1

- EDUCATIA MUZICALA -
COMPONENTA PRINCIPALA
A EDUCATIEI ESTETICE





















2
CUPRINS


I. Rolul si importanta educatiei muzicale in
invatamantul prescolar
II. Mijloace de realizare a educatiei muzicale in
gradinita
a. cantecul
b. exercitiile muzicale
c. auditiile muzicale
d. serbarile
III. Mijloace de formare a priceperilor si
deprinderilor muzicale elementare
a. dezvoltarea vocii
b. dezvoltarea auzului muzical
c. dezvoltarea simtului ritmic
IV. Concluzii si propuneri
Bibliografie
Anexa














Muzica este graiul in care se oglindesc fara putinta de
prefacatorie, insusirile sufletesti ale omului.
George Enescu
3


Educatia estetica a prescolarilor urmareste cultivarea capacitatilor de
a aprecia frumosul din arta, ambianta, natura, viata sociala si de a contribui la
crearea frumosului prin forme de manifestare specifice varstei, contribuind
astfel la formarea si desavarsirea personalitatii copiilor.
Prin forme si directii de lucru specifice ei, a constituit una din
preocuparile centrale ale scolii din toate timpurile, reprezentand o veche
activitate pedagogica.
Avand in vedere particularitatile varstei prescolare cat si faptul ca in
aceasta perioada se pun bazele dezvoltarii ulterioare a copilului, se impune
inceperea realizarii unei educatii estetice organizate, folosindu-se metode si
procedee adecvate varstei.



I. Rolul si importanta educatiei muzicale in
invatamantul prescolar


Toate activitatile organizate in gradinita au valente estetice dar un
rol deosebit revine activitatilor de educatie muzicala. Copilaria este perioada
celei mai intense dezvoltari fizice si psihice a omului. Varsta copilariei e apta
nu numai de educatie in general dar si de educatie muzicala in special.
Muzica impresioneaza de timpuriu pe copii. Ea le produce emotii
placute si puternice.
Structurile sonore si ritmice intuite in primii ani sunt continuate in
gradinita in cadrul procesului instructiv-educativ.
Obiectivele urmarite in cadrul educatiei muzicale sunt:
I. Formarea capacitatilor de exprimare prin muzica
II. Formarea capacitatii de receptare a muzicii
III. Cunoasterea marilor valori ale creatiei artistice nationale si
universale
IV. Formarea capacitatii creatoare prin cultivarea imaginatiei

Prin imbinarea armonioasa a mijloacelor de realizare a educatiei
muzicale ( cantecul, jocul muzical, auditia muzicala ) si folosirea mijloacelor
audio-vizuale contribuim la consolidarea cunostintelor si a deprinderilor
muzicale, la dezvoltarea dispozitiilor speciale care se vor transforma ulterior
in aptitudini sau chiar talent : Cu cat copilul va fi mai atras spre muzica, cu
atat mai mult el va deveni beneficiarul emotiilor artistice. Muzica va fi
pentru el un izvor curat de munte care, pe unde trece, face sa rodeasca
4
pamantul si cu timpul modeleaza chiar si piatra. ( Lupu Jean Educarea
auzului muzical dificil)
Gradinita acorda pe tot parcursul prescolaritatii o atentie deosebita
cultivarii vocii copiilor, dezvoltarii auzului muzical, a simtului ritmic si
melodic.
Muzica are deosebite valente formative, invatarea si practicarea ei
constituind o adevarata terapie pentru intelectul copilului prescolar. Ea
educa si dezvolta o serie de procese psihice : gandirea, memoria, atentia,
afectivitatea, vointa , etc. .
Atunci cand prescolarul canta urmarim sa fie atent la multe operatii
care, insumate, dau viata cantecului ( este solicitata atentia), trebuie sa-si
aminteasca textul cantecului ( memoria), in cadrul jocurilor muzicale sa
respecte anumite reguli, sa dea dovada de acuitate auditiva si sa fie
disciplinat in joc ( atentia, vointa, gandirea).
Educatia muzicala isi extinde influenta si asupra dezvoltarii fizica a
copiilor. Cantecele, jocurile cu cantec sau jocurile muzicale interpretate de
copii contribuie la dezvoltarea aparatului respirator, aparatului vocal si
asigura o mai buna oxigenare a sangelui. Miscarile executate ritmic devin
mai putin obositoare si in acelasi timp dau corpului suplete si frumusete.
Educatia muzicala desfasurata in gradinita dezvolta gustul pentru
frumos si sensibilitatea copiilor. Jean Lupu spune: Sa-i invatam pe copiii
nostri cum sa cante frumos si astfel vor avea muzica in ei toata viata
( Educarea auzului muzical dificil ).
Continutul de idei al cantecelor influenteaza pozitiv procesul de
formare al caracterului copiilor. Acestia invata sa fie harnici, buni, generosi,
corecti, sa-si iubeasca familia, tinutul natal, natura inconjuratoare. Cantecele
si jocurile muzicale ii fac pe copii veseli, vioi, disciplinati, perseverenti,
prietenosi.
Educatia muzicala influenteaza pozitiv pe copii si sub aspect
intelectual. Perceperea clara, bine dirijata a unor materiale ( tablouri,
imagini ) familiarizarea cu continutul cantecelor si apoi povestirea
acestora le dezvolta copiilor spiritual de observatie, le imbogateste
cunostintele si vocabularul cu noi cuvinte.
Pledand pentru o educatie muzicala bine organizata, renumitul
etnomuzicolog George Breazul vede copilul astfel: un mugur prins de o
ramura, ca o mladita dintr-o tulpina, ca o samanta ce incolteste, prinde
radacina si creste in solul sufletesc al neamului nostru iar manifestarile
muzicale ale copilariei sunt acele exprimari sonore ale bucuriei, placerii,
satisfactiei. ( George Breazul- Observatii relative la invatamantul muzical).
Educatia muzicala- ocupa un loc important in procesul instructiv-
educativ din gradinita si aduce o contributie de seama la educatia estetica a
copiilor, precum si la educatia lor morala, intelectuala si fizica.
Educatoarei ii revine menirea ca, treptat, cu rabdare si intelegere, sa
treaca la constientizarea elementelor muzicala fiind convinsa ca ceea ce
5
inregistreaza copilul la aceasta varsta devine hotarartor pentru evolutia sa
ulterioara.
A astepta sa culegi altceva dintr-un pamant decat ceea ce a fost
semanat in el, ar fi o copilarie . ( Mihai Eminescu Cugetari)



II. Mijloace de realizare a educatiei muzicale in
gradinita


Pentru atingerea obiectivelor prevazute in Programa instructiv-
educative se organizeaza activitati si jocuri, exercitii prevocale si vocale care
pregatesc aparatul vocal al copiilor pentru cantarea corecta si expresiva, sunt
selectate cantece si jocuri muzicale care sa faciliteze dezvoltarea
aptitudinilor artistice la aceasta varsta.
Mijloacele specifice educatiei muzicale sunt:
a. cantecul
b. exercitiile muzicale
c. jocurile muzicale
d. auditiile muzicale
In colectiile de cantece si jocuri muzicale pentru prescolari se
urmareste ca imbinarea dintre text si muzica sa se sudeze perfect, astfel incat sa
fie o unitate, pentru a putea reda frumosul. adevarul, dreptatea, umanitatea si
pentru a putea inlatura minciuna, nedreptatea, necinstea, toate acestea in versuri
care respecta puterea de intelegere a copilului de varsta prescolara.



a. Cantecul

Cantecul, principalul mijloc de realizare a educatiei muzicale in
gradinita dezvolta dragostea copiilor pentru familie, pentru tinutul natal si natura
etc,.
Prescolarii sunt deprinsi de timpuriu sa asculte muzica, sa manifeste
interes pentru ea ; li se formeaza unele deprinderi elementare de a canta in
colectiv si individual; li se dezvolta vocea si auzul muzical, simtul melodic,
precum sic el ritmic.
O atentie deosebita trebuie acordata selectionarii cantecelor ce se invata
cu prescolarii.
In acest scop, cantecul trebuie sa fie accesibil si educativ.
Din punct de vedere ritmico-intonational cantecul trebuie sa fie pe
masura puterii de intelegere si executie a copiilor. Ritmul sa nu fie prea greoi,
iar intervalele melodice sa cuprinda salturi firest, nici prea mari nici prea mici,
6
care nu pot fi sesizate si chiar intonate de catre copii.Melodiile care nu intrunesc
astfel de calitati duc la demobilizarea copiilor, la renuntarea de a se angaja in
invatarea cantecelor sau au ca repercursiune melodica o invatare incorecta, falsa.
Pentru formarea deprinderii de a canta este necesar sa dezvoltam auzul
muzical ca mijloc de percepere a muzicii si vocea- ca mijloc de redare.
Invatarea cantecelor de catre prescolari trebuie sa aiba in vedere si
stadiul dezvoltarii lui psihice.
Materialul muzical folosit in gradinita cuprinde piese muzicale cu un
continut foarte variat: intamplari si fapte din viata copiilor ( La gradinita,
Copilul politicos, Familia mea) fenomene din natura ( Ploaia, Primavara
a sosit), aspecte din viata plantelor si animalelor ( Floarea, Bradutul,
Veverita), etc.
In gradinita copiii invata si cantece din folclorul copiilor,
familiarizandu-se astfel de timpuriu cu creatia populara. Folclorul copiilor este
reprezentat prin realizari literare, legate de gestica, miscare, joc, cantata sau
scandate. Constituind punctual central al activitatii lor, felul specific de
manifestare productiile lor artistice trebuie considerate ca avand nu numai o
utilitate distractiva ci, in acelasi timp, educativa didactica- dezvolta spiritual
de cooperare, de actiune, dezvoltarea limbajului, a sensibilitatii, a perceptiei
verbale si muzicale, punandu-i in miscare fortele spirituale si corporale-
pedagogica si sociala : invata sa numere, sa-si cunoasca partile corpului, zilele
saptamanii, etc, inainte de faza scolarizarii ( Emilia Comisel- Folclorul
copiiilor ).
Cantecul- creatia ce se inscrie cel mai bine in universal copilariei
reprezinta deci, mijlocul principal de realizare a educatiei muzicale in gradinita.


b. Exercitiile muzicale


Compozitorul Paul Hindemith numeste exercitiile ritmice actiune in
timp, iar pe cele melodice, actiune in spatiu.
In functie de elemental muzical la care se refera, exercitiile muzicale se
clasifica astfel:
melodice

Aceste exercitii au in vedere relatiile de inaltime ce exista intre sunetele
muzicale. Sunetele inalte sunt asociate cu ridicarea bratelor iar sunetele joase
sunt asociate cu lasarea bratelor in jos. Sunetele care urca treptat sau coboara
treptat ca pe o scara sunt asociate cu ducerea corespunzatoare a bratelor ( din ce
in ce mai sus sau mai jos).



7





DO
2
DO
2


SI SI
LA LA
SOL SOL
FA FA
MI MI
RE RE
DO
1
DO
1



DO
2

SI
LA
SOL
FA

MI

RE

DO
1







FA
MI MI MI MI
RE RE RE RE RE
RE
DO DO DO





ritmice- pentru perceperea duratei sunetelor.
8

Se realizeaza prin batai ritmice din palme concomitent cu intonarea
unui fragment muzical.

armonico- polifonice- insotite de gesturi realizate de catre
doi copii ( unul indica sunetele de sus iar celalalt sunetele de jos)
pentru insusirea elementelor de expresie aceste exercitii
sprijina interpretarea artistica, copiii indicand nuanta forte prin
indepartarea bratelor, iar nuanta pianissimo prin apropierea bratelor.
de cultura vocala tinuta corpului, respiratia, dictia
de miscare aceste exercitii se realizeaza printr-o
sincronizare intre pasi si muzica.



c. Jocul muzical


S-a afirmat adeseori ca in viata copilului jocul indeplineste acelasi
rol ca si munca in viata adultului.
In ierarhia mijloacelor folosite in educatia muzicala a prescolarilor,
jocurile muzicale ocupa un loc de frunte , alaturi de cantece, deoarece prin
structura lor deosebita, pot rezolva cu mare eficienta majoritatea
obiectivelor prevazute in programa instructiv- educative din gradinitele de
copii.
Jocurile muzicale imbina in mod specific elementele din joc cu
melodia si trec de la simpla executare motorie la o stare afectiva.
Muzica le ridica tonusul, activeaza si provoaca dorinta de miscare.
Adesea se intampla ca veselia copiilor sa se nasca independent de intentia
educatoarei, numai la auzul muzicii.
Pentru formarea unor deprinderi de a executa miscari dupa textul
cantecului si in ritmul melodiei sunt prevazute in programa instructiv-
educative jocuri muzicale, in asa fel incat in toate grupele mica, mijlocie,
mare si prescolari- copilul sa poata executa miscariin ritmul melodiei si al
textului.
Jocurile muzicale se apropie prin structura de jocurile didactice.
Ele presupun sarcini precise ( sarcini muzicale), unele reguli de desfasurare
si elemente specifice jocului: miscarea, intrecerea, ghicirea, surpriza.
Prin jocurile muzicale se urmareste pe de o parte, fixarea si
consolidarea deprinderilor si pe de alta parte insusirea de noi cunostinte
care se realizeaza nu numai prin cantare, ci si prin miscare.
In concluzie, jocurile muzicale exercita o puternica influenta
asupra copiilor, contribuind la dezvoltarea simtului lor ritmic ( la formarea
9
capacitatii de a percepe ritmul si a-l respecta in cantece si jocuri) si
melodic.



d. Auditiile


Auditiile muzicale sustinute in gradinita de copii ocupa un loc
important in educatia muzicala a prescolarilor. Cu ajutorul acestora se
formeaza de timpuriu la copii dragostea pentru muzica, priceperea de a
deslusi unele idei si sentimente pe care le transmite cantecul.
Auditia muzicala in forme neorganizate constituie primul
contact al copiilor cu muzica, iar cele organizate ocupa un loc insemnat
printre mijloacele educatiei muzicale folosite in gradinita.
Cu ajutorul acestora se continua si se imbogateste experienta
prescolarilor. Copiii sunt deprinsi sa asculte, sa inteleaga si sa
indrageasca diferite piese muzicale: li se formeaza capacitatea de
concentratre la un singur stimul, stimulul auditiv.
Auditiile muzicale includ un bogat fond informational legat de
exprimarea unor sentimente si ganduri despre lume si viata, iar ca
valoare formativ-educativa stimuleaza capacitatea intelectuala, dezvolta
memoria voluntara si asigura o justa legatura intre aparatul auditiv si
fonator.
Auditia muzicala se organizeaza si se desfasoara in functie de
grupa cu care lucreaza educatoarea si de scopul pe care aceasta il
urmareste in activitatea obligatorie si in functie de continutul si
caracterul pieselor muzicale pe care urmeaza sa le asculte copiii.



e. Serbarile


Exista momente in viata personala a copiilor prescolari care
sintetizeaza in ele amintiri dragi.
Printre acestea se numara si activitatile artistice care au un farmec
aparte. Prescolarii manifesta un viu interes pentru pregatirea serbarilor si
participarea la programe distractive. In cadrul acestor activitati avem
prilejul sa le formam unele deprinderi de a canta melodios, de a recita
expresiv, de a dansa elegant,etc.
Interesele si aptitudinile le vom dezvolta in stransa legatura cu
celelalte procese si insusiri psihice ale copiilor : gandirea, limbajul, atentia,
sentimentele, vointa, etc.
10
Valoarea educativa a activitatilor artistice consta in aceea ca isi
aduc contributia la educatie in general si la educatia estetica in special.
Succesul si adevarata valoare pedagogica a serbarilor nu se obtin
prin fast si abundenta de efecte exterioare , ci prin sentimental masurii
artistice si pedagogice prin continut si organizare.





III. Mijloace de formare a priceperilor si
deprinderilor muzicale elementare


1. Dezvoltarea vocii

Vocea, dar natural al omului este principalul si cel mai indemana mijloc
de redare, de executare si de interpretare a muzicii.
Formarea vocilor copiilor si implicit educatia lor muzicala se realizeaza
in gradinitele de copii pe parcursul a unui an, doi sau chiar trei ani in cadrul
unor activitati diverse.
Formarea vocii copiilor pune in fata educatoarei o multitudine de
probleme, carora este necesar sa le faca fata cu succes.Aceasta trebuie sa
studieze anatomia si fiziologia intregului sistem fonator.
Primul element al cercetarii a fost testarea gradului priceperilor si
deprinderilor individuale: melodice si ritmice cu care au venit copiii din familie.
Testarea efectuata, la inceputul anului scolar 2003-2004, la grupa mare,
pe un numar de 24 de copii de aceeasi varsta si cu aceleasi posibilitati
intelectuale, consta din:
1. reproducerea unui fragment melodic;
2. ritmizarea unei poezii cunoscute;
Dupa efectuarea acestei testari am inceput activitatea speciala pentru
formarea, dezvoltarea si consolidarea deprinderilor melodice si ritmice.
In acest sens am folosit mijloace si procedee diferite.
Pentru a adanci studiul de cercetare am organizat grupa de copii
astfel:
- subgrupa a. experiment ( copiii care au obtinut
calificative de sufficient si insufficient)
- subgrupa b. martor- ( copiii care au obtinut
calificativul de bine si foarte bine)
Dupa o luna am testat din nou copiii prin jocul muzical In
padure.
Am constatat ca se impune introducerea altor jocuri si exercitii
diversificate din punct de vedere melodic, dar si ritmic. Astfel, la testarea
11
efectuata la sfarsitul semestrului I rezultatele au fost imbucuratoare,
deoarece reusisem sa recuperez 2 din cei 5 copii incadrati la calificativul
insuficient.
Testarea a constat in interpretarea pe roluri a jocului muzical
Copilul fricos si a jocului muzical ritmic Cu piciorul trop, trop,trop .
Dupa parcurgerea altui set de jocuri si exercitii, efectuate in
partea I si a IV-a a programului din gradinita., ( pe parcursul sem II) am
obtinut urmatoarele rezultate: ( grafic 4 anexa).
Un salt spectaculos l-am inregistrat la sfarsitul anului scolar,
cand am constatat ca un singur copil se incadra la calificativul suficient,
iar restul la bine si foarte bine.
Pe tot parcursul anului scolar am inregistrat rezultatele obtinute
saptamanal intr-un caiet special, individual pentru fiecare copil.
Cercetarea vocii copiilor am facut-o ascultandu-i cum canta
individual, dar si in grup de cate 2-3 pentru copiii mai timizi, avand
grija sa-l observ in special pe cel vizat.
In problema vocii, trebuie sa excludem parerea ca un copil nu ar
avea voce pentru a canta. Iar in ceea ce priveste deficientele se pot gasi
mijloace pentru remedierea lor.
Cand se constata o deficienta vocala este necesar sa cunoastem
trei lucruru importante:
- felul de manifestare a deficientei
- cauzele deficientei
- posibilitatile de remediere.

Problemele vocii sunt apreciate si in legatura cu auzul muzical,
deoarece daca auzul este bun, copilul este apt si de a canta.
Pe parcursul anilor de gradinita, auzul si vocea se dezvolta mereu,
potrivit legilor generale ale dezvoltarii umane, nu insa fara a practica o
activitate constanta si interesata in cadrul activitatilor de educatie
muzicala.











2. Dezvoltarea auzului muzical

12
Auzul muzical are la baza auzul fiziologic si se formeaza prin
auzul fiziologic si se formeaza prin perfectionarea acestuia, in sensul
perceperii diverselor aspecte ale sunetelor muzicale: timbrul, intensitatea,
durata, inaltimea, succesiunea, simultaneitatea, precum si a combinatiilor
dintre aceste aspecte.
Auzul muzical se formeaza si se dezvolta prin auditii, prin realizarea
unor exercitii muzicale in care sa fie incluse perceperea, reproducerea si
recunoasterea sunetelor.
Dezvoltarea auzului muzical va porni de la auditii deoarece se merge
intotdeauna de la percepere catre celelalte procese psihice.
Pentru a se convinge ca auditia a fost constienta si activa,
educatoarea va cere copiilor sa recunoasca piesa audiata in cadrul altor
activitati.
Acuitatea auzului muzical poate fi considerabil dezvoltata cu
ajutorul exercitiilor speciale concepute in functie de varsta si de nivelul
aptitudinilor copiilor.

3. Dezvoltarea simtului ritmic

Ritmul elemental muzical care da viata muzicii. Ritmul muzical
cuprinde elemente ce contribuie la redarea expresivitatii unei piese muzicale
dinamica, miscarea adica intreaga ei viata.
Importanta educarii si imprimarii ritmului la copii este determinata de
rolul insemnat al acestuia , ca factor de echilibrare si coordonare intre sistemul
nervos al copilului si manifestarile sale fizice.
Cunoscand acest rol care poate determina o ampla dezvoltare neuro si
psiho- fizica la copil, este necesar sa-l stimulam si sa-l desavarsim prin metodele
educative cele mai directe, adica prin miscari ritmice.
Activitatile destinate dezvoltate simtului ritmic trebuie sa creeze variatie
in activitati, asigurand alternarea momentelor de concentrare cu cele de relaxare
si momentele de exuberanta cu cele de odihna fizica.
Acest lucru se realizeaza in gradinitele de copii prin jocuri muzicale in
special, dar si prin exercitii ritmice si cantece.
In vederea experimentarii am lucrat cu copiii din grupa mare nu numai
in legatura cu dezvoltarea vocii si auzului muzical al acestora, si cu privire la
dezvoltarea deprinderilor ritmice.
In acest sens am lucrat diferentiat cu copiii care au dovedit in cadrul
testarilor efectuate un slab simt ritmic. Precizez ca numarul acestora a fost
destul de mic 5.
Subgrupa copiilor cu deficiente de ritm din grupa experimentala a fost
angajata la exercitii ritmice simple, pentru inceput cuprinzand valori de un timp
pe care se ritmizau versuri usoare sau se imitau sunete din natura, instrumente
muzicale etc.
13
In elaborarea exercitiilor, pe toata durata experimentului am tinut seama
de gradarea dificultatilor. La sfarsitul anului scolar cei 5 copii cu care am lucrat
diferentiat dovedeau acelasi simt ritmic ( ba chiar mai dezvoltat) cu ceilalti copii
din grupa.
Imbogatirea impresiilor muzicale, dezvoltarea vocii, a auzului muzical
si a simtului ritmic, formarea unor priceperi si deprinderi elementare, acestea
sunt in esenta premisele dezvoltarii sensibilitatii muzicale a copiilor de varsta
prescolara.


CONCLUZII SI PROPUNERI:


Intelepciunea milenara a poporului chinez spune ca numai cu timp si
rabdare , frunzele de dud devin borangic stabilind prin aceasta criteriul de
baza in aprecierea muncii educative- timpul.
Muzica insemnat factor de cultura si de civilizatie, are valente
cognitive, afective si volitionare contribuind la socializarea copiilor.
Lucrarea de fata contine idei si solutii pentru realizarea optima a
educatiei muzicale in gradinita si constituie rolul unei indelungate perioade de
cercetare si investigare a copilului prescolar.
Testarile efectuate in mai multe etape programate anterior puncteaza
salturile calitative de priceperi si deprinderi muzicale.
Analiza si interpretarea datelor scot in evidenta uneori diferente
semnificative de la o etapa la alta.
Testarea finala mi-a oferit posibilitatea sa constat schimbarile pozitive
in achizitii ca urmare a actiunii educationale, sistematice si complexe
desfasurata in domeniul educatiei muzicale.
Pentru anul scolar viitor mi-am propus sa reiau activitatea de cercetare
incluzand si aspecte psiho- pedagogice ale educatiei auzului muzical dificil iar
daca rezultatele obtinute vor spori sub aspectul eficientei voi incerca sa realizez
un mic indreptar metodic.
In aceasta lucrare am prezentat mijloace s procedee folosite cu success
in procesul instructiv- educativ din gradinita cu ajutorul carora am reusit sa
obtin imbunatatiri evidente in ceea ce priveste dezvoltarea vocii, a auzului
muzical si a simtului ritmic la copiii de varsta prescolara.
Treptat a disparut timiditatea si nesiguranta in executie, copiii au
devenit mai increzatori in posibilitatile lor si mai active.
Pentru a fi educatori perfecti ar trebui sa fim intr-una constienti nu
numai de ceea ce se petrece inlauntrul nostru, dar si de ceea ce simt acei carora
ne adresam.( Andrei Berge- Defectele parintilor)
Sa nu uitam niciodata ca sufletul copilului e ca azurul cerului. Vorbele
repezite il intuneca si picaturi de roua brazdeaza chipul lui.
14
Blindetea, gingasia, asemeni razelor de soare aduc zambetul pe fata
copiilor.
Haideti sa dam fiecaruia un pic de frumos printr-un cantec fermecator,
suav, placut, de care isi va mai aminti mereu.




BIBLIOGRAFIE :

Barna Andrei, Antohe Georgeta Curs de pedagogie
Editura ISTRU Galati 2003
Comisel Emilia- Folclorul copiilor, Editura muzicala, Bucuresti, 1982
Ciurea Rodica- Educatia prin arta si literatura, studio, Bucuresti, 1973
Herman Vasile Originile si dezvoltarea formelor muzicale,
Bucuresti 1982
Lupu Jean- Educarea auzului muzical dificil- Editura muzicala,
Bucuresti
Motora- Ionescu Ana- Indrumator pentru predarea muzicii la clasele
I-IV Bucuresti, EDP,1978
Popescu- Neveanu , Paul- Probleme ale dezvoltarii psihice a copilului
intre 3-7 ani , in Studiul psiho- pedagogic, Bucuresti, EDP, 1970
Vaideanu George- Cultura estetica scolara Bucuresti, EDP,1970
Zisulescu Stefan- Dictionar de pedagogie Bucuresti 1971
- Reflectii si maxime Editura stiintifica, Bucuresti, 1969