan 4otezatorul era spirit din +rasul de Aur. Subliniem inalta sa
provenienta, deoarece din +rasul de Aur nu venisera pe %amant decat 4uddha, 0oroaster,
7ecioara $aria <6eorgina= si 0amolxes, deci numai $A'II $ISI+!A'I.
%recizam acest "apt ca Ioan 4otezatorul C magistral clarvizionar C atribuie lui ,ristos
doua expresii de maxim continut simbolic. ,ristos este denumit mai tarziu
-$I#).... </ezi Ioan I, 59= apoi
-$I'#.... </ezi Ioan III, 2E=
Ioan 4otezatorul este primul care /#*# adevarata provenienta divina a lui ,ristos
-Cel ce vine din Cer, este deasupra tuturor. <Ioan III,51=
-Acesta este Cel T'I$IS de *umnezeu. Tatal isi iubeste 7iul, iar cel ce va crede in
7IU), va avea viata vesnica.. <Ioan III, sinteza pentru 5;,5@,59=.
Importanta lui Ioan se ampli"ica si capata proportii in momentul in care Insusi ,ristos
cere lui Ioan sa "ie botezat. Ioan ezita... *ar ,ristos il convinge s-o "aca si in clipa in care ,ristos
se SU%U!# AC#STUI !+U 'ITUA), un glas se "ace auzit din cer care con"irma ceea ce vazuse
Ioan
-Acesta este 7IU) $#U C#) IU4IT CA'# I$%)I!#ST# /+IA $#A&.
#venimentul este ma(or caci acel moment a "ost singurul in care TATA) C %arintele
)uminilor C si-a "acut auzit glasul& A "ost singura data cand Cerul a vorbit. In restul timpului,
Cerul avea sa taca cu desavarsire...
$omentul este, de-a dreptul grandios&&&...
Sa retinem insa ca botezul lui ,ristos s-a savarsit in trei C si aici intervine cea de-a treia
persoana C iar in expunerea noastra, pentru prima data, tanarul ucenic al lui Ioan 4otezatorul, cel
ce avea sa "ie -cel mai iubit. dintre apostoli I+A! #/A!6,#)ISTU) care la acea vreme avea
numai 25 ani...
'elatam aceasta deoarece Ioan #vanghelistul, care in #vanghelia sa da cele mai multe
detalii despre Ioan 4otezatorul, nu "ace mentiunea ca el asistase la 4otez ci se ascunde asa cum o
va "ace de nenumarate ori. *e alt"el si in iconogra"ie, 4otezul este in"atisat in doi ,ristos si
4otezatorul. 'ealitatea C marturisita noua de *#!SI C alias Ioan #vanghelistul C este ca Ioan
#vanghelistul "usese martor la 4otez, dar "iind o "ire "oarte tacuta si tainica, a spus "oarte putin
despre sine.
$ai mult, in cercetarile noastre am vrut sa a"lam de la *ensi <ast"el se numeste Ioan
#vanghelistul in +pal= detalii privitoare la originea sa, la parintii sai, la educatia sa, cu atat mai
mult cu cat el este /U)TU'U) T#+)+6I#I, a scris cea mai pro"unda #vanghelie C ca sa nu mai
vorbim de enigmaticul si "abulosul Apocalips. #i bine, *ensi a re"uzat sa ne "urnizeze detalii
despre sine. 6asim insa su"icient "aptul <de alt"el cel mai important= ca *ensi ne-a dezvaluit ca
este spirit opalic. Aceasta inseamna enorm de mult si explica -/ulturul. gandirii si viziunilor sale
si de neegalat. *ar sa nu anticipam personalitatea #vanghelistului si sa ne reintoarcem la
4otezatorul.
%rin Ioan 4otezatorul, ,ristos si 7ecioara $aria, <renuntam la numele real de 6eorgina,
si vom uza de denumirea traditionala= au a(uns sa locuiasca in casa parinteasca a acestuia, la
mama lui #lisabeta care locuia impreuna cu Iosi". Timp de cateva saptamani ,ristos ramane in
prea(ma lui Ioan 4otezatorul luand ast"el contact cu multimea.
'ecomamdat de Ioan 4otezatorul, ,ristos procedeaza la recrutarea apostolilor care
"aceau parte din adeptii lui Ioan, "apt important pe care textele evangheilice nu l-au mentionat,
dar pe care noi il subliniem. *esigur este important sa stim ca Ioan 4otezatorul era, intr-un "el,
se"ul unei -comunitati. care "orma o grupare ostila castei de carturari, saduchei si "arisei, grupare
care este acum polarizata si atrasa de prezenta noului venit, anuntat si recomandat de Ioan
4otezatorul.
$ai inainte de a lua cunostinta cu prima tematica cu care ,ristos isi incepe
propovaduirea, sa ne oprim la o idee mult discutata si controversata, ideea care este legata de
persoana lui Ioan 4otezatorul, si anume, ideea '#I!T'U%A'II. Ca sa ne exprimam corect,
'#I!T'U%A'#A, din punct de vedere "iloso"ic, nu este o ideea, ci un 7#!+$#!, propriu
existentei spiritului.
*in punct de vedere istoric, notiunea de '#I!T'U%A'# o gasim prezenta din timpuri
stravechi in traditia hindusa, ca "enomen indispensabil evolutiei spiritului. '#I!T'U%A'#A o
gasim apoi prezenta in doctrina buddhista unde capata o importanta deosebita, constituind
"enomenul crucial de care este legat indisolubil, spiritul, concretizat in teoria asupra SA$SA'#I,
care vede in existenta corporala a omului, cicluri succesive de reintrupari dictate de structura
spirituala a "iecaruia.
4uddha este autorul ideii de -vad. pe care trebuie sa si-l construiasca omul spre a reusi sa
se smulga din SA$SA'A si sa depaseasca ast"el precara existenta pamanteana.
In vasta eterogenitate a conceptiilor care s-au succedat de-a lungul mileniilor in India se
poate a"irma ca singura conceptia '#I!T'U%A'II a "ost aceea care a "ost prezenta totdeauna
constituind de alt"el, caracteristica si speci"icul religiilor din India.
'#I!T'U%A'#A este proprie deasemenea, #giptului, "ara insa ca ea sa constituie un
concept "undamental cunoscut doar de cei initiati. )a egipteni reintruparea o intelegeau doar
initiatii, marea masa a oamenilor neputand sa inteleaga acest "enomen.
*aca pentru indieni reintruparea, succesiunea ciclurilor nastere-moarte era ceva ce era pe
intelesul tuturor, traditia iudaica este in schimb totalmente lipsita de intelegerea "enomenului
reintruparii, /echiul Testament neo"erind decat cateva citate din care s-ar putea -deduce.
preexistenta spiritului, dar despre reintrupare nu se pomeneste niciodata.
,ristos Insusi in invatatura Sa se ocupa de acest "enomen. Teologia consecventa il evita si
gaseste argumente sa-l combata, dar ,ristos puncteaza cu claritate acest "enomen cand se re"era
la persoana lui Ioan 4otezatorul in care ,ristos vede pe proorocul Ilie revenit in trup -si daca
voiti sa intelegeti, el este Ilie, cel ce va reveni... <si adauga= cel ce poate sa inteleaga, sa
inteleaga&. <$atei 3I, 1;=. 7ormularea este revelatoare ca si stilul in care ,ristos se exprima
circumspect, rezervat, "ara sa "ie dispus sa insiste. Surprinzator este nu numai "aptul ca Ilie este in
Ioan 4otezatorul, ci "aptul ca ,ristos precizeaza ca inca va mai veni odata pe %amant&...
/ersetul citat nu este unicul. Tot la $atei, cap. 3/II,12,15, gasim
12. -...Ilie iata a venit dar nu l-au cunoscut, ci au "acut din el ce au voit....
15. -Atunci au cunoscut apostolii ca #l graia de Ioan 4otezatorul..
<%entru cititorul pedant o"erim con"irmari la )uca I, 1I si $arcu /III, 2>=
Textul este clar, "enomenul reintruparii este a"irmat in mod incontestabil de insusi
,ristos. *aca mai adaugam re"erirea la Ioan #vanghelistul, de la Ioan 33I, 22,25, gasim o certa
con"irmare ceea ce ne indreptateste sa intram si noi in acord, mai ales ca '#I!T'U%A'#A este
total con"irmata si de cercetarile noastre, si constituie pentru noi un 7#!+$#! #S#!TIA) si
!#C#SA' ce sustine insasi notiunea de #/+)UTI# si "ara de care, aceasta nici nu ar putea
exista.
Asupra "enomenului '#I!T'U%A'II insa vom mai reveni la momentul potrivit.


CE T"E MUNT

In acest capitol vom schita doar ideea succesiunii a T'#I $U!TI care constituie pentru
noi momentele-cheie care marcheaza tocmai ceea ce spuneam mai inainte
E#OLUT!...
%rimul este %"EDC! DE %E MUNTE
Al doilea este SC*M-!"E! L! /!T! DE %E MUNTELE T!-O"
Al treilea este C"UC/C!"E! DE %E MUNTELE 'OL'*OT!.
- CE T"E MUNT exprima evolutia in continut si idei a Invataturii ChristianiceA
- CE T"E MUNT re"lecta, pe de alta parte, "azele evolutiei spirituale ale omuluiA
- CE T"E MUNT ilustreaza cele trei urcusuri ale structurii noastre spirituale,
"iecare latura a triunghiului spiritual "iind chemata sa se desavarseasca pe rand, gradat, ierarhizat.



I.7A%T#)# C actiunea pe orizontal
II.6A!*I'#A C actiunea pe vertical
III.IU4I'#A C actiunea spatiala

I.%'#*ICA *# %# $U!T# chemarea la "aptele iubirii si slu(irii aproapelui
II.$U!T#)# #3TA0U)UI chemarea la extazul rezultat din meditatie si contemplatie
III.C'UCI7ICA'#A chemarea la (ert"a suprema C 7+CU) continuu al 6A!*I'II si
IU4I'II care rodesc )U$I!A H /#*#'#A H CU!+AST#'#A.
*in ultima schema rezulta o noua schema
7A0A I 7A%T#-6A!*I'#-IU4I'#
7A0A II 6A!*I'#-IU4I'#
7A0A III )U$I!A <7+CU)=, CU!+AST#'#A
A(ungand la -7+C. dam cuvantul lui ,ristos, care, ca un glas de trambita "ace sa vibreze
intreaga sa Invatatura, prin cea mai magistrala a"irmatie care da S#!S intregii sale $ISIU!I
-7+C A$ /#!IT SA A'U!C %# %A$A!T... si as vrea ca toti sa A'*#TI&. <)uca 3II,
@1=
Iata deci, S#!SU)&
S#!SU) este A%'I!*#'#A... A'*#'#A... )U$I!A&...
*ar ce este )U$I!A? C 'odul 7+CU)UI&
Ce semni"icatie are 7+CU)? $ISTUI'#A continua, C+$4USTIA continua in
U!I/#'SU) CU6#TAT+'&
Cel ce A'*#... iradiaza )U$I!A&
Cel ce iradiaza )U$I!A /#*#... J!T#)#6#... CU!+AST#&
Jn capitolul I al #vangheliei de la Ioan, ,ristos este Kn primul rand
I..CU/A!TU). C -6A!*I'#A. <al"a=
Jn al doilea rand Ioan Kl numeste
II..)U$I!A. <omega= C -CU!+AST#'#A. <Ioan I,E=
Am "acut aceasta incursiune Kn 7+C si )U$I!A spre a arata succint, acum Knainte de a
analiza C#I T'#I $U!TI C S#!SU) C#)+' T'#I $U!TI, S#!SU) C+!C'#T, )I$%#*#
SI C#'T A) J!/ATATU'II $A'#)UI T'I$IS
)U$I!A
-CU!+AST#'#A-
*ar dupa ce Ioan #vanghelistul Jl prezinta ca )U$I!A, ce -venise sa lumineze pe tot
omul.... remarca acelasi Ioan cu tristete
-)A AI SAI A /#!IT, *A' #I !U )-AU %'I$IT&.... <Ioan I,11=


%"MUL MUNTE
-7ie ca 7A%T#)# voastresa se
"aca vazute Knaintea oamenilor&.
<traducere la $atei /, 19=

*e ce nu l-au primit pe ,ristos oamenii? %entru ca Kn Kntuneric "iind, nu puteau Kntrezari
superba Knlantuire a C#)+' T'#I $U!TI&
*e ce nu vedeau? %entru ca erau lenesi si comozi iar C#I T'#I $U!TI cereau stradanii
si e"ort&
!u l-au primit pe ,ristos pentru ca erau egoisti, robii bunurilor materiale, robii gri(ilor, ai
po"telor si ai dorintelor meschine.
!u l-au primit pe ,ristos pentru ca erau de"ormati si orbi, lasi si "ricosi.
Si pe deasupra tuturor acestora mai trona
CON/U.!

unor "alse credinte, a unor "alse obiceiuri, a unor inutile ritualuri si (ert"e, credeau Kntr-un
*umnezeu de"ormat care cerea oamenilor Knchinarea la 7+'$# si slu(irea exterioara.
*omnea Kn mase credinta ca *umnezeu cere slu(be si sacri"icii de animale, ca *umnezeu
ar avea nevoie de Knchinaciuni si osanale, ca *umnezeu da porunci absurde, pe care omul trebuie
sa le Kmplineasca orbeste, pentru ca alt"el, *umnezeu se razbuna si loveste.
*omnea Kntre oameni o atitudine meschina "ata de *umnezeu cereau lui *umnezeu
holde, turme si bogatii... huzur pamantean... totul, tot spre Kmplinirea setei nestavilite de bunuri
materiale.
,ristos, Kn discutia cu "emeia samarineanca vorbeste despre adevaratii Knchinatori de care
are nevoie *umenezeu, si anume de -cei ce se Knchina Kn *U, si Kn A*#/A'. <Ioan I/, 25=,
-cei ce se Knchina Kn $I!T# si Kn I!I$A., de -cei ce se Knchina Kn 6A!*U'I si Kn 7A%T#)#
IU4I'II....
Care este Knceputul?
Care este semni"icatia %'I$U)UI $U!T#?
/om raspunde clar 7A%T#)# IU4I'II izvorate din /I'TUTI&
-%'#*ICA *# %# $U!T#. <$atei cap. /, /I, /II= marcheaza Knceputul Knvataturii lui
,ristos. #a cuprinde un adevarat $U!T# de s"aturi ce tind sa cultive Kn amanunt virtutile
necesare %U'I7ICA'II.
-%redica de pe $unte. Kncepe cu celebrele -7#'ICI'I. <$atei /, 5-12= care, desigur,
sunt prea bine cunoscute de cititor.
/om puncta doar Knceputul lor care pledeaza pentru ideea -SI$%)ITATII. suava Knsusire
a celor curati su"leteste, a celor puri. Urmeaza apoi blandetea, milostenia si rabdarea Kn su"erinte,
alaturi de vesnica sete de echitate si dreptate sociala. %rivite prin prisma momentului istoric,
-"ericirile. par sa aduca alinare celor exploatati, celor nedreptatiti, celor ce su"ereau datorita
stadiului Knapoiat al civilizatiei, dar si a nedreptatilor oranduirii sclavagiste.
Impresia ce o dau ?"ericirile?este ca ,ristos indeamna la supunere si rabdare si nu la
revolta ... si nu gresim. *ar sarim peste cateva capitole si ne oprim la capitolul 3A 29-2>.
Aici ,ristos pledeaza pentru cura( si barbatie si acuza cu vehementa pe cei ce se tem de
moarte. $ai mult ?A*#/a'U) - spune ,ristos - TREBUIE SPUS LA LUMINA,
STRIGAT DE PE ACOPERISURILE CASELOR"... *ar cura(ul, barbatia, pana unde poate
merge? Cel nedreptatit, cel oprimat si exploatat pana la sange, este indreptatit sa scoata
spada? Un popor pasnic are voie sa ridice scutul si sa incordeze arcul spre a se apara de
invadatori? 'atiunea ne raspunde cu claritate *A& ,ristos insa tace& !u raspunde la
aceasta intrebare& de ce?
Si aici exista un raspuns logic si pentru aceasta trebuie sa intelegem STI)U) lui ,ristos
in care prezinta virtutile prin prisma propriei Sale vieti, potrivit si strict $ISIU!II Sale.
)ogic vorbind, ,ristos insusi a trebuit sa rezolve $ISIU!#A Sa printr-un compromis
menit sa nu impieteze ideea ma(ora a invataturii Sale. ,ristos - am vazut - venise sa
aduca 7+C si )U$I!A& $isiunea Sa era de a aduce +'*I!# in I*#I , sa arate calea ce
duce spre desavarsirea spirituala. #l era $I#)U), %aST+'U), $I'#)#... $A'#)#
I!/ATAT+' si nu $A'#)# 'A04+I!IC. ,ristos a optat pentru pasivitate politica in
mod deliberat pentru a nu stan(eni rolul, menirea Sa de )U$I!AT+' S%I'ITUA)&...
%roblema "usese pusa inca din +pal mai inainte de a veni pe pamant si atunci s-a hotarat
ca ,ristos sa vina de doua ori pe pamant. Sa ne reamintim ce-a spus ?$a duc dar iarasi
voi veni&?<Ioan 3/, 2>= ,ristos ast"el si-a aratat la prima Sa venire prima "ata cea de
$I#)... va pleca si la ?plinirea vremeii?va veni a doua oara aratandu-si cea de a doua
"ata, cea de )#U. in acest sens vorbeste teribila viziune din Apocalips a #vanghelistului
Ioan <cap. /A @,9= in care ,ristosul-)#U des"ace cele I peceti ale cartii care "ace sa se
dezlantuie mania razbunatoare a Cerului pentru a pedepsi pamantul, pentru nedreptatile
lui si a instaura +'*I!#A pe toate planurile si la toate nivelele.
,ristos ca 7iu al lui *umnezeu, ca persoana divina, nu se poate eri(a intr-un oarecare
politician sa inceapa sa re"uze birurile cerute de Cezar si sa atate poporul la revolta
impotriva stapanirii romane&... Ar "i "ost nedemn si absurd si ar "i compromis scopul
suprem al $ISIU!II Sale - ast"el incat ?volens nolens?,ristos era - intr-un "el - nevoit sa
predice supunerea si rabdarea pentru ca acestea erau valabile in primul rand pentru
propria Sa persoana menita sa se ocupe de problemele pe care avea *AT+'IA sa le
rezolve. ,ristos de "apt a declarat, si noi am precizat dintr-un inceput ca #l trebuia sa se
con"ormeze unui %)A! *# )UC'U stabilit, initiat de $A'#)# 7+' +%A)IC ?caci
#u implinesc voia Celui ce m-a trimis, spune ,ristos in alt loc, cu alta ocazie.
*ar, sa revenim la predica de pe munte.
+ alta tema abordata de ,ristos in continuare este cea re"eritoare la cele 1: porunci
proprii traditiei iudaice. ,ristos ampli"ica gravitatea ?"aptei?indicand oprirea pacatului
inca de la nivelul 6A!*U)UI. Ast"el, re"eritor la pacatul des"raului - pacatul porneste
din gand si ca atare cel ce doar a gandit la des"ranare, de(a a comis o abatere, inscriindu-
se pe panta caderii. *e la gand pana la "apta nu mai este decat un pas. *e aceea, ,ristos
nu mai subliniaza gravitatea uciderii... vinovata este ?mania?cea de la care porneste
uciderea... si ,ristos din nou pledeaza pentru atentia asupra gandurilor, subliniind
gravitatea insultelor si ale in(uriilor.
Alta tematica abordata in predica de pe munte este postul si rugaciunea. ,ristos atrage
atentia asupra acestora doua ca "iind niste activitati tainice, pe care omul trebuie sa le
practice in ascuns, sa se "ereasca de a "i vazut sau stiut de asemeni. 'ugaciunea prin
excelenta trebuie o"iciata in ?camara cea mai dinauntru?a su"letului.
"RUGA VOASTRA SA FIE SCURTA SI CONCENTRATA"
<$atei /I, I=
!u in multimea cuvintelor sta valoarea rugaciunii, ci in intensitatea dorului de lumina, de
comuniune cu Cerul...
Am lasat la urma una din cele mai importante tematici asupra careia ,ristos insista in
mod deosebit. #ste vorba de cea mai serioasa piedica ce sta in calea omului legat de
bunurile materiale 6'IBA&...
6'IBA este lantul ce sub(uga spiritul "acandu-l inapt de ascensiuneA
6'IBA este prapastia necredintei in care zace cel robit de lux si con"ort, despartindu-l de
esenteA
6'IBA este monstrul ce stinge orice licarire a 7+CU)UI spiritual, pentru ca gri(a
echivaleaza cu o robie a intunericului si orbirii.
Trebuie sa recunoastem ca scoaterea in relie" a 6'A/ITATII 6'IBII este o actiune de
adanca subtilitate meta"izica.
)iturghia isi incepe partea sa de taina si mister printr-o cantare
"...TOATA GRIJA CEA LUMEASCA SA O LEPADAM! "
<Imnul ,eruvic din )iturghia S". Ioan ,risostom=.
*upa ce a recomandat simplitatea, blandetea, rabdarea, dupa ce a pledat pentru cura( si
barbatieA dupa ce a epuizat toate T'aSaTU'I)# *# CA'ACT#' necesare
PURIFICARII ,ristos se opreste asupra ultimei bariere ce desparte pe om de CEL DE-AL
DOILEA MUNTE: GRIJA!
A alunga 6'IBA din su"let inseamna cucerirea )I4#'TatII de miscare spirituala.
*ar - din pacate - 6'IBA - aceasta intunecata meteahna, acest hidos viciu al spiritului
uman, se aseamana unui vulcan in clocot, a carui "uningine si "um intuneca vederea,
ucide simtul sacrului.
T'#4UI# 7aCUT T+TU) pentru a cuceri )I4#'TAT#A pentru a scapa de HIDOASA
GRIJA!
?*e-ti cere cineva haina, da-i si camasa&?- ?*e te sileste cineva sa mergi cu el o mila...
mergi doua&?- ?*e-ti cere cineva ceva de imprumut - daruieste-i ceea ce iti cere&?- ?*e te
vra(maseste cineva, tu sa-l iubesti&?- ?*e te blesteama cineva... tu sa-l binecuvintezi&?...
S"aturile lui ,ristos tind pana la realizarea A4SU'*U)UI& ,ristos - se simte ca vorbea
A%'I!S, depasind parca logicul si "irescul. *ar tocmai aici este ?pragul?pregatitor
ascensiunii $U!T#)UI TA4+'...

Caracteristica primului munte este )A'6A ACC#SI4I)ITAT#.
%redica de pe primul munte este ampla, vasta, multidirectionala atotcuprinzatoare. %utem
a"irma ca intr-un procent de E:L invatatura lui ,ristos se adreseaza celor multi, celor
con"uzi, celor rataciti, celor ?putini credinciosi?, celor ce sunt +'4I si !U /A*&
?)uminatorul?<,ristos= vine tocmai pentru orbi&
#xpres pentru cei bolnavi, pentru cei ce au nevoie de doctor.
,ristos este cu precadere SA)/AT+'U) ce vrea sa ridice pe cei cazuti. Toate pildele si
parabolele sunt menite sa deschida ochii celor ce nu /a*, sa-i "aca sa inteleaga ca
SENSUL VIETII ese ASCENSIUNEA spiritului&
Trei munti trebuiesc urcati& ?Trebuie?este un "el de a spune&
Ascensiunea este S#!SU) #3IST#!T#I& Toate cele trei etape ale
evolutiei spiritului %U'I7ICA'#A- I!!+4I)A'#A si T'A!S7I6U'A'#A sunt
T'#I $U!TI - T'#I CIC)U'I cu caracter ASC#!*#!T& +r, cel ce urca un munte
trebuie sa nu aiba baga(e multe cu sine, caci ascensiunea nici nu ar "i posibila. *e aceea
ASC#!SIU!#A implica
)#%A*A'#A de SI!#&
Aceasta ?lepadare de sine?este prin excelenta expresia B#'T7#I...
noutatea ce o aduce ,ristos, pecetea ce dezleaga "ilonul ideatic C,#IA SA)/A'II&
%rin pledoaria lui ,ristos ce o "ace pentru abolirea 6'IBII, #l vorbeste in "ond de prima
treapta a (ert"ei care este dezbracarea de egoism, alungarea 6'IBII din su"let.
Ce am vazut ca este ,'IST+S? 7+C& ?7+CU)?paraseste ?lumea
7+CU'I)+'?coborand in intunericul celor stinsi spre a-i A%'I!*#&
FOC AM VENIT SA ADUC PE PAMANT SI VREAU CA TOTI SA ARDETI!
<)uca 3II A @1=
,ristos nu se adreseaza celor ce A'*, ci celor STI!SI.
predica de pe munte este o chemare adresata celor STI!SI, celor ce nu stiu si nu cunosc
ce este 7+CU). %ilda ?"iului risipitor?exprima tocmai starea de dezechilibru a celui
imprastiat in lumea materiala, a celui ce risipindu-se in placeri si distractii, se intoarce si
vrea sa reintre in +'*I!#.
%rimul munte ?predica de pe munte?este in "ond
O CHEMARE LA ORDINE.
+rdinea elementara este T'IU!6,IU), armonizarea laturii ginditoare, cu latura a"ectiva
si punerea in acord a acestora doua cu cea de a treia latura latura activa, a "aptelor, a
actiunilor.Cele trei "ormeaza o unitate care constituie primul stadiu spiritual ce se cere
implinit
PURIFICAREA...
%redica de pe munte este, deci, chemarea la puri"icare. Acesta este un %'+C#S
#/+)UTI/ care cere rivna si e"ort continuu.
,ristos nu porunceste& #l cheama&
,ristos nu ordona& #l s"atuieste&
T'I$ISU) nu obliga pe nimeni, nu "orteaza, nu e dictator. *e ce? %entru ca
ASC#!SIU!#A nu se poate realiza decat printr-o libera optiune&
+rcine a parcurs textele evanghelice a ramas cu acel leit - motiv speci"ic christianic Cine
are urechi de auzit sa auda&?, cu care ,ristos isi incheie toate cuvintarile si cu care
subliniaza libertatea ce o are "iecare de a alege intre 7+C si C#!USA, intre )U$I!A si
I!TU!#'IC, intre )I4#'TAT# sau '+4I#.
Acest T'IU!6,I de care vorbeam mai inainte este speci"icul si sensul catre care tind
chemarile lui ,ristos.
Teologia a considerat ca trasatura dominanta a invataturii lui ,ristos IU4I'#A... *in
punctul nostru de vedere, consideram aceasta o usoara unilateralitate& ,ristos nu a "ost
unilateral. %rin continutul ei, predica de pe munte pledeaza pentru
ARMONIE!
Consideram aceasta notiune superioara IU4I'II care, dupa cum am vazut este U!A din
laturile triunghiului
GANDIRE- IUBIRE- ACTIUNE.
A a"irma ca ,ristos este in esenta Iubirea contravine insasi conceptului lui Ioan
#vanghelistul care vede in ,ristos CU/A!TU) 6A!*I'#A care este 7+CU) ce naste
)U$I!A.
/U)TU'U)- )#U domina TAU'U) - +$ si dintre toate, cel ce domina inaltimile este
/U)TU'U)&
Asadar, dorinta noastra ma(ora este de a aduce corectia necesara la nivelul conceptelor
care trebuiesc citite in ansamblu, corelate si nu unilateral.
Cind noi am optat pentru T'IU!6,IU)
1. 6A!*I'# - 2. IU4I'# - 5. ACTIU!# le-am si ierarhizat adica le-am asezat intr-o
succesiune lineara pe orizontal, dar care mai corect s-ar preta la o ierarhizare pe vertical

I. GANDIREA !TATAL"
II. IUBIREA !DUHUL SFANT"
III. ACTIUNEA !FIUL"
%rin paranteze am vrut sa "acem apel la ideia S"intei Treimi care ne solicita la o noua
reprezentare <pe care de(a o cunoastem din capitolele anterioare= T'IU!6,IU)
echilateral,


care ne sugereaza
!"MON!
celor trei valori care atesta sursa energiilor spiritului .
%'I$U) $U!T# deci este un triunghi al armoniei dintre cele trei laturi , ale celor trei
directii , prin care se mani"esta spiritul .
*ar tot ,ristos este cel ce indica izvorul "aptelor G#NDI--REA. #l este cel ce
ierarhizeaza valoric conceptele dand intaietate 6indului care este cel ce zamisleste , cel
din care izvorasc 7A%T#)#.
"ASA SA LUMINE$E GANDIREA VOASTRA INAINTEA OAMENILOR INCAT SA SE
FACA VA$UTE FAPTELE VOASTRE!"
< $atei / A 19 =
"PE OAMENI II VETI CUNOASTE DUPA FAPTELE LOR!"
< $atei /IIA 19-2: =
"...SI VOR IESI CEI CE AU FACUT FAPTE BUNE INTRU INVIEREA VIETII , IAR CEI
CE AU FACUT FAPTE RELE INTRU INVIREA JUDECATII! "
< Ioan / A 2E, $atei 33/ A 59- ;9 =
Iata deci o noua pledoarie care rastoarna valorile initial ierarhizate ast"el si acorda
intiietate 7A%T#)+', care in triunghiul nostru constituie latura orizontala ultima. . .
Sa ne oprim si sa re"lectam
in tot acest capitol care trateaza despre PRIMUL MUNTE asistam la o teribila manevra a
ideilor si conceptelor, ordonari temporale, sistematizari pe orizontal si vertical. # ca si
cum un diri(or inspirat vine in mi(locul unor instrumentisti le implica "iecaruia cate un loc
si apoi ii pune sa cante. Ciudatenia este ca acest diri(or "ace din ?contrabas <7A%TA=
instrumentul solist ca si cum aceasta, ar "i cea mai importanta, iar ?vioara intaia
?<6A!*I'#A= discreta in "undul scenei, cu toate ca ea este cea care realizeaza tonurile
cele mai inalte si ea este cea care expune tema&
$anevra ideilor si conceptelor, ierarhizarea lor asa dupa cum am cautat sa o expunem in
acest capitol, imbina +'*I!#A "ireasca cu o 'ASTU'!A'# /A)+'ICA.
/+ITA si %'#$#*ITATA.
care ne "ac pe drept cuvint sa ne intrebam de ce? *# C# "%a&a?
sa primeze cind ea, in "ond, e ultima? *# C# BU*#CATA *# A%+I SA S# 7ACA *U%A
C'IT#'IU) "aptelor? *e ce TAU'U) inaintea /U)TU'U)UI?
prin aceasta +'*+!A'# si in acelasi timp 'aSTU'!A'#, ,ristos poate "i privit ca
A',IT#CTU) care construind un edi"iciu impunator a"irma dupa aceea ca edi"iciul este
totul si nu 6A!*I'#A lui care a conceput edi"iciul& Unde este /A)+A'#A?
Ce este mai de pret, C+!C#%TIA?...SAU edi"iciul? 6A!*U) sau 7A%TA? *esigur
cititorul va raspunde o data cu noi ca 7+'U) care C+!C#%#, $I!T#A care C'##A0a
si 0A$IS)#ST# 7+'$# este #S#!TIA)U). ?7A%TA?este o "orma de mani"estare a
esentei, 7A%TA constituie o categorie valorica subordonata 6A!*I'II si deci in"erioara
ei&..
Am expus pana acum cu claritate - speram - amploarea acestui %'I$ $U!T# care, de
"apt, e un simplu T'IU!6,I < prin aceasta contradictie intram si noi in acord cu
?speci"icul?predicii de pe munte =
Am putut constata ca acest PRIM MUNTE este o constructie paradoxala, scandaloasa
chiar caci, in loc sa respecte ierarhia valorilor o rastoarna T+TU) #ST# /+IT& Acest
PRIM MUNTE este conceput de insusi $A'#)# A',IT#CT din necesitatea de a se
adapta la conditiile pe care le dicta stadiul spiritual al umanitatii la acea vreme. A'es
PRIM MUNTE ese ( CREATIE A GANDIRII #NTRUPATE a OMULUI IISUS
ARHITECT care prin predica de pe munte pune bazele RELIGIEI CRESTINE de mai
tirziu...
<7acem o precizare am spus '#)I6I# nu 7I)+0+7I#...
intre acestea doua este o distanta apreciabila& Un ?religios ?are un indelungat drum de
parcurs pina sa a(unga sa "ie un ?"ilozo"?.
Toate la timpul lor. #xpunerea ne obliga la o prezentare succesiva. /ine rindul si
7I)+0+7I#I&=
RELIGIA ) PRIMUL MUNTE
Cititorul intelege desigur ca in prezentarea noastra '#)I6IA reprezinta o "aza, o prima
etapa in evolutia spirituala.
'eligia crestina - ca orica religie dealt"el are marea calitate de a "i accesibla, la indemina
maselor, a multimilor neinitate, dar dornice de initiere. si religia crestina - ca oricare
religie - este un univers tributar 7+'$#)+' #3T#'I+A'# in religie avem un lacas
?s"ant ?, obiecte de cult, procesiuni, slu(be, ritualuri.
,ristos este cel ce a C+!C#%UT 4IS#'ICA C'#STI!A, cel ce a pus bazele ei, prin
sistematizarea conceptelor. Iata 4IS#'ICA C'#STI!A re"lectand conceptia lui ,ristos
in care 7A%T#)# au prioritate. 4iserica in evutia ei, incepand cu primele secole,
demonstreaza dominatia "aptelor credintei in ,ristos milostenia, mila pentru cei saraci,
gri(a "ata de cei bolnavi si mai ales propovaduirea cuvantului evanghelic care raspandeste
cu repeziciune in cele trei zone mediteraniene #gipt, 'oma, 6recia si Asia $ica. *e
timpuriu #giptul realizeaza monahismul, asceza "iind "orma de daruire de limita pe care o
atesta scrieriile pastrate de %ateric.
*ar S%I'ITUA)ITAT#A C'#STI!a evoluiaza in continuare.
Secolele I/ si / sunt secole de aprige dispute ideologice intre diverse biserici. Textele
evanghelice - dupa cum stim - sunt apte de diverse interpretari, dar interpretarile erau
prea variate, ast"el incat apare necesitatea punerii in acord a interpretarilor, apare
necesitatea unei autoritati care, bine documentate sa indice linia ce trebuie urmata in
interpretarea textelor evanghelice. in mod inevitabil a "ost necesar sa se creeze
DOGMELE, CANOANELE s# REGULILE.
+data cu acestea apar $IST#'#)# si TAI!#)#& *e ce?
%entru ca ,ristos nu prezentase o 7I)+0+7I# care sa dea toate explicatiile, care sa
elucideze totulA ,ristos venise pentru scurt timp, ca sa prezinte o I!/AtATU'A, #l era
?Semanatorul ?venit sa imprastie semintele care erau doar seminte simboluri, pilde,
parabole, un limba( simbolic, ermetic, ce se cerea desci"rat...
4iserica crestina apare gata organizata abia in secilele /-/I, dar inca nu aparusera marii
ganditori, inca nu-si "acuse loc propriu-zisa teologie mistica... %e masura ce trecea timpul
teologii erau din ce in ce mai mult con"runtati cu nivelele di"erite pe care se situase
,ristos in cuvintarile sala, textul #vangheliei de la Ioan "iind din ce in ce mai apro"undat.
S"intii %arinti ai bisericii de rasarit si indeseobi cei trei ierarhi /asile, 6rigore si Ioan
,risostom avusesera un rol hotarator in cristalizarea ritualurilor si a slu(belor in biserica.
'itualurile, insa,
gravitau toate in (urul Tainei #uharistiei care constituia taina centrala a slu(bei liturgice
care se o"icia in secret, in taina, mpmente in care credinciosii asistau smeriti,
ingenunchiati.
*ar cine erau acesti S7I!TI %A'I!TI? #i constituiau ceata monahilor, ceata calugarilor,
a celor ce reusisera sa "aca ceea ce ?bogatul ?din evanghelie nu reusise
LEPADAREA *e SINE!

!L DOLE! MUNTE

?7ericiti cei curati in ganduri si simtiri
ca aceia vor ?vedea?pe *umnezeu
<test interpretat din $atei /A >=

?Ce sa "ac sa mostenesc viata vesnica?? intreaba cineva pe ,ristos.
?'especta poruncile&?
ii raspunde acesta ?Toate acestea le-am pazit din tineretea mea. Ce-mi lipseste??intreba
in continuare tanarul.
Iar Iisus i-a zis
?*e voiesti sa "ii *#SA/A'SIT, vinde-ti averile si le da saracilor. Apoi vino de-mi
urmeaza $ie&?<$atei 3I3A 19=
?Cel ce va lasa casa, bogatii, parinti, sotie, "rati pentru numele $eu, acela va mosteni
imparatia Cerurilor?<$atei 3I3A 2E=
Aceasta este C,#$A'#A rostita de Iisus de pe un nou $U!T#, muntele ce-l au de
urcat cei ce vor mai mult, cei insetati de adevar, cei ce vor sa "ie *#SA/A'SITI.
Ce inseamna a "i desavarsit?
A "i desavarsit inseamna a patrunde in ?imparatia Cerurilor?.
%entru a patrunde insa in aceasta ?imparatie?trebuie sa realizezi totala )#%A*A'# *#
SI!#...
'enuntarea la toate ?placerile?vietii, la toate bunurile si satis"actiile materiale. %entru a
urca $U!T#)# *#SA/A'SI'II este necesar sa lepezi total, sa urci singur "ara nici o
greutate, sa nu iei cu tine nimic, pentru a putea urca acest $U!T# de zeci de ori mai
abrupt ca primul.
*ar, unde se a"la aceasta ?imparatie a Cerurilor??
"IMPARATIA CERURILOR ESTE INLAUNTRUL VOSTRU"
indica cu precizie ,ristos, inaugurand cu aceasta tema adancimilor spiritului uman, ideea
universului launtric, a +C,IU)UI $I!TII, care intorcandu-le sa-l conduca pana la
inaltimile
TAINELE MUNTE TABOR!
Iata-l pe diri(orul nostru schimband acum locurile instrumentistilor <7A%TA= -
contrabasul este proiectat in "undul scenei s"atuit eventual sa taca. in prim plan se aduce
la loc de cinste 6A!*I'#A - vioara intiia ca solista, secondata de viola <latura a"ectiva
IU4I'#A&=
"LUMINATORUL TRUPULUI ESTE OCHIUL - MINTEA - 6A!*I'#A...& ?
<$atei /IA 22=
Iata cum ,ristos restabileste +'*I!#A si I#'A',IA /A)+'I)+' . *e aceasta data
A',IT#CTU) corecteaza edi"iciul. /A)+A'#A %'I!CI%A)A nu este constructia in
sine, ci $I!T#A, 6A!*I'#A este valoroasa caci ea este cea care C+!C#%#, care
0A$IS)#ST#, care C'##A0A&
Suntem in "ata unui nou $U!T# care de data aceasta nu mai este un T'IU!6,I ci o
%I'A$I*A&

Aceasta este cel de al doilea $U!T# al nostru, menit sa indice
treptele ce trebuiesc urcate pina la var"ul care marcheaza STADIUL VEDERII FEEI LUI
HRISTOS!
"FERICITI CEI CURATI CU INIMA CA ACEIA VOR VEDEA PE DUMNE$EU! "
< $atei / A > =
Acest al doilea $U!T# este, deci, in realitate o %I'A$I*A interioara cu trepte concrete
ce se cer urcate cu mult #7+'T&
"IMPARATIA CERURILOR SE CUCERESTE PRIN EFORT SI NUMAI CEI CE SE
STRADUIESC, REUSESC SA PATRUNDA IN-TRANSA! "
< $atei 3I A 12 =
*esigur, abia acum suntem in "ata unui veritabil urcus, in "ata unei reale ASC#!SIU!I, a
unei #/+)UTII in gandire care necesita retragere, introspectie, concentrare, studiu si
in"ormare, analiza si din nou studiu si cercetare .
Aceasta %I'A$I*a - spre deosebire de '#)I6I# nu mai este oricui accesibila. Accesul
catre universul interior care este propriu-zisa ?imparatie a Cerurilor ?nu-l poate avea
decat cei ce au realizat T'IU!6,IU) . !umai cei ce au ascultat predica de pe munte si
au implinit-o capata %UT#'I)# necesare acestei splendide ascensiuni ce o o"era
%I'A$I*A. Cei slabi, cei "ricosi, cei legati de dorinti si placeri trupesti... nu
pot... 6'IBI)# nu-i lasa sa se dedice acestui sacru U'CUS...
Cei ce zac prinsi, inlantuiti in lene si comoditate... nici macar nu /a* ca exista aceasta
%I'A$I*A maiastra. Aceasta este reala tragedie a comozilor nu pot vedea si nu pot
crede intr-o %I'A$I*A care poate sa le aduca mult dorita de ei 7#'ICI'#. Si cei
comozi vor sa "ie "ericiti... numai ca ei cauta "ericirea in placerile trupului, in bunurile
materiale, in distractii, in lux si-n con"ort... # tragic&
libertatea insa e )#6#... )#6# proprie evolutiei si nimeni din cer si de pe pamant nu o
poate anula. Ascensiunea spirituala nu poate incepe decat prin libera optiune. Trebuie sa
/'#I, sa *+'#STI mai intai de toate
"Cel ce #"E! sa vina dupa MNE& + sa se LE%EDE de SNE + sa+si ia C"UCE!
sa... si sa+mi urme(e Mie0"< )uca I3 A 25 =
Si acest text vine sa con"irme conditia ce trebuie implinita pentru a "i apt de ascensiune
)#%A*A'#A de SI!#& Textul insa introduce si C'UC#A... dar crucea deocamdata nu o
analizam caci - dupa cum am spus la inceput - C'UC#A este prezenta pe C#)de al
T'#I)#A $U!T# *# CA'# !# /+$ +CU%A I! A)T CA%IT+).
Teologia a extins C'UC#A atribuind-o si celui de al doilea munte. Si lepadarea de sine
este intr-un "el tot o greutate, tot un e"ort insotit de su"erinta... S-ar putea spune... dar noi
avem un mod "oarte precis de a privi, de a intelege mesa(ul christianic, ast"el ca ne
retinem, promitand cititorului ca vom de"ini cat se poate de strict conceptul de C'UC#&
)epadarea de sine putem insa spune ca este o B#'T7A de nivel mediu - prima "orma de
(ert"a "iind aceea ce se cere primului $U!T# al realizarii 7A%T#)+' iubirii si ale
slu(irii aproapelui.
Sa revenim la %I'A$I*A noastra, la treptele ei ce se cer urcate cu gri(a, cu ravna si
necontenite stradanii. Treptele pe care le-am numit mai inainte ratiunea, meditatia,
contemplatia se recomanda de la sine. Speci"icul %I'A$I*#I este viata meditativ
-contemplativa. *ar, inceputul este la nivelul 'ATIU!II. Aici se a"la inceputulA de
seriozitatea cu care 'ATIU!#A cauta, cerceteaza, studiaza si se in"ormeaza, depinde
meditatia si respectiv contemplatia.
'epetam schema %I'A$I*#I noastre spre a usura cititorul in intelegerea importantei pe
care o acordam 'ATIU!II cu toate cele ce ea implica studiu, in"ormare, analiza,
cercetare etc.

Schema vorbeste pentru a doua oara despre rolul determinant al 'ATIU!II cu
multitudinea ei de operatiuni speci"ice. *upa cum se constata trapezul 'ATIU!II sustine
intreaga %I'A$I*A. *e bogatia si vastitatea cuprinderii rationale prin in"ormare, studiu
si cercetare depinde trapezzul $#*ITATI#I, care este un "el de proces de analiza a celor
culese anterior, in timp ce C+!T#$%)ATIA este un "el de sistetizare si sistematizare a
datelor rezultate din procesul analitic al $#*ITATI#I&
Iata-ne a(unsi in var"ul %I'A$I*#I&
Ce este #3TA0U)? #3TA0U) nu mai este un #7+'T, nu mai este un proces dinamizat
de ravna si stradania noastra cum s-a intamplat pana acum cu celelalte trepte...
#3TA0U) este realmente un 7#!+$#!... U! miracol... + revelatie... intrarea spiritului
intr-o stare exceptionala, parapsihologica care surprinde si-n acelasi timp uimeste pe
ostenitorul care a parcurs treptele %I'A$I*#I.
*aca ar "i sa comparam %I'A$I*A noastra cu o "loare - radacinile ar simboliza cautarile
ratiuniiA "runzele meditatiaA "lorile contemplatia iar #3TA0U) ar "i par"umul,
mireasma, "rumusetea, splendoarea...*ar...e prea putin spus.
#3TA0U) e satis"actia celui ce a vaslit indelung si a stins mult doritul tarmA
#3TA0U) e bucuria celui ce, plecat "iind intr-o lunga calatorie, s-a intors la ai saiA
#3TA0U) este "ericirea celui ce, traind nenumarate vieti intr-un labirint intunecos,
reuseste sa scape si sa vada lumina zilei.
#3TA0U) este betia celui ce, insetat "iind milenii de-a randul, reuseste sa a"le intr-un
var" de munte un nesecat izvor cristalinA
#3TA0U) este incantarea celui ce. surd "iind secole de-a randul, se trezeste deodata
ascultand ?$issa Solemnis ?a lui 4ee-toMenA
#3TA0U) este uimirea orbului din nastere care, a(ungand la adanci batraneti, vede in
miez de noapte 7AtA zeului necunoscut,
caruia i s-a inchinat o viata intreaga...
*ar - poate - , cele spuse sant prea neputincioase, prea slabe spre a ilustra starea pe care o
T'aI#ST# spiritul, mintea, inima cand a(unge in var"ul acelei %I'A$I*#...
Apostolii, cei trei Ioan, %etru si Iacob ?alesi? de ,ristos, au urcat pe $U!T#)#
TA4+'U)UI si acolo ,ristos si-a aratat adevarata lui stralucire pe care cei prezenti nu
au putut-o descrie decat "oarte lapidar "... FATA SA A LUMINAT CA SOARELE, IAR
VESMINTELE LUI S-AU FACUT ALBE STRALUCITOARE! "
<)uca I3 A 2E= <$atei 3/IIA 2= .
#3TA0U) este semnul intrarii in imparatia cerurilor, nasterea cea de-a doua de care
vorbea ,ristos lui !icodim, singurul "ariseu care credea in Iisus <Ioan IIIA @=.
*espre extaz insa - avem su"iciente marturii - vorbesc cu deosebita maiestrie %arintii
"ilocalici si as cita in primul rand pe "avoritul nostru Isihie Sinaitul caruia i-am adauga
pe *iadoh al 7oticei, $axim $arturisitorul <marele ganditor si "ondator al teologiei
mistice=, 6rigorie Sinaitul, Simeon !oul Teolog cu al sau ucenic !ichita Stithat, ca sa nu
mai vorbim de Ioan *amaschin, *ionisie Areopagitul sau, mai ales, 6rigore %alama.
Iata cum explica 6rigore %alama starea extatica. ?Starea aceea - spune %alama - este ca o
/#*#'# doi ochi su"letesti cu unul vedem puterea si intelepciunea lui *umnezeuA... cu
celalalt privim Slava s"intei )ui "iri cand binevoieste #l sa ne introduca in tainele
duhovnicesti ?. <7ilocalie vol. /II pg. 2>2, paragra"ul 1@=
*in acest text reiese cu claritate ca #3TA0U) nu este static, nu se reduce la incantare,
bucurie, "armec... etc. #l inseamna si ceva ?practic ?si anume - dupa cum se exprima
%alama - ne introduce in tainele ascunse ale lumii spirituale. #xtazul, deci este un izvor
de revelatii si in acelasi timp, o inalta sursa de inspiratie.
Adesea #3TA0U) este de neinteles insusi pentru cel ce il traieste ?uneori te ridica din
trup, ca sa te inalte pe culmi negraiteA
alteori pre"ace trupul adaptandu-l <acelei ?lumini?= si-i comunica si lui din propria ei
stralucire... ?<idem pg. 2I;A E=.
%arintii "ilocalici se numesc ast"el ca urmare a constituirii 7I)+CA)I#I culegere a
scrierilor acestor parinti care au cunoscut #3TA0U) prin meditatie, contemplatie si
rugaciune. 7I)+-CA)I# se traduce din greceste ?iubire de "rumusete?. #i se mai
numeau si ?isihasti?de la grecescul ?isihia? care inseamna ?liniste?, conditie ceruta pentru
producerea "enomenului extatic.
%arintii asa - zisi "ilocalici apartin bisericii de rasarit. 7ilocalia, isihasmul se contureaza
din secolul 3I/ in care a trait 6rigore %alama. *upa caderea 4izantului, parintii "ilocalici
nu dispar, centrul, "ocarul deveninand S". $unte Atos care pana in zilele noastre continua
sa pulseze viu in lumina taborica. Traditia "ilocalica nu a ramas doar in 6reciaA isihasmul
s-a raspandit si in Serbia, 'omania si 'usia
<7aptul ca in acesti ani 7ilocalia se tipareste in tara noastra, aceasta are o adevarata
semni"icatie simbolica scrieri cu caracter eminamente mistic... in plina perioada
dominata de un materialism inpins la limita& %are un "enomen anacrotic dar in realitate el
demonstreaza persistenta unui puternic "lux spiritual ce se anunta discret dar cert
palpabil&=
in occident < 7ilocalia se tipareste prima data la /enetia in secolul 3/III dar "ara un
rasunet deosebit. Aceasta nu inseamna ca occidentul nu a cunoscut %I'A$I*A cu
#3TA0U) ei de care aam vorbit. *eopotriva, marii mistici Ignatio de )oNda, Ioan al
Crucii, Ieronim si multi altii con"irma ascensiunea %I'A$I*#I si in occident.
Cel ce pune bazele conceptiei "ilocalice, ganditorul care a explorat primul treptele
%I'A$I*#I a "ost $axim $arturisitorul. !e deosebim de terminologia sa prin aceea ca,
in timp ce pentru noi %I'A$I*A - TA4+'U) este etapa de INNOBILARE
a spiritului, pentru $axim, aceasta poarta numele de etapa trans"iguratoare, de ?unire ?cu
*umnezeu.
%entru noi abia C'UC#A <cel de al treilea $unte= reprezinta "aza
TRANSFIGURATOARE, adica etapa in care spiritul accede MUNTELE FILO$OFIEI
atingand pe culme stadiul de ?asemanare? cu *umnezeu, pastrandu-se di"erenta neta in
lumina si energie.
%"!MD!, deci, <E,T!.UL= reprezinta procesul de NNO-L!"E spiritualaA
spiritul realizeaza puritatea absoluta, iar MNTE! patrunde pe primele trepte ale
CUNO!STE".
inceputul ?al"a ?al %I'A$I*#I este in '!ND"E0 '!ND"E! la randul ei cunoaste
trei etape pe care le-am putea numi %OST!.E ale '!ND". Succesiunea
%OST!.ELO" '!ND" apare ca un proces de METAMORFOZA
care culmineaza cu EXTAZUL!
*ar ca "ESENT!"... ce este in esenta E,T!.UL?
Ca esenta extazul este D"!'OSTE& U-"E&
"IUBIREA DE DUMNEZEU... PE MASURA CUNOASTERII LUI ESTE! "
< S". Teodor al Ierusalimului=
#ste logic& !U %+TI IU4I *ACA !U CU!+STI& sau iubesti in masura in care
cunosti& 7iresc si logic. #xtazul este o "orma superioara a iubirii, o mani"estare insasi a
iubirii de adevar, de lumina, a setei de miezuri si esente. Iubirea nu este un simplu
"enomen, nu e concept, nu e lege, nu e idee, nu e ceva concret. Iubirea este piscul
abstractiunii pana intr-atat incat, "iind prezenta in tot si toate, ea este mai mult decat un
sens... IU4I'#A este insasi #S#!TA /I#TII SI A #3IST#!T#I&
?#xtaticul ?este, prin excelenta, un indragostit, insetat de

!"MONE& /"UMUSETE si SU-LM0
Urcand aceste trei trepte ?extaticul ?experimenteaza zone inalte ale CU!+AST#'II&
?#xtaticul ?e o "igura retrasa, solitara, modesta, tacuta... Caracteristica lui e TAC#'#A...
!u-i place sa discute, nu propovaduieste, nu critica, nu "ace apologia valorilor si a
imparatiei in care a patruns. Are nevoie de liniste ca sa poata CU!+AST# in tihna,
universul in care a intrat.
Aceasta descriere corespunde celor ce in budhism au cunoscut asa-numita !I'/A!A -
stare care este identica starii #3TATIC# de care noi ne-am ocupat. Toate statuile care il
reprezinta pe 4udha, il prezinta in stare de concentratie launtrica, de vedere, de
patrundere cu ochii mintii in lumea "rumusetii si armoniilor.

*in cercetarile intreprinse de noi in lumea nevazuta si asa cum rezulta si din lucrarea
noastra ?Tainele universului spiritual negativ?, cei ce au cunoscut starea extatica sunt
spiritele ce au a(uns albe, adica propriul corp spiritual a a(uns sa emita un vizibil camp
luminic de minimum 2:-5: cm ca o aureola in (urul capului. Sunt spirite care au patruns
in stratul cinci, adica in zona superioara a universului luminos - sau propriu-zisa
Imparatie a Cerurilor ?, cum o numeste ,ristos. #xtaticii sunt repartizati ierarhic -
proportional cu energia lor si cu campul luminic - pe trei straturi /, /Isi /II. in stratul
/II de(a sunt putini extatici. Cei mai multi "ac parte din aceeia care au urcat cel de al
treilea $U!T# de care noi inca nu ne-am ocupat.
*in categoria ?extaticilor ?"ac parte marea ma(oritate a ?s"intilor? celor doua biserici -
ortodoxa si catolica. *ar nu numai acestia. 7oarte multe spirite sunt din budhism,
brahmanism si chiar din mahomedanism care, totusi, nu a excelat in spirite extatice. !u
vrem sa denigrenam mahomedanismul dar trebuie sa "im sinceri si sa marturisim ca nu
prea au avut culmi in materie de spiritualitate. *e alt"el, insusi $ahomed se a"la doar in
stratul /I.
Cel mai mare numar il au insi tot egiptenii care detin - dupa cum am mai spus - recordul
numeric in popularea straturilor superioare. *esigur, "iecare popor a avut culmi spirituale,
nu exista natiune lipsita de spirite alese, dar in cercetarile noastre nu am putut sonda toate
popoarele. < !e-ar "i trebuit trei vieti = .
?#3TA0U)? trebuie si el bine inteles, in sensul ca nu are o evolutie simpla, monotona,
lineara. Si el se des"asoara si are o linie evolutiva ascendenta, cunoscand treptele enuntate
mai inainte A'$+!IA , 7'U$US#T#A si SU4)I$U).
'evenind la cercetarile noastre am mai retinut un detaliu extaticii care au cunoscut
zonele inalte, cei ce au "acut pasi concreti in CU!+AST#'# primesc din partea
%arintelui )uminilor o pecete interesanta, sugestiva si simbolica in acelasi timp A acestia
primesc pe piept in dreptiaul inimii, "ie un semn in "orma de CU%A, "ie - in cazuri mai
deosebite un %+TI'& Semnul exprima titlul de ?preot ? adevarat, propriu numai celor ce
au atins realmente stadiul de "PREOI AI FOCULUI".
%rezenta %+TI'U)UI pe piept mai are o semni"icatie vrednicia si puterea de a se anga(a
in urcusul ultim, pentru parcurgerea ultimei "aze de evolutie, urcarea celui de al treilea
$U!T#. $ai inainte de a deschide un nou capitol, insa, e necesar sa mai aducem o
lamurire in privinta starii extatice. Trebuie sa precizam ca prima data cand un om traoeste
cateva clipe de extaz, toti traitorii marturisesc la unison un "enomen . ?vad ?o lumina
interioara. # ca si cum niste ochi launtrici se deschid si vad niste "ascicole luminoase. in
acele clipe traitorul vede de "apt propriul sau camp luminic care vibreaza, propria sa
aureola. 'epetandu-se insa clipele, starole de extaz, de la un moment dat, traitorul are
constiinta ca divinitatea insasi i se arata in chip de raze de lumina si simte o bucurie atat
de mare incat are impresia ca insusi *umnezeu se apropie de el si-l lumineaza, si-l
indumnezeeste. %recizez, aceasta este ?impresia ?... 'ealitatea este ca traitorul, extaticul a
receptionat pretioasele 'A*IAtII #'+S+!IC# emanate de insasi cetatea luminilor -
+%A)U). 'adiatiile #'+S+!IC# sunt surprinzator de toni"iante si contin atata energie
incat extaticul capata C#'TITU*I!#A AUT#!TICITatII intrarii in legatura cu insusi
*U$!#0#U. Cu trecerea timpului, obisnuinde-se cu aceste stari, traitorul se linisteste si
incet, incet incepe sa inteleaga ci nu este vorba de prezenta lui *umnezeu ci de
impartasirea cu )U$I!A)ui care este alcatuita din 'A*IAtII #'+S+!IC#.


!L T"ELE! MUNTE

?Celui I!S#TAT Ii voi da in dar apa din izvorul vietii ?
< Apocalipsa 33I A 9 =

Cel de al treilea $U!T# in expunerea noastra se re"era la C'UC#A de pe muntele
6olgotei, acolo unde ,ristos a dat ultimul examen, acolo unde a o"erit intregii istorii
proba autenticitatii propriei sale invataturi.
C'UC#A capata ast"el semni"icatia supremei B#'T7I'I, emblema suprema a
$A'TI'I)+', al celor ce inchinandu-si viata pentru un I*#A), au inteles ca idealul
merita sa "ie platit cu propriul SA!6#, ca insasi moartea nu mai are nici o importanta,
$A'TI'U) o"erind propria sa viata in semn de slu(ire al acelui mult iubit I*#A). *e
aceea $A'TI'I nu au putut "i decat idealistii puri care au realizat acel cuvant ce spune
"Cel ce+si va da viata pentru Mine se va regasi& iar cel ce+si va mena1a viata& ma va
pierde... " 2Luca ,& 345
*ar cine sunt in "ond acesti $A'TI'I?
Acestia pot "i nmai cei ce sunt "PREOTI AI FOCULUI", numai cei ce au biruit
%I'A$I*A si au primit pe inima %+TI'U), pecete a Tatalui Ceresc, a Celui ce
imparateste in lumea luminilor.
*eci numai cel pecetluit cu %+TI' poate urca 6+)6+TA si-si poate varsa de bunavoie
SA!6#)# pentru supremul I*#A) instaurarea +'*I!#I pe pamant.
Sa retinem relatia
POTIR - SANGE
CRUCE - IDEAL
- CRUCE... &e+,- 'a CEL CE VREA SA FIE ALATURI DE MINE <in opera de instaurare
a +'*I!#I pe pamant= ACELA SA SE LEPEDE DE SINE SA-SI IA CRUCEA SA SI SA-
MI URME$E!"
<)uca I3, 25=,
- I*#A)... pentru ca aceasta este idealul pentru care s-a coborit <si va reveni din nou=
,ristos pe pamant I!STAU'A'#A +'*I!#I si '#STA4I)I'#A I#'A',I#I
/A)+'I)+' si pe aceasta planeta a con"uziei si dezordinei.
- %e primul $U!T# ,ristos cheama pe toti la realizarea "aptelor slu(irii aproapelui si la
curatieA
- %e al doilea $U!T# <Tabor= ,ristos ii cheama pe cei ce s-au puri"icat si s-au lepadat
de gri(i sa guste din razele )uminii *ivineA
- %e al treilea $U!T# la $A'TI'AB, la C'UC#, la B#'T7A
suprema pentru I*#A)U) suprem, ,ristos cheama pe cei ce ard, pe PREOTII
FOCULUI!
Totul este limpede, totul este clar, "iresc si logic. !u poate "i alt"el. Se con"irma in
expunerea noastra existenta unei indiscutabile I#'A',II /A)+'IC# a spiritelor, o
incontestabila scara a %UT#'I)+' spirituale, a #!#'6II)+', a )U$I!I)+'.
*i"erentele de %UT#'I si #!#'6II spirituale exprima di"erente in I!T#!SITATI *#
A'*#'#, di"erente in I!T#!SITATI de IU4I'#. IU4I'#A I!SA - am vazut in urma
unei analize - este rezultatul di"erentei stadiilor de CU!+AST#'#. #xista o matematica
proportionalitate intre aceste valori...
Ast"el unei extinse si largi CU!+AST#'I ii corespunde direct proportional o intensa
IU4I'#, un intens 7+C launtric. Acestui 7+C ii corespund %UT#'I si resurse
#!#'6#TIC# mari, mani"estate prin virtuti aprige bomine&
*aca CU!+STI mult, IU4#STI I!T#!S si ai puterea necesara sa in"runti moartea si sa-
ti versi sangele pentru o cauza. Cu adevarat te poti, in acest caz, numi %'#+T al
7+CU)UI, caci tu insuti esti "oc si para si-n "uria dezlantuita a iubirii unui ideal strigi
adevarul de pe acoperisurile caselor si punand mana pe bici izgonesti cu cura( ?vinzatorii?
din templu&...
Ce-am demonstrat? Ca totul porneste de la CU!+AST#'#&
*e 6A!*I'#, de e"ervescenta si ascutimea gandului depinde totul& 6A!*I'#A este
sursa noastra de #!#'6I# si )U$I!A, cea care rodeste puteri nebanuite in virtuti, cea
care da "orta cuvantului rostit si consistenta cuvantului scris.
*ar 6A!*I'#A - radacina - din ce isi trage seva?
*in in"ormare multilaterala, din studiu perseverent, din cercetare adanca si din analiza
detaliata& !umai asa a(ungi sa-ti sistematizezi ideile, sa ierarhizezi conceptele si valorile
si sa a(ungi la C+!C)U0II care sa-ti aduca CERTITUDINEA!
*aca esti comod si nu te in"ormezi, nu studiezi asiduu si nu analizezi in pro"unzime devii
unilateral& Unilateral "iind, cunosti partial ideile si conceptele si devii un om care C'#0I
in existenta valorilor dar nu a(ungi la C#'TITU*I!#&
6indesti putin, iubesti putin. Arzi... doar cand si cand, rar si cu intermitente si atunci nu ai
putere sa lupti, nu ai su"iciente resurse ca sa te (ert"esti& Te temi de moarte caci esti slab si
las si de aceea nu esti vrednic sa primesti pecetea adevaratei preotii, caci nu esti vrednic
sa treci prin usile imparatesti si sa ti se cante ?vrednic este&...?
!u, nu& #vlaviosii sunt slabi, sunt "iri comode si comozii... saracii comozi& !u vad, nu
aud, nu simt, nu se in"ioara cand aud ca exista acel ?I!TU!#'IC C#) *I!A7A'A?in
care se arunca cei ce nu au haina de nunta, cei ce nu au candelele aprinse&
................................................................................
Cerem scuze cititorului pentru aceasta divagatie. !u vrem sa ne eri(am in acuzatori.
Considerati ultimele paragra"e o oarecare meditatie scrisa, inspirata din relatia
GANDIRE-IUBIRE - PUTERI - ENERGII - POTIR - SANGE - CRUCE, intr-un
cuvant GOLGHOTA pusa sub semnul %OT"ULU si al S!N'ELU, al celor apti de
6E"T/! pentru idealul christianic al aprinderii /OCULU si pe pamant.
*in nou avem tentatia unei meditatii asupra /OCULU&
/OCUL ne sugereaza mereu candela aprinsa si aceasta ne aduce aminte de pilda
"ecioarelor celor intelepte care au "ost primite de M"E&... <$atei 33/, 1-15=.
*ar cine sunt vrednice de a "i MIRESE.
Cei ce A'* in cele cinci simturi interioare si sunt STI!SI in cele cinci simturi
exterioare& Cine sunt aceste $I'#S#, decat $A'TI'II... %'#+TII 7+CU)UI, cei
vrednici de a merge alaturi de $I'# pe 6+)6+TA si de a primi si ei rastignirea pentru
sublima cauza a $I'#)UI care viseaza de milenii ca si cei de pe pamant sa a(unga sa
arda si in "elul acesta toti sa a(unga dessavarsiti, toti sa primeasca insemnul %+TI'U)UI&
Totul este posibil... dar in timp, gradat pe rand, "iecare la randul sau, proportional cu
#7+'TU), cu ST'A*A!IA pe care o depune "iecare in parte. %entru aceasta nu este
su"icient sa doresti
"NU CEL CE ZICE MEREU: DA-MI DOAMNE! DA-MI DOAMNE!... DEVINE
VREDNIC DE POTIR... CI CEL CE FACE SI SE STRADUIESTE SA URCE
PIRAMIDA! "
%osibil este& Totul este posibil& indumnezeirea este un proces posibil, de aceea si rasuna
chemarea lui ,ristos
"FITI DESAVARSITI PRECUM TATAL VOSTRU DIN CERURI DESAVARSIT
ESTE! "2Matei #& 475
Deci t$ti putem 8i PREOTI AI FOCULUI, apti de (ert"a suprema, toti cei ce am parcurs
treptele %I'A$I*#I si "azele #3TA0U)UI a(ungand in cele din urma sa primim
insemnul %+TI'U)UI&...
POTIR - SANGE
Iata o relatie stabilita mmai inainte, care neaminteste de T!N! EU*!"STE, de
preotia noastra traditionala, a religiei crestine, dar ne "ace sa ne gandim mai ales la
originea #uharistiei CINA CEA DE TAINA ritualul in care in chip tainic painea devine
T"U% iar #NUL S!N'ELE LU *"STOS& $ister #uharistic&
$arturisim cititorului ca autorii acestei lucrari sunt din "rageda copilarie partasi ai tainei
#uharistice, ca din "rageda copilarie ambene"iciat de taina impartasaniei in care am vazut,
inteles si simtit ca se ascunde un MSTE" S!C"U, cu atat mai mult cu cat #uharistia a
constituit pentru S"intii %arinti ai 4isericii taina centrala in (urul careia graviteaza intregul
noian de slu(be si ritualuri, )ITU'6,IA insemnand ritualul care asigura continuitatea si
autenticitatea comuniunii tainice cu ,ristos.
)uate ca simboluri, %!NE! si #NUL ne-a sugerat multiple traduceri cu diverse
semni"icatii care le-am dezvoltat in lucrarea noastra ?!untile necesare?, o prezentare a
unei sistematizari a relatiilor ce apar intre simboluri.
/iziunea catolicului %ierre Theillard de Chardin, re"eritor la )iturghie ne-a surprins si ne-
a uimit...
%ierre Theillard de Chardin, acest preot catolic si om de stiinta al secolului 33 a simmtit
si a vazut ca insusi universul traieste la nivelul lui o )iturghie, cosmosul intreg o"iciaza o
)iturghie ce intra in rezonanta cu cea pe care preotul o o"iciaza la altar.
*upa o indelungata perioada de meditatii obsesive re"eritor la ideea ?)iturghiei cosmice?
a susnumitului abate catolic, s-a adaugat interpretarea unui renumit astrolog roman
Armand Constantinescu care constata ca prima venire a lui ,ristos a "ost sub semnul
"%ESTELU" <a su"erintei=. Astrologul nostru - dupa calcule matematice - constata ca
cea de-a doua venire alui ,ristos va "i sub semnul zodiei "#!"S!TO"ULU" care
anunta puternica explozie pe planul creatiei "ilozo"iei si artei, dezvoltate sub semnul
reinvierii S%"TU!LT!T pe pamant.
Inspirat deopotriva de Theillard de Chardin cat si de Armand Constantinescu, pe de alta
parte tributar "iind exegezelor noastre din ?!untile !ecesare?ne-a venit ideea de a
reprezenta Cina Cea de Taina ast"el
Schema nr. 1.
< painea= si <vinul=
I. 'e"eritor la ?paine?- ?T'U%?
1. in aceasta schema %aI!#A am reprezentat-o rupta in 12 bucati, con"orm numarului
apostolilor.
<Con"orm acestei reprezentari am exprimat ideea I!T'#6U)UI ce a "ost rupt in mai
multe parti care impreuna alcatuiesc un T+T U!ITA' =.
2. 4ucatile in numar de 12 le-am reprezentat pe doua nivele
9 bucati sus - 9 bucati
<Con"orm acestei reprezentari am obtinut de doua ori ci"ra 9 care simbolizeaza 7+CU) si
a reiesit 7+C in Cer - 7+C pe pamant, deci ascultarea rugaciunii ?precum in Cer si pe
pamant?=.
5. Aceleasi 12 bucati nu le-am pus ?la intamplare?ci leam aran(at ast"el incat ele sa
sugereze un %#ST#.
<Con"orm acestei reprezentari am obtinut %#ST#)# ce exprima zodia respectiva dar, in
acelasi timp, %estele era simbolul lui Iisus la primii crestini caci %#ST#- I,TIS <in
greceste= exprima initialele ?Iisus ,ristos al *umnexeului <Teu=, !ostru <Ios=, 7iu
<Sotir=.
;. ?T'U%U) )UI ,'IST+S?exprima prima 4iserica proprie primei veniri a lui ,ristos,
biserica "ormelor, a ritualurilor si slu(belor traditionale vechi, biserica a carui Arhipastor a
"ost numit apostolul %etru.
*eci "BISERICA TRUPULUI LUI HRISTOS"<Ioan IIA 21=
pe care ,ristos spune ca o va darama si-n trei zile va zidi alta <Ioan IIA 1E=. tinand seama
ca ciclul zodiacal numara 2:;: de ani, rezulta ca cele trei zile se re"era la mileniul al III-
lea in cursul caruia ,ristos va reveni - probabil - imediat dupa anul 2:;:.
$ileniul III se mai poate con"irma prin "aptul ca doua zile a stat trupul sau in mormant si-
n zorii celei de a treia zi a inviat.
@. ,ristos se de"ineste pe sine ast"el
- "EU SUNT PAINEA VIEII..."!I(a+ VI/ 01",
- "EU SUNT PAINEA CE S-A POGORAT DIN CER"!I(a+ VI/ 23".
*eci ,ristos ca ?%AI!#?vine pe pamant si se rupe in bucati si se multiplica. *ar noi stim
ca PAINE)ACTIUNE iar SANGE)GANDIRE, Ioan il de"ineste corect ca "iind intruparea
6A!*I'II. ,ristos insa "ace o derogare de la adevar si se de"ineste ca PAINE-ACTIUNE
cu toate ca #l este in "ond SANGE-GANDIRE. Aceasta insa con"irma 4IS#'ICA
T'U%U)UI care are o I!/ATATU'A a partilor si nu o 7ilozo"ie asa cum va avea
ulterior 4IS#'ICA SA!6#)UI.
II. Acum re"eritor la ?vin?- ?SA!6#?
1. Am reprezentat ?SA!6#)#?sub "orma a doua unde de valuri care sugereaza lichidul
<apa= ce o varsa ?/A'SAT+'U)?, adica omul din zodiac.
<Con"orm celor doua valuri de apa una sus, una (os 6A!*I'#A de pe pamant asemenea
6A!*I'II din Cer din imparatia )uminii=.
2. *and sa bea ucenicilor dintr-un unic %+TI', ,ristos le spune
?Acesta este sangele $eu al AS#0A$A!TU)UI C#)UI !+U care pentru multi se
varsa?<)uca 3I/A 2;=.
?AS#0A$A!TU) C#) !+U?este 4IS#'ICA SA!6#)UI, cea de a doua biserica noua
ce o va ridica ,ristos, aceasta biserica, acest ?asezamant? "iind de "apt mult dorita ?piatra
"ilozo"ala? "ilozo"ia care va "i unitara explicand totul - des"iintand TAI!#)#.
<*in moment ce o TAI!A primeste explicatii ea inceteaza de a mai "i TAI!A
<nepatrunsa= si devine ?"enomen?ce se poate intelege=.
*orim sa precizam ca prin explicatiile pe care le va da mmult dorita 7I)+0+7I#
C,'ISTIA!ICA noi nu intelegem realmente abolirea religiilor traditionale. Acestea vor
continua caci au rolul lor in societate. *ar, venind o 7I)+0+7I# universala, prin sinteza
o"erita, gratie explicatiilor pe care le va aduce, va reusi sa des"iinteze barierele dogmatice
ale religiilor traditionale, realizandu-se ast"el mult dorita U!I'# a tuturor intr-o singura
si adevarata C'#*I!TA.
!u va trebui sa se supere nici o religie, nici o con"esiune si nici o secta daca ceea ce va
aduce ,ristos va "i ceva cu totul nou, neasteptat si neinchipuit de noi. Apocalipsul spune
clar ca "IATA NOI LE FACEM PE TOATE"<Apocalips 33I, @=.
!oi am a"irmat dintr-un inceput ca toate religiile au "ost inspirate de +pal si zamislite de
T'I$ISII +A%)U)UI. *e aceea este cazul sa nu ne mai asteptam propriu-zis la o noua
'#)I6I# ci la o 7I)+0+7I# care va da satis"actie si 4udhismului si $ahomedanismului
si taoismului si sintoismului etc. *esigur insa, ca dintre toate religiile - crestinii vor avea
cele mai mari satis"actii deoarece )ui ii apartin si-n #l cred...
%ropunem acum cititorului o suprapunere a celor doua scheme si sa o citim intr-o
perspectiva care sa sugereze care va "i continutul 7I)+0+7I#I C,'ISTIA!IC# pe care
o va zamisli +palul in zorile celui de al treilea mileniu
Schema nr. 2.

Sa consideram patratelele "iecare ca "iind unul astronomia, altul "izica, altul chimia,
respectiv anatomia, biologia, geologia, sociologia si, bineinteles, inclusiv psihologia si
religia etc... .
*eci sa socotim "iecare patratel ca "iind una din nenumaratele discipline de care se
preocupa gandirea pamantenilor. %este toate acestea trec liniile ondulatorii ale 6A!*I'II
+%A)IC# care realizeaza "ilonul ce coreleaza si sudeaza intre ele toate stiintele caci
6A!*I'#A +%A)ICA va explica si ce insemneaza S%I'ITU) si ce insemneaza
$AT#'IAA va explica ce este electronul, ce este magnetul, ce este telepatia si
mediumitateaA va dezlega mmisterul cancerului si al epilepsieiA al petelor solare si al
nebuloaselorA ne va vorbi despre aparitia vietii si despre treptele evolutiei spiritului din
cele mai vechi timpuriA va elucida problema vietii pe alte planete si misterul "ar"uriilor
zburatoare etc. etc., toate semnele de intrebare ale oamenilor de stiinta, ale "ilozo"ilor si
preotilor vor "i dezlegate...
Acestea nu sunt vise "rumoase& !u ne apartine aceasta proorocie noua, autorilor, ci lui
,ristos care inainte de a "i prins de iudei spre a "i (udecat spune apostolilor
"MAI AM MULTE SA VA SPUN, DAR...NU LE PUTETI INTELEGE ACUM!"
<Ioan 3/IA 12=
Si tot ,ristos spune in alt loc
"ACUM V-AM GRAIT IN PILDE SI PARABOLE, DAR VA VENI VREMEA CaND NU
VOI MAI VORBI IN PILDE SI PARABOLE, CI DIRECT SI DESCHIS VA VOI VORBI
DESPRE TATAL!"
<Ioan 3/IA 2@=
%avel Apostolul neamurilor intuind magistral di"erenta dintre I!/ATATU'A <proprii
bisericii ?trupului?= si 7I)+0+7I# <care va "i biserica ?sangelui?= scrie in epistola citre
Corinteni 3IIIA E-12
E. "PENTRU CA IN PARTE CUNOASTEM IN PARTE SI VESTIM VOUA... <#xceptional
simt al adevarurilor ce existau ascunse in invatatura lui ,ristos=.
1:. CAND VA VENI INSA CEEA CE ESTE DESAVARSIT ATUNCI CEEA CE ESTE IN
PARTE SE VA DESFIINTA!"
<'emarcabila intuire a venirii 7ilozo"iei Christianice care va ?des"iinta?cele spuse de
religiile care au luat miturile drept adevar "undamental=.
11. "CAND SUNTEM COPII - VORBIM CA NISTE COPII CACI JUDECAM CA NISTE
COPII...VA VENI INSA VREMEA MATURI$ARII CAND LEPADAM CHIPUL CEL
COPILARESC? <$agistrala sesizare a "ondului ?invataturii lui ,ristos limba( ce se
adreseaza copiilor la minte.%avel <venit din +rasul de Aur= pro"und ganditor, constatase
ca oamenii an acea vreme ?(udecau?ca niste copii. *e aceea ,ristos a si vorbit oamenilor
"olosind comparatii plastice, simple, accesibile=.
12. "ACUM VEDEM CA PRIN OGLINDA - GHICIM - ATUNCI INSA VOM VEDEA
DIRECT! ACUM CUNOASTEM IN PARTE - ATUNCI INSA VOM CUNOASTE PE
DEPLIN!" <Corinteni 3IIIAE-12=. <%avel isi dovedeste provenienta sa inalta - +rasul de
Aur. - Acest verset cu o exprimare atat de simpla traduce nivelul gandirii acelui secol
intelegeau partial pe atunci caci si gandirea era neevoluata. Cei 2::: de ani care s-au
scurs au provocat o rapida dezvoltare a gandirii. *esi boala ?stientismului?propriu epocii
actuale nu vadeste un avans real al "acultatilor intelectuale, totusi aceasta moda a gandirii
?stientiste? <pretuim gandirea serioasa ?stiinti"ica?= domina ?turma? care cere explicatii
clare ?pe concret?.
Sa revenim la tema acestui capitol CEL DE AL TREILEA MUNTE pe care il are de urcat
spiritul urmand linia sa evolutiva ascendenta.
Asadar si #3TA0U) - spuneam - are de parcurs "azele sale interioare, treptele sale
speci"ice care stau in "ata extaticului.
%rima treapta extatica este contactul nemi(locit cu
ARMONIA VALORILOR si cand spunem ?/A)+'I? intelegem prin aceasta lumea ideilor,
si a conceptelor.
Atingerea treptei extatice a A'$+!I#I implica, in general, multe, mmulte reintrupari,
multe cicluri de nastere-moarte, mult e"ort, multe stradanii... multe renuntari... multa
su"erinta...
Atingand #3TA0U), a(ungand sa emane lumina spiritele o data intrate in unul din
straturile superioare - / sau /I - obosite... se opresc. /or sa se odihneasca. S-au saturat de
mizeriile vietii in corp pozitiv si re"uza sa mai coboare sa--si continue evolutia. *a, este
posibil& in straturile superioare <de la / in sus= nimeni nu vine sa mai oblige un spirit
armonios sa revina pe pamant spre a-si continua evolutia. Spiritul o data a(uns in acel
univers spiritual de /IS, poate sa se declare multumit si poate sa opteze pentru ramanerea
mai departe in 'AIU) celor armoniosi, sa se delecteze, sa traiasca "armecul unei vieti
lipsite de gri(i si probleme, sa opteze de"initiv si pentru totdeuna pentru ramanerea intr-o
lume de "lori, miresme, dcantec si voie buna.
)umea celor ce se opresc la treapta ARMONIEI, ESTE O LUME CU DOMINANTA
AFECTIVA, LUMEA CELOR "SIMPLI", BLAN$I SI DOCILI, LUMEA CELOR CE
SUNT SUB SEMNUL: INGERULUI SI TAURULUI ACESTE DOUA "SEMNE"INDICA
LUMEA CELOR CE SUNT POLARI$ATI DE RELIGIE s# ARTE caci TAURUL <simbolul
evanghelistului $atei= ESTE SEMNUL RELIGIEI #a, INGERUL CE CANTA DIN LIRA
ESTE SEMNUL ARTELOR.
%rezentam spre clari"icare ST#AUA sau ST#$A, sau... SI$4+)U) 6'A7IC al
ACESTEI CATEGORII DE SPIRITE cu dominanta extatica, pe care am putea-o de"ini ,
"olosind o notiune cu adanci rezonante traditionale,

STRUCTURA SPIRITUALA A INGERILOR
Schema !r. 5

Aceasta schema a structurii spirituale a spiritelor angelice exprima cu claritate ce?
Tocmai dominatia ce o exercita A'TA si '#)I6IA asupra celorlalte domenii de
cunoastere STII!T#)# si 7I)+0+7IA.
Sa explicam insa schema

I./#'*#)# exprima con"orm uzantei bizantine ?CU!+AST#'#A?. Acest ?romb?al
cunoasterii, costatam ca cuprinde cele patru ipostaze ale gandirii - care se succed intr-o
ordine pe care noi am analizat-o in %I'A$I*A - ratiunea, meditatia si contemplatia,
dominate cu autoritate de #3TA0&
II. '+SU) exprima con"orm aceleeasi traditii bizantine ?IU4I'#A?. Acest al doilea
?romb?este rombul iubirii ce se mani"esta prin cele patru virtuti capitale analizate de noi
in alt capitol. 'ombul acesta rosu vedem caeste dominat de A'TA si '#)I6I#, adica de
marile virtuti care vorbesc de slu(irea aproapelui, e"ortul de slu(ire al taurului, blandetea
si s"intenia ingerului care in acelasi timp simbolizeaza si creativitatea in cant si poezie.
*aca vreti - structura sppiritului angelic am putea sa o gasim in acel zeu din pantheonul
6reciei antice +'7#U ?cantaretul zeilor?care reuseste sa-si poarte cantecul pana in cele
mai adanci hauri ale in"ernului, +r"eu - ingerul este expresia atotbiruitoare a "ortei
universului %+#0I#I si al $U0ICII.
Cerem permisiunea cititorului sa "acem o scurta digresiune spre a ne re"eri la un autor
"rancez modest si discret, un +r"eu prea putin cunoscut al timpurilor noastre moderne
care, din pacate, a trecut ca o cometa, necunoscut chiar de cei in mi(locul carora a rasarit.
Acest +r"eu genial al secolului 33 se numeste $A!U#) *# *I#6U#0. $i-a cazut in
mana cartea sa de maxima concentratie ?#ssai sur lOavenir poetiPue de *ieu?< ?#seu
asupra viitorului poetic al lui *umnezeu?=, tiparita in editura ?%lon?in 1E9@. Aceasta
lucrare este un tumult de idei plin de rezonante meta"izice, care scot in relie" pe multiple
si nebanuite planuri, multilateritatea si extraordinara plurivalenta a actiunii ?divinului?in
toate "ormele de mani"estare a spiritului cu dominanta religioasa - artistica. $A!U#)
*# *I#6U#0 ca si %ierre Theillard de Chardin da dovada unei inalte culmi de traire
extatica intelectualizata, care nu numai canta, ci si intelege cantecul lui. *aca cele doua
nume sunt straine acum spiritualitatii noastre rasaritene, ele vor straluci candva si pe
"irmamentul universului nostru, candva cand lumea se va trezi si va sti sa citeasca, sa
patrunda si sa inteleaga mesa(ul or"eic, "ocul ?ingerilor in trup?care, prin cantarea lor
discreta, modesta, tacuta, lina au reusit sa atinga cele mai inalte piscuri care ii apropie de
?esente?intr-atat incat au a(uns sa se identi"ice cu ele...
Ciudat acest capitol al nostru&...
!e-am propus ca tema cel de-al treilea munte si, totusi, batem pasul pe loc, caci... tot la al
doilea munte suntem... Cititorul insa - speram - intelege... %I'A$I*A este inepuizabila&
#ste si ea in "elul ei un "el de ?omega?, un "el de s"arsit al unui
CICLU EVOLUTIV ...caci India si #giptul au realizat - ca si crestinismul medieval -
epoca teologiei mistice, au realizat, au parcurs, au consumat semni"icatia %I'A$I*#I.
#giptul ne-a lasat probele materiale ale avansului pe care l-au realizat in istorie caci au
populat straturile superioare cu spirite extatice. %iramidele si S"inxul marturisesc aceasta.
#le sunt realizari mmateriale, mute... Au trecut milemii de.a randul "ara ca nici un exeget
sa inteleaga de ce egiptenii s-au luptat cu blocurile de piatra pentru a realiza Deops,
De"ren, $iQerinos, DarnaQ, )uxor, 6iseh, *eir-el 4ahari si mai ales
SFINXUL!
Sa iasa din tacerea lui S7I!3U) si sa vorbeasca lumii de maretia lui&
Sa iasa din tacerea lui S7I!3U) si sa explice lumii intregi ca el exprima #3TA0U)
miilor de egipteni care s-au ridicat prin meditatie si contemplatie la inaaltimea extazului
mistic si au cunoscut sublima muzica a imparatiei luminilor&
Sa iasa din tacerea lui S7I!3U) care de milenii a tacut pana ce nisipurile l-au acoperit
aproape in intregime& Sa iasa si sa vorbeasca lumii intregi ce semni"icatie au ci"rele
3 - 4 - 2 <vezi nota de la s"arsitul lucrarii=
Sa iasa din misterul lui si S7I!3U) grecilor antici si sa marturiseasca si el ca esenta lui
este tot
3 - 4 - 2 < vezi nota de la s"arsitul lucrarii=
S7I!3U) este simbolul ingerilor extatici, celor ce au urcat treptele %I'A$I*#I.
Secretele lor au ramas ingropate pe totdeuna caci invataturile lor erau orale. !u scriauA se
preda prin viu grai pe atunci si clocoteau templele de multimea initiatilor. ,ristos insusi
nu a scris nimic. %redania sa a "ost tot prin viu grai, Ioan a scris o evanghelie ce pare
sumara, saraca in date exterioare dar s-a dovedit cea mai adanca in continut.
!e-am oprit la S7I!3 sa demonstram ca pamantul a dat cerului mii, zeci de mii de
i!6#'I. *ar nu numai DarnaQ, )uxor si 6izeh <cele trei mari temple si piramide din
#gipt= dar si marile temple din India de la Sanchi, %alitana, %hubanesvar, Tan(ore si mai
ales complexele de la $adura si 4orobudur vorbesc despre cohortele de extatici care au
populat acele timpuri, acele locuri.
*aca nu ati parcurs ?vedele?<Cele trei carti 'iQ-/eda, Sama-/eda, si Atharva-/eda care
contin traditia spirituala hindusa ce dateaza din mileniul......=, daca nu ati apro"undat
meta"izica din ?/edanta?priviti macar statuia lui 4udha din templele din Ad(anta,
4ilMara, Chittorgarh sau #llora si veti gasi in atitudinea, in tinuta lui 4udha pozitia
#3TATICU)UI "ata de viata. #3TATICU) este un ?mort?pentru lumea materiala, pentru
lumea exterioara. 4udha este in"atisat gol, cu ochii inchisi, "ara sex, cu o mana
binecuvanteaza pe cei ce se apropie de el, cu cealalta invata, strecoara, picura ucenicului
?tainele?ce le detine...
in localitatea DonaraQ din aceeasi Indie, intr-un complex sculptural arhitectural, veti gasi
la loc de cinste ?roata cea cu opt raze?si in care veti putea regasi ast"el ?steaua?- schema
noastra de mai inainte, proprie extaticului <vezi schema nr. 5=.
*aca budhistii ?concureaza?cu succes pe egipteni, nici brahmanii nu se lasa mai pre(os&
in tinuta zeului /isnu vom regasi ast"el ci"ra 1-2-;. /isnu <1= sta cu ochii inchisi <2= nu-l
intereseaza lumea materiala, este in totala interiorizare, cu"undat in contemplatie in lumea
gandurilor. #xpresia "etei este linistea, echilibrul, armonia care ii con"era un zambet abia
perceptibil. #l are patru <;= maini <*eci 1-2-;= cu o mana binecuvanteaza, cu a doua tine
un toiag, cu cea de-a treia mana tine in doua degete roata legilor si cu cea de-a patra mana
tine

O SFERA ce p$arta 8lacari in trei directii)
Schema !r. ;

!e-am permis prin cele trei notiuni inscrise pe directia celor trei "lacari, sa anticipam cele
trei "aze proprii celui de al T'#I)#A $U!T# luciditatea, calrviziunea si ideogonia.
%oate nu era cel mai indicat sa incepem direct prin a dezvalui cele trei trepte ale acestui
ultim munte, dar statuia lui /isnu ?cel ce conserva?- ?cel ce dainuieste?ne-a prile(uit-o, si
atunci am pro"itat de ocazie.
Cel de-al T'#I)#A $U!T# este speci"ic celor ce vor sa I!T#)#A6A, celor insetati de
CU!+AST#'#, celor ce nu se multumesc cu bucuriile extazului si vor mai mult vor sa
inteleaga lumea vazuta si nevazuta, vor sa patrunda in tainele vietii si ale existentei.
Acestia sunt spirite cu dominanta 'AtI+!A)a dominati cu un deosebit spirit analitic, dar
insetati in acelasi timp de sinteze care sa explice si sa clari"ice. Aceste spirite sunt sub
semnele )#U)UI si ale /U)TU'U)UI - in care primul de"ineste STII!T#)#, iar cel
de-al doilea 7I)+S+7IA...
Sa incercam si de data aceasta sa reprezentam structura acestor spirite care din punct de
vedere valoric si energetic depasesc - e "iresc - pe primele

Schema !r. @

Sa explicam si aceasta schema
/#'*#)# exprima - dupa cum de(a stim - CUNOASTEREA. 'ombul cunoasterii este
dominat de 'ATIU!# care, in acelasi timp exprima sageata care trage in sus intreaga
ST#A& #a este cea care impune ritmul, care bate masura. #xtazul este pe un loc secundar,
spiritele rationale nu sunt ?statice?ci ?dinamice?, vesnic active, vesnic in cautare, mereu
ibnsetate de mai mult si mai mult. #le nu au liniste& $ereu cauta, mereu intreaba, mereu
se in"ormeaza si cerceteaza, mereu analizeaza si cauta sa sintetizeze. Acesta este cu
precadere ?stilul?oamenilor de stiinta si mai ales al "ilozo"ilor. Aceste structuri nu sunt
?reci?din punct de vedere a"ectiv& *impotriva au si ele sensibilitatea necesara sesizarii
"rumosuluiA dar sunt mai putini adepti ai poeziei si ai religiei. %e ei ii intereseaza mai
mult matematica si "izica, astronomia si electronica. Artele si religia sunt un univers cu o
importanta secundara, dar daca se apropie de acestea ei devin renumiti ?C'ITICI?apti de
explicatii surprinzatoare "enomenelor artistice si religioase. Acestia sunt, ca sa "olosim tot
o notiune traditionala ARHANGHELII!

Cititorul se poate intreba pe drept cuvant Ce legatura au aceste spirite ?rationale? cu
6olghota si cu C'UC#A?
#ste o intrebare care cere nu numai un simplu raspuns, ci si o explicatie&...
C'UC#A este simbolul SU7#'I!T#I& in acelasi timp este semnul care indica $U!CA,
ST'A*A!IA, #7+'TU)...
)epadarea de sine, S"intii %arinti o considerau si pe ea o C'UC# pe care de buna voie
trebuie sa o poarte cel ce doreste sa urce treptele %I'A$I*#I speci"ice muntelui Tabor.
!oi, dintr-o economie a expresiei, ne-am "erit sa aducem C'UC#A si sa o asimilam
stadiului ?lepadarii de sine?. Am pastrat aceasta notiune pentru axcum, pentru cel de A)
T'#I)#A $U!T#, tocmai pentru a sublinia, tocmai pentru a da contur mai puternic
notiunii de SU7#'I!TA proprie celor insetati de A*#/A', de CU!+AST#'#&... caci
trebuie s-o spunem clar sensul adevarat al existentei ummane este CU!+AST#'#A&
*ivinitatea prin excelenta este de"inita ca cea care /#*#, I!T#)#6# si CU!+AST#&
*e aceea divinitatea conduce si creaza& Tocmai pentru ca /#*# si vazand I!T#)#6#,
intelegand CU!+AST# si cunoscand este apta de cele mai dense creatii...
Spiritul cu dominanta ?rationala?este o ?victima?a propriei sale sete de cunoastere. Setea
de cunoastere este cea mai grea C'UC# din toate crucile posibile. #a cere sacri"iciul
suprem, cea mai dura (ert"a de sine. Setea de cunoastere cere nu numai lepadarea de sine&
# putin spus& #a cere renuntarea la insasi bucuriile inalte ale #3TA0U)UI si optiunea
pentru revenirea pe pamant, spre a urca cel de A) T'#I)#A $U!T#

MUNTELE CUNO!STE"0

Sunt spirite ca 6alilei, Copernic, 6iordano 4runo, !eMton, ,egel, Dant si multe altele
care, desi in stratul /III "iind, totusi au coborat pe pamant pentru a studia, pentru a
cerceta, au renuntat la sublimul lumii lor spirituale din sete de mai mult. Sunt cei ce vor,
/+' cu orice pret, cu orice sacri"iciu sa inteleaga si de aceea sunt in stare sa-si vanda si
su"letul diavolului numai sa-si linissteasca setea arzatoare de CU!+AST#'#&
Cand spunem 6oethe ne gandim la tragicul destin al lui 7aust, acel singuratic cercetator,
acel sihastru retras intr-o mansarda, care o viata intrega a studiat si cercetat pentru a gasi
raspunsul la marile intrebari ale vietii. 7aust s-a (ert"it si totusi nu a gasit raspunsul.
+bsedantei intrebari ?Ce este mai de pret in viata??nu i-a gasit nici un raspuns. $e"isto
pro"ita de aceasta si ii o"era iubirea $argaretei... dar, vai... aceasta nu e decat o cursa
intinsa bietului 7aust ca $e"isto sa intre in posesia su"letului ne"ericitului cautator... %rin
"aust, insa, 6oethe isi povesteste drama propriului sau destin. 6oethe venise din stratul
/I insetat de cunoastere. #ra un spirit dinammic, e"ervescent,un om al literaturii, insa nu
mai putin al "ilozo"iei. #l este considerat un "ilozo", dar noi am spune mai curand, el era
un ganditor ce "ramanta problemele dar nu reusea sa le gaseasca un raspuns. # drept
pentru un ganditor dragostea e o dilema... dar pentru un "ilozo" nu& !eMton a "ost
celibatarA la "el si Dant Immanuel, dar operele lor dovedesc meritul ca ei sa reintre in
stratul /III de unde ei si venisera. 6oethe nu a reusit sa urce decat o trepta a intrat in / -
a realizat un progres, dar el mai are mmult de lucru, va mai trebui sa vina de mai multe
ori pe pamant pentru ca este o structura rationala si toti cei ce au asemenea structuri sunt
sortiti unor relativ dese calatorii pe pamant.
Istoria "ilozo"ilor si a oamenilor de stiinta dovedeste ca destinul acestora era in genere
su"erinta si zbuciumul. *ar istoria pe deasupra citeste su"erinta sau tragicul lor destin.
*aca 6iordano 4runo a "ost ars pe rug, iar 6alileia "ost silit de inchizitie sa-si retracteze
a"irmatiile, aceasta demonstreaza su"erinta, supliciul ce l-au avut de indurat unii, din
pricina societatii in care au trait. *ar Copernic, dar !eMton? !eMton nu a "ost ars pe rug,
dar cat de mult a su"erit nu numai de pe urma bisericii, dar chiar din pricina colegilor lor
"izicieni& Am spus de su"erinta ce o provoaca societatea, cercetatorilorA dar de su"erinta
lor interioara cine va putea vorbi? Cine va putea expune chinurile la care supune un spirit
?onstrul?ce se numeste ?intrebare?? Cine? Cercetatorul nu su"era "izic, ci psihic, nu an
trup, ci in minte& Chinul lui e interior, launtric si-aceste chinuri sunt asemenea unor valuri
ce izbesc nemilos stanca ratiunii...
4izantinii au reprezentat chipul s"intilor nu rotunde si zambitoare ca cei din renastere, ci
au reprezentat chipurile lor palide si supte, cu ochii mmari si disperati& *a& in cel ce cauta
?raspunsul?e o disperare, o alerta in imtreaga sa "aptura... Cel ce cauta nu are liniste, nu
are odihna, nu are somn pana ce nu a"la raspunsul. Cel ce cauta traieste realmente un
cosmar... %arca e ars chiar de "lacarile iadului& *e aceea cei mai multi au pre"erat sa
renunte la intrebari. 4a mai mult experimentand chinurile intrebarilor au decretat ca
?intrebarea?este o ispita luci"erica, o ispita a satanei& Sancta simplicitas& +, s"anta
simplitate& %entru un extatic insetat de "rumos si armonie desigur ca ?intrebarea?il
tulbura, il disloca din culcusul lui dulce& *esigur ca intrebarea zbuciuma intreaga ratiune
inapta sa inteleaga si-atunci "iinta intreaga se intuneca. Aci sta mmarele merit al
cercetatorului el nu se teme de intuneric, nu se teme de zbuciumul ratiunii, ci le in"runta
cu cura( pe acestea&
Tentatie CU!+AST#'#A? *a& Cea mai inalta si sublima tentatie este aceea de a
a"la adevarul, de a-l intelege, de a-l cunoaste in amanunt si cu lux de detalii. Cei ce
a"irma ca ?intrebarea?este de la satana... nu-i invinovatimA sunt extaticiiA cei ce iubesc
armonia si linistea, cei ce se multumesc cu poezia si muzica, cei ce au parcurs
%I'A$I*A si s-au oprit crezand ca au realizat totul& #i nici nu vad ca mai exista un
$U!T# de urcat $U!T#)# CU!+AST#'II& #i vad doar piramida in var"ul carora
sunt eiA isi rotesc privirile in plina zi cu soare si vad toate cum stralucesc multicolor la
lumina imbietoare a soarelui, cel ce da viata si sens...
#i, extaticii, nu privesc insa si la cerul instelat ce straluceste discret in intuneric& #i
privesc doar in ei insisi, in Imparatia dinlauntru, unde au gasit desavarsita ordine si armonie. In
interior totul este simetric si ordonat 1-2.
6resesc eu? !u& In lumea interioara este greu de patruns dar cu atat mai greu e de inteles
si de patruns in Tainele Universului instelat, cu"undat in noapte si intuneric. *ar ,orus-Soimul
are simbolul 1-2-;
<1=Un cap, <2= doi ochi pe un tron cu <;= picioare. Ca si S"inxul, de alt"el, care contine si
-1-2. dar si -1-2-;.. #sentialul la ,orus-Soimul este ca ochii sunt Soarele si )una. Cu Soarele
vede Universul vizibil, cu luna vede Universul cu"undat in intunericinvizibil.
,orus-Soimul egiptean este cel mai reusit simbol al *ivinitatii si al tuturor timpurilor, al
tuturor relgiilor. *aca crestinismul are o carenta este tocmai ca... -*umnezeul. crestin este cel
mai anemic conturat. # drept, ,ristos insusi a tacut, nu a descris pe *umnezeu in nici un "el. #
scuza de "apt, insusi a teologilor, si pe drept cuvant ne intrebam de ce aceasta tacere despre
*umnezeu?
Tot ,ristos raspunde -va veni vremea cand va voi vorbi deschis despre Tatal. <Ioan 3/I,
2@= Aici este discretia sobra a lui ,ristos -7iloso"ul. care la prima sa venire se retine sa abordeze
probleme ma(ore pentru care oamenii nu erau inca pregatiti, problema pe care tot el o va clari"ica
la cea de a doua venire a sa.
Sa revenim la tema noastra spiritele cu dominanta rationala cu stradania lor, cu
chinuitoarele lor intrebari, cu dorinta lor de a se intelege nu numai pe ei ci si Universul cu toate
tainele ce le ascunde. )or, acestor spirite cu dominanta rationala, le datoreaza secolul nostru
viteza cu care stiinta a inaintat. )or, acestor spirite le datoreaza secolul nostru salvarea din
mizeria si din primitivismul secolelor lipsite de spirite cu dominanta rationala.
*aca religiile si artele sunt creatia spiritelor -extatice., "iloso"ia si stiintele sunt datorate
spiritelor -rationale. care au operat cu logica si ratiunea. Iata o meta"ora pe care o o"erim
cititorului spre a ne clari"ica mai bine asupra -di"erentei dintre extatici si rationali&.
-#xtaticii. sunt "ericiti sa priveasca o "loare, sa-i simta par"umul, sa-i inspire, sa viseze,
sa reproduca apoi "rumusetea acestei "lori in culori, in poezie sau cantec.
-'ationalii. privesc "loarea, o admira, ii sorb odata par"umul, apoi o smulg din radacini si
o supun microscopului si eprubetelor. Ii numara petalele si staminele, apoi ii explica existenta
prin "ormule chimice o catalogheaza si o clasi"ica.
-'ationalul., botanistul, in cazul nostru, nu poate "i acuzat de cruzime& #l este un
cercetator. #l are gradina lui cu leandri, crini, ortensii, cactusi si tot "elul de plante exotice. Are
lumea lui. Are muzica lui. Are "eeriile lui. #l nu se desprinde de -concret., el si admira, dar
priveste si la microscop. Il incanta si culorile, dar cauta si o "ormula chimica care sa reaminteasca
de par"umul lor. Si el e un creator "ace atlasuri cu toate speciile si colaboreaza cu chimistul care
vrea sa gaseasca "ormula par"umului unei anumite "lori...
!u e meta"ora, ci exemplu, ceea ce am dat noi& !u ne-am exprimat indirect ci direct, si
am reusit, credem, sa o"erim o di"erenta clara intre universul in care traieste extaticul si cel in care
traieste cercetatorul, spiritul rational. #xtaticul traieste intr-un univers activ, e drept, dar comod,
placut. Totul la el graviteaza in (urul S#!TI$#!TU)UI..
-'ationalul. traieste intr-un univers mult mai complex. Totul se invarteste nu in (urul
-a"ectului. ci in (urul -intelectului.. #l se anga(eaza intr-o munca de cercetare aspra si laborioasa.
Se complica, s-ar putea spune, dar cu "olos. #l este omul studiului, al analizei, al clasi"icarilor, al
sistematizarii valorilor pe toate planurile si cu precadere, zaboveste in procesul de
CU!+AST#'# pro"unda si in detaliu a vietii si existentei.
-#xtaticul. nu are probleme. #l duce o viata linistita, echilibrata, armonioasa, si isi
permite chiar sa persi"leze pe cercetatorul obsedat de clasi"icari si "ormuleA extaticul isi permite
chiar sa dispretuiasca omul de stiinta, zicand ca se pierde in detalii lipsite de interes. !ormal&
#xtaticul nu va intelege niciodata "rumusetea C'UCII pe care o poarta omul cercetator& #xtaticul
va ramane mereu un copil curat care, in naivitatea lui, vede ca e per"ect, "rumos. #l traieste mereu
in lumina ce izvoraste din propriul sau su"let si nu cunoaste "rumusetea misterelor noptii. Are si
extaticul, desigur, greutatile si necazurile lui, dar el nu va cunoaste niciodata nici C'UC#A
cercetatorului, nici su"erintele lui, nici obsesiile lui, nici zvarcolirile lui. #xtaticul pluteste pe o
barca, pe o apa linistita. #l nu risca "urtunile apelor adanci.
Cercetatorul este luntrasul ce se avanta in largA el nu se teme de "urtuni, nici de
colturoasele stanci ce-i pandesc luntrea sa i-o s"arame.
Cercetatorul este albatrosul care zboara pe "urtuna (ucandu-se cu valurile.
Cercetatorul este /U)TU'U) ce domina inaltimile cu gandirea sa.
Cercetatorul este ochiul stang al Soimului ,orus care vede in intuneric tainele ce le
ascund cerul instelat, astrele, constelatiile, galaxiile.
Cercetatorul este cea de a treia mana a lui /isnu, -cel ce conserva., care tine in mana sa
roata legilor ce diri(eaza "enomenele lumii vazute si nevazute.
Cercetatorul este cea de a patra mana a lui /isnu, -cel ce dainuie peste veci., care tine in
mana sa s"era din care tasnesc cele trei "aclii luciditatea, clarviziunea si ideogonia.
Cercetatorul este un -lucid. care citeste, vede, intelege incet, incet, lumea incon(uratoare,
"enomenele "izice, stihiile Universului, il intereseaza deopotriva spiritul si materia, vrea sa stie
deopotriva ce e nasterea si moartea, cum de ,ristos s-a pozitivat si ce a a insemnat invierea lui.
Cercetatorul nu se multumeste sa -auda si sa vada., el vrea sa si inteleaga.
# un urcus de la a "i lucid sa a(ungi clarvizionar.
# nevoie de timp, de acumulari, de selectii calitative, si mai mult decat atat, caci
clarviziunea nu mai sta in putinta noastra de a o descrie, intrece cu mult toate "acultatile
intelectuale cunoscute in genere. Clarviziunea este un "el de intuitie dar care nu este o banuiala, ci
o vedere inainte, in timp si spatiu, a realitatilor ascunse insasi ratiunii si extazului. *ar ce este
izvorul, torentul de a"lari, de intelegeri care de la un moment dat se trans"orma intr-o ciudata
perceptie insasi a ideilor, a conceptelor? #ste I*#+6+!IA& %erceperea aceasta este ine"abila,
indescriptibila, nu se poate pune in cuvinteA e mai presus de litera si limba(. # un limba( aparte,
ciudat, bizar straniu, cu care trebuie sa te obisnuiesti, sa te "amiliarizezi in timp, caci numai
timpul le rezolva pe toate.
Clarviziunea si ideogonia opereaza la un mod indiscutabil divin este o CU!+AST#'#
*I'#CTA !#$IB)+CITA... -7ATA CAT'# 7ATA., cum spune intr-un loc apostolul %avel
<Corinteni 3III, 12=.
Clarviziunea si ideogonia sunt bucuriile celui ce si-a purtat C'UC#A cercetarii pana la
capat, darurile cele mai de pret ale celui s"artecat de intrebari caci clarviziunea aduce
'AS%U!SU)&
Cercetatorul nu a"la in carti raspunsul, dar porneste de la carti&
Cercetatorul nu a"la in -ratiune. sau prin pur rationament raspunsul& !u in logica si nu in
rationament gaseste raspunsul cel insetat& )ogica, rationamentul, analiza, sunt instrumente
peri"erice, primordiale care slu(esc cercetarea. Clarviziunea este insasi -a"larea.& Insasi gasirea
cheii care deschide portile CU!+AST#'II *# C'ISTA) intr-o lume neasteptata, nebanuita,
doar intuita de cercetator.
Cel insetat cauta si gaseste& 4ate si i se deschide& Cere si i se da& Cauta si a"la& Cel insetat
primeste sa bea cea mai densa licoare din cel mai pur izvor
-CACI A%A %# CA'# + *AU #U, #ST# A%A /I#&. <Ioan I/, 1:=
-SI T+T C#) C# /A 4#A *I! A%A %# CA'# + *AU #U, S# 7AC# I!T'-I!SU)
I0/+' *# /IATA /#S!ICA&. <Ioan I/, 1;=
Cercetatorul, cautatorul, vaslasul in"runta "urtunile caci stie ca undeva il asteapta un tarm,
un liman senin si calm.
CU!+AST#'#A prin clarviziune aduce ceva ce este mai presus de bucurie, "armec si
incantare.
Clarviziunea este starea pe care o traiesti cand o noapte intreaga ai privegheat intr-un
pustiu, cand intunericul se risipeste, cand toate stelele se sting si nu ramane decat una singura
A)TAI' din constelatia /ulturului&
-Cel ce poate intelege, sa inteleaga&.
Clarviziunea este mai mult decat o bucurie.
Clarviziunea este mai mult decat un "armec&
Clarviziunea este mai mult decat o incantare&
#ste intrarea in cel de-al doilea U!I/#'S policrom, polimor", poli"onic& # culoare,
"orma, sunet si par"um percepute deodata la un loc&
Sunt esente eterne care plasmuiesc o lume ce viaza cu per"ect contur, de veacuri.
Sunt clipe de transparenta totala, in care edi"icii scanteietoare se percep "ara ocol in timp
si spatiu absolut&
*ar ce este I*#+6+!IA?
Inchipuiti-va, cercetatorul nostru ca "iind o capra neagra. + capra neagra este o bizererie
a naturii. # un animal ciudat caruia ii place sa se catereA ii plac inaltimile, stancile plesuve,
s"ideaza caderea si prapastia.
Aceasta capra neagra vede un munte inalt. # cel de A) T'#I)#A $U!T# al nostru. Il
vede si o tenteaza acest munte stancos si aridA o tenteaza piscul pe care nu-l vede caci e ascuns in
nori. Acolo vrea sa a(unga si porneste in pas sprinten si vioi. *ar urcusul este din ce in ce mai
greu. # nevoita sa se opreasca la rastimpuri si sa se odihneasca. %riveste in sus si dorinta de a
a(unge pe muntele plesuv, ii da noi puteri, si se avanta. Cand s-a anga(at in urcus, era miez de zi.
Acum se insereaza. Setea si "oamea o mistuie, dar mai arzatoare este atractia piscului. %orneste cu
cura(, se impiedica de o stancaA cazand, isi (uleste genunchii si obosita se opreste. # apus de
soare. *e sus priveste in (urA totul e limpede si clar pana la mari departari& *ar aceasta nu e totul
pentru ea. Chinuita de "oame, zareste cateva "ire de iarba cu care isi minte "oamea. %orneste mai
departe, mai sus, mai sus si pe masura ce se intuneca, se apropie de zona de ceturi si nori. In plin
miez de noapte a(unge sa in"runte ceturile. !u mai vede nimic, urca doar din piatra in piatra, trece
de nori, ceata se risipeste, si, la lumina lunii, zareste piscul mult dorit& # s"artecata de sete si in
linistea aceea, privind piscul, aude clipocitul unui "irav "ir de apa. )a lumina lunii gaseste "irul de
apa care se prelinge pe o stanca. Se apropie si cu greu, cu limba, prinde a-si potoli putin arsura
setei.
In s"arsit e aproape de pisc. !oaptea s-a risipit.
Cand a(unge pe piscul mult dorit, se pravaleste, s"arsita de oboseala. Apoi se ridica si
priveste minunata priveliste ce i se deschide. Satis"actia e deplina. Stelele inca se mai vad, luna e
inca pe cer, sirurile de munti si vai se zaresc pana la mari departari. Izvorul e acolo. Se apropie de
el, soarbe, apoi priveste. $ai ia o sorbitura si iarasi priveste... Ar vrea mai sus dar nu mai are cum
si ar vrea sa zboare. Ca prin miracol, simte cum ii cresc aripi, si in cateva clipe isi ia zborul& 7ace
un ocol piscului, se opreste la izvor si mai ia o sorbitura. Ce simte ea nimeni nu poate sti. !ici ea
nu poate sa spuna, nici noi nu incercam sa exprimam, pentru ca nu exista limba( care sa poata
exprima. /om spune doar ca I0/+'U) este I*#+6+!IA, 04+'U) pe deasupra muntilor este
C)A'/I0IU!#A.
!u exista ceva mai mult decat aceasta. $ai mult decat atat omul nu poate realiza, la mai
mult nu poate spera, caci are totul poate cobora intre semenii sai, si poate zbura printre stele.
Aceasta este I!*U$!#0#I'#A&
Sa poti /#*#A totul, sa poti I!T#)#6# totul, sa poti CU!+AST# totul&
Aceste ciudate "apturi inaripate, ce vad necontenit, ce sorb necontenit, sunt acei care
urcand cel de A) T'#I)#A $U!T#, au realizat -AS#$A!A'#A. cu *ivinitatea. Cei ce o pot
vedea, cei ce o pot asculta, cei ce direct I se supun, cei cu care insasi *ivinitatea colaboreaza.
Aceste ciudate -"apturi inaripate. au si ele caracteristic acest semn ci"ric 1-2-;.
<1= cap, <2= aripi, <;= picioare. +data a(unse -"apturi inaripate. ele au insusirea deopotriva
de a zbura asemenea extaticilor dar si de a cobora intre cei neevoluati spre a-i a(uta sa zboare.
Ci"ra -;. este aceea care le da aceasta putere pe care extaticii nu o au.
Aceste ciudate "apturi sunt $ISI+!A'II, T'I$ISII pe %amant care sa aduca 7oc si
)umina.
$arele T'I$IS ,ristos este si el una din aceste -ciudate "apturi. caci si intre aceste
"apturi exista di"erente de varsta si, implicit, de cuprindere.
$arele T'I$IS ,ristos "ace parte din cele mai inaintate in varsta "apturi, un $A'#
0#U, -7iul lui *umnezeu., -7iul )uminii. a carui $ISIU!#, la sugestia Tatalui a "ost impartita
in doua
-)a prima sa /enire, sa aduca 7+C&
-)a cea de a doua /enire, sa aduca )U$I!A&
A venit pe %amant in prima noapte, in plin intuneric. 7ocul din #l insa ardea. A ars tot
timpul si arzand, #l a "acut si pe altii sa arda. /enise pe %amant sperand, crezand ca toti vor opta
pentru 7+C dar cu timpul au constatat ca s-a inselat in sperante.
/rem sa intelegi bine, iubite cititor, aceste randuri, caci bine si adevarat am scris.
,ristos, 7+CU), a crezut ca-i va "ace si pe "arisei sa A'*A. *ar nu a reusit. A "ost
marea lui deceptie, marele lui insucces, care l-a "acut sa su"ere enorm.
In Imparatia )uminii "iind, ,ristos credea ca 7+CU) *I/I! este AT+T%UT#'!IC, ca
poate "ace totul dar, coborand pe %amant, in mi(locul carturarilor, saducheilor si "ariseilor, a
constatat cu stupe"actie ca 7+CU) *I/I! nu poate "ace sa arda pe cei ce nu vor. )uci"er cu toate
ca el ceruse a(utor, n-a primit 7+CU), nu )-au vrut. 7+CU) I!T'U%AT !U )-A %UTUT
C+!/I!6# si atunci )-au prins, )-au (udecat dupa legea lor si )-au condamnat la rastignire, ca
pe un talhar, ca pe un rau "acator.
%e Cruce niste romani evlaviosi au scris patru litere -I.!.'.I. C -Integra !atura
'enovatur Ignis. care se traduce -Unitatea !aturii se 'e"ace prin 7oc&.
Inainte de a se s"arsi -7+CU). a predat mandatul sau celui pe care -7+CU). il iubise
cel mai mult, lui Ioan #vanghelistul -7emeie, iata 7iul tau&. <Ioan 3I3, 29=.
-Si in clipa in care 7+CU) si-a dat duhul, catapeteasma bisericii s-a rupt in doua,
%amantul s-a cutremurat, pietrele s-au despicat, si multe morminte s-au deschis inviind cei
s"inti.... <$atei3/II, @1,@2=
,ristos C 7+CU) C s-a inaltat la cer deceptionat, in"rant, dezamagit de propria sa misiune
care nu reusise in intrgime. #l coborase cu sperante, increzator in 7+CU) ce-l aducea cu sine.
*upa moartea sa, ,ristos, ca spirit <ne-a spus ,eruvicle la 21 oct. 1EII= nici nu a putut
reintra in )umea *ivina.
-A zabovit o perioada indelungata, ratacind prin celelalte straturi si intr-un tarziu, la
insistentele noastre chemari, ,ristos revine in s"arsit, in +pal, dar trist si neimpacat.. <Cuvantul
lui ,eruvicle din 21 oct. 1EII C Tainele Universului !egativ=
,ristos a stat doua zile in mormant si in zorii celei de-a treia zi spiritul sau coboara langa
mormantul sau si, asa cum ne-a comunicat *ensi <Ioan #vnghelistul=, ,ristos si-a pulverizat
propriul sau corp pozitiv.
*e ce nu a stat mai multe zile? Ci"ra -9. ar "i insemnat insusi mesa(ul sau 7+CU).
A inviat a treia zi pentru ca a vrut sa arate ca I!/I#'#A I!/ATATU'II SA)# se va
implini in cel de-al treilea mileniu, cand noua sa #vanghelie va "i 7I)+S+7IA C,'ISTIA!ICA.
Semnul ce caracterizeaza pe cei ce s-au anga(at in urcusul celui de A) T'#I)#A
$U!T# este T'IU!6,IU). Asa cum %'#+TII 7+CU)UI primesc ca insemn CU%A sau
%+TI'U), cei ce au optat pentru cel de A) T'#I)#A $U!T#, primesc din partea %arintelui
Ceresc, pecetea T'IU!6,IU)UI pe "runte. *in cercetarile noastre a rezultat ca prezenta
T'IU!6,IU)UI pe "runte este proprie celor din straturile /III si I3A dar si multi din /II sau
chiar din /I si / pot primi un discret semn in "orma de triunghi. *ar in timp ce in stratul /, de
pilda, triunghiul incepe pe "runte, pe masura ce ne ridicam in straturi, triunghiurile se maresc,
a(ungand sa cuprinda intreg capul in /II si mai ales in stratul /III unde triunghiul devine luminos
avand in centru un "el de bec ce "ace sa lumineze intreaga "aptura. *ensi <Ioan #vanghelistul,
spirit +palic= are aproape tot corpul spiritual prins intru-un mare triunghi.
Cei la care triunghiul cuprinde intreg corpul, primesc titlul de %'#+TI AI )U$I!II, asa
cum o dovedesc -Cercetarile in lumea nevazuta..
Incheiem, reamintind promisiunea pe care o "ace ,ristos celor ce vor urca cel de Al
T'#I)#A $U!T# -C#)UI I!S#TAT, II /+I *A I! *A' A%A *I! I0/+'U) /I#TII,
<Apocalips 33I, 9=
6asim in aceste cuvinte suprema satis"actie a celor ce nu mai sunt simpli oameni, caci
urcand acest ultim $U!T# devin niste ciudate -"apturi inaripate. a caror viata este 04+'U) SI
I0/+'U)&...

E#!N'*EL! CE! #ESNC!

Con"rom ciclurilor astrale era '#)I6II)+' pe %amant a cuprins trei cicluri a 2:;: de
ani. *eci, anul 912: inainte de ,ristos, marcheaza inceputul erei 'eligiilor, an care marcheaza si
inceputurile initierilor, al caror contur se poate desci"ra cu greu in zilele noastre.
%rima mani"estare, insa, a religiilor, a prins "orme in AT)A!TI*A, cu circa 12 ::: ani
inainte de ,ristos si a durat aproape trei milenii dupa care a urmat scu"undarea Atlantidei, totala
ei nimicire. 'ezonantele spiritualitatii Atlantidei se pot regasi astazi doar in $exic, civilizatia
azteca "iind ultima spiritualitate care pastrase ceva din emblemele initiatilor din Atlantida.
Anul 912: i.,. marcheaza inceputurile initierii in #gipt, iar anul ;:>: i.,. inceputurile
initierii in India. 6recia antica inregistreaza inceputurile de initiere la anul 2:;: i.,.
,ristos venind pe %amant, marcheaza #'A '#)I6I#I C'#STI!#, care la anul 2:;: isi
va incheia ciclul, urmand sa intre intr-o noua "aza, intr-un nou ciclu ce intre anii 2:;: si ;:>:, va
realiza uni"icarea de"initiva a tuturor conceptiilor intr-o singura si unica 7iloso"ie.
#poca -moderna. este proprie in"luentei astrale a constelatiei CA%'IC+'!U)UI, care
se intinde intre anii 1>I:-2:;:, anuntand venirea ultimului ciclu al -/A'SAT+'U)UI. care isi
va exercita in"luenta intre anii 2:;:-221:. *eci, secolul 33 se a"la sub in"luenta puternica a
Capricornului.
%entru ca zodia capricornului este cea mai 4I0A'A, cea mai complexa si cea mai
tumultuoasa zodie, sa incercam sa analizam caracteristicele esentiale generate de aceste
-capricorn. pe dublu plan spiritual si material.
%erioada 1>I:-2:;: re"lecta cea mai critica perioada din punct de vedere intelectual
"iloso"ic, perioada in care omenirea a "ost pusa in "ata celor mai aprige evenimente generate de
dominatia spiritului mecanicist, crud, egoist si rece.
'aceala, egoismul si cruzimea au capatat in aceasta perioada, contururi hidoase
decretandu-se suprematia banului si a armamentului asupra spiritului.
!egatia spiritului se "ace pe "ondul aparitiei masinilor, ce polarizeaza interesul aproape
unanim al maselor, precum si al oamenilor de stiinta care ucid "iloso"ia spiritualista.
$aterialismul devine religia la moda, chiar daca aceasta nu e imbratisata o"icial, iar
crestinismul su"era cea mai crunta discreditare, caci nu mai gaseste argumentele necesare ca sa
convinga, nu mai are puteri decat abia sa supravietuiasca.
Spiritualiceste, omenirea moderna este stinsa si tocmai aceasta stingere va atrage 7+CU)
pedepselor opalice asupra racelii, tru"iei si egoismului contemporan.
Sa citim constelatia Capricornului si sa vedem cum cerul se pregateste sa intervina
aruncand energii nimicitoare asupra %amantului spre a-l puri"ica, spre a se implini prevestirile din
Apocalips, ce se re"era la dramatica su"erinta prin care trebuie sa treaca pamantenii pentru toate
nelegiuirile savarsite.
Capricornul este o vietate ciudata, complicata, contradictorie, (umatate capra, (umatate
del"in, (umatate pe uscat, in lumea materiala, (umatate in apa, cautand salvarea in gandire, dar nu
gaseste nicaieri nici o satis"actie pentru ca este o "iinta nestatornica si nu stie nici ea ce vrea.
Aceasta exprima zbaterea omului materialist care cauta "ericirea in bunurile materiale, si nu o
gaseste, si criza ce o traiesc "iloso"ii care nu gasesc -'aspunsul..
Capricornul exprima in"atuarea omului orgolios care a(unge sa dispretuiasca stihiile
naturii, si orb, neaga cerul, respinge spiritualitatea, negand atotputernicia *ivinitatii.
Capricornul este in acelasi timp, zeul %an, care se re"ugiaza pe bolta cerului de "rica
uriasului Tiphon, dar revine pe %amant sub "orma unui monstru cu o suta de capete, incon(urat de
aburi si "um, scuipand "oc nimicitor asupra %amantului si scotand urlete inspaimantatoare.
Capricornul poarta semnele prevestitoare de "urtuna si calamitati pruncii lui sunt ,Ndra
din )erna si 6orgona dar si "aimosul S"inx.
,Ndra din )erna este un sarpe monstruos, cu sapte capete, pe care nimeni nu il poate
rapune, caci daca i se taie un cap, imediat monstrul si-l regenereaza.
6orgonele sunt trei surori cu serpi in loc de par care pre"ac in piatra pe cei ce le privesc.
S"inxul, singurul, indica prezenta *ivinitatii, care este prezenta si in aceasta ne"asta
perioada.
Sa vedem acum cum descrie Apocalipsul cele doua "iare care chinuiesc %amantul -Am
vazut ridicandu-se din mare o "iara cu sapte capete si zece coarne. #a semana cu un leopard,
picioarele erau ca de urs, iar botul de leu.. <Apocalips 3III, 1,2=
-Aceasta "iara graia cu tru"ie, hulind pe *umnezeu.... -I s-a dat sa biruiasca S"intii.... -Si
inaintea ei se vor inchina toti cei ce traiesc pe %amant, a"ara de cei ce au numele scrise in Cartea
$ielului. <Idemn @,>=
Imaginea este alegorica. 7iara este spiritul materialist al celor ce in lux si des"rau neaga
spiritualitea. 6asim aici doctrina orgolioasa a -stientistilor., a celor ce au invatat ceva carte, au o
oarecare pregatire stiinti"ica, dar destul de super"iciala pentru a-si permite sa nege spiritualitatea.
7iara a doua apocaliptica se ridica din %amant, are doua coarne si vorbeste ca un dragon,
"acand pe toti pamantenii sa se inchine primei "iare.<Idem 11,12=
Cele doua "iare se suprapun cu cele doua parti ale Capricornului o parte pe uscat, cealalta
pe mare.
Apocalipsul descrie toate pedepsele ce vor veni asupra %amantului, in capitolele /I, /II,
/III, I3, pedepse menite sa arda tot ce este necurat in vazduh, pe %amant si in mare, o adevarata
puri"icare a intregii zone pamantene, puri"icare atat a stihiilor, cat si a "apturilor. Cea mai
importanta este arderea tuturor spiritelor luci"erice, precum si a celor ce au culori inchise, care au
pierdut sansa de a se mai putea re"ace.
Ca asa se va intampla... aceasta este sigur& *ar cu exactitate, cand se va intampla, nimeni
nu stie. #ste un secret opalic. Cert este ca zodia Capricornului, in care noi traim, este "avorabila
unor interventii opalice capitale, este "avorabila unor neasteptate rasturnari, o"era conditii de
mani"estare ale unor calamitati mari si nu exclude pericolul unui al treilea razboi mondial... de
data aceasta, nuclear. 'epetam, semnul capricornului indica groaza si cutremur.
Intrebate de noi, cateva spirite s-au pronuntat ca 7+CU) este aproape, ca ziua
interventiei opalice nu va intarzia sa se "aca cunoscuta. !oi nu vrem sa ne eri(am in prooroci, nu
avem acest dar. In schimb, consideram si noi, in consens cu astrologii de specialitate, ca timpurile
implinirii apocaliptice, graviteaza in (urul anului 2::: si ca din punct de vedere astral, conditiile
sunt "avorabile unor mari schimbari.
Capricornul, in timpul anului, se mani"esta intre zilele de 22 dec. si 2: ian. care au
caracteristicile 7'I6U)UI si I!TU!#'ICU)UI <este perioada anotimpului "riguros, cu noptile
cele mai lungi=.
Trecand mai departe la in"luenta constelatiei -/arsatorului., care va "i proprie anilor
2:;:-221:, semnul zodiacal al omului care varsa apa dintr-un mare vas, aceasta ne indica o epoca
plina de realizari spirituale, o debordanta activitate "iloso"ica si artistica, un real progres al
"iloso"iei si artelor.
#ste "iresc. #poca noastra moderna, cu aceasta criza, cu aceasta stingere a "iloso"iilor si
artelor, nu poate dainui mult timp, tot asa dupa cum -intunericul. medieval nu a putut dainui la
in"init, iar 'enasterea si-a spus cuvantul, reintorcandu-se la -stilul. clasic. #poca moderna
ilustreaza o tendinta spre suprarealism, o sete de esente si chiar de clasicism.
!e-am indepartat enorm de stilul clasic al gandirii, si de aceea nici nu vom rezista mult
spiritului care isi va cere dreptul sau la viata, dreptul la #C,I)I4'U) C)ASIC...
'evenirea 7+CU)UI-,'IST+S pe %amant, va insemna un nou ,ristos *"STOSUL
LUMN!, care va aduce )umina unei noi "iloso"ii care sa uneasca toate stiintele la un loc,
dandu-le sensul "iresc C spiritualizarea.
$odernii mani"esta un real interes pentru echilibrul muzicii clasice. *intre toate artele,
muzica a ramas singura purtatoare a mesa(ului Christianic ce anunta o noua renastere, dupa un
intunecat si sumbru secol 33, robit de materie. *e data aceasta ,ristos-)umina nu se va mai
adresa multimilor, ci va veni pentru cei avansati si se va adresa indeosebi celor ce au o minte
disciplinata oamenilor de stiinta, pentru ca "iloso"ia Christianica va "i o "iloso"ie stiinti"ica.
*ar ca si la prima sa /enire cand Ioan 4otezatorul i-a "ost -Inaintemergator., si la a doua
/enire va avea un -Inaintemergator.... acesta va "i Ioan #vanghelistul&
Ioan #vanghelistul are o misiune aparte. Aceasta o deducem din "aptul ca ,ristos a spus
despre el ca va avea de indurat multe intrupari, trebuind sa ramana in contact cu viata pamanteana
pana la a doua /enire a sa <Ioan 33I, 22=
In acelasi sens vorbeste si un inger al lui Ioan, dupa ce acesta i-a dat sa inghita o
carticica -va trebui ca tu sa proorocesti iarasi la multe popoare, natiuni si regi. <Apocalips 3I,
11=. Insasi acea carticica ne "ace sa intelegem ca este vorba de acea "iloso"ie Christianica <sau
cum i se mai spune -#vanghelia vesnica.= C <Apocalips 3I/, 9= pe care Ioan trebuie sa o
asimileze ca sa o poata propovadui -ea va "i dulce in gura dar amara in pantece. <idem 3, E=
adica va "i placuta la prima vedere dar greu de asimilat, caci va cere pregatire multilaterala,
pregatire in multe directii.
Apocalipsul are o imagine in care un inger vesteste din inaltul cerului -#/A!6,#)IA
C#A /#S!ICA. la toate popoarele <Apocalips 3I/, 9=. Ioan, in mod clar, nu se re"era la
#vangheliile scrise de apostoli ci la o noua -#vanghelie vesnica.&
Acest -vesnic. indica "aptul ca ea se va impune de la sine, nemaiputand "i pusa sub
semnul intrebarii. #/A!6,#)IA C#A /#S!ICA va "i tocmai acea 7I)+S+7I# Christianica de
care tot vorbim noi si pe care insusi Ioan o va scrie pe %amant, intrupat "iind.
Intr-una din discutiile noastre cu Siu Darta acesta ne-a spus ca Ioan este de(a pe %amant si
la acea data <1E9@= ar "i avut in (ur de 2@ ani.
Cu alta ocazie, *ensi <Ioan #vanghelistul, spiritul de baza= ne-a dezvaluit taina ca din el
s-au desprins doua spirite, care amandoua sunt pe %amant, urmand ca unul din ele sa "ie cel ce va
scrie #/A!6,#)IA C#A /#S!ICA, pe care ,ristos o va con"irma in momentul cand va reveni.
*e propovaduirea acestei -#/A!6,#)II /#S!IC#. leaga ,ristos /enirea -Budecatii de
Apoi., arderea spiritelor cazute.
-Si se va propovadui aceasta #/A!6,#)I# a Imparatiei in toata lumea spre marturie la
toate popoarele si ATU!CI /A /#!I S7A'SITU). <$atei 33I/, 1;=
In noianul textelor evanghelice, exista un strigat dureros, o exclamatie plina de dor, care
vadeste o adanca su"erinta a $A'#)UI T'I$IS. Acest strigat, aceasta durere exprima su"erinta
celui ce se simte SI!6U'. #ste durerea geniului unui "iloso", care ar dori un cerc de prieteni, in
care sa se poata regasi pe sine... dar nu-i are. #ste su"erinta celui ce -stiind. si -intelegand. mult,
nu are cui sa impartaseasca stiinta sa
-/U)%II)# ISI AU /I0UI!A )+', %ASA'I)# C#'U)UI AU CUI4U'I, IA' 7IU)
+$U)UI <aici ,ristos se re"era la sine insusi= !U A'# U!*# SA-SI %)#C# CA%U)&.
Cititorul, desigur, se va intreba -,ristos a avut apostoli?. *eci a avut un cerc de...
ucenici... dar si ei erau simpli -ucenici. ce nu au dat dovada de o pregatire deosebita...
*in 12 apostoli, doar $atei si Ioan au scris #vanghelii, ceilalti nu au scris. Insusi celebrul
apostol %etru, nu a scris nici o #vanghelie, cu toate ca apare ca cel mai activ, dar si cu niste
greseli. Sa ne amintim doar "aptul ca %etru s-a lepadat de trei ori de ,ristos, si ca ,ristos l-a si
apostro"at odata zicandu-i -inapoia $ea, satana, ca sminteala Imi esti&. <$atei 3/I, 25=
Singurul care dovedeste atasament total este Ioan #vanghelistul, apostolul pe care Iisus il
iubea cel mai mult, cel care, la -cina cea de taina. si-a lipit capul pe pieptul lui Iisus, singurul
apostol care l-a insotit pe Iisus pe 6olgota, cel pe care Iisus il lasa in locul sau cand pe Cruce a
zis 7ecioarei $aria -7emeie, iata 7iul tau&.
$ai exista in #vanghelie o scena care pare bizara pentru un cercetator atent.
,ristos accepta intrarea sa in Ierusalim, in osanalele si strigatele multimilor care vad in el
pe -7iul lui *avid. pentru ca dupa patru zile aceeasi multime sa strige in "ata lui Irod si sa ceara
rastignirea lui.
%are logic sa ne intrebam de ce ,ristos a acceptat acest compromis? ,ristos stia ca-l
asteapta rastignirea, stia ca multimea lasa nu va sari sa-l salveze, ci din contra, va cere rastignirea
lui. *e ce atunci ,ristos a acceptat osanalele si ramurile de "inic?
<Am mai analizat aceasta situatie in lucrarea noastra -!untile necesare. dar ne permitem
sa revenim pentru a scoate in relie" importanta lui ,ristos C /ISAT+'U), "ondatorul 4IS#'ICII
/II...=
*a, ,ristos, intrand in Ierusalim, visaA preluase din biblie ideea ca Ierusalimul este
-cetatea cea s"anta. in care locuieste *umnezeu, o cetate a A)#SI)+' )UI *U$!#0#U, care
traiesc si il inteleg pe *umnezeu. ,ristos visa o ast"el de cetate reala.
/isa ca si pe %amant candva sa se construiasca o cetate care sa "ie locuita realmente de
oameni A)#SI.
,ristos visa o ast"el de cetate care sa "ie data de sens, a intregului %amant, asa cum o visa
si *avid, si proorocii.
Am spus mai inainte ca ,ristos va veni a doua oara, nu pentru -gloate. ci pentru savanti
si "iloso"i. Un ast"el de !+U I#'USA)I$ visa Iisus un I#'USA)I$ cu adevarat s"intit de cei
ce vor locui in el.
Acest !+U I#'USA)I$ obsedant, la care visa ,ristos, reapare in viziunile lui Ioan, in
Apocalipsa, la magistralul capitol 33I in care I#'USA)I$U) C#) !+U este numit
-$I'#ASA C#A I$%+*+4ITA. <versetul 2= care sunt A)#SII biruitorii celor T'#I $U!TI
care nu vor mai cunoaste lacrimile si suspinele.
*ar viziunea nu este consumata& )a versetul E, ingerul il cheama din nou pe Ioan sa ii
arate -$I'#ASA $I#)U)UI., o alta ipostaza a cetatii celei mari S7A!TU) I#'USA)I$.
Imaginea aceasta ce urmeaza, indica cu claritate ca noua ipostaza a Ierusalimului este
7I)+S+7IA asemanata cu o C#TAT# %# CA'# !I$#!I !U + /A %UT#A 4I'UI caci ea,
7I)+S+7IA *I/I!A, va aducea acea mult visata %IAT'A 7I)+S+7A)A C,#IA
I!T#)#6#'II si CU!+AST#'II... caci AC#A C#TAT# #'A )U$I!ATA *# + -%IAT'A.
7+A'T# %'#TI+ASA, U! 7#) *# %IAT'A *# BAS%IS, 7II!* )A I!7ATISA'# CA
C'ISTA)U). <Apocalips 33I, 11=
*aca vrem sa avem sugestia completa a acestei %ietre 7iloso"ale, vom preciza ca Bapsisul
este de culoare /#'*# <simbolul CU!+AST#'II=, cu vene rosiatice <'+SU C iubirea=. #a avea
transparenta C'ISTA)U)UI adica prin ea se putea -vedea. T+TU). #a era aceea prin care cel ce
o cunoaste putea I!T#)#)6#, putea CU!+AST# T+TU).
Intrand in Ierusalim, ,ristos a visat cu certitudine o lume noua, un nou Ierusalim, o noua
4iserica, o noua 7iloso"ie, un cuib si pentru #l, un cerc de prieteni insetati de Adevar carora sa le
poata destainui, carora sa le poata o"eri toata stiinta sa&
,ristos a visat???&&&
Ioan n-a mai visat& #l a avut vedenii, viziuni...
!oi visam??? %oate... In orice caz, cautam sa desci"ram visele si viziunile celor de acum
2::: ani si vedem, si constatam ca ele sunt in "ond si /IS#)# noastre...


CONCLU.
Sensul Invataturii lui ,ristos, marcheaza cele trei mari etape ale evolutiei spiritului
uman
%U"/C!"E! + NNO-L!"E! + T"!NS/'U"!"E!.
!oi am privit aceste trei etape prin ascensiunea ce o intreprinde spiritul, spre a urca
succesiv lantul celor T"E MUNT
-MUNTELE /!%TELO" U-"9
+MUNTELE E,T!.ULU T!-O"C9
+MUNTELE CUNO!STE".
Am vazut ca la %rima Sa venire, ,ristos a adus /OCUL - Aceasta inseamna animarea
gandirii, indemnul la activitate, spre a "i urcat MUNTELE E,T!.ULU.
)a *oua /enire, #l va "i ,ristos - LUMN!, caci va pecetlui sensul pe care il are
omenirea, sensul ultim "iind

CUNO!STE"E!

,ristos nu a incetat sa cheme omenirea sa !"D!. Sa arda in 7ocul virtutilor, mai intai,
apoi in "ocul gandirii,
'!ND"E! /ND !CEE! C!"E DESC*DE D"UM CUNO!STE".
)ucrarea noastra a insitat su"icient de mult spre a demonstra ca religi$(itatea nu este
decat o prima "aza... necesara sa asigure %U"/C!"E!.
+data omul puri"icat dogmele, canoanele si regulile nu "ac decat sa-l incorseteze. #l
simte nevoia de a se elibera din lumea literelor si a "ormelor, simte nevoia de contemplatie, care
are un limba( propriu si actioneaza la un nivel inalt al intelectului. !oi nu negam necesitatea
dogmelor, nu negam importanta traditiei, dar nici nu putem "i de acord ca tot adevarul a "ost spus
si cu asta incheiem discutiile. %entru un "iloso" -dogmatismul. este o boala& !oi nu suntem de
acord cu aceasta. *ogmatismul, spunem noi, este doar o etapa, o prima etapa pe care insa o
consideram epuizata din punct de vedere istoric.
'eligiile au mereu nevoie de primeniri, de reactualizari succesive, tocmai pentru a tine
pasul gandirii semenilor nostri.
Invatatura lui ,ristos este asemenea unui edi"iciu de idei si concepte. *ar un edi"iciu nu
are o singura "atada. A impune un punct de vedere, a dicta o singura linie de interpretare, este ca
si cum arhitectul ar impune privitorului un singur loc din care sa "ie privit edi"iciul.
!oi ne-am ales un loc al nostru si am vazut in N#!T!TU"! lui ,ristos T"E MUNT
cu inaltimi di"erite, si suntem convinsi ca nimeni nu poate spune ca am gresit cu ceva.
)a "el am procedat si cu lucrarea noastra NUNTLE NECES!"E. Acolo am privit
totul, vazand in ,ristos M"ELE ce-si asteapta $iresele cele ce vor sa-l cunoasca. *eci si acolo
sensul NUNTLO" este tot CUNO!STE"E!.
*aca in NUNT am apelat la un limba( simbolic, in aceasta lucrare nu am mers pe
ocolite, ci direct, spre a a(unge sa deznodam ca
SENSUL MLEN!" !L E,STENTE ! /OST&
ESTE S #! /)
CUNO!STE"E!0
- Cel de pe %"MUL MUNTE nu vede, nu intelege.
- Cel de pe !L DOLE! MUNTE vede )umina si traieste bucuria.
- Cel de pe !L T"ELE! MUNTE nu numai ca vede )umina, ci o si intelege pentru ca
traieste in LUMN!.

NOTA

1.S/N,UL E'%TE!N este un leu sezand, avand cap de "emeie, pe 0eita Isis, a
)uminii.
+chii ii avea de rubin, ceea ce impresiona in mod deosebit noaptea cand S"inxul privea
cu ochii avand sclipiri rosietice.
Simbolul ci"ric al S7I!3U)UI egiptean este 1-2-; adica <1= capA <2= ochiA <;= picioare.
S/N,UL voia sa exprime stadiul maxim de realizare spirituala pe care il realizau
initiatii egipteni, realizare care exprima zei"icarea omului.
2.*O"US+SOMUL era la egipteni zeul suprem. <1= Un soim cu <2= aripi, ce sedea pe
un T'+! cu <;= picioare.
+chii soimului erau soarele si luna, caci atributul lui suprem era #EDE"E!, adica el
este zeul ce STE totul cel ce NTELE'E, cel ce CUNO!STE, si troneaza peste tainele lumii
vizibile, si peste tainele )umii invizibile.
*O"US : SOMUL ilustreaza cea mai per"ecta meta"ora menita sa exprime cu
subtilitate atributele *ivinitatii.
Si totusi #SNU este mai expresiv.
5.#SNU+CONSE"#!TO"UL este o statuie care dateaza din secolul 3I/ al erei
noastre, produs de gandirea brahmana, zeu suprem care domina %antheonul brahmanilor.
#SNU este in"atisat stand in picioare cu o imbracamite sumara. #ste un persona(
masculin "eminizat <androgin=, caci are sanii putin proeminenti. %e cap poarta un trunchi de con,
"orma pre"erata de brahmani care construiau temple cu o "orma ce s-ar "i putut inscrie intr-un con,
conul reprezentand ascensiunea gradata, liniara. 4ogatia semni"icatiilor insa sta in cele patru
mainiA doua maini ridicateA doua stau aplecate. In prima mana tine cu doua degete roata legilor
care conduc "enomenele. In cea de-a doua tine o s"era <per"ectiunea= din care tasnesc trei "lameA
cu cea de-a treia mana tine toiagul conducerii autoritare, iar cu cea de-a patra mana,
binecuvinteaza si in acelasi timp tine la distanta privitorul.
+chii ii tine inchisi simbol important care exprima interiorizare totala.
Aceasta statuie, dupa cum si cititorul poate constata, este cea mai complexa expunere a
atributelor *ivinitatii. !ici o religie nu a reusit sa depaseasca aceasta complexa expresivitate a
statuii lui #SNU. !ici o religie nu a vorbit mai "rumos despre *umnezeu ca aceasta statuie.
Stim ca ,ristos a tacut in aceasta problemaA nu a vorbit nimic despre Tatal, dar a promis ca v-a
vorbi la a *oua sa /enire.
Si la #SNU gasim simbolul ci"ric ;+3+4. <1= Un cap <2= ochi inchisi si <;= maini.
;.S/N,UL '"ECESC apare in mitologia greaca in povestea lui +edip, dar el este o
veche zeitate care dateaza din timpuri imemoriabile. Acest S/N,, ca si cel egiptean, este un zeu
care chinuie pe oameni cu intrebarile sale si cel ce nu stie raspunsul este devorat. #l exprima, in
"elul acesta, 0eul -Atotstiutor., deci zeul CU!+AST#'II care nu are alt rol decat sa chinuiasca
oamenii cu intrebarile lui. Teologii nostri ar spune ca este un zeu rau, satanic. !oi insa, vedem in
el o ipostaza interesanta a *ivinitatii, care lupta pentru a "ace pe oameni sa invete, uzand de
spaima ce o provoaca oamenilor prin intrebarile sale.
S/N,UL grec este reprezentat de un leu cu cap de "emeie <ca si la egipteni=.
Are insa in plus, doua aripi.
Simbolul ci"ric este tot ;+3+4. <1= Cap, <2= aripi, <;= picioare

S7A'SIT...