DOCTRINE POLITICE I

PROFILURI DE PARTIDE
Partea a II-a
Cursuri coala politic, IDIS Viitorul, Ci!i"u, #$-%# "oie&'rie %(()
Co"*+ u"i,+ -r+ Iulia" Ci*u
#+ CONSERVATORIS.UL
- Concepia conservatoare este, prin esen, elitist.
- Regim tradiional de stri Robert Nisbet
- Accent pe rolul co&u"it/ii, nu al individului (din ungiul or!nduirii
conductoare ante-liberal"
0 caracteristici1
- ieraria subordonare !ntre grupuri #i !ninteriorul grupurilor
- i"e2alitatea -e -rept -i"tre oa&e"i deosebire $undamental !ntre
elit #i mas
- i"-i,i-ul este ulterior co&u"it/ii reprimarea individualismului
liberal
- or-i"ea 2e"erea3 li'ertatea obligaia dubl% a maselor de a
asculta de elite #i a elitelor s acorde s$aturi #i a&utor maselor.
A"u&i/i i"-i,i3i s4"t 4"-rept/i/i s -e/i" putrea 4" ,irtutea calit/ilor
lor "ati,e+
Perso"alitatea social ca ,aloare
Tra-i/ia este perceptul suprem al co"ser,atoris&ului+
Repre3e"ta"/i
Vico"tele Fal5la"- 6 C!nd nu e necesar sscimbi nimic, e necesar s nu
scimbi nimic
E-&u"- 7ur5e Re$lecii asupra Revoluiei din 'rana
(ibertatea nu e absolut. Nu pot $elicita un nebun scpat de protecia
a)ilului, care-#i $ace sie#i #i celorlali ru, nu pot $elicita un o evadat sau
un criminal la drumul mare pentru c #i-a recptat drepturile naturale
Co"ser,atoris&ul respinge sci&'area ra-ical, pre$er a-ec,area
"atural , ce survine ca o necesitate a individului #i societii.
Nu solu/ie a'stract, ra/io"al, ci c4"trirea e*icie"t !i e&piric a
soluiilor #i alegerea celei &ai e*icie"te !i pro&pte solu/ii.
Cate2orii -e supo3i/ii ale co"ser,atoris&ului
a+ Supo3i/ii co2"iti,e
Ne4"cre-erea *a/ -e a'trac/ii distincia !ntre g!ndire continental #i
britanic conservatoare.
Continentalii $olosesc abstraciuni intelectuale dreptate, egalitate, libertate,
bine, ru concepte obiectivate
*ritanicii resping abstraciunile. Renunarea la abstracii, complic inutil
cunoa#terea.
Co"structele u&a"e surse ale erorii
+,periena,empirismul s!nt garaniile lipsei erorilor.
-nginerie social msurabil, cuanti$icabil, palpabil, e,perimentat.
I2o"ora"/a !i *aili'ilitatea ra/iu"ii
Nu anularea cunao#terii #i re$leciei, dar anularea auto"o&iei lor
a"or&ale periculoase, $a de practic #i e8perie"/.
Nu ra/iu"ii $r ,ia/. e,emplul dupde$iniie, epistemologic.
I&pre,i3i'ilitatea ,iitorului 6 Da,i- 9u&e
Nu are sens s $acem pre,i3iu"i, e imposibil !n social, doar :pro*e/ii
periculoase. +,ist e,e"i&e"te repeti,ite, dar ele s!nt restr!nse ca
!ntindere.
Istoria "u se repet;
A"tii"telectualis&ul 6 <il'ert R=le, .icael Oa5esott
Cu"oa!terea nu e u"i,ersal>ca la raionali#ti liberali"
Cunoa#tere practic (5"o?i"2 o?" #i cunoa#tere tenic (5"o?i"2 tat@
Supre&a/ia e8perie"/ei
.ocietatea se de)volt organic, trec!nd prin e8perie"/e repetate
Ca #i e,perien, tra-i/ia nu e in$ailibil, dar privit organic, ca re)ultat al
e,perienei validat !n timp, e principalul gid.
'+ Supo3i/iile o"tolo2ice
- Natura u&a" nu e caracteri)at de raiune, ci de pasiu"e (sursa erorilor"
- Se"ti&e"tele #i i"sti"ctele umane dau na#tere la o'iceiuri tra-i/io"ale
*ire!ti.
- E8perie"/a #i tra-i/ia !ndreapt omul spre ceea ce e "atural, departe de
i-oli #i capca"ele ra/iu"ii.
- Autoritatea tra-i/iei domin #i le2it/ile ,ie/ii politice+
- Co"cep/ia or2a"ic a societ/ii
c+ Supo3i/ile &orale
- O&ul este !ndemnat de pasiu"ile ce-l caracteri)ea) spre a'u3, deci
trebuie co"str4"s 6 &oral, Auri-ic 6 s se supun autorit/ii+
- Tra-i/ie #i co-uri sociale
- i"ter,e"/ie &i"i& a statului >s*era pri,at@ totu#i statul trebuie s
intervin pentru 4"trirea #i a&pli*icarea *u"c/iilor *a&iliei, co&u"it/ii
locale, or2a"i3a/iilor ,olu"tare
- rela/ia dintre stat #i societatea ci,il 6 intermedierea relaiei
Conclu)ii% /pledoarii
- Ple-oaria pe"tru tra-i/ie
- Ple-oaria pe"tru li'ertate antinomia libertate0egalitate (nu ca la
liberali" prima prote&ea) proprietatea 6 pri"cipiu *u"-a&e"tal,
'a3 a tra-i/iei, i"-i,i-ului, *a&iliei, cealalt redistribuie.
- Ple-oaria pe"tru e,olu/ie or2a"ic
Neoco"ser,atoris&ul
- 1aniel *ell, Natan *la)er, 2ean 3ir4patric4, 1aniel 5atric4
6o)n7an
- Adepi ai liberalismului, nemulumii de e$ectele sale !n )ona
bunstrii (?el*are@
- 8amenii s!nt de$inii de cultura -i" care *ac parte
- 1e)avuea) $eminismul, mi#carea ga7, st!nga &i!cri ale
-eca"-e"/ei
- Scepticis& li'eral% guvernul !ncearc s $ac cam multe.
- Respo"sa'ili3area social a indivi)ilor
- (egtura intrinsec a socialului, politicului cu cultura
%+ SOCIALIS.UL
- reac/ia social la situaia social modern, polari3at, dup
acumularea primitiv a capitalurilor.
- E,olu/ii1 utopic pre&ar8ist, re,olu/io"ar &ar8ist, re*or&ist
a"ti&ar8ist
- E&a"ciparea clasei &u"citoare, !mpotriva capitalis&ului
a"trepre"orial al liberalismului clasic.
- 9mpotriva co&peti/iei #i li'ert/ii i"-i,i-uale
- 9mpotriva individualismului comunitate !n sens colectivist.
Barl .ar8, Frie-ric E"2els
- $iine sociale #i comunitare, nu vorbim de individ #i libertate
- toi liberi sau nimeni nu e liber
Aspectele #i #colile socialismului
a+ Socialis&ul utopic+
- Claude :enri de .aint .imon, Carles 'ourrier, Robert 8;en
- .ec <=-<>
To&as .orus - ?topia, <erar- Ci"tsta"le= idei recuperate
- Co&ple8itate #i i"ter-epe"-e"/ social,
- pla"i*icare e,olu/iei societ/ii u&a"e !n sens progresiv
- organi)area comunitii umane sub $orm de *ala"stere (<@AA-<@<A
oameni" produc tot ce e necear, pasiunile s!nt satis$cute pe deplin.
- O?e" relaii industriale utopice Ne; :armon7, $abric te,til
utopic, .?A
'+ Socialis&ul &ar8ist
- Barl .ar8 6Capitalul
- .ar8 !i Frie-ric E"2els 6 .a"i*estul Parti-ului Co&u"ist
- Cri)e economice repetate, ciclice
- 5auperi)area proletariatului
- .iAloacele -e pro-uc/ie trebuie s $ie ale celor ce le utili)ea), nu ale
clasei burge)e ce e,ploatea) muncitorul
- 9mprirea !n clase, lupta de clas
- De3i"te2rarea societ/ii, din cau)a co"tra-ic/iilor i"ter"e
- Dictatura proletariatului
- Co&u"is&ul 6 -ispari/ia statului 6 /elul, s*4r!itul istoriei, *iecare
-up "e,oi+ :I"ce"-iul A"ariei Fi"aleD 6 P+Eu/ea
c+ Social -e&ocra/ia
E-uar- 7er"stei"
- Revi)uirea mar,ismului. Beorie revi)ionist
- Critic moral, politic, economic a mar,ismului
- Convieuire democratic
- 6ultipartidism
- 'r vocaie revoluionar
- Cinta tot comunismul
Tere"ce 7ell, Ricar- Da22er
- *or& reu!it -e supra,ie/uire a socialis&ului
F+ NAEIONALIS.UL >NAEIONALIS.ELE@
- Combinat cu multe -octri"e clasice, este o &eto-, o -octri", dar #i
o i-eolo2ie
- +nrst Dellner, Carles Bill7 omogeni)are cultural, atingerea
stadiului de naiune, organi)area pe naiuni.
- Naionalisme de stat, naionalisme !n cutare de stat
Naionalism liberal sau civic 2on .tuart 6ill
Naionalism secesionist, e,clusivist lord Acton
.ubstitut al religiei, element subordonator al limbii +lli 3edourie
+lement inseparabil de apariia statului democratic modern Eoodro;
Eillson
0+ CRETIN-DE.OCRAEIA
- +ste o co&po"e"t speci*ic a Co"ser,atoris&ului+
- Cre!ti" -e&ocra/ia #i catolicis&ul politic susin pri"cipiul
su'si-iarit/ii deci)ia se ia c!nd mai &os posibil, pe scara ieraric
(principiu de e$icien #i empiric" promovarea co&u"it/ii locale,
str!ns legat de 'iseric 6 rol deosebit.
- Reli2ia cre!ti" are rolul ese"/ial 4" aceste -octri"e-
protestantism(scandinavi, olande)i, americani", catolicism (toate
statele europene" sau ortodo,ism(RomFnia, Drecia, Republica
6oldova".
Ori2i"ile% $u)ionarea catolicismului cu politica imperialismul politic
tradiional al *isericii. Relevan la s$!r#itul sec <G, particulari)are pe
ri, tabr politico-spiritual.
Pre-ecesori1
.$.Augustin Cetatea lui 1umne)eu
Beoria celor dou sbii
.$.Bomas 1HAIuino .uma teologic(compromis !ntre raiune #i religie".
+rasmus de Roterdam 5rincipele cre#tin
6artin (uter- Autonomia secular, limitele supunerii civile .abia unic
2ean Calvin- -nstituia cre#tin. 8rdonanele ecle)iastice-8ra#ul biseric
.colastica politic
Ricard :oo4er, Robert *elarmin, 'rancisco .uare), Cardin le *ret, 2acIues
*enigue *ossuet, .pino)a
Contemporaneitate (sec.JJ"
K curente principale%
a+ cre!ti"--e&ocra/ia
- soli-aritate cre!ti", perso"alis& respo"sa'il !i su'si-iaritate
- co&u"itate or2a"ic cre!ti"
- deosebirea de co"ser,atoris&ul &o-er" este re)erva $a de pia, de
legtura #i consultarea dintre s$erele statului #i ale pieei cre!ti"
-e&ocra/ia recu"oa!te !i sus/i"e pia/a li'er
- di$erena de conservatorismul autoritar% re*u3 pe-eapsa cu &oartea,
accept re*o&ele sociale pe"tru era-icarea srciei, re$u)
naionalismul !nlocuit cu o *or& i-e"titar puter"ic, cre!ti",
tra-i/ie pote"/at -e pri"cipiul su'si-iarit/ii.
'+ catolicis&ul social
- linie politic promovat de Latican, sens paternalist, conservator
- a susinut regimul 6ussolini a $ost respins de cre#tin democraie
p!n dup r)boiul al ---lea mondial
- interesat !n inserarea !n corpul social, armonie, cooperare, solidaritate,
renunat la dogmatism
- Dermania.- *avaria Cre#tin sociali
Beoria Cre#tin-democrat a iniiat +uropa ?nit de ast)i Bo"ra-
A-e"auer pluralism ideologic, descentrali)area, subsidiaritatea.
Doctri"e post-co"te&pora"e
G+ FE.INIS.UL
'ace parte din clasa mare a -octri"elor eli'errii, alturi de eliberarea
negrilor, a $emeilor, a omose,ualilor, a teologiei, eliberarea animalelor, etc.
.?A, secolul <G
Repre3e"ta"/i% 6rgaret 'uller, (uc7 .tone, .o&ourner Brut, +lisabet
Cad7 .tanton.
Co"tri'u/ii% Eilliam Bomson, 2on .tuart 6ill, 'riedric +ngels,
'rederic 1ouglas.
Secolul HH% Combinaie cu socialismul #i anarismul.
- 'emeile nu pot $i libere p!n c!nd capitalismul nu este !nlocuit de
socialism
- 'emeile opresate c!t e,ist statul
Fe&i"is& les'ia"ist separatist% c!t timp va e,ista asocierea cu brbaii, c!t
timp $emeile vor depinde de brbai.
Cele mai relevante s!nt *e&i"is&ul li'eral #i &i!carea -e eli'arare a
*e&eilor.
Se8is&ul% lupt !mpotriva inegalitii de gen, !n sensul combaterii percepiei
in$erioritii $i)ice, psiice, de rol, etc a $emeilor. Contestarea stereotipurilor
#i pre&udecilor despre $emei.
)+ ECOLO<IS.UL
- Constatarea cri3ei &e-iului "atural al planetei.
- 5rincipii de ac/iu"e politic contrare altor doctrine, ce in cont de
"e,oia pre3er,rii "aturii.
Te&e tra-i/io"ale Corespo"-e"/e ecolo2iste
5roductivism (nelimitat" 5roductivism !n limitele
suportabilitii naturii
9ncura&area consumului (nelimitat" Consumul !n limitele
necesitilor reale
5rimatul valorilor materiale #i a banilor 5rimatul valorilor spirituale
prin de)voltarea solidaritii
umane, !n armonie cu natura
.timularea concurenei .timularea concurenei pentru
produsele nepoluante
-ndividualismul Convivialismul #i solidaritatea
uman
5rimatul pre)entului 5rimatul viitorului
(imitarea riscurilor tenologice +liminarea riscului tenologic
din raiuni economice
5e l!ng aceste modi$icri, apar temele noi, neluate !n consideraie de alte
doctrine%
- -ntegrarea problemelor de mediu !n strate2ia -e3,oltrii.
- Natura este un suport al ac/iu"ilor u&a"e, nu surs economic
- Co"ser,area 'io-i,ersit/ii.
Ecolo2is&ul respect regulile din celelalte doctrineM 5oate $i o i-eolo2ie
(poate constitui un suport de program, cu grad de generalitate la nivelul unui
univers"M
Fu"c/ia e8plicati,% cri)a de mediu a aprut datorit negli&enei sau
ignoranei umane. 8amenii !#i s!nt su$icieni, domin suveran natura
concepie gre#it.
Fu"c/ia e,aluati,% conservarea mediului natural, sancionea) distrugerile
mediului natural $r a-l !nlocui. 5ropovduiesc viaa slbatic, a !nceputului
de lume (pre#edintele sloven".
Fu"c/ia orie"tati,% identitate - ecolo2i!tii-membrii unei specii a cror
sntate, e,isten #i reali)are deplin depinde de viaa tuturor speciilor
Fu"c/ie pro2ra&atic% practici #i programe ce !ncura&ea) prote&area
mediului natural, educarea oamenilor $a de sntatea lor prin sntatea
mediului #i a celorlalte specii din &ur.