CELE 5 LEGI BIOLOGICE UN MIRACOL CENZURAT

GERMAN NEW MEDICINE (GNM)

Paradigma Medicala a Dr. Ryke Geerd Hamer
By Caroline Markolin, Ph.D., Vancouver, Canada
INTRODUCERE
Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la
clinica nclgica a !niversitatii din Munc"en, Germania, a #rimit vestea scanta ca
fiul sau, Dirk, a fst im#uscat. Dirk a murit in Decem$rie 1978 si, cateva luni mai
tar%iu, Dr. Hamer a fst diagnsticat cu cancer testicular. Din mment ce nu fusese
nicidata grav $lnav, a sus#ectat imediat ca de%vltarea cancerului sau #ate avea
legatura directa cu tragica #ierdere a fiului sau. Martea lui Dirk si #r#ria sa
e&#erienta cu cancerul l'au facut #e Dr. Hamer sa investig"e%e istricul #acientilr
sai de cancer. A aflat farte curand ca, la fel ca el, tti au trecut #rin e&#eriente
e&trem de stresante, inainte ca $ala sa se instale%e si sa se de%vlte. ($servarea
cne&iunii dintre minte si rganism nu a fst sur#rin%atare. )umerase studii
aratasera de*a ca atat cancerul, cat si alte $lii sunt farte des #recedate de un
eveniment traumati%ant. Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un #as mai
de#arte. !rmarind i#te%a ca tate evenimentele din rganism sunt cntrlate de
creier, a anali%at tmgrafiile #acientilr sai si le'a cm#arat cu istricul lr medical.
Dr. Hamer a desc#erit ca rice $ala, nu numai cancerul, este cntrlata de %na
din creier ce ii cres#unde in md s#ecific si este legata, in md #articular, de un
cnflict sc #erfect identifica$il. Re%ultatul cercetarilr sale se cnstituie intr'
diagrama stiintifica ce ilustrea%a legatura $ilgica dintre #si"ic si creier si crelatia
cu rganele si tesuturile intregului rganism uman +varianta engle%a a ,Diagramei
stiintifice a G)M, este in lucru-.
Dr. Hamer a denumit desc#eririle sale ,Cele 5 Legi Bilgice ale Nii
Medici!e,, datrita fa#tului ca aceste legi $ilgice vala$ile in ca%ul ricarui
#acient, fera #ers#ectiva cu ttul nua asu#ra intelegerii cau%ei, a de%vltarii si a
#rcesului natural de vindecare a $lii. +.a ras#uns la numarul crescand al
inter#retarilr gresite ale desc#eririlr sale si #entru a #astra integritatea si
autenticitatea muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si'a #rte*at in md legal
materialele de cercetare, su$ numele de German )e/ Medicine0 +G)M ' )ua
Medicina Germana-. 1ermenul ,)e/ Medicine, nu #ate fi flsit nicaieri la nivel
internatinal- .
2n 1981, Dr. Hamer a #re%entat re%ultatele desc#eririlr sale la 3acultatea de
Medicina a !niversitatii din 14$ingen, su$ frma unei te%e #st'dctrat. 1tusi,
#ana asta%i, !niversitatea a refu%at sa teste%e cercetarile Dr. Hamer, in ciuda
$ligativitatii legale de a face. Acesta este un ca% fara #recedent in istria
universitara. 2n md similar, medicina ficiala a refu%at sa a#r$e desc#eririle sale,
in ciuda a 56 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici inde#endenti, cat
si de asciatii #rfesinale.
7a scurt tim# du#a ce Dr. Hamer si'a #re%entat te%a, i'a fst adresat un ultimatum
de a renunta la desc#eririle sale stiintifice, sau i se va refu%a reinnirea
cntractului sau la .linica !niversitara. 2n 1988, desi munca sa nu a fst nicidata
#usa la indiala sau de%a#r$ata, dctrului Hamer i'a fst ridicata licenta medicala
1
#e mtive ca a refu%at sa se cnfrme%e #rinci#iilr medicinei standard..u tate
acestea, era "tarat sa'si cntinue munca si, in 1987, a reusit sa'si e&tinda
desc#eririle #ractic catre rice $ala cunscuta de medicina.
Dr. Hamer a fst #ersecutat si "artuit tim# de 9: ani, in s#ecial de catre autritatile
germane si de catre cele frace%e. Din 1997, Dr. Hamer lcuieste in e&il in ;#ania,
unde isi cntinua cercetarile si cntinua sa se lu#te #entru recunasterea ficiala a
,)e/ Medicine,. 2nsa, din mment ce 3acultatea de Medicina a !niversitatii din
14$ingen isi mentine tactica de amanare, #acientilr din intreaga lume le este
refu%at dre#tul de a $eneficia de desc#eririle revlutinare ale Dr. Hamer.
ORIGINEA BOLILOR E"TE IN CREIER
Dr. Hamer a sta$ilit ca <rice $ala este
cau%ata de un sc emtinal care
sur#rinde individul ttal ne#regatit,
+Prima Lege Bilgica-. 2n narea
fiului sau , Dr. Hamer a denumit acest
incident stresant= Dirk Hamer ;yndrme,
sau DH;. Psi"lgic vr$ind, DH; este
un incident farte #ersnal, cnditinat si
determinat de e&#erientele nastre
trecute, de vulnera$ilitati, de #erce#tiile
#ersnale, de valrile si credintele
#ersnale. .u tate acestea, DH; nu
este dar un cnflict emtinal, ci si
$ilgic, care tre$uie inteles in cnte&tul
evlutiei nastre #ersnale. Animalele e&#erimentea%a aceste scuri $ilgice in
urma #ierderii $ruste a cui$ului sau teritriului, a #ierderii unui #ui, a se#ararii de
#artener sau de gru#, a unei amenintari neste#tate, a unei #eriade de nemancare
sau a unei amenintari de marte.
!n $ar$at, de e&em#lu, #ate suferi un sc cnflictual de <#ierdere a teritriului, ,
cand isi #ierde casa sau lcul de munca, #e neaste#tate> #entru femeie, un sc
cnflictual <in camin, #ate fi gri*a #entru $inele unuia dintre mem$rii familiei> un
sc cnflictual de ti#ul <a$andnului, #ate fi declansat de un divrt ne#reva%ut sau
de s#itali%are de urgenta> c#ii sufera deseri un sc cnflictual <de se#arare,,
cand mama se decide sa se intarca la munca sau cand se des#art #arintii.
Anali%and mii de tmgrafii +.1- in relatie cu istricul #acientului, Dr. Hamer a
desc#erit ca, atunci cand are lc DH;, scul im#actea%a %na s#ecifica,
#redeterminata din creier, cau%and le%iune care este vi%i$ila #e tmgrafie, ca un
set clar de inele cncentrice +2n 1989, ;iemens, #rducatrul german de a#arate
tmgrafice, a cnfirmat ca aceste inele nu #rvin de la #rasta functinare a
a#araturii-. Du#a im#act, celulele cere$rale transmit scul im#actului catre rganul
cres#ndent care, la randul lui, ras#unde cu mdificare s#ecifica, ce #ate fi
antici#ata. Mtivul #entru care diferitele cnflicte sunt legate indislu$il de anumite
%ne ale creierului este acela ca, de'a lungul evlutiei nastre, fiecare #arte a
creierului a fst #rgramata sa ras#unda instantaneu la #si$ile cnflicte sau
amenintari. 2n tim# ce <vec"iul creier, +cere$elul, %na amigdaliana- este
#rgramat cu instuctiuni de $a%a legate de su#ravietuire, care cres#und
res#iratiei, "ranirii sau re#rducerii, <nul creier, +creierul mare- este cdat cu
teme mult mai avansate, #recum cele legate de cnflictele teritriale, cnflictele de
2
se#arare, cnflictele de identitate si cele legate de auta#reciere, increderea si
res#ectul de sine.
.ercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de em$rilgie, #entru ca,
indiferent de felul in care rganul ras#unde unui cnflict, fie #rin de%vltarea unei
tumri, #rin deterirarea tesutului sau #rin dereglarea functinarii, tate acestea
sunt determinate de stratul em$rinic al germenului din care #rvin atat rganul,
cat si tesutul cere$ral cres#ndent +A #reia Lege Bilgica-.
G)M ,(ntgenetic ;ystem f 1umrs,
+;istemul (rtgenetic al tumrlr-
ilustre%a ca rganele cntrlate de
<vec"iul creier, care deriva din endderm
sau vechiul creier mesderm, #recum
#lamanii, ficatul, clnul, #rstata,
uterul, #ielea in #rfun%imea ei, #leura,
#eritneul, #ericardul, glandele mamare,
etc., generea%a inttdeauna #rliferare
celulara, imediat ce cnflictul
cres#ndent are lc la nivelul creierului.
1umrile acestr rgane se de%vlta e&clusiv #e durata fa%ei active a cnflictului
+initiata de DH;-. ;a luam e&em#lul cancerului de #laman= cnflictul $ilgic
asciat cu cancerul de #laman este un sc de ti#ul <frica de marte,, dearece, in
termeni $ilgici, #anica de marte este ec"ivalenta cu inca#acitatea de a res#ira.
(data cu scul datrat fricii de marte, celulele #ulmnare alvelare care reglea%a
res#iratia ince# instantaneu sa se multi#lice, frmind tumare #ulmnara. .ntrar
#arerilr cnventinale, aceasta multi#licare a celulelr #ulmnare nu este un
#rces fara rst, ci serveste unui sc# $ilgic farte $ine definit, si anume sa
creasca ca#acitatea #ulmnara, #timi%and astfel sansele de su#ravietuire ale
rganismului. Anali%ele tmgrafiilr intre#rinse de Dr. Hamer demnstrea%a ca
fiecare #ersana $lnava de cancer de #laman #re%inta cnfiguratie clara de ti#
inele cncentrice in %na cres#ndenta din creier si ca fiecare #acient a suferit un
sc cnflictual emtinal ttal neaste#tat, de ti#ul <frica de marte,, inaintea
declansarii cancerului. 2n ma*ritatea ca%urilr teama de marte a fst declansata
de scul unui diagnstic de cancer, ce a fst resimtit ca sentinta la marte.
.ancerul de san, #trivit cercetarilr Dr. Hamer, este re%ultatul gri*ilr #rvcate de
un cnflict de ti#ul ,mama'c#il, sau ,#r$leme cu #artnerul,. Aceste ti#uri de
cnflicte im#actea%a inttdeauna vechiul creier, in %na care cntrlea%a glandele
#rducatare de la#te. ( femeie #ate suferi un cnflict de ti#ul mama-copil,
intrucat isi face farte multe gri*i, atunci cand c#ilul ei este ranit sau se
im$lnaveste grav, farte $rusc. Pe durata fa%ei de stres, cat cnflictul este activ,
celulele glandei mamare cntinua sa se multi#lice, frmand tumra. ;c#ul
$ilgic al #rliferarii celulare este acela de a mari ca#acitatea de lactatie #entru
c#ilul suferind, gra$ind astfel #rcesul de vindecare al acestuia. 3iecare femeie si
fiecare femela din lumea animala se naste cu acest #rgram de reactie $ilgica
#entru crestere si de%vltare. )umerasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile,
c$iar %i a#&!ci ca!d !& ala'#ea(a) de(*l#a #&mri ale gla!delr mamare)
di! ca&(a gr+ilr ,%e%i*e 'e!#r& ,i!ele celr dragi +a c#ilului care are
#r$leme, a unui #arinte $lnav, sau de gri*a unui #rieten cu #r$leme-.
.eea ce a fst s#us des#re cancerul de #laman sau de san este vala$il #entru rice
alt ti# de cancer ce isi are riginea in <vec"iul creier,. 3iecare ti# de cancer este
declansat de un cnflict sc s#ecific, care activea%a un <#rgram $ilgic #recis, +A
3
Ci!cea Lege Bilgica-, ce #ermite rganismului sa de#aseasca $isnuintele
functinarii %ilnice si sa se cnfrunte fi%ic cu situatia urgenta. Pe!#r& -iecare #i'
de c!-lic# e.i%#a (!a cere,rala %'eci-ica) de &!de e%#e crd!a# ace%#
'rgram de &rge!#a/
2n vreme ce rganele cntrlate de vechiul creier de%vlta tumri #e durata fa%ei
active a cnflictului' sc, situatia este #usa in ca%ul rganelr cntrlate de noul
creier. 1ate rganele si tesuturile ce cres#und si sunt crdnate de noul creier
+varele, testiculele, asele, ndulii limfatici, e#iderma, mucasa clului uterin,
$rn"iile, vasele crnariene, canalele de ala#tare etc.- isi au riginea in ectderm
sau mesderm'ul noului creier. 2n mmentul #rducerii cnflictului' sc, tesuturile
rganelr cres#ndente acestei %ne a creierului ras#und #rin degenerare celulara.
)ecr%area varelr sau a testiculelr, ste#r%a, cancerul ss sau ulcerul
stmacal, de e&em#lu, sunt situatii care a#ar dar atunci cand #ersana se afla
intr' stare emtinala de stres relatinata cu cnflictele' sc cres#ndente. Asa
cum este de aste#tat, distrugerile tesuturilr res#ective au semnificatie $ilgica
#recisa.
;a luam e&em#lul tesuturilr canalelr de lactatie. ?le se de%vlta mult mai tar%iu
decat glanda mamara, acest tesut fiind cntrlat de %na mai tanara a creierului,
crte&ul cere$ral. .nflictul $ilgic ce cres#unde tesutului canalelr de lactatie
este unul de ti# conflict de separare, re%ultat al unei e&#eriente de ti#ul copilul meu
(sau partenerul meu) mi-a fost luat de la san. ( femela din lumea animala sufera
un astfel de cnflict, atunci cand #uiul ei se #ierde sau este mrat. .a un refle&
natural la acest cnflict'sc, tesutul canalelr de lactatie ince#e sa ulcere%e. ;c#ul
acestei reactii este marirea diametrului canalelr de lactatie, astfel incat la#tele
neflsit sa se #ata drena mai usr si sa nu se cngestine%e in interirul
sanului..reierul fiecarei femei este #rgramat cu acest gen de reactie'ras#uns
$ilgic. Din mment ce sanul femeii este asciat, $ilgic vr$ind, cu gri*a si
"ranirea, femeile sufera un cnflict'sc cau%at de se#ararea $rusca de #ersana
iu$ita. Pe durata fa%ei active a cnflictului' sc nu e&ista #ractic nici un sim#tm, cu
e&ce#tia unr ca%inale #useuri usare in interirul sanului.
CELE DOUA 0AZE ALE ORICAREI BOLI
Dr. Hamer a desc#erit de asemenea ca rice cnflict si rice $ala are si
re%lvare, iar desfasurarea ricei $li are lc in dua fa%e. +A D&a Lege
Bilgica-. 2n tim#ul #rimei fa%e, a cnflictului activ +si anume atata tim# cat
acesta e&ista- intregul rgansim este rientat catre a face fata cnflictului. 2n tim#
ce, la nivel fi%ic, au lc dereglari celulare s#ecifice, #si"icul si sistemul nervs
vegetativ autnm se cnfrunta de asemenea cu situatii neaste#tate. .mutata
intr' fa%a de stres +sym#at"ictnia- , mintea devine ttal #recu#ata de
cntinutul cnflictului. 1ul$urari ale smnului si li#sa a#etitului sunt sim#tme
s#ecifice. @ilgic vr$ind, acest lucru este vital, dearece fcali%area atentiei
asu#ra cnflictului si rele de activitate in #lus cnstituie cnditiile #r#ice #entru
re%lvarea cnflictului. 3a%a activa a cnflictului este denumita si <fa%a rece,.
Dearece #e #eriada stresului se #rduce cnstrictia vaselr de sange, sim#tmele
s#ecifice ale activitatii cnflictuale sunt e&tremitatile reci +in s#ecial mainile-,
tremurul si trans#iratia rece. 2ntensitatea sim#tmelr de#inde, in md natural, de
intesitatea si im#actul scului cnflictual. Daca #ersana ramane in aceasta stare
#rea mult tim#, urmarile #t fi fatale.
4
Dr. Hamer a demnstrat, fara nici indiala, ca rganismul nu #ate muri nicidata
de cancer, in sine. ( #ersana #ate muri ca re%ultat al cm#licatiilr mecanice
#rduse de tumri, de e&em#lu $lcarea unui rgan vital #recum clnul sau $ila,
dar in nici un ca% celulele cancerase, in sine, nu #t #rvca martea. 2n German
)e/ Medicine distinctia dintre cancerul malign sau $enign nu are nici valare.
1ermenul malin este cnstructie artificiala +la fel ca marcarii tumrali- care, #ur
si sim#lu, indica activitate de re#rducere celulara ce a de#asit anumita limita
cm#let ar$itrara.
Daca #ersana mare #e durata fa%ei initiale active a cnflictului, este de $icei
din cau%a #ierderii de energie, a sla$irii e&agerate, a li#sei de smn si a e#ui%arii
mentale si emtinale. De cele mai multe ri este vr$a de im#actul emtinal
devastatr al unui diagnstic sau a unei #rgn%e negative, de genul Mai ai doar
sase luni de trait!, im#act ce arunca #acientii de cancer si #e cei a#r#iati lr intr'
stare de dis#erare. .u farte mica s#eranta sau c"iar delc, sunt #rivati de frta lr
vitala, isi cnsuma inutil energia si, in cele din urma, mr in urma unui #rces
agni%ant #entru #acientii de cancer 'e care #ra#ame!#ele c!*e!#i!ale de
ca!cer !& -ac deca# %a il accelere(e/
Daca #acientul nu a facut nici un tratament cnventinal de cancer +in s#ecial
c"imitera#ie sau raditera#ie- , G)M are rata de succes de 9: #ana la 98 A.
?ste irnie ca aceste statistici ale succeselr remarca$ile ale Dr. Hamer au fst
date c"iar de autritati. .and Dr. Hamer a fst arestat, in 1997, #entru acrdarea
de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, #entru trei #ersane, #litia a
cnfiscat fisele #acientilr sai si le'a anali%at. !n #rcurr #u$lic a fst nevit sa
recunasca in tim#ul #rcesului, ca du#a : ani, 8666 din 8:66 de #acienti cu cancer
in fa%a terminala erau inca in viata. 2n ca%ul tratementelr cnventinale, cifra
aceasta este inversa. .nfrm declaratiilr e#idemilgului si $istatisticianului Dr.
!lric" A$el +Germania-, "uccesul ma#oritatii chimioterapiilor este #alnic... nu e$ista
nici o dovada stiintifica referitoare la a%ilitatea de a e$tinde in mod aprecia%il viata
pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer oranic&
Chimioterapiile pentru cancerele maline prea avansate pentru operatie, care
repre'inta ()* din totalul cancerelor, repre'inta un pustiu stiintific scientific
wasteland. (Lancet 1221)/
CORPUL "E 3INDECA "INGUR
Re%lvarea cnflictului generat de semnalele initiale re#re%inta ince#erea fa%ei a
dua a #rgramului $ilgic. ?mtiile si rganismul nstru se cmuta imediat in
mdul de re#arare, #rgramul de vindecare fiind asistat in md direct de sistemul
nervs vegetativ. Pe #eriada fa%ei de vindecare, a#etitul revine, dar suntem farte
$siti +#utem c"iar sa nu avem #uterea de a ne ridica din #at-. Odi$!a %i
-&r!i(area #&#&rr !&#rie!#ilr !ece%ari rga!i%m&l&i %&!# e%e!#iale 'e
'eriada de *i!decare/ A dua fa%a este denumita fa'a calda si, in aceasta
#eriada, vasele de sange se maresc, incal%ind e&tremitatile si #ielea.
(data cu re%lvarea cnflictului se #rduce sc"im$are la nivelul rganelr,
#rliferarea celulara +vechiul creier - cntrlul cresterii tumrale- si distrugerea
celulara +creierul nou ' cntrlul degradarii tesuturilr- se #resc imediat si este
declansat #rcesul de re#arare s#ecific. ( %na care s'a necr%at sau a #re%entat
ulceratii in tim#ul fa%ei active a cnflictului este acum regenerata si refacuta cu
celule ni. Acest #rces este instit, de regula, de inflamatii #tential durerase
5
cau%ate de edeme care #rte*ea%a tesutul #e durata vindecarii. Alte sim#tme ti#ice
regenerarii sunt= "i#ersensi$ilitate, mancarimi, s#asme +daca tesuturile musculare
sunt im#licate- si inflamatii. ?&em#le de %oli care a#ar dar in #rcesele de
vindecare sunt= diferite #r$leme de #iele, "emri%i, laringita, $rsita, artrita,
aterscler%a, disfunctii ale rinic"ilr si ve%icii urinare, anumite $li ale ficatului si
infectii +ve%i mai *s-.
Ba(a!d&4%e 'e ,%er*area m&l#i'licarii cel&lare (mi#(a) %i 'e di%#i!c#ia
%#a!dard di!#re #&mare benigna %i maligna) medici!a c!*e!#i!ala
i!#er're#ea(a 'rce%&l !a#&ral de 'rd&cere cel&lara a #e%&#&l&i care %e
*i!deca dre'# tumoare maligna. 2n G)M distingem la fel dua ti#uri de tumri.
Dar tumrile nu sunt im#artite in %une sau rele, ci mai degra$a %&!# cla%i-ica#e
d&'a #i'&l de #e%&# %i (!a cere,rala di! care 'r*i! %i de &!de %&!#
c!#rla#e. ?&ista acele tumri care se de%vlta, in md e&clusiv, in fa%a activa a
cnflictului' sc +tumrile #ulmnare, tumrile de cln, tumrile la ficat, tumrile
uterului, tumrile la #rstata etc.- si cele care a#ar in tim#ul #rcesului natural de
vindecare.
2n felul in care creierul vechi cntrlea%a cancerul, cresterea tumrala nu este nici
accidentala si nici fara sens, din mment ce #rliferarea celulara se #reste, de
indata ce tesutul este re#arat. .ancerul testicular, cancerul varian, limfmul,
limfmul nn'Hdgkin, diferitele ti#uri de sarcm, carcinmul $rn"ial si laringial si
cancerul cervical, tate sunt de natura curativa si fenmene e&clusive ale fa%ei de
vindecare. C& c!di#ia ca 'rce%&l de *i!decare %a !& -ie i!#rer&'# de
medicame!#e %a& de re*e!ire a c!-lic#&l&i %c) ace%#e #&mri di%'ar
'a!a la &rma) 'a!a la %-ar%i#&l 'rce%&l&i de *i!decare/
Al dilea ti# de cancer mamar, carcinom in situ
+D.2;-, intra de asemenea in aceasta categrie.
2n tim# ce un cancer de san este un indicatr ca
femeia este in fa%a activa a cnflictului de ti#
ri#a, un cancer in situ este un semn #%itiv ca
#r$lema asciata conflictului de separare a fst
re%lvata. ( femeie nu face un cancer de san fara
mtivB Asa cum nici fa#tul ca el se de%vlta e&act
in sanul stang nu este cincidenta.
IMPORTANTA LATERALITATII NOA"TRE
BIOLOGICE
Dr. Hamer a desc#erit ca lateralitatea determina
daca $ala #recum este cancerul, se de%vlta in #artea stanga sau drea#ta a
rganismului. Aceasta este regula= #ersana dre#tace ras#unde unui cnflict cu
mama sa sau cu c#ilul cu #artea stanga a rganismului, si cu #artea drea#ta la un
cnflict cu tatal sau #artenerul, fratii, rudele, #rietenii, clegii, etc. Pentru stangaci
este invers. ?&ista inttdeauna relatie inversa intre creier si rganism, #entru ca
fiecare emisfera a creierului +mai #utin #artea amigdaliana- este in relatie directa
cu #artea #usa a cr#ului. .el mai sim#lu md de a desc#eri lateralitatea nastra
$ilgica este sa $atem din #alme. Palma care este deasu#ra indica daca suntem
stangaci sau dre#taci. Astfel, un cancer in sanul dre#t, un c"ist varian in varul
stang, #r$lema de #iele #e #artea drea#ta sau stanga +sau amandua-,
6
#arali%ie mtrie #e #artea drea#ta +du#a un atac cere$ral-, ne dau un #rim indiciu
des#re cine a fst im#licat atunci cand cnflictul riginar a avut lc. 2n ceea ce
#riveste cnflictele mai avansate +si regiunile cere$rale-, statutul "rmnal tre$uie
de asemenea luat in calcul, #entru evaluare #recisa.
ROLUL BENE0IC AL MICROBILOR
!n alt as#ect al cercetarilr Dr. Hamer este acela al rlului micr$ilr #e durata
#rcesului de de%vltare a $lii. Pe scurt, a aflat ca micr$ii #recum ciu#ercile,
$acteriile si virusii sunt activi dar #e durata #rcesului de vindecare si maniera in
care ei #erea%a este in de#lina cncrdanta cu lgica evlutiva +A Pa#ra Lege
Bilgica-. @acteria de tu$ercul%a, s#re e&em#lu, ##ulea%a dar tesuturile
cntrlate de creierul vechi. 3unctia lr #e tim#ul #rcesului de vindecare este de a
descm#une tumrile care nu'si mai au rstul= tumrile #ulmnare, tumrile de
cln, tumrile la rinic"i, tumrile la #rstata, tumrile la uter, tumrile de san,
melanamele si mest"elima. @acteriile tu$ercul%ei sunt esentiale #entru
descm#unerea cnstructiilr celulare ce au #rliferat cu un anumit sc# $ilgic, in
tim#ul fa%ei active a cnflictului. Daca $acteriile necesare nu sunt dis#ni$ile din
cau%a vaccinarii sau a u%ului e&cesiv de anti$itice sau in urma c"imitera#iei,
tumrile nu se #t de%integra cum tre$uie. .a urmare, rama! 'e lc %i %&!#
i!ca'%&la#e i! md i!-e!%i*. Detectate la un cntrl de rutina ttusi, ele #t fi
diagnsticate ca si cancer si ni cnflicte #tentiale #t a#area in urma aflarii vestii,
cu ni sim#tme. 2ntelegand legile $ilgice ale desfasurarii $lilr, aceasta
#ers#ectiva #ate fi eliminata. 2n tim# ce $acteriile descm#un tumrile cu celule
care nu mai sunt necesare, virusii sunt im#licati in #rcesul de vindecare al
tesuturilr crdnate e&clusiv de crte&ul cere$ral +e&= $rn"iile, me$rana nasala,
mucasa stmacala, mucasa canalelr $iliare si e#iderma-. He#atita, #neumnia,
"er#esul, gri#a si gri#a stmacala indica fa#tul ca #rcese virulente naturale de
vindecare sunt in curs. 2n ceea ce #riveste rlul virusilr, Dr. Hamer #refera sa
vr$easca de virusi ipotetici, din cau%a ca, in ultimul tim#, e&istenta virusilr este
#usa in discutie. Acest lucru este in cncrdanta cu desc#eririle initiale ale Dr.
Hamer, care evidentiau fa#tul ca #rcesele de recnstructie si regenerare ale
tesuturilr necr%ate sau ulcerate au ttusi lc c"iar si in a$senta virusilr s#ecifici
tesuturilr res#ective. Dilema in care se gaseste medicina cnventinala este aceea
ca esuea%a in a recunaste ti#arul de evlutie in dua fa%e al fiecarei $li, #rima
fa%a, aceea a cnflictului activ, fiind in md $isnuit sca#ata din vedere. Din
mment ce micr$ii sunt activi dar in fa%a de vindecare, iar activitatea acestra
este in md nrmal acm#aniata de inflamatii, fe$ra, #uri) su#urari si dureri,
micr$ii sunt cnsiderati raufacatri si cau%a a $lilr infectiase. Dar micr,ii !&
'r*aca ,li. Pana la urma, este rganismul nstru cel care ana#ea'a micr$ii
#entru a #timi%a #rcesul de vindecare. Micr$ii #t fi $ineinteles transmisi, dar ei
rama! i!-e!%i*i) 'a!a i! mme!#&l i! care 'er%a!a e%#e i! -a(a de
*i!decare a aceluiasi ti# de cnflict.
PUNAND LA INDOIALA META"TAZELE
@a%andu'se #e G)M ,;istemul (ntgenetic al tumrilr,, teria vast ras#andita a
metasta%elr care sugerea%a ca celulele cancerase migrea%a #rin vasele de sange
si limfa, cau%and tumri si in alte lcuri ,este, in cuvintele Dr. Hamer, pura fictiune
academica. .elulele in general si celulele cancerase in md s#ecial nu isi #t
sc"im$a, su$ nici frma, structura lr "istlgica sau sa treaca de $ariera
$acteriana. De e&em#lu, celula cancerasa a unei tumri #ulmnare, care este de
7
rigine endderma, cntrlata de %na amigdaliana a creierului si care #rliferea%a
de'a lungul fa%ei active a cnflictului, nu se #ate transfrma intr' celula sasa,
care este de rigine mesderma si este cntrlata de crte&ul cere$ral, celula care
se deterirea%a in tim#ul fa%ei active a cflictului, in #rcesul de decalcifiere. 2n
scenariul cancerul pulmonar metasta'ea'a la oase, celulele cancerului #ulmnar
crea%a de fa#t un gl +descm#unere celularaBCreversul cancerului- in anumite
ase din rganism. 1re$uie de asemenea sa ne intre$am de ce celulele cancerase
rareri se ras#andesc la tesuturile vecine, de e&em#lu= de la uter la cervi&. Daca
celulele cancerase calatresc #rin sange, de ce nu este atunci scanat sangele
dnat, #entru a cauta celule canceraseD De ce !& %&!# a#&!ci ga%i#e
m&l#i#&di!e de #&mri i! 'ere#ii *a%elr de %a!ge ai 'acie!#ilr ,l!a*i de
ca!cer5
Acum di ani ,#e 19 August 966E, %iarul canadian +lo%e and Mail a #u$licat un
articl intitulat, Cercetatorii urmaresc testele de sane pentru cancerele de san,
cntinand declaratiile revelatare= Vanatoarea celulelor canceroase in flu$ul
sanvin a durat ,) ani si pana de curand, nici o tehnoloie e$istenta nu e reusit sa
i'ole'e in mod cert o sinura celula tumorala, dintre milioanele de celule rosii si
al%e continute in orice mostra de sane uman. 2n afara fa#tului ca vanatarea este
de#arte de a fi inc"eiata +asa cum indica articlul-, nu sugerea%a asta cumva ca
i#te%a metasta'elor a de%infrmat #u$licul si a s#eriat de marte miliane de
#acienti de cancer, de'a lungul ultimelr #atru decenii D
Dr. Hamer nu neaga, $ineinteles, #si$ilitatea a#aritiei celui de'al dilea cancer, dar
aceste tumri succesive nu sunt cau%ate de migrarea celulelr cancerase care se
transfrma, in md miraculs, intr'un ti# diferit de celula, ci mai degra$a sunt
urmarea nului cnflict'sc. )ul DH; #ate fi declansat de alta e&#erienta
traumati%anta aditinala, sau #rin scul #rvcat de diagnstic. Asa cum am
mentinat mai devreme, un diagnstic neaste#tat de cancer, sau a'i cmunica cuiva
ca are metasta%e, #ate declansa s#aima de ti#ul frica de moarte +#rvcand
cancer #ulmnar- sau rice alt ti# de diagnstic relatinat cu scul emtinal,
cau%and ni cancere in diferite alte #arti ale rgansimului. 2n multe ca%uri, acesti
#acienti nu su#ravietuiesc #ana in fa%a de vindecare, din cau%a starii de stres farte
grave care ii sla$este #ana la #unctul in care mai au farte #utine sanse de
su#ravietuire e&trem de t&icului tratament c"imitera#eutic.
Al dilea ti# de cancer farte intalnit du#a cancerul #ulmnar este cancerul ss.
Dr. Hamer a desc#erit ca asele nastre sunt $ilgic legate de increderea,
res#ectul si stima de sine. Altfel s#us, s#unandu'i'se cuiva ca are o %oala care ii
ameninta viata, in md s#ecial una care se #resu#une ca se raspandeste ca focul
#rin rganism, este ec"ivalent cu= acum sunt total inutil si, #e langa fa#tul ca ne
simtim inutili, asele ince# sa se decalcifie%e +in ca%ul cancerelr de san, deseri in
%na sternului si a castelr-. 1t asa cum se ru#e un s, sc#ul #rgramului
$ilgic +al %olii- a#are la sfarsitul fa%ei de vindecare. .and fa%a de re#arare este
cm#leta, sul va fi mult mai #uternic in %na res#ectiva, asigurand in acest fel ca
suntem mai $ine ec"i#ati, in eventualitatea a#aritiei unui nu cnflict al stimei de
sine.
NATURA TUMORILOR CEREBRALE
(data ce cnflictul a fst re%lvat, le%iunile
cere$rale im#reuna cu #si"icul si rganul
aferent intra in fa%a de vindecare. (data
8
cu re#ararea ricarei rani se de%vlta edema +fluid in e&ces- #entru a feri
#rtectie tesutului cere$ral ce este refacut. Pe tmgrafie, sc"im$arile sunt farte
usr de $servat= vi%i$ilele inelele cncentrice dis#ar in edema si a#ar acum neclare
si inc"ise la culare. 2n mmentul de varf al fa%ei de vindecare, atunci cand edemul
cere$ral atinge dimensiunea ma&ima, creierul declansea%a un scurt si #uternic
im#uls care e&#ul%ea%a edema.
2n terminlgia G)M, aceasta reglare este denumita Cri'a epileptica +.?-. 2n
tim#ul cri%ei, intregul rganism este aruncat, #entru scurt tim#, intr' stare de
sim#atictnie +"i#erstimularea sistemului nervs sim#atic-, retraind sim#tmele
ti#ice fa%ei de cnflict activ, cum ar fi trans#iratie rece, e&tremitati reci, #uls
accelerat si greata. 2ntesitatea si durata acestei cri%e #re'#rgramate este
determinata de intensitatea si durata cnflictului #recedent. Atacurile cardiace,
accidentele cere$rale, cri%ele de astm si cele e#ile#tice sunt dar cateva e&em#le
ale acestui crucial #unct de revenire. 1i#ul de cri%a de#inde inttdeauna de natura
cnflictului si de %na cere$rala cres#un%atare im#licata.
Du#a ce edema cere$rala a fst im#insa afara, tesutul cnectiv ce fera su#rt
structural neurnilr se reface in %na res#ectiva, #entru a resta$ili functiile
celulelr nervase care au fst afectate de scul datrat cnflictului +DH;-. Aceasta
acumulare naturala este ceea ce medicina cnventinala denumeste tumoare
cere%rala, acesta veste avand cnsecinte cum#lite asu#ra #acientului. Dr. Hamer a
sta$ilit, in 1981, ca tumoarea cere%rala nu este $ala in sine, ci un sim#tm al
fa%ei de vindecare, care se desfasara #aralel si la nivelul rganului afectat
+cntrlat de la nivelul creierului din %na sa s#ecifica care se afla simultan in fa%a
de re#arare-. Astfel ca Metasta'ele cere%rale de fa#t nu e&ista nici ele.
TERAPIA GNM ('e %c&r#)
Primul #as in tera#ia G)M este sa feri intelegere a naturii $ilgice a
sim#tmului, de e&= un anumit ti# de cancer, in relatie cu cau%ele sale #i"ice. (
tmgrafie si un istric medical cm#le& sunt de asemenea vitale #entru a
determina daca #acientul este inca in fa%a activa a cnflictului, sau de*a se vindeca.
Daca este inca in fa%a activa, atentia tre$uie indre#tata asu#ra identificarii
mtivului scului initial DH; si de%vltarea unei strategii #entru re%lvarea
cnflictului. ?ste cruciala #regatirea #acientului si infrmarea lui des#re sim#tme si
des#re #rcesul vindecarii si eventualele cm#licatii ce #t a#are. ;im#tmele sunt
farte #revi%i$ileB Desc#eririle Dr'lui. Hamer ne furni%ea%a, #entru #rima ara in
istria medicinei, un sistem sigur care ne #ermite nu numai sa intelegem, dar si sa
#re%icem de%vltarea si sim#tmele ricarei $li. Aceasta este adevarata medicina
#reventiva, un as#ect al G)M care cu greu #ate fi de%$atut suficient. Adevarata
#reventie necesita intelegerea cau%elr reale ale $lii si aceasta este e&act ceea ce
cercetarile Dr'lui Hamer furni%ea%a in detaliu.
2ntelegand cele ,Ci!ci Legi Bilgice, ale cau%ei si ale #rcesului de vindecare al
$lii, ne #utem eli$era de teama si #anica ce deseri a#ar data cu instalarea unr
sim#tme. Acea%#a c&!a%#ere e%#e mai m&l# deca# '&#ere/ Ea 'a#e %al*a
*ie#i/
9
De%'re A&#r6
Caroline Markolin, Ph.D.,
Pentru mai multa informatie despre +-M vi'itati http.//ermanne0med icine.ca.
('ar# 1) I!#er*ie7 7i#$ Dc#/ R89e Geerd :amer
"tt#=FF///.yutu$e.cmF/atc"DvG@M"uHv7'*.?
10