Sunteți pe pagina 1din 2

Stema Romaniei simbolizeaza statul roman national, suveran si independent, unitar

si indivizibil si se compune din doua scuturi suprapuse: scutul mare si scutul mic.
Scutul mare, pe albastru, are o acvila de aur cu capul spre dreapta, cu ciocul si
ghearele rosii, cu aripile deschise, tinind in cioc o cruce ortodoxa din aur, in gheara
dreapta o sabie, iar in gheara stinga un buzdugan.
Pe pieptul acvilei se gaseste scutul mic sfertuit cu insitiune:
a) in primul cartier este stema Tarii Romanesti: pe albastru, o acvila de aur cu
ciocul si ghearele rosii, tinind in cioc o cruce ortodoxa de aur, insotita de un soare
de aur la dreapta si de o luna noua de aur la stinga;
b) in cartierul doi este stema Moldovei: pe rosu, un cap de bour negru, insotit de o
stea de aur intre coarne, cu cinci raze, de o roza cu cinci foi la dreapta si de o luna
conturnata la stinga, ambele de argint;
c) in cartierul trei este stema Banatului si Olteniei: pe rosu, peste valuri naturale,
un pod de aur cu doua deschideri boltite, din care iese un leu de aur tinind un palos
in laba dreapta din fata;
d) in cartierul patru este stema Transilvaniei, cu Maramuresul si Crisana: un scut
taiat de un briu rosu ingust; in partea superioara, pe albastru, o acvila neagra cu
ciocul de aur, iesind din briul despartitor, insotita de un soare de aur la dreapta, de
o luna de argint conturata la stinga; in partea inferioara, pe aur, sapte turnuri rosii,
crenelate, dispuse pe doua rinduri, patru si trei;
e) in insitiune sint reprezentate tinuturile Marii Negre: pe albastru, doi delfini de
aur afrontati, cu cozile ridicate.
Culorile rou, galben i albastru au fost utilizate din vechime de ctre
romni ca simbol al lor sau de alii pentru a-i desemna pe acetia. Aceste
culori se regsesc pe diplomele emise de Mihai Viteazul, pe scuturi i pe
lambrechinii stemelor[4]. n fine, este de remarcat prezena celor trei
culori n canafii i n picturile de pe pnza drapelului rscoalei lui Tudor
Vladimirescu n cadrul creia li se atribuie pentru prima oar
semnificaia: "Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor),
Frie (roul sngelui)"[5].
Tricolorul a fost adoptat nti n ara Romneasc, n 1834, cnd
domnitorul reformator Alexandru D. Ghica a supus aprobrii sultanului
Mahmud al II-lea modelele pavilioanelor navale i a drapelelor de lupt.
Acesta din urm era un steag cu faa roie, albastr i galben, avnd i
acesta stele i pasre cu cap n mijloc[6]". Curnd, ordinea culorilor a

fost schimbat, astfel nct galbenul s apar n centru. La nmnarea


drapelelor, domnitorul a spus, printre altele[7]:
Drapelul naional al Franei, cunoscut i sub numele de Tricolore
(Tricolor), este format din trei benzi verticale egale de culori albastru,
alb i rou (de la stnga la dreapta). A aprut pentru prima dat n timpul
Revoluiei franceze i a fost o combinaie de culori ale stemei pariziene
(rou i albastru) i culoarea regal, alb. Se aseamn cu steagul
Romniei, care este de culori albastru, galben i rou.