Sunteți pe pagina 1din 43

1. Utilarea cabinetului stomatologic, instrumente stomatologice.

Cerinte contemporane catre


sterilizarea instrumentului.
Conform normelor ,cabinetul stomatologic pentru un singur medic va avea o suprafata nu mai mica
de 14 m2. Daca in cabinet se instaleaza citeva fotolii, suprafata acestuia se calculeaza adaugind la
normative inca cite 7 m2 pentru fiecare fotoliu si cite 10 m2 pentru fotolii cu dispositive universale.
Deoarece la plombarea dintilor se aplica amalgam se acorda atentie la finisarea dusumelilor,
peretilor, tavanului din cabinet. Dusumeaua cabinetului va fi tapetata cu linoleum, marginile carora
vor trece pe pereti la o inaltime cel putin 10 cm. Peretii si tavanul cabinetului se vopesesc cu pasta
de silicat. Dotarea cabinetului cu o nisa de ventilatie pentru prepararea lucrului cu amalgam.
Cabinetul va fi prevazut cu ventilatie prin refelare si aspiratie , cu ferestruici. Cabinetul medicului
va fi inzestrat cu lampi de cuart cu care se face dezinfectarea aerului.

Instrumentele stomatologice:
*Instrumente pentru examinare: pensa, oglinda, sonda in unghi, sonda dreapta, excavator.
*Instrumente pentru plombare: spatula metalica, spatula plastica, netezatoare, foluar, foluar pentru
amalgam.
*Instrumente pentru prepararea caviatilor:
-separator (perii, iliod, inozi);
-instrumente de mina : excavator, bizotator de prag gingival, daltita de smalt, toporisca de smalt,
lingurita de chiuretaj.
-instrumente rotative: piesele drepte, contraunghi, in unghi, pentru turbina, pentru micromotoare;
frezele dentare sferice, cilindrice, conice, converse, roata, flacara, cu partea active in forma de
spirala, de infundat pragul gingival, circulate, lance, cu partea active triunghiulara; pietre abrazive
pietre rotunde.

Sterilizarea reprez complexul de msuri fizico-chimice de distrugere a tuturor germenilor patogeni
sau saprofii.
Dezinfeciatotalitatea mijloacelor fizico-chimice, biologice i farmacologice, ce determin
ndeprtarea, inactivarea i distrugerea germenilor patogeni din mediu.
Asepsia ansamblul de msuri prin care se mpiedic contactul dintre germeni i placa operatorie,
fiind o msur profilactic.
Antisepsia totalitatea msurilor prin care se realizeaz distrugerea germenilor prezeni ntr-o
plag, pe tegumente sau n mediu, fiind o metod curativ.
Pentru examenul clinic i realizarea msurilor profilactice se utilizeaz setul de instrumente
stomatologice speciale. Intrumentele de baz pentru examenul clinic sunt: oglinda, sonda i pensa. Pentru
ndeprtarea tartrului dentar i a plcii microbiene asociate acestuia se utilizeaz setul de instrumente
pentru detartraj:
-intrumente de examinare: sonde de parodontometrie i sonde exploratorii;
-instumente pentru detartraj i chiuretaj radicular: seceri, spligi, pile sau rzue, chiurete;
-instrumente de netezire fin i lustruire a suprafeelor dentare dup detartraj: plnii de cauciuc rozetate
sau nu, periue rotative, benzi abrazive i de lustruit.
Cerinte pentru sterilizarea instrumentelor sunt: Spalarea minutioasa a instrumentelo pentr a nu ramine pe
ele resturi. Dupa spalare instrumentarul dat se sterge si se da la uscare. Dupa ce este introdus in pupinel la
t. de 60 min 160 grade, iar instrumentarul endodontic se introduce un autoclave sau pupinel la t de 130
grade timp de 1 ora.
Utilarea cab stomatologic: Fotoliu stomatologic, scaunul medicului, scaunul asistentei, dulap pentru
instrumente sterile, masa de scris, lavoar, lampa de cuart, masa pentru lucru a medicului.

2. Perioadele de virsta la copii. Grupele da sanatate.
Pe parcursul dezvoltarii organizmului sunt caracteristice 2 perioade de dezvoltare: intrauterine si extra
uterine.
Perioada intrauterina este formata din perioada embrionara care dureaza 2 luni si perioada placentara care
dureaza de la a treia pina la a zecea luna.
Dezvoltarea intrauterina este alcatuita din 4 perioade:
1) Perioada de implantare de la 1 pina la 12 zile.
2) Perioada de formare a organelor de la a treia pina la a 6-a saptamina de dezvoltare intrauterina. In aceasta
perioada incep sa se formeze mugurii dintilor temporari, iar din luna a 4-a mugurii primilor molari
permanenti.
3) Perioada de formare a placentei care are loc in decursul lunii a 3-a de dezvoltare intrauterina.
4) Ultima perioada are loc formarea principalelor sisteme functionale ale fatului. (20-24 saptamina)
Dezvoltarea extrauterina:1) Perioada neonatala (pina la 4 saptamini) perioada de adaptare a organizmului
la conditiile externe.
2) Perioada de sugar dureaza aproximativ pina la 1 an in dependenta de termenul de alaptare.
3) Perioada antiprescolara (de la 1 an pina la 3 ani), se perfectioneaza treptat toate posibilitatile fiziologice
ale organizmului copilului.
4) Perioada prescolara (de la 3 la 6 ani) Predomina dezvoltarea cantitativa a organizmului copilului.
5) Perioada scolara[primara (6-10 ani);medie (10-14 ani);superioara (14-17 ani)]
Grupele de sanatate:
1) copii sanatosi
2) copii sanatosi cu devieri functionale si morfologice sau copii care timp indelungat au suferit de maladii
acute cu riscul aparitiei patologiei cornice
3) copii care sufera de maladii cornice sau de o patologie congenitala in stadium de compensare
4) copii care sufera de maladii cornice sau de patologie congenitala in stadium de decompensare
5) copii care sufera de maladii cornice grave si vicii de dezvoltare in stadiul de decompensare

3. Particularitatile examinarii copiilor in pedodontie. Forma dentara inclusive si forma dentara
recomandata de OMS.
Formula dentara dinti permanenti: 8765432112345678
8765432112345678
Formula dentara dinti temporari: V IV III II I I II III IV V
V IV III II I I II III IV V
Formula dentara OMS dinti permanenti: 18 17 16 15 14 13 12 11 21 22 23 24 25 26 27 28
48 47 46 45 44 43 42 41 31 32 33 34 35 36 37 38
Formula dentara OMS dinti temporari: 55 54 53 52 51 61 62 63 64 65
85 84 83 82 81 71 72 73 74 75

4.Succesiunea i termenii de erupie a dinilor temporari. Eruperea precoce i ntrziat. Dinii
neonatali i natali.
-incisiv central temporar 6-8 luni
-incisiv lateral temporar 8-12 luni
-caninul temporar 16-20 luni
-molarul I temporar 12-16
-molarul II temporar 20- 24 luni
Ordinea:
1.incisivii centrali inferiori
2.incisivii centrali superiori
3.incisivii laterali superiori
4.incisivii laterali inferiori
5.primii molari inferiori si superiori
6.caninii inferiori si superiori
7.molarii doi inferiori si superiori

Dinti natali- kind la nastere sunt prezenti un numar de dinti pe arcada.
Dinti neonatali-kind acestia apar dupa primele 30 de zile de viata.
Eruperea precoce Eruperea dintilor inainte de termen.
Eruperea tardiva Eruperea dintilor intirziata (dupa termenul norma)


6.Rezorbia rdcinilor dinilor temporari.
-incisiv central temporar 4 ani
-incisiv lateral temporar 5 ani
-caninul temporar 8 ani
-molarul I temporar 6 ani
-molarul II temporar 7 ani



Dinti natali cind la nastere pe arcada dentara sunt deja prezenti dinti temporari.
Dinti neonatali dintii care erup dupa primele 30 de zile de viata a copilului.
Eruperea precoce Eruperea dintilor inainte de termen.
Eruperea tardiva Eruperea dintilor intirziata (dupa termenul norma)

5. Formarea radacinilor dintilor temporari si permanenti. Termenii. Zona de crestere a radacinii
dintelui.
Dezvoltarea radacinilor incepe in perioada postembrionara, cind coroana dentara este deja formata. O
importanta deosebita in dezvoltarea radacinilor o are marginea organului smaltului, locul de trecerea a
stratului adamantin extern in cel intern. In acest sector se formeaza teaca Hertwig care determina forma,
dimensiunile si numarul radacinilor. Aceasta teaca epiteliala invaginindu-se in mezenchim se cudeaza spre
papilla dentara sub forma de diafragm, demarcind portiunea lui apicala.
Celulele mezenchimale adera din interior la teaca epiteliala si se transforma in odontoblasti, care formeaza
dentina radiculara. Dupa formarea dentinei radiculare teaca se desfiinteaza si raminind doar resturile
epiteliale ale lui Melassez. O parte din celulele mezenchimale adera la dentina radiculara, se diferentiaza in
cementoblasti, care duc la formarea fibrelor de colagen, mineralizind-se si formind cementul. Dezvoltarea
radacinilor la dintii temporari si permanenti continua dupa eruptia dintilor. Apexul radicular se formeaza
peste 9-18 luni de la eruptia dintilor temporari si 1-4 ani de la eruptia dintilor permanenti.
In procesul de formare a apexului radicular au fost distinse radiologic citeva etape:
1) Radacina cu apex incomplet format
2) Radacina cu apexul format si cu orificiul apical deschis.
3) Radacina cu apexul format si orificiul apical inchis.
Termenii formarii complete a radacinilor dintilor temporari:Incisivul central: 1.5 ani;Incisivul lateral: 2 ani;
Molarul unu: 4 ani; Caninul: 5 ani; Molarul doi: 4 ani;
Formarea radacinilor dintilor permanenti: Primul molar: 9-10 ani; Incisivul central: 9-10 ani; Incisivul
lateral: 9-10 ani; Primul premolar: 12-13 ani;Caninul: 12-15 ani;Premolarul secund: 12-14 ani;Molarul
secund: 15 ani

6. Rezorbtia radacinilor dintilor temporari.
Rezorbtia radacinilor dintilor temporari incepe de la radacina, carea dera la foliculul dintelui permanent.
Sunt mai multe variante de rezorbtie radiculata a dintilor pluriradiculari temporari:
1) rezorbtie uniforma a tuturor radacinilor
2) rezorbtie neuniforma, mai prountata in regiunea unei radacini
3) rezorbtia in regiunea bifurcatiei radiculare
Rizaliza radiculara este un process fiziologic bazat pe fenomenul de rezorbtie-apozitie, care se desfasoara in
mod alternative de osteoclasti si osteoblasti. Procesul se desfasoara ritmic, cu alternanta fazelor de resorbtie
si apozitie.
Rezorbtia radiculara se bazeaza pe urmatorii factori:1) genetici; 2) endocrine; 3) locali: influenta mugurelui
permanent asupra osteoclastilor;4) de imbatrinire a dintelui temporar
Termenii rezorbtiei radacinilor dintilor temporari:Incisivul central: 4 ani; Incisivul lateral: 5 ani;Caninul: 8
ani; Primul molar: 6 ani; Molarul second: 7 ani

10. Particularitati anatomo-morfologice ale dintilor temporari si permanenti
In dentitia temporara avem 20 de dinti iar in cea permanenta 28-32.Culoarea dintilor primari este alba
albastruie. Forma coroanelor dintilor temporari este asemanatoare cu cea a dintilor permanenti, dar sunt mai
scurte, largi si globuloase.Este pronuntata trecerea coroanei dentare in radacina, protuberenta smaltului la
colet.Dimensiunile dintilor temporari sunt mai mici ca dintii permanenti.Grosimea tesuturilor dure la dintii
temporari este mai mica si cavitatea pulpara este mai mare comparativ cu dintii permanenti.
La temporari camera pulpara comunica larg cu canalele radiculare, dar la permanenti nu.
La temporari canalele radiculare si orificiile apicale sunt mai largi ca la permanenti.
La temporari radacinile sunt mai lungi in raport cu inaltimea coroanei (raport 3:1) mai subtiri si mai ascutile
ca la cei permanenti.
Incisivii centrali si laterali: (temporari) forma asemanatoare cu cei permanenti, dar dimensiunile sunt reduse,
fetele vestibulare sunt mai covexe, radacinile sunt lungi in raport cu coroanele. Radacinile incisivilor centrali
superiori sunt mai largi iar coroanele incisivilor centrali inferiori sunt mai mici.
Caninii: (temporar) este mai scurt ca cel permanent, coroana se termina cu un cuspid ascutit iar pe partea
palatinala este present un tubercul voluminous. Radacina reprezinta o sectiune triunghiulara, este alungita si
curbata distal.
Primul molar temporar: are de obicei pe fata ocluzala 3 cuspizi, 2 vestibulari si 1 palatinal. Cuspizii sunt
separate de un sant mezio distal. El are 3 radacini divergente: (2 vestibulare si una palatinala)
Primul molar inferior: are o coroana romboida cu 4-5 cuspizi, un sant crucial care desparte cuspizii, are 3
gropite pe fata ocluzala. Fata vestibulara este bombata. Are 2 radacini divergente (mediala si distala). Are 3
canale radiculare (2 mediale si 1 distal).
Molarul second temporar: (superior) are 4 cuspizi pe suprafata ocluzala, 2 vestibulari si 2 palatinali, separate
de o fisura in forma de H. Fata palatinala este convexa si deseori se depisteaza tubeculul Carabelli. Are 3
radacini (2 vestibulare si 1 palatinala) si 3 canale radiculare.
(inferior) Are dimensiuni mai reduse decit molarul I permanent, are 5 cuspizi ascutiti, 3 vestibulari si 2
linguali, separati de fisuri iregulare. Are 2 radacini care sunt indreptate distal si mezial.

12. Particularitatile structuraleale tesuturilor dure a dintilor temporari si permanenti tineri.
La dintii temporari grosimea smaltului si dentinei este mai redusa cu 1/2 de cit la cei permaneni.
Dintii temporari contin mai multa apa si substante organice comparative cu dintii permanenti, iar substante
neorganice mai putine. Stratul de dentina la temporari este mai subtire iar camera pulpara si canalele
radiculare sunt mai voluminoase. Dentina are canalicule dentinare largi, relative mai scurte si mai putin
sinuase. Pulpa este alcatuita din aceleasi straturi ca si pulpa dintilor permanenti. Ea are capacitate reduse de
a forma dentina secundara in perioada de rezorbtie radiculara.. Jonctiunea smalt-cement se prezinte sub
forme si proprietati diferite fata de cea la dintii permanenti.
-In 30% din cazuri, intre cement si smalt este spatiu liber de separatie.
-In 60% din cazuri, cementul acopera smaltul pe o suprafata redusa.
-In 10% din cazuri, smaltul acopera cimentul pe o suprafata redusa.

13. Indicii frecventei si intensitatii cariei dentare la copii. Nivelele intensitatii cariei dentare propuse
de OMS. Frecventa si intensitatea cariei dentare la copii de diferita virsta in R.M.
Indice de frecventa procentul persoanelor afectate prin carie in cadrul unui grup de populatie.
Indicile de intensitate numarul mediu de dinti cariati (C), obturati (O), extrasi (E) ce revin la o persoana.
In notarea indicilor la dintii temporari se folosesc litere mici (co) (cr) (dmf).
OMS propune urmatoarele nivele de intensitate a cariei dentare la copii de 12 ani:
Joasa (0-30%)
Medie (31-80%)
Inalta (81-100%)
Datele privind intensitatea cariei dentare la copii in RM in anul 2001:
3 ani 0.35 rural / 0.64 urban
6 nai 0.22 rural / 0. 48 urban
12 ani 3.04 rural / 4.46 urban
15 ani 4.32 rural / 5.53 urban

14. Factorii de risc pentru aparitia cariei dentare:
A. Perioada antinatala:Influenta negative asupra gravidei si a fatului a factorilor nocivi; Patologia organelor
si sistemelor organismului gravidei, boli endocrine, cardio-vasculare
Patolgia graviditatii, toxicozele gravidelor; Alimentatia insuficienta si irationala
Dificitul de f in apa potabila; Conditiile de trai si de munca necorespunzatoare; Intoxicatiile;
Numarul sarcinii
B. Perioada postnatala:In primul an de viata; Tipul si caracterul alimentatiei; Maladiile generale ale
tractului gastrointestinal, hipovitaminoze;Eruperea precoce sau tardiva a dintilor; Hipoplaziile smaltului;
Igiena bucala insuficienta; Deficitul de F in apa potabila; La copii si adolescenti:Igiena bucala
nesatisfacatoare; Deficitul de F in apa potabila; Anomalii de pozitie a dintilor, a ocluziei; Hipoplazia
dentara;Eruperea tardiva sau precoce a dintilor
Hiposalivatia, mediul acid al lichidului bucal; Maladii generale: cardiovasculare, gastrointestinale,
sistemul endocrine;Alimentatie irationala: surplus de glucide, isuficienta de vitamine si proteine

15. Definitia cariei dentare. Clasificarea cariei dentare la copii.
Caria un process patologic, care se manifesta dupa eruptia dintilor, in cadrul caruia are loc demineralizarea
si ramolirea tesuturilor dure ale dintilor cu formarea ulterioara a defectului cavitar.
Clasificarea cariei dentare la copii.
I. Gradul activitatii procesului carios: Activitate de gradul I; Activitate de gradul II; Activitate de gradul III
II. Localizarea procesului carios:Fisurala; Aproximala; Cervicala; Circulara
III. Profunzimea afectarii tesuturilor dure:Incipienta; Superficiala; Medie; Profunda
IV. Succesiunea aparitiei procesului carios:Carie primara; Carie secundara
V. Patomorfologic:Carie maculoasa; Carie incipienta; Carie medie; Carie medie aprofundata
Carie profunda perforativa
Dupa OMS:
K.02 Caria dentara:
K.02.0 caria adamantinei
K.02.1 caria dentinei
K.02.2 caria cementului
K.02.3 caria dentara stabilizata
K.02.4 odontoclazie,melanodontia infantila.
K.02.8 alte carii dentare precizate
K.02.9 carii dentare neprecizate

Clasificarea topografica:
1.stadiul de macula-cretoasa,pigmentata
2.carie superficiala(caria smaltului)
3.carie de adincime medie(caria dentinei)
4.carie profunda(caria dentinei parapulpare)

Dupa localizarea gradului de afectare:
1.in raport cu zonele in care sunt localizate cariile pot fi: carii in santuri si gropite,cariiaproximale la
nivelul molarilor si premolarilor,carii cervicale.
Dupa evolutie:
-carii cu evolutie rapida(umede)
-carii cu evolutie lenta(carii uscate)
-carii stationare
Dupa profunzime:superficiale,de adincime medie,profunde
Dupa antrenarea si neantrenarea camerei pulpare:carii simple unde camera pulpara nu este afectata; carii
penetrante kind camera pulpara se deschide odata cu indepartarea dentinei alterate din procesul carios.
Dupa gradul de afectare a pulpei dentare:carii simple,fara semne de inflamatie a pulpei; carii complicate
cu hiperemie preinflamatorie,pulpite acute si cronice,etc.

16. Particularitatile generale ale evolutiei cariei dintilor temporari.
Predomina evolutia acuta a cariei , in special virsta de 2-3 ani
Concomitant cu virsta se micsoreaza numarul cariilor cu evolutie acuta si creste numarul cariilor cu evolutie
cronica
Mai frecvent se depisteaza caria multipla
Localizarea defectelor carioase este simetrica pentru fiecare arcada
Primii dinti afectati de carie sunt incisivii centrali superiori. Incisiivii inferiori prezinta o rezistenta mai mare
la caria dentara..
Pina la 2 ani se depisteaza caria suprafetelor netede, iar la 3 ani caria fisurilor, iar la 4 ani se depisteaza caria
suprafetelor proximale.
Frecvent se depisteaza caria in regiunea coletului, caria circulara, avind o raspindire pe suprafata sin u in
profunzime.
Caria cu evolutie acuta se raspindeste in profunzime iar cea cronica pe suprafata.
In perioada de rezorbtie radiculara evolutia clinica este slab pronuntata.
Caria profunda este de obicei complicata cu process patologic in pulpa.
Mai frecvent intilnim caria secundara.
Caria rar se complica pina la virsta de 3 ani, dar dupa 3 ani creste frecventa complicatiilor.

17. Caria incipienta a dintilor temporari si permanenti, diagnosticul.
Caria incipienta este saraca in semen subiective, debuteaza cu pierderea a luciului natural a adamantinei pe
o portiune restrinsa. De obicei aceasta se inregistreaza in regiunea coletului, alaturi de gingie. Suprafata
focarului de infectare la inceput este minima, insa treptata se extinde si poate antrena o portiune mare
aregiunii pericervicale. Apoi toata macula sau o parte a ei isi modifica nuanta.
Caria incipienta evolueaza asimptomatic, si se depisteaza doar in cazul unui examen minutios. Macula
devine vizibila dupa uscarea suprafetei dintelui cu un jet de aer. La excitantii termici dintele raspunde cu o
reactie obisnuita, o usoara hiperestezie, care trece curind. Pulpa reactioneaza la 2-6 mA.
Diagnosticul se pune pe baza mai multor metode:
1) Metoda de uscare a suprafetei dentare permite vizualizarea petei carioase, care are o suprafata fara luciu,
mata.
2) Calorimetria vitala se bazeaza pe marirea permeailitatii tesuturilor dure dentare fata de coloranti. La
contactul cu solutii de coloranti (sol. 2% metilen albastru, iod) timp de 1 min sectorul demineralizat
absoarbe colorantu, iar smaltul neafectat nu se coloreaza.
3) Transiluminarea se bazeaza pe aprecierea intensitatii umbrei luminii reci vizibile, care trece prin tesuturile
dentare.
4) Iluminazea cu raze ultraviolete: este bazata pe proprietatea de luminiscenta a tesuturilor, dure dentare de
culoare verde-deschisa.

18. Metodele de tratament ale cariei incipiente la copii.
Tratamentul cariei incipiente include terapia de reminelarizare, care este mai eficienta in perioada de
formare dentara. Esenta terapiei de remineralizare consta in compensarea elementelor minerale pierdute in
timpul demineralizarii. Inainte de realizarea terapiei remineralizante trebuie inlaturate depunerile dentare, iar
dintii supusi tratamentului izolati si uscati. Pentru remineralizare sunt indicate fluoruri, aminofluoruri,
lacuri cu fluor, preparate de calciu. Pentru marirea eficacitatii terapiei remineralizante se recomanda:
prelucrarea smaltului cu solutii diluate de acizi inaintea aplicarii preparatelor remineralizante, deasemenea se
recomanda cure de electroforeza. Durata curie de remineralizare se determina in functie de evolutia clinica a
focarului. (10-15 sedinte).
O alta metoda de tratament si profilaxie a cariei incipiente este: laserul Heliu-Neon, care poate amplifica
actiunea preparatelor cariostatice, micsora solubilitatea si permeabilitatea smaltului, active sistemele
enzimatice ale pulpei.
Terapia de remineralizarea va avea rezultate positive doar atunci cind va vi respectata igiena cavitatii bucale,
cind for fi administrate preparate Ca, F, P. viatamine (A, B, C, D) si va fi respectat regimul alimentar
Preparate remineralizante:
1.sol.de fluorura de sodiu 1-2%
2.sol.de fluorura de staniu 2-10%
3.sol. de gluconat de calciu de 10%
4.sol.glicerofosfat de calciu 2,5%
5.Aminofluorurile:elmex fluid,elmex fluid Gele,sol.Fluoromin de 1%
6.Lacuri de fluor:lac fluorat,fluoridin,fluor protector,vivadent.

19. Particularitatile evolutiei clinice a cariei medii la dintii temporari:
In aceaste forma a procesului carios integritatea jonctiunii adamantono-dentinala se deterioreaza, insa
deasupra camerei dentare se mai pastreaza un strat destul de gros de dentina intacta. In caria medie bolnavii
pot san u prezinte acuze, cid oar seznatii dolore la ctiunea excitantilor termici, chimici, mecanici, care trec
odata cu inlaturarea excitantului.examenu dintelui releva o cavitate carioasa nu prea adinca, umpluta cu
dentina pigmentata si ramolita, ceea ce se determina prin sondare. In prezenta dentinei ramolite sonda se
fixeaza in fisura. Pulpa dentara reactioneaza la un current de 2-6 mA.

20.Particularitatile trat.cariei medii a dintilor temporari
Tratamentul cariei medii in dintii temporari consta in prepararea cav.carioase si obturarea ei,restituind forma
anatomica,etc.Pe planseul si partial pe peretii cav.se recomanda aplicarea unei baze de ciment:
-fosfat:Fosfat ciment,Fosfat ciment cu argint,Lactodont,visfat,Dioxivisfat,Unifas,Argil,Adhesor
-policarboxilat:Aqualox,Carboco,Durelon
-ionomer:Ionobond,Ionoseal,Vitrebond
In cav.medii superficiale(in apropierea jonctiunii amelo-dentinare) izolarea obturatiei se face cu lacuri pe
baza de resini(Amalgam Liner,Evicrol-Varnish)
Cav.car.ale dintilor temporari se recomanda a fi obturate cu cimenturi ionomerice,materiale compomere si
amalgame.
Cunoastem urm.etape principale de preparare si plombare a cav.dentare:
1)alegerea si pregatirea instrumentarului de plombare,matricelor,placilor;
2)alegerea si pregatirea materialului de plombare;
3)izolarea cav.dentare de la accesul salivei;
4)aplicarea matricei,placii(in caz de plombare a cav.de clasa2)
5)uscarea cav.;
6)aplicarea obturatiei de baza;
7)introducerea masei de plombare in cav.;
8)modelarea plombei;
9)slefuirea si lustruirea plombei cu polipant si pasta speciala(Polident)

21.Particularitatile generale ale evolutiei cariei dintilor permanenti la copii.
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplet erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia rapida a
cariei se explica prin faptul ca in primul an dupa eruperea dintelui este insuficient mineralizat,contine mai
putine elemente minerale,avind o rezistenta slaba catre carie. Aparitia cariei este favorizata de actiunea mai
multor factori: anomalii dento-maxilare,igiena bucala nesatisfacatoare,surplusul glucidelor,caria dintilor
temporari.
In fisurile dentare,dupa cum se stie in primii ani dupa eruperea dintilor permanenti sunt bine exprimate,are
loc retentia alimentelor,ceea ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.
Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi un timp indelungat actiunii factorilor locali
cariogeni.
In afara de retentia alimentara dintre acesti dinti, trebuie mentionat gradul de mineralizare incomplet al
smaltului din regiunea coletului suprafetelor de contact al primului molar.
Urmatorii dinti cariati sunt incisivii sup.permanenti,care sunt frecvent afectati la virsta de 7-9
ani.Localizarea cariei este predominant simetrica pe suprafetele de contact si in foramen caecum pe
suprafata palatinala.
Dupa virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe cele de
contact/
Caninii sunt relativ mai rezistenti la carie,insa ei pot fi afectati mai ales in perioada posteruptiva dupa virsta
de 13-14 ani.
Suprafata ocluzala a molarului 2 permanent este afectata de la 11-12 ani.

22.Particularitatile evolutiei clinice a cariei medii a dintilor permanenti la copii:
La unii copii se depisteaza ca dintii permanenti incomplete erupti deja sunt afectati de carie.Evolutia rapida a
cariei se explica prin faptul ca in primul an dupa eruperea dintelui este insufficient mineralizat,contine mai
putine elemente minerale,,avind o rezistenta slaba catre carie. Aparitia cariei este favorizata de actiunea mai
multor factori: anomalii dento-maxilare,igiena bucala nesatisfacatoare,surplusul glucidelor,caria dintilor
temporary.
In fisurile dentare,dupa cum se stie in primii ani dupa eruperea dintilor permanenti sunt bine exprimate,are
loc retentia alimentelor,ceea ce creaza conditii vitale favorabile germenilor.
Molarii de 6 ani sunt primii dinti permanenti ce erup,fiind supusi un timp indelungat actiunii factorilor locali
cariogeni.
In afara de retentia alimentara dintre acesti dinti, trebuie mentionat gradul de mineralizare incomplete al
smaltului din regiunea coletului suprafetelor de contact al primului molar.
Urmatorii dinti cariati sunt incisivii sup.permanenti,care sunt frecvent afectati la virsta de 7-9
ani.Localizarea cariei este predominant simetrica pe suprafetele de contact si in foramen caecum pe
suprafata palatinala.
Dupa virsta de 11-13 ani defectele carioase se depisteaza la premolari pe suprafetele ocluzale,apoi pe cele de
contact/
Caninii sunt relativ mai rezistenti la carie,insa ei pot fi afectati mai ales in perioada posteruptiva dupa virsta
de 13-14 ani.
Suprafata ocluzala a molarului 2 permanent este afectata de la 11-12 ani.

23.Particularitatile tratamentului cariei medii a dintilor permanenti la copii
Tratamentul rational si oportun al cariei dentare asigura pe deplin functia de masticatie si previne formarea
proceselor inflamatorii odontogene,adica este un element al profilaxiei secundare.
In cazul cariei medii,in afara de obturarea cav.carioase si igiena cavitatii bucale,sunt indicate si remedii de
profilaxie locala si genereala.Examinarea de dispensar si sanarea se efectuiaza de 2 ori pe an.
Cavitatile carioase se recomanda a fi obdurate cu cimenturi ionomerice,compomere,composite,si,mai rar,cu
amalgame.
Tratamentul cariei medii in dintii permanenti consta in prepararea cavitatii carioase si obturarea ei,restituind
forma anatomica,functia,etc.
Principalele etape ale pregatirii cavitatii carioase:
1)anestezie
2)deschiderea cav.carioase
3)inlaturarea dentinei ramolite(necrotomia)
4)largirea cav.
5)formarea cav.carioase
6)prelucrarea marginilor cavitatii carioase(finisarea peretilor).
Plombarea cav.carioase:
1)alegerea si pregatirea instrumentarului de plombare,matricelor,placilor;
2)alegerea si pregatirea materialului de plombare;
3)izolarea cav.dentare de la accesul salivei;
4)aplicarea matricei,placii(in caz de plombare a cav.de clasa2)
5)uscarea cav.;
6)aplicarea obturatiei de baza;
7)introducerea masei de plombare in cav.;
8)modelarea plombei;
9)slefuirea si lustruirea plombei cu polipant si pasta speciala(Polident)

24. Caria profunda a dintilor permanenti la copii;
La copii cu activitate carioasa sporita:cavitatile cariate au marginile ascutite,cu cantitati inseminate de
dentina ramolita si deschisa.Peretii cavitatii chiar si dupa preparare sunt moi si rau se usuca.Fisurile
pigmentate sunt inselatoare:dupa deskiderea lor se depisteaza o cavitate carioasa voluminoasa cu dentina
ramolita.Este caracteristica prezenta multor macule cretoase,suprafata carora este rugoasa si moalr,frecvent
ducind la aparitia defectului in cazul prepararii mecanice.Este caracteristica multiplicitatea afectarii dintilor,
a unor grupe de dinti, chiar si a dintilor considerati mai rezistenti( caninii si incisivii inf.).Deseori apare caria
secundara.Evolutia cariei este rapida,progresiva,frecvent ducind la complicatii( pulpite,parodontite
apicale,fracture coronare,.) Rata cariei este mare:4-5 dinti pe an.

25.Particularitatile tratamentului cariei profunde a dintilor permanenti la copii
In timpul prepararii cavitatilor carioase profunde trebuie respectate urm.conditii:
1)Straturile profunde ale dentinei ramolite se indeparteaza cu precautie,pentru a evita deschidera accidentala
a camerei pulpare.
2)Pe planseul cavitatii carioase poate fi lasata dentina pigmentata.
3)In cazurile prezentei unor cantitati mari de dentina ramolita se efectuiaza terapia de remineralizare,sau
obturarea tardiva a cav.carioase:dupa efectuarea deschiderii si necrotomiei cavitatii,se aplica preparate pe
baza de hidroxid de Ca,zinc-eugenol timp de 3-6 saptamini sub pansament provizoriu.Numai dupa stoparea
procesului(dupa remineralizarea tesuturilor dure si formarea unui strat de dentina tertiara) se realizeaza
formarea cavitatii si obturarea ei definitive.
4)Prelucrarea medicamentoasa se efectuiaza cu preparate medicamentoase,care nu irita pulpa.Alegerea
prep.medic.se face tinind cont de apropierea pulpei,de stratul subtire de dentina cucanalicule laregi.
La caria profunda esta obligator aplicarea pe planseul cavitatii a preparatelor pe baza de hidroxid de calciu
sau zinc-eugenol,iar apoi se aplica material isolator si obturatie definitive.Se aplica un film subtire de
preparat pe baza de hidroxid de Ca cu priza rapida numai pe fundul cavitatii in regiunea proiectiei cornului
pulpar,ceea ce este sufficient pt actiunea curative sin u va influenta adeziunea obturatiei permanente.
Preparatele pe baza de hidroxid de calciu folosite in tratamentul
cariei:Calmecin,Calcin(rusia),Calxil(Otto),Dycal(De Trey),Life(Kerr)

26.Sigilarea fisurilor,materiale,metodica
Esta considerat logic ca fiind metoda cea mai sigura de profilaxie primara,sigilarea presupunind examen
clinic si manopere terapeutice specifice.
Este metoda de imunizare a suprafetelor dentare cu reliefuri accentuate,la pacientul cu risc cariogen
crescut,dar cu igiena oralaprecara.
Sigilantii pot contine sau nu particule minerale in rasina.Actualmente se prefera sigilanti fotoactivi,datorita
rezistentei crescute la fractura si uzura.Sigilantii transparenti au avantajul ca permit detectarea percolarii sau
cariilor recutente,din stadii timpurii,in timp ce integritatea sigilantilor opaci este mai usor de
verificat.Sigilantii moderni contin in jur de 30% din masa,particule minerale dispersate,care au rol in
ameliorarea proprietatilor mecanice.
Materiale
. periute,paste sau pulberi abrasive fara glicerina sau fluor:
. sigilant:
.Helioseal(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.Conciel(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.Deloton(alb opac,anta/fotopolimerizare);
.aplicatoare
Indicatii:
. Santurile ocluzle ale molarilor si premolarilor;
.Santuri si gropite ce prezinta coloratii intrinseci ale smaltului de la care nu s-au pus in evidenta carii
dentinare subjacente prin examen clinic si radiologic;
.Sant si mgropite cu smalt colorat si decalcifiat dar fara carii dentinare la acelasi dinte,evidentiate clinic si
radiologic;
.Gropite si santurile vestibulare si orale ale molarilor;fosetele angulare ale incisivilor

Etapele de lucru
1.aplicarea digai
2.curatirea suprafetei dintelui-se face cu abrasive fara ulei sau glicerina sau substante fluorate vehiculate cu
periute rotative-spalarea suprafetelor si uscarea cu spray de apa si aer.
3.mordensarea smaltului.se utilizeaza acid fosforic in concentratii de 37% sub forma de solutie sau gel de
consistenta cit mai fluida,aplicat prin pensulare,injectare sau cu ajutorul unui burete sau a unei bulete de
vata bine condensate
.acidul fosforic este lasat sa actioneze 15-30 sc;
.spalarea cu apa de 15sec si uscarea cu spray de apa si aer.
Suprafetele de smalt va avea aspect alb,cretos mat.
4.aplicarea sigilantului
-se realizeaza cu ajutorul unor aplicatoare speciale cu virful de unica folosinta;
-sigilantul trbuie sa acopere toate santurile,fosetele,precum si versantii cuspizilor adiacenti;
-sigilantul se mentine 10 sec.,pentru a permite satuarea si penetrarea optima a smaltului mordensat.In cazul
unui sigilant cu priza fotoindusa,se fotopolimerizeaza 60s.
5. indepartarea digai
6. adaptarea functionala-verif.ocluziei cu hirtie articulara si indepertarea contactelor premature

27.Materiale de obturatie in tratamentul cariei dintilor la copii;
1)Cimenturi:
-Glassionomeri:Ionofil,Aqua Ionofil,Argion,Fugi2,Fugi 9,Ketac-Fil,Chemfil,ChemFlex(Dentsply);Vitremer
2) Amalgame:
- de argint:Titin slow(Kerr),Vivacap,Amalcap plus( Vivadent)Septalloy(Septodont)
- de galiu; de cupru;aur
3)compomeri: Dyract (Dentsplay);Glasiosite (Vovo);Elane (Kerr)
4) Mase plastice,cimenturi silicate si composite nu se recomanda pt obturare dintilor temporary,deoarece
apar complicatii.

28.Caria de biberon,tratament,profilaxia
Caria de biberon este o forma specifica, o forma acuta de carie caracteristica pt dintii temporary,cu debut la
virste foarte mici,cu evolutie rapida in suprafata si profunzime,cu interesarea precoce a pulpei si distructia
coronara in lipsa tratamentului oportun.caria de biberon este rezultatul imteractiunii a trei
factori:microorganisme patogene din cavitatea bucala,hidrocarbonatele fermentabile,substratul dentar.Una
din principalele cauze ale afectiunii este inlocuirea alimentatiei naturale cu cea artificiala,caracterizata prin
suplimentarea cu hidrocarbonate fermentabile din alimentatia copilului,care se asociaza cu folosirea tardiva
a biberonului.Obiceiuri incorecte de hranire a copilului mic ce contribuie la aparitia cariei de
biberon:Hranirea cu biberonul inainte de culcare,in special in timpul noptii,cu lichide ce au concentratie
crescuta de glucide fermentabile;aportul glucidelor fermentabile cu ajutorul
suzetelor(miere,zahar,sirop),prelungirea suptului la sin peste virsta recomandata.
Profilaxia
.Igiena orala buna
.fololsirea pastei de dinti fluorata sau geluri fluorate pt protejarea smaltului dintilor
.dupa virsta de un an renunta la biberon
.evitarea likidelor dulci,nu adaugam zahar la mincare

29.Selectarea metodelor de tratament a cariei dntare la copii
Tratamentul rational si oportun al cariei dentare asigura pe deplin functia de masticatie si previne formarea
proceselor inflamatorii odontogene,adica este un element al profilaxiei secundare.
Tactica tratamentului este in functie de;
1-Intensitatea procesului carios9Gradul1,2,3 de activitata)
2-Prozunzimea afectarii tesuturilor dure(incipienta,superficiala,medie,profunda)
3-Localizarea afectarii
4-Perioada de dezvoltare a dintelui
5-Rezistenta organismului copilului,statusul immunologic si patologia generala
6-Virsta copilului
Tratamentul cariei prevede folosirea complexa a obturarii cavitatilor carioase si a metodelor care maresc
rezistena tesuturilor dure ale dintelui,igiena cavitatii bucale,alimentatia rationala

30. Principiile de preparare a cavitatilor cariate in dintii temporari si permanenti la copii de diferite
varste.
Principii generale de pregtire a cavitilor carioase: n timpul pregtirii cavitii carioase trebuie s inem
cont de faptul c copilul obosete mai repede, este agitat, cu toate c interveniile curative sunt indolore sau
sunt efectuate sub anestezie local. In dinii temporari i permaneni tineri la prepararea cavitilor cu turbina
se recomand numai deschiderea cavitii carioase (n limitele smalului) pentru evitarea complicaiilor. La
prepararea cavitilor de clasa I dup Black n dinii temporari i permaneni la copii apare necesitatea n
extinderea cavitilor cariate cu includerea tuturor fisurilor i a gropielor, att carioase, ct i intacte. n
asemenea cazuri cavitatea carioas are o form iregular, ceea ce asigur o fixare bun. In cazul prezenei
unor straturi suficient de groase ntre cavitile cariate pe suprafaa masticatorie, ele se prepar izolat, pentru
a nu slbi coroana dentar. Pereii cavitilor trebuie s fie paraleli sau slab conici. Fundul cavitilor
superficiale i medii trebuie s fie plat, iar in cavitile profunde - concav. Are o importan practic
deosebit nlturarea esutului cariat nainte de etapa formrii cavitii. Ca particularitate la prepararea
cavitilor aproximale (clasa II Black) a molarilor temporari este crearea cavitilor suplimentare pe
suprafaa ocluzal, ce vor asigura retenie suplimentar pentru obturaie. n cazul cnd lipsete dintele vecin
i rmn cantiti suficiente de esuturi deasupra cavitii aproximale, cnd cavitatea este situat sub ecuator,
este recomandat formarea cavitii fr extindere pe suprafaa masticatorie. Datorit particularitilor
anatomice prepararea cavitilor aproximale i regiunii pregingivale ale dinilor frontali temporari (clasele
III, IV, V Black) prezint dificulti evidente. Spre deosebire de dinii permaneni, prepararea cavitilor de
clasa III poate fi efectuat i de pe suprafaa vestibular. Aceasta favorizeaz vizibilitatea, prepararea
calitativ a cavitii i creeaz premise pentru o fixare mai bun a obturaiei, ceea ce compenseaz aspectul
estetic. La dinii temporari cavitile de clasa IV nu se prepar. Se recomand lefuirea suprafeelor de
contact cu aplicarea fluorizrii topice. n cazuri avansate sunt indicate coronie de nveli prefabricate din
mase plastice. Cavitile de clasa V se prepar clasic, n unele cazuri formnd caviti circulare. Profunzimea
cavitii nu trebuie s depeasc 1,5 mm. Obligatoriu se recomand nlturarea tuturor sectoarelor
demineralizate.
In timpul preparrii cavitilor carioase trebuie respectate urmtoarele condiii:
Straturile profunde ale dentinei ramolite se ndeprteaz cu precauie, pentru a evita deschiderea accidental
a pulpei.
La carii profunde pe planeul cavitii carioase poate fi lsat dentin pigmentat.
In cazurile prezenei unor cantiti mari de dentin ramolit se efectueaz terapia de remineralizare (3-5 cure
de remterapie cu sol. fluorur de sodiu etc), sau obturarea tardiv a cavitii carioase.
Prelucrarea medicamentoas se efectueaz cu preparate medicamentoase, care nu irit pulpa (sunt
contraindicate alcoolul, eterul .a.)

31. Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei cronice fibroase a dintilor temporari:
Particularitile clinice generale ale formelor cronice ale pulpitelor dinilor temporari:
Deseori evolueaz fr simptomatologie caracteristic.
Formele cronice pot aprea ca proces cronic primar.
Cea mai frecvent este pulpita cronic simpl (nchis), apoi cea gangrenoas i rareori - proliferativ
Aproximativ la 44% din copii pot aprea dureri cauzate de ageni termici mecanici.
n 57% din cazuri pulpitele cronice sunt urmate de schimbri distructive a esuturilor periapicale, care pot fi
determinate radiologie.
Cele mai dese complicaii la nivelul parodoniului, ganglionilor limfatici ai organismului copilului sunt
provocate de pulpita cronic gangrenoas
Formele cronice de pulpit simpl i gangrenoas pot fi depistate la dinii a cu cavitatea pulpara nchis, ct
i deschis.
Pulpita cronic proliferativ (hipertrofica) se depisteaz numai la dini cu cavitatea pulpara deschis.
Palpita cronica simpl (fibroas)
Subiectiv. Decurge fr semne subiective, este diagnosticat n timpul examinri copiilor n scop profilactic.
Din anamnez se pot uneori stabili dureri nocturne.
Obiectiv. n dinte se depisteaz o cavitate carioas medie sau profund, dentin poate fi ramolita i
pigmentat. Sondarea pereilor i a planeului cavitii carioas nu provoac dureri. Uneori termodiagnosticul
poate provoca o durere crescnde Percuia este indolora. Excavarea dentinei ramolite de pe pianeul cavitii
cariat poate provoca deschiderea camerei pulpare, o durere nensemnat i sngerare.

32.Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei cronice gangrenoase a dintilor temporari:
Particularitile clinice generale ale formelor cronice ale pulpitelor dinilor temporari:
Deseori evolueaz fr simptomatologie caracteristic.
Formele cronice pot aprea ca proces cronic primar.
Cea mai frecvent este pulpita cronic simpl (nchis), apoi cea gangrenoas i rareori - proliferativ.
Aproximativ la 44% din copii pot aprea dureri cauzate de ageni termici mecanici.
n 57% din cazuri pulpitele cronice sunt urmate de schimbri distructive a esuturilor periapicale, care pot fi
determinate radiologie.
Cele mai dese complicaii la nivelul parodoniului, ganglionilor limfatici ai organismului copilului sunt
provocate de pulpita cronic gangrenoas
Formele cronice de pulpit simpl i gangrenoas pot fi depistate la dinii a cu cavitatea pulpara nchis, ct
i deschis.
Pulpita cronic proliferativ (hipertrofica) se depisteaz numai la dini cavitatea pulpara deschis.
Pulpita cronic gangrenoas
Subiectiv. Dureri n timpul masticaiei sau dureri spontane spre sear, ele putnd fi provocate i de
excitani calzi. Din anamnez uneori pot fi stabilite dureri n trecut.
Obiectiv. Coroana dentar poate avea o culoare cenuie, cavitatea carioas este medie sau profund. Sub
dentina ramolit sau n dintele cu camera pulpara deschis, pulpa este necrotizat pe o suprafa variabil.
Deseori se simte un miros specific de gangrena. Senzaii dureroase apar la sondarea profund n canalele
radiculare. La percuie se determin nbuirea sunetului percutor i sensibilitate.
Pulpitele cronice gangrenoase n 57% din cazuri (S.Srbu, 1976) se complic cu parodontita apical cronic
granulant, care poate fi diagnosticat radiologie. n caz de complicare cu parodontita apical se determin
hiperemia i edemaierea gingiei n regiunea proieciei apexului radicular afectat, deseori apar fistule;
ganglionii limfatici pot fi mrii i dureroi la palpaie.

33.Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei cronice hipertrofice a dintilor temporari si permanenti
la copii.:Particularitile clinice generale ale formelor cronice ale pulpitelor dinilor temporari:
Deseori evolueaz fr simptomatologie caracteristic.
Formele cronice pot aprea ca proces cronic primar.
Cea mai frecvent este pulpita cronic simpl (nchis), apoi cea gangrenoas i rareori - proliferativ.
Aproximativ la 44% din copii pot aprea dureri cauzate de ageni termici mecanici.
n 57% din cazuri pulpitele cronice sunt urmate de schimbri distructive a esuturilor periapicale, care pot fi
determinate radiologie.
Cele mai dese complicaii la nivelul parodoniului, ganglionilor limfatici ai organismului copilului sunt
provocate de pulpita cronic gangrenoas
Formele cronice de pulpit simpl i gangrenoas pot fi depistate la dinii a cu cavitatea pulpara nchis, ct
i deschis.
Pulpita cronic proliferativ (hipertrfica) se depisteaz numai la dini cavitatea pulpara deschis.
Pulpita cronic proliferativ (hipertrofica)
Subiectiv. Dureri i sngerare n urma agenilor mecanici (masticaia hranei, penaj dentar etc.), copilul evit
s mestece hrana pe partea afectat.
Obiectiv. Deseori coroana dentara este distrus, camera pulpara este larg deschis, fiind umplut cu
granulaii de diferite dimensiuni sau cu un polip pulpar. Sondarea duce la apariia sngerrii i a unei dureri
nensemnate. Percuia dintelui poate fi puin sensibil. Frecvent, pe radiogram se pot depista semne
caracteristice parodontitei apicale granuloase.
La dintii pemanenti bolnavul acuz dureri scitoare ce se declar de la diferii excitani. Bolnavul acuz
frecvent excrescene de carne care sngereaz la orice ocazie. n unele cazuri poate exista doar sngerare, pe
cnd orice dureri lipsesc sau durerile pot s se declare doar n timpul masticaiei. Examenul relev o cavitate
carioas n pulp cu esut proliferativ. Acesta din urm poate fi dur sau de tip granular, care sngereaz lesne
de la orice atingere. Uneori pot s apar dureri de intensitate mic. n caz de polip al pulpei n cavitatea
carioas se observ o formaiune tumoral compact de culoare roz-pal. Sondarea ei nu produce sngerare
i e puin dureroasa. Reacia la excitanii termici nu este pronunat. De regul, n poriunile periapicale,
conform datelor radiografice modificri nuse constat.

34. Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei cronice fibroase a dintilor permanenti la copii
Copilul acuza dureri paroxistice n dinte de la diferii excitani: termici, mecanici i chimici. Din anamnez
se deduce c dintele durea i mai nainte. Durerile spontane apar rar i pot s lipseasc definitiv. Durerile
reflexe apar cu o reacie ntrziat doar la excitani puternici (de la ap rece), precum i n caz de schimbare
brusc a temperaturii ambiante. Prin sondarea fundului cavitii deseori se constat prezenta unui orificiu de
comunicare ntre cavitatea carioas i cavitatea coronar. Sondarea pulpei este dolor. Pulpa sngereaz.
ns, conform datelor lui L. Rubin, indicii de electroexcitabilitate n 30% din cazuri pot fi n limitele
normalului. n unele cazuri pulpita fibroas cronic poate evolua fr ca s existe un orificiu de comunicare
ntre cavitatea carioas i cavitatea dintelui, n aceste cazuri sondarea fundului cavitii carioase determin o
dentin compact sau material de plombare. Radiologic n 30% din cazuri, se poate constata o dilatare a
fisurii periodontale sau focare de ramolisment al esutului osos n regiunea apical a rdcinii.

35. Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei cornice gangrenoase a dintilor permanenti la copii
Bolnavul acuz dureri siciitoare de la orice fel de excitani, mai ales de la bucate fierbini, care nu nceteaz
dup nlturarea acestor excitani. Uneori durerile pot s se declare de la schimbarea temperaturii aerului - la
inspiraie ieind n strad i invers. Deseori acuzele de durere lipsesc. Deseori se face simit un miros fetid
din gur. Bolnavul menioneaz c a avut dureri puternice n trecut care apoi s-au domolit sau au disprut
definitiv. Examenul relev o cavitate carioas profund cu o deschidere frecvent larg a cavitii dentare.
Adamantina (smalul) uneori comport o nuan cenuie. Datele obiective depind de gradul de afectare a
pulpei. In stadiile incipiente ale afectrii gangrenoase prin sondare se relev dureri n pulp i sngerare. In
pulpita gangrenoas de evoluie trenant pulpa coronar poate suferi o histoliz deplin, are o culoare
cenuie, se pstreaz doar o parte sau pulpa radicular n ntregime. In astfel de cazuri sondarea pulpei se
dovedete a fi indolor i doar n orificiul canalului se deter min sngerare i senzaii de durere. La aplicarea
excitanilor de rece i de cald apar ncetul cu ncetul durerile care trec treptat. n caz de existen ndelungat
a unui proces de inflamaie snt posibile modificri destructive n periodoniu sub form de dilatri ale fisurii
periodontal i chiar de formare a unor focare de ramolisment. Electroexcitabilitatea dintelui e foarte redus
(5080 A), ceea ce mrturisete despre necroza definitiv a pulpei sau n orice caz de necroza prii ei
coronare.

36. Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei acute de focar a dintilor permanenti la copii
Pulpita acut de focar constituie stadiul de debut al inflamatei pulpei, i focarul acestuia se localizeaz de
obicei n poriunea cea mai apropiat de cavitatea cariat. Din aceast cauz procesul inflamator debuteaz
mai frecvent n regiunea cornului pulpei i abia mai apoi antreneaz n proces toat pulpa coronar, ulterior
i cea radicular. Durata acestui stadiu nu depete 2 zile.
Bolnavul acuz dureri intense la orice fel de excitani. Spre deosebire de caria dentar, pentru care de
asemenea snt caracteristice dureri de la excitani externi, n pulpita acut de focar durerea se declar de la
excitani de fort mai mic i nu trec dup suspendarea excitantului. Durerile pot s apar spontan, adic fr
o cauz explicabil a apariiei lor. Frecventa i durata acceselor de dureri variaz : ele pot dura de la 10 la 30
de minute, ns n majoritatea cazurilor nu depesc o or. Accesul de dureri cedeaz locul unei
perioade indolore, care tine cteva ore. De regul, bolnavul acuz i indic dintele, care l supra, ceea ce
vorbete despre lipsa iradierei durerii. Pe timp de noapte durerile, de regul, snt mai pronuntate. Inspecia
nu relev modificri n habitus. Prin cercetri se constat o cavitate carioas cu dentin ramolit n mare
cantitate. Dup chiuretarea acesteia se clarific adeseori, c pereii i fundul cavitii carioase snt indurai,
iar prin sondare se deceleaz o poriune mai dureroas n cavitatea carioas, care e situat, ca regul, n
fundul cavitii mai aproape de cornul pulpar. Introducnd n cavitatea carioas un tampon de vat umectat
cu eter sau cu ap rece, se produce durere, care se declar imediat, dup introducerea excitantului i nu trece
odat cu nlturarea lui. Dac cavitatea carioas lipsete, tamponul de vat se aplic pe colul dintelui.
Electroexcitabilitatea pulpei frecvent este sczut, ns doar la cuspidul n regiunea cruia e localizat focarul
de inflamaie. Totodat se constat i indici normali de electrosensibilitate. Cercetarea radiologic este
indicat doar pentru a determina localizarea cavitii carioase, dac aceasta se afl pe una din suprafeele de
contact sau sub coroana artificial. Or, n alte circumstane ea poate fi ntotdeauna detectat prin sondare.
Radiografia este recomandabil, de asemenea, pentru a decela focare inaccesibile pentru examen, care ar
putea provoca inflamatia pulpei. Percutia este indolora.


37.Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei acute difuze a dintilor temporari la copii
Subiectiv: Durere intensiv, difuz, cu caracter pulsatil de durata mai lung, cu scurte intervale de remisiune,
iradiaz, nct copilul nu poate indica dintele afectat. Durerile pot fi provocate de excitani calzi i se
linitesc de Iacei reci. La copiii mici (sub 4 ani) sunt frecvente dereglri ale strii generale: copilul este iritat,
plngre, refuz s mnnce, poate avea febr.
Obiectiv. Se determin o cavitate carioas profund cu dentin ramolit, cavitatea pulpar este nchis.
Sondarea planeului cavitii este sensibil sau indolor. Percuia dintelui este sensibil sau dureroas.
Durerea la percuie este provocat att de afectarea parodontului, ct i de congestia pulpei edemate i
inflamate. Comprimarea dintelui nu provoac durere. La nlturarea dentinei ramolite poate fi deschis uor
cavitatea pulpar cu eliminarea unei picturi de puroi, urmat de sngerare i de micorarea intensitii
durerilor.


38.Particularitatile evolutiei clinice ale pulpitei acute difuze a dintilor permanenti la copii :
Este o pulpit acut de focar cu simptome caracteristice, care dureaz 1-2 zile, dup care procesul
inflamatoriu se extinde n pulpa coronar i radicular i se consider drept pulpit difuz acut. n aceast
faz de inflamaie acut a pulpei tabloul clinic al afeciunii se modific considerabil. Bolnavul acuz accese
ndelungate de durere cu intervale mici indolore ce dureaz mai puin de 3040 min. Uneori durerile nu
dispar, ci doar se atenueaz pe un anumit timp. E caracteristic durerea nocturn persistent i durerea
ndelungat de la excitani. Uneori aplicaiile reci atenueaz durerile. Durata durerii e de la 2 la 14 zile.
Durerea nu este localizat i iradiaz pe traiectul ramurilor nervului trigemen : n pulpita dinilor maxilarului
superior -n regiunea temporal, supraorbital, n regiunea mandibular, n dinii arcadei inferioare
In caz de pulpit a dinilor arcadei inferioare durerea iradiaz n regiunea occipital, la ureche, n regiunea,
submandibular, temporal, n dinii maxilarului superior.
In pulpita dinilor frontali e posibil iradierea durerilor n partea opus a maxilarului. Prin examen i sondare
se determin o cavitate carioas profund. Sondarea produce dureri pe toat suprafaa fundului. Percuia de
asemenea poate fi ntructva dureroas. Toate tipurile de excitani provoac exacerbarea durerii. Dac se
formeaz abces, aplicaiile reci atenueaz durerea. Acelai efect se obine i prin perforarea bolii cavitii
dentare, pe radiografie se vizualizeaz deseori o cavitate fr modificri n periodontiu.
Electroexcitabilitatea pulpei este redus pe toat suprafaa fundului cavitii carioase i pe toi cuspizii pn
la 30-40 uA i chiar pn la 50-60 uA

41. Traumele tesututilor dure ale dintilor temporari si permanenti la copii
Traumele dentare la copii pot fi izolate i, uneori, combinate cu alte leziuni traumatice ale feei.
Clasificarea traumelor dinilor permaneni la copii recomandat de OMS
Clasa I. Contuzia dintelui cu modificri structurale nensemnate (fisuri n smal).
Clasa II. Fractur necomplicat a coroanei dentare.
Clasa III. Fractur complicat a coroanei dentare.
Clasa IV. Fractur total a coroanei dentare.
Clasa V. Fractur corono-radicular longitudinal.
Clasa VI. Fractura coroanei dentare.
Clasa VIL Luxaia dentar (incomplet sau parial).
Clasa VIII. Luxaie total dentar.
innd cont de faptul c traumele pot avea loc n diferite perioade de dezvoltare a dintelui, n unele clase au
fost incluse 2-3 tipuri de traume:
varianta I - trauma dintelui cu rdcini incomplet formate;
varianta II - trauma dintelui cu apex incomplet format;
varianta III - trauma dintelui cu rdcini formate.
Asemenea delimitare ne permite nu numai de a diagnostica corect patologia dat, dar i de a alege precis
tactica tratamentului dinilor la copiii de diferite vrste.

TRAUMELE DINILOR PERMANENI LA COPII
In etiologia traumatismelor dinilor permaneni la copii sunt implicai numeroi factori. Din ei cele mai
frecvente sunt accidentele sportive, care sunt urmate de accidentele rutiere, apoi cele ce apar n timpul
jocurilor, cderile accidentale etc.
Mai muli autori evideniaz ca factor predispozant prodenia incisivilor superiori, asociat cu hipotonia
buzei superioara.
Un risc mare de expunere la traumatisme l constituie copiii cu tulburri psihice, deoarece aceti copii fac
mai frecvente micri de protruzie a mandibulei i coordonarea micrilor lor este deficitar.
Cel mai frecvent sunt implicai urmtorii dini permaneni:incisivii centrali superiori: 72%;
incisivii centrali inferiori: 18%; incisivii laterali superiori: 6%; incisivii laterali inferiori: 3%.
Un risc mare de expunere la traumatisme l constituie copiii cu tulburri psihice, deoarece aceti copii fac
mai frecvente micri de protruzie a mandibulei i coordonarea micrilor lor este deficitar.

42 .Fractura coroanei dentare cu deschiderea cavitatii pulpare a dintilor temporari si
permanenti.Alegerea metodei de tratament
Alegerea rationala a metodei de tratament depinde de durata procesului ,localizarea lui,dar si de virsta
copilului,starea lui generala,dezvoltarea psihica s.aDeschiderea accidental a camerei pulpare de origine
traumatic (incisivii) Coafajul pulpar indirect , Coafajul pulpar direct , Amputaia vital a pulpei,
Amputaia devital,
Amputaia nalt -indicat numai n cazul dinilor cu rdcini incomplet formate
; fracturi coronare cu deschiderea pulpei i infectarea profund a pulpei, dac de la momentul traumei a
trecut mai mult de 48 ore.

43. Metoda biologica de tratament a pulpitelor
Coafajul pulpar indirect
Principiul: tratamentul conservator (medicamentos) al procesului inflamator, stimularea proceselor de
recuperare i de dentinogenez n pulp i restabilirea funciei dintelui.
Indicaiile. Sunt strict limitate: pulpita seroas i pulpita cronica simpl. Se practic numai la copiii sntoi
(grupurile I i II de sntate), copiii cu gradul I de activitate a cariei, cu rdcinile n stadiul de formare (I)
sau formate-II
Tehnica. Vizita I :
- izolarea
- nlturarea esuturilor superficiale afectate cu ajutorul excavatorului, fr anestezie, pn la obinerea
semnelor de sensibilitate;
- n unele cazuri poate fi practicat anestezia, cu prepararea ngrijit a cavitii: nlturarea dentinei
ramolite i pstrarea dentinei din apropierea pulpei
- prelucrarea medicamentoas a cavitii cu soluii neiritante (calde): fermeni proteolitici, antiseptice slabe,
ser fiziologic;
- uscarea uoar a cavitii cu aer sau bulete sterile;
- aplicarea unei paste care conine~o combinaie din antibiotice, sulfanilamide, corticosteroizi, anestetice
sub pansament pe 4-5 zile.
Vizita II:
- controlul vitalitii pulpei;
- izolarea;
- nlturarea pansamentului provizoriu i a pastei curative;
- aplicarea pe planeul cavitii carioase a preparatelor odontotrope;
- obturarea permanent a cavitii carioase; n unele cazuri poate fi aplicat un pansament provizoriu, care se
nlocuiete prin obturaie permanent peste 15-20 de zile, dac nu apar complicaii.
Este necesar o supraveghere clinic i radiologic dup 2 sptmni, 3, 6 i 12 luni.
Materiale de coafaj. Paste pe baz de hidroxid de calciu: Calcina (Rusia); Dycal (De Trey), Life (Kerr);
Reocap (Vivadent); Calcicur,.
Paste pe baz de zinc-oxid-eugenol: pasta preparat extempore sau comerciale: Cavitec (Kerr); Kalsogen
Plus (De Trey) etc.
Coafajul pulpar direct
Indicaiile. deschiderea accidental a camerei pulpare de origine traumatic (incisivii) sau la prepararea (cu
condiia unei bune izolri de saliv) cavitilor carioase ale dinilor n stadiul de formare a rdcinilor.
Tehnica:
- izolarea dintelui;
- prepararea cavitii carioase;
- prelucrarea cavitii cu soluii neiritante (sol. NaCl 0,8%);
- dup hemostaz se aplic preparate pe baz de hidroxid de calciu i obturaia provizorie pe termen de 3-6
sptmni;
- obturaia definitiv se aplic dup termenul stabilit, dac nu sunt acuze i dintele este vital.

44.Amputatia vitala in tratamentul pulpitelor dintilor temporari si permanenti
Amputaia vital a pulpei
Principiul: ndeprtarea sub anestezie local sau general a pulpei coronare, urmat de aplicarea la nivelul
deschiderii canalelor a unui material,
Indicaii: deschiderea accidental a camerei pulpare, n primele dou zile dup traum, cnd deschiderea
este mai mare sau a ptruns saliv; pulpit cronic simpl. Se aplic la dinii temporari n stadiile I i II de
formare a rdcinilor.
Tehnica:
- anestezie local sau general;
- izolarea dintelui (rulouri de vat, dig etc);
- prepararea cavitii carioase i tratare medicamentoas;
- deschiderea camerei pulpare, amputarea pulpei coronare cu un excavator sau o frez rotund steril
- hemostaza;
- coafajul bonturilor radiculare cu preparate medicamentoase;
- aplicarea bazei din ciment i a obturaiei definitive. Supravegherea clinic i radiologic dup 2
sptmni, 3, 6 i 12 luni. Materialele folosite
a) pe baz de hidroxid de calciu, ns ele necesit un diagnostic precis, respectarea strict a asepsiei i pot
duce la extinderea procesului inflamator n pulpa radicular i la resorbie intern.
b) pe baz de zinc-eugenol, ns ele frecvent induc procesul inflamator n pulpa radicular. ,
c) pe baz de formocrezol (formula lui Buckley: 19% formaldehid, 35% cresol i 15% glicerina).
Formocresolul se aplic pe o bulet n camera pulpar timp de 5 min, iar apoi se aplic pasta zinc-eugenol.
Dac nu se asigur hemostaza, pansamentul poate fi lsat timp de 24 ore. Formocresolul n contact cu esutul
pulpar vital produce o zon de fixare, rezistent la autoliz i la invazia microbian. Pulpa radicular rmne
vital, asigurnd procesele de formare sau de resorbie radicular.

45.Extirpatia vitala in tratamentul pulpitelor dintilor temporari si permanenti la copii
Extirpaia vital
Principiu: ndeprtarea (extirparea) complet a pulpei sub anestezie local sau generala.
Aceast metod este folosit mai rar pentru dinii temporari n virtutea:
- faptului c aplicarea metodei necesit timp ndelungat, este inaccesibil pentru copiii mici;
- comportamentul copiilor: micri brute, necontrolate etc.
- limitrii vizibilitii cmpului operator;
- obturrii pn la apex a canalelor radiculare, ceea ce influeneaz procesul de rizaliz radicular;
- pericolului infectrii, traumrii spaiului periapical (inclusiv a mugurilor dinilor permaneni) cu
instrumentele endodontice.
Indicaii: Toate formele de pulpit a dinilor permaneni cu rdcini formate. Tehnica*
- anestezie local sau general;
- izolarea dintelui (rulouri de vat, rubber-dam etc);
- prepararea cavitii i tratare medicamentoas;
- deschiderea camerei pulpare;
- ablaia pulpei coronare;
- hemostaza
-

- extirparea pulpei radiculare;
- prelucrarea medicamentoas i instrumental a canalelor;
- uscarea canalului radicular;
- obturarea canalului;
- aplicarea bazei de ciment i a obturaiei definitive.
n calitate de materiale de obturare a canalelor radiculare ale dinilor temporari se folosesc: pasta zinc-oxid-
eugenol, pasta Walkoff (oxid de zinc i soluie Walkoff: Chlorfenol crist. 2,0; Camphorae tritae 4,0; Thimoli
0,1; Mentholi 0,1; Iodoformii farinosi q.s.), pasta rezorcin-formalin.
Sunt contraindicate pentru obturarea rdcinilor dinilor temporari conurile din gutaperc, mase plastice,
argint i din aliaje metalice.

46.Amputatia devitala in tratamentul pulpitelor dintilor temporari si permanenti la copii
Amputaia devital
Principiu: ndeprtarea pulpei coronare devitalizate n prealabil, urmat de mumificarea pulpei radiculare.
Este foarte larg folosit pentru dinii temporari. Metoda este simpl, n edine mici, care sunt uor suportate
de copii.
Indicaii: deschideri accidentale; toate formele de pulpit n toate etapele de dezvoltare a dinilor temporari,
n afar de pulpitele acute i seroase, complicate cu reacia esuturilor periapicale i limfadenit regional.
Tehnica. Vizita I :
- prepararea cavitii carioase i tratarea medicamentoas;
- deschiderea cornului pulpar;
- aplicarea pe pulpa descoperit a pastei devitalizante;
- obturaie provizorie pe 24 de ore - la incisivi, pe 48 de ore la molari.
Vizita I I :
- izolarea dintelui;
- ndeprtarea obturaiei provizorii i verificarea efectului;
- prepararea definitiv a cavitii carioase;
- nlturarea plafonului cavitii pulpare cu o frez rotund i a pulpei coronare (cu excavatorul sau cu freza
globular);
- tratarea medicamentoas;
- aplicarea n cavitatea puhpar a unei bulete cu soluie pentru mumificarea pulpei radiculare: rezorcin-
formalin pe 2-3 zile sub pansament provizoriu.
Vizita I I I :
- izolarea dintelui;
- nlturarea pansamentului provizoriu i a buletei de vat;
- aplicarea pastei de impregnare: rezorcin-formalin;
- obturarea cu material de baz i obturaie definitiv.
Pentru devitalizarea pulpei se folosesc paste pe baz de arsen i paraformaldehid pregtite extempore sau
comercializate: Depulpin (Voco), Toxavit Paste (Lege Artis), Caustinerf.

47.Extirpatia devitala in tratamentul pulpitelor dintilor temporari si permanenti la copii
Extirparea devital a pulpei
Principiu: nlturarea pulpei dentare, n prealabil devitalizat i obturarea ulterioar a tuturor canalelor.
Indicaii: toate felurile de pulpite ale dinilor temporari cu rdcinile formate.
Tehnica. Vizita I :
- prepararea cavitii carioase, cu nlturarea dentinei alterate;
- deschiderea camerei pulpare;
- aplicarea pastei devitalizante;
- pansament provizoriu pe 24-36 ore.
Vizita II :
- nlturarea pansamentului provizoriu i verificarea efectului;
- prepararea definitiv a cavitii carioase;
- nlturarea planeului camerei pulpare i a pulpei coronare (cu excavatorul sau o frez globular);
- nlturarea pulpei radiculare;
- tratarea medicamentoas i instrumental a canalelor;
- obturarea canalului cu paste resorbabile;
- obturarea cavitii carioase.

Se recomand ca acul extractor sa fie introdus direct pn la vecintatea vrfului rdcinii, dup care se face
o micare de rsucire (45), pentru a fixa i a extirpa pulpa radicular. n canale largi pot fi folosite mpreun
2-3 pulpo-extractoare pentru extirparea pulpei. Tratarea medicamentoas i prelucrarea instrumental a
canalelor se alterneaz i este limitat pn la 2/3 din lungimea canalului, evitnd atingerea apexului.
Pentru obturarea canalelor dinilor temporari se folosesc paste resorbabile: zinc-oxid-eugenol; pasta
Walkoff, pastele iodoformate {Rebel, Ray); Traitment SPAD etc.

48.Metode de tratament a pulpitelor dintilor temporari si permanenti cu radacini incomplet formate
AMPUTAIA NALT
Amputaia nalt (pulpectomia parial) const n ndeprtarea pulpei coronare i a unei pri a celei
radiculare n scopul meninerii prii apicale a pulpei i a zonei de cretere a rdcinii. Este indicat numai n
cazul dinilor cu rdcini incomplet formate n cazurile cnd nu numai pulpa coronar dar i cea radicular
sunt implicate ntr-un proces inflamator cronic pronunat timp ndelungat. Se aplic de asemenea, la
pulpitele cronice gangrenoase; pulpite cronice exacerbate cu implicarea esuturilor parodoniului; fracturi
coronare cu deschiderea pulpei i infectarea profund a pulpei, dac de la momentul traumei a trecut mai
mult de 48 ore.
Tehnica:
- anestezie local i izolarea dintelui;
- prepararea cavitii carioase;
- deschiderea camerei pulpare;
- nlturarea pulpei coronare;
- amputarea pulpei radiculare (1/3, 1/2, 2/3 din canal) cu freze rotunde sau cu pulpoextractoare, foarte
atent, cu traumatizarea minim a bontului pulpar;
- hemostaza i splarea canalelor fr presiune cu ser fiziologic, soluii de hidroxid de calciu;
- tamponarea canalului cu bulete sterile;
- aplicarea pastei de coafaj (pe baz de hidroxid de calciu cu priz rapid);
- aplicarea bazei de ciment i a obturaiei definitive.
Controlul clinic i radiologie se efectueaz la 2 sptmni, 3,6,12 luni. Materialul pe baz de hidroxid de
calciu se poate resorbi i de aceea se impune nlocuirea lui. Dup terminarea formrii rdcinii se efectueaz
extirpaia total a pulpei i obturaia radicular (cu materiale neresorbabile).
Procedeul FRANK de nchidere a apexului (biopulpectomie - apexificare). Are aceleai indicaii ca i la
amputaia nalt. Dup nlturarea pulpei coronare, se ndeprteaz pulpa radicular pn la nivelul apexului
radiologie, folosind instrumentele endodontice cu o atenie deosebit pentru a nu leza pereii subiri i
incomplet formai ai rdcinii sau a nu depi foramenul apical deschis. Se efectueaz irigaii cu soluii de
hipoclorit de sodiu sau soluii neiritante. Hidroxidul de calciu se aplic la captul canalului, canalul se
obtureaz cu past pe baz de ZOE i se
aplic obturaia definitiv. Dac are loc resorbia pastei, ea se rennoiete periodic. Dup formarea apexului
n termen de 6-12 luni se formeaz bariera apical, iar canalul se va obtura cu un con de gutaperc
"inversat". nchiderea apical complet se determin radiologie sub forma unui pod osteodentinar
cementoid. Podul osteodentinar este format din ciment, care se produce n inele concentrice dinspre periferie
spre centru i spre apex.
Tehnica lui FORTIER. Obturaia de canal n biopulpectomie se face cu ZOE, cu sau fr de plasarea apical
a pastei pe baz de hidroxid de calciu, con de gutaperc central "inversat", iar restul conurilor se aplic
normal, utiliznd tehnica de condensare lateral a materialului de obturaie radicular.
La necrozele pulpare autorul recomand obturaia "n etaj": n treimea apical se aplic o past resorbabil,
apoi o completeaz cum s-a menionat mai sus (Fortier J. R, Demars-Fremault C, 1987).
Consecinele tratamentului unui dinte cu apex deschis
Aceste consecine pot fi urmtoarele:
a) apexogenez - formarea rdcinii de dimensiuni, form i lungime normale, cu "nchiderea" ulterioar a
apexului radicular. Reprezint rezultatul pozitiv al tratamentului inflamaiei pulpei vitale, care permite
continuarea creterii rdcinii i nchiderea apexului deschis;
b) apexificarea - lezarea zonei de cretere duce la oprirea formrii rdcinii, care n final este de dimensiuni
mai mici i de form atipic;
c) procese apicale acute sau cronice fr nchiderea apexului, care necesit intervenii chirurgicale
periapicale sau extracia dintelui permanent.

49.Particulariti generale ale parodontitelor apicale a dintilor temporari si permanenti,clasificarea
Periodoniul, ca parte component a parodoniului, este de origine mezodermal. Periodoniul se definitiveaz
aproximativ peste un an dup terminarea formrii apexului radicular. n aceast perioad spaiul periodontal este lrgit,
mai ales n regiunea apical, constituind 1-1,5 mm. Grosimea periodoniului este n medie de 0,2-0,25 mm, ns ea
poate varia o dat cu dezvoltarea rdcinii, cu vrsta, cu modificrile funcionale i ca urmare a proceselor patologice.
Principalele particulariti anatomo-fiziologice, care determin dinamica evoluiei procesului inflamator al zonei
apicale a parodoniului sunt urmtoarele:
Lipsa stabilitii n regiunea apical, care este prezentat printr-un esut mixt: ntre pulp i periodont, constnd din
structuri slab difereniate, cu potenial nalt de regenerare.
Orificiul apical este larg, pulpa contacteaz uor cu osul alveolar.
Rdcinile pot fi n diferite etape de dezvoltare (de formare, formate i de resorbie).
esuturile parodoniului sunt imature, conin mai multe elemente celulare, sunt reduse posibilitile de delimitare a
procesului inflamator, de aceea procesul se propag rapid n toate esuturile.
Corticala osului alveolar este subire, osul alveolar conine mai mult esut medular, este bine vascularizat
i inervat; septurile interosoase sunt subiri, fine, elastice; osul este mai slab mineralizat, conine comparativ
mai multe elemente organice dect neorganice etc. Toate acestea duc la distrucii rapide i masive ale
esuturilor periapicale.
Oasele regiunii maxilo-faciale la copii sunt n cretere permanent, cu predominarea proceselor reparative
(de regenerare) fa de procesele de resorbie. La copii predomin procesele productive (proliferative).
Periostul este fraged, activ, bine vascularizat, uor se decupleaz de la os, ceea ce duce la progresarea
continu a procesului inflamator.
esuturile periapicale sunt abundent vascularizate, inervate, conin o reea limfatic vast, ns ele sunt
imature.

CLASI FI CAREA PARODONTI TELOR API CALE
Clasificarea parodontitelor apicale ale dinilor temporari i permaneni la copii dup T. Vinogpadova
I. Localizarea procesului:
- apical;
- marginal.
II. Etiologie:
- infecioas;
- traumatic;
- toxic;
- medicamentoas.
III. Evoluia clinic:
- acut: a) seroas; b) purulent.
- cronic: a) fibroas; b) granuloas; c) granulomatoas.
- exacerbarea formelor cronice ale parodontitelor.
IV. Schimbrile pato-morfologice:
- inflamaie acut: seroas, purulent; - inflamaie cronic: fibroas, gangrenoas, proliferativ.

Clasificarea afeciunilor parodontale dup OMS
K.04. Maladiile esuturilor periapicale
K.04.4. Periodontitele apicale acute de origine pulpar.
Periodontite apicale acute FAJ (ca infecie). K.04.5. Periodontita apical cronic.
Granulome apicale. K.04.6. Abces periapical cu fistule. Inclusiv: - abces dentar cu fistul;
- abces dento-alveolar cu fistule;
- abces periodontal de origine pulpar. K.04.60. Fistul deschis n sinusul maxilar. K.04.61. Fistul
deschis n fosa nazal.
K.04.62. Fistul deschis n cavitatea bucal.
K.04.63. Fistul pe piele.
K.04.69. Abces periapical cu fistul neidentificat.
K.04.7. Abces periapical fr fistul;
Abces dentar;
Abces dento-alveolar;
Abces periodontal de origine pulpar fr fistul. K.04.8. Chist radicular. Inclusiv: Chist apical;
Chist periapical. K.04.80. Chist apical i lateral. K.04.81. Chist rezidual. K.04.82. Chist paradental,
inflamator. K.04.9. Alte afeciuni neprecizate.

50.Parodontita apicala acuta a dintilor temporari
La copii parodontitele apicale acute infecioase evolueaz paralel cu pulpita acut difuz sau cu pulpita cronic
exacerbat (gangrenoas).
Acuzele. Dureri permanente, localizate; n evoluie se intensific, devenind pulsatile, fiind mai accentuate la masticaie
sau intercuspidare. Mai ales la copiii mici este posibil infectarea rapid a esuturilor parodoniului cu manifestri
clinice generale: simptome de intoxicaie general, febr pn la 38C i mai mult. copii sunt capricioi, plngrei,
refuz hrana, se tem s nchid gura, dorm ru etc. Dintele devine mobil, foarte dureros la atingere, se observ
edemaierea progresiv a esuturilor moi ale feei, mrirea ganglionilor limfatici regionali etc. Dac n primele ore nu
se acord asisten medical, se formeaz periostita acut, iar frecvent - osteomielita acut a maxilarului.
Obiectiv. Copilul, de obicei, indic dintele afectat, care poate avea cavitate carioas medie sau profund cu dentin
ramolit i pigmentat. Cavitatea carioas n majoritatea cazurilor nu comunic cu cavitatea pulpar, sondarea ei
nefiind dureroas. Uneori, dintele poate fi intact, sau poate fi obturat. Percuia dintelui este foarte dureroas. Dintele
poate fi mobil. Gingia alveolar este hiperemiat i edemaiat n regiunea dintelui afectat, care la palpare n regiunea
proeciei apexului radicular este dureroas. n unele cazuri pe plic de trecere se depistez un infiltrat, iar n cazuri mai
grave se atest edem colateral al esuturilor moi ale feei. Ganglionii limfatici sunt mrii, slab dureroi i mobili.
La periodontita incisivilor inferiori se inflameaz ganglionii submentali; la periodontita incisivilor superiori,
caninilor i premolarilor superiori sau inferiori - ganglionul anterior submantibular din partea
corespunztoare procesului; la periodontita molarilor superiori sau inferiori -ganglionul mediu i posterior
submandibular.
Analiza sngelui: leucocitoz, RSE mrit.
EOD: mai mare de 100 mkA.
Radiologie: de obicei nu pot fi stabilite modificri, uneori lrgire nensemnat a spaiului periodontal.
n funcie de etiologie tabloul clinic al parodontitelor acute la copii poate avea specificul su.

.Tratamentul parodontitelor apicale acute a dinilor temporari.
Vizita 1: cu ajutorul turbinei se efectueaza deschiderea larga a cavitatii dentare,se indeparteaza pulpa
infectata sau necrotizata,prelucrarea antiseptica a cavitatii dintelui,cu pulpoextractoare se inlatura masele
necrotice din canalul radicular. Prepararea antiseptica si instrumentala a canalului radicular.In cazul dintelui
cu apex format apare necesitatea deschiderii orificiului apical radicular pentru asigurarea drenajului spatiului
periodontal.Dintele ramine cu cavitatea deschisa.Se indica lavaj cu sol. 1% bicarbonat de sodiu,0,2%
clorhexidina,etc.
Vizita 2: prepararea instrumentala si medicamentoasa a cavitatii dintelui,revizia canalelor radiculare si
tratarea lor antiseptica cu solutii de cloramina 2%,clorhexidina 0,5%,iodinol,decamina 0,2 %,etc. Se
recomanda solutii cu fermenti proteolitici: tripsina,chimotripsina,lizozim.Prelucrarea instrumentala a
canalelor se efectuiaza foarte atent,de dimensiuni corespunzatoare grosimii canalului radicular,tinind cont de
lungimea canalului,pentru evitarea traumarii zonei apicale si a foliculului dinteluii permanent.Pansamentul
ermetic medicamentos sau obturarea canalelor pot fi efectuate numai dupa lichidarea procesului inflamator
acut.Canalele dintilor temporaru se obtureaza in limita orificiului apical radicular.Se folosesc paste
rezorbabile: zinc eugenol,pe baza de timol 5%,pe baza de iodinol,etc.
46.Parodontita apical cronic granulant a dinilor temporari.
Este un tablou clinic foarte sters.Copii frecvent nu prezinta acuze,dintele este folosit in masticatie,nu
reactioneaza la agenti termici.La examinare dintele poate fi intact sau poate avea o cavitate carioasa de
diferita profunzime,fiind uneori obturata.Culoarea smaltului este modificata ,are nuanta cenusie si este
mata,sondarea cavitatii este indolora,percutia indolora.In cavitatea dintelui se observa uneori tesut
granular,care la sondare este slab dureros si poate aparea singerare,gingia este edematiata si
hiperemiata.Radiologic: un focar de distructie a osului alveolar cu lezarea placii corticale,care are limite
iregulare ,sub forma de para de foc.Localizarea tipica este in regiunea bifurcatiei(trifurcatiei) radiculare.
47.Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor temporari.
Vizita 1: prepararea cavitatii carioase,cu deschiderea larga a camerei pulpare ,inlaturarea maselor necrotizate
din canalele radiculare, se lasa un tamponas cu solutie de camfor-fenol sau rezorcin formalina sub
pansament de 2-3 zile.
Vizita 2: inlaturarea resturilor infectate din canale,prelucrarea medicamentoasa minutioasa cu antiseptice
neiritante: sol. Cloramina 2%,sol.0,5 % clorhexidina,sol. Iodinol 1%,sol 3% apa oxigenata,etc.
Prelucrarea instrumentala cu diferite instrumente endodontice care corespund dimensiunilor
canalelor.Uscarea canalelor cu conuri de hirtie sau mese de vata.Obturarea canalelor cu materiale
rezorbabile,kare sunt pe baza de zinc eugenol,pasta Walkoff,paste cu iodoform,timol.
48.Parodontita apical acut a dinilor permaneni.
Sunt 3 faze ale dezvoltarii parodontitei apicale acute:
-Prima faza etapa de intoxicare a periodontiului(in cazul pulpitelor acute difuze,pulpitelor acute
purulente.)Copii au senzatie de greutate si de incordare in regiunea dintelui ,care devine mai mare si mai
inalt ca alti dinti.
-Faza a doua se caracterizeaza prin aparitia procesului exudativ seros.Se manifesta prin evolutie progresiva
,debutind cu dureri permanente,moderate,localizate.Durerile de obicei se intensifica noaptea si practic nu
trece de la administrarea analgeticilor.Depistam o cavitate carioasa medie sau profunda.Sondarea cavitatii
carioase nu este dureroasa ,percutia dintelui este foarte dureroasa.Gingia este edematiata si hiperemiata,in
cazuri mai avansate ale procesului inflamator pe plica de trecere a vestibulului in regiunea proectiei
radacinii dintelui se observa infiltrat inflamator si edem colateral al tesuturilor moi.Ganglionii limfatici
regionali mariti ,mobili siputin durerosi la palpare.
-Faza 3-cea purulenta.Se caracterizeaza prin simptome de intoxicatie generala.La debut durerile sunt
localizate ,permanente,insa treptat se intensifica ,pot sa iradieze .La examinare dintele poate fi intact ,insa
culoarea lui este modificata ,mai frecvent dintele este cariat sau obturat.Camera pulpara este deschisa sau
inchisa.Sondarea indolora,percutia foarte dureroasa.Gingia hiperemiata si edematiata,se simte miros fetid
din cavitatea bucala.Se evedentiaza asimetria fetei,edem colateral al tesuturilor moi.Starea generala este
grava cu simptome de intoxicatie: cefalee,insomnie ,inapetenta,febra 38-39.Analiza singelui :
leucocitoza,VSH marit.Radiologic: pierderea de contrast a osului spongios,largirea spatiului
periodontal,lamina corticala a osului este intacta.
49.Tratamentul parodontitei apicale acute a dinilor permaneni.
Vizita 1: se prepara cavitatea carioasa,se deschide camera pulpara si se creeaza accesul catre canalele
radiculare.Se indeparteaza masele necrotice din camera pulpara si cu pulpoextractoarele pe etape sub
protectie de antiseptice se inlatura masele necrotice din canalele radiculare si crearea drenajului
exudatului.Cavitatea dintelui ramine deschisa ,si se indica gargare cu hidrocarbonat de sodiu 1%.
Vizita 2: se efectuiaza prelucrarea instrumentala si tratarea antiseptica a cavitatii dintelui si a canalelor
radiculare cu : ectericid,microcid,hipoclorit de sodiu,cloramina,clorhexidina,fermenti
proteolitici,etc.Obturarea canalelor si aplicarea obturatiei permanente se efectuiaza numai dupa lichidarea
procesului inflamator acut,disparitia durerii la percutie si normalizarea starii generale a copilului.
50.Parodontita apical cronic granulant a dinilor permaneni.
Simptomele de baza: hiperemia mucoasei din partea vestibulara a procesului alveolar in regiunea proectiei
apexului radicular,in regiunea dintelui cauzal copilul are senzatii de discomfort,greutate,uneori durere,la
ocluzie apare senzatia unui dinte mai inalt,percutia este indolora sau sensibila.La examinare coroana dentara
poate fi distrusa considerabil sau prezenta o cavitate carioasa superficiala,culoarea dintelui este modificata:
coroana este mata cu nuanta cenusie sau bruna ,mai ales in regiunea coletului,sondarea indolora,fingia este
edematiata si hiperemiata,se pot depista fistule cu eliminari sau cu granulatii,EOD-100-120 mkA.
Radiologic:sunt trei grade de modificari distructive:
1.largirea spatiului periodontal fara procese distructive esentiale in tesuturile periapicale.
2.tesutul granular creste peste limitele spatiului periodontal cu lezarea structurii osului,poate avea loc
resorbtia cementului.
3.focar extins de rarefiere a tesutului osos,in mijlocul caruia osul lipseste.

Tratamentul parodontitei apicale cronice granulante a dinilor permaneni. ????????????????????
predomin problema stimulrii esuturilor periapicale cu scop de regenerare a esuturilor noi, ceea ce
favorizeaz procesul de apexogenez i nu stopare a acestuia,
Hydroxidul de calciu, care este utilizat de foarte mult timp n stomatologie, fiind aplicat
pe canalul dintelui cu rdcina neformat influeneaz prioritar procesul de apexifiere i mai
puin cel de apexogenez (apexoregenerare), n funcie de starea zonei vitale de cretere. n cazul
terapiei de durat (mai mult de 10-12 luni) cu remedii ce conin hydroxidul de calciu va crete
formarea de esut osos n focarul patologic datorit faptului c, fosfataza alcalin stimuleaz
activitatea regenerativ a osteoblastelor [82; 148]. Ca consecin, va crete presiunea asupra
rdcinii neformate fenomen, care va facilita creterea fragilitii apexului nemineralizat
complet. Datorit acestui proces se poate fractura apexul neformat. n cazul periodontitelor cronice apicale a
dinilor imaturi, tratamentul endodontic va presupune medicaia antiseptic ce se asociaz cu prelucrarea
mecanic i va fi combinat cu soluii irigante, ce prezint aciuni antibacteriene, de neutralizare a
substanelor organice degradate.
Irigarea n asociaie cu manipulaiile mecanice vor conduce la eliminarea complet a
esuturilor rmolite i a dentinei alterate, ns cu precauie pentru a nu lrgi progresiv fr control
canalul radicular deja imens. Soluia specific pentru aceste procedee ar fi NaOCl 0,5%.

Parodontita apical granulomatoas i fibroas a dinilor permaneni la copii.


Tratamentul parodontitei apicale cronice granulomatoase a dinilor permaneni la copii.



60.Hipoplazia local a dintilor permanenti la copii
Se formeaz ca urmare a traumrii foliculului, sub aciunea unui proces inflamator
cronic n dintele temporar sau a unei tumori a maxilarelor. Pe dinii de lapte poate
fi depistat n cazul traumrii foliculului dintelui temporar din linia de fractur a
maxilarului. Mugurele dintelui permanent poate fi lezat n caz de intruzie a dintelui
temporar (mai frecvent incisivii). Afectarea mugurelui are loc sub aciunea procesului
inflamator cronic la parodontitele apicale a dinilor temporari, la osteomielitele
maxilarelor, care mai frecvent se depisteaz n regiunea premolarilor permaneni,
deoarece mugurii lor sunt situai ntre rdcinile molarilor temporari, acetia fiind
cel mai des afectai de carie i de complicaiile ei.
Trauma sau infecia deregleaz funcia ameloblatilor, iar n cazuri grave i a
odontoblatilor - ca rezultat au loc modificri de form sau de structur ale dintelui.
Asemenea patologii au fost denumite dinii Turner. Afeciunile uoare se manifest prin
apariia maculei (cretoase, galbene, cafenii etc.)
Dinii cu hipoplazie local necesit radiografie, deoarece poate fi lezat zona de
cretere i rdcina poate s rmn incomplet format.
Tratamentul. Depinde de gravitatea afectrii dintelui, de localizarea lui etc.
La hipoplazia de forma maculo-cretoas--terapia de remineralizare.
Maculele pigmentate - nlbirea, urmat terapie de remineralizare. n
defectele esuturilor dure - obturarea cu compozite. Dac este lezat forma,
dimensiunile, culoarea dintelui, sunt indicate coroane din porelan, metaloceramice,
acrilice etc.
Profilaxia const din tratamentul precoce al cariei dentare i al complicaiilor ei
n dinii temporari, din evitarea traumatismelor dentare.

61.Hipoplazia de sistem a dintilor temporari si permanenti la copii
Este un viciu de dezvoltare ce se manifest prin dereglarea structurii i
mineralizrii esuturilor dentare, ca rezultat al aciunii unor factori nocivi asupra
foliculului dentar n per de dezv i mineralizare. Aceti factori duc la
deregl embriogenezei dintelui i se manifest prin dereglri nespecifice ale
procesului de formare i mineralizare a esuturilor dentare. Viciul se formeaz n
urma dereglrii funciei ameloblatilor, iar n cazuri grave i a odontoblatilor. Sunt
afectai dinii care s-au format i s-au mineralizat n aceeai perioad de timp, cnd
au acionat factorii nocivi.
De hipoplazie pot fi afectai att dinii temporari, ct i cei permaneni. Dinii
temporari sunt afectai ca urmare a dereglrii proceselor metabolice la gravid (boli
generale, toxicozele graviditii, alimentaie insuficient sau iraional, intoxicaii,
medicamente etc.), care duc la hipoxie. Apare la copiii care au suportat mai ales n
primele luni de via maladii ale sistemului nervos central, icter hemolitic, rahitism,
nefropatie, la cei cu dereglri ale tractului gastrointestinal, boli infecioase.
Afectarea dinilor permaneni poate fi consecina dereglrii strii fiziologice a
organismului copilului n cazul maladiilor generale (tractului gastrointestinal:
gastroduodenite, colite, hepatite etc., afeciunilor sistemului respirator: bronite,
pneumonii, infecii respiratorii virotice acute etc.; bolilor infecioase: dizenterie .a.).
Dac patologia a avut loc n jumtatea a doua a primului an de via, atunci este
afectat de obicei marginea incizal a incisivilor permaneni i cuspizii molarilor de
6 ani n caz c aciunea factorilor nocivi a survenit la 2-3 ani de via, modificrile vor
fi depistate n regiunea central a coroanei sau pregingival pe aceeai dini.
Formele de manifestare a hipoplaziei de sistem i localizarea ei se afl n funcie
de intensitatea i de durata aciunii factorului nociv.
Exist urmtoarele forme clinice ale hipoplaziei de sistem:
1) de macul - pe suprafaa coroanelor dentare sunt macule albe, cretoase, cu
hotare clare, cu o suprafa neted, lucitoare, se localizeaz simetric la acelai nivel;
2) ondulat (pial) - adncituri, ovale sau rotunde de diferite dimensiuni i
profunzime, pe unele sectoare se prevede dentin de culoare galben;
3) de brazd - adncituri n smal de diferit profunzime i lime, orientate mai
frecvent paralel marginii incizale a dinilor;
4) distructiv - aplazia sau lipsa smalului ntr-un sector al dintelui.
Toate formele hipoplaziei de sistem sunt mai pronunate pe suprafeele vestibulare,
comparativ cu cele palatinale.
Hipoplazia de sistem poate: a) s se combine cu un proces de demineralizare
(macule sau caviti cariate pe sectoare neafectate de hipoplazie); 2) s se complice cu
caria (cnd ntr-un sector hipoplazie apare caria dentar); 3) s se combine i s se
complice cu caria; cu modificarea culorii dintelui.
Tratamentul. Igiena cavitii bucale. n cazuri uoare tratamentul nu se indic.
La forma maculoas: 1) terapia de remineralizare; 2) aplicarea soluiilor, gelurilor
cu fluor de 3-4 ori pe an, cte 10-15 cure. Dup terapia de remineralizare defectele
pot fi obturate cu cimenturi ionomerice, materiale compomere sau compozite. Dinii
masticatori se acoper cu coronie prefabricate n caz de leziuni extinse.
Profilaxia. Ocrotirea sntii mamei i a copilului (modul de via i de munc
sntos; alimentaia raional; evitarea intoxicaiilor; diagnosticarea precoce i
tratamentul maladiilor generale etc.); profilaxia bolilor generale la copii de vrst
precoce; alimentarea natural etc.

62.Dinii de tetraciclin la copii
Administrarea preparatelor de tetraciclin gravidelor i copiilor de vrst fraged
poate provoca modificarea culorii dinilor temporari i permaneni, iar la administrarea
unor doze mari - hipoplazie. Administrarea preparatelor tetraciclinei gravidelor duce
la modificarea culorii dinilor temporari n regiunea incizal, deoarece ele trec bariera
placentar. Indicarea preparatelor de tetraciclin n primele luni de via duce la
modificarea culorii regiunii pregingivale a incisivilor i suprafeelor masticatorii ale
molarilor temporari; la vrsta de 6 luni - coloraia molarilor temporari i molarilor
de 6 ani; la 2-3 ani - coloraia regiunii coletului dinilor frontali permaneni, iar de la 4
ani - coloraia premolarilor i molarilor doi permaneni
Tetraciclin se sedimenteaz n oasele i dentin dinilor n curs de dezvoltare,
influennd negativ procesele de mineralizare. Intensitatea coloraiei variaz de la
galben deschis pn la galben ntunecat. Sub aciunea luminii culoarea iniial pe
suprafaa vestibular a dinilor frontali se modific n cenuie, cenuie-brun. Dup
schimbarea culorii dinii de tetraciclin pierd proprietatea de fluorescent.
Modificri ale culorii dinilor temporari (de la galben pn la negru) pot fi la
copiii care au suferit boala hemolitic a nou-nscutului.
Tratamentul. Dinii de tetraciclin greu se supun tratamentului prin nlbire. Se
recomand nlbirea dinilor din partea canalului radicular (dup depulpare) cu ap
oxigenat, hidroperit sau perhidrol.
Profilaxia. Excluderea administrrii preparatelor de tetraciclin gravidelor,
copiilor prin indicarea altor preparate antibiotice



63.Fluoroza dentar la copii
Fluoroza este o afeciune endemic, ca urmare a intoxicaiei cu fluor (F), ce survine
mai frecvent drept consecin a consumului apei cu coninut sporit de F.
OMS (1965) recomand clasificarea fluorozei dup/. Miiller:
1. forma chestionabil - pe suprafaa smalului sunt hauri sau macule cretoase
slab pronunate;
2. forma foarte slab - macule albe, cretoase, care sunt situate pe 25% din
suprafaa smalului;
3. forma slab - macule albe, intransparente, sunt de dimensiuni mari, pot s
ocupe pn la 50% din suprafaa smalului;
4. forma moderat - afectarea tuturor suprafeelor dintelui, macule brune,
abraziune dentar, care desfigureaz suprafaa smalului;
5. forma grav - toate suprafeele dintelui sunt afectate, cu sectoare mari de
pigmentaie brun, distracia smalului.

Clasificarea fluorozei lui . . (1956):
1) forma haurat - hauri cretoase mici, slab pronunate, situate n straturile
superficiale ale smalului, uneori pot fi depistate numai la uscarea suprafeei dintelui,
mai frecvent sunt localizate pe suprafeele vestibulare ale incisivilor superiori.
2) forma maculoas - macule cretoase bine pronunate, localizate pe toate
suprafeele dintelui, pot s se contopeasc, n-au hotare bine pronunate, suprafaa
lor este neted i strlucitoare. Uneori maculele pot avea nuane brune-deschise; mai
frecvent sunt afectai incisivii, caninii, mai rar premolarii i molarii.
3) forma granular-cretoas - pot fi afectai toi dinii..
Toate suprafeele dentare sunt depigmentate, cretoase, ns luciul poate s se menin,
n unele cazuri se observ sectoare pigmentate brune-deschise sau brune-nchise,
adesea cu defecte mici, punctiforme, granulare (cu diametrul pn la 1,5 mm i cu
profunzimea pn la 0,3 mm);
4) forma eroziv - prezint defecte de diferite forme i dimensiuni, pigmentarea
smalului (brun, brun-nchis, negru). Abraziunea smalului pn la dentin;
5) forma distructiv - apare n localitile unde concentraia fluorului n apa
potabil depete 5 mg/l. Modificarea formei, culorii, dimensiunilor dinilor din
cauza distraciei smalului, pigmentarea esuturilor dentare n culori nchise, abraziune
pronunat, smalul poate s lipseasc complet sau parial, pot fi fracturi ale coroanelor
dentare.
In cazul unei concentraii de 1 mg/l F n apa potabil la copii pot fi depistate
formele chestionabil i uoar ale fluorozei dentare, care sunt prezentate prin ma-
cule cretoase pe unele suprafee dentare. Aceste modificri sunt aproape invizibile
i pot fi depistate numai la examinarea stomatologic. n caz de concentraii pn la
1,5 mg/l F la copii pot fi depistate i macule de culoare galben-deschis, care uneori
confer un aspect "tigrat" smalului.
Numai n cazul consumului apei cu concentraie de circa 1,5-2,5 mg/l F pot fi
depistate macule de culoare galben-nchis sau brune. Ele se pot localiza pe orice
suprafa a dintelui, dar mai frecvent pe suprafaa labial a incisivilor superiori. n
afar de macule, n unele cazuri pot aprea defecte punctiforme ale smalului
La copiii care au consumat ap cu 2,5-3,5 mg/l F pot fi depistate toate formele
fluorozei dentare. n afar de macule pigmentate, pe toate suprafeele dentare se
depisteaz defecte localizate haotic pe suprafaa smalului, avnd o form neregular,
care uneori se contopesc i deformeaz coroana dentar. Diferite grupe de dini la
acelai copil pot avea variate forme i grade de afectare, ns, de regul, se pstreaz
simetricitatea afectrii att a dinilor, ct i a formei i localizrii maculelor.
Maculele smalului se caracterizeaz prin polimorfism. n raport de forma i
gradul afectrii se modific i caracterul maculelor: de la macule mici, albicioase
aproape invizibile pn la macule ntunecate, eroziuni pe toate suprafeele dinilor,
care pot duce la distrucii evidente ale esuturilor dure i formei coroanei dentare.
La copiii din localiti endemice de fluoroza dinii se deosebesc printr-un ten
albicios al smalul dentar, fapt ce se explic prin particularitile refraciei luminii.
Dinii au culoarea laptelui sau pot avea o nuan glbuie, care n general nu influeneaz
asupra esteticii dentare. Asemenea particulariti sunt caracteristice pentru toi dinii,
inclusiv cei neafectai prin fluoroza.
La examinarea n spectral luminii obinuite i polarizate i celei microradiografice
s-a constatat c stratul superficial al smalului este hipermineralizat, iar n cel
intern exist fii de hipomineralizare. Stratul intern este separat de la dentin
printr-o poriune ngust hipermineralizat.
Metode de tratament a fluorozei dentare:
a)atraumatice(neinvazive)sau miniinvazive:
albirea dintilor-gr.II-IV de fluoroza
microabraziunea smaltului-gr.II-IV de fluoroza
albire+restaurare cu compozite-gr.III-V de fluoroza
b)traumatice(invazive):
fatete adezive-gr.III-V de fluoroza
coroane de invelis-gr.IV-V de fluoroza
Copiilor si adolescentilor (in special in perioada de formare a radacinilor)cu fluoroza dentara st indicate
metodele atraumatice sau miniinvazive.
Profilaxia:
a)interzicerea folosirii apei cu continut sporit de F
b)inlocuirea apei cu continut sporit de F cu apa mineral,imbuteliata,lapte
c)limitarea consumului alimentelor cu continut sporit de F:peste,carne grasa,lapte artificial
d)administrarea preparatelor de Ca(calciu gluconat,glicerofosfat de calciu)
e)respectarea igienei cavitatii bucale

58.Amelogeneza imperfect la copii
Patologie a smalului de origine ereditar, ca rezultat al dereglrilor patologice ale
ectodermei cu variabilitate de manifestri clinice n raport cu gradul de transmitere
genetic i de modificrile histologice.
Factorii genetici sau diferii factori de mediu general sau local pot perturba procesul
normal de amelogeneza ducnd la apariia amelogenezelor imperfecte, varietatea cea
mai mare de forme clinice fiind generat de mutaiile genetice

Clasif amelogen. Imperfect dupa forma de manifestare (dupa )
Forma 1. Dereglri cantitative i calitative nensemnate. De obicei dinii erup n
termene medii, uneori pot fi mai mici n volum, ceea ce duce la apariia tremelor.
Suprafaa smalului este neted, lucioas, ns este de culoare galben sau cafenie.
Forma 2. Modificri cantitative i calitative nsemnate. Dinii erup n termene
medii, ns au form conic sau cilindric. Suprafaa smalului este rugoas deoarece
smalul este pstrat parial (mai frecvent n regiunea coletului). Culoarea poate varia
de la galben la cafeniu nchis. La baza acestei forme stau modificri structurale i
de mineralizare insuficient a smalului. Dentin nu are dereglri patologice.
Forma 3. Dinii pot fi de dimensiuni, form i culoare normale sau smalul poate
fi mai subire i este schimbat n culoare. n ambele cazuri pe toate suprafeele coroanelor
dentare se depisteaz brazde, care mai frecvent au o orientare vertical (de la suprafaa
incizal spre colet). Sunt afectate nu numai grupe de dini, care au aceleai termene
de formare, dar toi dinii (att temporari, ct i permaneni). Brazdele se depisteaz
pe toat suprafaa coroanelor dentare.
Forma 4. Coroanele dentare au dimensiuni i form normale, ns smalul are
suprafaa cretoas, fr de luciu. Unii autori presupun c aceasta se explic prin
lipsa cuticulei i a peliculei. Smalul este fragil, puin rezistent la aciune mecanic.
Dentin rmas fr de smal este galben, ns treptat devine cafenie (se
pigmenteaz), se determin frecvent hipersensibilitatea esuturilor la ageni termici.
Pot fi i alte variante de manifestri. De obicei, dup eruperea dinilor procesul
progreseaz, ducnd la schimbarea culorii coroanelor dentare, la fragilitatea i
abraziunea smalului, ca rezultat se micoreaz dimensiunile, se schimb culoarea
tuturor dinilor temporari i permaneni.
La toate formele de amelogeneza imperfect numrul, forma rdcinilor, camerei
pulpare i canalelor radiculare nu se modific. Mai frecvent se depisteaz formele I
i IV de amelogeneza imperfect i sunt prezente n egal msur la copii de ambele
sexe.

65.Dentinogeneza imperfect
Este o tulburare ereditar n dezvoltarea dentinei. Clinic aceast patologie nu se
manifest ctre momentul eruperii dinilor: dinii au culoare, dimensiuni i form
normale. Caria afecteaz rar astfel de dini, sau dac se formeaz, atunci numai la
dinii permaneni la maturi. ns copiii pot acuza dureri de la rece sau fierbinte. Mai
frecvent ei se adreseaz cu patologie a esuturilor parodontale: gingivite catarale (mai
frecvent n regiunea dinilor frontali), care sunt nsoite de mobilitate, ns fr de
pungi parodontale. Treptat numrul de dini mobili se majoreaz.
Radiologie, pot fi evideniate urmtoarele simptome. n timpul formrii
rdcinilor zona de cretere este comparativ mic. Marginea coronar n preajma
zonei de cretere este o linie dreapt (n mod normal - o curb cu margini ascuite).
Dup terminarea formrii rdcinii la unii dini practic lipsete cavitatea pulpar
sau este foarte mic. La toi dinii rdcinile sunt scurte (rudimentare), cu apexurile
ascuite (mai ales la incisivii inferiori). Frecvent la molari este numai o singur
rdcin lat i scurt, cu vrful ascuit. Canalele radiculare nu se disting, uneori
ele pot fi observate numai n regiunea apical i fiind foarte nguste. n cavitatea
pulpar pot fi denticli de diferite dimensiuni.
n regiunea apexului poate fi stabilit osteoporoza esutului osos. Vrfurile
septurilor interradiculare sunt situate mai jos de jonciunea smal-cement. Mobilitatea
dinilor este legat de micorarea nlimii septurilor interalveolare i de procesul
inflamator apical. Focarele de osteoporoz apar n urma necrozei pulpare, ca rezultat
al ntreruperii integritii esutului neuro-vascular n regiunea orificiului apical.
Aceasta are loc datorit suprasolicitrii funcionale a dinilor cu coroane de dimensiuni
normale ns cu rdcini scurte

66.Sindromul Stainton-Capdepont
Aceast dominant este transmis ereditar numai la o
jumtate din copii. Pot fi afectai dinii temporari i permaneni.
Tabloul clinic. Dinii au dimensiuni i form normal, erup n termene obinuite,
ns au culoarea coroanelor schimbat.
esuturile dure, dup erupere, ncep repede s se distrug progresiv. Suprafaa
de abraziune este lucioas, plat i neted. Dentin pare s fie transparent. Dinii
reacioneaz slab la excitani mecanici, chimici i termici. Caria se depisteaz rar.
Pot fi modificri n lungimea i forma rdcinilor: rdcini scurte, subiri sau groase.
Cavitatea pulpar i canalele radiculare sunt obliterate.


1. Direcia profilactic n stomatologie. Definiia noiunilor de profilaxie, dispensarizare
i sanare a cavitii bucale. Sanarea cavitii bucale, scopul, elurile i principiile.
Organizarea sanrii cavitii bucale a copiilor, formele i metodele.
Orientarea profilactic n stomatologie este un principiu de baz a crui aplicare
conxecvent n practica stomatologic are menirea de a reduce considerabil prevalena principalelor
boli buco-dentare i a nevoilor de tratamente stomatologice, de a depista i trata ct mai precoce
leziunile i bolile buco-dentare i maxilo-faciale, de a preveni accidentele i complicaiile, frecventele
leziuni sau boli iatrogene, de a crea condiii optime de munc i de a transforma radical ntreaga
practic siomatologic, a crei posibilitate de realizare a fost demonstrat stiinific i care ofer
perspective extraordinare pentru viitor. n anul 1978, la Alma-Ata, OMS pune bazele metodelor de
prevenire a bolilor, preciznd modul de nregistrare a afeciunilor i mijloacele cele mai eficiente de
prevenire a lor.

Promovarea sntii reprezint procesul prin care indivizii sau colectivitile pot s-i
sporeasc controlul asupra determinanilor sntii, mbuntind starea de sntate.
Prevenirea bolii reprezint strategia de reducere a factorilor de risc specifici unei maladii, sau
de ntrire a factorilor care reduc susceptibilitatea la boal, precum i activitile destinate unor boli
deja instalate.
Strategia stomatologiei preventive este complex i cuprinde: profilaxia primar, secundar i
teriar.
Profilaxia primar are drept scop evitarea apariiei maladiilor i vizeaz pe de o parte cretera
rezistenei esuturilor cavitii bucale la aciunea factorilor nocivi i pe de alt parte eliminarea
factorilor cu rol determinant sau favorizant n declanarea afeciunilor stomatologice.
n cadrul profilaxiei primare trebuie s evitm apariia bolilor prin:
- educaie sanitar;
- alimentaie corect;
- raionalizarea consumului de zahr;
- igien buco-dentar corect;
- control periodic;
- profilaxia cu fluor;
- utilizarea agenilor chimici de inhibare a plcii bacteriene .a.
Toate aceste mijloace se adreseaz tuturor membrilor colectivittii.
Proflaxia secundar urmrete: depistarea i diagnosticul ct mai precoce al afeciunilor
buco-maxilo-faciale, vindecarea acestora cu un consum minim de medicamente, materiale, cu un
volum de munc redus, cu un timp minim necesar din partea pacientului, permind aplicarea unor
metode curative ct mai conservatoare pentru toate structurile teritoriului OMF.: dini, parodoniu,
rebord alveolar, maxilare i pri moi.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul tratamentului curativ, deci cnd
afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei lor. Aceasta
include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a
personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a
gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
2. Elementele de baz ale profilaxiei. Cile i metodele de realizare a strategiei OMS n
stomatologie.
Strategia profilaxiei primare a cariei dentare are n vedere cele patru metode propuse de OMS:
- fluorizarea general i local;
- igiena alimentaiei;
- igiena buco-dentar;
- sigilarea anurilor i gropielor.
Profilaxia primar a parodontopatiilor se refer la:
- ndeprtarea plcii bacteriene prin igien buco-dentar corect i apelarea la tehnicile profesionale
caracteristice stomatologiei preventive.
Profilaxia primar a cancerului din sfera B.M.F.:
- eliminarea factorilor majori de risc (tutun, alcooluri distilate);
- suprimarea iritaiilor cronice: margini ascutite ale dinilor cariai, obturaii debordante, lucrri
protetice traumatizante.
Studii recente arat c 1/3 din cancerele bucale ar putea fi prevenite prin profilaxie primar.
Proflaxia secundar a cariei dentare include:
- examinare, depistare, tratament corect i precoce;
- profilaxie local cu fluor (cltiri, geluri, lacuri etc.);
- control periodic.
Proflaxia secundar a parodontopatiilor include:
- examinare, depistare, tratainent corect i precoce al gingivitelor i parodontopatiilor marginale
cronice superficiale;
- eliminarea factorilor de iritaie cronic local;
- control periodic.
Proflaxia secundar a cancerului din sfera B.M.F. include:
- depistarea i diagnosticul precoce al leziunilor precursoare ale malignitii i a leziunilor de debut ale
cancerului bucal. Prevenirea cancerului bucal este considerat de OMS obiectiv prioritar al
stomatologiei. Prin profilaxia secundar a cancerului bucal, nc o treime din cancerele cu aceste
localizri pot fi salvate. Orice leziune ulcerativ care nu are tendin de vindecare spontan, sau n
urma unui tratament n decurs de 14-21 zile, necesit consultaia de urgen la medicul specialist.
Profilaxia teriar se refer la concepia preventiv n cadrul trataimentului curativ, deci cnd
afeciunile stomatologice sunt deja instalate i sunt n faz avansat n cadrul evoluiei lor. Aceasta
include n esen:
- ansamblul tehnicilor profilactice, studiul i analiza mijloacelor, a locurilor de aplicare i a
personalului;
- educaia sanitar, depistarea, supravegherea i controlul aplicrii mijloacelor de profilaxie;
- analiza educaiei sanitare;
- corelaia ntre receptarea informaiei i aplicarea ei.
O alt parte integrant a stomatologiei preventive este dispensarizarea stomatologic activ i pasiv a
gravidelor, precolarilor, colarilor, muncitorilor din mediile cu noxe i bolnavilor cronici.
OMS recomand drept cerine obligatorii pentru medici n general - competena i ndemnarea.
Acestea, dublate de contiinciozitate i de o nalt conduit etic, sunt condiiile eseniale pentru o
medicin stomatologic moder, orientat profilactic.
3. Nivelurile intensitii cariei dentare propuse de OMS. Indicii frecvenei i intensitii
cariei dentare i ale afeciunilor parodoniului. Frecvena i intensitatea cariei
dentare i a afeciunilor parodoniului la copii de diferit vrst din Moldova.
Pentru aprecierea gradului de afectare al dintilor prin carie Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS)
recomanda urmatorii indici: indicele de frecventa; indicele de intensitate si indicele de sporire a
intensitatii (rata cariei). Acesti indici necesita apreciere pentru fiecare grupa de varsta separat, iar in
unele cazuri in functie de sex, nationalitate, conditiile geografice si de viata, starea generala a
sanatatii, caracterul alimentatiei etc. OMS recomanda ca aprecierea in functie de varsta a acestor
indici sa fie realizata la copiii de 6, 12 si 15 ani. Mai informative sunt datele examinarilor
epidemiologice ale copiilor la varsta de 12 si 15 ani. Afectarea dintilor prin carie la copiii de 12 ani
si starea tesuturilor parodontiului marginal la varsta de 15 ani permit de a aprecia eficacitatea
realizarii programelor de profilaxie.
Indicele de frecventa (LF.) reprezinta procentul persoanelor afectate prin carie din cadrul unui grup
de populatie.
OMS recomanda urmatoarele niveluri ale frecventei cariei dentare la copiii de 11 ani:
1. joasa (0-30%).
2. medie (31-80%).
3. inalta (81-100%).
Indicele de intensitate (LL) este alcatuit din numarul mediu de dinti cariati , obturati (O) si extrasi
(E) ce revin la o persoana. Valoarea indicelui COE exprima gravitatea (activitatea) procesului.
Exista diferite adnotari ale acestui indice: CER (C - carie, E - extractie, R - reconstituire prin
obturatii); DMF (D - decay (carie); M - missing (extractie); F - filling (obturatie)).
In notarea indicelui de intensitate pentru dintii permanenti se folosesc litere mari, iar pentru dintii
temporari litere mici (co, cr, dmf). Dintii temporari extrasi din cauza resorbtiei radiculare inaintea
substitutiei lor cu cei permanenti nu se noteaza.
Indicele de sporire a intensitatii (rata cariei, morbiditatea) reprezinta cresterea indicelui COE intr-o
anumita perioada de timp (6 luni, 12 luni, 18 luni etc.).
OMS (1980) a propus urmatoarele niveluri de intensitate a cariei dentare la copiii de 12 ani:
1. foarte joasa (0-1,1);
2. joasa (1,2-2,6);
3. moderata (2,7-4,4);
4. inalta (4,5-6,5);
5. foarte inalta (6,6 si mai mult).
Caria dentara are un nivel de intensitate foarte jos in Etiopia, China, Nigeria de Nord, Tuva, in
unele localitati ale Georgiei si Armeniei.
Un nivel jos s-a depistat in Mozambic, Uganda, Sri-Lanca, Birma, Indonezia, Elvetia, Danemarca,
Belgia, Uzbekistan, Tadjikistan, Rusia: regiunea Altai si Amur, Bureatia, Kolomna, Tambov, Cita.
Intensitate moderata a cariei dentare s-a stabilit in Republica Moldova, Romania, Marea Britanie,
Suedia, Austria, Cehia, Finlanda, Iordania, Argentina, Azerbaidjan.
Un nivel inalt al cariei se observa in Germania, Franta, Norvegia, Iran, Mexic, Cuba, Chili, in
Rusia: regiunea Kamceatka, Murmansk, Mahacikala, Krasnoiarsk, Novosibirsk, Ekaterienburg,
Smolensk, Tveri, Krasnodar, Voronej, Moscova.
Intensitate foarte inalta s-a stabilit in Japonia, Canada, SUA, Italia, Lituania, Letonia, Estonia, in
Rusia: Arhanghelsk, Omsk, Soci, Nikolaevsk-pe-Amur.
Afectarea prin carie a populatiei, si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atat in limitele unei
tari, cat si in diferite regiuni si localitati ale tarii.
OMS considera ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor proprii, in ; functie de
necesitatile, particularitatile si posibilitatile sale, conducandu-se derecomandarile si indicii unici in
aprecierea sanatatii orale si de sarcinile globale in acest domeniu.
4. Elementele minerale, microelementele (cu excepia fluorului) n profilaxia cariei
dentare. Vitaminele, preparatele antimicrobiene i vaccinele n profilaxia cariei
dentare.
5. Rolul alimentrii n profilaxia principalelor afeciuni stomatologice.

Igiena alimentatiei este inclusa de OMS intre cele patru mijloace deprevenire a cariei dentare, alaturi
de fluorizarea generala si locala, sigilarea santurilor si fosetelor si igiena buco-dentala. Educatia
privind igiena alimentatiei are un rol important in mentinerea sanatatii orale.

Prin dieta se intelege totalitatea alimentelor solide si lichide ingerate care includ componentele
nutritive. Acestea vin in contact cu dintii, cu parodontiul si cu placa bacteriana. Dintre constituentii
dietei, intereseaza in mod deosebit hidratii de carbon cu rol deosebit in etiopatogenia cariei dentare.
Initial, cercetarile dadeau o pondere mare actiunii postrezorbtive a hidratilor de carbon in perioada de
formare a dintilor (SOGNAES, citat de OLTEAN si colab., 1996), dar majoritatea cercetarilor
ulterioare a demonstrat punctul de vedere a lui MHLEMANN (1969), cum ca hidratii de carbon
actioneaza in primul rand prerezorbtiv. Hidrocarbonatele cele mai frecvent intalnite in alimentatie
sunt: polizaharidice (amidonul, dizaharidele, zaharoza, maltoza) monozaharidice (glucoza, fructoza,
lactoza, galactoza).

6. Nivelurile de stat, de grup si individual de profilaxie a principalelor afectiuni
stomatologice. Profilaxia primara si secundara a afectiunilor stomatologice. Profilaxia
principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite, scoli)

La nivel de stat in RM programul de profilaxie stomatologica este coordonat prin urmatoarele
reprezentati:
ministerul sanatatii,
ministerul invatamintului,
ministerul finantelor,
ministerul economiei si reformelor,
centrul national stiintific practice de igiena,
societati stiintifice a stomatologilor,
uficiul European OMS

Pentru realizarea programului la nivel national se folosesc urmatoarele metode
educatia sanitara
igiena orala prin minajarea salelor de igiena orala in toate institutile prescolare, scolare, sputale si
policlinici
procesul de fluorizare centralizat si necentralizat
profilaxia primara: sunt 4 metode propuse de OMS pentru prevenirea primara a cariei dentare
fluorizarea generala si locala
igiena alimentatiei
igiena bucodentara
sigilarea santurilor si gropitelor
profilaxia secundara: urmareste depistarea s idiagnosticarea cit mai precoce a afectiunilor buco-dentare
mai ales carie si include:
1.examinarea . depistarea, tratament precoce si correct
2. profilaxia locala cu flor(lacuri, gelui) si clatituri cu antiseptice
3Control periodic

Profilaxia principalelor afectiuni stomatologice in colectivitati organizate de copii(gradinite , scoli)----
pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
dispensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni
televizatesi radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii
metode de educatie sanitara
1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale,
trebue sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin
scheme, tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra
copiilor prin joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea
ce ajuta pentru memorizarea informatiei cu 95%

7.Igiena cavitatii bucale in profilaxia afectiunilor stomatologice. Obectele si remedile de
igiena orala. Metodele periajului dentar.
Principalul obiect de igien oral este periua de dini. Exist o varietate foarte larg de periue, dar,
indiferent de preferinele individuale, exist un set de cerine fa de orice periu dentar:
- s fie individual. nu se admite untilizarea n comun a obiectelor de igien oral cu alte persoane.
- s fie schimbat o dat la 3-4 luni, sau de fiecare dat cnd prezint semne de deteriorare a firelor.
- periile cu fire sintetice sunt de preferat fa de cele cu fire naturale, deoarece se supun mai uor
curirii.

De asemenea, periuele dentare difer dup supleea firelor, avnd pe mnere marcajul corespunztor:
extrasoft, soft, medium, hard i extrahard. Periuele medium se potrivesc cel mai bine pentru igiena
zilnic. Cele soft i extrasoft sunt indicate pacienilor cu afeciuni parodontale, dini mobili, gingii
subiri care se traumeaz uor. Periuele hard i extrahard trebuie utilizate cu precauie, deoarece pot
provoca abraziuni ale esuturilor dentare. Ele se recomand fumtorile, persoanelor cu predispunere
spre formarea tartrului dentar.Este binevenit dotarea periuelor cu diverse elemente din gum,
proeminene de for, suprafee pentru curarea limbii. Toate acestea mresc eficiena periajului.

De o popularitate tot mai nalt se bucur periuele electrice. Acestea pot avea la baz 2 tehnologii de
punere n micare: prin vibraie i rotaie-oscilaie. Doar cele din urm sunt considerate a fi mai
eficiente, dect cele manuale, dei este demonstrat c o igien corect este asigurat, n primul rnd, de
tehnica periajului i nu te tipul periuei utilizate. Totui, periuele electrice pot fi de mare folos celor ce
nu dispun de dexteritatea necesar unui periaj manual.

Arsenalul de obiecte de igien oral mai poate include aa dentar, scobitorile, flosete, periua
interdentar, stimulatorul gingival .a. Aa dentar sau flosa este un obiect extrem de necesar pentru
igiena dentar, deoarece este unul din puinele atribute de igien, ce permite o curaate optim a
spaiilor interdentare. Este foarte important de a curaa aceste spaii, deoarece depunerile dentare ce se
acumuleaz aici, pot demineraliza smalul , astfel provocnd cariile interdentare - o form des ntlnit
a cariei. Aa dentar poate fi cerat ce i permite s alunece mai bine n spaiile interdentare. De
asemenea flos poate fi impregnat cu diverse substane medicamentoase cu efect antimicrobian sau
remineralizant.

Scobitorile tot pot fi utilizate pentru igienizarea spaiilor interdentare, ns aceasta necesit o atenie
sporit. Nu se recomand copiilor utilizarea scobitorilor, deoarece acestea pot trauma papila
interdentar - poriune de gingie dintre dini. Odat ce se opteaz pentru folosire lor, trebuie de inut
minte c nu se admite introducerea forat a scobitorilor n spaiile interdentare.

8. Metode de periaj dentar
1.Metoda Bass:
Este eficienta pt indepartarea placii bacteriene, atat la marginea gingivala libera cat si din santul
gingival. E recomandata tuturor pacientilor,dar mai ales celor care au zone proximale deschise si
retractie gingivala cu expunerea radacinii. Se utilizeaza perii moi, cu cap rotunjit,si se introduce
periuta in vestibule,parallel cu axul dintilor,apoi se roteste la 45s, a.i. pilii sa fie pozitionati in zona
cervicala,atat pe dinte,cat si pe gingie. Se executa miscari de vibratie fata-spate,cu presiune pe dinte,
de 10-20 ori pe acelasi loc. Se periaz 2-3 dinti o data. Perierea se executa vestibular si apoi oral,atat la
arcada superioara,cat si la cea inferioara. Pt zona frontala,palatinala si lingualaa peria se tine in axul
dintilor,in lungime si se executa miscari de rulare la fiecare dinte. Avantaje:usor de
instruit,indeparteaza placa bacteriana interdentara; e adresata pacientilor sanatosi si celor cu
parodontopatii.
2.Metoda rularii:
Se recomanda pacientilor cu parodontiu integru; indeparteaza placa bacteriana si resturile
alimentare,fara a pune accent pe santul gingival. Gura este intredeschisa,periuta se pozitioneaza in
vestibule parallel cu axul dintelui, a.i. manerul sa fie in dreptul ului de ocluzie. Se realizeaza o miscare
de rotire,insurubare.
3.Tehnica Stillman:
Se adreseaza curatarii gingiei si zonei cervicale dentare. Peria se aplica la 45s,intre gingie si zona
cervicala,se preseaza pe dinte pana albeste gingia si se executa o miscare combinata de rotire si vibrare
in acelasi timp. Pt zona palatinala si zona linguala se foloseste tehnica rularii.
3.Tehnica Charters:
Realizeaza indepartarea placii bacteriene,masajul,stimularea mecanica. Se utilizeaza periute tari.
Periutele pot fi pozitionate atat in unghi drept cu axul dintelui, cat si la 45s,a.i. pilii se angajeaza
interdentar,cu portiunile terminale catre ocluzal. Se adreseaza pacientilor cu spatii
interdentare maari(treme,diasteme) sau pacientilor purtatori de punti care trebuie igienizate special.
5.Metoda Fones:
Se realizeaza cu perii moi, periuta introducandu-se intre obraji si dinti,cu arcadele in contact si se
realizeaza o rotatie ampla,igienizand ambele arcade simultan. Se incepe de la molari spre frontali si
dupa igienizarea zonei vestibulare, se deschide gura si se spala palatinal si lingual.
6.Tehnica verticala Leonard:
Perie arcadele separat ,cu dintii frontali cap la cap; miscarea se face de sus in jos pe fetele dintilor, cu
ousoara rotatie.
7.Tehnica orizontala:
Absolut contraindicate si nociva,pt ca miscarile pe orizontala in zona vestibulara, cu paste abrasive si
presiune pe dinti,abrazeaza aceste fete, nu curate spatiile interdentare si imping placa bacteriana in
santul gingival.
8.Tehnica de periaj fiziologic Smith:
Periajul ar trebui sa fie facut in acelasi sens cu miscarea alimentelor(jos-sus,ocluzal-
gingival). Tehnica nu poate indeparta placa bacteriana interdentara si e adresata numai pacientilorcu
parodontiu sanatos si fara anomalii.Peria se miscadinspre ocluzal spre gingival.
PERIAJUL ELECTRIC:
Periutele electrice produc 4 tipuri de miscare al partii ctive;oscilatorin (de la gingia fixa spre ocluzal si
incizal si inapoi),deplasari orizontale(rectilinii-dus-intors),miscari combinate(oscilant+rectiliniu) si
miscari de rotatie completa. Au turatii diferite,in functie de sursa de alimentare(baterii-l000
turatii/min; cu acumulatori-2000 turatii/min; sursa de current>3600t/min). Exista o controversa legata
de utilizarea periutelor electrice. Ambele metode,daca sunt correct utilizate,sunt la fel de bune.


9. Metodele si subectul instruirii igienice a populatiei. Formele instruirii sanitare a
populatiei. Formarea deprindelor igienice la copii in functie de virsta. Instruirea igienica
a copiilor, periajul dentar sub control in colectivitati organizate de copii.
Pentru prevenirea si combaterea afectiunilor stomatologice folosim urmatoarele metode:
educatia sanitara
despensarea
control profilactic de 2 ori pe an
formele de educatie sanitara
forma active: convorbiri,discursuri si cursuri
forma pasiva:literature stiintifica, articole in presa periodica, demonstrarea prin filme sau imesiuni
televizatesi radiofonice cu mesaje educative sanitare si educatie sanetara prin expozitii

Metode de educatie sanitara :
1.educatie colectiv generalizata
Educatie in grup
Educatie individuala

Pentru instruirea copilului trebue sa le informam si sa le motivam pentru respectarea igienei orale,
trebue sai aratam emesiuni televizate, povesti animate realizate prin calculator si filme cu disene
animate*(viziune, auditie+explicatie)toate acestea trebue sa fie memorizate de copii pina la 80% din
totalul de informatie expus.
educatia sanitara cu ajutorul medicului stomatolog in clase si grupuri demonstrind copiilor prin
scheme, tabele sau deapozitive demonstrind metode si tehnici de periaj. Se mai poate demonstra
copiilor prin joaca sau concursuri de periaj cu efectuarea periajului de catre copii in fata oglinzii ceea
ce ajuta pentru memorizarea informatiei cu 95%
factori de risc in aparitia cariei dentare.

10.Factorii de risc in aparitia cariei dentare. Metode de apreciere a rezistentei smaltului
la actiunea acizilor.
Caria apare atunci cind intensitatea situatiei cariogene depaseste in CB rezistenta tesuturilor dure
dentare. Caria este un process patologic provocat in anumite conditii de factorii patogeni
mai ales factori microbieni si igienici.

Pentru aparitia cariei este necesara prezenta unei conditii:
prezenta microorganismelor in placa dentara
insuficienta igienei cav. Bucala
dereglarea alimentatiei
factorul de timp

Factorii predispozanti pentru aprecierea cariei dentare:
in perioada antinatala ---influenta negative asupra gravidei si a fatului datorita factorilor nocivi:
toxicozele gravidelor.
intoxicatiile
boli endocrine, cardiovasculare, nefropatiile
deficitul de flor in apa potabila
alimentatia insuficienta si irationala
numarul sarcinilor
in perioada post-natala (in 1 an de viata)
maladii generale(rahitism, avitaminoze)
tipul alimentatiei: natural , artificial, mixt
eruptia dentara : precoce, tardiva
hipoplazia smaltului
igiena orala insuficienta
deficitul de flor in apa potabila
in perioada la copii si adolescenti
factorii sus mentionati
Anomalii de pozitie a dintilor
anomalii de ocluzie
hiposalivatia
mediul bucal acid
insuficienta de vitamine din grupul ABCD +insuficienta proteinelor si carenta ioniilor de F,P, Ca

Metode de apreciere a rezistentei smaltului la actiunea acizilor:
inlaturarea placii bacteriene si izolarea dintilor frontali supeiori de actiunea salivei
aplicare unei picaturi de sol. HCL pe suprafata vestibulara a unui incesiv superior timp de 5 sec.
spalarea si uscarea suprafetei vestibulare
aplicarea unei picaturi de sol. 1% albastru de metilen
intensitatea culorii se apreciasa cu cheia de 10 culori unde fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte
astfel se face un table pentru masurarea cario-rezistentei a smaltului
10-30= cario-rezistenta inalta
40-50= cariorezistenta moderata
60-70= cariorezistenta joasa
Peste 80 de puncte = cario-rezistenta foarte joasa
2.determinarea rezistentei smaltului la actiunea acizilor prin colorarea smaltului demineralizat si
determinarea intensitatii culorarii
-aplicarea solutii indigo-carmin in sol. Acid sulfuric
- portiunea de smalt tratata cu acid se coloreaza in rosu
- intensitatea culorii se compara cu cheia de 10 culori(rezultatele ca la 1 metoda).

11. Factorii de risc n apariia cariei dentare. Metodele de apreciere a rezistenei
smalului la aciunea acizilor. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la
aparitia cariei dentare: succeptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa bacteriana,
substratul(alimentar) si timpul. Metoda se bazeaza pe colorarea smaltului demineralizant si
determinarea intensitatii colorarii. SE inlatura placa bacteriana si se izoleaza de actiunea salivei
dintilor frontali isuperiori, apoi pe suprafata vestibulara uscata a unui incisiv superior central se
aplica cu ajutorul unei pipete o picatura de diametrul 1,5 2, 0 mm a solutiei de indigocarmin
(30 g;l) in sol. 0,2 M de acid sulfuric timp de 5 sec., imbinind astfel etapa de gravaj acid si
coloratie a smaltului. Dupa aceasta colorantul se inlatura cu un tampon de vata. Portiunea de
smalt tratata cu acid se coloreaza in rosu, intensitatea culorii se compara cu cheia de 10
culori(fiecare nuanta se noteaza cu 10 puncte). Aprecierea rezult. se efec. prin evaluarea
intensitatii coloratiei: 10-30 puncte: cariorezistenta inalta; 40-50 moderata; 60-70 joasa;
peste 80 foarte joasa.

12. Depunerile dentare. Metode de depistare si inlaturare.
Pot fi clasificate astfel:
placa dentara sau bacteriana
pelicula dobindita o pelicula acelulara formata cu saliva si lichidul gingival, se formeaza in citeva ore
si nu se poate elimina prin clatiri sau periaj
materia alba- complex de bacterii si cellule care acopera placa
resturi alimentare meniralizate
tartru dentar supra si sub gingival
depunerile dentare se depisteaza prin examenul clinic simplu(inspectie , sondare) si poate fi inlaturat
prin detartraj manual sau ultrasonic sau mixt si prin periaj.

13. Metodele de profilaxie a cariei dentare, aprecierea eficacitii lor. Principalele
remedii pentru profilaxia cariei dentare i mecanismele aciunii lor.
Igiena bucala este cea mai importanta metoda de profilaxie, Are ca si scop indepartarea placii
dentare. Periajul profisional. Se efectueaza la cabinetul stomatologic. Este, practic, un periaj
dentar realizat cu ajutorul instrumentelor mecanice care are rolul de a indeparta placa dentara.
Este foarte eficient dar are un mare dezavantaj : se poate efectua doar la cabinetul stomatologic.
Placa dentara se depune dupa fiecare masa de aceea, periajul mecanic trebuie sa fie insotit de
o igiena bucala corecta. Detartrajul reprezinta manopera de indepartare a tartrului dentar.
Datorita faptului ca, tartrul se formeaza prin calcifierea placii dentare acesta contine o cantitate
foarte mare de microbi. Detartrajul se efectueaza la cabinetul stomatologic, este nedureros, si se
face cu ajutorul unor instrumente speciale bazate pe ultrasunete. In mod ideal trebuie sa va
faceti detartrajul de 2 ori pe an. Sigilarea santurilor si fosetelor Aceasta este o metoda foarte
eficienta prin care se preintampina stagnarea microbilor in santurile si fosetele molarilor si
premolarilor prevenind astfel aparitia cariilor la acest nivel. Practic se realizeaza niste obturatii
speciale cu materiale fluide care vor "inchide" santurile si fosetele dentare facandu-le mult mai
greu accesibile pentru bacterii sau microbi. Depistarea si tratarea cariilor incipiente: Este o
metoda eficienta de profilaxie deoarece previne evolutia cariilor si aparitia complicatiilor.
Cariile mici sunt usor si relativ ieftin de tratat. Odata ce apar complicatiile datorita evolutiei
cariilor, tratamentul este atat mai complicat cat si mult mai scump. Metode de profilaxie pentru
factorul alimentar: Sunt mult mai greu de aplicat deoarece e foarte greu sa-i indici cuiva ( cu
atat mai putin unui copil ) sa nu mai consume dulciuri. De aceea, in cel mai bun caz, se poate
indica o reducere a consumului de zaharuri, desi, si acest lucru este de cele mai multe ori greu de
dus la indeplinire. Metode de profilaxie pentru teren: Aceste metode se refera, in principal,
la cresterea rezistentei smaltului dentar. Cea mai importanta metoda este fluorizarea. Cea mai
importanta fluorizare este cea care se efectueaza incepand de la nastere pana la varsta de 12 ani
adica in perioada de formare a dintilor definitivi. Administrat pe o perioada mai lunga de
timp, florul va intra in componenta smaltului dentar facandu-l mai dur si mai rezistent.

14. Metodele i remediile profilaxiei endogene a cariei dentare la copii n perioada de formare a
esuturilor dentare. Fluorarea apei potabile, indicaiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea srii de
buctrie, indicaiile, dozarea, eficacitatea. Fluorarea laptelui, pinii i apelor minerale pentru
profilaxia cariei dentare.

15. Preparatele pentru profilaxia exogen a cariei dentare, indicaiile, dozarea, metodica
aplicrii, eficacitatea. Fluorlacurile, indicaiile, dozarea, metodica aplicrii, eficacitatea.
Fluorgelurile, indicaiile, dozarea, metoda de aplicare i eficacitatea.

16. Sigilarea fisurilor, indicatiile, tehnicile de sigilare, materialele si eficacitatea lor.
"Sigilarea se face atat la dintii temporari (de lapte) dar, mai ales, la cei permanenti, de obicei
imediat dupa ce au erupt. Imediat dupa eruptie, molarii prezinta o morfologie cu santuri si
fosete adanci, locuri unde se acumuleaza resturi alimentare si micro-organisme care initiaza
caria dentara. Aceste santuri, mai degraba fisuri, au un diametru mai mic decat firul periei de
dinti si sunt profunde. Sansele atacului carios sunt astfel mai mari in ciuda igienei
conventionale: spalatul sau curatarea dintilor. Ambele metode sunt ineficiente in indepartarea
resturilor acumulate. Astfel acoperirea sau sigilarea acestor zone cu un material protector
numit sigilant are un efect benefic si este considerata metoda cea mai sigura de profilaxie
primara in special la copii.
Materialele folosite - sigilantii - sunt rasini compozite transparente sau opace. Sunt preferati
sigilantii fotoactivi (cei care se intaresc cu ajutorul lampii cu ultraviolete).
Etapele de lucru pentru sigilarea dentara:
1) Curatarea suprafetei dintelui cu ajutorul unor periute rotative, neimplicand frezajul dintelui;
2) Gravarea dintelui (mordansare). Un gel cu consistenta fluida, in a carui concentratie intra si
acid fosforic, este aplicat prin pensulare, injectare sau cu ajutorul unui burete, fiind lasat sa
actioneze 15-30s, dupa care spatiul de lucru este spalat si uscat.
3) Aplicarea sigilantului se realizeaza cu instrumente speciale cu varfuri de unica folosinta.
Sigilantul trebuie sa acopere toate santuril. Acesta se mentine 10-15s pentru a permite
penetrarea si saturarea smaltului mordansat in mod optim, dupa care se fotopolimerizeaza.
4) Adaptarea functionala consta in refacerea morfologiei functionale a suprafetelor sigilate,
indepartandu-se eventuale contacte identificate cu ajutorul hartiei de articulatie prin utilizarea
pietrelor diamantate.
5) Reevaluarea pacientilor - dintii sigilati trebuie controlati periodic de catre medic, ideal la
fiecare 6 luni.
Incidenta cariei dentare in urma sigilarii dintilor se reduce cu pana la 80%. Aceasta reprezinta
metoda ideala in profilaxia cariei dentare la copii.

17. Factori de risc in afectarea tesuturilor parodontiului. Metodele si remediile de
profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Raspindirea afectiunilor parodontiului la copii este in functie de mai multi factori, dintre care
se pot mentiona: nivelul social-economic al tarii; nivelul de cultura a populatiei; nivelul
igienei cavitatii bucale; particularitatile alimentatiei.

Metode de profilaxie a afectiunilor parodontiului.
Periajul dentar corect, precum si prezentarea la controlul periodic stomatologic din 6 in 6 luni
sunt modalitati elementare, dar foarte eficiente de prevenire a aparitiei bolii parodontale.
Periajul dentar trebuie executat de 2 ori pe zi, dimineata si seara. De asemenea, e foarte
importanta tehnica de periaj pentru ca un periaj incorect poate deveni chiar nociv. De aceea,
adresati-va unui medic stomatolog care va poate explica o modalitate corecta de periaj.
Alaturi de periajul zilnic este necesar un detartraj insotit de un periaj profesional, o data la
sase luni.

18. Programul complex de profilaxie a principalelor afectiuni stomatologice. Aprecierea
eficacitatii programelor de profilaxie a cariei dentare si afectiunilor parodontiului.
Experienta aplicarii practice a programelor de profilaxie a afectiunilor stomatologice in
diferite tari.
Afectarea prin carie a populatiei si in particular a copiilor, prezinta variatii mari atit in limitele unei
tari cit si in diferite regiuni si localitati ale tarii. In ultimii 20 ani se manifesta tendinta de reducere a
intensitatii cariei dentare in tarile economic dezvoltate (Elvetia, Marea Britanie, Danemarca, Japonia,
SUA). Exista diferite opinii in legatura cu aceste reduceri care in general se refera la conditiile de
viata, alimentatie, rezistenta tesuturilor dentare, microflora. Evident ca ele pot fi explicate prin
aplicarea programelor de profilaxie a cariei dentare(florarea apei, igiena cavitatii bucale, utilizarea
larga a remediilor profilactice. OMS recomanda ca in fiecare tara este necesara formularea sarcinilor
proprii in functie de necesitatile, particularitatile si posibilitatile sale, conducindu-se de recomandarile
si indicii unici in aprecierea sanatatii orale si de sarcinile globale in acest domeniu. Caria dentara apare
atunci cind intensitatea situatiei cariogene in cavitatea orala depaseste rezistenta tesuturilor dure
dentare. Interactiunea a 4 factori cu actiune majora poate sa duca la aparitia cariei dentare:
susceptibilitatea dintelui si mediul bucal; placa bacteriana, substratul(alimentar) si timpul. Aparitia
cariei dentare este in functie de anumite conditii: 1.prezenta microorganismelor in placa dentara,
2.insuficienta mecanismelor specifice (immune) si nespecifice de aparare a cavitatii orale, 3.
Dereglarea alimentatiei, 4. Factorul de timp. Afectarea prin carie a dintilor temporari si celor
permanenti la copii si adolescent sunt in functie de factori geografici, de nivelul de viata, de virsta, de
sex, de ereditate, de caracterul alimentatiei, de gradul de igiena orala, de starea organismului.

19. Structura contemporana si scopurile serviciului de asistenta stomatologica a copiilor.
Policlinica stomatologica pentru copii este o institutie curative-profilactica care asigura
diagnosticul, tratamentul si profilaxia afectiunilor stomatologice la copii.
Sarcinile principale ale policlinicii stomatologice pentru copii:
- Profilaxia afectiunilor regiunii oro-maxilo-faciale la copii
- Organizarea si efectuarea masurilor pentru depistarea bolnavilor cu patologie oro-
maxilo-faciala
- Asistenta stomatologica calificata
Policlinica stomatologica pentru copii:
- Efectueaza sanarea planificata a cavitatii bucale a copiilor din colectivitatile
organizate de copii din sectorul pe care il deserveste
- Acorda asistenta stomatologica copiilor care se adreseaza
- Duce evidenta si efectueaza analiza morbiditatii stomatologice la copii
- Apreciaza eficienta masurilor profilactice si curative aplicate copiilor
- Organizeaza educatia sanitara a copiilor si parintilor in problemele profilaxiei primare
si secundare a principalelor afectiuni stomatologice.
20Etapele de dezvoltare intrauterine si intramaxilara a dintilor

Perioda de dezvolatre intrauterina si intramaxilara
Dezvoltarea dintilor are citeva etape ,care coincid in timp cu delimitarea cavitatii bucale de la cav
.nazala si formarea vestibulului oral si anume ;
1 proliferarea fondarea si formarea mugurilor dentari
2 Histodiferentierea diferentierea mug dentari
3 Morfodiferentiere- histogeneza tesut.dentar
4Calcifierea

Proliferarea
La 6-7 saptamini de viata intrauterina se observa primele semne de dezvoltare a dintilor .Cellele
epiteliale a cav bucale primare se invagineaza in mezenchimul subiacent al primului arc bronhial ,
constituind lama dentara sub forma de potcoava pentru fiecare maxilar aparte .Din lamele buco-
labiala se va dezvolta ulterior vestibulul cav bucale .Iar din cea dentara dintii .
Histodiferentierea
In aceasta etapa are loc diferentierea celulara a tesuturilor folicolului dentar .Epiteliulu adamantin
intern si epeteliul adamantin extern cu stratul intermediar si cel stellar.

Morfodiferentierea
In etapa morfodiferentiere (histogeneza ,de aparitie a matricilor organice), Celulele differentiate si
specializate incep sa functioneza , debuteaza procesul de dentinogeneza amelogeneza ,cementogeneza
osteogeneza.
Calcifierea
Calciferea incepe in dentina si continua in smalt ,pentru smalt calcifierea are loc de la virful cuspizilor
si marginile incizale spre colet,din profunzime spre suprafata ,cind pentru dentina de la suprafata in
profunzime .
Miniralizarea tesut dure ale dintilor permanenti incepe ; pentru 1 molar- in luna a 9-a de dezvolt.
intrauterina ;pentru incesivi- in luna a 6-a postnatala; pentru canin in luna 9-a post natala ;pentru
premolar 1-la 2.5 ani ;pentru premolaru2 si molar2 la 3.5 ani ;pentru molarul 3 dupa virsta de 8
ani

21 Eruperea dentara si formarea radacinilor dintilor temporari si permanenti .Resorbtia
radiculara . Particularitatile structurale ale tesuturilor dure ale dintilor dintilor temporari si
permanenti tineri

Eruperea dentara
Eruperea dentara constituie un proces fiziologic deosebit de complex .Este un indiciu de dezvoltare
normal a organizmului.Pentru eruptia dentara este caracterist urmatoarele etape ;
1Preeruptiva .
2Prefunctionala
3 Functionala
Etapa preeruptiva cuprinde migrarea dintelui din zona de formare pina la atingerea mucoasei cav
bucale.
Etapa prefunctionala deplasarea dintelui din cav bucala pina la atingerea dintilor antagonisti
Etapa functionala cuprinde -toata perioada ce urmeaza dupa atingere planului de ocluzie si intrarea in
functiune
Termenele formarii complete a radacinilor dintilor temporari

Dinte temporar Termenul , anii
Incisivul central 1.5
Incisivul lateral 2
Molarul 1 4
Caninul 5
Molarul 2 4

Formarea radacinilor dintilor permanenti

Dintele permanent Termenul,ani
Primul Molar 9-10
Incisivul central 9-10
Incisivul lateral 9-10
Primul premolar 12-13
Caninul 12-15
Premolarul second 12-14
Molarul second 15

Resorbtia Radiculara
Paralel cu dezvoltarea folicolilor dintilor permanenti are loc resorbtia fiziologica a radacinilor dintilor
temporari . Resorbtia radacinilor dintilor temporary incepe de la radacina care adera la folicolul
dintelui permanent .Intirzieri in termenele de resorbtie radiculara sunt in caz de ; Lipsa a folicolul
dintelul permanent , Rahitizm rubeola prenatala si unele boli genetice
Pentru resorbtie patologica nu este tipica formarea tesutului osos in regiunea rizalizei ,spre deosebire
de cdea fiziologica

Particularitatile structurale ale dintilor temporari
Grosimea smaltului si dentinei este redusa la dintii temporari aproximativ cu ,ceea ce se explica ca
prin faptul ca odon-toblastii dintilor temporari functioneaza 350 zile ,comparativ cu cei permanenti
700 de zile.Dintii temporari contin mai mult apa si dubs.organice comparativ cu dintii permanenti
.Stratul de dentina ,comparativ,este mai subtire iar camera pulpara si dcanalele radiculare sunt mai
voluminoase.Dentina are canalicule dentinare largi,relativ mai scurte si mai putin sinuase .
Cementul formeaza un strat subtire ,cu reducere stratului celular .jonctiunea smalt cement se prezinta
sub forme si in proportii diferite fata de cea a dintii permanenti .

22 Caria dintilor temporari la copii .Clasificarea .particularitatile evolutiei clinice
,diagnosticului si tratamentul

Caria dentara este un proces patologic localizat ,multifactorial,care apare dupa eruptia dintelui
,caracterizzinduse prin deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ,cu formarea ulterioara a
defectului cavitar

Clasificarea dupa OMS
1 Caria adamantinei 9carie incipienta
2 Caria dentinei
3 Caria cimentului
4 Caria dentara stabilizata (stationata)
5 Odontoclazie, Melanodontie infantila .Meladontoclazie
6 Alte carii dentare precizate
7 carie neprecizate

Particularitatile ale evolutiei clinice a cariei dintilor tempor
Cei mai rezistenti sunt incisiv inferiori .Evolutia cariei fisurale este facilitata de existenta fisurilor si
gropitilor, unde se mentin resturi alimentare .cariile cervicale se atesta frecvent dupa eruperea dintilor
temporari mai ales a incisivilor superiori ,la copii in primii ani de viata mai frecvent se depisteaza
caria circulara caria cu evolutie acuta se intilneste in special la virsta 2-3 ani .caria Acuta a dintilor
temporari este multipla si semetrica ,progresind rapid in profunzime ,lipsa de aparare a pulpei dint
temporari prin formarea dentinei tertiare

Diagnosticul Cariei dintilor temporari
Sondarea se retine in cariile fisurale patrunzind usor in dentina ramolita .
Percutia - In sens vertical si orizontal sint negative
Probele termice - La copii mici nu sunt concludente si se evita
Radiologic - permite de a depista si a aprecia profunzimea defectului carios , relatia sau Examenul cu
camera pulpara , Starea radacinii dintelui
Metoda de uscare A suprafetei dentare permite vizualizarea petei carioase care are o suprafata fara
luciu mata.
Colorometria vitala este bazata pe marirea permeabilitatii tesuturilor dure dentare fata de coloranti
.La contactul cu solutiile de coloranti tip de un minut sectorul deminiralizat absoarbe colorantul iar
smaltul neafectat nu se coloreaza .
Transluminarea

Tratamentul cariei dentare
Tratamentul cariei incipiente - include terapia de remineralizare care este mai eficienta in perioada
de formare dentara. Pentru reaminiralizare sunt indicate Fluoruri,aminoflaruri,lacuri de floruri
preparate de calciu
Metoda impregnarii tesuturilor dure dentare este folosita pe larg in tratamentul cariei superficiale
iar in unele cazuri si al cariei medii a dintilor temporari , in special in perioada resorbtiei radiculare ea
costa in 2 etape ;
Slefuirea si impregnarea tesuturilor dure dentare ...1 Slefuirea suprafetelor afectate a marginilor
defectelor carioase si a fusurilor se efectueaza cu pietre sau discuri 2 .Impregnarea se efectuiaza dupa
izolarea dintelui prepararea si uscarea suprafetei afectate pe timpuri se folosea metoda de Argintare .
sol Nitrat de argint 4-30%
Tratamentul cariei medii in dintii temporari si permanenti consta in prepararea cav carioase si
obturarea ei ,restituind forma anatomica ,functia .

24 Pulpitele dintilor temporari la copii .Clasificarea . Particularitatile evolutiei clinice
,diagnosticului si tratamentului

Clasificarea pulpitelor dintilor temporari dupa T Vinogradova
1 Pulpita acuta :
a) seroasa ;
b) purulenta ;
c) cu afectarea paradontiului si a ganglionilor linfatici
2 Pulpita cronica
a) Simpla
b) Proliferativa
c)gangrenoasa
3 Exacerbarea pulpitelor cronice

Particularitatile evolutiei pulpit dintilot tempor
-evaluare asimptomatica a aprocesul inflamator
- Mai frecvent se depisteaza formele cronice ale pulpitelor
-Trecerea rapida din o forma in alta (acuta in cronica ;seroasa in purulenta )
- dereglarea starii generale in caz avansate
-afectarea paradontiului

Clinica pulpitelor dintilor temporari
Copii mici nu pot da informatie privind intensitatea durata , localizarea,si caracterul durerii.
Deobicei acesti copii sunt obositi speriati dupa o durere nocturna , fara a fi in stare sa indice concret
dintele afectat ,nu pot formula acuzele ,nu reactioneaza adecvat la testele de diagnostic efec de medic.

Metodele de tratament ale pulpitelor dintilor temporari
a) Vitale - metoda biologica a(coafajul pulpar direct si indirect);
Amputatia (pulpotomia)
Exterparea (pulpectomia)

b)Devitale - Amputatia (pulpotomia )
-Exterpatia (pulpectomia)

Coafajul pulpar indirect
Tratamentul conservator al procesului inflamator ,stimularea procesului de recuperare si de
dentinogeneza in pulpa si restabilirea funct dintelui
Indicatii
Pulpita seroasa , pulpita simpla se practic la copii sanatosi

Tehnica ; Vizita 1
- izolarea
- -inlaturarea tesut superfic efectuate cu excavatorul
- Prelucrarea medicamentoasa a cav cu sol neeritante ;
- Uscarea usoara a cavitatii cu aer sau bulete sterileaplicarea unei paste preg extempore

Vizita 2
- Controlul vitalitatii pulpei
- Izolarea
- Inlaturarea pansamentului provizoriu si a pastei curative
- Aplicarea pe planseul cavitatii carioase a prep odontotrope
- Obturarea permanenta a cav carioase .

Coafajul pulpar Direct
Indicatii ; Deschiderea accidentala a camerei pulpare de origine traumatica sau la prepararea
cavitatilor carioase ale dintilor in stadiu de form a radacinii

Tehnica;
-Izolarea dintelui,
-prepararea cav carioase
-prelucrarea cav cu solutie neeritanta Na Cl
-Dupa hemostaza se aplica preparate pe baza de hidroxid de calciu si obturatia provizorie pe
termenul 3-6 saptamini

Amputatia Vitala a pulpei
Indepartare sub a nestez locala sau generala a pulpei coronare

Indicatii ; Deschiderea accident a camer pulpare ,Pulpita cronica simpla se aplica la dintii temporary
in stadiile 1-2 de formare a radacin .
Tehnica
-Anest local sau generala
-Izolarea dintelui
-Prepararea cav carioase si tratarea medicamentoasa
-Deschiderea cam pulpare amputarea pulpei coronare cu un excavator sau freza rotunda sterile
Sect filetelor radic
-Hemostaza
-Cofajul bonturilor rad cu prep medicament
-aplicarerea bazei din ciment si a obtur definitive

Exterparea Vitala
Indepartarea completa a pulpei sub anestex locala sau generala
Aceasta metod este folosita mai rar pentru dintii temporary;

Indicatii ; Toate formele de pulpita a dintilor permanenti cu radacini formate

Tehnica
-Anestez locala
-Izolarea dintelui
Prepararea cav si tratarea medicamentoasa
-deschiderea cam pulpare
-ablatia pulpei coronare
Hemostaza
-exterparea pulpei radiculare
- prelucrarea medicamentoasa si instrumentala a canalelor
-uscarea canalelului rad
- Obturarea canalelor
-aplicarea bazei de ciment si a obturatiei definitive

Amputatia Devitala
Indepartarea pulpei coronare devitalizate in prealabil ,urmata de mumificarea pulpei radiculare.
Indicatii; Deschiderea accidentale ;toate formele de pulpita a dintilor temporary in afara de pulpitele
acute seroase , complicate cu reactii periapicale

Tehnica Vizita 1
-Prepararea cav carioase si tratarea medicamentoasa deschiderea cornului pulpar aplicarea pe pulpa
descoperita a pastei devitalizate
-obturatia provizorie pe 24 ore la incisive, pe 48 ore la molari
Vizita 2
-Izolarea dintelui
-indepartarea obtur provizorie si verificarea efectului
- prepararea definit a cav carioase
-Inlaturarea plafonului cav pulpare cu o freza rotunda si a pulpei coronare
-tratarea medicamentoasa
-aplicarea in cav pulpara a buletei cu sol pentru mumificarea pulp Rezorcin formalina 2-3 zile
Vizita 3
-Izolarea dint
-inlaturarea pansament proviz
-aplicarea pastei de impregnare rezorcin formalina
-obturarea cu material de baza
- obtur definitiva

25 Pulpitele dintilor permanenti la copii .Clasificarea .particularitatile evolutiei clinice
diagnosticul si tratamentul.

Pulpita dintilor permanenti .Etiopatogenia pulpitelor sunt indicate 3 cauze importante ;
1 caria dentara
2traumatism dentare
3 manoperel terapeutice

Clasificarea pulpitelor dintilor permanenti la copii dupa T.Vinogradova
1 Pulpite acute ; Pulpite Cronice
a)Seroase partiale a)simple
b)seroase totale b)proliferattive
c)purulente partiale c)proliferative hipertrofice
d)purulente totale d) gangrenoase

Particularitatile evolutiei clinice
Pulpita acuta
Evolutia clinica a procesului inflamator seros acut in aceaste perioada lipseste tabloul clinic obisnuit
acestei forme .
La pulpita acuta seroasa copii acuza aparita spontana adureri slabe. aceasta durere de obicei nu se
repeta spontan posibilitatea scurgerii exudatului prin acanalicule dentinare.
La copii procesul debuteaza acut febra duri de cap ,oboseala slabic .
La pulpita acuta difuz apare un acces de dureri intensive care spre seara sau noapte se repeta sau se
amplifica ei sunt iritati durile se maresc pina devine permanenta si poate iradia in timpla ,reg
occipitala ,sau suborbitala ,in ureche .
Pulpita cronica clinic se manifesta slab insa pot fi senz neplacute de greutate in dinti la trecere de o
incapere calda in alta rece ,apar dureri neinsemnate durerose la sondare .
Pulpite cronice in Exacerbare - se caracteriz printro evolutie lenta cu recidive repetate de durere
acute din anamneza se constata ca dintele reactioneaza la agentii termici insa durerea nu era intensiva
perioade de remisiune pot dura timp indelungat ..au caracter pulsativ care pot iradia .

Tratamentul pulpitelor dintilor permanenti la copii
Perioada de formare a radacinilor dintelui permanent .Pulpitele dintilor permanenti cu radacini
incomplete sunt tratati prin Metoda biologica sau prin metoda de amputatie .
Coafajul direct
Este indicatla copii practidc sanatosi ; cu pulpit acuta de focar ,cu pulpita cronica simpla .
Coafajul indirect
Este indicat la pulpit accidentale mici ale camerei pulpare in timpul prepararii carioase ;fractura
cdoronara cu deschiderea cam pulpare
Folosirea preparatelor de arsen in dinti cu radacini incomplet formate este periculoasa prin
posibilitatea lezarii zonei de crestere

26 ................................................................................

27. Afectiunile parodontiului la copii, clasificare, particularitati generale ale procesului
inflamatorii a tesuturilor
parodontiului la copii. Gingivitele catarale. Tratament. Fix aceleasi ca si la stomatologia terapeutica.
Nu ma mai repet

28. Stomatita herpetica acuta la copii
Virusul herpex-siplex, Tabloul clinic:
In perioada prodromala starea generala este afectata, slabiciune inapetenta caopilul devine capricios.
Se atesta frecvent angina catarala sau simptomele altei infectii respiratorii. Febra pina la 37.5 C
ganglionii limfatici sunt mariti sau durerosi la palpare. In perioada manifestarilor clinice: cefalee,
greturi. Pielea este palida, temperature corpului atinge 39C In cavitaea bucala in regiunea perioala pe
u fond de hiperemie si edem, apar de la 5 la 25 de element herpetice (afte). In aceasta perioada se
observa gingivita acatarala medie si o sporire a salivatiei- hipersalivatie. Copilul refuza sa manince,
rau doarme, se intesnsifica simptomele toxicozei secundara. Deseori pot fi recidive de eruptii.
Epitelizirea elementelor dureaza pina la 4-5 zile. Un timp indelungat se mentin gingivita, hemoragia si
limfadenita.
Analiza sangelui: leucopene VSH 20 mm/h.
Tratament: ntivirale, desensibilizante, dezintoxicarea organismului, vitamine. In czuri grave-
metronidazol.
29. candidoza acuta:
Tabloul clinic: se caracterizeaza prin hyperemia mucoasei bucale, aparitia unor depuneri albe sau
galbui. Poate evolua in forma usoara medie si grava. Secaracterizeaza prin aparitia depunerilor pe o
suprafta hiperemiata a unor pelicule de culoare albicioasa pe unele suprafete ale limbii, buzelor,
obrajilor. La detasarea depunerilor se observa o suprafata hiperemiata, eroziune. Depunerile sunt
asemanatoare cu brinza.
Tratament : antimicotic.

30. chelitele la copii: exfoliativa, glandular, de contact, meterologica si actinica.
Chelita exfoliativa: afectiune cronica cu lezarea numai a amerginii rosii a buzelor. In etiopatogenia un
rol important are determinarea genetic, modificarile imunoalergica, dereglarea functiei sistemului
nervos.
La forma uscata: copii acuza aparitia scuamelor, pe care frecvent le musca, uscaciunea buzelor, uneori
senzatie de arsura. Se caracterizeaza prin uscaciunea buzelor, aparitila scuamelor pe una sau ambele
buze, de culoare cenusie sau cenusiu-glabena. Care sunt legate de epiteliu numai la un capat, celalalt
fiind liber. Dupa inlaturarea scuamelor nu se formeaza eroziuni dar ramine un sector de hiperemie.
Evolutia acestei boli este indelungata cu remisiuni.
Forma exudtiva: copii acuza usturime, dureri, aparitia crustelor care pot sa impiedice vorbirea si
alimentatia. Crustele sunt de culoare cenusie-galbena, localizate mai frecvent in regiunea zonei Klein,
apar pe fond de hiperemie si edem. Este characteristic ca o fisie din marginea rosie a buzelor la hotar
cu pielea si regiuneea comisurilor labiale nu se afecteaza. Uneori procesele exudative sunt foarte
prnuntate, de acea crustee atirna asemeana unui sort. Dupa inlaturarea crustelor ramine o suprafata
usor hiperemiata, edematiata si umeda, fara eroziuni.
Tratament: sedative, hiposensibilizante, antiseptic, antiinflamatorii.